BIOCHIMIE

Cuprins
Cap. 1 - Metode de separare a amestecurilor de substante
Cap. 2 - Metode de purificare a substantelor chimice
Cap. 3 - Proteine si aminoacizi
3.1. Surse de proteine
3.2. Rol biologic
Cap. 4 - Conceptul de indice glicemic
4.1. Forme de prezentare in farmacii pentru fructoza si glucoza
Cap. 5 - Importanta lipidelor in alimentatie
5.1. LDL
5.2. HDL

Cap. 6 - Vitamine
6.1. Surse
6.2. Rol biochimic si fiziologic
6.3. Forme de prezentare in farmacii(combinatii de vitamine si
contraindicatii )
Cap. 7 - Enzime digestive
7.1. Hormonii estrogeni
7.2. Prezentare in farmacii ( tratamente de substituie )
7.3. Evaluare
Cap. 8 - Rolul enzimelor in etapele digestiei ( bucala, gastrica, intestinala )
8.1. Bolile metabolismului glucidic
Cap. 9 -Tulburari ale metabolismului proteic si lipidic
9.1. Cai comune de metabolizare a alimentelor
9.2. Calcul
1 Metabolism bazal
2 Greutatea ideala
3 Indice de masa corporala
4 Numarul de calorii arse
Cap. 10 - Example de pH-metre, spectometre, cromografe si electroforeze
utlizate in laboratoarele medicale si de revolutie ( colaje de imgini, mod de
lucru, curbe de etalonare )
Cap. 11 - Analize medicale si valori normale
11.1. Analiza grupelor de sange
11.2. Sistemul OAB
11.3. Sistemul RH
Cap. 12 - Explorarea secretiilor digestive
12.1. Tehnici de ionometrie
Cap. 13 - Analiza de urina
13.1. Examenul fizic al urinei
13.2. Examenul chimic al urinei

Cap. 1 - Metode de separare a amestecurilor de substante

Principalele metode de separare ,purificare ori concentrare a componentelor din
amestecuri omogene sau eterogene care se utilizeaza frecvent in cadrul analizelor de
laborator sunt :
Metode mecanice :
-separarea sub lupa sau microscop
-sedimentare si decantare
-centrifugare
-filtrare
Metode fizice :

-distilare si rectificare
-extractie
-absorbtie
-adsorbtie
-sublimare
Metode chimice :
-precipitare
-cristalizare.
Metode mecanice de separare. Acestea se utilizeaza in cazul necesitatii separarii unor
amestecuri eterogene l-s sau l-l sau l-g,cazuri in care densitatea diferita a fazelor
componente este proprietatea pe baza careia se realizeaza separarea.
Separarea sub lupa sau microscop
Separarea sub lupa sau microscop ,se poate utiliza cand cantitatea de cristale
amestecate este relativ mica , si se relizeaza manual,cu ajutorul unei pensete.Bineinteles
ca aceasta metoda se poate aplica daca substantele solide de separat au cristale de
culori ,sau dimensiuni ,sau proprietati optice diferite.
Separarea prin sedimentare si decantare .
Sedimentarea este operatia de separare a unei suspensii in cele doua faze
componente,prin depunerea substantelor solide sub influenta gravitatiei. Daca suspensia
s-a format prin dispersarea unui solid in masa unui lichid ,prin sedimentare se separa
fazele :solidul se depune la baza vasului ,iar lichidul de deasupra devine limpede.
Operatia de indepartare a lichidului de deasupra sedimentului se numeste
decantare.Operatia de decantare se foloseste mai mult in industrie. In laborator se
foloseste doar in scopul purificarii unor reactivi tehnici.O astfel de separare se poate
utiliza si dupa o reactie de precipitare,intr-o analiza calitativa.
Separarea prin centrifugare
Separarea prin centrifugare se foloseste atunci cand suspensiile de separat sunt fine,iar
sedimentarea ar dura mult . Prin centrifugare intelegem operatia de separare care
utilizeaza un aparat de laborator numit centrifuga, si care se utilizeaza pentru separarea sl sau l-l.
Centrifugarea presupune supunerea amestecului unei miscari de rotatie cand sub
actiunea fortei centrifuge partea solida a suspensiei se depune la fundul vasului,lichidul
putand fi indepartat ulterior prin decantare.In cazul centrifugarii,separarea particuleleor
solide se realizeaza in vase spaciale din sticla de forma unor eprubete ingustate la partea
inferioara si gradate.

Dupa introducerea acestor vase in lacasurile centrifugei,aceasta se pune in functiune

aproximativ 10 minute ,apoi se opreste micsorandu-se treptat turatia si se noteaza nivelul

