Curs 4

2.04.2007
MEDICINA RENASTERII

Renasterea = eliberarea facultatilor creatoare si a faculattii de gandire a

omului >> decat in evul mediu.
-aceasta reinnoire reda omului incredere in capacitatile sale si ii ofera
posibilitatea de a ii satisface setea de cunoastere
-in aceasta epoca se creeaza conditiile reintoarcerii la stiinta si cultura
-popoarele migratoare care invadasera Eur. sunt convertite la crestinism, sunt
civilizate si asimilate la popoarele pe care le-au cucerit=> se restab ordinea
-un vant de libertate redesteapta dorinta omului de a cunoaste, de a sti; decid
sa nu mai accepte fara sa verifice ideile si preceptele impuse de altii
Renasterea culturii si stiintei e posibila dat conditiilor ist si dat unor
profunde schimbari ec si soc
-calatoriile ist ale lui Columb, Magelan, ant lor Marco Pollo, au dus la
descop unor noi terit
-se dez orasele, dez bazata pe interese ec =>dez unei vieti citadine complexe
propice dez. cult si stiintei
-se creeaza primele state nationale monarhice:Franta, Spania, Anglia, Rusia
-apare un nou mod de a gandi, care pune in centru omul
-se descopera tiparul
-debutul med experim in patol si fiziol
Medicii sec XV-XVII aduc contrib imp pt dez med, cu precadere in 3
domenii:morfologie(sp anato)+fiziol, patol gen, chirurgie
dez artelor- marile genii ale lumii: Michelangelo, da Vinci, Rafael, Durernu se multumesc numai sa contempleze si sa redea frumusetea corpului
omenesc ci sunt interesati in a cun in amanunt structurile acestuia, realiz ca
anato nu inseamna doar oase si muschi, ci si viscere, vase, ligam => multi
diseca cadavre, pe ascuns de cele mai multe ori si deseneaza struct obs
-e unanim recunoscut ca practica chirurgiei si a med in gen nu e posibila
fara a cun alc corp omenesc
1342- Jose Alcantera "Istoria disectiei este fara indoiala unul din cele mai
interesante capitole ale progresului omenirii"
-la inc Renasterii disectia e privita ca un sacrilegiu, desi in antichitate cu
toata prohibitia impusa s-a practicat(egipteni)
-cu toate interdictiile, exista artisti care o practica, uneori recurgand si la
deshumari
1445-1448-Donatelo-biserica Sf. Anton din Padova- bazorelieful "Miracolul
inimii avarului" = disectia cadavrului unui bogatas; exista si azi, se pare ca
1

disectia e publica- e facuta de un pastor la 1/2 sec XII cand disectia era
interzisa; cei care asista= publicul larg
-desi interzisa de religie, disectia apare ca un lucru necesar in practica med
Imp Frederic al II- lea 1230- emite o ordonanta prin care interzicea
practicarea med tuturor celor care nu disecasera in prealabil timp de 1an
cadavre umane.Biserica interzice disectia prin papa Bonifacio VIII (7sept
1299, aplicat in 1300)
1309-medicina care era practicata pana atunci in cea mai mare parte de
preoti se caracterizeaza printr-un aflux al laicilor pt ca papa Clement V
permite casatoria profesorilor si studentilor de la Fac. de Med. de la
Montpellier.Anatomia continua sa fie inv prin simple lecturi din tratate, in sp
Galenus=> med cont sa fie pracricata fara a avea o baza anatomica
Disectia e permisa prin bula papala a lui Sixtus al IV-lea, care e reluata de
Clement al VII-lea => de atunci disectia e permisa in scop didactic si in
acelasi timp sunt consemnate disectii si autopsii publice:Bologna 1281,
Cremona 1286, 1300- disectie dem in scop didactic, 1302- Bartholomeu de
Varignana, la Bologna- prima autopsie medico-legala(Moldova- 10 aprilie
1685- domnitorul Gh. Duca).In Anglia se aproba tarziu disectia- 1540-dar cu
drepturi depline in 1565 -regina Elisabeta
Leonardo da Vinci(1452-1519):
-prof de anato- Marc Antonio della Tore- diseca alaturi de acesta, apoi
singur(> 30 cadavre)
-diseca la spital:Santa Maria Nuerva- Florenta, Majore-Milano, Sf. SpiritRoma, dar si acasa
face inj cu ceara si studiaza vasele
descr: V lat=sediul perceptiei, V3 = sediul sufletului, V4 = sediul memoriei
bronhiile nu sunt legate de inima
valvulele de la orig vaselor mari impiedica reintoarcerea sg la inima
pt I data- sectiuni anato prin membr si viscere- a vrut sa faca un tratat de
anato-120 capitole, 750 desene in 26 de caiete; schitele sunt preluate de un
student Metzius.Azi se pastreaza 228 planse(inventatorul planselor)- 215 in
biblioteca castelului regal Windsor
studiaza fatul in uter la o femeie care murise
transmite pt ceilalti pictori formele si proportiile corpului omenesc si ii
convinge pe artisti ca atunci cand redai forma corpulu tb sa cun si actiunea
partilor corpului => fondatorul anato artistice, a proportiilor, contururilor
Albrecht Durer(1471-1528):
-pictor, gravor, a realiz basoreliefuri
2

