Densitatea si Spatiul Personal

Spatiul personal, conform lui Sommer (1969), este o zona cu limite

invizibile ce inconjoara corpul unei persoane, in care altii nu ar trebui sa
intervina. Incalcarea normelor spatiului personal poate produce ractii din
partea persoanei al carei spatiu este incalcat, variind de la nedectabil pana
la agonistic (Bratefoot et. al., 1972; Felipe and Sommer, 1966). Aceste
raspunsuri ar putea include schimbari minore ale pozitiei, impunerea unor
bariere reale sau simbolice, raspunsuri verbale, si lupta. Din perspectiva lui
Filipe si Sommer, intensitatea reactiei unei persoane la invadarea spatiului ei
personal ar putea fi afectata, de exemplu, de sentimente legate de teritoriu,
de relatia de dominanta-supunere dintre invadator si persoana target, si de
atribuirea motivelor sexuale invadatorului.
Cheyne si Efran (1972) au constatat faptul ca gradului de activitate,
compozitia sexuala a grupurilor si parametrii spatiali influenteaza frecventa
intruziunii. Cele mentionate mai sus sugereaza ca contextul unei interactiuni
si va fi un factor major in determinarea reactiei unei persoane la incalcarea
spatiului ei personal.
Un asemenea factor contextual ar putea fi densitatea situatiei in care
intruziunea de spatiu personal are loc. Principiul lui Kelley, care e privit cu
neincredere, poate fi utilizat pentru a analiza raspunsurile la intruziunile
spatiului personal, in conditii de densitate scazuta sau ridicata. Cand
densitatea este scazuta, cauza cea mai plauzibila pentru o intruziune se afla
in interiorul intrusului; astfel, persoana al carei spatiu este incalcat, e posibil
sa se simta amenintata. Cand densitatea este ridicata, chiar si in acest caz,
(ex: lifturi aglomerate, cocktailuri sau meciuri de fotbal), intruziunea poate fi
perceputa ca rezultand fie din intentia intrusului , fie din densitatea generala
a situatiei.
Prin urmare, in aceste conditii de densitate, o persoana este mai putin
sigura ca o intruziune reprezinta intentie din partea invadatorului, si drept
urmare, va fi mai putin probabil ca va raspunde negativ la intruziune. Pe de
alta parte, este posibil ca densitatea ridicata sa intensifice stresul care
rezulta din incalcarea spatiului personal, deoarece participa la stimulare
sociala excesiva. Intr-un studiu de laborator, condus de Sundstrom (1975), el
nu gaseste nicio diferenta intre raspunsurile participantilor la invadarile
spatiului personal, ca o functie a densitatii.
Studiul de fata a examinat impactul densitatii asupra raspunsurilor la
invadarea spatiului personal, intr-o locatie exterioara. Nu au fost facute

predictii specifice, dar daca rezultatele obtinute de Sundstrom ar fi corecte,

densitatea nu ar trebui sa aibe niciun efect asupra raspunsurilor
participantilor la invadarea spatiului lor personal.
O atentie relativ mica a fost acordata invadarilor din spate, spre
deosebire de cele frontale sau laterale. Desi McBride a constatat ca invaziile
din spate au cauzat raspunsuri mai mici ale pielii, decat invadari frontale sau
laterale, invadarile din spate ale adultilor au fost ignorate in mare masura. In
plus, dovezile sugereaza existenta unor diferente de sex in raspunsurile la
invadarile spatiului personal. De exemplu, Fisher si Byrne (1975) raporteaza
ca barbatii raspund mai negativ decat femeile la invadarile frontale, in timp
ce femeile raspund mai negativ decat barbatii la invadarile laterale.
Studiul de fata are doua scopuri: mai intai sa evalueze posibile efecte
ale densitatii asupra reactiilor la intruziuni, iar apoi sa examineze posibile
diferente de sex in reactiile la invadarile spatiului personal din spate.
Metoda
Subiecti si design.
Participantii au fost 189 cumparatori (94 femei si 90 barbati) la un
mall. Variabilele independente, fiecare avand cate doua nivele, au fost sexul
participantilor si cel al invadatorului, si nivelul densitatii (ridicat vs. scazut),
rezultand intr-un design cross 2 X 2 X 2.
Procedura
Cei 4 experimentatori (2 barbati si 2 femei) au fost invadatorii spatiului
personal. Acestia au stat aproape de varful liftului, in centrul mall-ului, si unul
cate unul, au selectat alealoriu un participant.
Pentru a se califica,
participantii trebuiau sa fie singuri, sa nu aibe multe pachete, si varsta
cuprinsa intre 20 si 50 de ani. De asemenea, au fost necesare doua trepte in
fata participantilor. Dupa ce participantul a ajuns in lift si escalatorul s-a
miscat aprox 5-8 pasi, experimentatorul a pasit imediat in spatele
subiectului, oprindu-se la aprox 5-10 cm de acesta, si plasandu-si mainile pe
balustrada, pentru a se asigura ca este observat de subiect. Apoi, acesta
ramane imobil. Doi observatori, care nu cunosteau scopul acestui studiu si
lucrau independent, au stat pe o banca aproape de lift, observand si
inregistrand comportamentele subiectilor.
Experimentul a fost condus timp de cateva saptamani, si desi mall-ul
este in general aglomerat in weekend-uri , nu a fost niciodata foarte
aglomerat. In timp ce densitatea din mall a ramas ridicata, densitatea liftului
a variat, fiind uneori aglomerat, uneori nu. Conditia pentru densitate ridicata