substantei sedimentate . Centrifugarea se repeta pe intervale de timp mai scurte pana cand
nivelul sedimentului in eprubeta ramane constant.
Dupa centrifugare lichidul de deasupra se indeparteaza prin decantare sau cu o
pipeta.In laborator separaea prin centrifugare se aplica in special suspensiilor fine
(lacuri, vopsele, cerneluri ) la care filtrarea este mai dificila .
Separarea prin filtrare .
Filtrarea este operatia de separare a fazei solide de cea lichida sau gazoasa. In
practica curenta filtrarea se foloseste pentru indepartarea impuritatilor mecanice din
lichide,pentru separarea cristalelor sau a precipitatelor,la spalarea substantelor solide
.Filtrarea gazelor urmareste indepartarea impuritatilormecanice inainte de introducerea
gazelor in mediul de reactie sau pentru retinerea particulelor antrenate de produsele
gazoase de reactie.
Eficacitatea filtrarii,caracterizata prin gradul de separare a fazelor si prin viteza de
filtrare depinde de o serie de factori ,dintre care :
-marimea suprafetei filtrante
-temperatura de lucru
-vascozitatea fazei lichide
-diametrul porilor suprafetei filtrante
-diferenta de presiune intre cele doua suprafete ale materialului filtrant.
Pentru ca operatia de filtrare sa fie eficienta ,ea trebuie sa asigure :
-o puritate inaintata a filtratului
-o puritate avansata a precipitatului
-umiditate cat mai scazuta a precipitatului
Filtrarea se realizeaza de obicei in patru etape :
-retinerea fazei solide de catre suprafata filtranta
-filtrarea cantitatilor ulterioare de amestec l-s pe un strat suplimentar de material filtrant
constituit chiar din primele cantitati de precipitat separate pe suprafata filtranta
-spalarea precipitatului separat in vederea indepartarii filtratului retinut
-regenerarea suprafetei filtrante prin :indepartarea precipitatului,spalarea suprafetei
filtrante,destuparea porilor.
Materialele filtrante utilizate trebuie sa retina cat mai complet faza solida a
suspensiei,sa permita viteze mari de filtrare, sa nu se infunde porii,sa ctiunea coroziva a
suspensiei si sa permita evacuarea completa a prcipitatului. Alegerea materialului filtrant
se face in functie de diametrul particulelor de faza solida de separat,astfel ca aceste
particule sa nu treaca prin porii materialului filtrant.
In laboratoare se folosesesc : hartie de filtru de diferite porozitati, panza, sticla
poroasa,site din fire metalice (Cu, bronz, Ag, Pt ) , vata de sticla,sau din fibre
sintetice,silice poroasa naturala sau sintatica.

Hartia de filtru utilizata in laboratoare poate fi de diferite calitati si compozitii. Hartia

de filtru calitativa nu se foloseste indeterminari analitice ,ci cea calitativa
care lasa reziduu minim si constant la calcinare. Acest tip de hartie se denumeste :
-hartie de filtru banda neagra , cu pori mari, folosita la separarea precipitatelor cu
particule mari,filtrarea fiind rapida ; ambalajul ei este marcat cu o banda neagra.
-hartie de filtru banda alba ,cea mai folosita, cu pori de diametre medii.
hartia de filtru banda albastra are porii foarte fini si se foloseste pentru precipitatele ale
caror particule au diametre foarte mici . Filtrarea unui astfel de precipitat este lenta.
Exista de asemenea hartie de filtru speciala cu adaosuri silicioase cu efect de limpezire
a filtratului sau cu adaos de carbune activ pentru decolorarea filtratului.
Placile de sticla poroasa au avantajul unei bune rezistente la coroziune si se monteaza
in diverse dispozitive de filtrare.
In tabelul de mai jos sut mentionate dimensiunile porilor materialelor filtrante:
Materialul filtrant
Sita de par
Filtre de sticla poroasa
Hartie de filtru obisnuita
Hartie de filtru compacta
Filtre de portelan sau argila
Pergament

Dimensiunea porilor ,
33
100-5
5-2
1,7-0,8
0,5-0,2
0,025-0,021

Materiale ajutatoare la filtrare sunt substante care se adauga in amestecul de filtrat in

scopul maririi vitezei de filtrare si imbunatatirii claritatii solutiei de filtrat. Aceste
materiale trebuie sa fie inerte din punct de vedere chimic si sa ramana in amestecul de
filtrat in stare de suspensie.
Dintre aceste materiale , cele mai folosite sunt carbunele animal sau vegetal ,folosit
pentru purificarea si decolorarea prin adsorbtie a lichidelor nepolare,dar si compusi
silicici folositi la filtrarea uleiurilor siropurilor si eztractelor vegetale.
Pentru grabirea filtrarii se poate realiza in unele cazuri o prefiltrare care consta in
separarea particulelor mari de faza solida,fie folosind filtre rare,fie folosind substante
coagulante(gelatina,tanin,albus de ou ),sau substante care sa modifice pH-ul
,imbunatatindu-se astfel viteza de filtrare si calitatea fazelor separate.

Cap. 2 - Metode de purificare a substantelor chimice

Metoda fluidelor supercritice
Substantele gazoase peste o temperatura si presiune (punctul critic) specifica devin un
fluid supercritic, o stare care este mai densa decat un gaz, dar mai putin densa decat un
lichid. Un fluid supercritic poate dizolva astfel (adica, solvat) specii mai bine decat un
gaz fiind in acelasi timp mai vascoase decat un lichid. Cromatografia cu lichide
supercritice este utilizata pentru a separate substante, care sunt relativ nepolare si
nevolatile.
Extractia cu fluide supercritice (SFE) este o metoda importanta pentru purificarea
lichidelor complexe sau matricelor solide, cum ar fi fluxurile poluate la scara larga.
Avantajul major al acestei metode asupra extractiei lichid-lichid este ca fluidul supercritic
poate fi usor indepartat dupa extractie, prin scaderea temperaturii sau presiunii sau
ambele. Fluidul supercritic devine gaz, iar speciile extrase sun condensate intr-un lichid
sau solid. Este eliminata problema indepartarii lichidelor extras. Un exemplu al metodei
SFE este eliminarea cafeinei din cafea.