-cele mai bune proportii in opera "Adam si Eva"

-tratat despre simetria partilor corpului uman
Michelangelo Buonaroti(1475-1564)
-profesori: Mar Antonio della Tore, Realdus Columbus
-Florenta-statuia lui David
Anatomisti:
Benvenuto Cellini:
-prof:Berengario da Carpi, Vidius( descr nv. vidian, orif si canalul vidian)
-prof de anato la Padova, Bologna
>100 de cadavre disecate
-descr: cecul, sinus sfeno, timpanul, gl pineala, apendice, cartilaje aritenoide,
V lat, axis, anastomozele porto-cave
Jacque Dubois(Sylvius)-1478-1555
-Montpellier, Paris-cardinal al Frantei- cere condamnarea la moarte a lui
Vesalius
-galenist
-prof la "Colege de France"
-descr a. cerebrala mij = a. sylviana, desr. corecta a vaselor prin inj de ceara,
nu descr corect circulatia
Guido Guidi(Vidius Florentinul)-1500-1567:
-medicul lui Francisc I
-carte despre boli si tratam "Ars medicinalis"
-descr tuberculii de pe valvele sigmoide si pulm - atrib azi lui Arantzius si
Morgagni
Carolis Stephanus:
-3 carti despre "Disectia corpului omenesc"
-descr vasele nutritive ale osului, canalul MS, v. porta
1564 Geneva-"Dictionar de madicina"
Bartholomeus Eustachios:
-descr tuba auditiva, gl SR, orig nv optici

Miguel Serventi da Villanova:

-studiaza matem, astrologia, greaca, latina, ebraica
3

-Fr- Toulouse- stud drept, teologie, filosofia; ajunge secretar de

episcopie;admirator al lui Luther dar nu renunta la catolicism
-scrie pamflete sub pseudonimul Villanovano
prieten medic - Sympohorien Champier-ataca doctrinele lui Leonard
Fuchs(german)
-tratat asupra siropurilor
-leaga anumite activitati ale corpului uman de poz astrilor
1553-e dus la Geneva, judecat si condamnat la moarte prin ardere pe rug pt
ca publica "Restitutis christianisimi"-descr corect circ sg - in sg se afla
sufletul omului
Andreas Vesalius Bruxellensis(1514-1564)
-25 feb 1530-Univ Louvain-Bruxelles- stud gr, latina, ebraica, araba
-Paris- stud med, prof = Sylvius
-diseca singur
5 dec 1537- lector chirurg la Padova
5dec 1539-prof de anato si chir la Padova
-gaseste > 200 de inexactitati in anato lui Galenus
1546- med imp Carol Quintul + fiul = Filip II, care il numeste si medic legist
in Spania
-il salveaza de la comotie pe Don Carlos, fiind chemat de HenricII
1543-e publicata "De humanis corporis fabrica"-7 vol (1-oase + artic, 2muschi+ artic, 3-vasele, 4- nv, 5- org dig si genito-uriare, 6-inima si org de
resp, 7- creier + org de simt); "Fabrica lui Vesalius" = prima lucrare de anato
moderna, prima lucrare care il contrazice in scris pe Galenus;apar premiere:
meniscurile, osul sacru, ovarul cu corpul galben, UI, pilorul; e infirmata
persist oricarei comunic intre cordul dr si cel stg.Lucrarea se bucura de un
real succes, fiind republicata pana in sec XX- ult editie e tiparita la Paris in
franceza 1969
Gabriel Fallopius:
-elev al lui Vesalius, antigalenist
-multi anatomisti il consdira > ca Vesalius
1561"Observationes anatomicae"- sinus sfeno, canale semicirculare ale UI,
nv coarda timpanuli, canalul facialului in stanca temporalului(apeductul lui
Fallopiu), descr org genitale est si int- penis, clitoris, himen, tr uterine
Leonardo Botallo:

