1. Acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit.

nainte de a contracta o lucrare de audit a situaiilor financiare ale unei entiti, auditorul
trebuie s aprecieze posibilitatea de a ndeplini aceast misiune; trebuie s in seama de unele reguli
profesionale i de deontologie.
Aciunile intreprinse n aceast etap permit auditorului s colecteze informaiile necesare
fundamentrii deciziei de acceptare a misiunii, i acestea se refer la:
- cunoaterea global a intreprinderii (existena riscurilor nu presupune c auditorul refuz mandatul, ns
decizia sa de a accepta este luat n cunotin de cauz, urmnd s ia toate msurile necesare, n consecin);
- examenul de independen i de absen a incompatibilitilor;
- examenul competenei;
- contactul cu fostul auditor sau cenzor;
- decizia de acceptare a mandatului;
- fia de acceptare a mandatului.
Contractarea lucrrilor de audit :
Normele legale romneti prevd obligaia ca activitatea profesionitilor contabili s se
desfoare pe baz de contracte de prestri servicii fr a se face vreo distincie ntre misiunile de audit legal
care presupun desemnarea acestor profesioniti de ctre adunarea general a
intreprinderii auditate i misiunile de audit contractual.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 210 prevede c auditorul i clientul trebuie s
convin termenii i condiiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnai intr-o
Scrisoare de misiune de audit (Lettre de mission daudit sau Angajament letter) sau n
orice alt tip de contract adecvat.
Auditorul poate s decid s nu trimit o nou scrisoare de misiune pentru fiecarer din
exerciiile viitoare. La primirea solicitrii din partea intreprinderii-client, auditorul trebuie s
aprecieze dac unii termeni din scrisoarea de misiune ar trebui modificai, innd seama de
evoluia semnificativ a naturii sau importanei activitilor clientului su.
2. Activiti incompatibile cu exercitarea profesiei libere contabile.
Liber-profesionistul contabil nu trebuie sa exercite in paralel activitati care afecteaza sau sunt
susceptibile de a afecta integritatea, obiectivitatea, independenta, buna reputatie a profesiei, care sunt
incompatibile cu exercitarea profesiei libere.
In unele situatii, liber-profesionistul contabil poate primi spre conservare si utilizare, potrivit legii,
fonduri ale clientilor, el trebuind:
- sa pastreze aceste fonduri, separat de fondurile sale;
- sa utilizeze conform destinatiilor stabilite;
- sa aiba posibilitatea sa justifice existenta si utilizarea fondurilor respective.
3. Aciuni de intimidare - ameninare la adresa independenei n profesia contabil.
Exemple care pot crea ameninri la adresa independenei, pot fi:
- un membru al cabinetului/societii care este sau a fost recent una din persoanele care a gestionat
patrimoniul clientului;
- un membru al cabinetului/societii care este sau a fost recent un angajat al clientului ntr-o poziie din care
poate exercita o influen semnificativ direct asupra nivelului de certitudine - asigurare - a contractului fa
de client;
- prestarea de servicii pentru un client al unui contract de audit sau de non-audit care poate afecta direct
nivelul certitudinii asigurrii profesionistului contabil fa de client;
pregtirea datelor originale utilizate la generarea situaiilor financiare sau pregtirea unor nregistrri care
fac obiectul nivelului de asigurare a profesionistului contabil fa de client.
4. Ameninri la adresa independenei n profesia contabil.
Idem-anterioar
5. Aspecte conceptuale privind etica n materie contabil.

Etica isi are originea in cuvantul ethos din limba greaca: aceasta poate insemna atat caracterul unui
individ, cat si cultura unei comunitati.
Etica se ocupa cu studiul teoretic al valorilor si conditiilor umane din perspective principiilor morale si a
rolului acestora in viata sociala.
Etica, in sens restrans, reprezinta totalitatea normelor de conduita morala, iar in sens si mai restrans
reprezinta un ansamblu de principii si reguli ale membrilor unei profesii liberale.
6. Atribuiile principale ale consiliului de supraveghere ale unui organism profesional.
Art. 1539. - (1) Consiliul de supraveghere are urmtoarele atribuii principale:
a) exercit controlul permanent asupra conducerii societii de ctre directorat;
b) numete i revoc membrii directoratului;
c) verific conformitatea cu legea, cu actul constitutiv i cu hotrrile adunrii generale a operaiunilor de
conducere a societii;
d) raporteaz cel puin o dat pe an adunrii generale a acionarilor cu privire la activitatea de supraveghere
desfurat.
7. Auditul estimrilor contabile - aspecte principale.
Estimarea contabil desemneaz o evaluare aproximativ a sumei unui element n absena unei metode
precise de msurare (determinare). Cele mai frecvente estimri contabile se refer la:
provizioane pentru deprecierea stocurilor i creanelor;
amortizarea imobilizrilor asupra duratei lor de via estimat;
venituri anticipate;
impozite amnate;
provizioane pentru riscuri privind procesele n curs;
pierderi asupra unor contracte pe termen lung;
provizioane pentru garanii.
Auditorul trebuie s reuneasc elementele probante suficiente i adecvate asupra estimrilor contabile
cuprinse n situaiile financiare: caracterul rezonabil al acestor estimri i corecta i completa prezentare a
informaiilor n anexe.
n acest scop, auditorul poate:
examina i testa procedurile urmate de conducerea intreprinderii pentru efectuarea estimrii;
utiliza o estimare independent pentru a o compara cu cea efectuat de conducerea intreprinderii;
revedea evenimentele posterioare nchiderii exerciiului pentru a stabili dac estimarea se
confirm.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 540 stabilete procedurile i principiile fundamentale ct i
modul lor de aplicare n ce privete auditul estimrilor contabile coninute n situaiile financiare.
8. Calitatea lucrrilor i autocontrolul n profesia contabil.
Calitatea este un atribut important al activitatii profesionistului contabil. Autocontrolul calitatii lucrarilor
inseamna aplicarea de catre profesionist sau de catre cabinet a principiilor si procedurilor in scopul stabilirii
unui grad rezonabil de certitudine ca lucrarile s-au efectuat conform principiilor de baza care guverneaza
lucrarile respective.
Principiile de calitate constituie obiective si scopuri, iar procedurile autocontrolului se definesc ca
masuri de luat pentru a satisface principiile adoptate care pun in aplicare proceduri privind:
- calitatile personale ( cabinet sau societate);
- aptitudinile si competenta ;
- repartitia lucrarilor ;
- instructiunile si supervizarea.
Controlul de calitate asupra lucrarilor realizate de expertul contabil sau de contabilul autorizat care
isi desfasoara activitatea individual se poate organiza si exercita numai de catre CECCAR, potrivit Normelor
emise de acesta si aprobate de Conferinta Nationala
2

9. Care ar fi motivele pentru care acionarii ar accepta un pre de vnzare negativ pentru o
ntreprindere redresabil (n locul opiunii falimentului)?
Actionarii ar accepta un pret de vanzare negativ in locul optiunii falimentului in cazul reorientarilor
strategice, in perspectiva rentabilizarii societatii intr-o modalitate diferita de activitatea istorica efectuata de
ntreprindere. In acest caz, numai valorile activului net constituie o referinta.
10. Care dintre cele trei categorii de metode de evaluare specific activelor (metoda capitalizrii
rezultatelor, metoda costurilor, metoda comparaiei directe) se poate aplica si fr s se dispun
integral de informaii de pia?
Metoda capitalizarii rezultatelor
11.

Care este caracteristica ratei de actualizare deflatate?

Caractertistica ratei de actualizare deflatata este ca a fost ajustata in minus cu rata inflatiei, se fol. in cazul in
care fluxul financiar ce se actualizeaza este in lei constanti
12. Care este caracteristica ratei de actualizare nedeflatate?
Rata de actualizare nedeflatata este utilizata atunci cand se considera un flux financiar in moneda curenta
(adica moneda este influentata de rata inflatiei viitoare)
Daca rezultatele viitoare sunt exprimate n unitati monetare curente care tin seama de inflatia viitoare
estimata, aceste rezultate trebuie actualizate cu o rata care include inflatia, numita rata de actualizare
nedeflatata. Pe plan mondial, majoritatea ntreprinderilor lucreaza cu valori nedeflatate, exprimate n unitati
monetare curente, calculate tinnd seama de o perspectiva inflationista. n acest caz, rata de actualizare
nedeflatata este din aceeasi familie cu ratele dobnzilor nedeflatate pe pietele financiare.
13.

Care este definiia goodwill-ului?

Goodwill = valoare suplimentar, de natur incorporal, dincolo de valoarea de pia a activelor i pasivelor
tangibile din bilan
Existena sa este legat de folosirea mai mult sau mai puin eficient a activelor ntreprinderii, i anume:
- dac activele sunt bine gestionate i exploatate, deci degaja o rentabilitate superioar celei ateptate de
pia, se poate obine un goodwill;
- dac activele sunt prost gestionate i exploatate si conduc la performanele financiare inferioare
ateptrilor pieii, va rezulta un badwill, adic o valoare incorporal negativ.
14. Care este diferena dintre expertul contabil i economistul salariat; dar ntre contabilul autorizat i
contabilul salariat?
Prima situatie
Expertul contabil este persoana care a dobndit aceast calitate, n condiiile O.G. nr. 65/1994, avnd
competena profesional de a verifica i de a aprecia modul de organizare i de conducere a activitii
economico-financiare i de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societilor comerciale i de a
verifica legalitatea bilanului contabil i a contului de profit i pierdere si a celorlalte component a
situatiilor financiare.
Prin urmare, ne gsim n faa unei arii de competene mult mai largi fa de cea a unui economist salariat;
economistul este subordonat unui ef ierarhic i execut atribuiile specifice fiei postului su. De
asemenea, economistul este specializat n multe domenii: turism, servicii, marketing, management,
planificare, salarizare, financiar-contabil.
Expertul contabil este un economist, absolvent al specializrii financiar-contabile, independent fa de

societatea comercial. El nu primete, pentru lucrrile executate, un salariu, ci un onorariu prevzut prin
contractul ncheiat cu referire la misiunea sa.
A doua situatie
Contabilul autorizat este persoana care a dobndit aceast calitate n condiiile O.G. nr. 65/1994 i are
capacitatea de a ine contabilitatea si de a pregati lucrarile necesare intocmirii situatiilor financiare.
Contabilul autorizat, ca i expertul contabil, este un profesionist independent, nesalarizat de o entitate
economic.
Contabilul salarizat este subordonat efului ierarhic i execut sarcinile ce i revin din fia individual.
Rareori, n cazul unei ntreprinderi mari, mijlocii, execut toate lucrrile contabile. De regul, este
specializat pe un sector al contabilitii.
Ca i economistul salariat, contabilul salariat rspunde fa de calitatea lucrrilor executate, putnd fi
stimulat ori penalizat de eful Irarhic sau la propunerea acestuia. Expertul contabil, contabilul autorizat,
chiar dac sunt independeni, rspund civil i penal fa de ntreprindere. De asemenea, ei pot pierde
ntreprinderea de client i, prin aceasta, sursa de venit.
In schimb, economistul i contabilul, salariai, pierd cu greu postul sau n urma unor proceduri
anevoioase.

15. Care este diferena dintre expertul contabil i economistul salariat; dar ntre contabilul autorizat i
contabilul salariat?
IDEM-14
16.

Care este finalitatea expertizelor contabile?

Finalitatea expertizelor contabile consta in redactarea raportului de expertiza contabila , semnarea si

depunerea lui
17. Care este formula de calcul a fondului de rulment - indicator de echilibru financiar specific
bilanului funcional?
FR= CAPITALURI PERMANENTE ACTIVE IMOBILIZATE
18. Care este formula de calcul a lichiditii restrnse - indicator calculat pentru interpretarea
bilanului contabil n cadrul diagnosticului financiar?
Lichiditatea restransa = aptitudinea intreprinderii de a rambursa datoriile sub 1 an cu ajutorul elementelor
celor mai lichide sub 1 an
L r = (creante-disponibilitati)/datorii sub un an
19. Care este formula de calcul a ratei de actualizare deflatate necesar determinrii ratei de
actualizare?
Rata de actualizare deflatata este utilizata atunci cand se considera un flux financiar in moneda constanta
(adica moneda de la data evaluarii, neinfluentata de rata inflatiei viitoare).
20.

Care este formula de calcul a rentabilit ii economice, ca indicator compus al rezultatelor?

Rata rentab economice = marja neta* rotatia investitiilor, respectiv,= rezultat net/capitaluri proprii
21. Care este modul de comunicare a concluziilor expertizelor contabile?
Modul de comunicare a coninutului i a concluziilor expertizelor contabile intr n zona confidenialitii:
4

a. n cazul expertizelor contabile judiciare, att experii contabili, numii din oficiu, ct i la recomandarea
prilor sunt obligai s depun raportul de expertiz contabil la organul judiciar care a dispus expertiza
contabil, unde toi cei interesai, inclusiv prile implicate n proces, pot s-l consulte. Expertul este dator
s-i depun lucrarea cu cel puin 5 zile nainte de termenul stabilit pentru judecat. Pe cale implicit rezult
c expertiza contabil trebuie depus la instana de judecat care a dispus-o, respectiv la dosarul cauzei. Prin
aceast procedur se evit comunicarea (informarea) preferenial a coninutului i concluziilor expertizelor
contabile judiciare ctre unii utilizatori ai acestora.
b. n cazul expertizelor contabile extrajudicare locul i data depunerii lucrrii trebuie s rezulte din
contractul ncheiat ntre solicitant i expert. Dac locul depunerii expeetizei extrajudiciare nu rezult cu
claritate din contract, acesta trebuie s fie registratura general de la sediul solicitantului.
Nerespectarea procedurilor de comunicare a coninutului i a concluziilor expertizelor contabile constituie o
nclcare a obligaiilor expertului contabil privind secretul i confidenialitatea n expertiza contabil i poate
atrage rspunderea disciplinar, civil i/sau penal a expeetului contabil, dup caz.
In cazul expertizelor judiciare opinia expertului,concretizata in raportul de expertiza se comunica tuturor
partilor implicate, fiecare parte avand la dispozitie un exemplar: reclamantul, paratul, expertul, tribunalul.

22. Care este procedura de urmat cnd este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau
pentru a rezolva un conflict de ordin profesional n rndul membrilor CECCAR?
Cnd este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin
profesional, dac politicile
stabilite de organismul profesional nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate recurge la urmtoarele:
examinarea conflictului cu superiorul direct. Dac intervenia superiorului direct nu este suficient i
profesionistul contabil decide s se adreseze nivelului superior urmtor, superiorul direct trebuie notificat n
acest sens;
dac superiorul este presupus implicat n conflict, profesionistul trebuie s supun problema nivelului
ierarhic cel mai ridicat;
solicitarea avizului confidenial al unui consilier independent sau al organismului profesional;
dac toate resursele interne nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate, pentru chestiuni grave, s
demisioneze i s trimit o scrisoare n acest sens conducerii entitii care 1-a angajat.
Orice profesionist contabil care ocup un post de conducere trebuie s se asigure c, n cadrul entitii
respective, sunt stabilite reguli n materie de rezolvare a conflictelor profesionale.
23. Care este procedura de urmat cnd este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau
pentru a rezolva un conflict de ordin profesional n profesia contabil ?
IDEM 23 -de verificat
24. Care este rspunderea membrilor organelor de conducere n cazul n care s-a ajuns n starea de
insolven?
Raspunderea membrilor organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere, precum si de orice
alte persoane care au cauzat starea de insolventa a debitorului este solidara, cu conditia ca aparitia starii de
insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp in care si-au exercitat mandatul ori in care
au detinut pozitia care ar fi putut cauza insolventa.
Persoanele in cauza se pot apara de solidaritate daca, in organele colegiale de conducere ale persoanei
juridice, s-au opus la actele ori faptele care au cauzat insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au
cauzat insolventa si au facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste decizii.
25.

Care este relaia dintre bunurile sau serviciile primite i independena profesia contabil.

Acceptarea de bunuri si servicii de la un client, precum si acceptarea unei ospitalitati excesive pot constitui o
amenintare a independentei. Se interzice primirea de bunuri si servicii de cStre profesionistii contabili, de
catre sotiile lor sau de catre copiii aflafi in intretinere.
26. Care este relaia dintre bunurile sau serviciile primite i independena n realizarea misiunii de
ctre membrii CECCAR.
IDEM-25
27. Care este relaia dintre calitatea lucrrilor i autocontrolul n profesia contabil.
Calitatea este un atribut important al activitatii profesionistului contabil. Autocontrolul calitatii lucrarilor
inseamna aplicarea de catre profesionist sau de catre cabinet a principiilor si procedurilor in scopul stabilirii
unui grad rezonabil de certitudine ca lucrarile s-au efectuat conform principiilor de baza care guverneaza
lucrarile respective.
Principiile de calitate constituie obiective si scopuri, iar procedurile autocontrolului se definesc ca
masuri de luat pentru a satisface principiile adoptate care pun in aplicare proceduri privind:
- calitatile personale ( cabinet sau societate);
- aptitudinile si competenta ;
- repartitia lucrarilor ;
- instructiunile si supervizarea.
Controlul de calitate asupra lucrarilor realizate de expertul contabil sau de contabilul autorizat care
isi desfasoara activitatea individual se poate organiza si exercita numai de catre CECCAR, potrivit Normelor
emise de acesta si aprobate de Conferinta Nationala
28. Care este relaia dintre onorariile i independena n profesia contabil.
Cand onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care apartine acest client, reprezinta o parte
importanta din onorariile brute totale ale profesionistului contabil liberal sau ale cabinetului in ansamblu,
dependenta fata de acest client sau grup trebuie examinate cu atentie,caci independenta poate fi pusa in pericol.
Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli sI furnizeaza instructiuni membrilor lor referitoare la acest
subiect; acestea trebuie sa fie in concordanta cu nivelul de dezvoltare al profesiei contabile, cu situatia
economica a fiecarei tari.
Serviciile profesionale nu trebuie sa fie propuse sau efectuate unui client pe baza de acorduri sau contracte
conform carora facturarea onorariilor este conditionata de importanta problemelor descoperite sau de rezultatele
acestor servicii.
In tarile in care facturarea onorariilor conditionata de rezultat este autorizata de legislia sau de normele
organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenta nu este obligatorie.
Onorariile fixate de tribunal sau alta autoritate publica nu sunt considerate ca intrand in aceasta categorie.
Dimpotriva, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrand in aceasta
categorie.
29. Care este rolul bilanului economic n evaluarea unei ntreprinderi?
Bilantul economic ofera masa de date necesara aplicarii metodelor de evaluare. Este un bilant teoretic
avind punct de plecare bil.contabil. Este elab.de experti in vederea evaluarii. Este un bil. care cuprinde
patrim. unitatii dar un patrim. exprim.in valori economice.
30. Care este rolul diagnosticului n evaluarea ntreprinderii?
Diagnosticul are drept scop:
- nelegerea factorilor economici care influeneaz sectorul de activitate al ntreprinderii;
- cunoaterea regulilor concureniale ale sectorului din care face parte ntreprinderea;
- determinarea oportunitilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in prezent si in viitor;
6

- facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe care
utilizatorii raportului de evaluare il cuta in acea ntreprindere pentru a deduce rapid consecinele la nivelul
rezultatelor sale.
Rolul diagnosticului in evaluarea ntreprinderii :
- este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in stabilirea ipotezelor de evaluare,
- alegerea metodelor,
- ajuta la anticiparea viitorului firmei,
- la depistarea factorilor de risc si
- la stabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in
raportul final.
31. Care este sediul materiei reglementrilor profesionale privind expertiza contabil?
Sediul reglementrilor profesionale se adreseaz deopotriv expertizelor contabile judiciare i
extrajudiciare, regsindu-se n Regulamentul de Organizare i Funcionare al CECCAR, n Norma
profesional nr. 35 privind expertizele contabile i n Codul Etic Naional al Profesionitilor Contabili.
Regulamentul de Organizare i Funcionare a Corpului Experilor Contabili i Contabililor
Autorizai din Romnia reglementeaz obligaia expertului contabil de a se manifesta liber fa de orice
interes care este incompatibil cu integritatea, obiectivitatea i, n general, cu independena profesional,
exercitarea profesiei de expert contabil fcndu-se cu respectarea principiului independenei
profesiei; expertul contabil nu trebuie niciodat s se gseasc n situaia de conflict de interese i n nici o
alt situaie care ar putea aduce atingere integritii i obiectivitii sale.
Norma profesional nr. 35 conine cadrul de referin al misiunilor privind expertizele
contabile, structurat pe urmtoarele subdiviziuni:
N1) Norme de comportament profesional specifice misiunilor privind expertizele contabile:
Independena expertului contabil; Competena expertului contabil; Calitatea expertizelor contabile; Secretul
profesional i Confidenialitatea expertului contabil. Aceste norme se suprapun demersului deontologic
privind expertiza contabil.
N2) Norme de lucru specifice misiunilor privind expertizele contabile: Dispunerea expertizelor
judiciare i numirea experilor contabili; Contractarea i programarea expertizelor contabile;
Documentarea lucrrilor privind expertizele contabile. Aceste norme se suprapun demersului tehnic privind
expertiza contabil.
N3) Norme de raport specifice expertizelor contabile: Redactarea raportului de expertiz contabil;
Semnarea i depunerea raportului de expertiz contabil. Aceste norme se suprapun demersului profesional
privind expertiza contabil.
N4) Anexe: Model de Contract privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare; Model de
Raport de expertiz contabil judiciar; Model de Raport de expertiz contabil extrajudiciar.
Reglementarea profesional a activitii de expertiz contabil are drept obiectiv crearea unui cadru care s
asigure buna desfurare a activitii experilor contabili ce desfoar astfel de misiuni.
32. Care este semnificaia includerii amortizrii (alturi de rezultatul net contabil, cu semnul plus) la
determinarea cashflow-ului?
Amortizarea se aduna la rezultat, pt ca initial ch cu amortizarea a diminuat profitul fara a fi o iesire de
numerar
33. Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale?
Standardul International de Audit nr. 800 stabileste procedurile si principiile fundamentale, precum si
modalitatile lor de aplicare cu privire la misiunile de audit speciale.
Misiunile de audit se pot referi la:
- Situatii financiare, stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele internationale de
raportare financiara si de normele nationale;
- Conturi sau elemente de bilant sau rubric din situatiile financiare;
- Respectarea clauzelor contractual;
- Situatii financiare condensate (rezumate);

Auditul trebuie sa examineze si sa evalueze concluziile trase din elementele probante reunite in timpul
misiunii de audit speciala, pentru a determina daca ele pot servi ca baza a opiniei sale care trebuie sa fie
scrisa si clar exprimata.
34.

Care este structura Codului etic naional al profesionitilor contabili?

Codul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiectivele si principiile fundamentale, redate
general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un caz bine determinat. Codul
ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a obiectivelor si principiilor fundamentale
cu privire la numarul situatiilor tipice care se intalnesc in profesiunea contabila.
Partea A (sau sectiunea 100 ) Destinata tuturor profesionsitilor contabili angajati sau liber
profesionsiti , contine:
Sectiunea 100 Introducere si principii fundamentale
Sectiunea 110 Integritatea
Sectiunea 120 Obiectivitatea
Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 Confidentialitatea
Sectiunea 150 Compotamentul profesional
Partea B ( sau sectiunea 200 ) Destinata exclusiv liber profesionsitilor
Sectiunea 200 Introducere
Sectiunea 210 Numirea profesionsitului contabil
Sectiunea 220 Conflicte de interese
Sectiunea 230 Opinii suplimentare
Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remunerare
Sectiunea 250 Merketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 270 Custodia activelor clientului
Sectiunea 280 Obiectivitate
Sectiunea 290 - Independenta in audit
Partea C (sau sectiunea 300 ) Destinata exclusiv profesionsitilor angajati
Sectiunea 300 Introducere
Sectiunea 310 Conflicte conceptuale
Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor
Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea 340 Interese financiare
Sectiunea 350 - Stimulente
35. Care este structura standard a unui raport de evaluare a ntreprinderii?
Raportul trebuie sa ofere o imagine clara asupra opiniilor exprimate de evaluator, asupra bazelor de evaluare
folosite, a metodelor si informatiilro care stau la baza raportului.
1. Rezumatul principalelor concluzii si recomandri privind:
2.Prezentarea intreprinderii
3. Prezentarea evaluatorilor si a mandatului primit
4. Diagnosticul de evaluare
4.1. Diagnosticul juridic
4.2. Diagnosticul commercial
4.3. Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare
4.4.Diagnosticul resurselor umane
4.5. Diagnosticul financiar contabil
4.6.Sinteza diagnosticelor evaluarii
5. Bazele lucrarii de evaluare
6.Metode de evaluare aplicate
7.Gama de valori, valoarea actiunilor.
8.Cocluziile si opiniile evaluatorului
8

36. Care este termenul n care lichidatorul va convoca adunarea general a creditorilor de la
edina comitetului creditorilor?
Art. 117. alin (3) Lichidatorul va convoca adunarea general a creditorilor n termen de maximum 20 de zile
de la data edinei comitetului creditorilor, ntiinndu-i pe creditori despre posibilitatea studierii raportului
i a procesului-verbal al edinei comitetului creditorilor privind raportul.
37. Care este termenul lichidrii societii de la data dizolvrii?
Art. 260.(1) Lichidarea societatii trebuie terminata in cel mult 3 ani de la data dizolvarii. Pentru motive
temeinice, tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult 2 ani.
38.

Care este valoarea care se stabilete pentru activele considerate n afara exploatrii?

Valoarea care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii, este valoarea venala, adica suma
trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor.
39. Care sunt ameninrile la adresa independenei.
Cele 5 situatii de amenintare la adresa independentei sunt:
1. Interesului propriu,
2. Slabirea autocontrolului,
3. Renuntarea la propriile convingeri,
4. Manifestarile de familiarisrn,
5. Actiuni de intimidare
40. Care sunt aspectele principale despre competena profesional i pruden.
Presupune ca profesionistul contabil detine competentele necesare , specifice misiunii pe care o are de
indeplinit si satisface concomitent cele doua cerinte : obtinerea si mentinerea competentei.
Obligatii mentinerea cunostintelor si aptitudunilor profesionale la nivelul necesar astfel incat clientii sau
angajatorii lor sa fie siguri ca primesc servicii profesionale competente
- sa actioneze cu prudenta in conformitatea cu standardele tehnice si profesionale atunci cand ofera servicii
profesionale
Competenta profesionala poate fi impartita in doua faze separate:
- obtinerea unui nivel de competenta profesionala
- mentinerea unui nivel de competenta profesionala
Dezvoltarea profesionala continua elaboreaza si mentine capacitatile care ii permit unui profesionist contabil
sa desfasoare o activitate competenta intr-un mediu profesional.
Seriozitatea include responsabilitatea de a actiona in conformitate cu prevederile unei sarcini, cu atentie si
meticulozitate, tinand cont de un interval de timp.
Un profesionist contabil are o datorie permanent de a-si mentine cunostintele si aptitudinile profesionale la
nivelul necesar pentru a se asigura c un client primeste servicii profesionale competente, bazate pe ultimele
evolutii din practic, legislatie si tehnic. Un profesionist contabil ar trebui s actioneze cu prudent si n
conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile n furnizarea de servicii profesionale.
41. Care sunt ateptrile publicului de la un audit statutar?
Orice definiie a auditului statutar trebuie s in cont de nevoile i ateptrile utilizatorilor, n msura n care
acestea sunt rezonabile, precum i de capacitatea auditorului statutar de a rspunde la aceste nevoi i
ateptri.
Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor sale, prin oferirea
unei resigurri referitoare la:
1 acurateea declaraiilor financiare;
2 continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei;

existena unor fraude;

4 respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale;
5 comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu i probleme sociale.
42. Care sunt calitile eseniale ce confer autoritate tiinifico-profesional lucrrilor expertului
contabil i cum le dezvolt?
Expertizele contabile judiciare si extrajudiciare sunt lucrari cu caracter stiintific. Prin urmare, calitatea lor
este prezumata. Totusi, argumentarea stiintifica are calitatea ei. Aprecierea argumentarii stiintifice a
expertizelor contabile se realizeaza pe doua paliere:
1. Palierul individual, concret al fiecarei expertize contabile n parte. Pe acest palier, aprecierea
calitatii expertizelor se face de catre solicitant care, de regula, judeca calitatea expertizelor contabile
n functie de utilitatea acestora n atingerea scopurilor pentru care au fost solicitate.
2. Palierul de ansamblu al lucrarilor efectuate de profesionistul contabil. Pe acest palier se
organizeaza si se deruleaza controlul de calitate n cadrul profesiei contabile axat pe aprecierea
modului de aplicare a normelor profesionale.

43. Care sunt calitile eseniale ce confer autoritate tiinifico-profesional lucrrilor expertului
contabil i cum le dezvolt?
IDEM-42
44. Care sunt caracteristicile eseniale ale unei profesii contabile ?
deinerea unei competene intelectuale specifice,-obinut prin formare i nvmnt;-respectarea de ctre
membri a unui ansamblu de valori i de reguli stabilite deorganismul profesional, cu deosebire cele care se
refer la obiectivitate;-recunoaterea unei datorii vizavi de public, n ansamblu.Uneori datoria membrilor,
vizavi de profesiunea lor i de public, poate fi n contradiciecu interesul lor personal pe termen scurt, sau cu
obligaiile lor de loialitate, vizavi deangajator.innd seama de remarcile precedente, este de datoria
organismelor profesionalenaionale s defineasc regului de rtic pentru membrii lor, nct s garanteze o
calitateoptim a serviciilor i s pstreze ncrederea publicului n profesie. Profesia contabilliberal este
bazat pe moralitate ireproabil, pe independen, pe tiin n profesie, pecompeten
45. Care sunt caracteristicile lichidrii judiciare a ntreprinderii din punctul de vedere al evalurii?
Caracteristicile lichidarii judiciare din pdv al evaluarii sunt:
Din punct de vedere al evaluarii presupunem ca intreprinderea chiar daca e neredresabila dispune de un
patrimoniu, care dupa incetarea activitatii permite detereminareaunei valor de lichidare specifice lichidarii
judiciare sau fortate.
Evaluarea presupune parcurgerea a doua etape:
1. calculul activului net de lichidare;
2. aplicarea unei decotari asupra activului net de lichidare.
Activul net de lichidare se stabileste plecand de la activul net contabil, care este afectat de influentele
pozitive sau negative al elemantelor de patrimoniu din care se deduc cheltuielile cu lichidarea si
eventualele obligatii fiscale privind lichidarea.
Valoarea actuala a intreprinderii se datermina astfel:
Activul net contabil plus diferenta intre valoarea contabila (mai mica) si valoarea actuala (mai mare) a
tuturor elementelor corporale si necorporale din bilantul intreprinderii (diferente favorabile) minus
diferentele dintre valoarea contabila (mai mare) si valoarea actuala (mai mica) a tuturor elementelor
corporale si necorporale din bilantul intreprinderii (diferente nefavorabile) minus cheltuielile cu operatiunile
de lichidare (incusiv sarcini fiscale) si este egal cu activul net de lichidare minus cota cuprinsa intre 30-50%
din activul net de lichidare.
10

46. Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare n misiunea de audit?

In cursul unei misiuni de compilare, profesionistul utilizeaz competenele sale contabile i nu cele de
auditor, n vederea strngerii, clasrii i sintetizrii informaiilor financiare
Aceast misiune const, n general, n efectuarea unei sinteze a informaiilor detaliate n scopul
prezentrii sub o form rezumat, inteligibil. Procedurile puse n lucru nu permit i nici nu-i propun,
furnizarea vreunei asigurri asupra informaiilor financiare; utilizatorii informaiilor financiare astfel
compilate beneficiaz ns de ncrederea c lucrrile respective au fost efectuate de un profesionist contabil
posesor al competenelor necesare.
O misiune de compilare cuprinde n general pregtirea situaiilor financiare (complete sau nu), dar si
colectare, clasarea si sinteza altor informatii financiare.
Intr-o misiune de compilare auditorul trebuie s respecte regulile generale de etic i anume:
integritatea, obiectivitatea, corn petena profesional, confidenialitatea, profesionalismul i respcv tul fa
de normele tehnice i profesionale. Independena nu este o cerin dar dac auditorul nu este independent
trebuie s fac o meniune n raport.
Standardul Internaional de Misiuni Conexe (ISRS) nr. 4410 stabilete procedurile i principiile
fundamentale precum i modalitile lor de aplicare n ce privete responsabilitatea contabilului n cadrul
unei misiuni de compilare a situaiilor financiare
47. Care sunt categoriile de persoane care vor putea propune un plan de reorganizare?
(1) Urmtoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare n condiiile de mai jos:
a) debitorul, cu aprobarea adunrii generale a acionarilor/asociailor, n termen de 30 de zile de la afiarea
tabelului definitiv de creane, cu condiia formulrii, potrivit art. 28, a inteniei de reorganizare, dac
procedura a fost declanat de acesta, i potrivit art. 33 alin. (6), n cazul n care procedura a fost deschis ca
urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori;
b) administratorul judiciar, de la data desemnrii sale i pn la mplinirea unui termen de 30 de zile d ela
data afirii tabelului definitiv de creane, cu condiia s i fi manifestat aceast intenie pn la votarea
raportului prevzut la art. 59 alin. (2);
c) unul sau mai muli creditori care i-au anunat aceast intenie pn la votarea raportului prevzut la art.
59 alin. (2), deinnd mpreun cel puin 20% din valoarea total a creanelor cuprinse n tabelul definitiv de
creane, n termen de 30 de zile de la data afirii tabelului definitiv de creane.
48. Care sunt cele 4 etape (pai) n evaluarea ntreprinderii prin metoda fluxurilor de
disponibiliti actualizate?
Aplicare metodei se face in patru etape:
1. Calculul fluxului de lichiditati nete istorice pe minim trei ani folosind sinteza diagnosticelor
2. Proiectarea fluxului de lichiditati nete pe o perioada mai lunga, dar compatibila cu orizontul de prognoza
stabilit ntreprinderii; deci o buna viziune, o nelegere a fluxurilor trecute: vnzri, preturi, structura
cheltuielilor, riscuri, etc.
3. Determinarea valorii reziduale ce urmeaz a fi adugata la cash-flow-ul din ultimul an proiectat; orizontul
prognozat este in general, estimate tinand seama de constatarile diagnosticelor, marcand momentul cand
prorpietarul va decide viitorul intreprinderii in anul ultimo prognozat; valoarea reziduala, de regula se
calculeaza prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand
modelul Gordon
___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este creterea pe
K-g
termen lung a fluxului de numerar
4. Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul careia este posibila readucerea fluxurilor nete viitoare se a
valorii reziduale in valori de azi; numita si rata neutra .Ea poate fi detreminata pornind de la dobanda
obligatiilro sau titlurilor de stat.

49. Care sunt cerinele profesionale ale expertului contabil verificator privind ndeplinirea atribuiilor
sale?
n activitatea lor de verificare a rapoartelor de expertiza contabila judiciara, expertii contabili verificatori
trebuie sa urmareasca daca:
-

n elaborarea lucrarii, expertii contabili autori au respectat n totalitate prevederile Normei

profesionale nr. 35/2000;

obiectivele stabilite au fost tratate corespunzator, iar raspunsurile date au fost sustinute prin
acte si documente care au legatura cu cauza;

autorii lucrarii nu s-au ndepartat de stiinta contabilitatii, procednd la ncadrari juridice ale
faptelor sau la efectuarea de operatiuni si lucrari care presupun alte cunostinte dect cele
contabile;

autorii lucrarii au respectat prevederile Codului etic national al profesionistilot contabili.

De asemenea trebuie sa analizeze opiniile separate sau rapoartele expertilor contabili - consilieri ai
partilor, urmarind aceleasi obiective ca n cazul raportului de expertiza contabila propriu-zisa.
Folosind exclusiv legea, stiinta contabilitatii si Normele profesionale, expertul contabil verificator
solicita autorilor lucrarilor de expertiza contabila sa si le revada, n functie de observatiile facute, procednd
diferit:

50.

a.

daca nu sunt observatii sau daca lucrarile sunt refacute, expertul contabil verificator va aplica
pe prima pagina a lucrarilor analizate stampila dreptunghiulara de verificare, va semna si va
aplica stampila filialei.

b.

Daca sunt observatii, iar rapoartele de expertiza contabila judiciara nu sunt refacute n spiritul
observatiilor expertului contabil verificator, acesta trebuie sa ntocmeasca un referat cu
constatarile si observatiile sale, pe care sa-l ataseze, n original, raportului de expertiza judiciara
ce urmeaza a fi depus organului judiciar care a solicitat expertiza, spre informarea si decizia
acestuia.

Care sunt componentele fundamentale ale oricrei evaluri de ntreprindere?

Componentele fundamentale ale oricarei evaluari sunt:

Activul net corectat si capacitatea beneficiara
Diagnosticul juridic
Diagnosticul functiunii de cercetare-dezvoltare
Diagnosticul functiunii comerciale
Diagnosticul functiunii de productie
Diagnosticul functiunii de resurse umane
Diagnosticul functiunii financiar-contabile
51. Care sunt criteriile n funcie de care se face evaluarea bunurilor dintr-o ntreprindere n vederea
determinrii activului net corijat?
- separarea tuturor elementelor patrimoniale de activ in elemente necesare exploatarii si elemente in afara
exploatarii (necesare intreprinderii);
- reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de activ necesare exploatarii;
- calculul matematic al activului net corectat.
52. Care sunt deosebirile fundamentale ntre auditul intern i auditul statutar?
12

Deosebirile intre auditul intern si auditul statutar:

Statutul auditorului
Auditorul statutar este un furnizor liber de servicii pe piata, pe cand auditorul intern face parte din structura
intreprinderii.
Beneficiarul auditului.
Auditorul statutar lucreaza in folosul utilizatorilor situatiilor financiare pe cand auditorul intern lucreaza in
beneficial responsabililor structuri interne ale intreprinderii.
Obiectivele auditului.
Auditul intern are ca obiectiv existenta, adaptabilitatea si modul de aplicare a procedurilor deci a sistemulul
de control intern al intreprinderii pe cand auditul statutar are ca obiectiv exprimarea unei opinii cu privire la
imaginea fidela a pozitiei performantei si situatiei financiare . Deci controlul intern este pentru auditul intern
un scop iar pentru auditul statutar un mijloc.
Domeniul de aplicare.
Auditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii in masura in care activitatile contribuie la elaborarea
situatiilor financiare. Auditul intern are o aria mult mai vasta, el cuprinde nu doar toate functiile
intreprinderii dar in integralitatea acestora,
Pozitia fata de frauda.
Auditorul statutar retine o frauda doar in masura in care aceasta are un impact asupra situatiilor financiare in
afara altor obligatii legale ale auditorului cum ar fi obligatia de divulgare pa cand auditorul intern desi nu are
ca obiectiv descoperirea de fraude este mult mai in masura sa contribuie Ia prevenirea si descoperirea
fraudelor suspectand si adancind controlul asupra oricarei nerespectari a procedurilor de control intern.
Independenta
Independenta este diferita, auditorul statutar are independenta absoluta fata de intreprindere, auditorul intern
are independenta restrictiva adica este independent fata de orice structura a intreprinderii auditata nu si fata
de conducere.
Periodicitatea auditurilor
Auditorul statutar vine temporar in intreprindere si de fiecare data are aceiasi interlocutori, auditorul intern
este permanent in intreprindere i temporar din punct de vedere al interlocutorilor, potrivit planului de audit
intern.
Metodologie
Auditul statutar se exercita pa baza unei metodologii unice si unitare stabilita de IAASB - Consiliul pentru
Standarde Internationale de Audit si Auditare; pe cand auditul intern desi se exercita pe baza unei
metodologii stabilite de IAI - Institutul International al Auditonilor Interni. In aplicare ea este adaptata la
specificul si cultura intreprinderii.
53. Care sunt documentele financiare de sintez pe care le verific auditorul financiar sau evaluatorul
pentru a se asigura de credibilitatea datelor contabile?
Doc. financiare de sinteza pe care le verifica auditorul fiananciar sau evaluatorul pentru a se asigura
credibilitatea datelorcontabile sunt: Situatiile financiare financiare pe ultimii trei ani in componentele sale
functie de reglementarile contabile aplicabile.
54. Care sunt elementele de baz ale unui raport asupra situaiilor financiare condensate?
titlul;
destinatarul;
identificarea situaiilor financiare auditate din care s-au nscut situaiile financiare condensate;
o referire la data raportului de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor i n tipul de
opinie exprimat nacel raport;
o opinie care s indice dac informaiile cuprinse n situaiile financiare condensate sunt n
concordan cu situaiile financiare auditate, din care acestea s-au nscut. Dac auditorul a emis o
opinie modificat asupra situaiilor financiare n ansamblul lor, dar este satisfcut de prezentarea
situaiilor financiare condensate, raportul trebuie s menioneze c dei situaiile financiare
condensate sunt n concordan cu situaiile financiare n ansamblul lor, acestea provenind din

situaii financiare care au fcut obiectulunui raport de audit modificat.

o meniune, sau o trimitere la o not anex la situaiile financiare condensate, n care se
menioneaz c pentru o bun nelegere a rezultatelor i situaiilor financiare ale entitii, situaiile
financiare condensate trebuiesc citite mpreun cu situaiile financiare n ansamblul lor i cu
raportul de audit asupra acestora;
data raportului;
adresa auditorului;
semntura auditorului
55. Care sunt elementele de calcul necesare pentru evaluarea ntreprinderii prin rentabilitate?
Elementele de calcul pentru evaluare prin rentabilitate a unei intreprinderi sunt:
- rata de capitalizare (fructificare sau actualizare);
- profitul respective acel profit care exprima capacitatea beneficiara a intreprinderii;
- perioada de referinta
56. Care sunt factorii de care trebuie s se in seama atunci cnd se apreciaz respectarea
regulilor de etic n ceea ce privete integritatea i obiectivitatea n profesia contabil?
Integritatea nu presupune numai cinste, dar si echitate si sinceritate. Principiul obiectivitatii impune tuturor
profesionistilor contabili obligatia de a fi justi, cinstiti in plan intelectual si neimplicati in conflicte de interese.
Profesionistii contabili trebuie, in orice situatie, sa garanteze integritatea lucrarilor lor si sa ramana obiectivi
in judecata si rationamentul lor, oricare ar fi natura activitatii lor, si anume:
- profesionistii liberali indeplinesc misiuni de audit, consilieri fiscali, consilieri de gestiune etc.;
- alti profesionisti contabili pregatesc situatiile financiare in contul angajatorilor lor; executa lucrari de
audit intern, exercita functiuni de gestiune financiara in industrie, come, sectorul public sau educatie.
Cu ocazia alegerii situatiilor si practicilor care trebuie sa fie avute in vedere, atunci cand se apreciaza
respectarea regulilor de etica referitoare la obiectivitate, se va tine cont de urmatorii factori:
- profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care ii expun la riscuri ( presiuni)
suspectibile de a pune in discutie obiectivitatea lor.
- este imposibil de a defini si de a reglementa toate situatiile generatoare de presiuni; asemanarea,
verosimilitatea prevaleaza atunci cand se definesc criteriile care permit identificarea relatiilor susceptibile de a
pune in discutie obiectivitatea profesionistului contabil.
- trebuie evitate toate relatiile si situatiile care implica prejudecati, influentele din partea tertilor care
pun in discutie obiectivitatea.
- profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca personalul insarcinat cu prestarea serviciilor
profesionale respecta principiile de integritate si obiectivitate.
- profesionistii contabili nu trebuie nici sa accepte, nici sa ofere cadouri sau alte avantaje care pot fi
considerate, in mod rezonabil, ca pot influenta semnificativ si negativ rasionamentul, judecata lor profesionala
sau a colaboratorilor lor.
57. Care sunt factorii de care trebuie s se in seama atunci cnd se apreciaz respectarea regulilor
de etic n ceea ce privete integritatea i obiectivitatea membrilor CECCAR?
IDEM-56
58. Care sunt factorii n funcie de care se alege un etalon de comparaie reprezentativ (aciune sau
afacere)?
Factorii in functie de care se alege un etalon de comparatie reprezentativ (actiune sau afacere)sunt:- nivelul
capitalului tranzactionat, daca tranzactia are ca obiect firma (100% din capitalulaacesteia) , fie numai o parte
a capitalurilor
59. Care sunt imperativele fundamentale pentru realizarea obiectivului profesiei contabile?
14

Realizarea obiectivului profesiei contabile constand in satisfacerea exigentelor publicului irapune mai multe
imperative, si anume:
- credibilitatea - publicul are nevoie de informatii credibile;
- profesionismul - profesiunea contabila are nevoie de persoane recunoscute de clienti, angajatori si
terti ca profesionisti in domeniu;
- calitatea serviciilor - toate serviciile furnizate de un profesionist contabil trebuie sa satisfaca
criteriile precise de apreciere, standardele de calitate;
- increderea - utilizatorii serviciilor profesionistilor contabili trebuie sa fie asigurati ca aceste servicii
sunt subordonate unui ansamblu de reguli de etica profesionala.
60. Care sunt ipotezele de baz n evaluarea ntreprinderii prin metoda remunerrii valorii
substaniale brute?
Ipotezele de baza in evaluarea prin metoda remunerarii valorii substantiale brute
activitatii intreprinderii si prevalenta economicului asupra juridicului.

sunt continuitatea

61. Care sunt msurile de protecie mpotriva ameninrilor la adresa independenei n profesia
contabil?
Expertizele contabile pot fi efectuate numai de ctre experii contabili nscrii n Tabloul Corpului. Expertul
contabil solicitat n efectuarea unei expertize contabile este obligat s fie independent fa de prile
interesate n expertiz, evitnd orice situaie care ar presupune o lips de independen sau o constrngere
care ar putea s-i impieteze integritatea i obiectivitatea.
- Expertizele contabile efectuate de experii contabili care nu ntrunesc condiiile pentru a fi nscrii ca
membri ai Corpului cad sub incidena sanciunilor privind exercitarea unei profesii fr auto
rizaie. Dac un expert contabil implicat ntr-o astfel de situaie este solicitat pentru efectuarea unei
expertize contabile, el este obligat s aduc la cunotina solicitantului situaia n care se afl.
- Independena expertului contabil trebuie s fie absolut n cazul experilor contabili numii din oficiu de
ctre organele n drept i relativ n cazul experilor contabili recomandai de pri sau
solicitai n efectuarea de expertize contabile extrajudiciare.
- Independena absolut a expertului contabil numit de ctre organele n drept deriv din obligaia
acestuia de a ine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abinere i recuzare prevzute de Codul de
procedur civil i alte reglementri procedurale speciale, care sunt aceleai cu cele privind judectorii.
- Independena expertului contabil este afectat grav n situaiile reglementate de Codul etic naional al
profesionitilor contabili, Seciunea 100.25 punctele 5 i 6.
-Experii contabili care se afl n situaiile prevzute la punctele 3 i 4 de mai sus trebuie s le aduc, n
scris, la cunotina organului care i-a numit, imediat dup numire.
- Expertul contabil, la primirea oricrei lucrri de expertiz, va face un examen de independen i va
completa o Declaraie de independen" care va nsoi lucrarea depus pentru auditul de calitate la Corp.
62. Care sunt msurile premergtoare lichidrii?
Msurile premergtoare lichidrii sunt reglementate n art. 113-115 din Legea nr. 85/2006 privind procedura
insolvenei i constau n:
- sigilarea bunurilor din averea debitorului, cu excepiile prevzute la art. 113 alin. (3) din lege, precum
i luarea tuturor msurilor necesare pentru conservarea acestor bunuri;
- luarea n posesie de ctre lichidator a bunurilor inventariate, lichidatorul devenind astfel depozitarul
judiciar;
- ntocmirea inventarului bunurilor debitorului. Inventarul va trebui s descrie toate bunurile identificate
ale debitorului i s indice valoarea lor aproximativ la data inventarului. n toate cazurile, actul de
inventar va fi semnat de lichidatorul judiciar, de debitor, prin administratorul special, iar dac acesta nu
particip la inventariere, actul va fi semnat numai de ctre lichidatorul judiciar.
De precizat c, n cazul n care debitorul are bunuri i n alte judee, judectorul-sindic va trimite notificri
tribunalelor din acele judee, n vederea sigilrii de urgen a bunurilor.

