Gheorghe Asachi (n. 1 martie 1788 - d.

12 noiembrie 1869) a fost un

poet, prozator i dramaturg romn care s-a nscut la Hera, n
nordul Moldovei (azi n Ucraina). Precursor al generaiei paoptiste,
Gheorghe Asachi a fost unul din ntemeietorii nuvelei istorice la noi, a
condus
numeroase
reviste
literare,
a
recuperat
de
la Lemberg din Polonia,
unde
studiase
n
tineree,
manuscrisul iganiadei, epopeea buf a lui Ion Budai-Deleanu. A fost
ndrumtor cultural n domenii diverse: teatru, coal, pres, activitate
tipografic. Asachi a fost i unul din ntemeietorii Academiei Mihilene.
A publicat prima gazet romneasca din Moldova, Albina
Romneasc (1829). A organizat primele reprezentaii teatrale n limba
romn (1816) i Conservatorul filarmonic dramatic (1836). Traduce i
adapteaz piese de teatru strine. n poezie, abordeaz toate speciile:
ode, elegii, sonete, imnuri, fabule, meditaii, balade. Versific legendele
istorice Dochia i Traian, tefan cel Mare naintea Cetii Neam. A scris
i nuvele istorice (Drago, Petru Rare, Rucsandra Doamna .a.), care au
constituit sursa de inspiraie pentru nuvelele lui Costache Negruzzi.
n 1830 era Venerabilul unei loji din Iai, iar n 1866 a participat la
lucrrile Lojii Steaua Romniei, tot din Iai. A fost iniiat
n francmasonerie la Milano, n Italia.
A fost o personalitate complex, ndrumtor i animator al vietii artistice
i culturale, organizator al colilor naionale din Moldova, unul din
pionierii picturii romneti i iniiatorul nvmntului artistic n colile
moldoveneti.
Fiul su, Dimitrie Asachi, a fost de asemenea om de tiin, a crei
activitate a vizat matematica i topografia. Fiica sa, Hermiona Asachi, a
fost soia istoricului francez Edgar Quinet.

Biografie
S-a nscut la Hera, ca fiu al preotului Lazr (Leon) Asachi i al Elenei. Unii i atribuie o
origine armean sau rutean, pe linie patern. George Clinescu i-a stabilit o alt genealogie, cea
matern; Niculai, fiul lui Grigore Olteanu, neme din Oltenia a trecut n Moldova i de acolo n
Oltenia n 1713. n 1728 coboar n Moldova, se preoete i se nsoar cu fata unui pop. Fiica
lui va fi Elena, mama lui Gheorghe Asachi.
La 9 ani, Gheorghe Asachi continu studiile n polon, latin, german la Lemberg, Polonia (azi
Liov, Ucraina), unde se mutase familia sa.
n cadrul Universitii din Liov, n perioada 1796 - 1804, Asachi studiaz, la Facultatea de
Filozofie, logica, matematica, istoria naturala, fizica, metafizica i etica. Apoi, n perioada 1802 1804, urmeaz i un curs special de arhitectur.
La Lvov, Asachi si-a pus bazele culturii sale enciclopedice, s-au nfiripat conceptiile sale
iluministe sub influenta unora dintre profesorii universitatii si a cunoscut literatura poloneza si
literatura clasica romna, care se vor simti n creatiile sale literare.
Apoi studiaz astronomia i cadastrul la Viena (1805-1808), arheologia i epigrafia
la Roma (1808-1812), unde citete literatur italian i scrie sonete. Public primul su sonet n
limba italian n Giornale di Campodoglio n 1811. Primul poem n limba romn, "Ctr Italia"
a fost scris n acelai an.
n 1812 revine n Moldova i se consacr activitii de propire a culturii romne. Pune bazele
Academiei Mihilene(1835), strmoaa Universitii din Iai. Fondeaz revista Albina
romneasc i o tiprete la tipolitografia Albina.
Aici i apar primele volume originale, Culegere de poezii i Fabule alese. Adversar declarat al
Revoluiei de la 1848 n Moldova, cade n uitare i n perioada aceasta i tipre te nuvelele
istorice, nti n francez, Nouvelles historiques de la Moldo Roumanie, n 1859apoi i n
traducere romneasc, n 1867.
n anul 1869 la vrsta de 81 de ani pleac n cltorie la Lemberg, n Galiia i cumpr
manuscrisul iganiadei lui Ion Budai-Deleanu.
Dupa obtinerea doctoratului n filozofie si a diplomei de inginer si arhitect, Gheorghe Asachi se
ntoarce n tara, la Iasi (1805), unde pune n practica cunostintele sale de arhitectura la
construirea unor case particulare, n acelasi an pleaca la Viena, unde studiaza, timp de 3 ani,
astronomia, matematicile superioare si pictura. In august 1808, Gheorghe Asachi pleaca sa-si