-elevul lui Falopius, prof la Pisa, medicul reginei Elisabeta de Austria,

Caterinei de Medici
-comunic interatriala in viata fetala
Fabritzius Aquapendente:
-prof la Padova, elev al lui Fallopius
-discipolul sau = Harvey
-fondatorul amfiteatrului de anato din Padova
-initiatorul studiului embriol
-descr valvulele vv. superf, traheotomia
Constantino Varolio:
-prof la Bologna, medic personal al papei
-stud anato creierului- descr puntea
Julio Cezare Arantzio(Arantius):
-prof la Bologna
1564"De humano fetus"- descr dez fetala
-descr tuberculii valvulelor inimii
-ductul vv al lui Arantius, VC si vv. ombilicale
Casparus Bauhinus:
-prof la Basel
1605-"Teatrum anatomicum"
-valvula ileo-cecala
Jean Riolani:
-medicul lui Ludovic XIII
-galenist convins
-descr m. retrostilieni= buchetul lui Riolani si si vasc paraintest = arcadele
lui Riolani
Francisc Glisson:
-elevul lui Harvey
-descr capsula hep
J. Wirsung-descr canalul pancreatic principal
Nicholas Stenon-descr canalul parotidei
Th. Wharton-descr canalul gl submandib
Thomas Willis:
-1664- "De anatomiae crebrii"- teoria moderna a control cerebral asupra
tuturor fct; descr poligon aa de la baza creierului
Raymond Vieussens:
-prof la Montpellier
-descr gl parotida
Marcelo Malpighi:
5

-prof la bologna, med papei

-preocupat de org parenchimatoase: rinichi, ficat, plamani
-fondatorul anato comparate
Antonius Maria Valsalva:
-elev al lui Malpighi la Bologna
-descr manevra Valsalva + sinus Ao, antrum mastodian
Giovani Morgagni:
-elev al lui Valsalva la Bologna
-descr bulbul olfactiv, cornetele nazale, sinusurile ano-rectale = coloanele lui
Morgagni
-fondatorul anatopat
Jean Pecquet:
-primele preocupari de studiu ale sist limfatic
-descr canalul toracic si cisterna lui Pecquet
William Harvey:
-prof la Cambridge, medic a 2 regi ai Angliei
-e creditat ca fiind primul care descr sist cardio-vasc
1628-publica prima lucrare de studiu exclusiv a sist cardio- vasc "Ecercitatio
anatomica de motu cordis et sangvis in animalibus"
-descr corect inima cu camerele, valvele, sist vasc:aa, vv, limf;Nu descr
capilarele- sg trece direct din aa in vv
-exp Harvey- curgerea in flux continuu
Alexandru Mavrocordat:
1664-stud perfuzia sg la niv pulm
FIZIOLOGIA RENASCENTISTA
-deriva din med clinica, la patul bolnavului
-ideea dominanta a epocii = iatromecanicismul = concept bazat pe o idee
enuntata de R. Descartes: "omul e o masina animala"=> fiind o masina,
omului i se poate cuantifica orice fiziol prin formule matem => pune bazele
a ceea ce mai tarziu va dev med de lab si fiziol
Descartes :
- prima descr corecta a reflex simplu, care pp existenta stimulului, cale asc,
CN, cale desc, efector
-intuieste existenta imps nv- tb sa existe un transportor de la stimul la CN si
la efector- "micile spirite animalice"
Santorio Santorio:
6