De remarcat c, n continuare, dispoziiile art. 113 alin. (4) i (5) din lege privind bunurile debitorului n alte
judee au rmas tot att de neclare ca i n vechea reglementare. n practic, acest lucru a fost rezolvat prin
deplasarea lichidatorului la locul unde sunt situate aceste bunuri.
63. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea construciilor atunci cnd se
determin valoarea patrimonial Activ net contabil corectat?
1.Met comparatiei directe ( a vanzarilor) prt si alte inform sunt analizate comparate si ajustate in fct de
asemanari si deosebiri.
2.Met proportiei alocarii se bazeaza pe echilibru, pe existenta unui raport tipic intre val proprietatii si
anumite localizari.
3.Met extractiei prin scaderea din val globala a proprietatii, a imobilului
4.Met capitalizarii rentei de baza
64. Care sunt metodele de calcul al activului net corectat al unei ntreprinderi?
- met comparatiei directe ( a vanzarilor) pret si alte inform sunt analizate comparate si ajustate in fct de
asemanari si deosebiri.
- Met proportiei alocarii se bazeaza pe echilibru, pe existenta unui raport tipic intre teren si cladiri;
- met pe baza parcelarii acolo unde cea mai buna metoda este parcelarea;
- met reziduala pp ca se poate identifica venitul coresunzator terenului din venitul net al prprietatii
integrale, acesta fiind capitalizat cu o rata de capitalizare corespunzatoare pentru terenuri;
- Met extractiei prin scaderea din val globala a proprietatii, a imobilului
- Met capitalizarii rentei de baza
65. Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societile comerciale?
Societatea se dizolv prin.
-trecerea timpului stabilit pentru durata societii;
-imposibilitatea realizrii obiectului de activitate al societii sau realizarea acestuia;
-declararea nulitii societii;
-hotrrea adunrii generale;
-hotrrea tribunalului, la cererea oricrui asociat, pentru motive temeinice, precum nenelegerile
grave dintre asociai, care mpiedic funcionarea societii;
-falimentul societii;
-alte cauze prevzute de lege sau de actul constitutiv al societii.
Trecerea timpului stabilit pentru durata societatii
Prelungirea duratei societatii este posibila prin vointa asociatilor cu conditia ca aceasta sa aiba loc cu cel
putin 3 luni inainte de expirarea duratei societatii stabilita in actul constitutiv. Consultarea asociatilor cade in
sarcina consiliul de administratie, respectiv a directoratului.
Imposibilitatea realizarii obiectului de activitate
In cazul in care societatea se afla in imposibilitatea realizarii obiectului de activitate, asociatii pot opta fie
pentru modificarea obiectului de activitate, fie pentru dizolvarea societatii comerciale.
Declararea nulitatii societatii comerciale
Declararea nulitatii societatii nu poate interveni decat pe baza hotararii instantei de judecata prin care se
constata nerespectarea conditiilor de fond si de forma impuse de normele imperative privind constituirea
societatilor comerciale. Nulitatea actului constitutiv atrage nulitatea societatii infiintate in baza lui.
Hotararea adunarii generale
In conformitate cu prevederile art. 231 din Legea nr. 31/1990, asociatii pot reveni asupra hotararii de
dizolvare a societatii (cu majoritatea ceruta pentru constituirea actului constitutiv) atat timp cat nu s-a facut
nicio repartitie din activ. Totodata, creditorii si orice parte interesata pot face opozitie la tribunal impotriva
hotararii, in termen de 30 de zile de la publicarea acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei partea a IV-a.
Hotararea tribunalului
Dizolvarea societatii comerciale se poate realiza la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum
neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii. Neintelegerile grave dintre
16

asociati si temeinicia acestora vor fi apreciate de instanta de judecata, in functie de probele administrate in
cauza.
Falimentul societatii
Falimentul societatii este dispus de instanta de judecata, falimentul fiind urmat de dizolvarea acesteia si de
radierea din Registrul Comertului.
Alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii
Legea nr. 31/1990 mentioneaza ca la cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al
Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile urmatoare:
Societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni.
Societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare anuale sau alte
acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului.
Societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste conditiile referitoare la
sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut ori resedinta cunoscuta. Este exceptata
situatia in care societatea a fost in inactivitate temporara. Durata inactivitatii nu poate depasi 3 ani.
Societatea nu si-a completat capitalul social in conditiile legii
66. Care sunt normele de referin n auditul situaiilor financiare?
n auditul situatiilor financiare ale unei entitti sunt folosite dou categorii de norme de referint: norme
contabile si norme de audit.
Normele (standardele) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilittii
care sunt, de regul, organisme de interes public, autonome.
Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc, controleaz si utilizeaz situatiile
financiare. Entittile care au obligatia de a stabili situatii financiare sunt cele prevzute la art. 1, alin 1, din
legea contabilittii 82/1991, republicat. Cei care controleaz sunt prevzuti de legislatia fiecrei tri
(auditori, cenzori) si au ca referint n activitatea lor normele contabile.
Situatiile financiare sunt destinate s satisfac nevoile comune de informatii ale unei game largi de
utilizatori. Pentru multi utilizatori, aceste situatii financiare constituie singura surs de informatii
complementare care s le satisfac nevoile. Aceste situatii financiare trebuie s fie stabilite potrivit uneia sau
mai multora din referintele urmtoare:
- standardele internationale de raportare financiar
- standarde sau norme contabile nationale
- alte referinte contabile bine precizate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea si prezentarea situatiilor
financiare normele (standardele) de audit reprezint un ansamblu de reguli definite de o autoritate
profesional la care se refer auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi:
- standardele internationale de audit isa, practicile internationale de audit IAPS, standardele internationale
privind angajamentele de revizuire isre, standardele international privind angajamentele de asigurare ISAE,
standardele internationale pentru misiuni conexe ISRS emise de consiliul pentru standarde de audit si
asigurri IAASB din cadrul federatiei internationale a contabililor IFAC;
- norme nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate n domeniu.
Normele de audit permit tertilor s aib asigurarea c opinia auditorului va fi emis n functie de criterii de
calitate omogene; ele permit ns si auditorului s defineasc scopurile pe care le are de atins prin punerea n
lucru a celor mai potrivite tehnici.
Normele de audit se clasific n trei categorii, acoperind ntreaga activitate a auditorului:
- norme profesionale de lucru;
- norme de raportare;
- norme generale de comportament.
67. Care sunt obligaiile principale ale adunrii generale a asociailor n cadrul societilor cu
rspundere limitat?
Art 194 Legea 31/1990
1) Adunarea generala a asociatilor are urmatoarele obligatii principale:
a) sa aprobe situatia financiara anuala si sa stabileasca repartizarea profitului net;
b) sa desemneze administratorii si cenzorii, sa ii revoce/demita si sa le dea descarcare de activitate, precum
si sa decida contractarea auditului financiar, atunci cand acesta nu are caracter obligatoriu, potrivit legii;

c) sa decida urmarirea administratorilor si cenzorilor pentru daunele pricinuite societatii, desemnand si

persoana insarcinata sa o exercite;
d) sa modifice actul constitutiv.
.
68. Care sunt organele care aplic procedura insolvenei?
Organele care aplic procedura sunt:
- instanele judectoreti;
- judectorul-sindic;
- administratorul judiciar;
- lichidatorul.
1. Instanele judectoreti
Toate procedurile cu excepia recursului prevzut la art.8, sunt de competena exclusiv a tribunalului n a
crui raz teritorial i are sediul debitorul, astfel cum figureaz acesta n registrul comerului, respectiv n
registrul societilor agricole sau n registrul asociaiilor i fundaiilor, i sunt exercitate de un judectorsindic.
Conform art. 8 curtea de apel va fi instana de recurs pentru hotrrile pronunate de judectorul-sindic n
temeiul art.11.
2. Judectorul-sindic
Principalele atribuii ale judectorului-sindic, n cadrul prezentei legi, sunt:
a) pronunarea motivat a hotrrii de deschidere a procedurii i, dup caz, de intrare n faliment att prin
procedura general, ct i prin procedura simplificat;
b) judecarea contestaiei debitorului mpotriva cererii introductive a creditorilor pentru nceperea procedurii;
judecarea opoziiei creditorilor la deschiderea procedurii;
c) desemnarea motivat, prin sentina de deschidere a procedurii, dintre practicienii n insolven care au
depus ofert de servicii n acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, dup caz,
a lichidatorului care va administra procedura pn la confirmarea sau, dup caz, nlocuirea sa de ctre
adunarea
creditorilor;
d) confirmarea, prin ncheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea
creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor;
e) nlocuirea, pentru motive temeinice, prin ncheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului;
f) judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-i mai conduce activitatea;
g) judecarea cererilor de atragere a rspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la
ajungerea debitorului n insolven, potrivit art.138, sesizarea organelor de cercetare penal n legtur cu
svrirea infraciunilor prevzute la art.143-147;
h) judecarea aciunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte
frauduloase si a unor constituiri sau transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii;
i) judecarea contestaiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricrei persoane interesate
mpotriva msurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator;
j) admiterea i confirmarea planului de reorganizare sau, dup caz, de lichidare, dup votarea lui de ctre
creditori;
k) soluionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de ntrerupere a procedurii de
reorganizare judiciar i de intrare n faliment;
l) soluionarea contestaiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului;
m) judecarea aciunii n anularea hotrrii adunrii creditorilor;
n) pronunarea hotrrii de nchidere a procedurii.
3. Administratorul judiciar
Definiie
Administratorul judiciar este persoana fizic sau juridic, practician n insolven, autorizat n condiiile
legii, desemnat s exercite atribuiile prevzute la art.20 n perioada de observaie i pe durata procedurii de
reorganizare (art. 3 pct. 23).
Principalele atribuii ale administratorului judiciar, sunt:
a) examinarea situaiei economice a debitorului i a documentelor depuse conform prevederilor art.28 i 35
18

i ntocmirea unui raport prin care s propun fie intrarea n procedura simplificat, fie continuarea perioadei
de observaie n cadrul procedurii generale i supunerea acelui raport judectorului-sindic, ntr-un termen
stabilit de acesta, dar care nu va putea depi 30 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;
b) examinarea activitii debitorului i ntocmirea unui raport amnunit asupra cauzelor i mprejurrilor
care au dus la apariia strii 21 de insolven, cu menionarea persoanelor crora le-ar fi imputabil, i asupra
existenei premiselor angajrii rspunderii acestora, n condiiile art.138, precum i asupra posibilitii reale
de reorganizare efectiv a activitii debitorului ori a motivelor care nu permit reorganizarea i supunerea
acelui raport judectorului-sindic, ntr-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depi 60 de zile de
la desemnarea administratorului judiciar;
c) ntocmirea actelor prevzute la art.28 alin.(1), n cazul n care debitorul nu i-a ndeplinit obligaia
respectiv nuntrul termenelor legale, precum i verificarea, corectarea i completarea informaiilor
cuprinse n actele respective, cnd acestea au fost prezentate de debitor;
d) elaborarea planului de reorganizare a activitii debitorului, n funcie de cuprinsul raportului prevzut la
lit. a) i n condiiile i termenele prevzute la art.94;
e) supravegherea operaiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului;
f) conducerea integral, respectiv n parte, a activitii debitorului, n acest ultim caz cu respectarea
precizrilor exprese ale judectorului-sindic cu privire la atribuiile sale i la condiiile de efectuare a plilor
din contul averii debitorului;
g) convocarea, prezidarea i asigurarea secretariatului edinelor adunrii creditorilor sau ale acionarilor,
asociailor ori membrilor debitorului persoan juridic;
h) introducerea de aciuni pentru anularea actelor frauduloase ncheiate de debitor n dauna drepturilor
creditorilor, precum i a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operaiuni comerciale ncheiate de
debitor i a constituirii unor garanii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;
i) sesizarea de urgen a judectorului-sindic n cazul n care constat c nu exist bunuri n averea
debitorului ori c acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative;
j) meninerea sau denunarea unor contracte ncheiate de debitor;
k) verificarea creanelor i, atunci cnd este cazul, formularea de obieciuni la acestea, precum i ntocmirea
tabelelor creanelor;
l) ncasarea creanelor; urmrirea ncasrii creanelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la
sumele de bani transferate de ctre debitor nainte de deschiderea procedurii; formularea i susinerea
aciunilor n pretenii pentru ncasarea creanelor debitorului, pentru aceasta putnd angaja avocai;
m) cu condiia confirmrii de ctre judectorul-sindic, ncheierea de tranzacii, descrcarea de datorii,
descrcarea fidejusorilor, renunarea la garanii reale;
n) sesizarea judectorului-sindic n legtur cu orice problem care ar cere o soluionare de ctre acesta.

69. Care sunt pasii (etapele) in determinarea activului net corectat al unei intreprinderi?
Pasii in determinarea ANC sunt:
1.Separarea tuturor elemntelor de active in elemente necesare exploatarii si elemente in afara exploatarii
(necesare intreprinderii)
2. Reeevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare exploatarii;
3. Calculul mathematic al activului net corectat.
70. Care sunt paii (etapele) pentru determinarea capacit ii beneficiare a unei ntreprinderi?
Trei etape: studiul rezultatelor trecute, examenul previziunilor, calculul matematic al capacitatii beneficiare
Sau varianta 2
studiul rezultatelor trecute
- examenul previziunilor
- mixajul elementelor rezultate din primele doua etape in scopul desprinderii capacitatii beneficiare
71. Care sunt premisele aplicrii metodei capitalizrii superprofitului?

Incadrare: Cele mai utilizate metode de evaluare bazate pe goodwill sunt urmtoarele:
Metoda direct
Metoda bazat pe capitalizarea unui superprofit
Metoda rentei goodwill-ului
s.a.
Metoda bazat pe capitalizarea unui superprofit. Pentru explicarea ei se presupune o ntreprindere ale crei
capitaluri proprii au o valoare patrimonial ANC, a crei exploatare se presupune c va aduce un profit
previzionat constant, P. Metoda presupune c nu exist superprofit dect din momentul n care rentabilitatea
degajat de ntreprindere (care mbrac forma profitului previzionat) este mai mare dect cea care s-ar obine
plasnd pe pia un capital echivalent cu ANC.
Supraprofitul apare ca urmare a suplimentului de rentabilitate realizat in raport cu valoarea strict
patrimoniala.
Prin urmare, rentabilitatea ateptat de la activul net contabil se obine nmulind activul net contabil
cu rata rentabilitii observat la ntreprinderile aceluiai sector i cu caracteristici asemntoare care se
noteaz cu i. Superprofitul sau supervaloarea se obine dac profitul previzionat P este mai mare dect
rentabilitatea capitalurilor proprii (i*ANC).
Pentru a se ajunge la goodwill trebuie s se determine suma acestor supervalori capitalizate aplicnd
factorul de capitalizare.

Valoarea ntreprinderii se obine astfel:

Premisele aplicarii metodei capitalizarii superprofitului sunt:

Superprofitul va exista daca rentabilitatea generata de ntreprindere este superioara celei ce s-ar ob
plasand pe piata (financiara) un capital echivalent cu activul net corijat (ANC).
Supraprofitul apare ca urmare a suplimentului de rentabilitate realizat in raport cu valoarea s
patrimoniala.
72. Care sunt premisele aplicrii metodei rentei goodwill-ului?
Goodwill - este excedentul de valoare globala a ntreprinderii in raport cu suma valorilor diferitelor active
care ii compun. Partea din valoarea globala a unei ntreprinderi care are ca sursa buna gestionare si
exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea ntreprindere; se obine prin capitalizarea profitului
obinut de ntreprindere peste pragul de rentabilitate.
Relaia cu valoarea ntreprinderii este direct proporionala.
Goodwill = o buna recunoastere din partea pietei a modului in care intreprinderea gestioneaza si exploateaza
elementele intangibile de care dispune.

Baza tuturor metodelor de evaluare a goodwill este notiunea de rentabilitate a activelor investite. Premisele
utilizarii acestei met este existenta supraprofitului pe obtinerea unui good will, in caz contrar avem de-a face
cu un badwill.
Premisele aplicarii metodei rentei goodwill - ului sunt:
Limitarea evaluarii unei intreprinderi la o simpla inventariere a activelor si drepturilor de creant
care le poseda este insuficienta;
Valoarea unei intreprinderi este in raport si cu aptitudinea managerilor de a genera rentabilitate
urmare a unei bune gestiuni a resurselor materiale si umane si a activelor necorporale (brevete, m
licente), inclusiv a unor elemente necorporale care nu pot fi inregistrate in patrimoniul intreprin
(numele comercial, clientela etc.);
Goodwill - ul este pasarela de trecere de la abordarea patrimoniala a intreprinderii la abord
prospectiva
20

73Care sunt prevederile de baz ale contractului de prestri de servicii de audit?

Prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit sunt:
0
partile contractante;
1
obiectul contractului;
2
durata prestarii serviciilor;
3
descrierea auditului financiar si rapoarte;
4
utilizarea raportului de audit financiar;
5
tariful prestatorului si plata acestuia;
6
obligatiile partilor;
7
limitarea raspunderii prestatorului;
8
raspunderea beneficiarului;
9
limitari ale auditului financiar;
10
drepturi de proprietate intelectuala;
11
confidentialitatea;
12
prelungirea contractului;
13
modificarea contractului;
14
incetarea contractului;
15
forta majora;
16
comunicarea pe suport electronic;
17
legea contractului; arbitrajul;
18
dispozitii finale.

74 Care sunt prevederile reglementrilor legale privind expertizele contabile judiciare i

extrajudiciare?
Sediul reglementarilor legale privind expertizele contabile judiciare si extrajudiciare se afla in OG 65/1994, pri
organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati, cu modificarile ulterioare. Potrivit ace
reglementari legale, efectuarea de expertize contabile judiciare si extrajudiciare este dreptul exclusiv al exper
contabili.Aceasta exclusivitate rezulta din art. 6 lit. d din OG 65/1994, care stipuleaza ca .efectuarea de expe
contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice in conditiile prevazute de le
Potrivit art. 7 din OG 65/1994 expertii contabili pot sa-si exercite profesia individual sau se pot constitui in soci
comerciale potrivit legii. Coroborand cele doua texte legale ale OG 65/1994, rezulta ca in toate cazurile experti
contabile judiciare si extrajudiciare pot fi elaborate numai de catre profesionistii care au dobandit legal, in cond
OG 65/1994 calitate de expert contabil. Aceste lucrari nu pot fi elaborate de catre contabilii autorizati si nici de c
alti profesionisti.

75. Care sunt prevederile reglementrilor legale privind expertizele contabile

Expertize contabile judiciare sunt reglementate de Codul de procedura civila , Codul de procedura penala , alte
speciale.
Expertize contabile extrajudiciare sunt efectuate in afara unui proces justitiar si sunt reglementate de contracte reali
intre expertul contabil si beneficiar.
76. Care sunt primele msuri n urma deschiderii procedurii de insolven?
Lege nr. 85 din 2006
privind procedura insolvenei
Primele msuri

Art. 61 - (1) n urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor credito
menionai n lista depus de debitor n conformitate cu art. 28 alin. (1) lit. c) ori, dup caz, n condiiile art. 32 alin.

debitorului i oficiului registrului comerului sau, dup caz, registrului societilor agricole ori altor registre u
debitorul este nmatriculat/nregistrat, pentru efectuarea meniunii.

(2) Dac creditorii cu sediul sau cu domiciliul n strintate au reprezentani n ar, notificarea va fi trimis aces
din urm.

(3) Notificarea prevzut la alin. (1) se realizeaz conform prevederilor Codului de procedur civil i se va pub
totodat, pe cheltuiala averii debitorului, ntr-un ziar de larg circulaie i n Buletinul procedurilor de insolven.
Art. 62 - (1) Notificarea va cuprinde:

a) termenul limit de depunere, de ctre creditori, a opoziiilor la sentina de deschidere a procedurii, pronunat
urmare a cererii formulate de debitor, n condiiile art. 32 alin. (1), precum i termenul de soluionare a opoziiilor,
nu va depi 10 zile de la data expirrii termenului de depunere a acestora;

b) termenul limit pentru nregistrarea cererii de admitere a creanelor asupra averii debitorului, care va fi de maxim
60 de zile de la deschiderea procedurii, precum i cerinele pentru ca o crean nregistrat s fie considerat valabil

c) termenul de verificare a creanelor, de ntocmire, afiare i comunicare a tabelului preliminar de creane, care n
depi 30 de zile pentru procedura general sau, respectiv, 15 zile, n cazul procedurii simplificate, de la expir
termenului prevzut la lit. b);

d) termenul de definitivare a tabelului creanelor, care nu va depi 30 de zile n cazul procedurii generale i, respe
15 zile n cazul procedurii simplificate, de la expirarea termenului corespunztor fiecrei proceduri, prevzut la lit.

e) locul, data i ora primei edine a adunrii generale a creditorilor, care va avea loc n maximum 5 zile de la expir
termenului prevzut la lit. c).

(2) n funcie de circumstanele cauzei i pentru motive temeinice, judectorul-sindic va putea hotr o majora
termenelor prevzute la alin. (1) lit. b), c) i d) cu maximum 30, 15, respectiv 15 zile.

Art. 63 - Dac debitorul are bunuri supuse transcripiei, inscripiei sau nregistrrii n registrele de publici
administratorul judiciar/lichidatorul va trimite instanelor, autoritilor ori instituiilor care in aceste registre o copi
pe sentina de deschidere a procedurii, spre a se face meniune.

Art. 64 - (1) Cu excepia salariailor ale cror creane vor fi nregistrate de administratorul judiciar conform eviden
contabile, toi ceilali creditori, ale cror creane sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cerere
admitere a creanelor n termenul fixat n sentina de deschidere a procedurii; cererile de creane vor fi nregistrate
un registru, care se va pstra la grefa tribunalului.
(2) *** Abrogat de O.U.G. Nr. 173/2008
(3) Cererea de admitere a creanelor trebuie fcut chiar dac acestea nu sunt stabilite printr-un titlu.

(4) Creanele nescadente sau sub condiie la data deschiderii procedurii vor fi admise provizoriu la masa credal
fi ndreptite s participe la distribuiri de sume n msura ngduit de prezenta lege.

(5) Sunt considerate sub condiie i acele creane care pot fi valorificate mpotriva debitorului numai dup execut
unui codebitor principal.

Art. 65 - (1) Cererea va cuprinde: numele/denumirea creditorului, domiciliul/sediul, suma datorat, temeiul crea
precum i meniuni cu privire la eventualele drepturi de preferin sau garanii.
(2) La cerere vor fi anexate documentele justificative ale creanei i ale actelor de constituire de garanii.

(3) Posesorii de titluri de valoare la ordin sau la purttor pot solicita administratorului judiciar restituirea titlu
originale i pstrarea la dosar a unor copii certificate de acesta. Administratorul judiciar va face meniunea pe orig
22

despre prezentarea acestora. Originalele vor fi prezentate din nou la orice repartiie de sume ntre creditori, precum
exercitarea votului n adunarea general a creditorilor.

Art. 66 - (1) Toate creanele vor fi supuse procedurii de verificare prevzute de prezenta lege, cu excepia crean
constatate prin titluri executorii.

(2) Nu sunt supuse acestei proceduri creanele bugetare rezultnd dintr-un titlu executoriu necontestat n terme
prevzute de legi speciale.

(3) Toate creanele prezentate pentru a fi admise i nregistrate la grefa tribunalului vor fi prezumate valabi
corecte dac nu sunt contestate de ctre debitor, administratorul judiciar sau creditori.
77. Care sunt principalele aspecte despre respectarea standardelor i normelor profesionale n
profesia contabil.

78. Care sunt principalele atribuii ale judectorului sindic?

Conform art. 11 din Legea 85/2006, principalele atributii ale judecatorului-sindic sunt urmatoarele:
a) pronuntarea motivata a hotararii de deschidere a procedurii si, dupa caz, de intrare in faliment atat prin
procedura generala, cat si prin procedura simplificata;
b) judecarea contestatiei debitorului impotriva cererii introductive a creditorilor pentru inceperea procedurii;
judecarea opozitiei creditorilor la deschiderea procedurii;
c) desemnarea motivata, prin sentinta de deschidere a procedurii, dintre practicienii in insolventa care au
depus oferta de servicii in acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, dupa caz,
a lichidatorului care va administra procedura pana la confirmarea ori, dupa caz, inlocuirea sa de catre
adunarea creditorilor, stabilirea remuneratiei in conformitate cu criteriile stabilite prin legea de organizare a
profesiei de practician in insolventa, precum si a atributiilor acestuia pentru aceasta perioada . In vederea
desemnarii provizorii a administratorului judiciar, judecatorul-sindic va tine cont de toate ofertele de servicii
depuse de practicieni, de cererile in acest sens depuse de creditori si, dupa caz, de debitor, daca cererea
introductiva ii apartine;
d) confirmarea, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea
creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor;
e) inlocuirea, pentru motive temeinice, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului;
f) judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-si mai conduce activitatea;
g) judecarea cererilor de atragere a raspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la
ajungerea debitorului in insolventa, potrivit art. 138, sesizarea organelor de cercetare penala in legatura cu
savarsirea infractiunilor prevazute la art. 143-147;
h) judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte
frauduloase si a unor constituiri ori transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii;
i) judecarea contestatiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricarei persoane interesate
impotriva masurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator;
j) admiterea si confirmarea planului de reorganizare sau, dupa caz, de lichidare, dupa votarea lui de catre
creditori;
k) solutionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de intrerupere a procedurii de
reorganizare judiciara si de intrare in faliment;
l) solutionarea contestatiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului;
m) judecarea actiunii in anularea hotararii adunarii creditorilor;
n) pronuntarea hotararii de inchidere a procedurii.
Judecatorul-sindic pronunta hotarari in indeplinirea atributiilor sale. Hotararile sale sunt definitive si
executorii, art. 12 alin. 1 Legea 85/2006. Acestea pot fi atacate separate cu recurs exercitat la Curtea de Apel

 instanta competenta . Termenul de recurs este de la 10 zile de la comunicarea hotararii, daca lege nu
prevede altfel art. 8 alin. 2.
Judecatorul-sindic poate fi ajutat de persoane desemnate de acesta, de ex. experti, avocati, etc. Retributiile
acestora vor fi platite din patrimoniul debitorului, conform art. 10 din Legea 85/2006.
1.

79. Care sunt principalele caracteristici ale Standardelor Internaionale de Audit (ISA).
Scopul Standard Internaional de Audit (ISA) este de a stabili reguli i de a oferi recomandri
auditorilor externi atunci cnd acetia iau n considerare rezultatele activitii de audit intern.
Acest ISA nu trateaz situaiile n care persoanele din departamentele de audit intern ofer
asisten auditorilor externi
n efectuarea procedurilor de audit extern. Procedurile din acest ISA trebuie aplicate doar n
cadrul activitilor de audit intern care sunt relevante n procesul de auditare a situaiilor
financiare.
Potrivit Standardelor Internaionale de Audit, elementele probante ntr-o misiune de audit (audit
evidence sau elments probants) reprezint informaii obinute de auditor pentru a ajunge la
concluzii pe care acesta i fondeaz opinia; aceste informaii constau n documente justificative i
documente contabile care stau la baza situaiilor financiare i care sunt coroborate cu informaii din
alte surse.
80. Care sunt principiile deontologice dup care se ghideaz expertul contabil n efectuarea
expertizelor contabile judiciare i extrajudiciare?

RSPUNS: Principiile deontologice fundamentale, carora trebuie sa li se supuna profesionistul contabil,

inclusiv expertul contabil, sunt explicit definite n Codul privind conduita etica si profesionala a
expertilor contabili si a contabililor autorizati din Romnia (aprobat prin Hotarrea nr. 1/1995 a
Conferintei Nationale a Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati).Ele sunt:
-

Integritate,

Obiectivitate,

Independenta,

secretul profesional,

respectarea normelor tehnice si profesionale,

competenta profesionala,

comportare deontologica.

Norma profesionala CECCAR nr. 35 privind expertizele contabile, retine si comenteaza

explicit urmatoarele principii deontologice, dupa care expertul contabil trebuie sa se ghideze n efectuarea
expertizelor contabile judiciare si extrajudiciare:
-

independenta expertului contabil,

competenta expertului contabil,

calitatea expertizelor contabile

secretul profesional si confidentialitatea expertizelor contabile

24

acceptarea expertizelor contabile

responsabilitatea efectuarii expertizelor contabile.

SURSA: Ghid pentru aplicarea Normei profesionale nr. 35/2001 Ed. CECCAR, B, 2003, pg. 21-22.
81.

Care sunt principiile deontologice dup care se ghideaz expertul contabil?

1. Principiile fundamentale care trebuie sa-i ghideze pe profesionistii contabili in conduita lor, in relatiile
profesionale cu ceilalti, se refera la:
a) Integritate. Profesionistul contabil trebuie sa fie drept, cinstit si sincer in executarea lucrarilor sale.
b) Obiectivitate. Profesionistul contabil trebuie sa nu cedeze unor prejudecati sau concepte apriorice care ar
putea sa-i impiedice obiectivitatea.
El trebuie sa aiba o comportare impartiala atunci cand intocmeste un raport privind executarea lucrarilor
sale.
c) Independenta. Cand isi exercita profesiunea cu titlu liber, profesionistul contabil trebuie sa fie si sa se
manifeste liber fata de orice interes care ar putea fi avut in vedere, oricare ar fi realitatea, ca fiind
incompatibil cu integritatea si obiectivitatea sa, cum ar fi:
implicarea financiara, directa sau indirecta, in activitatile unui client, ca de exemplu: acceptarea unor forme
de salarizare, detinerea de participatii la capital, darea sau luarea cu imprumut de bunuri, servicii sau bani,
acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni de la sau pentru clientii sai;
implicarea profesionistului contabil in activitatile unui client, in calitate de membru al executivului acestuia
sau ca angajat sub controlul directiunii acestuia;
acte de comert sau slujbe asigurate in acelasi timp cu exercitarea unei profesii liberale, care pot sfarsi
printr-un conflict de interese, sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contradictie cu exercitarea
liberala a profesiei contabile, sau care sunt incompatibile cu necesitatea de a pastra pozitia de independenta,
integritate si obiectivitate a profesionistului contabil;
incidenta relatiilor familiale si personale asupra independentei;
conditiile in care onorariile primite de la un client constituie un procentaj inacceptabil de ridicat pentru
cifra de afaceri totala a societatii de expertiza sau a unui practician individual; aceasta presupune sa nu se
ocupe majoritatea activitatii profesionistilor contabili cu executarea de lucrari pentru o singura unitate
patrimoniala, respectiv societate comerciala;
acceptarea executarii de lucrari in baza unor onorarii eventuale, neprecizate anticipat in suma absoluta, prin
contract sau conventie.
Lista incompatibilitatilor cu conditia de independenta a profesiunii contabile nu este limitativa si orice
membru al Corpului nu trebuie sa se gaseasca intr-o situatie de natura a-i stirbi independenta, chiar daca nu
se afla sub incidenta cazurilor de incompatibilitate aratate mai sus.
d) Secretul profesional. Profesionistul contabil trebuie sa respecte caracterul confidential al informatiilor
obtinute cu ocazia executarii lucrarilor sale si nu trebuie sa divulge nici una dintre aceste informatii catre
terti, cu exceptia cazurilor cand a fost autorizat in mod expres in acest scop sau daca are obligatia legala sau
profesionala sa faca aceasta divulgare (de exemplu: nedenuntarea unor infractiuni).
e) Norme tehnice si profesionale. Profesionistul contabil trebuie sa efectueze lucrarile sale in conformitate cu
normele tehnice si profesionale care ii sunt aplicabile.
f) Competenta profesionala. Profesionistul contabil trebuie sa-si mentina nivelul de competenta pe tot
parcursul carierei sale profesionale si sa nu efectueze decat lucrarile pe care el insusi sau societatea
comerciala din care face parte le poate realiza cu competenta profesionala.
g) Comportare deontologica. Profesionistul contabil trebuie sa se comporte intr-un mod compatibil cu buna
reputatie a profesiunii si trebuie sa se abtina de la orice conduita de natura sa aduca atingere acestei reputatii

82.

Care sunt principiile fundamentale ale eticii n audit nscrise n Codul etic?
1. Integritatea i obiectivitatea;
2. Competena profesional, grij i srguin;
3. Confidenialitate;
4. Profesionalism;
5. Respectul fa de normele tehnice i profesionale.

83.

Care sunt principiile fundamentale ce trebuie respectate pentru realizarea obiectivelor

profesiei contabile?

PRINCIPIILE FUNDAMENTALE SUNT:

INTEGRITATE drept, sincer, cinstit;
OBIECTIVITATE corect, fara idei preconcepute;
COMPETENTA PROFESIONALA lucrari efectuate cu grija si sarguinta, pastrarea la zi a
nivelului de cunostinte profesionale;

CONFIDENTIALITATE pastrarea secretului profesional;

PROFESIONALISM comportament corespunzator exigentelor profesiei contabile;

RESPECTAREA NORMELOR TEHNICE SI PROFESIONALE executarea lucrarilor

conform normelor tehnice si profesionale aplicabile, urmand concomitent satisfacerea cerintelor
clientului sau angajatorului si daca sunt compatibile cu exigentele integritatii, obiectivitatii si
independentei.

84.

Care sunt rspunderile experilor contabili?

Ordonanta nr. 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati
- republicata
Art. 17. - (1) Sanctiunile disciplinare ce se aplica expertilor contabili si contabililor autorizati, in raport cu
gravitatea abaterilor savarsite, sunt urmatoarele:
a) mustrare;
b) avertisment scris;
c) suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioada de
timp de la 3 luni la un an;
d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat.
(2) Abaterile in functie de care se aplica sanctiunile disciplinare se stabilesc prin regulamentul de organizare
si functionare.

85.
Care sunt restriciile n promovarea serviciilor de ctre profesionitii contabili?
In ceea ce priveste activitatile incompatibile:
contabil profesionist nu trebuie sa angajeze simultan in nici o afacere, ocupatie sau activitate care
diminueaza sau poate diminua integritatea, obiectivitatea, independenta sau buna reputatie a profesiei,
deoarece aceste actiuni pot fi incompatibile cu prestarea serviciilor profesionale;
prestarea simultana a doua sau mai multe tipuri de servicii nu diminueaza ca atare integritatea, obiectivitatea
sau independenta ( insa poate afecta calitatea);
evitata angajarea simultana in afaceri sau activitati care nu au legatura cu serviciile profesionale, care are ca
efect faptul ca nu permite contabilului profesionist independent sa isi conduca practica profesionala conform
principiilor fundamentale de etica ale profesiei contabile si care este neconforma cu practicarea profesiei.
In ce priveste promovarea serviciilor lor, profesionistii contabili nu trebuie:
a)sa utilizeze mijloace care aduc atingere reputatiei profesiei;
26

b)sa supraevalueze serviciile pe care ei sunt in masura sa le furnizeze, calificarile pe care le poseda sau
experienta dobandita;
c)sa denigreze munca, serviciile celorlalti membri.
86.

Care sunt sanciunile disciplinare aplicabile membrilor CECCAR?

a) mustrare;
b) avertisment scris;
c)suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioad de
timp de la 3 luni la 1 an;
d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat.

87.
Care sunt situa iile n care este posibil evaluarea unei ntreprinderi n dificultate?
Valoarea unei intreprinderi in dificultate se poate aprecia se poate aprecia in trei situatii:
a) poate fi redresata;
b) dispune de un patrimoniu care dupa lichidare prezinta inca un active net pozitiv;
c) urmeaza a fi lichidata.
88.
Care sunt situa iile n care, n contabilitate, se apeleaz la evaluri economice ale activelor?
Exista trei mari grupe de factori extemi a caror actiune conduce la distorsiuni intre bilantul contabil al unui
agent economic si bilantul sau economic, si care fac necesara reevaluarea:
- preturilor libere;
- raportului de schimb al monedei nationale;
gestiunii interne a agentilor economici, cu deosebire sub urmatoarele aspecte: modalitati de amortizare
practicate si modalitati de contabilizare utilizate (contabilitatea de gestiune, ca suport material al secretului
comercial al intreprinderii, care sta la baza competitiei si concurentei - conditii de manifestare a principiilor
si regulilor economiei de piata).
89.
Care sunt tehnicile de actualizare?
Rata de actualizare este un element al pieei financiare introdus in calculul parametrilor economici si al
indicatorilor financiari.
Actualizarea si capitalizarea sunt 2 tehnici legate dar diferite; sunt legate prin factorul timp.
Economia de piata are 3 piete diferite:
1. piata de bunuri si servicii;
2. piata financiara;
3. piata muncii.
In piaa de bunuri si servicii o marfa sau un produs cu cat sta mai mult cu att aduce pagube.
In piaa financiara , banul cu cat sta mai mult cu atat aduce pagube. In aceasta piaa banii sunt neechivalenti
si pentru a-i putea face comparabili trebuie sa folosim tehnicile de actualizare.
Actualizarea se realizeaz si se exprima prin 2 tehnici speciale , dup cum este luat in considerare factorul
timp, astfel:
1. Daca factorul timp se ia in calcul din direcia trecut prezent - viitor , se aplica regula capitalizrii sau
tehnica de capitalizare numita si de fructificare;
- suma cheltuita azi X are ca echivalent in viitor, peste n ani, o suma y daca suma X o amplificam cu
factorul de capitalizare (1+i)n .
2. daca factorul timp se ia in calcul din directia viitor prezent - trecut se aplica tehnica de actualizare numita
si regula de actualizare

- suma y prevazuta a fi chetuita in viitor peste n ani are in prezent valoarea x daca suma y o aplificam
cu factorul de actualizare 1/(1+i)n
- suma Y prevzuta a fi fluxul de trezorerie in viitor peste n ani are in prezent valoarea X daca pe Y il
amplificam cu factorul de actualizare
X = Y ___1____
(1+i)n
- rd (rata deflatata) = i-f
(1+f)n
- rata neutra de plasament 1
An= 1 - (1+t)n

Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacit ii beneficiare a unei

ntreprinderi?
Capacitatea beneficiara se poate calcula in una din urmatoarele variante:
- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale corectate din
perioadele trecute si a profiturilor anuale previzionate;
- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute;
- ca medie a profiturilor anuale previzionate;
- ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare.
90.

91.
Cazuri de dezacord cu conducerea ntreprinderii-client n misiunea de audit.
Auditorul, folosind mijloacele pe care le-a considerat necesare, a constatat o iregularitate contabil pe care
conducerea ntrepr refuz s o corecteze. Acest dezacord poate fi important i s influeneze certificarea. Pot
fi, de exemplu, dezacorduri privind:
- insuficiena provizioanelor pentru deprecierile de stocuri i creane;
- stocuri supraevaluate sau subevaluate dat unor erori n calculul costurilor produciei sau n determ mrimii
stocului (cantitilor)
- nerespectarea principiului independenei exerciiului;
- neluarea n considerare a evenimentelor posterioare care confirma sau infirm o situaie existent la data
nchiderii exerciiului;
- neluarea n considerare a principiului prudenei prin supraevaluarea activelor;
- erori n clasarea terilor (clieni inceri meninui ca clieni obisnuii).
Auditorul certific cu rezerv atunci cnd iregularitatea este semnificativ, dar importana ei nu este
suficient pentru a considera c sit fin nu sunt corecte i sincere i c nu dau o imagine fidel asupra poziiei
i situaiei financiare precum i rezultatului exerciiului.
Oricare ar fi natura neregularitilor, auditorul i prezint n raport opinia, preciznd:
- natura dezacordului;
- postul i suma respectiv;
- influena asupra rezultatului net.
92.

Crei optici i corespund valorile patrimoniale funcionale (de exemplu Valoarea

substanial)?

Reprezinta activul reevaluat in ipoteza continuarii activitatii plus valoarea bunurilor folosite de intreprindere
fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care desi sunt inregistrate in patrimonial
intreprinderii, nu sunt folosite din diverse cause (ex. inchiriate).
Val patrim functionale au la baza o optica a prevalentei economicului asupra juridicului, respectiv val intrepr
ia in calcul val tuturor bunurilor pe care le utilizeaza indif daca sunt sau nu in proprietatea acesteia

28

Val patrimoniale sunt abordate printr-o optica aproape comerciala si statica, care nu tine seama de
potentialul intreprinderii. Aceasta abordare incompleta ofera totusi proprietarilor ei o garantie de
siguranta asupra valorii acesteia la un moment dat, putand dovedi investitrorilor ca exista un echivalent
tangibil asupra actiuniolor pe care le detin in intreprinderea respectiva.
93.

Crei optici i corespund valorile patrimoniale matematice (de exemplu, Activul net contabil
corectat)?
Val patrim matematica are la baza o optica potrivit careia val intrepr ia in calcul numai de bunurile aflate in
proprietate
94.

Ce conine cap. II al Raportului de expertiz contabil (Desfurarea expertizei contabile)?

Capitolul II, DESFASURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, al raportului de expertiza contabila trebuie

sa contina cte un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv (ntrebare) al (a) expertizei contabile, care sa
cuprinda o descriere amanuntita a operatiilor efectuate de expertul contabil cu privire la structura
materialului documentar, actele si faptele analizate, locul producerii evenimentelor si tranzactiilor, sursele de
informatii utilizate, daca partile interesate n expertiza contabila au facut obiectii sau au dat explicatii pe care
expertul contabil le-a luat sau nu n considerare n formularea concluziilor sale. n fiecare astfel de paragraf
trebuie prezentat ansamblul calculelor si interpretarea rezultatelor acestora. Dar, daca aceste prezentari ar
ngreuna ntelegerea expunerii de catre beneficiarul raportului de expertiza contabila, este recomandabil ca
ansamblul calculelor sa se faca n anexe la raportul de expertiza contabila, iar n textul expertizei contabile sa
se prezinte doar rezultatele calculelor si interpretarea acestora.
Fiecare paragraf din Capitolul II, DESFASURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, trebuie sa se ncheie
cu concluzia (raspunsul) expertului contabil care trebuie sa fie precis, concis, fara echivoc, redactat ntr-o
maniera analitica, ordonata si sistematizata fara a face aprecieri asupra calitatii documentelor justificative,
reprezentarilor (nregistrarilor) contabile, expertizelor si actelor de control (de orice fel) anterioare si nici
asupra ncadrarilor legale. Aceasta, deoarece expertul contabil analizeaza evenimente si tranzactii si nu
ncadrarea judiciara a acestora. n cazuri deosebite n care expertul contabil, n exercitarea misiunii sale, se
confrunta cu acte si documente care nu ntrunesc conditiile legale, care exprima fictiuni sau sunt suspecte, el
nu trebuie sa le ia n considerare n stabilirea rezultatelor concluziilor (raspunsurilor) sale la obiectivul(ele)
fixate expertizei contabile, dar trebuie sa mentioneze aceasta n raportul de expertiza contabila.
Daca raportul de expertiza contabila este ntocmit de mai multi experti care au opinii diferite, ntr-un
paragraf al Capitolului II, DESFASURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, fiecare expert contabil trebuie
sa-si motiveze detaliat si documentat opinia pe care o sustine. De regula, n expertizele judiciare trebuie
motivata separat opinia expertului recomandat de parte, n raport cu opinia expertului numit din oficiu.
95.
Ce conine capitolul I al Raportului de expertiz contabil? (Introducere).
Capitolul I, INTRODUCERE, al raportului de expertiza contabila trebuie sa cuprinda cel putin
urmatoarele paragrafe:
I. Paragraful de identificare a expertului(tilor) contabil(i) nominalizat(ti) pentru efectuarea expertizei
contabile, care trebuie sa cuprinda informatii cu privire la: numele si prenumele expertului(tilor), domiciliul,
numarul carnetului de expert contabil si pozitia din Tabloul expertilor contabili;
II. Paragraful de identificare a organului care a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau a
clientului care a solicitat efectuarea expertizei contabile extrajudiciare. n acest paragraf se mentioneaza:
a) n cazul expertizelor contabile judiciare: actul care a stat la baza numirii expertului(tilor), respectiv
ncheiere de sedinta (n cazurile civile) sau Ordonanta a organelor de urmarire penala (n cauzele penale), cu
mentionarea datei acestuia, denumirea si calitatea procesuala a partilor, domiciliul sau sediul social al
acestora, numarul si anul dosarului si natura acestuia (civil sau penal);

b) n cazul expertizelor contabile extrajudiciare: denumirea clientului, domiciliul sau sediul social al
acestuia, numarul si data contractului n baza caruia se efectueaza expertiza contabila solicitata.
III. Paragraful privind identificarea mprejurarilor si circumstantelor n care a luat nastere litigiul n care s-a
dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau contextul n care a fost contractata expertiza contabila
extrajudiciara.
IV. Paragraful privind identificarea obiectivului(lor) expertizei contabile. n cazul expertizelor contabile
judiciare, formularea obiectivului(lor) expertizei contabile se preia ad-literam din formularea acestora n
ncheierea de sedinta (cauzele civile), respectiv n Ordonanta organelor de urmarire si cercetare penala
(cauzele penale). n cazul expertizelor contabile extrajudiciare, formularea obiectivului(lor) acestora trebuie
sa fie cea din contract.
V. Paragraful privind identificarea datei sau perioadei si locului n care s-a efectuat expertiza contabila. n
cazul expertizelor contabile, dispuse de organele n drept, n cauze civile, data si locul nceperii lucrarilor
expertizei contabile trebuie documentata prin citarea partilor prin scrisoare cu aviz de primire.
VI. Paragraful privind identificarea materialului documentar care are o legatura cauzala cu obiectul(vele)
expertizei contabile si care a stat la baza ntocmirii raportului de expertiza contabila. Materialul documentar
nominalizat n acest paragraf trebuie sa fie strict adecvat necesitatilor de documentare a obiectului(lor)
expertizei contabile judiciare sau extrajudiciare.
VII. Paragraful privind identificarea datei sau perioadei n care s-a redactat raportul de expertiza contabila cu
mentionarea expresa daca s-au mai efectuat sau nu alte expertize contabile avnd acelasi obiect(ive). De
asemenea, n acest paragraf trebuie mentionat daca sau folosit lucrarile altor experti (contabili, tehnici etc.),
probleme ridicate de partile interesate n expertiza si explicatiile date de acestea n timpul efectuarii
expertizei.
VIII. Paragraful privind identificarea datei initiale pna la care raportul de expertiza contabila trebuia depus
la beneficiar si indicarea eventualelor perioade de prelungire fata de termenul initial.
96.

Ce conine capitolul II al Raportului de expertiz contabil?(Desfurarea expertizei

contabile)?
Capitolul II, DESFASURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, al raportului de expertiza contabila trebuie
sa contina cte un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv (ntrebare) al (a) expertizei contabile, care sa
cuprinda o descriere amanuntita a operatiilor efectuate de expertul contabil cu privire la structura
materialului documentar, actele si faptele analizate, locul producerii evenimentelor si tranzactiilor, sursele de
informatii utilizate, daca partile interesate n expertiza contabila au facut obiectii sau au dat explicatii pe care
expertul contabil le-a luat sau nu n considerare n formularea concluziilor sale. n fiecare astfel de paragraf
trebuie prezentat ansamblul calculelor si interpretarea rezultatelor acestora. Dar, daca aceste prezentari ar
ngreuna ntelegerea expunerii de catre beneficiarul raportului de expertiza contabila, este recomandabil ca
ansamblul calculelor sa se faca n anexe la raportul de expertiza contabila, iar n textul expertizei contabile sa
se prezinte doar rezultatele calculelor si interpretarea acestora.
Fiecare paragraf din Capitolul II, DESFASURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, trebuie sa se ncheie
cu concluzia (raspunsul) expertului contabil care trebuie sa fie precis, concis, fara echivoc, redactat ntr-o
maniera analitica, ordonata si sistematizata fara a face aprecieri asupra calitatii documentelor justificative,
reprezentarilor (nregistrarilor) contabile, expertizelor si actelor de control (de orice fel) anterioare si nici
asupra ncadrarilor legale. Aceasta, deoarece expertul contabil analizeaza evenimente si tranzactii si nu
ncadrarea judiciara a acestora. n cazuri deosebite n care expertul contabil, n exercitarea misiunii sale, se
confrunta cu acte si documente care nu ntrunesc conditiile legale, care exprima fictiuni sau sunt suspecte, el
nu trebuie sa le ia n considerare n stabilirea rezultatelor concluziilor (raspunsurilor) sale la obiectivul(ele)
fixate expertizei contabile, dar trebuie sa mentioneze aceasta n raportul de expertiza contabila.
Daca raportul de expertiza contabila este ntocmit de mai multi experti care au opinii diferite, ntr-un
paragraf al Capitolului II, DESFASURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, fiecare expert contabil trebuie
30

sa-si motiveze detaliat si documentat opinia pe care o sustine. De regula, n expertizele judiciare trebuie
motivata separat opinia expertului recomandat de parte, n raport cu opinia expertului numit din oficiu.
97.
Ce conine dosarul expertului contabil privind documentarea n expertiza contabil?
Continutul dosarului expertului contabil privind documentarea expertizei contabile cuprinde dupa caz:
Incheierea de sedinta (in cauze civile), Ordonanta organului de urmarire si cercetare penala (in cauzele
penale) sau contractul privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare
Raportul de expertiza contabila exemplarul expertului contabil care justifica indeplinirea misiunii
Eventuale corespondente , raspunsuri la intrebari suplimentare sau suplimente de expertiza contabila
solicitate de organele in drept , care au dispus efectuarea expertizei contabile
Eventuale note personale ale expertului contabil redactate in timpul efectuarii expertizei contabile,
necesare fie redactarii raportului de expertiza contabila , fie urmaririi bugetului de timp si decontarii
lucrarilor de expertiza cu beneficiarii acestora.
98.
Ce conine un Raport de expertiz calificat?
Raportul de expertiza contabila care cuprinde consideratii personale aleexpertului contabil este calificat drept
raport de expertiza contabila cu observatii.In prezentarea consideratiilor personale, in raportul de expertiza
contabila,expertii contabili trebuie sa se conformeze normelor de etica si deontologie ale profesiei contabile
libere, in special celor privind confidentialitatea. Continutul si intinderea consideratiilor personale intr-un
raport de expertiza contabila tin de rationamentul profesional al expertilor contabili. Aceste consideratii
trebui limitatela stricul necesar sau impus de lege in cazul expertizelor contabile judiciare si potfi mai
extinse in cazul expertizelor contabile extrajudiciare.Pentru a se asigura raportului de expertiza o tinuta
corespunzatoare trebuie respectate unele conditii privitoare la stil si continut. Astfel, raportul de expertiza
trebuie sa fie clar si concis, fara formulari sau termeni echivoci (ci dimpotriva se impune o terminologie de
specialitate, adecvata); nu se vor face trimiteri la lucrarin afara dosarului. Se vor utiliza pe ct posibil fraze
scurte, dense si clare. Termenii tehnici, greu accesibili, se vor explica la piciorul paginii sau n paranteze,
pentru ase nlesni ntelegerea concluziilor.Raportul de expertiza nu trebuie sa contina pareri personale n
legatura cu diferitele acte normative sau cu dispozitiile legale ale unor organe administrative.Aceasta nu
nseamna ca expertul nu este liber n formarea opiniei sale, fara nsa ca aceasta sa reflecte bunul plac sau
arbitrariul expertului
99.

Ce corecii se aduc rezultatelor financiare din bilanul contabil n legtura cu amortizrile si

provizioanele pentru deprecierea imobilizrilor?
amortismente se inlatura orice exces de amortizare si se adauga orice insficienta de amortizare, referinta
constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de expertii tehnici;
se analizeaza si se readuc in situatiile financiare provizioanele nefundamentate
100.

Ce corecii se aduc rezultatelor financiare din bilanul contabil n legtur cu cheltuielile

salariale?

se ajusteaz profitul net prin nlturarea din costuri a exceselor de salarizare i adugarea insuficieneide
salarizare, referina constituind-o standardele sau studiile efectuate pe piaa muncii de ctre experi
independeni n munc i protecie social
101.
Ce cuprinde cererea de admitere a creanelor?
Art.85. (1) Cererea de admitere a creanelor cuprinde: numele/denumirea creditorului,
domiciliul/sediul/numrul de nregistrare la Oficiul Registrului Comerului/codul unic de nregistrare, dup
caz, suma datorat, temeiul creanei, precum i meniuni cu privire la eventualele drepturi de preferin sau
garanii.
(2) La cerere sunt anexate documentele justificative ale creanei i ale actelor de constituire de garanii.
(3) Posesorii de titluri de valoare la ordin sau la purttor pot solicita administratorului judiciar restituirea
titlurilor originale i pstrarea la dosar a unor copii certificate de acesta. Administratorul judiciar face
meniunea pe original despre prezentarea acestora. Originalele sunt prezentate la orice repartiie de sume
ntre creditori, precum i la exercitarea votului n adunarea general a creditorilor.

