Datoria externa a Irlandei si

investiiile finaciare

Produsul Intern Brut: 200 miliarde de euro

Datorie externa: 1.700 miliarde de euro

Datoria externa pe cap de locuitor: 390.969

euro/persoana

1.093% din PIB datorie externa din PIB

109% datoria publica din PIB

Gradul de risc de insolventa: Ridicat

Una dintre cele trei tari ce au avut nevoie urgenta de

un bail-out, Irlanda, a introdus in prezent o serie de
masuri de austeritate pentru a-si redresa bugetul
intern. Dupa anii de crestere economica, recesiunea a
lovit si acesta natiune in 2008, ca urmare a crizei
globale a creditelor care a pus capat ofertei de
imprumuturi bancare ieftine ce au alimentat cresterea
nesustenabila
pe piata
locuintelor.
Marea Britanie este cel mai mare creditor al
Irlande
Irlanda se confrunta, de la mijlocul anului 2008, cu cea
mai severa criza economica din ultimii 70 ani, gradul

ei de competitivitate pe plan international erodandu-se

brusc si semnificativ.
Programul de sprijin incheiat cu UE/FMI, in toamna
lui 2010, a avut ca scop remedierea deficienelor din
sectorul financiar, asezarea economiei irlandeze pe
calea unei creteri durabile, realizarea unor finane
publice sntoase i crearea de noi locuri de munc.
Dupa trei ani consecutivi caracterizati de o diminuare a
ritmului de crestere, economia irlandeza a inceput sa
recupereze din anul 2011 si este de asteptat sa se
mentina si sa se extinda in perioada urmatoare, desi nu
tocmai intr-un ritm initial anticipat.
Revizuirea finala a specialistilor Troicii Internationale,
finalizata la noiembrie 2013, concluzioneaza pozitiv
evolutia Irlandei, careintentioneaza iesirea din
programul de bailout incepand cu 15 decembrie 2013
si revenirea completa la pietele internationale.
Irlanda va deveni astfel, prima tara din zona euro care
va realiza acest lucru.
Programul cu UE/FMI include mprumuturi de la
Uniunea European i Statele Membre ale UE n
valoare de 45 miliarde euro si un imprumut cu FMI de
22,5 miliarde euro prin Extended Fund Facility.
Potrivit ultimelor previziuni economice, publicate, in
noiembrie 2013, de catre Departamentul de Finane
irlandez, prognoza cresterii PIB-ului
pentru anul
curent este modesta de 0,2 % urmata de creterea cu
2% in 2014.

Atat la exporturi cat si la importuri, pentru anul in

curs, previziunile indica scaderi de -0,6%, respectiv
-0,4%, cu reveniri la ritmuri de crestere incepand cu
anul viitor (exporturi 1,9%/importuri 1,5%). Se
preconizeaza ritmuri mai alerte de crestere pentru
2015 si 2016. Sectorul investitiilor, potrivit acelorasi
previziuni, isi va reveni printr-o crestere de 4,9% in
2013 continuata cu 6,8% in 2014.
Rata standard a somajului se previzioneaza a fi de
13,5% la finele acestui an, pozitionandu-se la 12,4%
pentru 2014. Cererea interna indica o contractie de
-0,2% in 2013, cu previziuni de revenire la crestere,
din anul urmator (1,8% ).
Ultimului raport trimestrial al Bancii Centrale a
Irlandei, dat publicitatii in octombrie 2013, evidentiaza
evolutia
principalilor
indicatori
macro-economici
pentru perioada 22010-2014, dupa cum urmeaza :
economici pentru perioada 22010-2014, dupa cum
urmeaza :

In privinta finantelor publice, Departamentul de

Finante irlandez a dat publicitatii, la noiembrie 2013,

cifrele care indica evolutia veniturilor la bugetul de

stat si a deficitului Trezoreriei.
Astfel, pentru primele 10 luni din 2013, Irlanda a
marcat un deficit al Trezoreriei de 10,5 miliarde euro,
in scadere cu 3,5 miliarde euro fata de perioada
similara din 2012. Veniturile la bugetul statului, la
octombrie 2013, au fost de 29,2 miliarde euro, in
crestere cu 3,1% fata de perioada similara din 2012 si
cu 0,1% fata de targetul propus. Cheltuielile nete au
fost cu 1,3 milioane euro(-3,8%) mai mici, raportate la
aceeasi perioade, si cu -2,3% mai mici fata de profilul
stabilit.
Soldul bugetului general consolidat, la 2012, este de
-8,2% din PIB, incadrandu-se in tinta de deficit fiscal
excesiv stabilita pentru 2012
Investiii financiare n Irlanda
Locul Irlandei n clasament este unul destul de pozitiv.
"Acest sondaj arat c Irlanda continu s i
mbunteasc locul n clasament, srind de la 53 n
2008, la 20 n 2012 - o realizare remarcabil", a
comentat Regina Doherty, Fine Geal TD for Meath
East.
Irlanda a obinut locul nti n patru categorii. Astfel,
Irlanda este lider mondial n ceea ce privete
disponibilitatea forei de munc calificat, flexibilitatea
i adaptabilitatea forei de munc, stimulentele pentru
investiii i atitudinea fa de globalizare.