-sec XVI-XVII, fiziolog italian

1614-"Tratat de medicina statica", supranum biblia med experimentale
-iatromecanicist convins, inventatorul pulsilogiului(sfigmometrul de azi)
-propune o varianta de termometru, inventatorul cazilor de hidroterapie,
introd in med conceptul de bilant
-elev al lui Galileo Galilei
-i se publica dupa moarte 1685"De matre animalum"- prima lucrare de
biomecanica- descr mec artic, insertiile musc, tipurile de mobilitate, de
parghii intre segmene
-pp existenta mediatorior ch
PATOLOGIA RENASCENTISTA
-termenul de patol isi are radacina in limba greaca; e introd in practica
medicala in sec XVI in "Tratat despre medicina"- publicat de med francez
Jean Fernel.Lucrarea e impartita in 3 parti distincte: fiziol, patol, terapie
-pt prima data se face cls bolilor: patol gen, fara sediu precis si patol de
organ- suferintele localizate
Girolamo Francastoro:
-introd in patol- boli inf/ contagioase
-introd termenul de sifilis
Nicolae Copernic:
-prieten cu GF, astronom
-lucrarea "Despre contagiune, boli contagioase si tratam lor"
1546-Venetia- prima lucrare de boli inf- principii:
1. imparte bolile contagioase dupa speciile pe care le afecteaza: boli
umane, boli animale, boli comune omului si animalelor(zoonoze)
2. intuieste prezenta vectorilor, chiar a germenilor contagiosi, pe care ii
num cintagiu viu/ semnintele bolilor, descr posibilele porti de intrare:
gura, cai resp, tegum, in special ranile
3. def tipurilor de contagiune posibile: contact direct- raia,TBC, lepra,
sifilis, contact indir: hainele, asternutul, contact la dist: variola, ciuma

CHIRURGIA RENASTERII
7

= "marea eroare a med renascentiste"- chir nu e recun ca specialitate

medicala => tot ceea ce insemna manevra sangeranda trece in seama
barbierilor chirurgi- dez exploziva- 1500- breasla barbierilor chirurgierau bine orgz, castigau mai bine, aveau un reprez al breslei = primul
barbier al breslei/ regal- tb sa fie suprav de un medic cu diploma; primii
care schteaza cabinetele private
-isi creaza o vestimentatie proprie- supranumiti chirurgii cu toga scurta
-anatomisti cu preocupari chirurgicale: Vesalisu, Fallopius
-chirurgi propriu-zisi:
Hieronimus Brounschwich-1497- carte de chir- introd metoda setonului
in tratam plagilor- daca vrei sa eviti inf nu tb sa cosi
Jacob Nufer- cezariana reusita
Ambroise Parre:
1510-1590-fiu de tamplar, unchi, frate- barbieri chirurgi
-nu studiaza gr, latina- exmatriculat de la "College de France" din Paris
-peste ~ 20 de ani e invitat sa dev titularul catedrei de chir din Paris
-chirurg de razboi, 4 regi ai Frantei
-cel mai faimos chirurg al ist
-interzice hemostaza prin cauterizare, propune ligatura si tratam cu
astringente
-primul care recomanda pansamentele curate
-inventeaza proteze pt membr lipsa, dentare(portelanul)
Paracelsus(1493-1541)
-cea mai mare figura a med renascentiste, fiu de medic, stud la Venetia si
Florenta, prof la Basel
-medic fb, caracter urat- egoist, plin de sine, cea mai mare obsesie = de a
ii ridiculiza pe inaintasi => numele
-credincios lui ii ramane Erasmus de Roterdam
-primul care impune predarea med in limba nationala, renuntarea la
tinutele pompoase
-promotorul "curentului spagiric"(latina:separ= a separa, ageiro= a uni)
-primatul experim in med
-adversitatea umoralismului
-studiul anato- esential
-termenul de etiol plurifactoriala
-introd chimia in med
-teoria semnaturilor- in tot ceea ce inseamna act medical exista semnatura
lui Dumnezeu