102.

Ce este auditul financiar? Dar auditul statutar?

Noiunea de audit n general semnific revizia conturilor realizat de experi independeni n vederea
exprimrii unei opinii asupra regularitii i sinceritii acestora.
Prin audit, n general, se nelege examinarea profesional a unei informaii n vederea exprimrii unei opinii
responsabile i independente prin raportarea la un criteriu (standard, norm) de calitate.
Obiectivul oricrui tip de audit l constituie mbuntirea utilizrii informaiei.
Semnificaia auditului financiar: dac este vorba de audit financiar care conduce la certificarea situaiilor
financiare, fr nici o ndoial este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau auditul statutar.
Denumirea simpl de audit financiar poate fi folosit pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de
exemplu:
-auditul financiar al procedurilor informatizate de inere a contabilitii;
-auditul financiar al operaiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentar a acestora n
situaiile financiare;
-auditul financiar al contabilizrii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaiei sociale;
-auditul financiar asupra situaiei fiscale;
-auditul financiar asupra conturilor de clieni pentru a verifica dac evaluarea creanelor ndoielnice s-a fcut
de o manier prudent etc.
Altfel spus, orice analiz, orice control, orice verificare i orice studiu asupra unei seciuni sau a unei pri
din contabilitate sau din situaiile financiare ale unei entiti poate fi calificat ca audit financiar.
O misiune de audit financiar poate fi prealabil unei misiuni de audit operaional sau unei misiuni de audit
de gestiune.
Din cele prezentate rezult c sintagma audit financiar este mult mai cuprinztoare dect cea de audit
statutar. Reglementarea european (Directiva a VIII-a) i reglementrile naionale se refer numai la auditul
statutar, adic auditul asupra situaiilor financiare ale entitii. Din acest punct de vedere, considerm c
folosirea sintagmei audit financiar n legislaia romneasc n vigoare n locul celei de audit statutar
folosit n legislaia european este de natur a crea confuzii.
Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i independent
asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele,
clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor (performanelor) obinute de acesta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz i certific n
totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii specifice
intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea contabilitii, legea societilor comerciale,
legea pieelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii
(acionari, asociai).
103.
Ce este auditul intern?
Auditul intern este o activitate independenta si obiectiva care da unei organizatii o asigurare asupra gradului
de control al operatiunilor sale, o indruma in vederea imbunatatirii operatiunilor, si contribuie la adaugarea
de plus valoare
104.

Ce este capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi i ce semnificaie are n evaluarea

ntreprinderii.
Capacitatea beneficiara inseamna aptitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul
apropiat, in conditii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca
nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza
intreprinderea
105.

Ce este expertul contabil?

Expertul contabil este specialistul care a dobndit cea mai nalt calificare n domeniul contabilitii
i care are acces nengrdit la efectuarea tuturor lucrrilor profesionale, inclusiv verificarea i certificarea
situaiilor financiare.
Expertul contabil este persoana care a dobndit aceast calitate n condiiile Ordonanei 65/1994 cu
modificrile i completarile ulterioare, i are competena profesional de a organiza i conduce
32

contabilitatea, de a supraveghea gestiunea societilor comerciale, de a ntocmi situaiile financiare i de a

efectua expertize contabile.
Explicati necesitatea evaluarii economice a intrep
Procesul de evaluare economica are drept obiectiv
- stabilirea valorii de piaa,
- a valorii de circulaie a bunurilor, activelor si ntreprinderilor,
- el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spaiul economic al tarii.
Necesitatea evalurii unei ntreprinderi apare cnd in viata ntreprinderii au loc unele schimbri
semnificative cum sunt:
- modificri in mrimea si structura capitalului social,
- modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor,
- aciuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje),
- in cazul tranzaciilor comerciale,
- cu ocazia privatizrii cnd elementele prezentate in bilanul contabil nu reflecta valori de piaa ci mai
degrab valori administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile juste
106.
Ce este goodwill-ul unei ntreprinderi si n ce relaie se afl cu valoarea acesteia?
Goodwill = Partea din valoarea globala a unei ntreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea
elementelor intangibile de care dispune acea ntreprindere; se obine prin capitalizarea profitului obinut de
ntreprindere peste pragul de rentabilitate.
Relaia cu valoarea ntreprinderii este direct proporionala.
GW = CB ANC x i
107.

Ce este partea invizibil" a unei ntreprinderi si cum se determin valoarea acesteia?

108.

Ce este pragul de rentabilitate al unei ntreprinderi si ce semnificaie are n evaluarea

acesteia n misiunea de audit financiar?
n evaluare, pragul de rentabilitate este punctul de la care rentabilitatea generat de ntreprindere este
superioar celei ce s-ar obine plasnd pe pia un capital echivalent cu activul net corijat.
In evaluare, pragul de rentabilitate se utilizeaza pentru calculul supraprofitului.
pragul de rentabilitate al ntreprinderii = ANC i
i= rata neutr de plasament a disponibilitilor pe piaa financiar
Riscul economic (riscul de exploatare) va fi cu atat mai mic, cu cat nivelul critic va fi mai redus.
109.

Ce este rata de actualizare?

Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii actualizate, la o
anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de vrsminte de ncasat sau de pltit ulterior.

110.
Ce este riscul de nedetectare n misiunea de audit?
Riscul de nedetectare reprezint riscul ca o procedur de fond a auditorului s nu detecteze o informaie
eronat ce exist n soldul unui cont sau categorie de tranzacii, care ar putea fi semnificativ n mod
individual, sau cnd este cumulat cu informaii eronate din alte solduri sau categorii de conturi [CAFR,
2000, 124]. Nivelul riscului de nedetectare este legat direct de procedurile de fond ale auditorului.
Spre deosebire de riscul inerent i riscul de control, riscul de nedetectare poate fi
controlat de auditor prin:
planificarea adecvat a auditului;
stabilirea corespunztoare a naturii, duratei i ntinderii lucrrilor;
identificarea i evaluarea performanelor procedurilor de audit.
Unele riscuri de nedetectare vor fi ntotdeauna prezente chiar dac un auditor a examinat 100% soldurile
contabile sau categoriile de tranzacii, datorit faptului c, de exemplu, majoritatea probelor de audit sunt
mai degrab persuasive dect conclusive
111.

Ce este riscul legat de control n misiunea de audit?

Riscul legat de control const n faptul c o eroare semnificativ n cont sau ntr-o categorie de operaiuni,
izolat sau mpreun cu alte solduri de cont sau categorii de operaiuni, nu este nici prevenit, nici
descoperit i corectat prin sistemul contabil i de control intern utilizate;
Riscul legat de control const n faptul c o eroare semnificativ n cont sau ntr-o categorie de operaiuni,
izolat sau mpreun cu alte solduri de cont sau categorii de operaiuni, nu este nici prevenit, nici
descoperit i corectat prin sistemul contabil i de control intern utilizate.
Riscul legat de control nu poate fi n ntregime eliminat, avnd n vedere limitele inerente oricrui sistem
contabil i de control intern.
n general, auditorul fixeaz un nivel ridicat al riscului legat de control, atunci cnd:
- sistemele contabile i de control intern nu sunt aplicate corect;
- sistemul contabil i de control intern al intreprinderii sunt considerate ca insuficiente.
Cnd evaluarea riscului legat de control se face la un nivel redus, auditorul va trebui s documenteze
elementele pe care se sprijin n concluziile sale.
112.
Ce este si cum se determin prima de risc a unei ntreprinderi?
Prima de risc a unei intreprinderi reprezinta o rata de ajustare care reflecta modul in care piata ar evalua
riscurile specifice afluxurilor de numerar. Prima de risc se stabileste pe b a z a e s t i m a r i l o r d e
p i a t a l a c a r e s e a d a u g a p r i m e l e d e r i s c s p e c i f i c e i n t r e p r i n d e r i i evaluate.
(Rr - Rn) = prima de risc a ntreprinderii;
Prima de risc are ca raiune c nu exist garania perpeturii n viitor a goodwill-ului sau badwill-ului
actual: n condiiile de goodwill ea are valori mici la ntreprinderi bune i mari la ntreprinderi cu dificulti,
iar n condiii de badwill valori mari la ntreprinderi considerate bune i mici la ntreprinderi cu dificulti.
Metoda presupune ipoteza unei durate de existen a GW, infinit.
Prima de risceste cu att mai mare cu ct exploatarea prezint riscuri;
riscurile interne se stabilesc n cadrul diagnosticului,cele
iar externe din documentarea i investigaiile
exterioarefcute de experi, inclusiv n legtur cu rentabilitatea ramurii din care face parte ntreprinderea
113.

Ce este superprofitul, superbeneficiul sau renta de goodwill, ce semnificaie are si cum

influeneaz valoarea ntreprinderii?
Superprofitul = profitul suplimentar asigurat de o intreprindere pentru capitalurile investite in activele sale
fata de un plasament, de o marime egala, remunerate la rata medie a pietei.
= Partea din valoarea globala a unei ntreprinderi care are ca sursa buna gestionare si
exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea ntreprindere; se obine prin capitalizarea profitului
obinut de ntreprindere peste pragul de rentabilitate.
Relaia cu valoarea ntreprinderii este direct proporionala.
Sp = CB ANC x i

114.
Ce este i ce conine scrisoarea de misiune (de angajament) n misiunea de audit?
Standardul International de Audit (ISA) nr. 210 prevede ca auditorul i clientul trebuie s convin termenii i
condiiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnai ntr-o Scrisoare de misiune de audit.
Indif de forma pe care o mbrac relaia contractual, din doc respectiv nu trebuie s lipseasc termenii i
condiiile urmtoare:
- obiectivul auditului situaiilor financiare;
- responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregtirea i prezentarea situaiilor financiare;
- ntinderea lucrrilor de audit, fcnd referire la legislaia aplicabil, la reglementrile sau recomandarea
organismelor profesionale al cror membru este auditorul;
- forma oricrui raport sau alte comunicri n legatur cu rezultatele misiunii de audit;
- riscul inevitabil de nedet a unor anomalii semnif, ca urmare a sondajelor i a altor limite inerente oricrui
sist ctb i de ctrl intern;
34

- necesitatea de a avea acces fr restricii la orice document contabil, piese justificative sau alte informaii
solicitate.
Auditorul poate s doreasc s introduc n Scrisoarea de misiune prevederi referitoare la:
297 planificarea auditului;
298 descrierea altor scrisori, corespondene sau rapoarte pe care el prevede s le trimit clientului;
299 baza de calcul a onorariilor i condiiile de facturare;
300 dorina de a primi o confirmare scris din partea conducerii ntreprinderii-client cu privire la
declaraiile fcute de aceasta cu diferite ocazii n legtur cu auditul;
301 cerere de confirmare a termenilor i condiiilor din scrisoarea de misiune.
Auditorul poate decide s nu trimit o nou scrisoare de misiune pentru fiecare din exerciiile viitoare. La
primirea solicitrii din partea ntreprinderii-client, auditorul trebuie s aprecieze dac unii termeni din
scrisoarea de misiune ar trebui modificai innd seama de evoluia semnificativ a naturii sau importanei
activitilor clientului su.
115.

Ce este i ce semnificaie are importana relativ n misiunea de audit?

n funcie de credibilitatea informaiilor obinute n etapele precedente, auditorul stabilete
programele de control a conturilor pe baza crora s poat obine elementele probante necesare
fundamentrii opiniei sale.
n funcie de credibilitatea informaiilor obinute n etapele precedente, auditorul stabilete
programele de control a conturilor pe baza crora s poat obine elementele probante necesare
fundamentrii opiniei sale.
Importana relativ a elementului avut n vedere, innd seama de ansamblul informaiilor bilanului
contabil.
Experiena cptat n cursul unor auditri anterioare.
Concluziile procedurilor de audit, n special descoperirea eventual a unor fraude sau erori.

116.
Ce este i cum se calculeaz eroarea estimat prin extrapolare direct?
cand in cursul testarilor auditorul gaseste intr-un esantion de articole un numar de erori , acestea sunt
utilizate pentru a se estima valoarea totala a erorilor pe segmentul respectiv, prin extrapolare la intraga
populatie, deoarece auditorul nu a verificat decat un esantion.
Calculul erorilor estimate prin extrapolare directa : = Valoarea neta a erorilor din esantion / Valoarea totala a
esantionului x Valoarea totala a populatiei
117.

Ce este i cum se determin pragul de semnificaie n misiunea de audit?

Prin prag de semnificaie se nelege nivelul, mrimea unei sume peste care auditorul consider c o
eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta atat regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare, ct si
imaginea fidel a rezultatului, a situatiei financiare si a patrimoniului intreprinderii.
La inceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificatie este necesar pentru a determina
domeniile i sistemele semnificative.
In cursul misiunii, stabilirea unor praguri de semnificatie permite:
-orientarea mai bun i planificarea misiunii;
-evitarea lucrrilor inutile;
-justificarea deciziilor referitoare la opinia emis.
La sfarsitul misiunii, pragul global permite auditorului s aprecieze dac erorile constatate trebuie s
fie corijate sau s fac obiectul unei mentiuni in raport, dac intreprinderea refuz s le corijeze.
Ca urmare,
Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utilizate diferite elemente de referin: capitalurile
proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc.
Definirea pragului de semnificatie permite auditorului nc de la inceputul activitatii (misiunii) sale s
aprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile s contina erori sau inexactitati semnificative, iar la
sfarsitul misiunii s aprecieze dac anomaliile pe care le-a descoperit trebuie s fie corectate in cadrul
exercitiului, in scopul de a putea emite o opinie fr rezerve.

118.
Ce este i cum se estimeaz eroarea tolerabil n misiunea de audit?
Eroarea tolerabila este eroarea maxima admisa in populatie, pe care auditorul este dispus sa o accepte si
totusi sa ajunga la concluzia ca rezultatul obtinut din esantionare a atins obiectivul auditului. Auditorul
trebuie sa utilizeze rationamentul profesional la stabilirea erorii tolerabile.
- pragul de semnificaie repartizat oricrui sold de cont dat : se utilizeaz la planificarea auditului
Cand in cursul testarilor auditorul gaseste intr-un esantion de articole un numar de erori, acestea sunt
utilizate pentru a se estima valoarea totala a erorilor pe segmentul respectiv, prin extrapolare la intraga
populatie, deoarece auditorul nu averificat decat un esantion.
Calculul erorilor estimate prin extrapolare directa : = Valoarea neta a erorilor din esantion / Valoarea
totala a esantionului x Valoarea totala a populatiei
119.
Ce este valoarea de randament propriu-zis si cum se determina?
Valoarea de randament sau capacitatea beneficiara reprezinta randamentultotalitatii capitalurilor care
finanteaza intreprinderea
120.
Ce este valoarea de rentabilitate continu si cum se determin?
Valoarea de rentabilitate a intreprinderii cunoscuta si sub denumirea de metodacapitalizarii veniturilor,
valoarea de rentabilitate se determina prin aplicarea la cpacitatea beneficiara a intreprinderii (CB)
exprimata prin profitul net, a unui multip licator capitalistic yValoarea de rentabilitate continua:V= CB +
CB/iUnde:CB= exprima profitul net mediu anual previzionat;CB/i= valoarea de rentabilitate
121.
Ce este valoarea de rentabilitate limitat si cum se determin?
Valoarea de rentabilitate limitata = valoarea fluxurilor de lichiditati limitatate pentru un numar de ani.
Ce este valoarea patrimonial a unei ntreprinderi si prezenta i cteva metodele de
determinare.
Valoarea patrimoniala sau valoarea propriu zisa, este activul net corijat obinut ca diferena intre activul
bilanului economic si datoriile nscrise in acest bilan.
122.

123.

Ce este valoarea rezidual, cum se determin si cnd se folosete n evaluarea ntreprinderii?

124.

Ce exemple de coeficieni multiplicatori utiliza i n practica evalurii pute i da?

Durata de recuperare a investitiei

Numarul de anuitati (an)

Price Earnings Ratio (PER)

125.
Ce fapte pot atrage rspunderea disciplinar a experilor contabili?
Faptele care atrag raspunderea disciplinara a expertilor contabili sunt urmatoarele:
abateri de comportament sanctionate cu mustrare;
absenta nemotivata de la ntrunirea A.G. a filialei sau de la Conferinta Nationala, sanctionata cu
avertisment;
absenta nemotivata de la doua sedinte consecutive ale A.G. ale filialei sau C.N.;
36

neplata cotizatiei anuale si/sau a celorlalte obligatii banesti, la termenele stabilite de Regulament, pe
durata unui an calendristic;
nerespectarea normelor privind apararea si pastrarea secretului profesional sanctionate cu suspendarea
dreptului de exercitare a profesiei pe o perioada de la 1 la 3 luni.
Abateri disciplinare sanctionate cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei:
absenta nemotivata de la trei reuniuni consecutive ale A.G. ale Filialei sau ale C.N.;
publicitatea fara respectarea Codului privind conduita etica si profesionala a expertilor contabili si a
contabililor autorizati din Romnia;
neplata cotizatiei anuale si/sau a celorlalte obligatii banesti, la termenele stabilite de Regulament, pe
durata unui an calendristic;
executarea unei pedepse private de libertate pentru savrsirea unei fapte care nu interzice dreptul de
gestiune si de administrare a societatilor comenrciale de profil;
neplata la buget, n termenul si cuantumul prevazut de lege a impozitelor cuvenite statului asupra
onorariilor ncasate de catre persoanele fizice;
ncalcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei;
refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale Corpului, documentele priind activitatea
profesionala;
practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fara viza anuala pentru exercitarea
profesiei.
SURSA: Ghid pentru aplicarea Normei profesionale nr. 35/2001 Ed. CECCAR, B, 2003, pg. 145-146.
126.
Ce fel de registre trebuie sa realizeze o societate pe aciuni?
n afar de evidenele prevzute de lege, societile pe aciuni trebuie s in:
a) un registru al acionarilor care s arate, dup caz, numele i prenumele, codul numeric personal,
denumirea, domiciliul sau sediul acionarilor cu aciuni nominative, precum i vrsmintele fcute n contul
aciunilor. Evidena aciunilor tranzacionate pe o pia reglementat/sistem alternativ de tranzacionare se
realizeaz cu respectarea legislaiei
specifice pieei de capital;
b) un registru al edinelor i deliberrilor adunrilor generale;
c) un registru al edinei i deliberrilor consiliului de administraie, respectiv ale directoratului i consiliului
de supraveghere;
d) un registru al deliberrilor i constatrilor fcute de cenzori i, dup caz, de auditori interni, n exercitarea
mandatului lor;
e) un registru al obligaiunilor, care s arate totalul obligaiunilor emise i al celor rambursate, precum i
numele i prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul titularilor, cnd ele sunt nominative. Evidena
obligaiunilor emise n form dematerializat i tranzacionate pe o pia reglementat sau printr-un sistem
alternativ de tranzacionare va fi inut conform legislaiei specifice pieei de capital;
f) orice alte registre prevzute de acte normative speciale.
127.

Ce nelegei prin audit n general; dar prin audit financiar; dar prin audit statutar?
Idem 102

128.

Ce nelegei prin calitatea expertizelor contabile?

Prin calitatea expertizelor contabile se intelege modul prin care o expertiza contabila realizata in
termenii solicitati si acceptati, cu consticiozitate , devotament , corectitudine si impartialitate de catre
profesionist sa le fie utila celor care au solicitat-o.

129.

Ce nelegei prin competena expertului contabil?

Prin competenta expertului contabil se intelege nivelul cunostintelor profesionale care il definesc si
experienta care o poseda.Deasemenea competenta profesionala este conditionata de dobandirea ei
printr-un inalt standard de pregatire generala urmat de o instructie specifica, de practica si de
examinare privind teme profesionale semnificative, iar pe de alta parte mentinerea ei prin cunoasterea
continua a evolutiilor si reglementarilor la nivel national si international.

130.

Ce nelegei prin perioada de referin a unei ntreprinderi n evaluarea acesteia prin

rentabilitate?
Perioada de referinta corespunde perioadei de prognoza a intreprinderii, respective perioada la sfarsitul
careia proprietarii ar trebui sa-si modifice atitudinea fata de afacerea sa, adica sa provoace asemenea
schimbari in viata intreprinderii incat sa-I permita sa-si reia ciclul vietii.
Astfel de schimbari constau in masuri de restructurare cum ar fi: divizarea, asocierea, formarea de noi
societati comerciale, injectii de capital pentru modernizarea echipamentelor si tehnologiilor, pentru
reinnoirea produselor, etc.
Din punctul de vedere al investitorului perioada de prognoza corespunde cu termenul de recuperare al
investitiei.

131.
Ce nelegei prin valoarea patrimonial a unei ntreprinderi?
Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si
datoriile inscrise in acest bilant.
Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat
Activul net corijat se calculeaz prin doua metode:
1. metoda aditiva
ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE
2. metoda substractiva
ANC = ACTIVE REEVALUATE DATORII
Valori patrimoniale care se pot determina pentru o unitate sunt:a)Valoarea contabila este data de
Activul net contabil. Anc= Active totale datorii totale = Capitaluri proprii +Rezultatul net (dupa
distribuire)
b)Valoarea de reconstituire sau valoarea capitalurilor permanente necesare exploatarii. Este o
valoare de continuitate.CPNE = active imobilizate + NFR
c)Valoarea substantiala: VSB= Activ reevaluat in ipoteza continuarii activitatii +valoarea actuala a
bunurilor pe careunitatea le foloseste fara a fi proprietara (inchiriate, imprumuturi, leasing) valoarea
actuala a elementelor corporale care,desi sunt inregistrate in patrimoniu nu se gasesc in unitate.
d)Activ net de lichidare: Valoarea de lichidare = valoarea lichidativa
132.

Ce lucrri poate executa un expert contabil?

Conform ROF
a. Tinerea sau supravegherea contabilitatii Si intocmirea bilantului contabil:
acordarea asistentei privind organizarea si tinerea contabilitatii, inclusiv in cazul sistemelor
informatice;
elaborarea si punerea in aplicare a procedeelor contabile, a planului de conturi adaptat unitatii, a
contabilitatii de gestiune, a tabloului de bord, a controlului de gestiune si controlului prin buget, in baza
si cu respectarea normelor generale.
b. Efectuarea de analize economico-financiare:
analiza structurilor financiare;
analiza gestiunii fmanciare si a rentabilitatii capitalului investit;
tehnici de analiza si de gestiune a fondului de rulment;
sistem de credit leasing, factoring etc.;
determinarea situatiilor financiare si de gestiune prin rapoarte procentuale;
elaborarea de tablouri de finantare si planuri de trezorerie;
elaborarea de tablouri de utilizari si resurse;
asistenta in prevenirea i inlaturarea dificultatilor unitatii.
c. Efectuarea de audit financiar contabil, ca:
diagnostic-financiar;
cresterea, rentabilitatea, echilibrul si riscurile financiare;
audit intern, organizarea sau controlul regularitatii si sinceritatii sistemului;
studii, asistenta pentru realizarea de investitii financiare;
audit si certificarea bilantului contabil.
d. Efectuarea de evaluari patrimoniale:
38

 evaluari de bunuri si active patrimoniale;

evaluari de intreprinderi si de valori mobiliare pentru vanzari, succesiuni, partaje, donatii sau la cererea
celor interesati;
evaluari de elemente intangibile.
e. Efectuarea de expertize contabile:
amiabile (la cerere);
contabil-judiciare;
arbitraje n cauze civile;
expertize de gestiune.
f. Executarea de lucrri cu caracter fmanciar-contabil, ca:
ntocmirea de situaii periodice;
consolidarea conturilor i bilanului;
ntocmirea de planuri de finanare pe termen mediu i lung.
g.Executarea de lucrri cu caracter fiscal, ca:
studii i consultaii pe probleme de ordin fiscal;
participarea la ntocmirea i depunerea declaraiilor fiscale;
asisten n probleme de T.V.A. i impozite;
fiscalitate imobiliar;
asisten n aplicarea tarifului vamal;
asistarea contribuabilului cu ocazia verificrilor.
h. Efectuarea de lucrri de organizare administrativ i informatic;
organigrame, structuri, definiri de funcii;
legturi ntre servicii, circulaia documentelor i informaiilor;
analiza i organizarea fluxului informaional;
formarea profesional continu;
contribuii la protecia patrimoniului unitii;
mecanizarea i automatizarea prelucrrii informaiilor, alegerea echipamentelor;
alegerea softurilor necesare.
133.

Ce obligaie are debitorul s pun la dispoziia administratorului judiciar sau dup caz
lichidatorului?
Debitorul are obligatia de a pune la dispozitia administratorului judiciar sau, dupa caz,lichidatorului
toate informatiile cerute de acesta, precum si toate informatiile apreciate ca necesarecu privire la
activitatea si averea sa, precum si lista cuprinzand platile si transferurile patrimonialefacute de el in
cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii

134.

Ce presupune acceptarea unui client n misiunea de audit?

Acceptarea unui client presupune urmatoarele :

examinarea anticipat a situaiei clientului, sub aspectul dac acceptarea misiunii ar crea anumite
ameninri la adresa conformitii cu principiile fundamentale.
exemplificri privind astfel de situaii: implicarea clientului n activiti ilegale (splare de bani),
practici de raportri financiare eronate (bancrut frauduloas), evaziune fiscal, concuren neloial,
achiziia i desfacerea de produse cu nclcarea dreptului de proprietate industrial, etc.
evaluarea situaiilor de aceast natur i luarea msurilor de protecie, pentru a le elimina sau a le
reduce la n nivel acceptabil, dac este posibil.
atunci cnd nu este posibil reducerea ameninrilor la un nivel acceptabil , un profesionist contabil
independent ar trebui s refuze s intre n relaii cu clientul.
examinarea posibilitii de acceptare a misiunii din punct de vedere al competenei profesionale a
profesionistului contabil, astfel nct angajamentul (misiunea) s fie realizate la nivelul corespunztor.
luarea n considerare a reputatiei, experienei i a resurselor disponibile ale profesionistului contabil
n cazul cnd se apeleaz la acesta pentru consiliere sau expertiz n situaii de natura celor artate mai
sus.

 apelarea de ctre profesionistul contabil la un alt profesionist contabil se afl sub restricia
confidenialitii i n funcie de natura misiunii trebuie s obin permisiunea clientului (de regul, n
scris).
135.

Ce produse se ncadreaz n categoria produselor supuse accizelor armonizate?

Accizele armonizate, denumite n continuare accize, sunt taxe speciale percepute direct sau indirect asupra
consumului urmtoarelor produse:
a) alcool i buturi alcoolice;
b) tutun prelucrat;
c) produse energetice i electricitate.
136. Ce relaie este ntre rata de actualizare, capacitatea beneficiar si valoarea ntreprinderii?
Intre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai
mare valoarea intreprinderii va fi mai mica.
137. Ce relaie exist ntre fondul comercial si goodwill-ul unei ntreprinderi?
n conformitate cu Standardul International de Evaluare 4 - GN 4, activele necorporale pot fi grupate
n: drepturi, relaii, active necorporale nedifereniate (grupate) i proprietatea intelectual.
Activele necorporale grupate reprezinta valoarea reziduala a activelor necorporale, ramasa dupa
evaluarea activelor necorporale identificabile si dupa scaderea acestei valori din valoarea totala a activelor
necorporale
Activele necorporale grupate sunt numite, n mod curent, fond comercial sau goodwill.
n diferite perioade de timp, fondul comercial a fost interpretat ca fiind clientela atrasa, venitul
suplimentar generat de ntreprindere peste profitul normal cu care se remunereaza activele identificate si/sau
ca valoarea suplimentara a ntreprinderii, n ansamblul ei, peste valoarea nsumata a activelor ei
identificabile
138.

Ce reprezint noiunea de interes public n profesia contabil?

Profesia contabil se distinge prin acceptarea responsabilitii sale vizavi de public.
Public inseamn:
Clieni
Guvern
Investitori
Angajatori
Oameni de afaceri
Comuniti financiare
Donatori de fonduri
Orice persoan
Acest public d incredere in obiectivitatea i integritatea profesionitilor contabili, pentru buna
funcionare a economiei.
Aceast incredere acordat de public impune profesiei contabile o responsabilitate in materie de
interes general.
Interesul general semnific deci satisfacia colectiv a persoanelor i instituiilor pentru care lucreaz
profesionitii contabili.
Pstrarea acestui statut privilegiat al profesionitilor contabili presupune oferirea de servicii potrivit
unor criteria care s justifice increderea publicului.
Interesul public este bunstarea colectiv a comunitii i a instituiilor deservite de contabilul profesionist.
Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public:
auditorii independeni ajut la meninerea integritii i eficienei situaiilor financiare ca suport parial
pentru imprumuturi i acionarilor pentru a obine capital;
responsabilii financiari (directorii economici) cu atribuii in diverse domenii de management financiar
contribuie la utilizarea eficient i efectiv a resurselor organizaiei;
auditorii interni furnizeaz asigurarea in legtur cu un sistem de control intern corect, care sporete
increderea in informaiile financiare externe ale patronului;
40

 experii in impozite ajut la stabilirea increderii i eficienei, precum i la aplicarea corect a sistemului de
impozitare;
consilierii de gestiune i consultanii manageriali au o responsabilitate fa de interesul public in susinerea
lurii deciziilor manageriale corecte.
Profesionitii contabili au un rol important in societate. Comunitatea, Publicul conteaz pe
profesionitii contabili pentru o contabilitate financiar i o raportare corect, pentru un management
financiar eficient i sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri i
impozite.
139.

Ce reprezint rata de actualizare a capitalurilor?

Rata de actualizare a capitalurilor rezulta dintr-o medie a ratei de remunerare a capitalurilor proprii si a ratei
dobanzii,
- rata de remunerare a capitalurilor proprii este in general inversa PER ului mediu al val comparabile la
bursa.
-rata dob. retinute este cosul mediu al imprumutului pe termen mediu sau lung tinand cont de deductibilitatea
fiscala
140.

Ce se nelege prin procedura falimentului?

Prin procedura falimentului se ntelege procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara care se
aplica debitorului n vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea
debitorului din registrul n care este nmatriculat;
141.

Ce se nelege prin termenul de insolven?

Acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaz prin insuficiena fondurilor bnesti
pentru plata datoriilor exigibile: a) insolvena este prezumat a fi vdit atunci cnd debitorul, dup 30 de
zile de la scaden, nu a pltit datoria sa fa de unul sau mai muli creditori; b) insolvena este iminent
atunci cnd se dovedete c debitorul nu va putea plti la scaden datoriile exigibile angajate, cu fondurile
bneti disponibile la data scadenei.
142.

Ce semnificaie are coeficientul de volatilitate al aciunilor unei ntreprinderi asupra valorii

acesteia?
Beta reflect riscul de pia al societii emitente. Nu exist motive n a considerac acest parametru
trebuie sa fie constant n timp. Din contr, n funcie de deciziile pecare societatea le ia, riscul de
pia al acesteia va varia. Astfel, creterea ratei dendatorare a societaii va crete riscul financiar i
implicit riscul de pia msurat prin beta. Adoptarea unor proiecte de activitate riscante, de ctre
societate, va duce lacreterea riscului acesteia. A considera c ntreprinderea emitent a titlului are
aceleaicaracteristici de la o perioad la alta este valabil numai dac aceste perioade sunt
foarteapropiate. Pe perioade lungi societaile nu vor mai avea aceeai structur financiar,aceeai
parte din pia sau aceeai tehnologie. n consecin ele nu vor mai avea aceleai perspective privind
beneficiile.
Altfel spus, coeficientul beta care msoar riscul de pia, nu va avea motive sa fie constant pe
perioade mari de timp.
= coeficient care semnifica volatilitatea actiunii intreprinderii de evaluat.
Conform teoriei moderne a portofoliilor,este elementul central pentru c elmsoar riscul sistematic
al acelui titlu sau portofoliu.
El exprima si masoara sensul simarimea abaterii rentabilitatii actiunilor intreprinderii fata de
marimea abateriirentabilitatii actiunilor pe piata (ramura) din care face parte intreprinderea.
n funcie de valoarea pe care o ia acesta, aciunile se pot mpri n mai multe categorii :- aciuni
cu volatilitate unitar: variaz n acelai sens i n aceeai proporie cu piaa; achiziionarea unei
astfel de aciuni presupune expunerea investitorului exact lariscul pieei ;- aciuni
cu volatilitate subunitar (nevolatile): variaz n acelai sens dar ntr-o proporie mai mic ca piaa;
expunerea la riscul pieei este mai mic, ele fiind aciuniledefensive;- aciuni

cu volatilitate supraunitar (volatile): variaz n acelai sens dar ntr-o proporie mai mare ca piaa;
sunt aciunile ofensive care amplific variaia pieei i suntatractive cnd se anticipeaz o tendin
ascendent a pieei .
Cu ajutorul coeficientului de volatilitate se determina costul capitalului propriu in baza relatiei: Ccp =
Rn+(Rr-Rn) x
143.

Ce semnificaie are interesul general (interesul public) n profesia contabil?

-

144.

Idem 138

Ce semnific competena profesional i prudena n profesia contabil?

Un profesionist contabil are o datorie permanent de a-si mentine cunostintele si aptitudinile
profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura c un client sau un angajator primeste servicii
profesionale competente, bazate pe ultimele evolutii din practic, legislatie si tehnic. Un profesionist
contabil ar trebui s actioneze cu prudent si n conformitate cu standardele tehnice si profesionale
aplicabile n furnizarea de servicii profesionale.

145.

Ce semnific conflictele de interese n profesia contabil. Care sunt circumstanele de care

trebuie s se in seama?

Profesionitii contabili sunt deseori confruntai cu situaii care implic conflicte de ordin profesional; nu
se poate stabili o list complet de situaii susceptibile de a genera conflicte de interese, ns profesionitii
trebuie s descopere factorii care dau natere la astfel de conflicte.
Exist i unele circumstane particulare n care responsabilitatea profesionistului contabil poate fi n conflict
cu unele cerine interne i externe: Un superior, director, administrator sau asociat poate face presiuni. Trebuie
descurajate orice relaie sau orice interes susceptibil de a pune n pericol, de a influena negativ integritatea
profesionistului contabil.
Profesionistului contabil i se poate cere s lucreze contra normelor profesionale i tehnice. Identificarea
circumstanelor n care ar putea aprea un conflict de interese: profesionistul contabil are interese de afaceri directe
cu un client sau are o participaie la un competitor al clientului; profesionistul contabil presteaz servicii pentru clieni
ale cror interese sunt n conflict.
Evaluarea semnificaiei circumstanei care genereaz conflictul de interese i luarea msurilor de
protecie: notificarea clientului despre conflictul de interese care ar putea aprea i obinerea consimmntului acestuia
de a aciona n asemenea mprejurri; notificarea tuturor prilor interesate; utilizarea unor echipe distincte;
ndrumarea echipei, confidenialitatea.
Un conflict de interese se poate produce i cnd publica rea unor informaii eronate poate avantaja
angajatorul sau clientul i favoriza sau dezavantaja profesionistul contabil.
146.

Ce sunt elementele intangibile ale unei ntreprinderi si care sunt acestea?

Elementele intangibile sunt de regul elemente imateriale care pot sau nu s fie nregistrate n patrimoniu (cele
care pot fi nregistrate sunt imobilizrile necorporale) dar contribuie la meninerea potenialului actual i
influeneaz rezultatele financiare ale ntreprinderii i, pe aceast cale, valoarea ntreprinderii; elementele intangibile
constituie sursa unui superprofit, superbeneficiu sau rent de goodwill, adic profitul obinut de ntreprindere peste
pragul de rentabilitate pretins de pia n funcie de efortul investi-ional al ntreprinderii, efort exprimat prin
valoarea patrimonial a acesteia.
Elementele intangibile care nu pot fi nregistrate n patrimoniu se pot referi la: reputaia ntreprinderii,
superioritatea produselor, amplasamentul, clientela, bonitatea i solvabilitatea fa de teri, poziia fa de
organismele publice i administrative, competena tehnic (licene, brevete, mrci, studii, laboratoare etc.),
competena comercial (promovare, publicitate, clieni, vad comercial etc.), competena managerial (calitatea
personalului, performanele managerilor, cadrele-cheie etc.) etc.

42

Neputnd fi nregistrate n patrimoniu, sau chiar dac sunt nregistrate, sunt considerate nonvalori din
punct de vedere patrimonial, elementele intangibile formeaz acea parte invizibil" a ntreprinderii a crei valoare
obinut prin capitalizare reprezint goodwill-ul ntreprinderii.
147.

Ce sunt metodele combinate de evaluare a ntreprinderii si n cte grupe se pot clasifica?

Metodele combinate presupun luarea n consideraie, sub o form sau alta de exprimare, att a patrimoniului ct
i a indicatorilor calitativi referitori la performanele financiare ale ntreprinderii.
Metodele de evaluare, combinate, se mpart n dou mari grupe, n funcie de tehnicile folosite, i anume:
- tehnici bazate pe ponderarea ntre o valoare patrimonial i una prin rentabilitate;
- tehnici bazate pe asocierea la valoarea patrimonial a unuia sau a mai multor elemente intangibile
Metodele combinate fac apel att la valori statice, patrimoniale, ct si la valori dinamice bazate pe
rentabilitate sau pe randament. Valoarea patrimonial constituie valoarea de baz a ntreprinderii, care poate
beneficia, ntre altele, de o rent economic (valoarea dinamic) obinut prin calculul goodwill-ului sau
badwill-ului.
metoda practicienilor
metoda retail
metoda bazata pe goodwill
148. Ce sunt ratele de evaluare utilizate n cadrul metodelor comparative si ce exemple pute i da?
Ratele utilize in met comparative reprez criteriul pe baza caruia se face comparatia si pot fi:
- PER ul intrepr din acelasi sector, cotate;
- capitalizarea bursiera/ANC;
- durata de acoperire (nr. anilor pt care o suma de beneficii previzionate actualizate cu rata de
randament a obligatiunilor de stat este egala cu cursul unei actiuni)
149.

Ce sunt serviciile profesionale contabile?

Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere apti-tudini contabile inrudite, prestat de un
contabil profesionist, ca, de exemplu:
servicii de contabilitate;
audit;
fiscalitate;
consultants manageriala;
management financier.
Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei
prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata de cineva.
150. Ce sunt Standardele Interna ionale de Audit?
Standardele Internationale de Audit (ISA) sunt folosite ca baza pentru standardele nationale de audit
n peste 70 de tari. ISA au fost create pentru a fi utilizate n toate auditurile : ale companiilor
tranzactionate public, ale companiilor private de toate marimile si ale organizatiilor guvernamentale .
151.

Ce sunt i ce rol au normele contabile?

Normele (standarde) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitii care
sunt, de regul, organisme de interes public, autonome.
Normele contabile sunt comune i obligatorii pentru toi cei care stabilesc, controleaz i utilizeaz situaiile
financiare. Entitile care au obligaia de a stabili situaii financiare sunt cele prevzute la art. 1 din Legea
Contabilitii. Cei care controleaz sunt prevzui prin legislaia fiecrei ri (auditori, cenzori) i au ca
referin n activitatea lor normele contabile.

Situaiile financiare sunt destinate s satisfac nevoile comune de informaii ale unei game largi de
utilizatori. Pentru muli utilizatori aceste situaii financiare constituie singura surs de informaii
complementare care s le satisfac nevoile.
Aceste situaii financiare trebuie s fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referinele urmtoare:
- standarde internaionale de raportare financiar;
- standarde sau norme contabile naionale;
- alte referine contabile bine precizate i recunoscute, aplicate pentru elaborarea i prezentarea
situaiilor financiare.
Normele contabile internaionale sunt stabilite de IASCF (Fundaia Comitetului pentru Standarde
Internaionale de Contabilitate) i sunt denumite generic Standardele Internaionale de Raportare Financiar
(IFRS) care cuprind:
- Standardele Internaionale de Raportare Financiar emise de IASB (IFRS);
- Standardele Internaionale de Contabilitate (IAS);
- standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC;
- alte documente emise de IASB, SIC sau IFRIC.
Norma contabila reprezinta o regula sau mai multe reguli constituite ca sistem de referinta pentru productia
de informatii contabile si validarea sociala a situatiilor financiare (rapoarte financiare, doc. ctb de sinteza sau
bilant contabil).
Rolul normelor contabile: este de a asigura comparabilitatea in timp si spatiu a relevantei si credibilitatii a
informatiilor contabile.
152.

Ce sunt i ce rol joac normele de audit?

Normele (standardele) de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala

la care se refera auditorul pentru calificarea muncii sale.
Acestea pot fi:
-Standardele Internationale de Audit (ISA),
-Practicile Internationale de Audit (IAPS),
-Standardele Internationale privind Angajamentele de Revizuire (ISRE),
-Standardele Internationale privind Angajamentele de Asigurare (ISAE),
-Standardele Internationale pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru Standarde de Audit si
Asigurari (IAASB) din cadrul FedertieiInternationale a Contabililor (IFAC)
-normele nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritatein domeniu Normele de
audit
permit
tertilor
sa
aiba
asigurarea
ca
opinia
auditorului
va
fi
emisa
infunctie de criterii de calitate omogene; ele permit insa si auditorului sa defineascascopurile pe care le are
de atins prin punerea in lucru a celor mai potrivite tehnici. Normele de audit se clasifica in trei categorii,
acoperind intreaga activitate a auditorului:- norme profesionale de lucru- norme de raportare- norme
generale de comportament
153.

Ce sunt testele de conformitate n misiunea de audit?

Testele de conformitate presupun selecionarea de ctre auditor a unui numr limitat de tranzacii
crora le urmrete circuitul pentru a reine dac toate controalele prevzute au fost efectuate. Scopul nu este
de descoperi erori n funcionarea sistemului, ci numai de a obine o asigurare c sistemul descris este cel
real i c a fost neles.
Modaliti de realizare a testelor de conformitate:
- observarea direct;
- confirmarea verbal a celor ce utilizeaz procedura respectiv;
- existena mijloacelor utilizate (tampile, vize, fiiere etc.);
- observarea ulterioar, constnd n reluarea n ntregime a circuitului, plecnd de la origine, pentru a-l
testa.
154.

Cine este expertul contabil?

44

Expertul contabil este persoana care a dobandit aceast calitate in condiiile prezentei ordonane i
are competena profesional de a organiza i conduce contabilitatea, de a supraveghea gestiunea societilor
comerciale, de a intocmi situaiile financiare i de a efectua expertize contabile.
Expertul contabil este specialistul care a dobandit cea mai inalt calificare in domeniul contabilitii
i care are acces neingrdit la efectuarea tuturor lucrrilor profesionale, inclusiv verificarea i certificarea
situaiilor financiare.
155.

Cine pot fi lichidatorii?

Lichidatorii pot fi persoane fizice sau persoane juridice.

Lichidatorii persoane fizice sau reprezentantii permanenti persoane fizice ale societatii lichidatoare - trebuie
sa fie lichidatori autorizati, in conditiile legii. Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii.
Lichidatorii sunt datori, indata dupa preluarea functiei, ca impreuna cu administratorii societatii sa faca un
inventar si sa incheie un bilant care sa constate situatia exacta a activului si pasivului societatii si sa le
semneze. Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii, registrele ce li s-au
incredintat de administratori si actele societatii. Acestia vor tine evidenta intr-un registru care va cuprinde
toate operatiunile lichidarii, in ordinea datei lor. Lichidatorii isi indeplinesc mandatul lor sub controlul
cenzorilor.
156.

Cine reprezint societatea pe aciuni n raport cu terii i n justiie?

Consiliul de administraie reprezint societatea n raport cu terii i n justiie. n lipsa unei stipulaii contrare
n actul constitutiv, consiliul de administraie reprezint societatea prin preedintele su.(2) Prin actul
constitutiv, preedintele i unul sau mai muli administratori pot fi mputernicii s reprezinte societatea,
acionnd mpreun sau separat. O astfel de clauz este opozabil terilor.(3) Prin acordul lor unanim,
administratorii care reprezint societatea doar acionnd mpreun pot mputernici pe unul dintre ei s
ncheie anumite operaiuni sau tipuri de operaiuni.(4) n cazul n care consiliul de administraie deleag
directorilor atribuiile de conducere a societii n conformitate cu art. 143, puterea de a reprezenta societatea
aparine directorului general. Dispoziiile alin. (2)-(4) se aplic directorilor n mod corespunztor. Consiliul
de administraie pstreaz ns atribuia de reprezentare a societii n raporturile cu directorii.(5) Consiliul
de administraie nregistreaz la registrul comerului numele persoanelor mputernicite s reprezinte
societatea, menionnd dac ele acioneaz mpreun sau separat. Acestea depun la registrul comerului
specimene de semntur.
157.

Clasificai i prezentai principalele tipuri de evaluri.

Din punct de vedere al utilizatorului evaluarii

- evaluari contabile
- evaluari administrative (cele solicitate de administrator)
- evaluari bazate pe expertiza si diagnostic
Din punct de vedere al obiectului evaluarii:
- evaluari de intreprinderi
- evaluari de bunuri
- evaluari de grupe de bunuri
Din punctul de vedere al scopului evaluarii:
- evaluari efectuate in concordanta cu cerintele statutare
- evaluari contractuale
- evaluari generate de initiative antreprenoriale (fuziuni, suplimentari de fonduri, , transferal activelor nete,
oferte publice initiale, rascumparari manageriale) evalurari in scopuri comerciale, fiscale
158.

Codul etic IFAC; rol, structur.

Codul etic al profesionistilor contabil are un dublu rol:

da autoritate serviciilor furnizate de profesionistii contabili; beneficiarii serviciilor furnizate de

profesionistii contabili sunt asigurati ca aceste servicii sunt realizate de specialisti care respecta
anumite standarde si raspund pentru calitatea prestatiilor lor;
- protejeaza profesionistii contabili in fata unor crime economice si a altor fenomene negative din
economie, precum spalare de bani, finantari de terorism, fraude de tot felul, coruptie etc.
Codul etic este structurat in trei parti si 22 de sectiuni:
Partea A destinat tuturor profesionistilor contabili, indiferent de statut: liber-profesionisti sau
angajati- contine 6 sectiuni
Sectiunea 100- Introducere si principii fundamentale
Sectiunea 110 Integritatea
Sectiunea 120 Obiectivitatea
Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 - Confidentialitatea
Sectiunea 150 Comportamentul profesional
Partea B destinat profesiionistilor contabili independenti 10sectiuni
Sectiunea 200 Introducere
Sectiunea 210 Acceptarea unui client
Sectiunea 220 -Conflicte de interes
Sectiunea 230 Opinii suplimentare
Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remuneratii
Sectiunea 250 Marketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 - Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 280 Obiectivitate- toate serviciile
Sectiunea 290 Independenta in misiuni de audit si certificare
Partea C destinata profesionistilor contabili nagajati 6 sectiuni
Sectiunea 300 Introducere
Sectiunea 310 Conflicte potentiale
Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor
`
Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea 340 - Interese financiare
Sectiunea 350 Stimulente. Acceptarea si emiterea de oferte
159.

Competena profesional i responsabilitatea expertului contabil cnd utilizeaz lucrrile unui

alt expert din alt domeniu.

Liber profesionitii contabili trebuie s evite s presteze servicii profesionale fr o competen adecvat, n
afar de cazul c beneficieaz de sfaturi avizate i de o asisten care s le permit s presteze servicii de
calitate.
Dac un profesionist contabil nu posed competenele necesare ntr-un domeniu specific n cadrul misiunii
sale, acesta poate solicita sfaturi tehnice de la speciliati (ali profesioniti contabili, avocai, ingineri,
geologi sau ali experi). n acest caz, dei profesionistul contabil se sprijin pe competenelel tehnice ale
specialistului consultant, acesta din urm nu cunoate n mod necesar regulile de etic ale profesiunii.
ntruct profesionistului contabil i revine, ultimul, responsabilitatea pentru serviciul prestat, el trebuie s se
asigure c regulile de etic au fost respectate de ctre expertul consultant. El trebuie s se asigure ce expertul
consultant este la curent cu regulile de etic, mai ales principiile fundamentale ale profesiei; aceste principii
se aplic la orice misiune la care particip aceti experi.
Aceast asigurare se poate obine:
-fie cernd experilor respectivi s citeasc regulile de etic;
-fie cernd experilor o confirmare scris asupra bunei nelegeri a regulilor de etic;
-fie dnd sfaturi dac apar conflicte poteniale.
Cnd profesionistul contabil nu are asigurarea c regulile de etic sunt cunoscute i respectate, el trebuie s
refuze ncredinarea misiunii sau s o ntrerup (dac a nceput).
160.

Confidenialitatea; care sunt obligaiile profesionistului contabil?