n plus, Irlanda a primit locul al doilea pentru legislaia

afacerilor ce ofer o deschidere fa de investitorii
strini, pentru marile corporaii care sunt eficiente
dup
standardele
internaionale
i
pentru
adaptabilitatea companiilor.
A obinut locul 4 pentru rata impozitului corporativ pe
profit i pentru taxele corporative reale.
n plus, ultimul raport internaional privind informaiile
despre construcii, emis de Faithful and Gould, arat c
indicele costurilor de construcie din Irlanda, de 91,3,
este mai mic dect cel din Singapore (94,8), SUA /
Chicago (100), Regatul Unit (109,5) i Elveia (155,2),
a raportat IDA Ireland.
n plus, excelena Irlandei n disponibilitatea forei de
munc calificate a fost confirmat de sondajul din
2012, Lipsa talentelor, publicat de Manpower Group,
care a clasat Irlanda ca lider mondial n ceea ce
privete disponibilitatea de competene i ca locaie
global unde se gsesc cel mai uor oameni talentai.
Potrivit doamnei Doherty, aceste rezultate irlandeze
excelente "vor fi analizate foarte atent de unii dintre
colegii notri din UE."
Barry O'Leary, director executiv al IDA Ireland
(Agenia de Dezvoltare Industrial), a salutat rezultatul
pozitiv. Potrivit lui: "Competitivitatea pentru investiii
strine directe este n mod semnificativ n cretere, iar
disponibilitatea forei de munc calificate este, printre
altele, unul dintre principalii factori decisivi atunci

cnd companiile aleg o locaie pentru investiiile lor

din strintate".
Acesta este unul din motivele pentru care Irlanda urc
continuu pe scara atractivitii. "De exemplu, o
disponibilitate mai mare a personalului din domeniul
calculatoarelor i software-ului va fi un element cheie
pentru investitorii din Irlanda, n anii urmtori. Acest
lucru se datoreaz creterii numrului de persoane
care se nscriu la cursurile de calculatoare, software i
la cursuri de conversie din universiti i institute de
tehnologie din ntreaga ar. Participarea la cursuri de
calculatoare la nivel universitar a nregistrat o cretere
cu 40 la sut n ultimii patru ani, primii dintre aceti
studeni suplimentari - obinnd un grad onorific - vor
intra pe piaa forei de munc n aceast var."
Vorbind de la Bruxelles, unde a participat la ntrunirile
Consiliului de Minitri privind competitivitatea i
comerul din UE, ministrul Muncii, ntreprinderilor i
Inovaiei, Richard Bruton TD, a salutat rezultatele
Irlandei. Cnd a comentat cu privire la rezultatele, el a
subliniat, cu toate acestea, punctele slabe evidente din
clasament. Primul dintre aceste puncte slabe este
accesul la credite pentru ntreprinderi: Irlanda a
ocupat doar locul 53, o scdere de pe locul 14 n 2008.
Totui, este o uoar cretere fa de 57, ocupat n
2011.
"Prim-ministrul are ca obiectiv ca, pn n 2016,
Irlanda s devin cea mai bun ar din lume pentru
afaceri, iar guvernul a nceput s pun n aplicare
planul nostru de a realiza asta. Rezultatele de astzi

arat c, dei a existat o mbuntire vizibil fa de

2011, nc avem un drum lung de parcurs dac vrem s
realizm acest obiectiv. Eu voi lucra din greu,
mpreun cu colegii mei din Cabinet, pentru a oferi o
reformare real a ntregii economii, pentru a
mbunti competitivitatea i pentru a ne asigura c
vom crea locuri de munc i vom relansa economia", a
spus el.
Printre altele, reforma va include modificri pentru
reducerea
costurilor
afacerilor,
mbuntirea
accesului la finanare i ncurajarea inovaiei, a
susinut ministrul Bruton.