completeze studiile la Roma. Aici a scris primele ncercari poetice si a fost ales membru
extraordinar al Societatii literare din Roma. In august 1812, Gheorghe Asachi se ntoarce n
Moldova . Stapnind o cultura superioara solida si multilaterala, cunoscator al mai multor limbi
straine - polona, rusa, latina, germana, italiana, franceza si engleza - ca nimeni altul in vremea sa,
optimist, cu dor de munca si ncrezator n puterile sale, calauzit de o ideologie liberala
progresista si de o puternica dragoste de patrie si popor, Gheorghe Asachi spera sa joace un rol
important de restaurator n tara sa. ntoarcerea lui Asachi din Italia coincide cu procesul de
prefacere rapida a relatiilor feudale n Moldova, care reclama, ntr-o masura mereu crescnda,
difuzarea stiintelor prin institutii de nvatamnt. Functiile pe care Asachi putea sa le ndeplineasca
si activitatile ce era n masura sa le desfasoare erau numeroase si necesare tarii, dar aici se
loveste de o realitate trista. Situatia taranilor era grea: lipsa scolilor, bibliotecilor, ziarelor, a
tuturor institutiilor moderne care asigura progresul unui popor, l face constient de necesitatea
unei activitati sistematice de trezire a constiintei nationale. Carturar de tip renascentist, cu o
cultura enciclopedica si iluminista, dotat cu nclinatii pentru multiple domenii artistice - inginer,
profesor, diplomat, grafician, ziarist, pictor, tipograf, arhivist, dramaturg - Gheorghe Asachi s-a
risipit cu darnicie din dorinta generoasa de a impulsiona dezvoltarea culturii romnesti.
Desfasurlndu-si cea mai rodnica activitate ntr-o perioada de hotar ntre epoca feudala si
nceputurile ornduirii burgheze, Asachi poate fi revendicat n aproape orice domeniu al culturii.
n 1813, Asachi nfiinteaza o clasa de inginerie si hotarnicie n limba romna, unde preda
arhitectura, istoria artelor, geodezia, matematica, dezva-luindu-si un neobosit talent pedagogic, n
1818 apare deja prima promotie de ingineri formati in tara. Timp de aproape 40 de ani, Asachi sa ocupat de organizarea scolilor din Moldova (1813 - 1849). nsarcinat de mitropolitul Veniamin
Costache, n 1820, Asachi se ocupa de organizarea Seminarului de la Socola. n acest scop el
aduce din Transilvania ctiva profesori initiati. Dupa o perioada petrecuta la Viena ca agent
diplomatic al domnitorului lonita Sandu Sturdza, Asachi se rentoarce n 1827 la Iasi pentru a
desfasura, in urmatorii 20 de ani, activitatea sa cea mai rodnica, si care l va transforma n
personalitate proeminenta a Moldovei. Militnd pe linia idealurilor sale de tinerete, el si continua
stradaniile de organizare a nvatamntului, nfiintnd prima scoala primara de fete Institutul
pentru educatia fetelor (1834), punnd bazele nvatamntului artistic si politehnic n 1841 prin
inaugurarea scolii de arte si meserii, extinznd reteaua scolilor primare, scriind manuale,
alcatuind programe analitice. Realizarea sa de capetenie ramne nsa Academia Mihaileana,
deschisa n 1835, institut care va deveni o adevarata pepiniera de intelectuali instruiti. Un alt
tarm in care contributia lui Gheorghe Asachi poate fi considerata hotartoare este cel jurnalistic.
El este n Moldova initiatorul presei n limba romna, scotnd primul ziar romnesc Albina
romneasca. Vaznd n presa un excelent instrument de informare si educare, Asachi va scoate si
alte ziare destinate unor categorii diverse de cititori, cum ar fi: Foaia sateasca (1839-1840) si
(1846-1850) - destinata taranilor, Icoana lumii (1846) care populariza cuceririle stiintei.

Opere

Dafne si Cainele si catelul"

Drame istorice

Petru Rare, 1853

Elena Drago, 1863

Turnul Butului, 1863

Nuvele istorice

Nouvelle historique de la Moldo-Roumanie, 1859

Elena Moldovei

Gheorghe Asachi

Gheorghe Asachi pictat de Constantin Daniel Stahi

Nscut

1 martie 1788
Hera, Moldova, astzi n Ucraina

Decedat

12 noiembrie 1869 (81 de ani)

Ocupaie

Poet, dramaturg, traductor

Naionalitate

Romn

Cetenie

Romnia

Gheorghe Asachi