46

Profesionistul contabil trebuie s respecte confidenialitatea informaiilor dobndite ca urmare a unei

relaii profesionale sau de afaceri i nu trebuie s divulge astfel de informaii unei tere pri fr o
autorizaie specific , cu excepia cazului n care exist un drept sau o obligaie legal sau profesional de a
dezvlui aceste informaii. Informaiile confideniale obinute n cadrul unei relaii profesionale sau de
afaceri nu trebuie utilizate n avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor tere pri.
Prin natura activitilor desfurate i a rolului pe care l deine n cadrul economiei, expertul
contabil , asemenea ntregii mase de profesioniti contabili, este un considerat un confident n societate.
Potrivit prevederilor Codului Etic Naional al Profesionitilor Contabili, expertul contabil trebuie s
respecte secretul i caracterul confidenial al informaiilor la care a avut acces i de care a luat cunotin cu
ocazia efecturii expertizelor contabile , abinndu-se de la divulgarea lor ctre teri, cu excepia cazurilor n
care a fost autorizat expres n acest scop sau dac are obligaia legal sau profesional n acest sens.
Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea prilor este obligat :
- S nu prezinte mai mult dect i se cere. El trebuie s se refere n lucrarea sa numai la acele evenimente i
tranzacii probate cu documente justificative i/sau evidenieri contabile care au o legtur cauzal cu
obiectivele (ntrebrile) care au fost formulate de organele n drept, care a dispus expertiza contabil.
- S se abin de la divulgarea coninutului raportului de expertiz contabil judiciar i a concluziilor sale
direct prilor implicate n actul justiiar. Expertul contabil trebuie s depun raportul su la organul n drept
care a dispus expertiza contabil, de unde cei interesai l pot consulta n condiiile legii.
- S se abin de la contactarea prilor implicate n actul justiiar, n afara procedurilor prevzute de lege.
Astfel, n cazul proceselor civile, dac este nevoie de o lucrare la faa locului, aceasta nu poate fi fcut
dect dup citarea prilor cu confirmare de primire, indicnd-se zilele i orele cnd ncep i se continu
lucrrile expertizei contabile. n cauzele de natur penal expertul contabil poate lua legtura cu nvinuiii
sau inculpaii numai cu ncuviinarea organului de cercetare penal sau judectoreasc, n condiiile stabilite
de acetia. Informaiile i explicaiile primite de expertul contabil n contactele sale cu prile implicate n
actul justiiar trebuie s rmn confideniale.
Expertul contabil, asemenea tuturor profesionitilor contabili, este colaboratorul situat la cel mai
nalt nivel, ntruct ntreaga sa activitate cade sub incidena interesului public; faptele ce se subordoneaz
secretului profesional au o arie de ntindere larg, ce include nu doar informaiile privind clienii, ci i pe
cele ce privesc lucrrile executate. Profesionistul contabil nu trebuie s dezmint sau s confirme faptele
care l privesc pe clientul su, chiar dac acestea sunt cunoscute de public. Pstrarea secretului profesional
este caracteristica esenial a profesiilor exercitate n mod independent, organizate i responsabile ,
expertul contabil aflndu-se alturi de avocai, medici, notari, printre confidenii societii. Deosebirea este
c, utilizatorii informaiilor rezultate n urma serviciilor contabile i asociate acestora sunt mult mai
numeroi , iar ateptrile sunt tot mai ridicate. Informaiile aflate n gestiunea portofoliului de servicii
financiar-contabile, inclusiv expertiza contabil, nu se dezvluie necondiionat nici unui utilizator chiar
organ de anchet fiind, sau de cercetare dect n cazurile prevzute n mod expres de lege i la solicitare n
mod oficial.
n cazul expertizelor contabile judiciare , expertul contabil trebuie s se conformeze necondiionat
reglementrilor procedurale civile i penale. Dei Codul de procedur civil i Codul de procedur penal
nu reglementeaz n mod expres obligaia confidenialitii sau secretului profesional, organele de cercetare
abilitate sunt cele care stabilesc obiectivele expertizei contabile judiciare. Se poate desprinde de aici
concluzia c expertul contabil nu trebuie s spun mai mult dect i se cere. Codul de procedur penal, chiar
restricioneaz accesul expertului contabil , n special cel numit din oficiu, la anumite documente ( cum ar
fi declaraiile martorilor, de exemplu ).
n situaia n care materialul documentar este insuficient, expertul contabil judiciar este obligat s
solicite organului abilitat , dispunerea completrii probelor necesare, fie prin depunere la dosar, fie prin
consultare la sediul prii. Nu este deontologic ca un expert contabil s ataeze Raportului de expertiz
contabil, documente probante n favoarea vreunei pri procesuale.
161.

Confirmarea extern (direct) n misiunea de audit.

Este o procedur care const n a cere unui ter avnd legturi de afaceri cu intrepr verificat, s confirme
direct auditorului inform privind existena operaiilor, a soldurilor etc. Auditorul are latitudinea de a determ
condiiile i ntinderea acestei proceduri.

Procedura se demareaz cu acordul conducerii intreprinderii supus controlului; dac aceasta nu se arat
favorabil pentru o astfel de procedur, auditorul se poate gsi n una din urmtoarele dou situaii:
- sau consider c tehnicile compensatorii de control i aduc elemente suficiente de prob;
- sau consider c alte controale nu-l conduc la elemente probante fa de limitele impuse de conducerea
intreprinderii, care va suporta consecinele necesare cu privire la certificare.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 505 definete principalele cazuri n care auditorul are obligaia s
procedeze la folosirea tehnicii confirmrii directe:
- confirmarea unor cauze n baza crora s-au realizat unele tranzacii;
- confirmarea de ctre bnci a soldurilor conturilor i alte informaii considerate necesare;
- confirmarea conturilor de clieni i debitori;
- confirmarea stocurilor n depozite vamale, n consignaie i alte stocuri la teri;
- valori imobiliare cumprate prin intermediari financiari;
- mprumuturi de la teri;
- confirmarea soldurilor conturilor de furnizori i creditori.
Confirm poate s fie pozitiv, atunci cnd terul solicitat i exprim acordul asupra inform primite sau
furnizeaz chiar el inform, sau negativ, atunci cnd terului solicitat i se cere s nu rsp dect n cazul n
care nu este de acord cu inform care i s-a prezentat.
Auditorul trebuie s ia n consideraie orice fapt de natur s pun n discuie fiabilitatea rspunsului obinut
la cererea de confirmare extern (direct).
Procedurile i principiile fundamentale, precum i modalitile lor de aplicare, n legtur cu utilizarea de
ctre auditor a procedurii confirmrii externe (directe) ca mijloc de obinere a elementelor probante, sunt
reglementate prin Standardul Internaional de Audit (ISA) nr.505, aplicabil ncepnd cu auditul situaiilor
financiare ale anului 2001.
162.

Conflicte de interese. Care sunt circumstanele de care trebuie s in seama un profesionist

contabil?
Idem 145

163.

Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit membru CECCAR.

Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de ctre un cabinet sau o societate sunt
urmtoarele:
- exigene profesionale: personalul cabinetului sau societii trebuie s se conformeze principiilor de
independen, integritate, obiectivitate, confidenialitate i profesionalism nscrise n Codul etic;
- aptitudini i competene: nivelul de instruire i formare a personalului cabinetului sau societii trebuie
s-i permit acestuia s se achite n mod corect i complet de sarcinile pe care le primete n cadrul unei
misiuni de audit;
- repartizarea lucrrilor: lucrrile de audit vor fi ncredinate personalului care dispune de pregtirea i
experiena necesare;
- delegarea: conducerea, supervizarea i revederea lucrrilor realizate la toate eantioanele permit
obinerea unei asigurri rezonabile c lucrrile efectuate rspund normelor de calitate stabilite;
- consultarea: de fiecare dat, cnd este necesar, vor fi consultate persoanele competente din interiorul sau
din exteriorul cabinetului;
- acceptarea i pstrarea clienilor: lista clienilor poteniali i existeni va fi revizuit periodic, sub
aspectele legate de independena cabinetului i capacitatea sa de a satisface cererea clienilor;
- control: eficacitatea i adaptarea politicilor i procedurilor de control de calitate trebuie controlate
periodic;
- coordonarea i supravegherea lucrrilor: colaboratorii crora li se ncredineaz diferite lucrri trebuie
informai de responsabilitile lor i de obiectivele i procedurile ce trebuie urmrite;
- revizuirea lucrrilor: lucrrile realizate de fiecare colaborator sunt revzute de ctre un profesionist cu un
nivel de competen cel puin echivalent.
Nivelul, calendarul i ntinderea politicilor i procedurilor de control de calitate ale unui cabinet
depind de factori ca: felul i importana activitii sale, dispersia geografic, nivelul de organizare, costuri
etc.
48

164.

Controlul de calitate la nivelul organismului profesional CECCAR.

Principiile fundamentale care stau la baza organizrii controlului de calitate sunt: universalitatea,
confidenialitatea, colegialitatea, adaptabilitatea i armonizarea. Recomandarea CEE din 15 noiembrie 2000
prevede c activitatea de control al calitii poate fi organizat i exercitat n dou forme: control colegial i
control prin personal angajat. n ambele forme trebuie asigurat calitatea controlorilor i obiectivitatea lor.
Regulile aplicabile se refer la:
- cine poate fi controlat;
- selectarea auditorilor astfel nct la finele unei perioade toi auditorii s fie controlai;
- efectuarea controlului la ct mai multe birouri ale societii de audit;
- perioada controlat, care nu poate depi 6 ani (10 ani la societile mici, la care nu s-au
constatat deficiene);
- misiunile de verificare a situaiilor financiare ncredinate cabinetelor respective, dar i
sistemul de control intern din cadrul cabinetului;
- elementele pe care se sprijin controlorul n aprecierea activitii cabinetului verificat:
calitatea elementelor probante, respectarea normelor de audit, respectarea normelor
deontologice (mai ales independena), calitatea rapoartelor;
- supravegherea public a profesiei (prin reprezentani ai Ministerului Finanelor Publice);
- aplicarea sanciunilor disciplinare;
- confidenialitate;
- experiena i formarea continu a controlorilor de calitate;
165.

Conturile din afara bilanului influeneaz valoarea unei ntreprinderi? Dac da, cum?

Conturile extrabilantiere influenteaza valoarea intreprinderii, activele care nu sunt in proprietate dar
sunt utilizate de intreprindere, evidentiate extrabilantier, sunt luate in calcul la determinarea valorii
substantiale brute.
166.

Coninutul raportului de audit.

Raportul de audit trebuie s conin:

- relaia contractual de executare a misiunii de audit;
- observaiile reieite din diverse verificri;
- informaiile a cror meniune n raport este prevzut expres de lege;
- oferirea garaniei pentru acionari i teri c un personal calificat a obinut asigurarea c situaiile financiare
ofer o imagine fidel, clar i complet poziiei financiare, performanelor i situaiei financiare generale a
intreprinderii;
- meniunea c situaiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit.
Din raportul de audit trebuie s rezulte n mod clar:
- menionarea responsabilitilor pentru auditor i pentru conducerea intreprinderii;
- descrierea obiectivelor i natura misiunii de audit;
- situaiile care fac s apar incertitudini;
- natura i locul observaiilor n raport.
167. Coninutul unui raport asupra controlului intern.
0
nota de introducere si sinteza permite conducerii intreprinderii sa cunoasca concluziile la care a
ajuns auditorul;
1
sumarul raportului recapitulare a diferitelor titluri si puncte care vor fi prezentate in ultima parte a
raportului sau se face o reluare rapida a tuturor punctelor slabe;
2
detaliile raportului (prezentarea punctelor slabe in ordinea importantei; consecinte si incidente
asupra situatiilor financiare; sfaturi si masuri pentru ameliorarea situatiilor).
168.

Criterii de stabilire a onorariilor n profesia contabil.

Onorariile facturate trebuie sa reflecte in mod fidel valoarea serviciilor prestate, tinand seama de
urmatoarele elemente:
1. competenta si cunostintele obtinute pentru tipul de serviciu prestat;
2. nivelul de instruire si experienta persoanei care participa la lucrare;
3. timpul afectat de fiecare persoana efectuarii lucrarii;
4. gradul de responsabilitate al misiunii respective.
Onorariile se calculeaza in functie de tarifele orare sau zilnice in vigoare, pentru fiecare participant la
misiune, la nivelul fiecarei firme, fiecarui profesionist.
Un profesionist contabil nu trebuie sa propuna servicii profesionale pentru onorarii subestimate.
Cand se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca nu este sacrificata
calitatea sa si ca se respecta normele organismului international cu privire la calitate.
Cheltuielile si diversele rambursari - dcplasari de exemplu - se inregistreaza distinct.
Perceperea de comisioane sau plata de catre un profesionist contabil ca liber profesionist, este strict interzisa.
Criteriile de care se tine seama in stabilirea onorariilor sunt:
a. competenta si cunostintele necesare serviciului prestat;
b. nivelul dc formare, instruire si experienta a persoanei participante la misiune;
c. timpul afectat (ore, zile);
d. riscurile si gradul dc responsabilitate a misiunii.
169.

Cum explicai necesitatea reglementrii profesiei contabile?

In timp ce membrii individuali ai unei profesii contabile au obligatia de a servi interesului public,
organismele profesionale au o responsabilitate specifica si un rol esential care se regasesc in cele 3 obiective
fundamentale ale organismelor profesionale, si anume:
- Educatia: asigurarea unei dezvoltari profesionale continue a membrilor lor;
- Etica: comportamentul deontologic al membrilor lor;
- Calitatea: certificarea serviciilor oferite de membrii lor.
Pentru a sustine aceste obiective organismele profesionale trebuie sa sustina si sa promoveze
practicile profesionale la nivel inalt,inclusiv prin intermediul reglementarii, membrilor lor.
Necesitatea reglementarii si natura acestei reglementari depind de:
a) profesia insasi, capacitatea ei de a raspunde efectiv si eficient cererilor economiei si societatii; b)
conditiile de piata in care activeaza profesia;
c) calitatea serviciilor furnizate de membrii sai; reglementarea este necesara pentru a certifica faptul
ca serviciile contabile de pe piata sunt de calitate adecvata, ceea ce implica:
- adoptarea de standard profesionale, tehnice;
- adoptarea de reguli etice;
- nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractanti ai serviciilor contabile, precum investitorii,
creditorii etc.
170.

Cum explicai necesitatea unui Cod etic n audit?

Necesitatea Codului const n :

1. necesitatea garantrii unei caliti optime a serviciilor;
2. conservarea ncrederii publicului n profesie;
3. asigurarea proteciei, att a profesionistului contabil ct i a terilor beneficiari sau
utilizatori ai
serviciilor acestuia;
4. confirmarea de autoritate a lucrrilor effectuate de profesionitii contabili;
5. necesitatea asigurrii aprrii onoarei i independenei profesionistului contabil i a organismului din
care face parte.
171. Cum explicai relaia dintre politicile contabile si valoarea ntreprinderii?
Este evident ca politicile contbile influenteaza valoarea intreprinderii instrucat intrucat acesta poate opta
pentru o metoda sau alta, o baza de evaluare sau alta a elemntelor din situatiile financiare, astfel metoda lifo
50

in cazul stocurilor va conduce la o valoare a stocurilor mai mare in bilant si un rezultat mai mic pe cand
metoda fifo va avea unefect invers, asmenea si politicile de amortizare, respective duratele de viata stabilite
sau metodele de amortizare. De exemplu capitalizarea costurilro indatorarii la un moment dat determina
active mai mari decat daca dobanda ra fi tercuta direct in cheltuiala perioadei.
Insuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o ntreprindere (amortizarea scriptica este inferioara
amortizarii tehnico-economice) influenteaza artificial valoarea patrimoniului intreprinderii in sensul
majorarii. Surplusul de amortizare determina o micsorare artificiala a valorii patrimoniului intreprinderii.
Includerea anumitor cheltuieli (IAS 16, IAS 2, IAS 22 etc.) in valoarea activului (tratament alternativ)
mareste valoarea acestuia in timp ce aplicarea tratamentului de baza (afectarea costului perioadei) determina
micsorarea patrimoniului intreprinderii.
Evitarea constituirii provizioanelor mareste artificial valoarea intreprinderii in timp ce constituirea
excesiva de provisioane conduce la micsorarea valorii intreprinderii.
172.

173.

Cum explicai responsabilitile etice ale altor profesioniti utilizai n cadrul unei misiuni de
audit de baz?
- obiectivitatea
- independenta
O misiune de certificare rezonabil n care un profesionist contabil independent i exprim o opinie
cu privire la faptul dac situaiile financiare sunt sau nu ntocmite, din toate punctele de vedere,
conform cu cadrul de raportare financiar identificat, cum ar fi o misiune efectuat conform cu
Standardele Internaionale de Audit. Acestea includ un Audit Statutar care este auditul unei situaii
financiare solicitat de legislaie sau de reglementri
Cum influeneaz raportul de schimb al monedei naionale valoarea unei ntreprinderi?

Raportul de schimb al monedei nationale, influenteaza valoarea ntreprinderii astfel:

- influeneaz rata de actualizare prin riscul deprecierii monedei naionale
- Influeneaz bilanul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de schimb de la data
efecturii evalurii
174. Cum influeneaz riscul de tar valoarea unei ntreprinderi?
Riscul de tara influenteaza valoarea intreprinderii in sens invers proportional cu cat riscul este mai
mare cu atat valoarea intreprinderii este mai mica.
Cresterea riscului de tara determina cresterea ratei de actualizare iar aceasta determina reducerea
valorii intreprinderii.
Dimpotriva, reducerea riscului de tara determina reducerea ratei de actualizare si cresterea valorii
intreprinderii.
175.

Cum poate fi definita evaluarea economic?

Evaluarea economica consta intr-un complex de tehnici, procedee si metode prin care e stabileste valoarea de
piata, de circulatie a bunurilor, activelor si intreprinderilor
176.

Cum poate fi definit valoarea rezidual a unei afaceri inclus n calculele de actualizare a
cash-flow-urilor?

Valoarea reziduala = suma neta pe care intreprinderea sconteaza sa o obtina in schimbul unui bun, la finele
duratei sale de utilizare, dupa deducerea tuturor costurilor de cedare prevazute.
Valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator Z la cash flow-ul ultimului an
prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon
___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe
K-g
termen lung a fluxului de numerar

177.

Cum poate fi exclus un asociat din societatea n nume colectiv, n comandit simpl sau cu
rspundere limitat?

Excluderea unui asociat se pronunta prin hotarare judecatoreasca, la cererea societatii sau a oricarui asociat.
1 Poate fi exclus din societatea n nume colectiv, n comandit simpl sau cu rspundere limitat:
a) asociatul care, pus n ntrziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;
b) asociatul cu rspundere nelimitat n stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;
c) asociatul cu rspundere nelimitat care se amestec fr drept n administraie
d) asociatul administrator care comite fraud n dauna societii sau se servete de semntura social sau de
capitalul social n folosul lui sau al altora.
Cererea societatii de excludere a unui asociat trebuie sa se bazeze pe o hotarare a tuturor asociatilor, cu
exceptia asociatului in cauza. Daca cererea de excludere a unui asociat se face numai de catre unul dintre
asociati, trebuie citata societatea si asociatul parat. Daca societatea este constituita numai din doi asociati,
prin admiterea cererii unuia dintre asociati de excludere a celuilalt, societatea ramane cu un singur asociat si,
in consecinta, va fi dizolvata. Acest lucru nu va avea loc daca asociatul ramas hotaraste continuarea
existentei sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic. In toate cazurile de admitere a cererii
de excludere a unui asociat din societate, hotararea judecatoreasca ramasa definitiva se va depune, in termen
de 15 zile, la registrul comertului pentru a fi inscrisa, iar dispozitivul hotararii se va publica in Monitorul
Oficial.
178.

Cum poate fi redus sau majorat capitalul social?

1) Capitalul social poate fi redus prin:

a) micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale;
b) reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale;
c) dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor.
(2) Capitalul social mai poate fi redus, atunci cand reducerea nu este motivata de pierderi, prin:
a) scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate;
b) restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu reducerea capitalului social si
calculata egal pentru fiecare actiune sau parte sociala;
c) alte procedee prevazute de lege.
Art. 208
(1) Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din ziua in care hotararea
a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
(2) Hotararea va trebui sa respecte minimul de capital social, atunci cand legea il fixeaza, sa arate motivele
pentru care se face reducerea si procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei.
(3) Creditorii societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii, vor fi indreptatiti sa obtina
garantii pentru creantele care nu au devenit scadente pana la data respectivei publicari. Acestia au dreptul de
a face opozitie impotriva acestei hotarari, in conformitate cu art. 62.
(4) Reducerea capitalului social nu are efect si nu se fac plati in beneficiul actionarilor pana cand creditorii
nu vor fi obtinut realizarea creantelor lor ori garantii adecvate sau pana la data la care instanta a respins
cererea creditorilor ca inadmisibila ori, apreciind ca societatea a oferit creditorilor garantii adecvate sau ca,
luandu-se in considerare activul societatii, garantiile nu sunt necesare, a respins cererea creditorilor ca
neintemeiata, iar hotararea judecatoreasca a devenit irevocabila.
(5) La cererea creditorilor societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii, instanta poate
obliga societatea la acordarea de garantii adecvate daca, in mod rezonabil, se poate aprecia ca reducerea
capitalului social afecteaza sansele de acoperire a creantelor, iar societatea nu a acordat garantii creditorilor,
potrivit prevederilor alin. (3).
Art. 209
Cand societatea a emis obligatiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri facute
actionarilor din sumele rambursate in contul actiunilor, decat in proportie cu valoarea obligatiunilor
rambursate.
Art. 210
(1) Capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a
actiunilor existente in schimbul unor noi aporturi in numerar si/sau in natura.
52

(2) De asemenea, actiunile noi sunt liberate prin incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor legale,
precum si a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creante lichide si exigibile
asupra societatii cu actiuni ale acesteia.
(3) Diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse in rezerve, fara a majora capitalul
social.
(4) Marirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a actiunilor poate fi hotarata numai cu votul
tuturor actionarilor, in afara de cazul cand este realizata prin incorporarea rezervelor, beneficiilor sau
primelor de emisiune.
Art. 212(1) Societatea pe actiuni isi va putea majora capitalul social, cu respectarea dispozitiilor prevazute
pentru constituirea societatii.
(2) In caz de subscriptie publica, prospectul de emisiune, purtand semnaturile autentice a 2 dintre membrii
consiliului de administratie, respectiv dintre membrii directoratului, va fi depus la registrul comertului pentru
indeplinirea formalitatilor prevazute la art. 18 si va cuprinde:
a) data si numarul inmatricularii societatii in registrul comertului;
b) denumirea si sediul societatii;
c) capitalul social subscris si varsat;
d) numele si prenumele administratorilor, respectiv ale membrilor directoratului si consiliului de
supraveghere, cenzorilor sau, dupa caz, auditorului financiar, si domiciliul lor;
e) ultima situatie financiara aprobata, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari;
f) dividendele platite in ultimii 5 ani sau de la constituire, daca, de la aceasta data, au trecut mai putin de 5
ani;
g) obligatiunile emise de societate;
h) hotararea adunarii generale privitoare la noua emisiune de actiuni, valoarea totala a acestora, numarul si
valoarea lor nominala, felul lor, relatii privitoare la aporturi, altele decat in numerar, si avantajele acordate
acestora, precum si data de la care se vor plati dividendele
3) Acceptantul va putea invoca nulitatea prospectului de emisiune ce nu cuprinde toate mentiunile aratate,
daca nu a exercitat in nici un mod drepturile si obligatiile sale de actionar.
Art. 213Majorarea capitalului social al unei societati prin oferta publica de valori mobiliare si/sau prin
acordarea posibilitatii actionarilor de a-si tranzactiona drepturile de preferinta pe piata de capital este supusa
prevederilor legislatiei specifice pietei de capital.
Art. 214
In caz de majorare a capitalului social prin oferta publica, administratorii, respectiv membrii directoratului,
sunt solidar raspunzatori pentru exactitatea celor aratate in prospectul de emisiune, in publicatiile facute de
societate sau in cererile adresate oficiului registrului comertului, in conformitate cu prevederile legislatiei
privind piata de capital.
Art. 215
(1) Daca majorarea capitalului social se face prin aporturi in natura, adunarea generala care a hotarat aceasta
va propune judecatorului-delegat numirea unuia sau mai multor experti pentru evaluarea acestor aporturi, in
conditiile art. 38 si 39.
(2) Aporturi in creante nu sunt admise.
(3) Dupa depunerea raportului de expertiza, adunarea generala extraordinara convocata din nou, avand in
vedere concluziile expertilor, poate hotari majorarea capitalului social.
(4) Hotararea adunarii generale trebuie sa cuprinda descrierea aporturilor in natura, numele persoanelor ce le
efectueaza si numarul actiunilor ce se vor emite in schimb.
Art. 216
(1) Actiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere, in primul rand
actionarilor existenti, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda.
(2) Exercitarea dreptului de preferinta se va putea realiza numai in interiorul termenului hotarat de adunarea
generala sau de consiliul de administratie, respectiv directorat, in conditiile art. 220^1 alin. (4), daca actul
constitutiv nu prevede alt termen. In toate situatiile, termenul acordat pentru exercitarea drepturilor de
preferinta nu poate fi mai mic de o luna de la data publicarii hotararii adunarii generale, respectiv a deciziei
consiliului de administratie/directoratului, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Dupa expirarea
acestui termen, actiunile vor putea fi oferite spre subscriere publicului.
(3) Orice majorare a capitalului social efectuata cu incalcarea prezentului articol este anulabila.
Art. 216^1

Actionarii au un drept de preferinta si atunci cand societatea emite obligatiuni convertibile in actiuni.
Dispozitiile art. 216 se aplica in mod corespunzator.
Art. 217
(1) Dreptul de preferinta al actionarilor poate fi limitat sau ridicat numai prin hotararea adunarii generale
extraordinare a actionarilor.
(2) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va pune la dispozitie adunarii generale extraordinare a
actionarilor un raport scris, prin care se precizeaza motivele limitarii sau ridicarii dreptului de preferinta.
Acest raport va explica, de asemenea, modul de determinare a valorii de emisiune a actiunilor.
(3) Hotararea va fi luata in prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din capitalul social subscris, cu
majoritatea voturilor actionarilor prezenti.
(4) Hotararea va fi depusa la oficiul registrului comertului de catre consiliul de administratie, respectiv de
catre directorat, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
a IV-a.
Art. 219
(1) Hotararea adunarii generale privind majorarea capitalului social produce efecte numai in masura in care
este adusa la indeplinire in termen de un an de la data adoptarii.
(2) Daca majorarea de capital propusa nu este subscrisa integral, capitalul va fi majorat in cuantumul
subscrierilor primite doar daca conditiile de emisiune prevad aceasta posibilitate.
Art. 220
(1) Actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar vor trebui platite, la data subscrierii, in proportie de
cel putin 30% din valoarea lor nominala si, integral, in termen de cel mult 3 ani de la data publicarii in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, a hotararii adunarii generale.
(2) In acelasi termen vor trebui platite actiunile emise in schimbul aporturilor in natura
(3) Cand s-a prevazut o prima de emisiune, aceasta trebuie integral platita la data subscrierii.
(4) Dispozitiile art. 98 alin. (3) si ale art. 100 raman aplicabile.
Art. 220^1
(1) Prin actul constitutiv, consiliul de administratie, respectiv directoratul, poate fi autorizat ca, intr-o
anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inmatricularii societatii, sa majoreze capitalul social
subscris pana la o valoare nominala determinata (capital autorizat), prin emiterea de noi actiuni in schimbul
aporturilor.
(2) O astfel de autorizare poate fi acordata si de adunarea generala a actionarilor, printr-o modificare a
actului constitutiv, pentru o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inregistrarii modificarii.
Actul constitutiv poate majora cerintele de cvorum pentru o astfel de modificare.
(3) Valoarea nominala a capitalului autorizat nu poate depasi jumatate din capitalul social subscris, existent
in momentul autorizarii.
(4) Prin autorizarea acordata conform alin. (1)-(3), consiliului de administratie, respectiv directoratului, ii
poate fi conferita si competenta de a decide restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta al actionarilor
existenti. Aceasta autorizare se acorda consiliului de administratie, respectiv directoratului, de catre adunarea
generala, in conditiile de cvorum si majoritate prevazute la art. 217 alin. (3). Decizia consiliului de
administratie, respectiv a directoratului, cu privire la restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta se
depune la oficiul registrului comertului, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
Art. 221Societatea cu raspundere limitata isi poate majora capitalul social, in modalitatile si din
sursele prevazute de art. 210.
179.

Cum poate fi transformat un rezultat contabil ntr-un cashflow?

Profit/pierdere
+ dobnda la datoria de la teri
- economia la impozitul aferent ntreprinderii datorat deductibilitii dobnzii pentru datoria la teri
+ impozitul pe venit care poate fi compensate
+ deprecierea/amortizarea i alte cheltuieli care nu sunt n numerar
- venituri care nu aduc numerar - cheltuielile de capital
+/- NFR inclusiv a lichiditilor/datoriilor
FLUX DE TREZORERIE
Sau
54

Profit din activ de exploatare (EBIT)

- Pli din impozite pe exploatare
= Profit net dup ajustri fiscal
+ Amortizare
= CASH FLOW BRUT
- NFR
+ ncasri din vnzarea activelor corporale
-Cheltuieli de capital
= CASH FLOW DIN ACTIVITATEA CURENT
+ Cash flow din alte investiii n afara celor operaionale
= CASH FLOW DISPONIBIL PENTRU INVESTITORI
+ Credite bancare i alte datorii asimilate contractate de ntreprindere
- Ratele achitate pentru rambursarea creditelor i sumelor pltite pentru rscumprarea obligaiunilor
- Dividende prefereniale achitate
= CASH FLOW DIN ACTIVITATEA FINANCIAR
180.

Cum se calculeaz valoarea substanial brut a unei ntreprinderi? Explicai semnificaia

acesteia.

Val. substaniala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de ntreprindere
fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, dei sunt nregistrate in patrimonial
ntreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze.
Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza
ntreprinderea la un moment dat, prezentnd valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului
asupra juridicului.
181.

Cum se clasifica expertizele contabile?

Expertizele contabile pot fi clasificate n funcie de urmtoarele criterii:

I. Dup scopul principal n care au fost solicitate.
II. Dup natura principalului(elor) obiectiv(e) la care se refer.
III. n funcie de natura juridic.
Dup scopul principal n care au fost solicitate, expertizele contabile pot fi clasificate n:
a) expertize contabile judiciare, reglementate de: Codul de procedur civil; Codul de procedur penal; alte
legi speciale;
b) expertize contabile extrajudiciare sunt cele efectuate n afara procedurilor reglementate privind
rezolvarea unor cauze supuse verdictului justiiei. Sunt efectuate n afara unui proces justiiar. Nu au
calitatea de mijloc de prob n justiie, ci, cel mult, de argumente pentru solicitarea de ctre pri a
administrrii probei cu expertiza contabil judiciar sau pentru rezolvarea unor litigii pe cale amiabil.
Dup natura principalului(elor) obiectiv(e) la care se refer, expertizele contabile se clasific n:
a) expertize contabile civile dispuse sau acceptate n rezolvarea litigiilor civile;
b) expertize contabile penale dispuse sau acceptate n rezolvarea unor aspecte civile ataate litigiilor
penale;
c) expertize contabile comerciale dispuse sau acceptate n rezolvarea litigiilor comerciale;
d) expertize contabile fiscale dispuse sau acceptate n rezolvarea litigiilor fiscale;
e) alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele n drept sau extrajudiciare solicitate
de ctre clieni.
n funcie de natura juridic, expertizele contabile pot fi:
- civile;
- penale;
- extrajudiciare.

182.

Cum se clasific profesionitii contabili?

Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic:

- dependenti, cu statut de angajati;
- independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei contabile.
Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber-profesionistilor contabili, acestia pot sa-si
desfasoare activitatea:
individual;
- in forme de asociere potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii.
O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate de angajati sau furnizori de servicii in domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante pentru o buna guvernare a
intreprinderilor.
183. Cum se determin costul capitalului propriu al unei ntreprinderi?
Costul capitalului propriu reprezint acea rat de rentabilitate pe care trebuie s o realizeze o
ntreprindere astfel nct s menin valoarea afacerii. Dac rata rentabilitii este mai mic dect
costul
de oportunitate atunci valoarea afacerii scade, iar dac rata rentabilitii este superioar costului de
oportunitate atunci valoarea afacerii crete.
Dimensiunea costului capitalului propriu depinde de urmtorii factori:
ctigul de capital,
dividendele ateptate,
rata rentabilitii fr risc,
riscurile asumate de investitor,
cursul curent pe pia al aciunii.
Determinarea costul capitalului propriu
Metodele de determinare ale costului capitalului propriu sunt:
1. Modelul Capital Assets Pricing Model (CAPM) (pentru firmele cotate)
2. Abordarea tradiional
3. Abordarea pentru ntreprinderi necotate
1. Modelul CAPM (Capital Assets Pricing Model)
Potrivit acestei metode, costul capitalului este determinat realiznd o comparaie ntre
alternativele investiionale i performanele pieei n general.
Costul capitalului propriu se determin astfel:
CKpr = Rf + (Rm Rf)
unde:
CKpr - costul capitalului propriu,
Rf - rata rentabilitii fr risc,
Rm - rentabilitatea medie a pieei,
Rm-Rf - prima de pia (de risc a pieei bursiere),
- coeficient de evaluare a riscului sistematic.
Coeficientul reprezint calea de evaluare a riscului sistematic prin compararea micrii
cursului aciunii firmei analizate cu evoluia indicelui general al pieei bursiere. Prin acest coeficient se
ia n considerare situaia firmei analizate, alturi de celelalte dou componente din model (rata de baza
i prima de pia). Coeficientul nregistreaz valori diferite n diverse ramuri economice.
Riscul nesistematic exprim variabilitatea preului aciunilor firmei determinate exclusiv de
viaa firmei (de exemplu, scufundarea unei nave din cauza furtunii n cazul unei companii de transport,
contaminarea accidental a produselor unei firme alimentare, o lovitur de stat pe una din pieele
externe, decesul unui om cheie etc.) Modalitatea uzual de reducere a riscului nesistematic o reprezint
diversificarea portofoliului de investiii.
Riscul sistematic depinde de activitate desfurat n mod normal de ctre ntreprindere.
Prima de risc de piata este influenat de:
- variaia din cadrul economiei naionale. Prima de pia este mai ridicat n
56

economiile mai volatile, respectiv n cele cu o pia financiar n dezvoltare, cu rat

ridicat de cretere i risc economic ridicat.
- riscul politic. Prima de risc este mai ridicat n economiile care sunt caracterizate de
instabilitate politic, acesta putnd determina instabilitate economic.
- structura pieei. Pe unele piee financiare prima de risc este sczut datorit faptului
c firmele listate sunt reprezentate de companii mari, stabile, cu activitate
diversificat . n general, atunci cnd pe pia coteaz multe firme mici i mijlocii,
prima de risc pentru investiiile n aciuni este ridicat.
2. Abordarea tradiional (pe baz de dividend) are la baz variabile precum: dividendele
distribuite sau sperate (D) i creterea anual (g), preul curent al aciunii (C1), profitul net ce
revine unei aciuni (Pn).
a) Abordarea pe baz de dividend are la baza relaia:
CKpr = D1/C1 X 100
unde:
D1 - dividend sperat pe anul n curs,
C1 - preul (cursul) curent al aciunii.
b) Abordarea pe baz de dividend plus o rata de cretere are la baza relaia:
CKpr = D1/C1 X 100+ g
g - creterea sperat a dividendului sau a cursului aciunii
Abordarea pentru ntreprinderi necotate
n cazul firmelor necotate estimarea costului capitalului este mult mai dificil, logica i gndirea
analistului fiind prioritare. n mod fundamental abordarea reine gndirea modelelor prezentate
anterior, fiind evident c la un risc mai mare investitorii ateapt o rentabilitate mai ridicat, doar c
aici nu ne putem baza pe informaii istorice de pe pia ci doar pe o judecat ce permite transformarea
informaiilor calitative (rezultate din diagnosticul firmei) n informaii cantitative ce vor permite
estimarea costului capitalului. Sunt cunoscute mai multe modele empirice (abordarea Campbell,
Mauguire etc.), care pornesc de la rata rentabilitii fr risc i adaug o prim de risc pe care i-o
asum investitorul ce plaseaz capitalul ntr-o anumit investiie.
Principalele metode de determinare a ratei de actualizare sunt:
Modelul primei de risc n trepte (built-up method)
Potrivit acestei metode rata de actualizare este stabilit n funcie de:
- rata real de baz fr risc,
- prima de risc ataat unei investiii date.
Orice portofoliu de alternative investiionale are ca punct de pornire rentabilitatea fr risc,
respectiv acea investiie care determin o remunerare a capitalului investit n condiii de risc minim
(de ex. plasamentele n obligaiuni guvernamentale pe termen lung sau n obligaiuni emise de marile
corporaii multinaionale).
Formula de calcul este:
a = Rf + R
unde:
a - rata de actualizare,
Rf - rentabilitatea fr risc,
R - prima de risc n trepte.
Treptele de risc se refer la:
- riscurile din exteriorul ntreprinderii (dependena de furnizori, riscul de ar,
conjunctura economic, etc.),
- riscurile din interiorul ntreprinderii (calitatea produselor i serviciilor, potenialul
ethnic, structura produciei, structura financiar etc.).
Acesta metod are un pronunat caracter subiectiv; utilizarea ei incorect putnd determina

stabilirea unei rate de actualizare prea sczute sau prea ridicate avnd ca efect supra/subevaluarea
afacerii.
Modelul primei de risc global
Acest model este similar cu cel prezentat anterior, fiind recomandat ndeosebi de specialitii
francezi n cazul evalurii ntreprinderilor necotate.
Formula de calcul este:
a = Rf (1 + R)
unde: R - mrimea riscului global
Marimea recomandat a coeficientului R este de:
0,25 pentru risc mic
0,50 pentru risc mediu
1,00 pentru risc destul de ridicat
1,50 pentru risc ridicat
2,00 pentru risc foarte ridicat
184.

Cum se determin si ce semnificaie au fluxurile de trezorerie n evaluarea unei ntreprinderi?

Fluxurile de trezorerie sunt acele profituroi ale intrepr. Care sunt disponibile tuturor furnizorilor de capital
catre intreprindere dupa analizarea restrictiilor de distributie conform legii societarilor.
Fluxul de trezorerie reprezint profiturile ntreprinderii dup scderea cheltuielilor si impozitelor pe
imobilizri, dar naintea dobnzii.
FLUXUL DE TREZORERIE SE POATE STABILI INDIRECT:
Profit (pierdere) pe an
+ dobnda pe datoria la teri
- economia la impozitul aferent ntreprinderii datorata deductibilitii dobnzii pentru datoria la terti
+impozitul pe venit care poate fi compensate
+ deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar
- venituri care nu aduc numerar
- cheltuieli de capital
+/- deducerea/creterea fondului de rulment, inclusiv a lichiditilor/datoriilor
Flux de trezorerie
185.

Cum se evalueaz aciunile de inute de ntreprindere la capitalul altor ntreprinderi?

Actiunile detinute de intreprindere in capitalul altor societati se evalueaza astfel:

- atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea;
- canda pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea globala a
societatii in care s-a investit si pe aceasta baza se determina valoarea unui titlu respective a pachetului;
Titlurile de participare se evalueaza atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor
procurate de acestea; cand pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la
evaluarea globala a societatii in care s-a investit si, pe aceeasi baza, se determina valoarea unui titlu si
valoarea pachetului.
186. Cum se evalueaz creanele din bilanul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea
acesteia?
Creantele se evalueaza dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la valoarea scriptica, cele in valuta se
actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva
187.

Cum se evalueaz disponibilitile din bilanul unei ntreprinderi pentru determina valoarea
acesteia?

Disponibilitile din bilan se evalueaz la val scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al
monedei nationale din ziua respectiva.

58

188.

Cum se evalueaz imobilizrile necorporale ale unei ntreprinderi pentru determinarea valorii
acesteia?

Imobilizarile necorporale nu se iau in caculul valorii ANC cu exceptia chelt de cercetare dezv. care privesc
produse noi sau dezvoltari de activitati, care sunt luate in calcul cu val. scriptica.
189.

Cum se evalueaz obligaiile din bilanul unei ntreprinderi pentru determinarea valorii
acesteia?

Obilgatiile in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua evaluarii, diferentele
fiind regularizate pe seama capitalurilor proprii, in cazul evaluarii in scopul unei tranzactii, sau pe seama
rezultatelor financiare, in cazul evaluarilor in alte scopuri.
190.

Cum se evalueaz stocurile din cadrul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia?
Stocurile se evalueaza dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare lenta, la preturile zilei sau la
media preturilor de aprovizionare din cea mai recenta perioada.
Stocurile de productie in curs se evalueaza la nivelul costurilor efective, corectate cu gradul de
inaintare in realizarea fizica a produsului, determinat de expertiza tehnica.
Stocurile de produse finite se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare, mai putin beneficiile si
eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea

191.

Cum se exercit profesia de expert contabil i de contabil autorizat?

Exercitarea profesiei de EC si CA se realizeaza numai de catre persoanele fizice sau juridice,

membre ale Corpului, care au obtinut viza anuala de functionare si sunt inscrise in Tabloul Corpului. Tabloul
se publica in M.Of. anual.
Exercitarea profesiei de expert contabil i de contabil autorizat se face cu respectarea principiului
independenei profesiei; expertul contabil i contabilul autorizat nu trebuie niciodat s se gseasc in
situaia de conflict de interese i in nici o alt situaie care ar putea aduce atingere integritii i obiectivitii
sale.
Atat EC cat si CA pot exercita profesia individual sau in societati comerciale de expertiza contabila sau de
contabilitate. Societile comerciale de expertiz contabil i societile comerciale de contabilitate pot fi
constituite din unul sau mai muli asociai sau acionari. Acestea execut intreaga gam de lucrri prevzute
de lege, cu respectarea dispoziiilor legale
Profesia de expert-contabil si de contabil-autorizat se exercita de catre persoanele care au dobandit
legal aceasta calitate.
Atat expertii contabili cat si contabilii autorizati nu pot efectua lucrari pentru agentii economici sau
pentru institutii unde sunt salariati si pentru cei cu care angajatii lor sunt in raporturi contractuale ori se afla
in concurenta. De asemenea,
le este interzis sa efectueze lucrari pentru agentii economici, in cazul in care sunt rude sau afini pana la
gradul al patrulea, inclusiv soti-sotii ale administratorului, ori in situatia in care exista elemente care atesta
starea de conflict de interese sau de incompatibilitate.
192.

Cum se explic rolul social al profesionitilor contabili?

Profesionistii contabili joaca un rol social important. Atitudinea si comportamentul acestora in legatura
cu serviciile prestate au repercusiuni asupra proprietatii economice a colectivitatii si a intregii tari. In plus,
lucrarile prestate de acestia in domeniul salarizarii si al stabilirii venititurilor memebrilor societatii sunt
indispensabile societatii. Investitorii, donatorii de fonduri, angajatorii si alte sectoare din lumea afacerilor,
precum si Guvernul si publicul, in sens larg, trebuie sa aiba inredere in capacitatea acestora de a pune in
functiune sisteme riguroase de gestiune si informare, capabile sa asigure o gestiune finaanciara eficienta, si
de a oferi sfaturi avizate asupra unui numar mare de probleme, asupra gestiunii afacerilor sau de ordin fiscal.
193.

Cum se menine calitatea de expert contabil?

Inscrierea in Tablou confera dreptul la exercitare a profesiei pe intreg teritoriul tarii. Anual se obtine
licenta de exercitare a profesiei (viza anuala) impreuna cu autorizatia de lucru. Acordarea vizei anuale este
conditionata de:
a) achitarea in intregime a obligatiilor fata de Corp pe anul trecut
b) plata la bugetul de stat in cuantumul si la termenul prevazut de lege, a impozitelor cuvenite statului asupra
onorariilor incasate de la beneficiari;
c) dovada asigurarii pentru riscul profesional;
d) dovada ca nu au suferit nici o condamnare care, potrivit legislatiei in vigoare, interzice dreptul de gestiune
si de administrare a societatilor comerciale(cazier judiciar sau declaratie pe proprie raspundere);
e) sa nu fi savarsit fapte prin care sa incalce obligatiile prevazute de lege, precum si regulile privind conduita
etica si profesionala potrivit pct.124 si 125 din ROF , pentru care sa fi fost sanctionati de Comisia de
disciplina cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe toata durata suspendarii, precum si cu
interzicerea dreptului de exercitare a profesiei;
f) depunerea declaratiei anuale completata la toate rubricile prevazute de formular;
g) dovada privind pregatirea profesionala continua;
h) prezentarea unei adeverinte medicale din care sa rezulte ca in ultimii 5 ani (pana la varsta de 65 de ani)
sau in ultimii 3 ani (peste varsta de 65 de ani) a fost testata cu privire la indeplinirea conditiei privind
capacitatea deplina de exercitiu pentru exercitarea profesiei prevazuta de OG 65/1994 c.c.m.u.
Lipsa vizei atrage trecerea profesionistului in categoria inactivilor. Prin pronuntarea unei sanctiuni
disciplinare, se suspenda sau se poate interzice dreptul de exercitare a profesiei in acest ultim caz
procedandu-se la radierea membrului
respectiv din Tabloul Corpului
194.

Cum se numesc experii contabili n dosarele civile?

Art. 202 din Codul de procedura civila prevede ca: Expertii se vor numi de catre instanta, daca partile nu se
nvoiesc asupra numirii lor. ncheierea de numire va statornici si plata expertilor. De regula, partile nu se
nvoiesc cu privire la numirea expertilor contabili. Atunci instantele civile procedeaza la numirea expertilor
contabili recomandati. Indiferent daca partile din procesele civile cad sau nu "la nvoiala" asupra numelui
expertului, numirea acestuia se face prin ncheiere de sedinta care trebuie sa cuprinda cel putin 4 paragrafe:
1. un paragraf din care sa rezulte numele expertului numit din oficiu si/sau la cererea partilor;
2. un paragraf cu obiectivele (ntrebarile) la care expertul trebuie sa raspunda;
3. un paragraf din care sa rezulte termenul (data) la care trebuie depus raportul de expertiza contabila;
4. onorariul (plata) statornicit(a) expertului, dupa ce, de regula, instanta a consultat partile asupra
acestui aspect.
Daca unul din paragrafele 2-4 lipseste din ncheierea de sedinta, expertul contabil este ndreptatit, iar
profesionalismul sau l obliga, sa ceara instantei introducerea, n ncheierea de sedinta, a paragrafelor
lipsa.
195.

Dac lichidarea se prelungete peste durata exerciiului financiar, ce obligaii au lichidatorii?

Conform Art. 267. Daca lichidarea se prelungeste peste durata exercitiului financiar, lichidatorii
sunt obligati sa intocmeasca situatia financiara anuala, conformandu-se dispozitiilor legii si actului
constitutiv.

196.

Dac se lucreaz n unit i monetare curente, din ce se compune rata de actualizare?

Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizat pentru determinarea valorii

actualizate, la o anumitdat, a unui vrsmnt unic sau a unei serii de vrsminte de ncasat sau de
pltit ulterior.Rata de actualizare = rata rentabilitii cerut de un investitor ca s-i menin capitalul sau s-l
plaseze ntr-o ntreprindere.
197.

Dai definiia auditului n general i elementele principale ale acesteia.

60

Dati definitia auditului in general si identificati elementele fundamentale ale acesteia.

Noiunea de audit n general semnific revizia conturilor realizat de experi independeni n vederea
exprimrii unei opinii asupra regularitii i sinceritii acestora. Prin audit, n general, se nelege
examinarea profesional a unei informaii n vederea exprimrii unei opinii responsabile i independente prin
raportarea la un criteriu (standard, norm) de calitate. Obiectivul oricrui tip de audit l constituie
mbuntirea utilizrii informaiei.
Elementele principale care definesc auditul:
examinarea unei informaii trebuie s fie exclusiv o examinare profesional;
obiectul examinarii il poate constitui orice informative (din orice domeniu);
scopul examinriiunei informaii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia;
calitatea opiniei exprimate: trebuie s fie motivata si responsabil, ceea ce presupune c persoana care face
aceast examinare are anumite responsabiliti pentru activitatea sa i trebuie s fie o persoan independent;
examinarea trebuie s se fac nu oricum, ci dup anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse ntr-un standard
sau norm legal sau profesional care constituie criteriu de calitate.
198.
Dai definiia auditului statutar i elementele principale ale acesteia
Dati definitia auditului statutar si identificati elementele fundamentale ale acesteia.
Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i independent
asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele,
clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor (performanelor) obinute de acesta.
Auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz n totalitatea lor situaiile
financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii specifice intreprinderii auditate, n
virtutea unor dispoziii legale (legea contabilitii, legea societilor comerciale, legea pieelor de capital
etc.).
Elementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt:
profesionistul competent i independent care trebuie sa fie profesionist contabil, ce poate fi o persoana
fizica sau juridica;
examinarea este exclusiv profesionala;
obiectul examinrii efectuat de profesionistul contabil l constituie situaiile financiare ale entitii, n
totalitatea lor: bilan, cont de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare,, n funcie de
referenialul contabil aplicabil;
scopul examinrii: exprimarea unei opinii motivate, responsabile si independente;
obiectul opiniei: imaginea fidel, clar i complet a poziiei financiare (patrimoniului), a situaiei
financiare i a rezultatelor obinute de entitatea auditat;
criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim opinia l constituie standardele
(normele) nationale sau internationale.
199.
De ctre cine se face numirea lichidatorilor n societile pe aciuni i n comandit pe
aciuni?
Art. 264. - (1) Numirea lichidatorilor n societatile pe actiuni si n comandita pe actiuni se face de adunarea
generala, care hotaraste lichidarea, daca, prin actul constitutiv, nu se prevede altfel.
(2) Adunarea generala hotaraste cu majoritatea prevazuta pentru modificarea actului constitutiv.
(3) n cazul n care majoritatea nu a fost obtinuta, numirea se face de tribunal, la cererea oricaruia dintre
administratori, respectiv dintre membrii directoratului, sau dintre asociati, cu citarea societatii si a celor
care au cerut-o. mpotriva sentintei tribunalului se poate declara numai recurs, n termen de 15 zile de la
pronuntare.
200. De ctre cine sunt desemnai administratorii societilor comerciale?
Art. 1371. - (1) Administratorii sunt desemnati de catre adunarea generala ordinara a actionarilor, cu
exceptia primilor administratori, care sunt numiti prin actul constitutiv.
(2) Candidatii pentru posturile de administrator sunt nominalizati de catre membrii actuali ai consiliului de
administratie sau de catre actionari.
(3) Pe durata indeplinirii mandatului, administratorii nu pot incheia cu societatea un contract de munca. In
cazul in care administratorii au fost desemnati dintre salariatii societatii, contractul individual de munca este
suspendat pe perioada mandatului.