exista doar daca cel putin 4 persoane in plus se aflau in lift cu participantul.
Daca erau mai putin de 4 persoane, densitatea era considerata ca fiind
scazuta.
Masuratori dependente.
Cei doi observatori au fost aprovizionati cu o lista unde puteau bifa posibilele
comportamente ale subiectilor: comportamente verbale, o privire peste
umar, schimbarea pozitiei pe acelasi pas, o miscare imediata sau intarziata
pe alt pas, sau reactii care nu puteau fi descrise in niciun fel.
Rezultate si discutii
Datele au fost analizate pentru 161 subiecti ale caror comportamente
au fost acceptate de cei doi observatori. Asadar, observatorii detineau
incredere de 85%. Cele 28 de cazuri asupra carora cei doi nu s-au pus de
acord, au fost eliminate. Deoarece nu existau diferente intre raspunsurile
participantilor nici la cei doi barbati experimentatori, nici la cele doua femei,
datele de la barbati au fost alaturate, la fel ca si cele de la experimentatorii
de sex feminin.
Datele au fost mai intai analizate prin contrastul acelor participanti
care au afisat un raspuns clar si usor identificabil cu acei participanti care nu
au realizat niciun raspuns identificabil.
De asemenea, ar trebui sa fie amintit faptul ca niciunul dintre cei 189
de participanti nu a vorbit cu invadatorul, si ca nu a existat niciun participant
care sa-si schimbe expresia faciala intr-un mod in care sa fie observabil.
Acest lucru pare surprinzator, si poate fi interpretat ca fiind rezultatul unei
lipse de abilitati a observatorilor de a detecta schimbarile in expresiile
faciale. Oricum, aceasta ipoteza este improbabila deoarece observatorii au
stat aproape de lift. O explicatie mai plauzibila este aceea ca desi subiectii
erau jenati de invadatori (115 din 161 subiecti au reactionat), acestia au
fost capabili sa-si controleze expresiile faciale, dar nu si miscarile
corpului(Ekman si Friesen, 1974).
In concluzie, barbatii din acest studiu au fost mai probabili sa
reactioneze la invadarea spatiului in conditii de densitate scazuta, fata de
densitate ridicata, dar numai cand invadatorul era un alt barbat. Densitatea
nu a influentat in niciun fel reactiile participantilor de sex feminin. Aceste
rezultate contrazic cercetarile lui Sundstrom (1975) ca densitatea nu are
niciun efect asupra invadarii spatiului personal a barbatilor de invadatori tot
de sex masculin.

Datele au aratat de asemenea ca pentru subiectii de sex masculin,

densitatea a afectat frecventa raspunsurilor specifice.
Anumite
comportamente au fost mai probabile sa apara in conditii de densitate
scazuta. Se pare ca barbatii sunt mai sensibili decat femeile la invadarea
spatiului personal din spate.
Exista o necesitate pentru o aditionala investigare a invadarii spatiului
personal in conditii de densitate scazuta. Rezultatele prezente indica faptul
ca diferentele de sex apar atunci cand densitatea este scazuta. Diferente au
aparut intre reactiile subiectilor la barbatii vs. femeile invadatori, si intre
reactiile barbatilor vs. femeilor participanti. Este necesara o continuare a
acestei investigatii pentru a conchide daca aceste diferente s-au datorat unei
redefiniri temporare a spatiului personal de catre subiectii aflati sub conditii
de densitate ridicata, sau datorita unei incertitudini asupra cauzei intruziunii
in conditii de densitate scazuta.