(4) Administratorii pot fi revocati oricand de catre adunarea generala ordinara a actionarilor. In cazul in
care revocarea survine fara justa cauza, administratorul este indreptatit la plata unor daune-interese.
Art. 1372. - (1) In caz de vacanta a unuia sau a mai multor posturi de administrator, daca prin actul
constitutiv nu se dispune altfel, consiliul de administratie procedeaza la numirea unor administratori
provizorii, pana la intrunirea adunarii generale ordinare a actionarilor.
(2) Daca vacanta prevazuta la alin. (1) determina scaderea numarului administratorilor sub minimul legal,
administratorii ramasi convoaca de indata adunarea generala ordinara a actionarilor, pentru a completa
numarul de membri ai consiliului de administratie.
(3) In cazul in care administratorii nu isi indeplinesc obligatia de a convoca adunarea generala, orice parte
interesata se poate adresa instantei pentru a desemna persoana insarcinata cu convocarea adunarii generale
ordinare a actionarilor, care sa faca numirile necesare.
(4) Cand este un singur administrator si acesta vrea sa renunte la mandat, el va trebui sa convoace
adunarea generala ordinara.
(5) In caz de deces sau de imposibilitate fizica de exercitare a functiei de administrator unic, numirea
provizorie se va face de catre cenzori, insa adunarea generala ordinara va fi convocata de urgenta pentru
numirea definitiva a administratorului.
(6) In cazul in care societatea nu are cenzori, orice actionar se poate adresa instantei care autorizeaza
convocarea adunarii generale de catre actionarul care a formulat cererea sau de catre alt actionar. Prin
aceeasi hotarare, instanta aproba ordinea de zi, stabileste data de referinta prevazuta de art. 123 alin. (2), data
tinerii adunarii generale si, dintre actionari, persoana care o va prezida.

201.

De ctre cine sunt numii membrii consiliului de supraveghere?

Art. 153
(1) Prin actul constitutiv se poate stipula ca societatea pe actiuni este administrata de un directorat si de un
consiliu de supraveghere, in conformitate cu prevederile prezentei subsectiuni.
(2) Actul constitutiv poate fi modificat in cursul existentei societatii prin hotarare a adunarii generale
extraordinare a actionarilor, in vederea introducerii sau a eliminarii unei astfel de prevederi.
(3) Prevederile prezentei legi privitoare la cenzori nu sunt aplicabile societatilor care opteaza pentru sistemul
dualist de administrare.
202. De ce este obligatorie evaluarea n cazul privatizrii unei ntreprinderi?
- din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanurile societatilor cu capital
de stat nu reflecta valori de piata ci valori administrative, reevaluarea fiind necesara pentru stabilirea valorii
de piata a bunurilor
- din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul ntreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil; nu toti
factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat pot fi
extrapolate in perioada post privatizare
- cumparatorul nu investete pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine le, de aceea
profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita;
- valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor elementelor
patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentru politica de investitii a fostului proprietar, stiut
fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. Cu ocazia evaluarii pentru
privatizare, trebuie observata si analizata necesitatea unei eventuale restructurari.
203. De ce uzura scriptic a bunurilor de natura imobilizrilor corporale poate fi acceptat n cazul
unei evaluri economice?
Deoarece valoarea imobilizarilor corporale nu coincide cu val contabila si in acest caz si uzura se
recalculeaza.
204. Definirea independenei potrivit reglementrilor CECCAR.
Necesitatea de a asigura aprarea onoarei i independentei Corpului i de a conferi lucrrilor membrilor si
autoritate impuneacestor profesioniti contabili sa aib caliti eseniale, cum sunt:- tiin, competenta
62

i contiina;- independenta de spirit i dezinteres material;- moralitate, probitate i demnitate.Se impune ca

fiecare membru al Corpului sa fac efortul necesar dezvoltrii acestor caliti i ndeosebi:
a) sa i dezvolte necontenit cultura, nu numai profesionala, dar i cunotinele de cultura generala, singurele
capabile sa-intreasc discernmntul;
b) sa acorde fiecrei tranzacii i situaii examinate toata atenia i timpul necesar pentru a-i fundamenta o
opinie personala,nainte de a face propuneri;
c) sa i exprime opinia fr nici o reinere fata de dorina, chiar ascunsa, a celui ce l consulta i sa se
pronune cu sinceritate, frocoliuri, exprimndu-i, daca e nevoie, rezervele necesare asupra valorii
ipotezelor i concluziilor formulate;
d) sa nu dea niciodat ocazia de a se afla n situaia de a nu putea sa i exercite libertatea de gndire sau de a
fi supus ngrdiriindatoririlor sale;
e) sa considere ca independenta sa trebuie sa i gseasc manifestarea deplina n exercitarea profesiei i n
protejarea ei, curespectarea integrala a dispoziiilor legale i regulilor stabilite de Corp.
Un semn
distinctiv al profesiei
contabile l constituie asumarea responsabilitiide a aciona n interes public. Aadar,responsabilitatea unui
profesionist contabil nu const exclusiv n a satisface nevoile unui client sau unui angajator individual.
205. Definiti capacitatea beneficiara a unei intreprinderi si prezentati formele de exprimare a
acesteia.
Capacitatea beneficiara inseamna atitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul
apropiat, in conditii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca
nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza
intreprinderea .
206.
Definiti dizolvarea societatilor comerciale .
Dizolvarea unei societati comerciale datorita anumitor cauze: - expirarea termenului stabilit pentru durata
societatii; - faliment; - realizarea sau incapacitatea realizarii obiectului de activitate; - pierderea atinge
jumatate din marimea capitalului social, sau reducerea capitalului social sub minimul legal, fara ca asociatii
sa decida completarea sau limitarea lui, in termenul legal; - reducerea numarului actionarilor sub numarul
legal (5), daca au trecut mai mult de noua luni de la reducerea lui si nu a fost completat;; - retragere din
activitate (decizia asociatilor); - alte cauze specifice fiecarei forme de societate comerciala. Hotararea de
dizolvare apartine asociatilor sau este luata de justitie (tribunal). Aceasta are ca efect interdictia de a efectua
operatii comerciale noi, altele decat cele destinate lichidarii. Dizolvarea societatii are drept consecinta
"deschiderea procedurii lichidarii" (art.228 din legea 31/1990 privind societatile comerciale, republicata).
Totusi, desi dizolvarea precede lichidarea, nu totdeauna o societate dizolvata este lichidata. Este cazul
modificarii societatii (de exemplu: schimbarea obiectului de activitate, fuziunea cu o alta societate, divizarea
societatii etc.), cand aceasta va supravietui cu o alta configuratie decat cea initiala.
207.
Definiti lichidarea societatilor comerciale.
Incetarea existentei societatii comerciale reclama indeplinirea unor operatiuni care sa puna capat activitatii,
prin intermediul lichidatorilor, si sa duca in final la incetarea statutului de persoana juridica a societatii.
principii generale: personalitatea juridica a societatii subzista pentru nevoile lichidarii, legea cere ca toate
actele care emana de la societate sa arate ca aceasta este in lichidare; lichidarea se face in interesul
asociatilor, fapt dovedit prin aceea ca lichidarea poate fi ceruta numai de catre asociati cu excluderea
creditorilor societatii; adunarea asociatilor numeste lichidatorii (care preiau gestiunea societatii de la
administratori), stabilindu-le puterile, insesi conditiile lichidarii se stabilesc prin actul constitutiv (de catre
asociati); lichidarea societatii este obligatorie deoarece societatea nu poate ramane in faza de dizolvare
Activitatea lichidatorilor se caracterizeaza prin faptul ca: actul de numire al lichidatorilor de catre adunarea
generala (sau, in mod exceptional, de catre instanta, cand conditiile pentru convocare si luarea deciziei de
lichidare nu sunt intrunite) se va depune la Biroul unic al Camerei de Comert si Industrie; pana la preluarea
functiei de catre lichidatori, administratorii continua mandatul lor; lichidatorii pot fi atat persoane fizice cat
si persoane juridice, unde lichidatorii trebuie sa fie autorizati; lichidatorii au aceeasi raspundere ca si
administratorii; lichidatorii vor face bilantul dupa inventarierea bunurilor; operatiunile de lichidare includ
operatiuni de lichidare a activului, care cuprind transformarea bunurilor societatii in bani si incasarea
creantelor pe care societatea le are fata de terti si lichidarea pasivului, prin care se intelege plata datoriilor
societatii catre creditorii sai; dupa terminarea acestor operatiuni se trece la repartizarea activului net intre
asociati dupa care procedura lichidarii se incheie; lichidatorii isi indeplinesc obligatiile sub controlul

cenzorilor; lichidarea societatii trebuie terminata in cel mult 3 ani de la data dizolvarii; dupa terminarea
lichidarii, lichidatorii trebuie sa ceara radierea societatii din registrul tinut la Biroul unic (data de la care
inceteaza personalitatea juridica a societatii); registrele si actele societatii trebuie pastrate 5 ani dupa data
depunerii lor la Biroul unic al Camerei de Comert si Industrie.
208.
Definiti valoarea actuala a unui bun.
Valoarea actuala a unui bun este valoarea actualizata a viitoarelor intrri nete de numerar, care urmeaz a fi
generate de derularea normala a activitii ntreprinderii.
Valoarea actuala = valoare de utilitate.
209.
Definiti valoarea de origine.
Valoarea de origine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de achiziie reprezint totalitatea
costurilor necesare pentru achiziionarea si punerea bunului sau activului in stare de utilizare sau de folosire.
210.
Definiti valoarea de piata.
Valoarea de piaa reprezint suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata la data evalurii,
intre un cumparator si un vanzator, hotrai si avizai, care actioneaza in cunotina de cauza, prudent si fara
constrngeri, intr-o tranzacie echilibrata dup un marketing adecvat.
211.
Definiti valoarea de utilizare.
De folosinta sau de inlocuire, este data de totalitatea costurilor necesare pentru dobandirea unui bun
susceptibil de a fi folosit in acelasi scop, in aceleasi conditii de utilizare avand aceeasi durata prezumata de
folosinta si posedand aceleasi performante cu obiectul supus evaluarii. este valoarea actualizata a fluxurilor
viitoare de numerar estimate ce se asteapta sa fie generate din utilizarea continua a unui activ si din cedarea
lui la sfarsitul duratei de viata utila, intr-o tranzactie in care pretul este determinat in mod obiectiv, dupa
deducerea costurilor de cedare estimate in practica, aceasta poate fi o cifra mult mai greu de calculat si, prin
urmare, acolo unde nu exista indicii ca valoarea de utilizare a unui activ depaseste semnificativ costul lui net
de vanzare, atunci valoarea recuperabila a activului poate fi considerata ca fiind costul sau net de vanzare.
212.
Definiti valoarea justa.
V.1 este definita ca valoarea la care poate fi tranzactionat un activ, de bunavoie, intre parti aflate in
cunostinta de cauza, in cazul unei tranzactii in care pretul este determinat in mod obiectiv (in conditii
normale de concurenta).
213. Definiti valoarea substantiala.
Este o valoare functionala care pleaca de la referintele de bilant, dar tine seama de implicatiile determinate
de functia de exploatare a intreprinderii, pe baza activelor de exploatare.Poate fi estimata la valoare bruta
(VSB), la valoare r (...)
214.Despre competenta profesionala si prudenta in materie contabila.
Principiul competenei profesionale i prudenei impune tuturor profesionitilor contabili urmtoarele
obligaii:
(a) s menin cunotinele i aptitudinile profesionale la nivelul prevzut pentru a se asigura c un client
sau un angajator va primi servicii profesionale competente; i
(b) s acioneze cu atenia necesar i n conformitate cu standardele tehnice i profesionale n vigoare n
procesul furnizrii de servicii profesionale.
Serviciul profesional competent impune exercitarea unei judeci solide n utilizarea cunotinelor i
aptitudinilor profesionale n realizarea acestui serviciu.
Competena profesional poate fi mprit n dou faze distincte:
(a) dobndirea competenei profesionale; i
(b) meninerea competenei profesionale.
Meninerea competenei profesionale necesit cunoaterea continu i nelegerea evoluiilor tehnice,
profesionale i de afaceri relevante.
Dezvoltarea profesional continu i d posibilitatea profesionistului contabil s i dezvolte i s i menin
capacitile de a aciona competent n mediul profesional.
Prudena implic responsabilitatea de a aciona n concordan cu dispoziiile privind o misiune, cu grij,
meticulos i la timp. C.E.C.C.A.R.
Codul etic naional al profesionitilor contabili
64

Un profesionist contabil trebuie s ia msurile necesare pentru a se asigura c persoanele care lucreaz sub
autoritatea profesionistului contabil n calitate de profesionist au o pregtire i o supraveghere
corespunztoare.
Atunci cnd este cazul, un profesionist contabil trebuie s ntiineze clienii, angajatorii sau ali utilizatori ai
serviciilor profesionale de limitrile inerente din serviciile respective.
215. Despre confidentialitate in materia contabila.
Principiul confidenialitii impune tuturor profesionitilor contabili urmtoarele obligaii:
(a) s nu divulge n afara firmei sau organizaiei angajatoare informaiile confideniale dobndite n urma
unor relaii profesionale i de afaceri, fr a avea autorizarea necesar i adecvat, excepie fcnd cazul n
care acesta are dreptul legal sau profesional ori
datoria de a le divulga; i
(b) s nu foloseasc informaiile confideniale dobndite n urma unor relaii profesionale sau de afaceri n
avantajul personal sau n avantajul unor tere pri.
Un profesionist contabil trebuie s respecte confidenialitatea chiar i ntr-un mediu social, s fie vigilent fa
de posibilitatea unor prezentri neintenionate de informaii, mai ales fa de un asociat de afaceri apropiat
sau fa de o rud apropiat sau imediat.
Un profesionist contabil trebuie s pstreze confidenialitatea informaiilor prezentate de un potenial client
sau angajator.
Un profesionist contabil trebuie s pstreze confidenialitatea informaiilor din firma sau organizaia
angajatoare.
Un profesionist contabil trebuie s ia msurile necesare pentru a se asigura c personalul subordonat
profesio-C.E.C.C.A.R.
Codul etic naional al profesionitilor contabili i persoanele de la care primete consultan i asisten
respect obligaia pe care profesionistul contabil o are privind confidenialitatea.
Necesitatea de a se conforma principiului confidenialitii continu i dup ncheierea relaiei dintre un
profesionist contabil i un client sau un angajator. n cazul n care un profesionist contabil i schimb
serviciul sau are un nou client, profesionistul contabil are dreptul s foloseasc experiena anterioar. Totui,
profesionistul contabil nu trebuie s fac uz sau s prezinte informaiile confideniale dobndite sau primite
n urma unei relaii profesionale sau de afaceri.
Urmtoarele situaii trebuie luate n considerare atunci cnd profesionitilor contabili li se impune sau li se
poate impune s prezinte informaii confideniale sau atunci cnd astfel de prezentri de informaii pot fi
adecvate:
(a) prezentarea este permis prin lege i este autorizat de client sau de angajator;
(b) prezentarea este prevzut de lege, de exemplu:
(i) pentru a furniza documente sau probe n cursul unor proceduri judiciare; i
(ii) pentru a aduce la cunotina autoritilor publice n msur eventuale nclcri ale legii; i
(c) cnd exist o obligaie profesional sau un drept de a le prezenta, atunci cnd nu este interzis de lege:
(i) pentru a se conforma controlului calitii al unei organizaii membre sau al organismului
profesional;
(ii) pentru a rspunde unei anchete sau unei investigaii din partea organizaiei membre sau a
unui organism de reglementare;
(iii) pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil n cursul procedurilor judiciare;
sau
(iv) pentru a se conforma standardelor tehnice i dispoziiilor etice.
Atunci cnd se stabilete c informaia confidenial poate fi divulgat, trebuie avute n vedere urmtoarele
aspecte:
(a) dac interesele prilor implicate, inclusiv prile tere ale cror interese pot fi afectate, pot fi lezate n
cazul n care clientul sau angajatorul este de acord cu prezentarea informaiilor de ctre profesionistul
contabil;
(b) dac sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative i dac pot fi susinute cu dovezi, n msura n
care acest lucru este posibil; cnd situaia implic fapte sau opinii nefondate sau informaii incomplete,
trebuie s se recurg la judecata profesional pentru a se determina tipul de prezentare care trebuie fcut,
dac este disponibil; i
(c) ce tip de comunicare este preconizat i cui i se adreseaz; i

(d) dac prile crora li se adreseaz comunicarea sunt beneficiarii adecvai. C.E.C.C.A.R.
216. Despre integritate in materie contabila.
Principiul integrittii impune ca obligatie tuturor profesionistilor contabili de a fi drepti si onesti n relatiile
profesionale si de afaceri. Integritatea implic, de asemenea, tranzactii corecte si juste.
Un profesionist contabil nu trebuie s se asocieze cu rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte informatii
cnd apreciaz c acestea:
- contin o declaratie n mod semnificativ fals sau care induce n eroare
- contin declaratii sau informatii eronate;
- omit sau ascund informatii, atunci cnd aceste omisiuni induc n eroare.
Nu se va considera c un profesionist contabil ncalc paragraful dac el furnizeaz un raport modificat
pentru a respecta cerintele paragrafului.
217. Despre obiectivitate in materie contabila
Obiectivitate - un profesionist contabil trebuie s fie impartial si nu trebuie s permit prejudectilor,
confuziilor, conflictelor de interese sau influentelor nedorite s intervin n rationamentele profesionale sau
de afaceri.
218. Despre professionalism in materie contabila
Principiul obiectivittii impune o obligatie tuturor profesionistilor contabili de a nu si compromite profesia
din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influentei nedorite a unor alte persoane.
Un profesionist contabil poate fi pus n situatii n care obiectivitatea i este afectat. Este imposibil ca toate
aceste situatii s fie definite si descrise.
Relatiile care aduc un plus de confuzii sau influenteaz n mod negativ rationamentele profesionale ale
profesionistului contabil ar trebui evitate.
Profesionistii contabili si desfsoar activitatea n multe domenii diferite si trebuie sa-si demonstreze
obiectivitatea n mprejurri diferite. Liber-profesionistii contabili realizeaz rapoarte de certificare,
presteaz servicii fiscale si alte servicii de consultanta manageriala. Alti profesionisti contabili angajati
ntocmesc situatii financiare fiind subordonati altora, executa serviciile de audit intern si servesc n diferite
functii financiare de conducere din industrie, comert, sectorul public si educatie. De asemenea, unii
profesionisti contabili pregtesc si instruiesc pe cei care aspira sa intre n profesie. Indiferent de pozitie sau
serviciul prestat, profesionistii contabili trebuie sa protejeze integritatea serviciilor profesionale si sa mentin
obiectivitatea n rationamentul profesional.
n selectionarea situatiilor si practicilor de care se vor ocupa n mod specific potrivit cerintelor etice legate
de obiectivitate, trebuie acordata atentia corespunztoare urmtorilor factori:
a) profesionistii contabili sunt expusi unor situatii n care asupra lor se pot exercita presiuni ce le pot
diminua obiectivitatea.
b) este practic imposibil sa se defineasc si sa se descrie toate situatiile n care ar exista aceste posibile
presiuni. n stabilirea standardelor pentru identificarea relatiilor care pot, ori par sa afecteze obiectivitatea
profesionistului contabil, trebuie sa domine un caracter rezonabil.
c) trebuie evitate relatiile care permit ca idei preconcepute prtinirea ori influentele altora sa ncalce
obiectivitatea.
d) profesionistii contabili au obligatia de a se asigura ca personalul angajat pentru serviciile profesionale
contabile si-au nsusit principiul obiectivittii.
Profesionistii contabili nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri sau invitatii (la mese, spectacole) care pot
fi considerate a avea o influenta importanta si duntoare asupra rationamentului lor profesional sau asupra
acelora cu care negociaz.

219.Elemente de baza ale raportului de audit intr-o misiune de audit statutar

Raportul unei misuni de audit de baza trebuie sa contina in mod obligatoriu urmatoarele
elementede baza: titlul, destinatarul, paragraful introductiv, paragraful cuprinzand natura si intinderealucraril
or de audit, paragraful opiniei, semnatura, adresa si data raportului.
Titlul raportului trebuie sa poarte un titlu precis, de recomandat : Raportul auditoruluiindependent;

66

Destinatarul raportul de audit trebuie sa fie adresat destinatarului corespunzator, in functie

decircumstantele ce caracterizeaza misiunea si obligatiile legale. In mod obisnuit se adreseazaconsiliului de
administratie al unitatii ale carei situatii au fost auditate.
Paragraf introductiv identificarea
entitatii auditate si a situatiilor financiare auditate; Deasemenea trebuie sa contina elemente privind resposab
ilitatea conducerii pentru situatiilefinanciare si responsabilitatea auditorului;
Paragraf care sa descrie natura auditului,si in care se fac referiri la Standardele Internationalede Audit sau la
normele nationale aplicabile si se descriu demersurile puse in practica de auditor.
Paragraful opiniei raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptuluidaca situatiile
financiare dau o imagine fidela pozitiei, situatie fdinanciare si rezultatelor obtinutein acord cu referintele
contabile.
220. Elementele posterioare inchiderii exercitiului
Standardul Internaional de Contabilitate (IAS) nr. 10 stabilete tratamentul n situaiile financiare a
evenimentelor favorabile i nefavorabile care survin dup data nchiderii exerciiului, care pot fi de dou
tipuri:
- evenimente care furnizeaz informaii n legtur cu fapte care existau la data nchiderii exerciiului; sunt
acele evenimente care aduc o mai ampl confirmare a circumstanelor existente la data nchiderii;
- evenimente care furnizeaz informaii bazate pe fapte survenite dup data nchiderii exerciiului; sunt
evenimente care indic circumstane noi, aprute dup data nchiderii.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 560 stabilete obligaiile pentru auditor de a lua n considerare
incidenele evenimentelor posterioare nchiderii exerciiului, att asupra situaiilor financiare ct i asupra
raportului su, distingndu-se trei etape:
- fapte descoperite pn la data raportului de audit;
- fapte descoperite dup data raportului de audit, dar naintea publicrii situaiilor financiare;
- fapte descoperite dup publicarea situaiilor financiare.
221.Elemente probante :definitie, rol, criterii de apreciere
Elemente probante ntr-o misiune de audit reprezint informatii obtinute de auditor pentru a ajunge la
concluzii pe care acesta si fondeaz opinia; aceste informatii constau n documente justificative si
documente contabile care stau la baza situatiilor financiare si care sunt coroborate cu informatii din alte
surse.
Elementele probante i permit auditorului s si formeze o opinie asupra situatiilor financiare. elementele
probante sunt obtinute printr-o combinare adecvat a testelor de procedur cu controalele substantive sau
numai prin controale substantive. Elementele probante trebuie s ndeplineasc cumulativ dou conditii de
calitate pentru a putea s stea la baza fondrii unei opinii: s fie suficiente si s fie juste (adecvate).
elementele probante trebuie s ndeplineasc cumulativ dou conditii de calitate pentru a putea s stea la
baza fondrii unei opinii: s fie suficiente si s fie juste (adecvate). Caracterul suficient se stabileste n raport
cu numrul de elemente probante colectate. Caracterul just se aprecieaz n raport cu gradul de adecvare, cu
pertinenta, fiabilitatea lor. Factorii care influenteaz rationamentul auditorului n legtur cu ceea ce
constituie elemente probante suficiente cuprind:
- importanta riscului de inexactitate, care depinde de: natura elemnetelor n cauz, adecvarea controlului
intern, natura activittilor realizate, existenta unor situatii susceptibile de a exercita o influent neobisnuit
asupra conducerii ntreprinderii, situatia financiar a ntreprinderii;
- importanta relativ a elementului avut n vedere, tinnd seama de ansamblul informatiilor bilantului
contabil
- experienta cptat n cursul unor auditri anterioare
- concluziile procedurilor de audit, n special descoperirea eventual a unor fraude sau erori
- tipul de informatie disponibil
obtinerea de elemente probante privind o informatie dat, de exemplu, existenta de stocuri, nu scuteste
obtinerea de elemente probante pentru o alt afirmatie, de exemplu, evaluarea lor.
auditorul poate obtine un grad de certitudine mai ridicat atunci cnd elementele probante adunate, de origine
si de natura diferite sunt concordante. n acest caz, auditorul poate obTine un grad de certitudine global
superior celui pe care l obtine din fiecare din elementele probante luate izolat.
Invers, cnd elementele probante obtinute din surse diferite nu sunt concordante ntre ele, poate fi necesar
folosirea unor proceduri suplimentare n scopul rezolvrii contradictiei.
Trebuie s existe un raport rezonabil ntre costul pentru obtinerea de elemente probante si utilitatea

informatiei obtinute. Atunci cnd auditorul are dubii legitime cu privire la o informative care prezint o
important semnificativ, el trebuie s se strduiasc s obtin elemente probante suficiente pentru a elimina
aceste dubii. Dac nu este n msur s obtin aceste elemente probante suficiente, el nu trebuie s formuleze
o opinie fr rezerv.
222. Enumerati destinatarii expertizelor contabile.
In primul rand instantele de judecata care au dispus proba cu expertiza contabila,(judecatorii, tribunale)
organele de cercetare penala,(organele de politie, parchete) partile implicate in aceste dosare(persoane fizice
in cauzele civile, persoane fizice/juridice in cauzele comerciale, institutiile statului(organele Ministerului de
finante) in cauzele fiscale, iar in cazul expertizelor contabile extrajudiciare partea solicitanta care a incheiat
contractul de prestari servicii cu expertul contabil.
223. Enumerati faptele ce constituie abateri disciplinare ale membrilor CECCAR
Principalele fapte care constituie abateri disciplinare ale unui membru al Corpului sunt:
1.comportamentul necuviincios fata de membrii Corpului, de reprezentantul MFP sau de alti participanti la
reuniunile de lucru ale organelor de conducere si control ale Corpului;
2. absent\a nemotivata de la intrunirea Adunarii generale a filialei sau de la Conferinta Nationala;
3. nerespectarea dispozitiilor Codului privind conduita etica si profesionala a expertilor contabili si
contabililor autorizati din Romania referitoare la publicitate;
4. absenta nejustificata de la cursurile de pregatire si perfectionare reglementate prin normele emise de Corp;
5. prestarea de servicii de contabilitate fara contract scris incheiat cu clientul sau pe baza unui contract in
care nu a fost inscrisa calitatea profesionala a celui care il incheie : expert contabil, contabil autorizat ;
6. nerespectarea obligatiilor de pastrare a secretului profesional ;
7. nedeclarea sau declarea partiala a veniturilor, in scopul sustragerii de la plata cotizatiei stabilite de
Regulament ;
8. fapta membrului Corpului de a nu depune, in termenul stabilit, la filiala de care apartine, fisa pentru
persoane fizice sau juridice ( pentru persoanele juridice raspunderea incumba presedintelui Consiliului de
administratie sau administratorului, dupa caz) ;
9. incalcarea dispozitiilor privind exercitarea profesiei si raspunderea disciplinara, administrativa, civila sau
penala, potrivit legii si Regulamentului ;
10. refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale Corpului documentele privind activitatea
profesionala ;
11. declaratii neconforme realitatii in relatiile cu Corpul sau cu tertii, cu producerea de consecinte juridice,
precum si orice alte incalcari ale conduitei etice si profesionale.
224. Enumerati situatiile care nu raspund criteriilor de obiectivitate, incredere, cinste,decenta si
bun-gust pentru o actiune de promovare in profesia contabila.
cele care creeaz sperane false, induc n eroare sau creeaz sperane nejustificate de posibile rezolvri
favoirabile,
implic posibilitatea de a influena orice instan, tribunal, agenie de reglementare,
declaraii bombastice;
fac comparaii cu alii;
conin mrturii sau aprobri scrise,
care conin orice alte precizri ce ar putea s produc unei persoane rezonabile o nenelegere sau o
decepie,
care pretind, nejustificat, c persoana respectiv este expert sau specialist ntr-un anume doemniu al
contabilitii.
225. Enumerati unele posibile riscuri externe si riscuri interne ale unei intreprinderi cu influenta
asupra ratei de actualizare.
Totalitatea riscurilor la care este supusa intrepr :
-riscuri externe: risc de tara, risc de ramura, depolitica economica, fiscala, risc de neadaptare a
managementului la exigentele economiei de piata:
-riscuri interne : dezechilibru financiar, tehnologii invechite, echipamente depaasite, produse demodate
si orice punct slab retinut in cadrul diagnosticului.
68

Riscurile externe se obtin printr-o buna documentare, cele interne se obtin prin evaluarea si
transformarea in riscuri a tuturor punctelor slabe depistate in diagnosticul de evaluare.
226. Enumerati destinatarii expertizelor contabile.
idem 222
227. evaluarea controlului intern : continut,etape
Continutul si etapele controlului intern:
Auditorul efectueaza un studiu si o evaluare a sistemelor considerate semnificative in scopul identificarii
controalelor interne pe care doreste sa se sprijine, pe de o parte, precum si riscurile de eroare in tratarea
datelor si informatiilor, pe de alta parte. Toate actiunile intreprinse de auditor in aceasta etapa sunt
concentrate asupra a trei intrebari:
- care sunt procedurile efective, in functiune, care au ca obiectiv realizarea unui control intern eficient
- aceste proceduri sunt aplicate
- in ce masura aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern si deci pot conduce la elaborarea
de documente financiar contabile corecte
Etape:
- intelegerea si descrierea sistemelor semnificative;
- confirmarea intelegerii sistemului; testele de conformitate;
- evaluarea riscurilor de eroare;
- verificarea functionarii controlului intern;
- evaluarea preliminara; teste de permanenta;
- evaluarea finala si incidenta asupra misiunii.
228. Evaluarea intreprinderii in cazul fuziunii si divizarii.
Pentru evaluarea societatilor intrate in fuziune sau divizare, se poate folosi una dintre urmtoarele
metode: metoda patrimonial sau metoda activului net, metoda bursier, metoda bazat pe rezultate
(valoarea de rentabilitate, valoarea de randament, valoarea de supraprofit), metode mixte i metoda bazat pe
fluxul financiar sau cash-flow.
Valoarea globala a societii stabilit printr-una dintre metodele menionate reprezint valoarea
aportului de fuziune al fiecrei societi intrate n fuziune. Pe baza acestei valori se stabilete raportul de
schimb.
Valorea activului net este egal cu valoarea aportului net numai n cazul n care s-a folosit metoda
patrimonial de evaluare global a societii. In cazul n care cele dou valori nu sunt egale, la societatea
absorbit sau intrat n contopire, diferenele sunt recunoscute ca elemente de ctiguri sau pierderi din
fuziune, astfel: dac valoarea aportului net este mai mare dect activul net contabil, diferena este
recunoscut ca profit. In situaia invers diferena este recunoscut ca pierdere.
Determinarea raportului de schimb al aciunilor sau al prilor sociale pentru a acoperi capitalul
societilor comerciale absorbite.
In cadrul acestei etape se efctueaz:
a) determinarea valorii contabile a aciunilor sau prilor sociale ale societilor comerciale care fuzioneaz,
prin raportarea aportului net la numrul de aciuni sau de pri sociale emise.
Valoarea contabil a unei aciuni-pri sociale se poate obine i prin raportarea activului net contabil la
numrul de aciuni-pri sociale.
b)
Stabilirea raportului de schimb al aciunilor sau al prilor sociale, prin raportarea valorii contabile a
unei aciuni ori pri sociale a societii absorbite la valoarea contabil a unei acinui sau pri sociale a
societii absorbate, raport verificat i aprobat de experi.
Determinarea numrului de aciuni sau de pri sociale emis pentru remunerarea aportului net de fuziune:
a) determinarea nr. de aciuni sau de pri sociale ce trebui emise de societatea comercial care absoarbe
fie prin raportarea capitalui propriu (activului net= al societilor comerciale absorbite la valoare
contabil a unei aciuni sau pri sociale a societii comerciale absorbante, fie prin nmulirea nr. de
acinui-pri sociale ale societii comerciale absorbite cu raportul de schimb;
b) majorarea capitalui social la societatea comercial care absoarbe, prin nmulirea nr. de aciuni/pri
sociale care trebuie emise de societatea comercial care absoarbe cu valoarea nominal a unei aciuni
sau a unei pri sociale de la aceast societate comercial;

c)

calcularea primei de fuziune, ca diferen ntre valoarea contabil a aciunilor sau a prilor sociale i
valoarea nominal a acestora.

229. Examenul situaiilor financiare n misiunea de audit

Obiectivul unei misiuni de audit al situatiilor financiare este de a da posibilitatea auditorului sa constate
daca situatiile financiare sunt intocmite, sub toate aspectele semnificative, in conformitate cu un cadru
identificat de raportare financiara. Expresiile folosite pentru exprimarea opiniei auditorului sunt, in general,
ofera o imagine fidela sau prezinta in mod fidel, sub toate aspectele semnificative.
Pentru formarea opiniei de audit, auditorul trebuie sa obtina suficiente probe de audit adecvate, astfel
incat sa fie capabil sa-si formuleze concluziile pe care sa se bazeze respectiva opinie.
Activitatea desfasurata de auditor in scopul formarii unei opinii se bazeaza si pe rationament
profesional, in special in ceea ce priveste:

strangerea probelor de audit;

deciderea naturii, duratei si a intinderii procedurilor de audit;
conturarea unor concluzii bazate pe probele de audit stranse;
evaluarea caracterului rezonabil al estimarilor facute de conducere la intocmirea situatiilor financiare.

230. Examenul situatiilor financiare: solduri de deschidere.

Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 510 reglementeaz procedurile i principiile
fundamentale i modul lor de aplicare n ce privete soldurile de deschidere. n misiunile iniiale de audit,
auditorul trebuie s gseasc elemente probante suficiente i adecvate care s-i permit s se asigure c:
soldurile de deschidere nu conin anomalii care s aib o influen semnificativ asupra situaiilor financiare
ale exerciiului n curs;
soldurile de nchidere ale exerciiului precedent au fost corect preluate sau, n cazuri deosebite, au fost
ajustate retroactiv;
politicile de nchidere a conturilor i metodelor de evaluare folosite au fost aplicate n mod constant, sau
modificarea acestora a fost corect nregistrat i descris n notele anexe.
Cnd situaiile financiare ale exerciiului precededent au fost auditate de un alt auditor, auditorul actual poate
gsi elementele probante examinnd dosarele de lucru ale auditorul precedent.
Dac situaiile financiare precedente nu au fost auditate acesta va pune n lucru alte proceduri.
Dac prin aplicarea procedurilor specifice nu se obin elemente probante suficiente i adecvate cu privire la
soldurile de deschidere, auditorul trebuie s emit o opinie cu rezerve sau se va afla n imposibilitatea de a
emite o opinie.
231.Explicai care sunt situaiile de incompatibilitate n cazul expertizei contabile?
Expertul contabil se afla in incompatibilitate daca exista imprejurari din care sa rezulte ca este
interesat , sub orice forma, el, sotul(ia) sau vreo ruda apropriata, in solutionarea cauzei intr-un anumit mod
care l-ar determina pe expert sa fie subiectiv.
Deasemenea calitatea de expert contabil este incompatibila cu cea de martor in aceeasi cauza,
calitatea de martor avand intaetate.
232.Explicai care sunt situaiile de incompatibilitate n cazul expertizei
1. Sa efectueze lucrari pentru agentii economici sau pentru institutiile la care au si calitatea de salariat,
indiferent de natura si durata contractului de munca;
2.Sa efectueze lucrari pentru agentii economici sau pentru institutiile cu care angajatorii profesionistului
contabili se afla in raporturi contractuale;
3. Sa efectueze lucrari pentru agentii economici sau pentru institutiile cu care angajatorii profesionsitilor
contabili se afla in concurenta;
4. Sa efectueze lucrari pentru agentii economici sau institutii, in cazul in care sunt rude sau afini pana la
gradul patru inclusiv sau soti ai administratorilor;
5.Sa efectueze lucrari in situatia in care exista elemente care atesta starea de conflict de interese.
6.sa efectueze lucrari in situatia in care exista elemente care atesta starea de incompatibilitate.
70

233.Explicai cazurile de imposibilitate a ntocmirii unui raport de expertiz i ce conine Raportul de

imposibilitate a efecturii expertizei contabile.
n cazuri cu totul deosebite, expertul(tii) contabil(i) se poate (pot) afla n imposibilitatea ntocmirii
unui raport de expertiza contabila, datorita inexistentei documentelor justificative si/sau evidentelor
contabile care sa ateste evenimentele si tranzactiile supuse expertizarii. n astfel de cazuri se va ntocmi un
RAPORT DE IMPOSIBILITATE A EFECTUARII EXPERTIZEI CONTABILE, care va avea aceeasi
structura ca un raport de expertiza contabila obisnuit (necalificat), dar care, n capitolele II
DESFASURAREA EXPERTIZEI CONTABILE si III CONCLUZII, va prezenta justificat si
fundamentat cauzele care conduc la imposibilitatea efectuarii expertizei contabile comandate de
beneficiarul acestuia.
Anexele la raportul de expertiza contabila, indiferent de tipul acestuia (obisnuit, cu observatii sau
imposibilitatea efectuarii expertizei contabile), fac parte integranta din raportul de expertiza contabila si se
ntocmesc de catre expertul(tii) contabil(i) cu scopul de a sustine o constatare din cuprinsul raportului de
expertiza contabila. Anexele la raportul de expertiza contabila trebuie ntocmite atunci si numai atunci cnd
exista necesitatea de documentare a unei constatari din raportul de expertiza contabila, ele avnd menirea sa
degreveze continutul raportului de expertiza contabila, de prezentari prea detaliate, cifre multiple sau alte
elemente de natura similara. Nu pot constitui anexe la raportul de expertiza contabila documentele
justificative sau registrele contabile originale, sau reproduse prin tehnici de multiplicare. Anexele raportului
de expertiza contabila sunt un produs al muncii expertului(tilor) contabil(i).
Raportul de expertiza contabila care cuprinde "Consideratii personale ale expertului contabil" este
calificat drept Raport de expertiza contabila cu observatii. In cazuri cu totul deosebite, expertul contabil se
poate afla in imposibilitatea intocmirii unui Raport de expertiza contabila din cauza inexistentei
documentelor justificative si/sau a evidentelor contabile care sa ateste evenimentele si tranzactiile supuse
expertizei.
In astfel de cazuri se va intocmi un Raport de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile, care va
avea aceeasi structura ca un raport de expertiza contabila obisnuit, dar care, in Capitolul II "Desfasurarea
expertizei contabile" si in Capitolul III "Concluzii" va prezenta justificat si fundamentat cauzele care conduc
la imposibilitatea efectuarii expertizei contabile comandate de beneficiarul acesteia.
234.Explicai cazurile de imposibilitate a ntocmirii unui raport de expertiz i ce conine Raportul de
imposibilitate a efecturii expertizei contabile.
Idem 233
235. Explicai comportamentul profesionistului contabil ntr-o activitate de consilier fiscal.
Contabilul profesionist care presteaza servicii profesionale in domeniul fiscalitatii este indreptatit sa se
situeze in cea mai buna pozitie in favoarea unui client sau a unui patron, cu conditia ca prestatia sa fie efectuata
cu competenta.
Integritatea si obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului profesionist trebuie sa fie conform
legii.
Dubiile pot fi rezolvate in favoarea clientului daca exista suport rezonabil pentru pozitia respectiva.
Ce trebuie sa faca sau ce nu trebuie sa faca profesionistul contabil?
- nu trebuie sa dea asigurarea ca declaratia fiscala si sfatul in materie fiscala sunt dincolo de orice indoiala.
- sa se asigure ca cei pe care ii consiliaza sunt constienti de limitele legale de sfaturile si consultanta fiscala,
si nu interpreteaza gresit exprimarea opiniei drept o afirmare a unui fapt.
- in declaratia fiscala intocmita de contabilul profesionist, responsabilitatea pentru continut revine in primul
rand clientului. Consultanta, opiniile trebuie inregistrate sub forma unei scrisori, a unui memorandum.
- nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaratie sau cu nici un comentariu despre care sa se creada ca:
a) ar contine un fals sau o inducere in eroare;
b) ar contine informatii furnizate cu nepasare sau necunoasterea reala a faptului;
c) ar omite sau ar ascunde informatia ceruta, putand induce in eroare Fiscul.
- poate folosi estimarile in pregatirea declaratiilor fiscale.

236.Explicai conceptul i tipurile de independen n profesia contabil

Prin independenta profesionistului contabil se intelege obtinerea unei opinii neafectate de influente
care compromit rationamentul profesional, permitand profesionistului sa actioneze cu integritate, cu
obiectivitate si cu prudenta profesionala.
Independenta absoluta este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste obtinerea unei opinii
neafectate de influente care compromit rationamentul profesional, permitand profesionistului sa actioneze cu
integritate, cu obiectivitate si cu prudenta profesionala
Independenta relativa denota din faptul ca profesionistul contabil in rationamentul profesional nu poate fi
independent in sensul izolarii sale de relatiile economice,financiare sau de alta natura, acest lucru fiind
imposibil deoarece fiecare membru al societatii are relatii cu altii.
237.Explicati conceptul si tipurile de independenta.
Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil demonstreaza publicului ca isi
poate exercita misiunea (serviciul profesional) intr-o maniera obiectiva si corecta.
Independenta absoluta si independenta relativa a expertului contabil.
Componentele independentei:
1. Independenta de spirit (in gndire):
Stare de gndire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional far s fie afectat judecata
profesionala;
Ea presupune integritate si obiectivitate.
2. Independenta in aparent:
reprezinta capacitatea de a demonstra c riscurile la adresa independentei de spirit au fost limitate sau
eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului contabil;
este componenta fundamentala a independentei.
Un functionar public nu poate fi niciodata independent. Activitatea de expert contabil este incompatibil cu
orice alta activitate curent.
Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionisti1or contabili cu practica liberal, cu deosebire
auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masur de a influenta lucrrile profesionistului
contabil.
Cand isi exercita profesiunea cu titlu liber, profesionistul contabil trebuie sa fie si sa se manifeste liber fata
de orice interes care ar putea fi avut in vedere, oricare ar fi realitatea, ca fiind incompatibil cu integritatea si
obiectivitatea sa, cum ar fi:
implicarea financiara, directa sau indirecta, in activitatile unui client, ca de exemplu: acceptarea unor forme
de salarizare, detinerea de participatii la capital, darea sau luarea cu imprumut de bunuri, servicii sau bani,
acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni de
la sau pentru clientii sai;
implicarea profesionistului contabil in activitatile unui client, in calitate de membru al executivului acestuia
sau ca angajat sub controlul directiunii acestuia;
acte de comert sau slujbe asigurate in acelasi timp cu exercitarea unei profesii liberale, care pot sfarsi
printr-un conflict de interese, sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contradictie cu exercitarea
liberala a profesiei contabile, sau care sunt incompatibile cu necesitatea de a pastra pozitia de independenta,
integritate si obiectivitate a profesionistului contabil;
incidenta relatiilor familiale si personale asupra independentei; conditiile in care onorariile primite de la
un client constituie un procentaj inacceptabil de ridicat pentru cifra de afaceri totala a societatii de expertiza
sau a unui practician individual; aceasta presupune sa nu se ocupe majoritatea activitatii profesionistilor
contabili cu executarea de lucrari pentru o singura unitate patrimoniala, respectiv
societate comerciala;
acceptarea executarii de lucrari in baza unor onorarii eventuale, neprecizate anticipat in suma absoluta, prin
contract sau conventie .
Lista incompatibilitatilor cu conditia de independenta a profesiunii contabile nu este limitativa si orice
membru al Corpului nu trebuie sa se gaseasca intr-o situatie de natura a-i stirbi independenta, chiar daca nu
se afla sub incidenta cazurilor de incompatibilitate aratate mai sus.
238.Explicati corectiile legate de sinergii ce trebuie aduse profitului din bilantul contabil pentru a
determina capacitatea beneficiara a fntreprinderii.
72

Efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror rezultate sunt superioare celor reiesite
din insumarea algebrica a rezultatelor individuale. De exemplu produsele obtinute de o intreprindere cu
productie integrata.
Printr-un diagnostic bine executat se pot descoperi toate complementaritatile din activitatea intreprinderii si
se pot ajusta rezultatele financiare
239.Explicai diferenele dintre pre i valoare.
Preul este suma de bani ce se poate obine din vnzarea unui bun de bunvoie, intre pari aflate in
cunotina de cauza, in cadrul unei tranzacii in care preul este determinat obiectiv. Stabilirea preului
presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa determine preului ci gama de valori, respective zona in
care ar putea ncepe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze preul.
Valoarea unui bun se fondeaz pe noiune de schimb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala
constituie punctul de echilibru in care vnztorul accepta sa vanda si comparatorul sa cumpere. Valoarea
depinde de unele criterii sau factori care influeneaz dorina de a cumpra sau vinde; aceste criterii pot fi
subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care
abordeaz att separate cat si mpreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau
ntreprinderii in ansamblul sau

240.Explicai independena absolut i independena relativ a expertului contabil?

Independenta absoluta este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste obtinerea unei opinii
neafectate de influente care compromit rationamentul profesional, permitand profesionistului sa actioneze cu
integritate, cu obiectivitate si cu prudenta profesionala
Independenta relativa denota din faptul ca profesionistul contabil in rationamentul profesional nu
poate fi independent in sensul izolarii sale de relatiile economice,financiare sau de alta natura, acest lucru
fiind imposibil deoarece fiecare membru al societatii are relatii cu altii.
241.Explicai independena absolut i independena relativ a expertului?
Idem 240
242. Explicati influenta politicilor de amortizare asupra valorii mtreprinderii.
Politica de amortizare influenteaza valoarea intreprinderii astfel:
- stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale, influenteza in sensul unei valori mai mari a
cativelor si a intreprinderii
- stabilirea unor durate de viata mai scurte decat cele normale influenteaz in sensul micsorarii valroii
intreprinderii
- metodele de amortizare deasemena influenteza, de exemplu daca in anul in care se face evaluarea
mijloacele fixe achizitionate in acest an sunt amortizate accelerat influenteaza intreprinderea, valoare
acesteia fiind mai mica decat daca ar fi utilizat metoda liniara.
Insuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o ntreprindere (amortizarea scriptica este inferioara
amortizarii tehnico-economice) influenteaza artificial valoarea patrimoniului intreprinderii in sensul
majorarii. Surplusul de amortizare determina o micsorare artificiala a valorii patrimoniului intreprinderii.
243. Explicati in ce consta metoda practicieniior de evaluare a intreprinderii.
Denumit i metoda indirect" sau german", metoda practicienilor const n ponderarea valorii
patrimoniale i valorii prin rentabilitate, reinndu-se:
a) media aritmetic simpl:
Val. Globala = (ANC + CB/i) / 2
b) media ponderata
Val. Globala = ( k1 * ANC + k2 * CB/i ) / (k1+k2)
K1 si k2 coeficienti de pondere pot lua valori de cel mult 5
Pa baza acestei metode se poate determina indirect goodwill-ul.
GW = (CB/i ANC) / 2

244.Explicati legatura dintre scop si metoda in evaluarea intreprinderii

Aprecierea performantei se realizeaza prin evaluare iar evaluarea se realizeaza cu ajutorul diversilor
indicatoriiar indicatorii la randul lor se calculeaza in baza unor elemente de bilant.Elementele de bilant pot fi
mult mai mult ori mult mai putin edificative in functie de scopul urmarit si in functie de forma a bilantului se
utilizeaza stiut fiind ca in realizarea evalurarii se vehiculeaza cel putin 3 forme de bilant : bilant contabil,
bilant economic, bilant functional
245.Explicati necesitatea evaluarii economice a intrep
Procesul de evaluare economica are drept obiectiv
- stabilirea valorii de piaa,
- a valorii de circulaie a bunurilor, activelor si ntreprinderilor,
- el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spaiul economic al tarii.
Necesitatea evalurii unei ntreprinderi apare cnd in viata ntreprinderii au loc unele schimbri
semnificative cum sunt:
- modificri in mrimea si structura capitalului social,
- modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor,
- aciuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje),
- in cazul tranzaciilor comerciale,
- cu ocazia privatizrii cnd elementele prezentate in bilanul contabil nu reflecta valori de piaa ci mai
degrab valori administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile juste
246.Explicati necesitatea unui cod etic al profesiei contabile.
Conform directivelor europene privind serviciile, un cod de etica trebuie sa includ, in functie de
specificul fiecarei profesiuni, atat modalitatile de comunicare comerciale referitoare la profesiile
reglementate, cat si regulile referitoare la conditiile de exercitare a activitatilor profesionistilor ca reguli
doentologice vizand sa garanteze in mod deosebit independenta, impartialitatea si secretul profesional.
Profesia contabila se distinge de alte profesii prin insumarea unei responsabilitati fata de interesul
public, profesionistii contabili din intreaga lume trebuie sa furnizeze servicii de inalta calitate in interes
public si pentru aceasta trebuie sa respecte unele principii si reguli de comportament profesional menite sa
dea serviciilor respective autoritatea necesara si sa previna patrunderea catre utilizatori a unor informatii
financiar-contabile care pot influenta negativ deciziile acestora.
Stabilirea de principii si reguli etice si monitorizarea insusirii si respectarii acestora de catre toti
profesionistii contabili constituie una din atributiile de baza ale organismului profesional. Pentru aceasta,
organismul profesional trebuie sa aiba capacitatea si resursele necesare pentru instruirea unui sistem de
investigare si de sanctiuni pentru cazurile de nerespectare a standardelor profesionale si etice.
247.Explicai principiul competenei n audit.
Profesionistul contabil trebuie s furnizeze servicii profesionale cu competen i pruden, fiind
obligat s-i menin un nivel ridicat de cunotine i competen profesional, care s justifice ateptrile
unui client sau ale angajatorului. Aceasta presupune ca el s fie la curent cu ultimele evoluii i nouti din
practica profesional, din legislaie i tehnici de lucru.
Profesionistul contabil nu trebuie s pretind c are competene sau o experien pe care nu le are.
Competena profesional are n vedere:
- obinerea competenei profesionale, care se dovedete prin studii, vechime, examen de acces,
examen de aptitudini;
- meninerea competenei profesionale, care presupune inerea la curent cu evoluiile n profesie
(normele naionale i internaionale n domeniul contabilitii, auditului), cu legislaia i adoptarea
unui program de control de calitate a serviciilor n concordan cu normele naionale i internaionale
n materie.
248.Explicati principiul confidentialitatii in audit.
Obligaiile profesionistului contabil privind confidentialitatea sunt:
- abinerea de a dezvlui informaii confideniale n afara unitii angajatoare, excepia cazului cnd a
fost autorizat sau cnd exist o obligaie legal sau profesional s publice acele informaii;
- abtinerea de la folosirea informaiilor confideniale dobndite n timpul executrii sarcinilor de
serviciu n avantajul personal sau n avantajul unei tere persoane;
- respectarea confidenialitii in mediu social (asociai de afaceri, rude) , in relaiile cu un potenial
74

client sau angajator; in cadrul entitii angajatoare;

- Asigurarea c personalul angajat sau aflat sub controlul su respect confidenialitatea (pentru
profesionistul contabil n calitate de administrator, director, contabil ef, etc.).
Obligaia de confidenialitate continu i dup ncetarea relaiei dintre profesionistul contabil i client sau
angajator.
Posibilitatea divulgrii informaiilor, n situaiile:
- autorizare de ctre client sau angajator;
- autorizare prevzut prin lege (exemplu: furnizarea de probe n justiie, autoritatea fiscal, prevenirea
i sancionarea splarii banilor);
- conformare auditului de calitate;
- investigaii din partea unui organism normalizator (statistice);
Profesionistul contabil trebuie s se conving c prile crora li se adreseaz comunicarea informaiilor
sunt destinatarii adecvai i au responsabilitatea s reacioneze ca atare (Exemplificare: solicitarea informaiilor
pentru Registrul Naional al Experilor RNE).
Confidentialitatea este stricta, in afara de cazul in care profesionistul contabil a primit o autorizatie speciala
de a divulga informatiile sau in caz de obligatii legale sau profesionale.
Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub orice forma-subalterni sau
colaboratori-respecta aceleasi reguli de confidentialitate.
249.Explicai principiul confidenialitii n profesia contabil?
Profesionistii contabili au obligatia sa :
Respecte confidentialitatea informatiilor dobandite in timpul cat si dupa terminarea relatiei intre
profesionistul contabil si client.
Respectarea confidentialitatii are ca exceptie cazul in care acesta a fost autorizat in mod special sa
dezvaluie o anumita informatie sau daca exista o obligatie legala sau profesionala de a dezlalui o asemenea
informatie.
Sa se asigure ca personalul aflat sub controlul lor si persoanele care la furnizeaza consultanta respecta
principiul confidentialitatii.
Sa nu foloseasca , nici sa para ca foloseste informatia in avantajul personal sau in avantajul unei terte parti.
Poate sa divulge informatii doar in scopul descarcarii de responsabilitate conform normelor profesiei si
reglementarilor in vigoare
Sa respecte Normele profesionale ale CECCAR care precizeaza referintele necesare confidentialitatii
stabilite pt fiecare tip de misiune.
Sa fie constienti ca principiul confidentialitatii informatiei este o parte a normelor profesiei si cerintele
etice detaliate cu privire la aceasta depend de legislatia in domeniu
250.Explicai principiul integritii i obiectivitii n audit.
Integritatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie drept i cinstit atunci efectueaz servicii
profesionale. Integritatea implica si tranzactii corecte si juste. Un auditor nu trebuie sa fie asociat cu
rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte informatii cand apreciaza ca acestea contin declaratii false sau
omisiuni ce induc in eroare, informatii date cu iresponsabilitate
Obiectivitatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie imparial, fr prejudicati, s nu se afle n
situaii de incompatibilitate, de conflict de interese, care s pun la ndoial rationamentele profesionale ale
acestuia.
251.Explicati relatia dintre activul net corijat al unei ntreprinderi si valoarea acesteia.
Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si
datoriile inscrise in acest bilant.
Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat
Activul net corijat se calculeaz prin doua metode:
1. metoda aditiva
ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE
2. metoda substractiva

ANC = ACTIVE REEVALUTE DATORII

Metodele de determinare sunt:
Activul net corectat poate fi determinat prin doua metode:
Metoda aditiva
Metoda substractiva
Metoda valorii substaniale
Alte metode patrimoniale (Metoda capitalului permanent necesar exploatarii )
252.Explicai relaia dintre etic i calitatea n profesia contabil.
Idem 253
253.Explicai relaia dintre etic i calitatea n profesia contabil.
Profesionistii contabili nu isi pot pastra statutul lor privilegiat decat oferind servicii potrivit unor
criterii care sa justifice increderea publicului.
Este in interesul profesiei contabile la scara mondiala sa informeze utilizatorii serviciilor furnizate
de profesionistii contabili ca prestatiile acestora sunt de calitate optima si satisfac regulile de etica impuse de
acest statut priveligiat.
Obiectivele profesiei contabile privesc inaltul nivel profesional, inaltul nivel de performanta,
satisfacerea interesului general.
Etica profesionala presupune atat protectia fiecarui profesionist, cat si a tertilor, protectia publicului
prin calitatea si fiabilitatea prestatiilor, iar pentru membrii CECCAR, printr-o sanatoasa si libera concurenta.
Calitatea lucrarilor presupune:
- abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de castig;
- selectarea lucrarilor pentru colaboratori;
- programarea lucrarilor;
- studierea in folosul clientilor a posibilitatilor legale de evitare a unor plati nedatorate;
- constiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt abordate;
- calitatea si continutul raportului;
- pastrarea secretului profesional.
254.Explicai relaia dintre rata de actualizare si valoarea ntreprinderii.
Intre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este
mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica.
255.Explicai relaia dintre riscuri si rata de actualizare.
Relatia dintre riscuri si rata de actualizare
Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot proganoza cu certitudine din cauza faptului ca viitorul este
nesigur.
Acceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre participantii de pe piata prin
intermediul unor prime de risc. La naliza unei astfel de abordari ariscului, incertitudinile legate de profiturile
viitoare ale intreprinderilor se pot reflecta in evaluarea prin doua metode: ca o deducere din suma scontata a
profiturilor intreprinderii (metoda echivalarii sigrantei sau metoda deducerii profitului) sau ca o crestere a
ratei de actualizare (metoda cresterii dobanzii, metoda primei de risc).
Rata de actualizare trebuoie sa fie o rata inainte de impozitare ce reflecta evaluarile pietei curente ale
valorilor-timp a banilor si riscurile specifice actuivului. Rata de actualizare trebuie sa reflecte riscurile pentru
care estimarile viitorului flux de numerar au fost ajustate.
O rata care reflecta evaluarile pietei curente asupra valorii timp a banilor si riscurile specifice activului este
rentabilitatea pe care investitorii ar solicita-o daca au ales o investitie care ar genera fluxuri de numerar, cu
valori, durata si profil al riscului echivalente cu acelea pe care intreprinderea le asteapta sa fie generate din
active.
Sunt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar, riscul de prêt si riscul
fluxului de numerar.
76

256.Explicai relaia dintre riscuri si valoarea ntreprinderii.

Riscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actualizare este o imbinare intre riscul pietei si riscul
determinat de punctele slabe rezultate din sinteza diagnosticelor.
Prin urmare o intreprindere cu multe puncte slabe va avea o prima de risc si implicit o rata de
actualizare mai mare.
257.Explicai rolul bilanului contabil n evaluarea unui activ sau a unei ntreprinderi.
Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilanul contabil,
deoarece in el se reflecta volumul fondurilor proprii, piaa, strategiile aplicate de firma, el reflecta
situaia patrimoniului, a averii acumulate de firma de la nfiinare si rezultatele financiare obinute in
ultima perioada pentru care s-a incheiat.
258.Explicai rolul evalurii pentru elaborarea situa iilor financiare ntreprinderii.
Inte rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai mare
valoarea intreprinderii va fi mai mica.
259.Explicai scopul i obiectivele controlului de calitate a serviciilor de audit.
Scopul controlului calitatii este de a stabili standarde si de afurniza instructiuni privind:
politicile si procedurile unei firme de audit referitoare la activitatea de audit in general
proceduri referitoare la munca delegata asistentilor pentru un audit individual
Obiectivele politicilor de control al calitatii vor incorpora urmatoarele:
cerintele profesioanle
aptitudini si competente
repartizare - actvitatea de audit este repartizata personalului cu grad de instruire tehnica si
experienta profesionala ceruta in circumstantele date
delegare - indrumare, supraveghere si revizuire la toate nivelurile astfel incat sa se asigure
rezonabilitatea activitatii desfasurate
consultare - consultanta ori de cate ori e necesar, in cadrul sau in afara firemei cu persoane
competente
acceptarea si pastrarea clientilor - evaluarea potentialilor clienti si verificarea celor existentei
monitorizare - se monitorizeaza gradul de adecvare continuu si eficacitatea operationala a
politicilor si procedurilor de control al calitatii
260.Explicai semnificaia datrii raportului de audit.
Raportul auditorului trebuie sa poarte data de la sfarsitul lucrarilor de audit. Cititorul este astfel informat ca
auditorul a apreciat efectele asupra situatiilor financiare si asupra raportului sau, evenimentelor si
tranzactiilor intervenite, de care el a avut cunostinta pna la aceasta data.
ntruct responsabilitatea auditorului consta n emiterea unui raport asupra situatiilor financiare pregatite si
prezentate de conducerea societatii, raportul sau nu trebuie sa poarte o data anterioara celei la care situatiile
financiare au fost nchise si aprobate.
261.Explicai termenii de previziuni i proiecii n audit.
Previziunile-sunt informatii financiare previzionale elaborate pe baza de ipoteze referitoare la evenimente
viitoare (ipotezele sau estimarile cele mai plauzibile).
Proiectiile - sunt informatii financiare bazate pe ipoteze teoretice referitoare la evenimente viitoare
si la actiuni ale conducerii care pot sau nu sa se produca, precum si pe combinarea estimarilor celor mai
plauzibile cu ipotezele teoretice.

262.

Fapte descoperite dup data publicrii situaiilor financiare.

Dup publicarea situaiilor financiare auditorul nu este inut s procedeze la vreo investigaie. Dac ns
auditorul a luat cunotin, dup publicarea situaiilor financiare, de existena unui eveniment care, dac ar fi
fost cunoscut la data semnrii raportului su, l-ar fi condus la modificarea opiniei, el trebuie s stabileasc
dac este cazul corectrii situaiilor financiare i s discute aspectele respective cu conducerea ntreprinderii.
n cazul n care conducerea ntreprinderii nu ia msurile necesare pentru a se asigura c toate persoanele care
au n posesie situaiile financiare i raportul de audit publicate anterior au fost corect informate de situaie i
nu corecteaz situaiile financiare chiar dac auditorul a solicitat corectarea, auditorul va face cunoscut
conducerii ntreprinderii c va lua toate msurile pentru a evita ca terii s utilizeze raportul su de audit.
263.

Fapte descoperite dup data raportului de audit, dar naintea publicrii situaiilor financiare.

Auditorul nu este inut s aplice proceduri sau s fac investigaii referitoare la situaiile financiare, dup
data raportului de audit. Conducerea ntreprinderii, ns, trebuie s informeze auditorul asupra evenimentelor
survenite ntre data raportului de audit i data publicrii situaiilor financiare i care sunt susceptibile s aib
o influen asupra acestora.
ntr-o asemenea situaie dac auditorul consider c evenimentele n cauz risc s aib o inciden
semnificativ asupra situaiilor financiare , va cere conducerii corectarea situaiilor financiare i va furniza
un nou raport de audit cu dat ulterioar primului raport.
Dac conducerea ntreprinderii refuz s corecteze situaiile financiare iar auditorul consider necesare
aceste corecturi, el trebuie s exprime o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabil; dac raportul de audit
apucase s fie depus, auditorul cere condus nu publice, ctre teri, situaiile financiare i raportul de audit
iar, dac aceasta decide totui publicarea, auditorul va lua msurile adecvate pentru a evita ca terii s
utilizeze raportul su.
264.

Faptele descoperite pn la data raportului de audit.

Procedurile menite s identifice evenimentele care pot face obiectul unei ajustri a situaiilor financiare sau
unei informaii n anexe, vor i puse n lucru la o dat ct mai apropiat de data raportului de audit vor
cuprinde n principal aciunile urmtoare:
- examinarea facturilor de cumprri, de vnzri, a avizelor de expediie sau a notelor de intrarerecepie ale perioadei posterioare nchiderii exerciiului, pentru a verifica dac operaiile respective
nu sunt aferente exerciiului nchis (controlul principiului independenei exerciiului);
- examinarea ncasrilor posterioare nchiderii pentru a verifica reactivarea creanelor;
- cercetarea facturilor de vnzare posterioare ncheierii pentru a se ncredina c stocurile nu sunt
evaluate la o suma superioar valorii lor de realizare sau invers;
- analiza procedurilor stabilite de conducerea ntreprinderii pentru a se asigura c evenimentele
posterioare nchiderii au fost bine identificate;
- consultarea proceselor verbale ale adunrii generale a acionarilor, ale consiliului de administraie,
ale comitetului de audit, ale comitetului de direcie, care au avut loc dup data nchiderii exerciiului;
- analiza altor informaii financiare luate, previziuni trezorerie i alte rapoarte ale conducerii
ntreprinderii;
- cereri, sau cereri suplimentare de informaii de la oficiul juridic sau de la avocaii ntreprinderii n
legtur cu procesele pe rol;
- analizarea corespondenei nregistrat la conducerea ntreprinderii gestiunea i angajamentele
ntreprinderii;
265.

Faze i etape n executarea unei misiuni de audit, de baz.

Toate activitile i lucrrile ocazionate de realizarea unei misiuni de audit statutar asupra situaiilor
financiare ale unei entiti pot fi grupate n trei faze i zece etape care, n succesiunea lor logic i practic,
aa cum se pot identifica n Standardele Internaionale de Audit, se prezint astfel:

78

Faze
Faza I (iniial)

Etape
1.acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit
2.orientarea i planificarea auditului
Faza II (a lucrrilor n teren)
3.evaluarea controlului intern a firmei
4.controlul conturilor
5.examenul situaiilor financiare
Faza III (final/de nchidere a misiunii) 6.evenimente posterioare nchiderii exerciiului
7.utilizarea lucrrilor altor profesioniti
8.alte lucrri necesare nchiderii misiunii
9. raportul de audit
10.documentarea lucrrilor de audit
Faza I consum circa 10% din resursele auditorului, acesta desfurndu-i activitatea n cea mai mare
parte la sediul su.
Faza II consum circa 70% din resursele auditorului, acesta fiind prezent aproape tot timpul la client.
Faza III consum restul de resurse al auditorului (aproximativ 20%).
266.

Imposibilitatea exprimrii unei opinii n misiunea de audit: motive, mod de prezentare.

Aceast situaie apare atunci cnd auditorul este mpiedicat s pun n lucru opinii de audit considerate
necesare. O astfel de opinie datorat limitrii ntinderii lucrrilor se poate prezenta astfel:
Noi nu am fost n msur s asistm la inventarul fizic, nici s procedm la confirmarea direct a
conturilor de clieni, din cauza limitrii ntinderii lucrrilor noastre, impus de ctre direciune.
Avnd n vedere importana faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimm opinia asupra conturilor
anuale.
267.

In ce const metoda remunerrii capitalurilor permanente necesare exploatrii?

Valoarea global a unei ntreprinderi este egal cu capitalurile necesare pentru a crea o ntreprindere avnd
aceleai caracteristici ca ntreprinderea evaluat; mijloacele utilizate de ctre o ntreprindere sunt constituite din
activele imobilizate plus necesarul de fond de rulment (NFR), denumite capitaluri permanente necesare
exploatrii (CPNE).
Capitalurile permanente ale ntreprinderii (capitaluri proprii plus mprumuturi pe termen lung) trebuie s fie
superioare sau egale activului fix corporal net si fondului de rulment normativ (NFR). Altfel spus, capitalurile
permanente trebuie s finaneze activul fix net i necesarul de fond de rulment (NFR) pentru ca ntreprinderea s
se afle n echilibru financiar.
Aceste capitaluri fac obiectul unei remuneraii; aceast remuneraie se va compara cu beneficiul
previzional pentru a pune n eviden superbeneficiul care va permite calculul goodwill-ului.
268.

Interesul propriu - ameninare la adresa independenei n profesia contabil.

Interesul propriu semnific faptul c un cabinet, o societate sau membrii acestora ar putea beneficia
de un interes (participare) financiar din partea clientului sau un interes propriu al acestor cabinete intr n
conflict cu clientul respectiv. Exemple:
- participare financiar direct sau indirect la capitalul propriu al clientului respectiv;
- un mprumut sau o garanie la sau de la un client sau de la persoane care gestioneaz patrimoniu
clientului;
- onorarii totale provenind de la un singur client;
- preocupare cauzat de posibilitatea pierderii unui contract (misiune);
- relaii de afaceri cu clientul (altele);
- potenial angajare ca salariat al clientului;
- onorarii neprevzute n contractul de audit sau de prestri de servicii profesionale;

269.

Investigaii i sanciuni pentru nerespectarea normelor de comportament n profesia contabil.

Profesionistii contabili trebuie deci sa fie pregatiti sa justifice orice abatere, de la cerintele etice.
nerespectarea cerintelor etice sau incapacitatea de a justifica abaterile de la acestea pot constitui abateri
profesionale care pot da nastere unor actiuni disciplinare. Puterea actiunii disciplinare este stabilita prin
reglementarile C.E.C.C.A.R.
Masurile disciplinare pot aparea, de obicei, in urma unor probleme ca:
- nerespectarea normelor generale de baza si specifice aplicabile tuturor misiunilor profesionistilor contabili;
- nerespectarea regulilor de etica;
- conduita discreditabila sau dezonorata.
investigatiile disciplinare vor incepe, de obicei, ca rezultat al unor plangeri; structurile centrale si locale ale
corpului trebuie sa ia in consideratie toate plangerile. Investigatiile pot, totusi, sa fie introduse din oficiu de
C.E.C.C.A.R. sau de catre o entitate administrativa, fara sa fie facuta o plangere. Investigatiile pot fi facute
verbal sau prin corespondenta. Trebuie intotdeauna instiintat membrul impotriva caruia se face plangere,
precum si cel care a facut plangerea. Acolo unde exista o disputa, se poate incerca o conciliere, fie prin
comisiile de disciplina ale filialelor, fie prin comisiile de arbitraj ale acestora.
Poate fi oportun sa se faca publicitate procedurilor disciplinare si de apel. Astfel, sunt informati atat
membrii, cat si publicul larg. Totusi, aspectele de confidentialitate si tipul incalcarilor trebuie sa fie luate in
consideratie atunci cand se decide metoda de publicitate.
270.

Ipoteza continuitii activitii n auditul situaiilor financiare.

n timpul planificrii i realizrii misiunii de audit, auditorul trebuie s aprecieze temeinicia utilizrii de
ctre conducerea ntreprinderii a conveniei contabile de baz de continuare a activitii, la elaborarea
situaiilor financiare.
El trebuie s colecteze elemente probante suficiente i adecvate pentru a confirma existena unei incertitudini
semnificative referitoare la continuitatea exploatrii.
Auditorul se poate gsi n una din urmtoarele situaii:
- a fost aplicat convenia contabil de baz a continuitii activitii dar exist o incertitudine
semnificativ, n acest caz se verific dac n notele anexe au fost descrise corect faptele susceptibile
de a pune n discuie continuitatea activitii; n caz afirmativ, el va emite o opinie fr rezerve dar va
introduce un paragraf de observaii; n caz negativ, el va emite o opinie cu rezerve sau o opinie
defavorabil;
- situaiile financiare au fost stabilite n condiii de continuitate a activitii dar n raionamentul su
profesional, auditorul reine c ntreprinderea nu va fi n msur s continue activitatea; n acest caz,
el va emite o opinie defavorabil;
- conducerea ntreprinderii refuz s fac sau s completeze analizele sale pentru a evalua de o manier
complet aspectele legate de continuitatea activitii; auditorul poate introduce o rezerv n raportul
su, ca urmare limitrii ntinderii lucrrilor sale.
271.

In cazul n care societatea aflat n lichidare este n stare de insolven, ce obligaie are
lichidatorul?

Porivit Art. 2701. - In cazul in care societatea aflata in lichidare este in stare de insolventa, lichidatorul este
obligat sa ceara deschiderea procedurii insolventei. In conditiile legislatiei insolventei, creditorii vor putea
cere deschiderea procedurii insolventei fata de societatea aflata in curs de lichidare.

272.

n ce constau operaiunile efectuate n situaia dizolvrii societilor comerciale?

Operatiuniele efecutate in dizolvarea societatilor comerciale in cazurile prevazute la art. 227 alin. (1)
si cu exceptia modului de dizolvare prevazut la lit. f) si la art. 228-232 din Legea nr. 31/1990 privind
80

societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru lichidarea societatii

comerciale:
1. inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv ale societatilor comerciale care urmeaza
sa se lichideze, potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, normelor si reglementarilor contabile,
inregistrarea rezultatelor inventarierii si ale evaluarii, efectuate cu aceasta ocazie;
2. intocmirea situatiilor financiare de catre societatile comerciale care urmeaza sa se lichideze si care
aplica Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu
Standardele Internationale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
3055/2009, pe formatul prevazut in reglementarile respective;
3. stabilirea de catre adunarea generala a actionarilor sau a asociatilor a operatiunilor care urmeaza sa
fie efectuate de catre lichidator in numele societatii comerciale;
4. valorificarea elementelor de activ (vanzarea imobilizarilor si a stocurilor, incasarea creantelor, a
investitiilor financiare pe termen scurt etc.);
5. achitarea datoriilor societatii comerciale catre bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat,
precum si a celorlalte obligatii sociale catre alte fonduri, salariati si alti terti;
6. stabilirea rezultatului lichidarii (profit sau pierdere);
7. calcularea, retinerea si virarea impozitului pe profit/venit si a impozitului pe dividende in urma
actiunii de dizolvare/lichidare:
8. intocmirea bilantului de partaj, in conformitate cu situatiile prevazute la pct. 2;
9. efectuarea partajului capitalului propriu (activului net) al societatii comerciale, rezultat din
lichidarea societatii comerciale, in functie de:
a) prevederile statutului si/sau ale contractului de societate;
b) hotararea adunarii generale a actionarilor/asociatilor, consemnata in registrul sedintelor adunarii generale;
c) cota de participare la capitalul social.
Partajul consta in impartirea capitalului propriu (activului net), rezultat din lichidare, intre actionarii
sau asociatii societatii comerciale. Societatile comerciale pe actiuni, care intra sub incidenta Legii nr.
314/2001 pentru reglementarea situatiei unor societati comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare,
au obligativitatea numirii lichidatorilor in conformitate cu prevederile art. 258 din Legea nr. 31/1990,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
273.

n ce const finalitatea expertizelor contabile?

Caracteristica esenial a expertizelor contabile judiciare i extrajudiciare este c acestea au un scop

definit n momentul solicitrii i acceptrii lor de ctre experi. Acest scop definit se concretizeaz n
obiectivele , respectiv ntrebrile la care trebuie s rspund expertul contabil.
Tot de finalitatea sau scopul expertizelor contabile judiciare i extrajudiciare ine i utilizarea
acestora doar n contextul n care au fost solicitate. ntruct expertul contabil i exprim fundamentat
rspunsul la fiecare obiectiv (ntrebare) stabilit naintea efecturii expertizei contabile, aceste rspunsuri nu
pot fi extrapolate (generalizate) nici n timp i nici n spaiu.
O consecin a faptului c rspunsurile formulate de expertul contabil n expertizele contabile
judiciare i extrajudiciare nu costituie opinii ci doar lmuriri , consultane de specialitate , expertizele
contabile nu au ca finalitate (scop) publicitatea lor. Ele sunt cel mult transparente n folosul celor care
justific un interes material i/sau moral n consultarea i utilizarea lor.
274.

n ce const metoda activului net de lichidare, cnd se folosete si cum se calculeaz valoarea
ntreprinderii n dificultate?

Atunci cand lichidarea este sigura, cea mai buna utilizare a activelor firmei, opinia evaluatorului este
solicitata pentru estimarea valorii relizabile nete a unei parti din activele intreprinderii sau a marimii
activului net de lichidare al firmei.
Astfel, pornind de la activul net contabil, sunt realizate corectiile pozitive sau negative ale tuturor
activelor corporale, necorporale i circulante din bilantul intreprinderii, din care se deduc cheltuielile cu
lichidarea si eventualele obligatii fiscale implicat de lichidare.
Pasivele intreprinderii se pot majora cu costurile de lichidare, cum ar fi: indemnizatiile de concediere
a personalului, penalitatile de rmbursare anticipate a imprumutului, etc.

Valoarea astfel obtinuta va fi diminuata cu o cota cuprinsa intre 30% si 50%, corespunzatoare
riscurilor aferente vanzarii forate a activelor ntreprinderii.
Conform standardelor de evaluare, valoarea de lichidare reprezint suma ce poate fi obinut n mod
rezonabil de vnzarea unei proprieti ntr-un interval de timp prea mic pentru a ndeplini condiiile din
definiia valorii de piaa.
Dac ns lichidarea se face treptat, activele sunt evaluate la preuri corespunztoare unor tranzacii
normale echivalente valorii lichidative a acestora. Aceasta situaie este ntalnita in cazul lichidarii voite a
ntreprinderii cf. Lg.31/1990, atunci cand perioada de functionare s-a incheiat, se anuleaza contractul de
societate, se reduce nr. asociati, etc.
In conditiile in care lichidarea nu reprezint cea mai buna utilizare a activelor intreprinderii in
dificultate, evaluarea se va realiza n perspective redresarii afacerii. In aceasta situatie se recomanda apelarea
la metodele de evaluare bazate pe actualizarea fluxurilor viitoare de numerar. Se va tine cont de totalitatea
fluxurilor implicate de derularea programului de redresare a activitii firmei. Restructurarea va genera
modificari atat la nivelul structurii fluxurilor de numerar cat si la nivelul riscurilor aferente realizrii lor. Ca
urmare va fi necesara reestimarea ratei de actualizare specifice noilor condiii de exploatare ale
ntreprinderii. In plus activele redundante sau auxiliare din proprietatea firmei vor alimenta prin vanzarea lor
primul flux de numerar obtinut de intreprinderea in curs de redresare.
275.

n ce const metoda aditiv de calcul a activului net corijat?

Metoda aditiv care const n adugarea la capitalurile proprii ale ntreprinderii a tuturor influenelor
rezultate din nlocuirea valorilor contabile cu valorile economice ale elementelor din bilanul ntreprinderii.
ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE
276.

n ce const metoda fluxurilor de disponibiliti actualizate?

Metoda DCF consta in nsumarea fluxurilor de disponibilitati care raman in fiecare an in unitate, pana in
anul ,,n, cnd se apreciaz ca proprietarul ar trebui sa-si reconsidere modul de abordare a afacerii sale; in
acest an ,,n se stabilete valoarea reziduala a activului sau a ntreprinderii
277.

n ce const metoda remunerrii valorii substaniale brute?

Valoarea substanial brut (VSB) reprezint totalitatea mijloacelor corporale ale ntreprinderii, angajate i
organizate pentru a realiza obiectul su de activitate fr a ine cont de modul de finanare a acestora.
Valoarea substanial brut, este egal cu totalitatea activului reevaluat corijat plus valoarea actual a bunurilor pe
care ntreprinderea le folosete fr a fi proprietar (nchiriate, mprumutate, leasing etc.) minus valoarea actual a
elementelor corporale care, dei sunt nregistrate n patrimoniu, nu se gsesc n ntreprindere.
Cu ct valoarea substanial brut este mai mare cu att remuneraia sa va fi mai puternic micornd
profitul i diminund valoarea goodwill-ului.
278.

n ce const metoda substractiv de calcul a activului net corijat?

- metoda substractiv de calcul care const n scderea din totalul activelor reevaluate corijate a tuturor
datoriilor ntreprinderii;

279.

n ce const metoda valorii la termen, cnd se folosete si cum se calculeaz valoarea

ntreprinderii n dificultate?

Se foloseste in cazul intreprinderilor redresabile si consta in:

- aprecierea activului net si a capacitatii beneficiare a intreprinderii
- calcularea unei valori la termen, placand de la activul net si de la capacitatea beneficiara a intreprinderii
presupus redresabila
- aplicarea unei decontari a valorii la termen astfel obtinute; acesta decontare este aplicata pentru atine seama
de:
a) capitalurile proprii care au fost ijectate pentru realizarea redresarii;
82

b) riscul specific de ,,ne success al redresarii sperate si

c) actualizarea valorii la termen
280.

n ce const secretul profesional i confidenialitatea expertului contabil?

Expertul contabil trebuie sa respecte secretul si caracterul confidential al informatiilor la care a avut acces si
de care a luat la cunostinta cu ocazia efectuarii expertizelor contabile, trebuind sa se abtina de la divulgarea
lor catre terti, cu exceptia cazurilor n care a fost autorizat expres n acest scop sau daca are obligatia legala
sau profesionala sa faca o astfel de divulgare.
Expertul contabil nu trebuie sa refere mai mult dect se cere. n Raportul sau trebuie sa invoce numai
evenimentele si tranzactiile care au legatura cauzala cu obiectivul fixat de cel n drept care a dispus expertiza
contabila si care sunt probate cu documente justificative si evidentieri contabil.
Expertul contabil trebuie sa se abtina de la divulgarea continutului Raportului de expertiza contabila
judiciara si a concluziilor, direct partilor implicate n actul justitiar. El trebuie sa se abtina de la contactarea
partilor implicate, n afara procedurilor prevazute de lege.
281.

n ce const secretul profesional i confidenialitatea expertului contabil?

Expertul contabil trebuie sa respecte secretul si caracterul confidential al informatiilor la care a avut acces si
de care a luat la cunostinta cu ocazia efectuarii expertizelor contabile, trebuind sa se abtina de la divulgarea
lor catre terti, cu exceptia cazurilor n care a fost autorizat expres n acest scop sau daca are obligatia legala
sau profesionala sa faca o astfel de divulgare.
Expertul contabil nu trebuie sa refere mai mult dect se cere. n Raportul sau trebuie sa invoce numai
evenimentele si tranzactiile care au legatura cauzala cu obiectivul fixat de cel n drept care a dispus expertiza
contabila si care sunt probate cu documente justificative si evidentieri contabil.
Expertul contabil trebuie sa se abtina de la divulgarea continutului Raportului de expertiza contabila
judiciara si a concluziilor, direct partilor implicate n actul justitiar. El trebuie sa se abtina de la contactarea
partilor implicate, n afara procedurilor prevazute de lege.
282.

n ce const separarea bunurilor dintr-o ntreprindere n bunuri necesare si bunuri

nenecesare?

Separarea elementelor patrimoniale de activ (cu deosebire imobilizari si stocuri) in elemente necesare
exploatarii si elemente in afara exploatarii se face in functie de utilitatea fiecarui bun, si masurata prin gradul
de participare la realizarea profiturilor.
Rezultatul acestei operatiuni se poate concretiza:
-fie in determinarea unei capacitati beneficiare superioare fata de profiturile inregistrate prin
bilanturi, atunci cand pe cale de expertiza si diagnostic se constata o posibila crestere a gradului de utilitate a
elementelor patrimoniale de activ;
-fie in folosirea in alte scopuri sau cu alte destinatii a bunurilor mobile si imobile, fara utilitate sau
cu utilitate redusa, in realizarea obiectului exploatarii societatii respective; pot fi avute in vedere cai de
restructurare cum ar fi: formarea de noi societati comerciale, inchirierea, concesionarea, asocierea etc., ori
pur si simplu valorificarea, fie si ca materiale.
Aceste bunuri materiale urmeaza a se evalua in valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va degaja la
cesiunea lor.
Indiferent de modul specific de evaluare, elementele patrimoniale in afara exploatarii se au in vedere, in mod
distinct, cu ocazia aplicarii formulelor de evaluare a societatii respective.

283.

n ce const tehnica observrii fizice n misiunea de audit.

Observarea fizic este mijlocul cel mai eficace de verificare a existenei unui activ, ns ea nu aduce
dect o parte din elementele probante necesare i anume numai existena bunului respectiv. Celelalte
elemente probante ca: proprietatea asupra bunului, valoarea atribuit etc. trebuie verificate prin alte tehnici.
Aciunile ntreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de exemplu, au ca obiectiv asigurarea c:
- ntreprinderea a prevzut mijloace corespunztoare care permit recenzarea activelor n condiii de
fiabilitate; aceast faz a interveniei const n studierea procedurilor de inventariere i se situeaz deci
naintea inventarierii propriu-zise;
- aceste mijloace sunt puse n aplicare n mod satisfctor; aceast faz const n verificarea faptului c
persoanele nsrcinate cu inventarierea aplic n mod corect procedurile i se situeaz n timpul inventarierii
propriu-zise. Auditorul particip cteva ore la inventariere analiznd modul n care se efectueaz
inventarierea i recurge la reconstituiri;
- lucrrile de inventariere au fost corect exploatate (valorificate); aceast faz const n a controla dac
cantitile recente sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei stocurilor i se situeaz deci dup inventarierea
propriu-zis.
Neparticiparea la inventariere a auditorului l oblig pe acesta s emit o opinie calificat dac nu s-a
convins prin metode calitative de control de certitudinea stocurilor la data bilanului.
284.

n ce const utilizarea lucrrilor auditorului intern.

Auditorul trebuie sa analizeze activitatile auditorului intern si incidentele potentiale asupra
procedurilor de audit ale sale.
Auditorul intern, facand parte din structurile intreprinderii, are printre obiectele sale examenul,
evaluarea si controlul pertinentei si eficacitatii sistemelor contabile si de control intern; anumite
aspecte ale lucrarilor sale pot fi utile auditorului extern.
Printre activitatile auditorului intern care pot fi utile auditorului extern se pot mentiona: examenul
sistemelor contabile de control intern; examenul informatiilor financiare si de gestiune; evaluarea
costurilor, rentabilitatea si eficienta unor tranzactii si operatiuni; examenul modului de respectare a
textelor legislative precum si al politicilor si directivelor stabilite de conducerea intreprinderii.
Auditorul extern are obligatia sa obtina o cunoastere suficienta a activitatilor auditului intern pentru a
planifica si aborda in mod eficient auditul. In evaluarea lucrarilor auditorului intern, auditorul extern
va tine seama de urmatoarele criterii: statutul auditorului intern in cadrul intreprinderii; natura si
intinderea lucrarilor de audit intern efectuate; competente tehnice; pregatire tehnica adaptata si o
experienta ca auditor intern; organizarea profesionala; planificarea, supravegherea, controlul si
documentarea corecta a lucrarilor, existenta manualelor de audit, programarea de lucru si a dosarelor
de lucru corespunzatoare

285.

n ce const utilizarea lucrrilor unui expert.

Utilizarea lucrrilor unui expert se face n urmtoarele situaii:

- evaluarea anumitor active: cldiri, construcii, terenuri, echipamente, opere de art, pietre preioase;
- evaluarea strii fizice a unor active precum minereuri, zcminte, resurse petroliere sau stabilirea
duratei de via rmas a unor active corporale;
- evaluri actuariale;
- evaluarea stadiului de avansare n realizarea fizic a unor produse sau lucrri de construcii;
- avize juridice n ce privete interpretarea unor acorduri, statute sau reglementri.
286.

n ce ordine vor fi pltite creanele n cazul falimentului?

1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv
cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata
remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23, 24 si ale art. 98 alin. (3), sub
84

rezerva celor prevazute la art. 102 alin. (4);

2. creantele izvorate din raportul de munca;
3. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de credit dupa
deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea
procedurii;
4. creantele bugetare;
5. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere,
alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
6. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei
sale, daca acesta este persoana fizica;
7. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de
produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii;
8. alte creante chirografare;
9. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta:
a) credintele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10%
din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre
un membru al grupului de interes economic;
b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit.
287.

n ce relaie se afl profesia contabil i fiscalitatea?

Legatura stransa intre cunoasterea contabilitatii , fiscalitatii , conturilor reale ale clientilor , calcularea
impozitelor si returnarile de taxe si impozite a facut din profesia contabila un centru natural de expertiza.
Profesia contabila este in prezent principalul furnizor de servicii fiscalitatii. Dezvoltarea legislatiei fiscale a
influentat dezvoltarea profesiei contabile.
Activitatea fiscala , ca parte componenta a profesiei contabile, acopera o arie larga de servicii:
-conformarea la regulile fiscale,
-planificarea si consultanta fiscala,
-reprezentarea in fata instantelor juridice
- servicii legate de impozitarea corporatiilor.
Obiectivul unui profesionist contabil este de a ajuta clientii sa se conformeze eficient la cerintele de
raportare si sa isi minimizeze impozitele viitoare printr-o planificare corespunzatoare
288. Manifestri de familiarism - ameninare la adresa independenei n profesia contabil.
Manifestrile de familiarism au loc atunci cnd, n virtutea unor relaii strnse cu un client, cu cei
care gestioneaz patrimoniul sau cu angajaii acestuia, cabinetul/societatea sau un membru al acestora,
devine prea nelegtor fa de interesele clientului.
Exemple : un membru al cabinetului/societii are un membru de familie sau o ruda apropiata
cu funcie
de rspundere n ntreprinderea clientului sau care ar putea exercita o influen direct i important asupra
realizrii obiectului contractului ncheiat cu clientul ; un fost partener al cabinetului/societii gestioneaz
patrimoniul clientului i are influen important asupra realizrii obiectului contractului ncheiat cu clientul,
acceptarea de daruri, n afar de cazul cnd valoarea acestora este nesemnificativ, de ctre membrii
cabinetului/societii, de la client sau de la persoanele care gestioneaz patrimoniul clientului).
289.

Msuri de protecie mpotriva ameninrilor la adresa independenei n profesia contabil.

Categorii de masuri:
1-Masuri de protectie create de profesie, legislatie sau reglementari
Demersuri:
a)-cerinte educationale , de formare si experienta la intrarea n profesie;
b)-cerinte de dezvoltare profesionala continua
c)-reglementari de guvernare corporativa;
d)-standarde profesionale;
e)-proceduri disciplinare si de monitorizare profesionala sau reglementara;

f)-examinarea externa a rapoartelor, evaluarilor, comunicatelor sau informatiilor unui profesionist

contabil de catre o terta parte mputernicita prin lege;
g)-sisteme de reclamatii eficace, gestionate public de catre compania angajatoare , de catre profesie
sau un organism de reglementare , care i mputerniceste pe colegi, angajatori sau reprezentanti ai
marelui public sa atraga atentia asupra unui comportament neprofesional sau lipsit de etica;
h)-o obligatie explicita de a raporta ncalcari ale prevederilor etice;
i)-etc.
2-Masuri de protectie n mediul de munca
Demersuri:
a)-existenta unor proceduri interne;
b)-informari catre organele ierarhic superioare;
c)-consiliere din partea organismului profesional;
d)-consultarea unui specialist n probleme juridice;
e)-demisie ;
290. Misiunea de examinare a informaiilor financiare previzionale: caracteristici.
Standardul Internaional pentru Angajamente de Asigurare (ISAE) nr. 3400 stabilete procedurile i
principiile fundamentale ct i modalitile de aplicare a lor, n cazul misiunilor de examinare asupra unor
informaii financiare previzionale cuprinznd att previziuni - cele bazate pe cele mai plauzibile ipoteze, ct
i proiecii - cele bazate pe ipoteze teoretice. Nu intr sub incidena acestui standard examenul informaiilor
financiare previzionale exprimate n termeni generali ca, de exemplu, prezentarea fcut conducerii
ntreprinderii n raportul anual.
Intr-o misiune de examinare a informaiilor financiare previzionale auditorul trebuie s reuneasc
elemente probante suficiente i adecvate care s-i permit s aprecieze dac:
- ipotezele cele mai plauzibile reinute de conducerea ntreprinderii ca baz a informaiilor financiare
previzionale sunt rezonabile i, atunci cnd la baz au stat ipoteze teore tice, acestea sunt coerente cu
obiectivul informaiilor fi
nanciare previzionale;
- informaiile financiare previzionale sunt suficiente;
- informaiile financiare previzionale sunt corect prezentate, dac toate ipotezele semnificative sunt
descrise n notele anexe, i rezult clar c este vorba de ipotezele cele mai plauzibile sau de ipoteze teoretice;
- informaiile financiare previzionale sunt pregtite ntr-o manier coerent cu situaiile financiare
istorice
291.

Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile.

Conform directivelor europene privind serviciile, un cod de etica trebuie sa includ, in functie de
specificul fiecarei profesiuni, atat modalitatile de comunicare comerciale referitoare la profesiile
reglementate, cat si regulile referitoare la conditiile de exercitare a activitatilor profesionistilor ca reguli
doentologice vizand sa garanteze in mod deosebit independenta, impartialitatea si secretul profesional.
Profesia contabila se distinge de alte profesii prin insumarea unei responsabilitati fata de interesul
public, profesionistii contabili din intreaga lume trebuie sa furnizeze servicii de inalta calitate in interes
public si pentru aceasta trebuie sa respecte unele principii si reguli de comportament profesional menite sa
dea serviciilor respective autoritatea necesara si sa previna patrunderea catre utilizatori a unor informatii
financiar-contabile care pot influenta negativ deciziile acestora.
Stabilirea de principii si reguli etice si monitorizarea insusirii si respectarii acestora de catre toti
profesionistii contabili constituie una din atributiile de baza ale organismului profesional. Pentru aceasta,
organismul profesional trebuie sa aiba capacitatea si resursele necesare pentru instruirea unui sistem de
investigare si de sanctiuni pentru cazurile de nerespectare a standardelor profesionale si etice.
292.

Normele de raportare n cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire).

Raportul de examen limitat trebuie s conin o concluziescris, clar exprimat, sub forma unei
asigurri negative.
86

Pe baza lucrrilor realizate sunt evaluate informaiile strnsen timpul examenului limitat; raportul trebuie
s indice dac situaiile financiare nu dau o imagine fidel (sau nu prezint n mod
sincer n toate aspectele lor
semnificative"), conform unui referenial contabil identificat.
Raportul de examen limitat al situaiilor financiare descrientinderea misiunii permindu-i lectorului s
neleag natura lucrrilor realizate. El trebuie s precizeze de asemenea c nici o opiniede audit nu este
exprimat.
Principalele elemente care se regsesc ntr-un raport de exa
men limitat sunt:
- titlul;
- destinatarul;
- paragraf de prezentare sau introducerecare cuprinde:
- identificarea situaiilor financiare supuse examenuluilimitat;
- responsabilitile auditorului i ale conducerii ntreprin
derii;
- paragraful ntinderii examenului limitat cuprinznd:
trimiterea la Standardul Internaional de Audit (ISA)nr. 910 referitor la examenele limitate (sau
norme naionale);
mentiunea ca examenul este limitat la intretineri cu clientul si la proceduri analitice
meniunea c nici un audit nu a fost realizat, c proced urile puse n lucru furnizeaz un nivel de
asigurare mai puin ridicat dect n cazul auditului i c nici opinie
o
de audit nu este exprimat;
- exprimarea unei asigurri negative;
- data raportului;
- adresa auditorului i semntura.
Raportul de examen limitat trebuie de asemenea:
- s exprime o asigurare negativ preciznd c auditorulnu a descoperit fapte care s-l fac s gndeasc, c
situaiile financiare nu sau o imagine fidel conform unui refe
renial contabil identificat;
- dac auditorul a descoperit fapte care afecteaz imagineafidel conform referenialului contabil identificat,
descrie aceste fapte i, n msura posibilului, cuantific incidenele
asupra situaiilor financiare i n acest caz:
fie nsoete asigurarea negativ de o rezerv;
fie - atunci cnd incidena faptelor descoperite asuprasituaiilor financiare este att de semnificativ
nct auditorul concluzioneaz c o rezerv nu este suficient
pentru a califica natura incomplet sau neltoare a situaiilor financiare - pune o concluzie nefavorabil
indicnd c situaiile financiare nu dau o imagine fidel
conform referenialului contabil identificat;
- dac exist o limitare important a ntinderii examenuluilimitat, descrie aceast situaie i:
fie nsoete asigurarea negativ de o rezerv privindeventualele ajustri care ar fi trebuit fcute dac
nu ar fi existat limitarea respectiv;
fie nu furnizeaza vreo asigurare, daca incidentele limitarii ntinderii examenului limitat sunt
semnificative i privesc mai multe rubrici ale situaiilor financiare.
293.

Obiectivele si mijloacele de realizare ale diagnosticului financiar-contabil.

Obiective:
a) Stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatului financiar si a strii de
sntate a societarii;
b) Evaluarea diferenelor intre ratele de rentabilitate economice pe cel puin trei exerciii financiare;
c) Utilizarea relaiilor efectului de levier pentru afaceri, diagnosticului ratei de rentabilitate a capitalurilor
proprii.
Constatri In urma analizei efectuate, avnd ca mijloace de efectuare datele si informaiile coninute in
situaiile financiare, pe ultimii 3-5 ani, preluate potrivit metodologiei specifice evalurii lor prin metode
patrimoniale.
Concluzile se exprima sub forma:
Oportunitile
Riscurile

 Punctele forte
puncte slabe
294.

Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului comercial.

Obiectiv: determinarea locului ocupat pe piata de intreprindere, in prezent si in viitor

Constatari :
a) pornind de la nomenclatorul produselor su functie de principalele activiati se va calcula ponderea lor in
volumul toatal al activitatii intrepr
b) se va efectua o analiza a clientilor intreprinderii > importanta, durata de recuperare acreantelor, clienti
restanti
c) se analizeza furnizorii
d) se identifica concurenta intreprinderii actuala si potentiala
e)se analizeza reteaua de distributie aintreprinderii acre poate furniza date asupra ponderii contractelor
interne sau externe in cifra de afceri
f) pentru a anliza posibilitatile de dezvolatre seva studia gradul de permeabilitate a pietei
g) vor fi studiate tipurile de actiuni promitionale facute de intreprindere, cunatumul cheltuielilor publicitare,
evolutia polticii de promovare a produselor si imaginii firmei;
Concluzii dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidential cele mai importante:
- oportunitati
- riscuri
- puncte forte: retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate foarte buna a produselor, etc.
- puncte slabe- produse si servicii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei etc.
295. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare, management si resurse
umane.
Obiectivul il reprezinta analiza structurii umane si a capacitatii personalului de a contribui la
realizarea activitatii intreprinderii.
Constatari se fac urmatoarele demersuri:
a) Analiza structurii umane si anume:
- Organizarea ierarhica si funcTionala a intreprinderii;
- Date cu privire la personal: pregatirea, gradul de ocupare; vechimea in intreprindere; fluctuatiile,
absenteism.
b) Date cu privire la conducerea intreprinderii: varsta, pregatire, experienta, stil de conducere, sistem
de remunerare, legatura cu actionariatul
c) Date sociale: climatul social, protectia muncii, organizare sindicala.
Concluzia: Analizand datele de mai sus se poate stabili:
- Oportunitatile
- Riscurile
- Punctele forte: personal tanar, flexibil, bine pregatir, exista o buna organizare, exista motivarea
muncii.
- puncte slabe: proasta functionare a conducerii; salarizare nestimulata; relatii de rudenie intre
conducere si salariati.
296.

Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic.

. obiectivul il constituie aprecierea situatie juridice a societatii in raport cu proprietarii, cu tertii sau
cu salariatii.
Constatari - innd seama de prevederile legale in vigoare expertul evaluator va stabili daca:
- Societatea este constituita legal;
- Exista acte si contracte privind drepturile de proprietate;
- Exista contracte incheiate cu partenerii externi;
- Exista actiuni juridice in curs;
- Exista contracte individule de munca;
88

- Care este regimul fiscal al intreprinderii?

Concluzia: Dup trecerea in revista a mijloacelor de realizare si a procedurilor de lucru se stabilesc:
Oportunitile existente in mediul exterior ntreprinderii, adic evoluii cu un caracter previzibil
pozitiv pt ntreprinderea evaluata cum ar fi legislaie si reglementari specifice favorabile.
Riscurile existente in mediul extern ntreprinderii, adic evoluii cu un efect previzibil negativ
(invers oportunitilor) ;
Punctele forte, adic atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi:
- o buna organizare si funcionare a ntreprinderii;
- contract si statut corespunztoare;
- relaii contractuale corecte;
- finanare asigurata;
- absenta litigiilor;
- reglementari fiscale aplicate corecte;
- obligaii fiscale ndeplinite la timp;
puncte slabe, adic deficiente constatate in organizarea si funcionarea ntreprinderii:
- statutul si contractul necorespunztoare situaiei de fapt;
- existenta unor litigii contractuale cu terii si cu proprii salariai;
- conflicte de munca;
- obligaii fiscale nerespectate.
297.

Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic si de exploatare.

Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare

Obiectiv: stabilirea m[surii in care mijloacele de productie materiale raspund nevoilor actuale sau viitoare
ale intreprinderii sau ale potentialului comparator.
Constatari: se impune cunoasterea infrastructurii, apotentialului de productie la un moment dat si evolutia in
timp, stabilirea dinamicii imobilizarilor corporale, a nivelului de automatizare si aproductivitatii, dar si
analiza functiei de cercetare dezvoltare, pentru a determina strategia de viitor a intreprinderii
Concluzii prezentate sub forma:
-oportunitatilor;
-riscurilor;
- punctelor forte: o buna utilizare a capacitatii de productie, utilaje moderne, preturi competitive, servicii
competente,
-punctelor slabe- o planificare defectuoasa a productiei, o conducere defectuoasa a aprovizionarilor si
transporturilor, stocuri de materii rpime, probleme de calitate a produselor si serviciilor.
298.

Obiectivul i principiile generale ale unei misiuni de examen limitat (revizuire).

Obiectiv: s permit auditorului s concluzioneze - pe baz de proceduri care nu pun n lucru toate
diligentele necesare pentru un audit - c nici un fapt semnificativ nu a fost descoperit care s-l fac s cread c
situaiile financiare nu au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unui referenial contabil
identificat (asigurare negativ).
Auditorul trebuie s respecte regulile de etic nscrise n Codul etic i anume: independena, integritatea,
obiectivitatea, competena profesional, confidenialitatea, profesionalismul i respectul fa de normele
tehnice i profesionale.
Auditorul trebuie s planifice i s execute examenul limitat fiind contient c anumite circumstane pot
exista care s conduc la anomalii semnificative n situaiile financiare.
Pentru a exprima o asigurare negativ n raportul su asupra examenului limitat, auditorul trebuie s
reuneasc elemente probante suficiente i adecvate n vederea fondrii concluziilor folosind n mod esenial
proceduri constnd n cereri de informaii sau de explicaii precum i proceduri analitice.
O misiune de examen limitat furnizeaza un nivel de asigurare moderat c informaiile examinate nu
conin anomalii semnificative; asigurarea este n acelai timp negativ.
Termenii i condiiile realizrii unei misiuni de examen limitat se convin de auditor i de clientul su;
acetia se nscriu ntr-o scrisoare de misiune sau n contractul de prestri servicii de audit. Punctele principale
care nu pot lipsi din scrisoarea de misiune sau contract se refer la:

- obiectivul misiunii;
- responsabilitatea conducerii cu privire la situaiile financiare;
- ntinderea examenului limitat fcnd trimitere la standardele internaionale de audit sau la normele sau
practicilenaionale;
- accesul nelimitat al auditorului la orice document sau informaii considerate necesare pentru realizarea
misiunii;
- coninutul raportului care va fi emis de auditor;
- faptul c nu se poate atepta de la misiunea de examenlimitat descoperirea erorilor, acte sau fapte
ilegale, fraude sau alte manopere frauduloase n gestiune;
- faptul c nici un audit nu va fi efectuat i, n consecin, nu va fi emis o opinie de audit. Pentru a
sublinia acest punct i evita orice confuzie, auditorul poate preciza c o misiune de examen limitat nu
are ca obiectiv satisfacerea exigenelor legale sau ale unor teri ntruct nu este vorba de un audit.
299.

Obligaiile consiliului de administraie n cadrul societilor pe aciuni.

Art. 1442. - (1) Administratorii sunt rspunztori de ndeplinirea tuturor obligaiilor, potrivit prevederilor art.
72 i 73.
(2) Administratorii rspund fa de societate pentru prejudiciile cauzate prin actele ndeplinite de directori
sau de personalul ncadrat, cnd dauna nu s-ar fi produs dac ei ar fi exercitat supravegherea impus de
ndatoririle funciei lor.
(3) Directorii vor ntiina consiliul de administraie de toate neregulile constatate cu ocazia ndeplinirii
atribuiilor lor.
(4) Administratorii sunt solidar rspunztori cu predecesorii lor imediai dac, avnd cunotin de
neregulile svrite de acetia, nu le comunic cenzorilor sau, dup caz, auditorilor interni i auditorului
financiar.
(5) n societile care au mai muli administratori rspunderea pentru actele svrite sau pentru omisiuni
nu se ntinde i la administratorii care au fcut s se consemneze, n registrul deciziilor consiliului de
administraie, mpotrivirea lor i au ncunotinat despre aceasta, n scris, pe cenzori sau auditorii interni i
auditorul financiar.
Art. 72. - Obligaiile i rspunderea administratorilor sunt reglementate de dispoziiile referitoare la
mandat i de cele special prevzute n aceast lege.
Art. 73. - (1) Administratorii sunt solidar rspunztori fa de societate pentru:
a) realitatea vrsmintelor efectuate de asociai;
b) existena real a dividendelor pltite;
c) existena registrelor cerute de lege i corecta lor inere;
d) exacta ndeplinire a hotrrilor adunrilor generale;
e) stricta ndeplinire a ndatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun.
ART. 142
(1) Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru realizarea
obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege pentru adunarea generala a
actionarilor.
(2) Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate directorilor:
a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii;
b) stabilirea politicilor contabile i a sistemului de control financiar, precum i aprobarea planificrii
financiare;
c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor;
d) supravegherea activitatii directorilor;
e) pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea hotararilor
acesteia;
f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii, potrivit Legii nr. 85/2006privind
procedura insolventei.(3) De asemenea, nu pot fi delegate directorilor atributiile primite de catre consiliul de
administratie din partea adunarii generale a actionarilor, in conformitate cu art. 114
300.

Obligaiile etice ale expertului contabil n cursul unei misiuni de consultan fiscal.
90

In cursul unei misiuni de consultanta fiscala expertul contabil trebuie:

- sa respecte principiul independetei
- sa respecte legislatia fiscala in domeniu
- sa ajute clientul la interpretarea legii in favoarea sa.
301.

Obligaiile etice ale experilor contabili i contabililor autorizai, salariai.

Obligatiile etice ale EC si CA, salariati sunt :

- sa aiba o conduita morala si profesionala corespunzatoare functiei si postului care il detine.
- sa respecte sistemul relational de subordonare impus prin ROI ( regulament de organizare interioara
) si ROF ( regulament de organizare si functionare )
- sa respecte programul de lucru
- sa-si indeplineasca sarcinile ce ii revin prin fisa postului
Obligatii etice ale profesionistilor contabili angajati:
sa vegheze asupra colegilor, ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul profesional
referitor la probleme contabile si de etica
datoreaza loialitate atat angajatorului cat si profesiei lor
profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul de pregatire
sau experineta pe care le detine
sa prezinte informatia financiar in intregime, cu onestitate, in mod profesionist astfel inacat sa fie
inteleasa in contextul ei
302.

Opinia cu rezerve n misiunea de audit: motive, mod de prezentare.

Rezervele se prezint naintea paragrafului de opinie. n astfel de cazuri, paragraful opiniei se formuleaz
astfel:Exemplu de rezerve datorate limitrii ntinderii lucrrilor:
Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie 200, cci noi am fost desemnai auditori
ulterior acestei date. innd seama de natura documentelor contabile ale societii, noi am putut controla
cantitile prin alte proceduri.
Dup prerea noastr, cu excepia incidenei ajustrilor care ar fi putut fi necesare, dac noi am fi putut
efectua controlul fizic al cantitilor, situaiilor financiare dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare
a societii la 31 decembrie 200, ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul ncheiat la aceast
dat i sunt conforme cu prevederile legale i statutare.
Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entitii auditate:
Astfel, cum este explicat n nota X anexat, nu s-au constatat amortismente n situaiile financiare.
Aceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat n
active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear i al unei cote de . pentru cldiri i
. pentru utilaje, trebuie s se ridice la suma de . pentru exerciiul ncheiat la 31 decembrie 200 . n
consecin, amortismentele cumulate trebuie s se ridice la . mil. lei, iar pierderile exerciiului i pierderile
cumulate la . mil. lei.
Dup prerea noastr, cu excepia incidenei asupra conturilor anuale, a faptelor menionate n paragraful
precedent, conturile anuale dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie
200, ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul ncheiat la aceast dat, i sunt conforme cu
prevederile legale i statutare.
303. Opinia defavorabil n misiunea de audit: motive, mod de prezentare.
O astfel de opinie poate fi formulat din cauza dezacordului asupra principiilor contabile i se poate
formula astfel:
Cum este explicat n nota X, nu s-au constatat amortismente n situaiile financiare. Aceast practic
nu este, n opinia noastr, n acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat n active corporale.
Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment liniar i a unei cote de......pentru cldiri i ......pentru utilaje,
trebuiau s se ridice la suma de ......pentru exerciiul ncheiat la 31 decembrie......n consecin,
amortismentele cumulate trebuiau s se ridice la ......, iar pierderea exerciiului i pierderile cumulate la........

Dup prerea noastr, din cauza incidenei faptelor menionate n paragraful precedent, situaiile
financiare nu dau o imagine fidel a situaiei financiare a societii la 31 decembrie ...., a contului de profit i
pierdere, pentru exerciiul ncheiat la aceast dat, i nu sunt conforme cu prevederile legale i statutare.
304. Opinia fr rezerve n misiunea de audit: semnificaie, mod prezentare.
Opinia fr rezerve semnific faptul c dup efectuarea tuturor procedurilor auditorul poate exprima
o opinie curat, nedistorsionat de vreo rezerv sau reinere.
Ca mod de prezentare opinia fr rezerve poate aprea n urmtoarea formulare:
Dup prerea noastr, conturile anuale dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii la 31
decembrie . precum i rezultatelor acestor operaii i fluxurilor de trezorerie pentru exerciiul nchis la
aceast dat, n conformitate cu normele internaionale i naionale de contabilitate
305.

Opinia fr rezerve, dar cu un paragraf de observaii n misiunea audit: semnificaie, mod de

prezentare.

n unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adugnd un paragraf de observaii al crui
obiectiv este de a lmuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, expus de o manier detaliat n
anex. Adugarea unui astfel de paragraf nu afecteaz opinia auditorului; aceasta se situeaz de preferin
dup paragraful de opinie i precizeaz, n general, c acesta nu constituie o rezerv.
Acest tip de opinie se formuleaz atunci cnd apar elemente care ns nu afecteaz opinia auditorului;
paragraful de observaii se situeaz, de regul, dup paragraful de opinie.
Forma de prezentare a paragrafului de opinie n acest caz este urmtoarea:
Fr s exprimm o rezerv asupra situaiil;or financiare, noi atragem atenia asupra notei X din anex.
Societatea face obiectul unui proces n care este acuzat de infraciune n utilizarea brevetelor i n care i se
pretinde vrsarea redevenelor i daunelor de interese; societatea a angajat o contra-aciune i audierile
preliminare, ct i procedurile juridico-administrative ale celor dou aciuni sunt n curs. Rezultatul final al
acestei afaceri nu poate, n prezent, s fie determinati, n consecin, nu au fost constituite provizioane
pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea s rezulte.
306.

Orientarea i planificarea auditului.

n aceast etap profesionistul contabil obine informaii cu privire la particularitile intreprinderii, zonele
sale de risc, domeniile i sistemele semnificative, informaii care s-i permit orientarea i planificarea
controalelor astfel nct s fie prevenite lucrri inutile sau care nu vor servi realizrii obiectivelor misiunii de
audit.Principalele lucrri din aceast etap sunt:
1. Cunoasterea generala a intrepr, de aceasta data pe baza unor analize comparative si in dinamica, mai ales
pt riscul de faliment
2. Identif in ctb firmei a domeniilor, sistemelor si conturilor semnificative (semnificativ in audit = tot ce
conduce la prezentari eronate in situatiile financiare sau la prejudicii pt firma sau terti). Domeniile si
sistemele semnificative sunt, de regula, operatiuni cu caracter repetitiv in activitatea firmei, ca de ex: ciclul
vanzari-clienti, ciclul cumparari-furnizori, ciclul productie-stocuri, ciclul plati de personal ; sau sectiuni ale
contabilitatii precum : imobilizari, stocuri, creante, ct-uri de trezorerie, ct-uri de obligatii, etc.
Ct-urile semnif sunt conturi care prin natura lor sunt purtatoare de riscuri, ca de ex: conturile de regularizare,
conturile rectificative sau conturile de estimari contabile (provizioane, amortizari, etc), precum si conturile
care, desi au solduri mici, tranziteaza valori importante (au rulaje mari, de exemplu conturile de productie),
sau conturile cu denumiri si solduri anormale, care pot ascunde tranzactii oculte.
Pe baza riscurilor identificate in contabilitatea firmei, auditorul elaboreaza 2 lucrari importante :
3. - stabileste pragul de semnificatie al misiunii, planul de misiune (planul de audit)
Pragul de semnificatie = acea marime, acel nivel peste care auditorul considera ca orice eroare, orice
omisiune, orice inexactitate este de natura a influenta deciziile utilizatorilor situatiilor financiare ;
Pragul de semnificatie = se elaboreaza la inceputul misiunii, ca un prag de semnificatie global, prin
raportarea la unele din cifrele caracteristice ale intreprinderii, ca de exemplu : total bilant, profitul net, CA,
etc.
Pragul de semnificatie global se rectifica (se modifica) pe intreg parcursul misiunii, Pe parcursul misiunii se
elaboreaza pragul de semnificatie pt fiecare sectiune a contabilitatii, sau pt fiecare obiectiv de audit.
92

4. - elaboreaza planul de audit programul de munca care cuprinde toate obiectivele de control, precum si
resursele necesare pt realizarea lui. Planul de audit se desfasoara pe fiecare membru al echipei de audit,
elaborandu-se programe de munca individuale.
307.

Paragraful introductiv al raportului de audit statutar.

Acest paragraf cuprinde identificarea situaiilor financiare auditate precum i o meniune a

responsabilitilor conducerii entitii auditate i ale auditorului.
Raportul de audit trebuie s identifice situaiile financiare ale entitii, care au fcut obiectul
auditului, ct i data i perioada acoperite prin aceste documente.
Raportul trebuie s menioneze c situaiile financiare sunt n sarcina (responsabilitatea) conducerii
entitii i c responsabilitatea auditorului este ca, pe baza auditului efectuat, s exprime o opinie asupra
acestor situaii financiare.
Situaiile financiare constituie reprezentarea faptelor de ctre conducere. Pregtirea lor presupune c
direciunea face estimri contabile i aduce judeci care au o inciden semnificativ, c ea stabilete
principiile i metodele contabile potrivite, care trebuie s fie utilizate pentru pregtirea situaiilor financiare.
Dimpotriv, responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situaii financiare, nct s poat
exprima asupra acestora o opinie.
Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmtoare:
Noi am procedat la auditarea situaiilor financiare ale societii X, ncheiate la 31 decembrie
200, aa cum sunt prezentate n anexele la prezentul Raport. Aceste situaii financiare au fost stabilite sub
responsabilitatea conducerii entitii. Responsabilitatea noastr este, ca pe baza auditului nostru, s
exprimm o opinie asupra acestor conturi anuale.
308.

Paragraful opiniei n misiunea de audit: tipuri de opinie.

Paragraful opiniei raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca
situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei, situatiei financiare si rezultatelor obtinute in accord cu
referintele contabile si, daca este cazul, daca sunt conforme prevederilor legale;
Termenii utilizati pentru exprimrea opiniei auditorului sunt dau o imagine fidel sau prezint n
mod sincer n toate aspectele lor semnificative. Aceste 2 formulari semnifica, intre altele, ca auditorul nu ia
in considerare decat elementele semnificative privind situatiile financiare.
Acest paragraf poate avea urmatoarele forme:
- opinia fara rezerve (curata);
- opinia fara reserve, dar cu paragraph de observatii;
- opinia cu reserve;
-imposibilitatea exprimarii unei opinii;
- opinia defavorabila.
309.

Paragraful privind natura i ntinderea lucrrilor de audit.

Acest paragraf cuprinde referenialul de audit utilizat, respectiv Standardele Internaionale de Audit
sau norme i practici naionale, precum i descrierea lucrrilor de ctre auditor.
Raportul auditorului trebuie s descrie ntinderea lucrrilor de audit, indicnd c ele au fost
ndeplinite conform Standardelor Internaionale de Audit sau conform normelor sau practicilor naionale.
ntinderea lucrrilor d posibilitatea pentru auditor s pun n oper procedurile de audit judecate
ca necesare n condiiile concrete date. Cititorul are n fapt nevoie s se asigure c auditul a fost fcut
conform normelor i practicilor n materie; dac aceasta nu rezult n mod clar, se presupune c normele i
practicile utilizate sunt cele din ara indicat prin adresa auditorului.
Raportul trebuie s precizeze c auditul a fost planificat i executat de o manier care s asigure n
mod rezonabil c situaiile financiare nu comport anomalii semnificative.
Raportul de audit trebuie s descrie auditul, ca presupunnd:
- examenul, pe baz de sondaje, a elementelor probante care justific sumele i informaiile coninute n
situaiile financiare;
- evaluarea principiilor i metodelor contabile folosite pentru elaborarea situaiilor financiare;
- evaluarea estimrilor semnificative fcute de conducere pentru a stabili situaiile financiare;

- revederea prezentrii de ansamblu a situaiilor financiare.

Raportul trebuie s indice c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a expresiei de opinie.
Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmtoare:
Noi am realizat auditul conform Standardelor Internaionale de Audit (sau se poate face referire la
normele sau practicile naionale).
Aceste standarde (norme) precizeaz c auditul nostru trebuie s fie planificat i realizat n scopul
de a obine o asigurare rezonabil c, situaiile financiare nu comport anomalii semnificative. Un audit
const n a exprima, pe baz de sondaje, elementele probante care s justifice sumele i informaiile
coninute n situaiile financiare; el const, de asemenea, n a evalua principiile i metodele contabile folosite
i estimrile semnificative fcute de ctre conducerea entitii, pentru nchiderea situaiilor financiare, ct i
n a efectua o revedere a prezentrii de ansamblu a acestora.
Estimm c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a exprimrii opiniei noastre.
310.

Particulariti privind prile afiliate (legate) n audit.

Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 550 stabilete procedurile i principiile fundamentale, precum i
modalitile lor de aplicare n ce privete responsabilitile auditorului referitoare la tranzaciile ntre pri
legate (afiliate), aa cum sunt ele definite prin Standardul Internaional de Contabilitate nr. 24 Pri legate.
Auditorul trebuie s pun n lucru proceduri de audit n vederea reuniunii de elemente probante referitoare la
identificarea de ctre conducerea intreprinderii a prilor legate (afiliate), precum i la informaiile prezentate
n anexe privind efectele tranzaciilor i operaiilor ntre prile legate, care au o influen semnificativ
asupra situaiilor financiare.
n timpul lucrrilor de audit, auditorul d atenie operaiilor care par neobinuite i care pot indica existena
prilor legate pn atunci necunoscute ca, de exemplu:
- opera efect n cdiii comerciale anormale, mai ales n ce privete preul, rata dobnzii, garanii i cdiii de
ramburs neobinuite;
- operaii a cror existen nu pare justificat prin nici o motivaie logic;
- operaii a cror substan difer de forma acestora;
-operaii efectuate pe ci neobinuite;
- volum prea ridicat sau operaii importante realizate cu unii clieni sau furnizori, n raport cu alii;
- operaii nenregistrate.
Printre procedurile puse n lucru de auditor se pot folosi:
- controalele detaliate asupra unor operaii, tranzacii, rulaje sau solduri;
- consultarea proceselor verbale ale adunrilor generale ale acionarilor i ale consiliului de administraie;
- acordarea unei atenii deosebite unor operaii de la sfritul perioadei;
- acordarea contractelor i conveniilor de mprumut;
- examenul operaiilor de cumprri sau vnzri pe pri ale unei societi n participaie;
- examenul operatiilor i tranzaciilor ntre pri legate identificate;
- obinerea unei declaraii de la conducerea intreprinderii prin care s ateste c informaiile prezentate cu
privire la identificarea prilor legate sunt exhaustive i au fost corect descrise n anexele la situaiile
financiare.
311.

Pstrarea arhivelor clientului la nivelul unui cabinet/societ i de

Pstrarea documentelor contabile este un atribut exclusiv al clientului. Modalitatea de predareprimire a documentelor, n vederea contabilizrii, se stabilete prin contracte i anexe la contract, fiind
obligatorie:
- normalizarea documentelor;
- stabilirea termenelor.
Cnd clientul nu respect termenele, se va proceda la punerea acestuia n ntrziere, documentul
respectiv fiind pstrat la dosarul clientului. Dac un client a disprut, se verific Registrul Comerului dac a
fost radiat, iar profesionistul este obligat s pstreze asupra lui documentul pe durata de conservare
prevzut de lege.
312.

Planul de misiune: coninut, rol n misiunea de audit.

94

Planul de misiune este n fapt programul general de munc n care sunt sintetizate toate informaiile
obinute pe baza crora s poat fi orientat i planificat misiunea de audit. Este documentul care servete
ca instrument de baz pentru toi intervenienii de-a lungul ntregii misiuni de audit.
Planul de misiune permite auditorului:
- s-i stabileasc natura i ntinderea controalelor n raport cu pragul de semnificaie ales;
- s-i organizeze lucrrile de audit astfel nct s fie atins obiectivul de a certifica situaiile financiare n
mod raional, cu maximum de eficacitate i n cadrul termenelor convenite cu clientul.
Planul de misiune este deci un instrument de lucru care permite luarea de decizii cu privire la:
lucrrile de efectuat, mijloacele necesare, datele interveniilor n teren, rapoarte i relaii de stabilit, bugetul
de timp i costurile angajate.
Din planul de misiune nu pot lipsi informaii care se refer la: cunoaterea activitilor ntreprinderii,
nelegerea sistemului contabil i a de control intern, riscul i pragul de semnificaie, natura calendarului,
ntinderea procedurilor de audit i coordonarea, conducerea, supravegherea i revizuirea lucrrilor.
Coninutul tip al unui plan de misiune este urmtorul:
I. Prezentarea ntreprinderii;
II. Informaii contabile;
III. Definirea misiunii;
IV. Sisteme i domenii semnificative;
V. Orientarea programului de lucru;
VI. Echipa i bugetul;
VII. Planificarea
313.

Plata lucrrilor, modul de stabilire a onorariilor n profesia contabil.

Pentru orice lucrare, profesionistul contabil pretinde numai onorariile stabilite prin contract sau de catre
organul judiciar. Onorariile nu pot fi platite sub forma de avantaje in natura, participatii sau comisiaone.
Nu trebuie acceptata nici o plata care nu reprezinta contravaloarea unei prestatii sau care este facuta pentru
a acoperi anumite atitudini abusive ale clientului sau incalcari ale legislatiei.
Contractele se incheie inaintea inceperii lucrarilor ( pe parcurs, acte aditionale).
Nu se pot incheia contracte globale.
Nu se pot incheia contracte pentru activitati incompatibile.
Este interzisa impartirea onorariile intre colegi prin participarea la executarea lucrarilor.
Onorariile nu pot fi fixate in functie de rezultatele obtinute
In caz de litigiu referitor la onorariu, arbitrajul il constituie presedintele filialei ( procedura dreptului
comun).
314.

Precizai ce reduceri se acord n cazul impozitului pe cldiri n funcie de vechimea cldirii.

Valoarea impozabil a cldirii, determinat n urma aplicrii prevederilor alin. (1) - (6), se reduce n funcie
de anul terminrii acesteia, dup cum urmeaz:
a) cu 20%, pentru cldirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal
de referin;
b) cu 10%, pentru cldirea care are o vechime cuprins ntre 30 de ani i 50 de ani inclusiv, la data
de 1 ianuarie a anului fiscal de referin.
315.
-

Prezenta i 3 momente din via a ntreprinderii n care este obligatorie evaluarea.

modificri in mrimea si structura capitalului social

modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor
actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje)

316.

Prezenta i 3 metode de determinare a ratei de actualizare.

- Rentabilitatea specifica ateptata pentru investiii alternative,

- rata de actualizare = dob obligatiiunilor de stat + prima de risc,.
- rata neutra de plasament pe piaa financiara

- rata dobnzii ceruta pentru plata datoriei planificate;

Rata dobnzii care este bazata pe o estimare subiectiva a componentelor sale (rata dobnzii de baza fr risc)
317.

Prezenta i si explicai 4 corecii ce pot fi aduse rezultatelor din bilanul contabil pentru
determinarea capacit ii beneficiare.

A. prima categorie de corecii se refera la corectarea profitului obinut din diferene de curs valutar;
B. a doua categorie de corecii sunt legate de amortismente se nltura orice exces de amortizare si se
aduga orice insuficienta de amortizare, referina constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale
emise de experii tehnici;
C. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerrile trebuie adugate
sau eliminate, referina constituind-o standardele si studiile efectuate de experi in munca si protecia sociala;
D. a patra categorie se refera la stocuri se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe ntreaga
perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sfrit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau
deduse din rezultatul contabil;
E. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi excepionale se rein numai acele profituri care provin
din operaiuni obinuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor
F. corecii legate de sinergii
G. alte corecii care pot rezulta din diagnostic
In concluzie, pe baza constatrilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scdea valoarea ntreprinderii.
318.

Prezenta i si explicai modul de determinare a costului capitalului unei ntreprinderi.

Rata de actualizare poate reflecta costul mediu ponderat al capitalului ntreprinderii. Desigur, se
nelege ca, atunci cnd firma nu utilizeaz credite, rata de actualizare va fi egala cu costul
capitalurilor proprii.
Formula de calcul a costului capitalului mediu ponderat al capitalului este:
CMPC = CKpr*Kpr/v+CD* (1-Ci) , unde:
CMPC = costul mediu ponderat al capitalului
CKpr = costul capitalului propriu
Kpr = capitalul propriu
V = valoarea de piata a intreprinderii (capital la dispozitia furnizorilor de capital)
CD = credite
Ci = cota de impozit pe profit
Sau
Modul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi
Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o
posibila rata de actualizare folosita de intreprindere.
-Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a actiunii+crestere
preconizata a dividendului
- cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si prin profituri
reinvestite, costul capitalurilor va fi :
KCPR = DIV + (1-d)*
S
CPR
DIV = dividendul pe actiune distribuit
S = cursul bursier al actiunii firmei analizate
d = rata de distribuire a dividendelor
= profitul net al firemie
CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei
319.

Prezentai aspectele despre obiectivitate.

Obiectivitatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie imparial, fr prejudeci, s nu
se afle n situaii de incompatibilitate, de conflict de interese sau alte asemenea, de natur a
determina un ter s pun la ndoial obiectivitatea acestuia.
96

320.

Prezentai aspectele principale despre integritate n profesia contabil.

321.

Integritate sa fie drept, cinstit si sincer n executarea lucrrilor sale.

Prezentai cauzele dizolvrii societilor comerciale.

n contractul de societate, trebuie prevzute clauzele de dizolvare a societii, aceast cerin

rezult din prevederile exprese ale Legii nr. 31/1990, art. 8 pct. (p).
- Cauzele legale de dizolvare pot fi receptate n contract prin trimiterea la legislaia societilor
comerciale sau la alte legi speciale, sau prin menionarea expres a acestora.
- ntr-o opinie, cauzele de dizolvare prevzute de lege ar fi limitative. n doctrina recent, ns, s-a
considerat c asociaii ar putea conveni, prin clauze ale actului constitutiv, i alte cauze de dizolvare dect
cele enumerate de lege, cu condiia respectrii art.5 Cod civil.
- Problema este, n prezent, tranant, ntruct din art. 222 alin. (1) litera g) rezult expresis verbis c
dizolvarea poate interveni i pentru cazuri prevzute prin convenia prilor, altele dect cele reglementate la
litera a)-f).
- Cauzele generale de dizolvare cu cea mai mare aplicabilitate n cazul societilor comerciale, fr a
fi limitate doar la acestea, sunt:

expirarea duratei pentru care a fost nfiinat societatea, n cazul n care o anumit durata a fost stabilita

imposibilitatea ndeplinirii obiectului de activitate

falimentul

reducerea capitalului social sub minimul legal

reducerea (pentru o perioada de cel puin 9 luni) numrului minim de acionari prevzut de legea
aplicabila

dizolvarea prin hotrrea adunrii generale

322.

Prezentai cel puin apte caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditul
contractual.
1
2
3
4
5
6
7

323.

Audit statutar
Numirea se face de ctre AGA
Misiunea este plurianual sau
recurent
Se emite un raport de audit
Se supune anumitor prevederi din
Codul etic al profesiei
Misiunea este permanent
Misiunea se efectueaz prin sondaj
din cauza multitudinii de operaiuni
ce trebuie verificate
Nu poate avea imixtiuni n gestiunea
unitii

Audit contractual
Numire de ctre management
Misiune cel mult anual
Se pot emite diferite rapoarte
Reglementrile etice nu sunt la fel de restrictive
Misiune punctual
Misiunea poate presupune verificri totale
Poate avea natura unei consultane

Prezentai cinci situaii de ameninare la adresa independenei.

Cele 5 situatii de amenintare la adresa independentei sunt:

1. Interesului propriu,
2. Slabirea autocontrolului,
3. Renuntarea la propriile convingeri,
4. Manifestarile de familiarisrn,
5. Actiuni de intimidare
324.

Prezentai conceptul de independen n audit.

Principiul independenei se aplic tuturor profesionitilor contabili n practica liber (liber-profesionitii

contabili) indiferent de natura serviciului profesional prestat.

Independena are dou componente fundamentale:

1.
Independena de spirit (raionamentului profesional) - este caracterizata
prin starea de spirit care nlesnete obinerea unei opinii neafectate de influene care pot compromite
raionamentul profesional, permind profesionistului contabil s acioneze cu integritate, cu
obiectivitate i cu pruden profesional.
2.
Independena n aparen (comportamental) - se caracterizeaz prin
evitarea faptelor i circumstanelor care pot fi att de semnificative, nct o ter persoan, logic i
informat (deinnd toate informaiile relevante i aplicnd toate msurile de prevedere necesare), ar
putea ajunge la concluzia normal c integritatea, obiectivitatea i prudena profesional ale
cabinetului/societii sau grupului sau ale unui membru al acestora au fost compromise..
325.

Prezentai o serie de aspecte legate de societile n comandit pe aciuni.

Societatile in comandita pe actiuni presupun impartirea actionarilor in doua categorii:comanditati si

comanditari. Comanditatii au raspundere solidara si nelimitata pentrudebitele societatii, in timp ce
comanditarii au o raspundere limitata doar la aportul lor lacapitalul social. Toate celelalte trasaturi specifice
SA se regasesc si in cazul SCA.
326.

Prezentai pe scurt coninutul seciunii a 8-a din Codul etic naional al profesionitilor contabili
din Romnia.

Principiile fundamentale care stau la baza organizrii controlului de calitate sunt: universalitatea,
confidenialitatea, colegialitatea, adaptabilitatea i armonizarea. Recomandarea CEE din 15 noiembrie 2000
prevede c activitatea de control al calitii poate fi organizat i exercitat n dou forme: control colegial i
control prin personal angajat. n ambele forme trebuie asigurat calitatea controlorilor i obiectivitatea lor.
Regulile aplicabile se refer la:
- cine poate fi controlat;
- selectarea auditorilor astfel nct la finele unei perioade toi auditorii s fie controlai;
- efectuarea controlului la ct mai multe birouri ale societii de audit;
- perioada controlat, care nu poate depi 6 ani (10 ani la societile mici, la care nu s-au
constatat deficiene);
- misiunile de verificare a situaiilor financiare ncredinate cabinetelor respective, dar i
sistemul de control intern din cadrul cabinetului;
- elementele pe care se sprijin controlorul n aprecierea activitii cabinetului verificat:
calitatea elementelor probante, respectarea normelor de audit, respectarea normelor
deontologice (mai ales independena), calitatea rapoartelor;
- supravegherea public a profesiei (prin reprezentani ai Ministerului Finanelor Publice);
- aplicarea sanciunilor disciplinare;
- confidenialitate;
experiena i formarea continu a controlorilor de calitate;
independena i obiectivitatea controlorului de calitate.
327. Prezentai principalele aspecte conceptuale privind etica.
Etica isi are originea in cuvantul ethos din limba greaca: aceasta poate insemna atatcaracterul unui individ,
cat si cultura unei comunitati.Etica se ocupa cu studiul teoretic al valorilor si conditiilor umane din
perspective principiilor morale si a rolului acestora in viata sociala.Etica, in sens restrans, reprezinta
totalitatea normelor de conduita morala, iar in sens simai restrans reprezinta un ansamblu de principii si
reguli ale membrilor unei profesiiliberale.Exista o stransa legatura intre educatie si etica,comportamentul
etic presupunand un nivelde competenta ce se obtine prin actiuni educative
328. Prezentai principalele aspecte despre profesionalism.
Acest principiu impune ca obligatie profesionistului contabil sa se conformeze legilor si reglementarilor
relevante si sa evita orice actiune care ar prejudicia profesia, organismul profesional sau un membru.
In cadrul strategiei de promovare si de marketing a lor si a activitatii pe care efectueaza, profesionistii
98

contabil nu trebuie sa furnizeze informatii eronate despre profesia lor.

Profesionistii contabili trebuie sa fie cinstiti si loiali si nu trebuie:
- sa faca revendicari exagerate pentru serviciile pe care le ofera, calificarile pe care le poseda si
experienta pe care o detin
- sa ofere referinte compromitatoare sau comparatii lipsite de fundament privind munca desfasurata de
altii.
329. Prezentai principalele aspecte despre respectarea standardelor i normelor profesionale n
profesia contabil.
Un profesionist contabil trebuie s-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu normele
tehnice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grija si abilitate
instructiunile clientului sau patronului in msura in care sunt compatibile cu cerintele de integritate,
obiectivitate si, n cazul liber profesionitilor contabili, cu independenta . In plus, ei trebuie sa se
conformeze normelor profesionale si tehnice emise de:
- IFAC (de ex. Standardele Intemationale de Audit)
- Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate
- Ministerul Finantelor Publice
- C.E.C.C.A.R. si Camera Auditorilor Financiari
Legislatia relevant
330. Prezentai principalele aspecte privind onorariile i independena n profesia contabil.
Cand onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care apartine acest client, reprezinta o parte
importanta din onorariile brute totale ale profesionistului contabil liberal sau ale cabinetului in ansamblu,
dependenta fata de acest client sau grup trebuie examinate cu atentie,caci independenta poate fi pusa in pericol.
Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli sI furnizeaza instructiuni membrilor lor referitoare la acest
subiect; acestea trebuie sa fie in concordanta cu nivelul de dezvoltare al profesiei contabile, cu situatia
economica a fiecarei tari.
Serviciile profesionale nu trebuie sa fie propuse sau efectuate unui client pe baza de acorduri sau contracte
conform carora facturarea onorariilor este conditionata de importanta problemelor descoperite sau de rezultatele
acestor servicii.
In tarile in care facturarea onorariilor conditionata de rezultat este autorizata de legislia sau de normele
organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenta nu este obligatorie.
Onorariile fixate de tribunal sau alta autoritate publica nu sunt considerate ca intrand in aceasta categorie.
Dimpotriva, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrand in aceasta
categorie.
331. Prezentai principalele aspecte ale profesiei contabile.
Profesia contabila se distinge de alte profesii prin insumarea unei responsabilitati fata de interesul public,
profesionistii contabili din intreaga lume trebuie sa furnizeze servicii de inalta calitate in interes public si pentru
aceasta trebuie sa respecte unele principii si reguli de comportament profesional menite sa dea serviciilor
respective autoritatea necesara si sa previna patrunderea catre utilizatori a unor informatii financiar-contabile
care pot influenta negativ deciziile acestora.
Stabilirea de principii si reguli etice si monitorizarea insusirii si respectarii acestora de catre toti
profesionistii contabili constituie una din atributiile de baza ale organismului profesional. Pentru aceasta,
organismul profesional trebuie sa aiba capacitatea si resursele necesare pentru instruirea unui sistem de
investigare si de sanctiuni pentru cazurile de nerespectare a standardelor profesionale si etice.
Caracteristicile esentiale ale unei profesiei contabile sunt:
- detinerea unei competente intelectuale specifice, obtinuta prin formare si invatamant.
- respectarea de catre membri a unui amsamblu de valori si de reguli stabilite de organismul profesional, cu
deosebire cele care se refera la obiectivitate.
- recunoasterea unei datorii vizavi de public, in amsamblu.
Uneori, datoria membrilor, vizavi de profesiunea lor si de public, poate fi in contradictie cu interesul lor
personal pe termen scurt, sau cu obligatiile lor de loialitate, vizavi de angajator.

Tinand seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionale nationale sa

defineasca reguli de etica pentru membrii lor, incat sa garanteze o calitate optima a serviciilor si sa pastreze
increderea publicului in profesie.
Profesia contabila liberala este bazata pe moralitate ireprosabila, pe independenta, pe stiinta in profesie, pe
competenta.
Necesitatea reglementrii profesiei contabile
Reglementarea unei profesii este impus de nevoia de standarde profesionale, etice, de educaie care s fie
ndeplinite de membrii acelei profesii. Necesitatea i natura reglementarii depind de urmtorii factori:
1. Capacitatea profesiei respective de a rspunde necesitilor economiei si societii,
2. Condiiile de pia n care activeaz profesia.
3. Existena unui dezechilibru n ce privete cunotinele ntre clientul care primete serviciile respective i
furnizorul acestor servicii, adic profesionistul contabil care deine experiena necesar pentru a fi stabilite
relaiile ntre cele dou domenii.

332.

Prezentai principalele proceduri analitice n auditul situaiilor financiare.

Procedurile analitice includ luarea n considerare a comparaiilor dintre informaiile

financiare ale unei entiti i:
Informaiile comparabile aferente perioadelor anterioare;
Rezultatele anticipate ale entitii, cum ar fi prognozele i previziunile,
sau estimrile auditorului, cum ar fi o estimare a amortizrii;
Informaiile referitoare la un sector de activitate similar, cum ar fi
compararea indicatorului vnzrilor unei entiti cu media pe ramur
sau cu alte entiti comparabile ca dimensiune, aparinnd aceleiai
ramuri.
5. Procedurile analitice includ, de asemenea, considerente cu privire la relaiile
dintre:
Elemente ale informaiilor financiare care se estimeaz a fi conforme
unui model previzibil bazat pe experiena entitii, cum ar fi procentele
marjei brute.
Informaiile financiare i cele nefinanciare, dar relevante, cum ar fi costurile cu salarizarea raportat la
numrul de angajai.
333.

Prezentai regimul fiscal al cheltuielilor cu dobnzile.

Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este mai
mic sau egal cu trei. Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu
termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si
sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Prin capital imprumutat se intelege totalul
creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale.
In cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati, cu exceptia celor prevazute in paragraful
anterior, dobanzile deductibile sunt limitate la:
a) nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, corespunzatoare ultimei luni
din tri-mestru, pentru imprumuturile in lei;
b) nivelul ratei dobanzii anuale prin procentul de la momentul respectiv, pentru imprumuturile in
valuta. Nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile in valuta se actualizeaza prin hotarare a guvernului.
Limita prevazuta la paragraful anterior se aplica separat pentru fiecare imprumut. Aceasta limita nu se aplica
societatilor comerciale bancare, persoanelor juridice romane, sucursalelor bancilor straine care isi desfasoara
activitatea in Romania, societatilor de leasing pentru operatiunile de leasing, societatilor de credit ipotecar,
institutiilor de credit, precum si institutiilor financiare nebancare. In cazul unei persoane juridice straine care
isi desfasoara activita-tea printr-un sediu permanent in Romania, prevederile prezentului articol se aplica
prin luarea in considerare a capitalului propriu.
334.

Prezentai regimul fiscal n cazul cheltuielilor cu sponsorizarea.

100

Cheltuielile de sponsorizare i/sau mecenat i cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii;
contribuabilii care efectueaz sponsorizri i/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994
privind sponsorizarea, cu modificrile ulterioare, i ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicat, cu
modificrile i completrile ulterioare, precum i cei care acord burse private, potrivit legii, scad din
impozitul pe profit datorat sumele aferente n limita minim precizat mai jos:
1. 3 la mie din cifra de afaceri;
2. 20% din impozitul pe profit datorat.
n limitele respective se ncadreaz i cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, n scopul
construciei de localuri, al dotrilor, achiziiilor de tehnologie a informaiei i de documente specifice,
finanrii programelor de formare continu a bibliotecarilor, schimburilor de specialiti, a burselor de
specializare, a participrii la congrese internaionale;
335.

Prezentai rolul consiliului de administraie n cadrul societii pe aciuni.

Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru realizarea
obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege pentru adunarea generala a
actionarilor.
Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate directorilor:
a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii;
b) stabilirea politicilor contabile i a sistemului de control financiar, precum i aprobarea planificrii
financiare;
c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor;
d) supravegherea activitatii directorilor;
e) pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea hotararilor
acesteia;
f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii, potrivit Legii nr. 85/2006 privind
procedura insolventei.
De asemenea, nu pot fi delegate directorilor atributiile primite de catre consiliul de administratie din partea
adunarii generale a actionarilor.
Consiliul de administratie poate delega conducerea societatii unuia sau mai multor directori, numind pe unul
dintre ei director general.
Directorii pot fi numiti dintre administratori sau din afara consiliului de administratie.
Daca prin actul constitutiv sau printr-o hotarare a adunarii generale a actionarilor se prevede acest lucru,
presedintele consiliului de administratie al societatii poate fi numit si director general.
Consiliul de administratie reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie. In lipsa unei stipulatii contrare
in actul constitutiv, consiliul de administratie reprezinta societatea prin presedintele sau.
Prin actul constitutiv, presedintele si unul sau mai multi administratori pot fi imputerniciti sa reprezinte
societatea, actionand impreuna sau separat. O astfel de clauza este opozabila tertilor.
Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezinta societatea doar actionand impreuna pot imputernici
pe unul dintre ei sa incheie anumite operatiuni sau tipuri de operatiuni.
In cazul in care consiliul de administratie deleaga directorilor atributiile de conducere a societatii ,puterea de
a reprezenta societatea apartine directorului general.
Consiliul de administratie inregistreaza la registrul comertului numele persoanelor imputernicite sa
reprezinte societatea, mentionand daca ele actioneaza impreuna sau separat. Acestea depun la registrul
comertului specimene de semnatura.
Membrii consiliului de administratie isi vor exercita mandatul cu prudenta si diligenta unui bun
administrator.
Administratorul nu incalca obligatia prevazuta la alin. anterior, daca in momentul luarii unei decizii de
afaceri el este in mod rezonabil indreptatit sa considere ca actioneaza in interesul societatii si pe baza unor
informatii adecvate.
Decizia de afaceri este orice decizie de a lua sau de a nu lua anumite masuri cu privire la administrarea
societatii. Membrii consiliului de administratie isi vor exercita mandatul cu loialitate, in interesul societatii.
Membrii consiliului de administratie nu vor divulga informatiile confidentiale si secretele comerciale ale
societatii, la care au acces in calitatea lor de administratori. Aceasta obligatie le revine si dupa incetarea
mandatului de administrator.

336.

Prezentai tehnica sondajului n misiunea de audit.

innd seama de nr de operaii efectuate de intreprindere, auditorul nu poate verifica integral, de exemplu,
rulajele sau soldurile unui cont. El caut elem probante pe un eantion adecvat, utiliznd tehnica sondajului
cel mai bine adaptat fiecrei situaii.
Sondajul este definit ca o tehnic ce const n selecionarea unui anumit numr sau pri dintr-o mulime,
aplicarea la acestea a tehnicilor de obinere a elementelor probante i extrapolarea rezultatelor obinute
asupra eantionului la ntreaga mas sau mulime. Tehnica sondajului este reglementat de Standardul
Internaional de Audit (ISA) nr. 530.
Sondajele pe care le realizeaz auditorul n cursul misiunii sale sunt de dou naturi diferite;
- n unele cazuri, n general cu ocazia verificrii funcionrii controlului intern, auditorul caut s
demonstreze c elementele care constituie masa, mulimea, prezint o caracteristic comun (de exemplu,
vizarea sau aprofundarea comenzilor cu ocazia cumprrilor); sondajele efectuate n astfel de cazuri sunt
sondaje asupra atribuiilor;
- n alte cazuri, n general cu ocazia controlului conturilor, auditorul caut s verifice valoarea dat unei
mulimi sau unei mase; acestea sunt sondaje asupra valorilor.
Auditorul poate folosi n general dou tipuri de sondaje: sondajul statistic i sondajul nestatistic, bazat
exclusiv pe experiena sa profesional; acesta din urm, ns, nu permite o extrapolare riguroas a
rezultatelor obinute asupra eantionului la ntreaga mas sau mulime. Alegerea ntre cele dou tipuri de
sondaje depinde de pregtirea profesional a auditorului i de gradul de credibilitate pe care acesta dorete s
l dea concluziilor sale.
Oricare ar fi ns tipul de sondaj, este important s fie respectate cteva reguli riguroase privind decizia
asupra eantionului i parcurgerea unor etape obligatorii.
337.

Prin ce se caracterizeaz raportul auditorului asupra respectrii clauzelor contractuale?

Auditorul poate s accepte o misiune de audit speciala numai dac misiunea se refer exclusiv la examinarea
respectrii clauzelor care vizeaz aspecte contabile i financiare; dac numai unele chestiuni particulare nu
sunt acoperite de competena auditorului, acesta va recurge la serviciile unui expert.
Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclus n raportul de audit, de
baz.

338.

Prin ce se caracterizeaz raportul auditorului asupra situaiilor financiare condensate?

O ntreprindere poate avea nevoie s stabileasc situaii financiare care rezum situaiile sale
financiare auditate. pentru a informa anumite grupuri de utilizatori, interesate de cunoaterea doar a cifrelor
cheie privind situaia financiar i rezultatele acesteia.
Auditorul nu trebuie s emit vreun raport asupra situaiilor financiare condensate dect n cazul unde
acesta a emis un raport de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor.
Conducerea ntreprinderii este obligat s indice clar c situaiile financiare sunt condensate, iar
lectorul, pentru o mai bun nelegere, trebuie s le citeasc mpreun cu situaiile financiare n ansamblul
lor, auditate. Titlul care poate fi dat acestor situaii financiare condensate este Situaii financiare
condensate, pregtite pe baza situatiilor financiare auditate pentru exercitiul financiar nchis la data de 31
decembrie 2000".
Raportul auditorului asupra situaiilor financiare condensate trebuie s cuprind urmtoarele elemente
de baz:
titlul;
destinatarul;
identificarea situaiilor financiare auditate din care s-au nscut situaiile financiare condensate;
o referire la data raportului de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor i n tipul de
opinie exprimat nacel raport;
102

 o opinie care s indice dac informaiile cuprinse n situaiile financiare condensate sunt n
concordan cu situaiile financiare auditate, din care acestea s-au nscut. Dac auditorul a emis o
opinie modificat asupra situaiilor financiare n ansamblul lor, dar este satisfcut de prezentarea
situaiilor financiare condensate, raportul trebuie s menioneze c dei situaiile financiare
condensate sunt n concordan cu situaiile financiare n ansamblul lor, acestea provenind din
situaii financiare care au fcut obiectulunui raport de audit modificat.
o meniune, sau o trimitere la o not anex la situaiile financiare condensate, n care se
menioneaz c pentru o bun nelegere a rezultatelor i situaiilor financiare ale entitii, situaiile
financiare condensate trebuiesc citite mpreun cu situaiile financiare n ansamblul lor i cu
raportul de audit asupra acestora;
data raportului;
adresa auditorului;
semntura auditorului
339.
Prin ce se deosebesc valorile entit ii (funcionale, ale ansamblului resurselor investite) de cele
ale capitalurilor proprii (matematice, nete)?
Valorile entitatii se deosebesc de capitalurile proprii (matematice, nete) prin potentialul de care dispun de a
genera supraprofit, respectiv prin elementele nemateriale , care nu figureaza ca elemente de patrimoniu ale
intreprinderii, dar care concura la desfasurarea activitatii sale.
340.

Prin ce se deosebete goodwill-ul de activele intangibile identificabile?

Godwill-ul se deosebeste de activele intangibile identificabile prin faptul ca nu este cuprins in situatiile
financiare individuale ci numai in cele consolidate.
341. Prin ce se deosebete valoarea estimat de evaluator de preul care este eventual stabilit de
ctre cei care au cerut efectuarea evalurii?
Stabilirea pretului presupune negocierea, evaluatorulnu-si propune sa sa determine pretului ci gama de
valori, respective zona in care ar putea incepenegocierea si care ar putea probabil sa se situeze
pretul.Valoarea unui bun se fondeaza pe notiune adeschimb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala
constiutie punctul de echilibru in carevanzatorul accepta sa vanda si cumparatorulul sa cumpere. Valoarea
depinde de unele criterii saufactori care influenteaza dorinta de a cumpara sau vinde; aceste criterii pot fi
subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care
abordeaza atatseparate cat si impreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau
intreprinderii inansamblul sau.
342. Prin ce se deosebete o misiune de audit bazat pe proceduri convenite de o misiune de audit
statutar?
Intr-o misiune de proceduri convenite, auditorul nu exprima nici o asigurare. El intocmeste in mod simplu un
raport asupra faptelor constatate iar utilizatorii raportului sunt cei care trag propriile concluzii din lucrarile
auditorului.
Intr-o astfel de misiune, auditorul aplica proceduri de audit definite de comun acord cu clientul si cu
toti beneficiarii rezultatelor acestor lucrari.
Acest raport se adreseaza exclusiv partilor care au convenit procedurile de pus in lucru.

1
2

Misiune de audit pe baz de

proceduri convenite
Nici o asigurare
Procedurile puse n lucru de auditor
sunt definite de ctre auditor de
comun acord cu clientul i cu toi

Audit statutar
Asigurare ridicat, dar nu absolut
Procedurile sunt standardizate, clientul ne
avnd nici un rol n stabilirea lor

343.

beneficiarii
rezultatelor
acestei
lucrri
Destinatarii sunt exclusiv prile Destinatarii sunt AGA i ali teri
care au convenit procedurile puse n
lucru
Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire).

Intr-un examen limitat auditorul recurge la propriul su raionament profesional pentru a determina
natura, calendarul i ntinderea procedurilor de examen limitat.
Pentru aceasta el se sprijin pe elementele urmtoare:
cunostintele obtinute cu ocazia unor misiuni de audit sau misiuni de examen limitat efectuate anterior
cunoaterea activitilor ntreprinderii, a principiilor i conveniilor contabile aplicate n sectorul din
care face parte ntreprinderea precum i a sistemului contabil al acesteia;
caracterul semnificativ al tranzaciilor i soldurilor conturilor.
Pentru stabilirea pragului de semnificaie vor fi aplicate aceleai principii ca i n cazul misiunilor de
audit de baz.
Procedurile examenului limitat presupun etapele urmtoare:
cunoaterea activitilor ntreprinderii i ale sectorului din care face parte;
analiza principiilor i practicilor contabile urmate de ntreprinderi;
analiza procedurilor practicate de ntreprindere pentru contabilizarea, clasificarea i ntocmirea
documentelor de sintez, strngerea informaiilor ce vor fi nscrise n notele anexe i pregtirea
situaiilor financiare.
primirea n lucru a procedurilor analitice destinate identificrii variaiilor, tendinelor i elementelor
neobinuite cutnd n mod deosebit n:
compararea situaiilor financiare cu cele ale exerciiilor precedente;
compararea situaiilor financiare cu situaiile bugetare ale perioadei i cele previzionale;

studiul diferenelor dintre cifrele nscrise n situaiile financiare pentru anumite rubrici i cele
planificate sau cu cele realizate de alte ntreprinderi din acelai sector.
In cazul examenului limitat, auditorul nu este inut s aplice proceduri viznd identificarea unor
evenimente care se produc dup data raportului sau privind examenul limitat (evenimente posterioare).
In cazul n care se consider c informaiile supuse examenului limitat pot conine anomalii
semnificative, auditorul trebuie s pun n lucru proceduri complementare sau mai extinse, care s-i permit
s exprime o asigurare negativ sau s confirme necesitatea de a modifica raportul su.
344.

Programul de control: rol, coninut, forme de prezentare n audit de calitate al CECCAR.

Nu exist un program standard de control al conturilor deoarece acest program depinde exclusiv de
rezultatele etapelor precedente i de caracteristicile fiecrei intreprinderi.
Etapa de cunoatere a intreprinderii a permis determinarea domeniilor semnificative, a zonelor de risc i a
naturii operaiilor; n etapa referitoare la aprecierea controlului intern, auditorul a avut posibilitatea
identificrii existenei controlului intern pe care se poate sprijini i verificrii modului de funcionare a
acestuia. Numai n funcie de aceste fluxuri de informaii i de gradul de fiabilitate al lor auditorul i
stabilete programul de control al conturilor care, aa cum s-a mai amintit, poate fi restrns sau extins.
Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utiliza planul de misiune i foaia de sintez a
aprecierii controlului intern, documente ce asigur legtura cu etapele precedente.
Aadar, rolul programului de control este acela de a stabili care sunt controalele de efectuat, ct de extinse
vor fi acestea i data la care ele vor fi efectuate.
Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru special, care conine rubricile urmtoare:
- lista controalelor de efectuat, ordonat pe seciunile situaiilor financiare; aceste controale trebuie ct mai
bine detaliate pentru a fi uor de identificat documentele i informaiile necesare a se solicita intreprinderii;
- ntinderea eantionului: innd seama de pragul de semnificaie i de evenimentele erori ce pot fi
104

descoperite, este indicat ca n aceast coloan s se menioneze volumul sondajelor de efectuat pentru
controlul respectiv;
- indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte important, avnd n vedere c, calit unui control
depinde de data la care s-a efectuat. Aceast coloan va fi completat pe msura avansrii progr de ctrl, ceea
ce permite urmrirea cronologic a lucrrilor;
- o referin pentru foaia de lucru;
- probleme ntlnite: aceast coloan se folosete pentru supervizarea lucrrilor i pentru a stabili sinteza
rezultatelor controalelor.
Un exemplu de structur a unui program de control se prezint astfel:
Ref:
Pag:
Exercii
Auditor:
Data:
u
Data crerii:
Viza responsabilului:
Data actualizrii:
Mrimea
Fcut
de Referina
Probleme
Controale
de eantionului

(Foaia de lucru)
ntlnite
efectuat
la data de
.
Verificarea
Sume mai mari Ionescu
A6
Nimic
achiziiilor
de 75.000 mii 16/03/95
exerciiului pe baz lei
de comenzi, facturi
i recepii
345.

Protejare independenei prin clauze contractuale cu clientul n profesia contabil.

Masurile de protejare stabilite n contractul cu clientul constau n:

- aprobarea sau ratificarea de catre Adunarea generala a clientului, a numirii cabinetului/societatii prestatoare
de servicii profesionale atunci cnd alte peroane mputernicite de client au semnat contractul;
nominalizarea angajatilor competenti ai clientului, mputerniciti a lua decizii manageriale;
- stabilirea de catre client a politicilor si procedurilor pentru o raportare financiara corecta;
- procedurile interne ale clientului privind asigurarea delegarii obiective a angajatilor pentru buna gestionare
a bunurilor si valorilor;
- structura conducerii corporative a clientului, printer care si comitetul de audit care asigura supravegherea
procesului de validare a informatiilor si situatiilor financiare si legatura cu cabinetul/societatea care
presteaza servicii profesionale pentru client.
346. Protejarea independenei prin msuri interne cabinetului de contabilitate.
- importanta pe care conducerea cabinetului/societatii o acorda independentei;
- politici Si proceduri de implementare Si monitorizare a controlului calitATii lucrArilor efectuate de
cabinet;
- identificarea ameninTArilor la adresa independenTei, evaluarea importanTei acestora, identificarea
mAsurilor de eliminare sau de reducere a lor la un nivel acceptabil;
- politici Si proceduri interne de supraveghere a respectArii politicilor Si procedurilor privind independenTa;
- politici Si proceduri care sA permitA identificarea eventualelor interese sau relaTii dintre client Si auditor
care ameninTA independenTa;
- politici Si proceduri privind evitarea obTinerii de venituri de la un singur client;
- comunicarea modificArilor intervenite n politicile Si procedurile cabinetului tuturor angajaTilor Si
colaboratorilor;
- existenTa unui responsabil cu monitorizarea funcTionArii adecvate a sistemului de protejare a
independenTei;
- existenTa unui mecanism disciplinar care sA asigure conformarea cu politicile Si procedurile stabilite;
- politici Si proceduri de informare a nivelurilor superioare asupra problemelor care vizeazA independenTa
Si obiectivitatea;

- consultarea organismului profesional cu privire la independenTA;

- rotirea personalului cu funcTii de rAspundere;
- eliminarea unor persoane din echipa de audit dacA acesteia i este afectatA independenTa;
347.

Protejarea independenei prin normele legale i profesionale contabile.

Natura masurilor de protejare care urmeaza a fi aplicate va varia n functie de mprejurari.Aceste masuri se
impart n trei categorii:
- masuri de protejare create de profesie, legislatie sau reglementari;
- masuri de protejare stabilite n cadrul contractului ncheiat cu clientul beneficiar al serviciilor
profesionale;
- masuri de protejare stabilite n cadrul propriilor sisteme si proceduri ale cabinetelor/societatiilor.
348.

Raportarea unei misiuni de compilare n auditul financiar.

ntr-o misiune de compilare nu se exprima nici o asigurare n raport, cu toate ca utilizatorii beneficiaza de
servicii contabile. Profesionistul contabil utilizeaza cunostintele sale contabile si nu pe cele de auditor, n
scopul strngerii, clasarii si sintetizarii situatiilor financiare. Procedurile aplicate n astfel de misiuni nu au
drept scop sa permita furnizarea unei asigurari asupra situatiilor financiare respective; utilizatorii acestor
informatii sunt ncrezatori totusi ca beneficiaza de interventia unui profesionist care aduce cunostintele si
competentele sale la elaborarea acestor situatii financiare.
Raportul asupra misiunii de compilare trebuie sa contina elementele urmatoare:
- titlul;
- destinatarul;
- o mentiune confirmnd ca misiunea s-a derulat conform cu Standardele Internationale de Audit aplicabil
misiunilor de compilare sau normelor si practicilor nationale;
- indicarea faptului, daca este cazul, ca auditorul nu este independent de ntreprindere;
- identificarea informatiilor financiare cu precizarea ca ele rezulta din detalii furnizate de conducerea
ntreprinderii;
- o mentiune indicnd responsabilitatea conducerii ntreprinderii pentru informatiile financiare compilate de
catre auditor;
- o mentiune ca misiunea de compilare nu reprezinta nici un audit, nici un examen limitat si, n consecinta,
nici o asigurare nu este furnizata;
- un paragraf, daca este cazul, pentru atragerea atentiei asupra diferentelor semnificative mentionate n anexe
fata de referentialul contabil utilizat;
- data raportului;
- adresa si semnatura auditorului (contabilului) pe fiecare pagina a informatiilor financiare compilate sau pe
prima pagina a situatiilor financiare compilate, se face una din mentiunile: neauditate sau compilate fara
audit, nici examen limitat.
349.

Raportul asupra unor rubrici din situaiile financiare n misiunea de audit.

Auditorului i se poate cere s exprime o opinie asupra uneia sau mai multor rubrici din situaiile financiare
ca, de exemplu, creane, stocuri, calculul participrii la beneficii sau efectuarea unui provizion. Aceast
cerere poate face obiectul unei misiuni distincte sau s fie realizat n cadrul misiunii de audit de baz. O
astfel de misiune nu conduce la un raport de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor i, n
consecin, opinia auditorului se va referi numai la rubrica (rubricile) auditat (auditate).
Pentru a defini ntinderea misiunii, auditorul trebuie s in seama de rubricile din situaiile financiare
care sunt interdependente, susceptibile de a avea o influen semnificativ asupra informaiilor n legtur
cu care i s-a cerut opinia; aceasta pentru c numeroase rubrici din situaiile financiare sunt legate ntre ele,
de exemplu: creanele (clienii) de vnzri, stocurile de furnizori etc.
Auditorul trebuie s fixeze prag de semnificaie pentru rubricile din situaiile financiare asupra crora
i va exprima opinia; de regul aceste pagini sunt mult mai reduse fa de cele care s-ar fi stabilit n cazul
auditrii situaiilor financiare n ansamblu.
Raportul auditorului trebuie sa mentioneze referentialul contabil pe baza cruia a fost auditat rubrica
respectiv din situaiile financiare.
106

Atunci cnd auditorul a formulat o opinie defavorabil sau o imposibilitate de exprimare a opiniei
asupra situaiilor financiare n ansamblul lor, el poate emite o altfel de opinie n raportul asupra unei rubrici
numai dac aceast rubric nu constituie o parte semnificativ a acestor situaii financiare.
350. Rspunderea disciplinar privind calitatea de expert contabil.
Este o rezultant a abaterilor svrite de un membru al Corpului prin care se ncalc dispoziiile legii,
ale Regulamentului de organizare i funcionare al CECCAR, ale Codului etic naional al profesionitilor
contabili. Aciunea disciplinar pentru sancionarea anumitor fapte se ntreprinde fie n paralel cu
aciunea penal, civil sau administrativ, fie n afara existenei unei asemenea aciuni.
Principiul Penalul ine n loc civilul" nu se aplic n materie disciplinar.
351. Relaiile cu ceilali membri - nlocuirea cu un alt liber-profesionist contabil.

Intreprinderea are dreptul de a-si alege consilierii si de a-i inlocui cand doreste. Daca este importanta
aparareaintereselor legitime ale intreprinderii, este la fel de important ca un liber-profesionist contabil
sa poata decide, daca exista motive profesionale care sa o justifice, neacceptarea misiunii: aceasta
presupune o comunicare directa cu profesionistul contabil in functie. Inabsenta unei cereri specifice,
profesionistul contabil in functie nu trebuie sa furnizeze spontan informatii despre afacerile clientului
sau.Urmatorii factori stabilesc in ce masura un profesionist in functie poate discuta despre afacerile
clientului sau cu un profesionist contactat:-daca clientul a autorizat acest lucru;-daca norme legale
sau reguli de etica referitoare la aceasta divulgare permit acest lucru.Comunicarea intre cei doi
profesionisti contabili are scopul:-de a impiedica un liber-profesionist contabil sa accpte
nominalizarea sa daca nu toate elementele pertinente sunt cunoscute;-de a proteja actionarii
minoritari care nu sunt de regula informati de imprejurarile inlocuirii profesionistului contabil
infunctie;-de a apara interesele profesionistului contabil in functie atunci cand propunerea de
inlocuire se datoreaza caracterului sauscrupulos de a actiona ca profesionist independent.Inainte de a
accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale care pana atunci au fost prestate de catre
unalt liber-profesionist contabil, profesionistul contabil trebuie:-sa stabileasca daca clientul potential
a informat profesionistul in functie de intentia sa de a-l inlocui si l-a autorizat, inscris, sa discute liber
si fara limite despre afacerile sale cu noul profesionist contabil;
sa solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil in functie. Daca aceasta autorizare
este refuzata, profesionistul contabil trebuie, in absenta altor mijloace alternative de a obtine
asigurarile necesare, sa refuze nominalizarea sa. Dacaautirizarea este data, trebuie sa-i ceara
profesionistului in functie:-sa ii furnizeze toate informatiile care i-ar interzice sa accepte misiunea;-sa
ii furnizeze toate informatiile necesare care sa ii permita sa ia o decizie.Profesionistul in functie, la
primirea autorizatiei din partea clientului, trebuie:-sa raspunda ( in scris) aratand daca exista motive
profesionale care i-ar interzice profesionistului sa acceptenominalizarea sa;-sa se asigure ca clientul a
autorizat divulgarea informatiilor profesionistului desemnat;-sa comunice orice informatie de care
nevoie profesionistul desemnat, pentru ca acesta sa poata sa decida daca acceptasau nu misiunea, si
sa abordeze liber cu profesionistul desemnat toate problemele importante privind nominalizarea sa

352. Relaiile cu ceilali membri contabil.-IDEM 351

353. Relaiile cu ceilali membrii - Acceptarea de noi misiuni n auditul financiar sau auditul
statutar.
Intreprinderea are dreptul de a-si alege consilierii si de a ii inlocui cand doreste. Daca este importanta
apararea intereselor legitime ale intreprinderii, este la fel de important ca un liber profesionist contabil sa
poata determina daca exista motive profesionale care sa justifice neacceptarea misiunii. Aceasta presupune o
comunicare directa cu profesionistul contabil in functie. In absenta unei cereri specifice, profesionistul
contabil in functie nu trebuie sa furnizeze spontan informatii despre afacerile clientului sau.
Factorii urmatori stabilesc in ce masura un profesionist in functie poate discuta despre afacerile
clientului sau cu un profesionist contactat:
-daca clientul a autorizat acest lucru;

-daca norme legale sau reguli de etica referitoare la aceasta divulgare permit acest lucru.
Comunicarea intre cei doi profesionisti contabili are ca obiective:
323
de a impiedica un liber profesionist contabil sa accepte nominalizarea sa, daca toate
elementele pertinente nu sunt cunoscute;
324
de a proteja actionarii minoritari care nu sunt de regula informati de imprejurarile inlocuirii
profesionistului contabil in functie;
325
de a apara interesele profesionistului contabil in functie, atunci cand propunerea de inlocuire
se datoreaza respectului sau scrupulos de a actiona ca profesionist independent.
326
inainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale, care pana atunci au
fost prestate de catre un alt liber profesionist contabil, profesionistul contabil trebuie:
327
sa stabileasca daca clientul potential a informat profesionistul in functie de intentia sa de a-1
inlocui si 1-a autorizat, in scris, sa discute liber si fara limite despre afacerile sale cu noul profesionist
contabil;
328
- sa solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil in functie. Daca aceasta
autorizare este refuzata, profesionistul contabil trebuie, in absenta altor mijloace alternative de a
obtine asigurarile necesare, sa refuze nominalizarea. Daca autorizarea este data, sa ceara
profesionistului in functie:
-sa furnizeze toate informatiile care i-ar interzice sa accepte misiunea;
-sa furnizeze toate informatiile necesare care sa-i permita sa ia o decizie.
Profesionistul in functie, la primirea autorizatiei mentionata la alineatul precedent, trebuie rapid sa:
329
raspunda (in scris), aratand daca exista motive profesionale care ar interzice profesionistului
sa accepte nominalizarea sa;
330
sa asigure ca clientul a autorizat divulgarea informatiilor profesionistului desemnat;
331
sa comunice orice informatie de care are nevoie profesionistul desemnat, pentru a putea sa
decida daca accepta sau nu misiunea si sa abordeze liber cu profesionistul desemnat toate problemele
importante privind nominalizarea sa.
332
354. Relaiile profesionitilor contabili cu clienii.

Relatiile profesionistilor contabili cu clientii lor se stabilesc prin contract scris de prestari servicii,
semnat de ambele parti. Orice alta relatie financiara cu un client este susceptibila de a afecta
obiectivitatea si de a determina tertii sa considere ca obiectivitatea este compromisa.
In cazul unui nou client sau ale unei lucrari noi cerute de un vechi client trebuie sa se ia in
considerarea inaintea semnarii contractului : evaluarea riscurilor, verificarea privind respectarea
principiului independentei profesiei si aprecierea eficientei executarii lucrarilor in functie de
componenta si mijloacele societatii comerciale.
Daca se ia in vedere extinderea lucrarilor se va incheia un act aditional la contract.
De asemenea pe parcursul derularii contractului se pot face avertismente in scris la adresa clientilor
ce vor putea constituii probe exoneratoare de responsabilitate a profesiei contabile.Aceste descarcari
de responsabilitate nu-l scutesc pe profesionistul contabil de raspundere atunci cand a comis greseli.
Daca membrii Corpului se gasesc in situatia imposibilitatii executarii lucrarilor contractate datorita
neprimirii datelor si informatiilor necesare,conform contractului sau a lipsei de cooperare a
conducatorului unitatii,trebuie sa rezilieze,motivat,contractul cu acest client.

355. Renunarea la convingeri - ameninare la adresa independenei n profesia contabil.

Renunarea la convingeri poate s apar atunci cnd cabinetul/societatea sau un membru al acestuia,
promoveaz opinia unui client pn la punctul n care obiectivitatea sa este sau poate fi neleas ca fiind
compromis.Este cazul n care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia i-au subordonat
raionamentul lor profesional aceluia al clientului. Exemple: a se ocupa cu sau a fi promotor al aciunilor sau
al altor titluri de valoare ale clientului; a aciona ca un avocat sau consilier al clientului n litigiile lui sau n
rezolvarea nenelegerilor cu tere pri.
356. Riscul de audit: componentele i relaiile ntre acestea.
Riscul de audit reprezint riscul ca auditorul s exprime o opinie incorect prin faptul c erori semnificative
108

exist n situaiile financiare. El se divide n trei: riscul inerent (RI), riscul legat de control (RC) i riscul de
nedetectare (RN). Relaia dintre acestea se poate prezenta sub forma urmtoare:
RA = Ri x RC x RN
357. Rolul bilanului funcional n diagnosticul de evaluare.
Bilanul este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilant, a principalelor functii ale ntreprinderii:
- funciile de investiii,
- de exploatare si
- de trezorerie in active si
- funcia de finanare in pasiv.
358. Rolul bilanului n diagnosticul de evaluare.
BilanTul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezintA activul si pasivul unitatii
patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se ntocmeSte, potrivit legii. BilanTul contabil
este sursa de date ce se prelucreazA pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar.
359. Rolul CECCAR pentru dezvoltarea profesional continu.
Un principiu fundamental al Codului etic IFAC al profesionistilor contabili specifica faptul ca un
profesionist are sarcina permanenta de a-si pastra cunostintele si abilitatile la nivelul necesar pentru a se
asigura ca un client sau un angajator primeste servicii profesionale competente in baza noutatilor curente din
practica, legislatie si tehnica. Un profesionist contabil trebuie sa actioneze cu diligenta si in conformitate cu
standardele tehnice si profesionale aplicabile in furnizarea serviciilor profesionale. Dezvoltarea
profesionala continua este metoda prin care profesionistii contabili isi pot indeplini obligatiile de competenta
permanenta.
Dezvoltarea profesionala continua este definit ca o activitate de invatare pentru dezvoltarea si
mentinerea abilitatilor contabililor profesionisti de a-si desfasura activitatea in mod competent in mediul lor
profesional.
Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta acesteia reprezinta componente vitale ale
activitatilor pe care organismul profesional de contabilitate si le asuma pentru a-si pastra credibilitatea sa si
pe cea a membrilor sai. Este important ca organismele de contabilitate sa demonstreze membrilor valoarea
dezvoltarii profesionale continue si beneficiile acesteia pentru membrii individuali in termini de dezvoltare a
carierei, oportunitati de angajare si credibilitate.
Standardul International de Educatie pentru Contabilii Profesionisti 7, Dezvoltarea profesionala
continua: Un program de invatare de durata si dezvoltare continua a competentei profesionale,stabileste
referinta internationala de dezvoltarea profesionala continua pentru toti contabilii profesionisti. Standardul
promoveaza activitatile dezvoltarii profesionale continue care sunt relevante pentru munca membrului
individual, care pot fi estimate si verificate. Multe organisme de contabilitate solicita membrilor sa faca un
anumit numar de ore de pregatire pe an, intimp ce altele abordeaza dezvoltarea profesionala continua in
baza competentei
Organismele profesionale de contabilitate trebuie, de asemenea, sa stabileasca un proces prin care sa
determine daca membrii se ocupa de dezvoltarea profesionala continua.
360. Rolul cenzorilor n cadrul societii pe aciuni.
(1) Cenzorii sunt obligai s supravegheze gestiunea societii, s verifice dac situaiilefinanciare sunt legal
ntocmite i n concordan cu registrele, dac acestea din urm suntinute regulat i dac evaluarea
elementelor patrimoniale s-a fcut conform regulilor stabilite pentru ntocmirea i prezentarea situaiilor
financiare.(2) Despre toate acestea, precum i asupra propunerilor pe care le vor consideranecesare cu privire
la situaiile financiare i repartizarea profitului, cenzorii vor prezentaadunrii generale un raport amnunit.
Modalitatea i procedura de raportare a auditorilor
interni se stabilesc potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari dinRomnia.(3) Adunarea
general poate aproba situaiile financiare anuale numai dac acestea suntnsoite de raportul cenzorilor sau,
dup caz, al auditorilor financiari.(5) Cenzorii sau, dup caz, auditorii interni vor aduce la cunotin

membrilor consiliului de administraie neregulile n administraie i nclcrile dispoziiilor legale iale

prevederilor actului constitutiv pe care le constat, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunotin
adunrii generale.

361. Rolul organismului profesional pentru adoptarea standardelor n profesia contabil.

IFAC si IASCF au colaborat in timp la dezvoltarea standardelor de audit si de contabilitate care pot fi
acceptate in mod general la nivel international.
Un organism profesional de contabilitate trebuie sa stabileasca un comitet pentru revizuirea acestor
standarde pe baza cunostintelor membrilor in ceea ce priveste mediul economic, legal si profesional. Daca
este necesar, organismul profesional de contabilitate poate emite materiale informative suplimentare pentru
reflectarea circumstantelor locale.
Este recomandat,daca acest lucru este posibil, sa se stabileasca doua grupuri de lucru sau grupuri
operative separate-unul sa analizeze standardele internationale de contabilitate, celalat sa se ocupe de
standardele de auditare. Aceasta din urma trebuie sa include practicieni din firme mari si mici; primul grup
trebuie sa contina reprezentanti din industrie si comert, precum si alte sectoare, pentru consolidarea sustinerii
standardelor.
Fiecare grup va trebui sa analizeze fiecare standard, sa il compare cu practica actuala, s ail dezbata,
sa rezolve nepotrivirile sis a decida asupra problemelor de tranzitie. Recomandarile comitetului de a adopta
un anumit standard international trebuie sa fie aprobate de Consiliu, de preferat dupaq o perioada de
expunere. In cursul perioadei de expunere se pot tine seminarii pentru formarea pedagogilor si practicienilor
locali in ceea ce priveste utilizarea standardului.
362. Rolul organismului profesional pentru asigurarea calitii serviciilor profesionale n materia
profesiei contabile.
Codul etic IFAC al profesionistilor contabili se concentreaza pe responsabilitatea profesiei de a actiona in
interesul public. Profesia de contabil a facut tot posibilul pentru a-si pastra reputatia pentru integritate,
obiectivitate si competenta de-a lungul multor ani de deservire a clientilor, angajatorilor si publicului. IFAC
considera ca organismele membre trebuie sa demonstreze ca se aplica programele adecvate pentru a oferi
basigurarea rezonabila ca toti contabilii profesionisti adera la cele mai inalte standarde.
Reglementarea profesiei contabile se realizeaza prin diverse cai cu jurisdictii diferite. Unele
jurisdictii au mecanisme externe de reglementare si altele au programe de asigurare a calitatii implementate
prin intermediul profesiei cu mecanisme publice de supraveghere.
Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine contabilului profesionist.Evaluarea masurii in
care un contabil si-a indeplinit aceasta datorie este realizata la nivelul organizatiei pentru cara contabilul
profesionist isi desfasoara activitatea.
In cazul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea regulamentului de asigurare a calitatii
tine de organizatia (angajatorul) care angajeaza contabilul profesionist.
In cazul contabililor profesionisti din practica publica, implementarea regulamentului intern de
control al calitatii este responsabilitatea fiecarei firme de contabili practicieni. Incurajarea si asistarea
firmelor de contabili practicieni in mentinerea si imbunatatirea calitatii serviciilor profesionale reprezinta o
responsabilitate-cheie a organismelor profesionale de contabilitate din fiecare tara; organismele profesionale
sunt responsabile de luarea masuriloradecvate pentru realizarea acestui obiectiv in mediul legal, social, de
afaceri si de reglementare care prevaleaza in tarile respective.
Controlul calitatii este abordat in trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei si organismului
profesional.
Organizatia poate analiza mai multe abordari care include:
- resurse interne(inspectori angajati)
-resurse externe: (contractanti,sistemde control catre terti,contractarea lucrarilor in afara
societatii,aboradarea bilaterala sau regionala)
Indiferent de abordarea folosita,organizatia profesionala trebuie sa ia masuri pentru asigurarea
independentei auditorilor de calitate. In orice caz, acestia trebuie sa fie independenti de persoana sau firma si
110

de entitatile ale caror angajamente sunt selectate pentru control.

363. Rolul organismului profesional pentru dezvoltarea profesional continu. idem 359
364. Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei.
Profesionistii contabili satisfac un interes general, dat fiind faptul ca nu exista progres fara
dezvoltarea pietelor, iar acestea, la randul lor, nu se pot dezvolta fara profesionisti contabili.
Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna carte de vizita a unei
intreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia.
Dezvoltarea intreprinderilor depinde de costul capitalului acestora, iar costul capitalului depinde si de
increderea in informatiile financiare, adica de calitatea muncii profesionistilor contabili.
Regulile contabile, ca si actorii principali profesionistii contabili, sunt indispensabile pentru bunul
mers al economiei mondiale. In caz contrar,
- cum altfel s-ar putea masura activitatile economice?
- cum ar putea sa existe bugete nationale si impozite si deci solidaritate intre cetatenii aceluiasi
stat?
- cum ar putea sa existe incredere in tranzactiile comerciale si financiare?
- cum s-ar putea imparti roadele activitatilor economice intre angajatii unei companii si
proprietarii acesteia, intre munca si capital?
De asemenea, trebuie mentionat si rolul social al profesionistilor contabili, pe de o parte, prin faptul
ca determinarea si plata tuturor veniturilor in societate constituie una din lucrarile importante ale
profesionistilor contabili, iar pe de alta parte , de calitatea muncii lor depinde bunastarea salariatilor si a
cetatenilor unei tari. Toti profesionistii contabili au misiunea de a actiona peste tot in interes public, iar
aceasta misiune trebuie indeplinita indifferent de locul in care isi desfasoara activitatea: in institutii, in
afaceri, in educatie sau in practica libera.
Indeplinirea rolului contabilitatii si al profesionistilor contabili in dezvoltarea economica durabila
prin satisfacerea interesului public este conditionata de existenta unor organisme profesionale nationale
puternice, care sa lupte pentru aplicarea standardelor internationale in domeniul contabilitatii si auditului.
Profesionistii contabili sunt implicati in toate domeniile vietii economice si sociale; ei lucreaza in
firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni individuali, in intreprinderi comerciale, industriale, financiare,
in organizatii non-profit, in entitati din sectorul public, in institutii, in educatie etc.
Rolurile pe care le joaca profesionistii contabili, in orice sector din economie ar lucra, sunt foarte diverse: ei
lucreaza in contabilitate si raportare financiara, in management, in fiscalitate, in sisteme informatice, in
finante corporative si inteligenta manageriala, ca auditori interni sau externi, in consultanta, in educatie etc.;
ei asista guvernele in atingerea obiectivelor lor economice si sociale; ei contribuie la performantele pietelor
financiare etc

365. Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public.

Profesia contabila se distinge fata de celelalte profesii, printre altele, prin asumarea responsabilitatii fata de
interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de intreprindere: actionari, salariati,
furnizori, banci, buget, etc. Chiar daca profesionistul contabil este platit de un client determinat care este
beneficiarul final al serviciului de elaborare sau auditare asituatiilor financiare, informatiile desprinse din
aceste situatii financiare sunt utilizate de cei care formeaza publicul .
366. Rolul raportului de audit..
Raportul de audit are un triplu rol:
-instrument de comunicare cu utilizatorii situaiilor financiare emise de entitatea auditat, respectiv cu
publicul, precum i cu acionarii, pentru decizii economice;
-instrument de confirmare a ncrederii publicului i acionarilor n situaiile financiare prezentate de o
entitate;
-instrument de identificare a responsabilitilor pentru auditor i pentru conducerea entitii auditate.

367. Rolul i coninutul chestionarului de sfrit de misiune n audit.

Chestionarul sfritului lucrrilor permite asigurarea c toate elementele au fost reunite, c normele au
fost respectate i c dosarele sunt complete.
ntrebrile din chestionar trebuie s recapituleze toate lucrrile ce trebuie efectuate potrivit standardelor
normelor de audit i procedurilor interne ale cabinetului i se pot grupa dup cum urmeaz:
-ntinderea lucrrilor;
-delegarea lucrrilor ctre membrii echipei i supervizarea activitii lor;
-coninutul bilanului contabil
-raportrile;
-comunicrile cu conducerea ntreprinderii;
-latura administrativ.
Chestionarul sfritului lucrrilor, fiind un document intern al auditorului, poate conine mai multe sau
mai puine ntrebri n funcie de mrimea, structura i experiena cabinetului de audit, de natura misiunii, i
dac este primul audit sau clientul este mai vechi.
Acest chestionar va servi la elaborarea notei de sintez a misiunii.
368. Rolul i coninutul notei de sintez n misiunea de audit.
Nota de sinteza a misiunii cuprinde toate constatarile ce vor fi incluse in raportul de audit si este un
instrument de control intern, urmand a fi supusa validarii ierarhiei superioare
Pentru a permite auditorului s-i fac o prere definitv asupra situaiilor financiare, este util s-i
stabileasc o not de sintez care recapituleaz toate punctele importante ale lucrrilor efectuate, de la
cunoaterea ntreprinderii pn la controlul conturilor, care pot avea o inciden asupra deciziei finale.
Nota de sinteza este stabilit pe o foaie de lucru care presupune:
- o referire la foaia de lucru n care punctul reinut ca important este dezvoltat;
- o descriere sumara a punctului respectiv;
- poziia auditorului (punctul su de vedere).
Descrierea punctelor respective se va referi la toate elementele importante ale desfasurrii lucrrilor
i n special la:
- problemele tehnice ntlnite i maniera n care au fost rezolvate;
- punctele n suspensie care necesit primirea unei informaii complementarea;
- domeniile care necesit o luare de poziie i o decizie final a auditorului;
- o list a modif propuse, evideniindu-le pe cele care au fost contabiliz i separat pe cele care
nc nu au fost acceptate de ntrepr.
Poate fi util, de asemenea, realizarea unui scurt rezumat al evenimentelor semnificative care au
marcat viaa ntreprinderii n timpul exerciiului ca, de exemplu:
- evoluia principalelor elemente din situaiile financiare;
- produse (activitai) noi;
- schimbri n strategia ntreprinderii.
369. Rolul i coninutul scrisorii de afirmare n misiunea de audit.
Rolul scrisorii de afirmare este de a reduce riscul apariiei unor nenelegeri ntre auditori i
conductorii clientului, prin confirmarea de ctre acetia din urm a afirmaiilor orale.
De asemenea, scrisoare de afirmare are rolul de a confirma afirmaiile verbale primite de auditor cu
privire la elementele semnificative ale situaiilor financiare, pentru care auditorul nu se poate atepta n
mod rezonabil s obin elemente probante.
Prin intermediul scrisorii de afirmare auditorul obine dovada c cei care conduc ntreprinderea
recunosc responsabilitatea lor n ntocmirea situaiilor financiare pe care le-au aprobat. Scrisoarea de
afirmare permite ntiinarea conducerii ntreprinderii asupra modului de influenare a situaiilor financiare
de ctre informaiile pe care numai ea le deine.
O scrisoare de afirmare poate imbrca forma:
- fie a unei scrisori emannd de la conductori;
- fie a unei scrisori a auditorilor amintind termenii afirmatiei verbale primite de la conductori,
recunoscute cum se cuvine i confirmate de ei.
112

Daca conductorii refuz s ateste printr-o scrisoare de afirmare afirmaiile pe care auditorul le
consider necesare, acest refuz va constitui o limitare a ntinderii lucrrilor sale.
Scrisoarea de afirmare permite:
- clarificarea rspunderilor ce revin conductorilor ntreprinderii i auditorului;
- ntiinarea conducerii ntrepr asupra modului de influenare a sit financiare de ctre informaiile pe care
numai ea le deine.
Aceasta scrisoare de afirmare nu nlocuiete procedurile de verificare ce trebuie efectuate de ctre
auditori.
Exemple de elemente declarate ntr-o scrisoare de confirmare:
259 Nu avem cunotin de nici o iregularitate privind conducerea sau salariaii care prezint un
rol important n definirea i funcionarea sistemului contabil i de control intern, susceptibile a
avea o influen semnificativ asupra situaiilor financiare.
260 V-am prezentat toate registrele contabile, toat documentaia aferent i toate proceseleverbale ale AGA, ale consiliului de administraie, respectiv cele care s-au inut la datele
de.....i.....i..... .
261 Confirmm c situaiile financiare nu conin anomalii semnificative sau omisiuni.
262 Societatea noastr s-a conformat tuturor prevederilor din acordurile contractuale a cror
nerespectarea ar fi putut avea o inciden semnificativ asupra situaiilor financiare.
263 Urmtoarele elemente au fost corect nregistrate i, dup caz, n notele la situaiile financiare
s-au dat explicaiile necesare: pierderi din operaiuni de cumprri i vnzri, active date n
garanie (ipotecate), active vndute.
264 Nu avem nici un proiect sau intenii susceptibile s altereze n mod semnificativ valoarea
contabil sau clasificarea activelor i pasivelor reflectate n situaiile financiare.
265 Nu avem nici un plan de abandonare a unor linii de fabricaie i nici un stoc nu este
contabilizat la o sum superioar valorii sale nete de realizare.
266 Societatea este proprietara tuturor activelor i nici unul nu a fost ipotecat, cu excepia celor
menionate n nota.....la situaiile financiare.
267 Noi am nregistrat toate pasivele i angajamentele sau am dat explicaii n notele anexe, iar n
nota anex Y am indicat toate garaniile acordate terilor.
268 Cu excepia evenimentului constnd n ........ descris n nota anex Z, nici un eveniment
posterior nchiderii exerciiului care s necesite o rectificare a situaiilor financiare nu s-a
produs sau aceste evenimente au fost prezentate n notele anexate.
269 Litigiul cu societatea K a fost reglat pentru o sum de ....... lei, provizionat n situaiile
financiare. Nici o alt reclamaie privind un eventual contencios nu a fost depus i nu este
prevzut.
370. Rolul i importana dosarului exerciiului n misiunea de audit.
Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a caror utilitate nu depaseste exercitiul cotrolat.
El permite asamblarea tuturor lucrarilor, de la organizarea misiunii la sinteza si formularea raportului.
Dosarul exercitiului este indispensabil pentru:
2 mai buna organizare si mai bunul control ale misiunii;
3 documentarea lucrarilor efectuate, a deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat fara
omisiuni;
4 inlesnirea muncii in echipa si supervizarea lucrarilor dat la colaboratori;
5 justificarea opiniei emise si redactarea raportului.
In mod uzual dosarul cuprinde:
6 planificarea misiunii;
7 supervizarea lucrarilor;
8 aprecierea controlului intern;
9 obtinerea de elemente probante;
Dosarul exercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni, pentru a usura utilizarea sa in functie de cultura
cabientului. In general se recomanda a se folosi o impartire in 10 sectiuni simbolizate de la A la J.:
EA (dosarul exercitiului, Sectiunea A) acceptarea misiunii:;
EB (dosarul exercitiului, Sectiunea B) sinteza misiunii si rapoarte
EC (dosarul exercitiului, Sectiunea C) orientare si planificare;

ED (dosarul exercitiului, Sectiunea D) evaluarea risului legat de control;

EE (dosarul exercitiului, Sectiunea E) controale substantive;
EF (dosarul exercitiului, Sectiunea F) utilizarea lucrarilor altor profesionisti;
EG (dosarul exercitiului, Sectiunea G) verificari si informatii specifice;
EH (dosarul exercitiului, Sectiunea H) lucrarile de sfarsit de misiune
EI (dosarul exercitiului, Sectiunea B) interventii cerute prin regulament;
EJ (dosarul exercitiului, Sectiunea B) controlul conturilor consolidate.

371. Situaii care conduc la formularea altei opinii dect opinie fr rezerve n misiunea de audit.
De fiecare data cnd auditorul emite un raport, altul dect un raport fara rezerva, el trebuie sa includa
n raportul sau o descriere clara a tuturor motivelor care justifica decizia sa si, de fiecare data cnd poate, sa
cifreze (sa estimeze) incidenta posibila asupra situatiilor financiare. Aceste informatii trebuie sa fie date, de
preferinta ntr-un paragraf distinct care sa preceada pe cel care cuprinde exprimarea opiniei sau
imposibilitatea de a exprima o opinie si pot, de asemenea, sa faca trimitere la o nota anexa mai aprofundata.
372. Slbirea autocontrolului - ameninare la adresa independenei n profesia contabil.
Ameninarea la adresa independenei, legat de slbirea autocontrolului, apare atunci cnd unul
dintre membrii cabinetului/societii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniului
clientului i astfel poate exercita o influen semnificativ direct asupra nivelului de asigurare al
angajamentului fa de client
Exemple: un membru al cabinetului/societii care este sau a fost recent una din persoanele care a
getionat patrimoniul clientului, sau care a fost recent un angajat al clientului ntr-o poziie din care poate
exercita o influen semnificativ asupra nivelului de certitudine, prestarea de servicii pentru un client al
crui contract de audit sau de non-audit poate afecta direct nivelul certitudinii (asigurrii) profesionistului
fa de client; pregtirea datelor originale utilizate la generarea situaiilor financiare sau pregtirea unor
nregistrri care fac obiectul nivelului de asigurare a profesionistului contabil fa de client).
373. Structura dosarului exerciiului n misiunea de audit.
Structura dosarului exerciiului.
Dosarul exerciiului cuprinde 10 seciuni (pri) simbolizate de la A la J, astfel:
242 EA (dosarul exerciiului, seciunea A) intitulat Acceptarea misiunii;
243 EB (dosarul exerciiului, seciunea B) intitulat Sinteza misiunii i rapoarte;
244 EC (dosarul exerciiului, seciunea C) intitulat Orientare i planificare;
245 ED (dosarul exerciiului, seciunea D) intitulat Evaluarea riscului legat de control;
246 EE (dosarul exerciiului, seciunea E) intitulat Controalele substantive;
247 EF (dosarul exerciiului, seciunea F) intitulat Utilizarea lucrrilor altor profesioniti;
248 EG (dosarul exerciiului, seciunea G) intitulat Verificri i informaii specifice;
249 EH (dosarul exerciiului, seciunea H) intitulat Lucrrile de sfrit de misiune;
250 EI (dosarul exerciiului, seciunea I) intitulat Intervenii cerute prin reglementri diverse;
251 EJ (dosarul exerciiului, seciunea J) intitulat Controlul conturilor consolidate.
2. Precizati in ce consta operatiunea triunghiulara din punctul de vedere al TVA.
Art. 126 alin. (8) lit. b): nu sunt considerate operatiuni impozabile in Romania (...) achizitia intracomunitara
de bunuri, efectuata in cadrul unei operatiuni triunghiulare de o persoana impozabila, denumita cumparatorrevanzator, care este inregistrata in scopuri de TVA in alt stat membru, dar nu este stabilita in Romania, in
cazul in care sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
achizitia sa fie efectuata in vederea realizarii unei livrari ulterioare a acestor bunuri pe teritoriul Romaniei,
de catre cumparatorul revanzator, persoana impozabila, care nu este stabilita in Romania;
bunurile achizitionate de cumparatorul-revanzator sa fie transportate de furnizor sau de cumparatorulrevanzator ori de alta persoana, in contul unuia dintre acestia, direct dintr-un stat membru, altul decat cel in
care cumparatorul-revanzator este inregistrat in scopuri de TVA, catre beneficiarul livrarii ulterioare
efectuate in Romania;
beneficiarul livrarii ulterioare sa fie o persoana impozabila sau o persoana juridica neimpozabila,
114

inregistrata in scopuri de TVA in Romania, conform art. 153 sau 1531;

beneficiarul livrarii ulterioare sa fie obligat la plata taxei pentru livrarea efectuata de persoana impozabila
care nu este stabilita in Romania.
Art. 1321 alin. (5): achizitia intracomunitara de bunuri (...), in cadrul unei operatiuni triunghiulare in alt
stat membru decat Romania, de catre cumparatorul-revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania, in
conformitate cu art. 153, se va considera ca a fost supusa la plata taxei pe valoarea adaugata in acel alt stat
membru, daca se indeplinesc urmatoarele conditii:
cumparatorul-revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania, in conformitate cu art. 153, face
dovada ca a efectuat achizitia intracomunitara in vederea efectuarii unei livrari ulterioare in acel alt stat
membru, livrare pentru care beneficiarul, care este inregistrat in scopuri de TVA in statul membru unde este
stabilit, a fost desemnat ca persoana obligata la plata taxei aferente;
obligatiile privind declararea acestor operatiuni, stabilite prin norme, au fost indeplinite de catre
cumparatorul-revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania, in conformitate cu art. 153.
Art. 150 alin. (1) lit. e): persoana obligata la plata taxei pentru operatiunile taxabile din Romania este
persoana impozabila sau persoana juridica neimpozabila, inregistrata conform art. 153 sau 1531, care este
beneficiarul unei livrari ulterioare efectuate in cadrul unei operatiuni triunghiulare, in urmatoarele conditii:
cumparatorul-revanzator al bunurilor sa fie inregistrat in scopuri de TVA in alt stat membru si sa fi
efectuat o achizitie intracomunitara a acestor bunuri in Romania, care nu se cuprinde in sfera de aplicare a
taxei, conform art. 126 alin. (8) lit. b);
bunurile aferente achizitiei intracomunitare, prevazute la punctul anterior, sa fi fost transportate de furnizor
sau de cumparatorul-revanzator ori de alta persoana in contul furnizorului sau al cumparatorului-revanzator
dintr-un stat membru, altul decat statul in care cumparatorul-revanzator este stabilit ca persoana impozabila,
direct catre beneficiarul livrarii; si cumparatorul-revanzator sa il desemneze pe beneficiarul livrarii ulterioare
ca persoana obligata la plata taxei pentru livrarea respectiva.
Obligatiile furnizorului
Furnizorul va efectua o livrare intracomunitara de bunuri care este scutita de TVA in conformitate cu art.
143 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, deoarece:
are codul de inregistrare in scopuri de TVA al cumparatorului-revanzator din celalalt stat membru;
face dovada ca bunurile au fost transportate in afara teritoriului Romaniei, in statul membru unde este
stabilit beneficiarul final (nu in statul de resedinta al cumparatorului-revanzator).
O.M.E.F. nr. 2.421/2007 (publicat in M.Of. nr. 887 din 27 decembrie 2007) obliga furnizorul sa puna la
dispozitia organului de inspectie fiscala urmatoarele documente pentru justificarea scutirii cu drept de
deducere:
factura care trebuie sa contina informatiile prevazute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal si in care sa fie
mentionat codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit cumparatoruluirevanza tor in alt stat membru;
documentul care atesta ca bunurile au fost transportate din Romania in statul membru al beneficiarului
final si, dupa caz, orice alte documente, cum ar fi: contractul, comanda de vanzarecumparare, documentele
de asigurare .
Indeplinind aceste conditii, da posibilitatea furnizorului sa factureze fara TVA, in regim de scutire.
Noutatea adusa de O.M.E.F. nr. 2.421/2007 este aceea ca pentru acele operatiuni care, prin natura lor, nu
permit operatorilor economici sa fie in posesia documentelor de justificare a scutirii in momentul emiterii
facturii, este permisa prezentarea documentelor pentru justificarea scutirii de taxa sa se faca in termen de
maximum 90 de zile calendaristice de la data la care a fost emisa factura.
Daca factura nu este emisa in termenul prevazut de lege, termenul de 90 de zile mentionat anteriorva incepe
sa curga din data la care a intervenit faptul generator de taxa pentru operatiunea in cauza.
In lipsa documentelor justificative, in interiorul acestui termen, organele de inspectie fiscala au dreptul de a
suspenda inspectia fiscala pana la data prezentarii acestora. Suspendarea inspectiei fiscale nu poate depasi
termenul de 90 de zile calculat astfel cum am aratat in cele de mai sus si se va face cu respectarea
prevederilor legale in vigoare.
In situatia in care inspectia fiscala a fost deja efectuata si, ulterior expirarii termenului de 90 de zile, fara sa
depaseasca termenul legal de prescriptie, persoana impozabila intra in posesia documentelor de justificare a
scutirii de taxa, poate solicita organelor fiscale competente reverificarea perioadei respective.
Obligatiile cumparatorului-revanzator
Regimul cumparatorului- revanzator este strict reglementat de Codul fiscal, astfel ca acesta nu trebuie
confundat cu regimul fiscal al intermediarilor (comisionarilor).
Coroborand dispozitiile legale mai sus aratate, rezulta ca operatiunile realizate de catre cumparatorul-

revanzator nu sunt impozabile in Romania daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
achizitia sa fie efectuata in vederea realizarii unei livrari ulterioare a bunurilor;
bunurile achizitionate in calitate de cumparator-revanzator sa fie transportate, direct de la furnizor la
destinatarul livrarii ulterioare. Relatia de transport al bunurilor la destinatarul final trebuie sa existe intre
furnizor si dumneavoastra, oricare putand fi responsabil pentru transportul bunurilor, in conformitate cu
conditiile Incoterms sau in conformitate cu prevederile contractuale;
cumparatorul-revanzator sa fie inregistrat in scopuri de TVA in Romania;
cumparatorul-revanzator sa-l desemneze pe beneficiarul livrarii ulterioare ca persoana obligata la plata
taxei. Acest lucru se realizeaza pe baza facturii pe care o emiteti si care contine codul de TVA al
beneficiarului final.
Codul fiscal stabileste un regim special (derogatoriu) pentru persoanele inregistrate in scopuri de TVA si
care actioneaza in calitate de cumparator-revanzator, achizitionand si livrand mai departe bunuri pe seama si
in numele sau. Aceasta calitate nu poate fi confundata in niciun caz cu cea a comisionarului sau a
mandatarului, care actioneaza intotdeauna la ordinul expres al persoanei care o reprezinta.
Obligatiile beneficiarului
Codul fiscal precizeaza expres ca locul achizitiei intracomunitare de bunuri este in statul membru unde se
incheie expeditia sau transportul bunurilor, sub rezerva ca beneficiarul nu comunica furnizorului un cod de
TVA dintr-un alt stat membru decat cel in care este stabilit.
Persoana obligata la plata este persoana care efectueaza achizitia intracomunitara de bunuri taxabile.
Impozitarea operatiunilor se va face prin taxare inversa, operatiunea fiind raportata in decontul de TVA, atat
ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila, prin utilizarea formulei contabile 4426=4427
Respectand aceste reguli este mult mai simpla impozitarea operatiunii la destinatie, prin taxare inversa, decat
solicitarea beneficiarului de rambursare de TVA dintr-un alt stat membru (in conformitate cu directiva a
VIII-a CEE).
Operatiuni triunghiulare false
Nu exista o tranzactiei triunghiulara nici in cazul in care unul dintre parteneri este stabilit intr-un stat
membru. In acest caz, in functie de pozitia acelei persoane, vor trebui efectuate operatiuni de export sau
import.
Totusi, o tranzactie cu o persoana non-UE poate sa devina triunghiulara, insa aceasta doar atunci cand
persoana extracomunitara este cumparatorulrevanza tor, care s-a inregistrat in scopuri de TVA in
Comunitate.
374. Structura dosarului permanent n misiunea de audit.
Dosarul permanent se subdivide n 7 seciuni pentru a facilita lectura i controlul din partea
organismului profesional, dup cum urmeaz:
252
PA (dosarul permanent, seciunea A) intitulat Generaliti;
253
PB (dosarul permanent, seciunea B) intitulat Documente privind controlul intern;
254
PC (dosarul permanent, seciunea C) intitulat Situaii financiare i rapoarte privind exerciiile
precedente;
255
PD (dosarul permanent, seciunea D) intitulat Analize permanente;
256
PE (dosarul permanent, seciunea E) intitulat Fiscal i social;
257
PF (dosarul permanent, seciunea F) intitulat Juridice;
258
PG (dosarul permanent, seciunea G) intitulat Intervenieni externi.
375. Utilizarea lucrrilor unui alt auditor.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 600 stabilete procedurile i principiile fundamentale i
modalitile lor de aplicare referitoare la utilizarea de ctre un auditor, n cadrul unei misiuni de audit de
baz, la o entitate a lucrrilor realizate de ctre un alt auditor, asupra situaiilor financiare ale unuia sau mai
multor sub-grupuri incluse n situaiile financiare ale acelei entiti. El nu se aplic n cazul cnd doi sau mai
muli auditori sunt numii coauditori i nici relaiilor auditorului cu auditorul precedent.
Cnd auditorul principal utilizeaz lucrrile unui alt auditor, auditorul principal trebuie s
determine incidena acestor lucrri asupra propriului su audit.
Auditorul principal este auditorul responsabil de examenul situaiilor financiare ale unei entiti care
includ conturile unuia sau mai multor subgrupuri auditate de un alt auditor. Expresia alt auditor desemneaz
116

auditorul altul dect auditorul principal responsabil de examenul informaiilor financiare ale unui
subgrup, incluse n situaiile financiare auditate de ctre auditorul principal.
Auditorul trebuie s stabileasc dac participarea sa la lucrrile de audit pe ansamblu este suficient
pentru a-i permite s acioneze ca auditor principal.
Atunci cnd utilizeaz lucrrile unui alt auditor, auditorul principal trebuie s-i evalueze competena
(celuilalt auditor) i s obin elemente probante care s dovedeasc faptul c lucrrile celuilalt auditor
rspund obiectivelor auditorului principal n cadrul misiunii sale de audit. Auditorul principal trebuie s-l
informeze pe acest alt auditor n legtur cu:
270 obligaiile de independen; va solicita o declaraie scris care s ateste respectarea acestor
obligaii;
271 coordonarea lucrrilor i a raportrilor; modalitile de coordonare vor fi definite n etapa de
planificare a auditului;
272 obligaiile contabile, de control i de raportare, obinnd o declaraie scris n legtur cu
respectarea acestora;
273 ntreinerea cu privire la procedurile de audit puse n oper; obinerea unui rezumat scris al
procedurilor aplicate de ctre alt auditor sau consultarea dosarelor de lucru ale altui auditor.
Cunoscnd contextul n care auditorul principal va folosi lucrrile sale, cellalt auditor trebuie s
coopereze cu auditorul principal. De exemplu, acest alt auditor va aduce la cunotina auditorului principal
orice aspect al activitii sale care nu se poate realiza conform modalitilor stabilite; la rndul su cellalt
auditor va fi informat despre orice problem aprut n activitatea auditorului principal care poate avea o
inciden important asupra propriei sale activiti.