Sunteți pe pagina 1din 517

RUDOLF

SULI

IASII
.

DE ODINIOAR
VOLUMUL Il

CAPIT. 1: Viaa monden1! a lai/or. Bocrimea de alt1!dat1!.


CAPIT. II: Case vechi i negustori dis"
p1!rui.
CAPIT. III: Viaa cultural1!, artistic1! i
. muzical1! a Iai/or.
CAPIT. IV : Figuri i tipuri iecne.
CAPIT. V: Cum petreceau ieenii.
CU 240 ILUSTRAIr
DESEMNE DE 1. B L U

"

EDI.TIA

IA

VIAA ROMNEASC

/ 1928
1'277

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU
N./

IASII
DE ODINIOARA
VOLUMUL II
CAPIT. I Viata mondenA a Iasifor.
:

Bocrimea de altAdath.
CAPIT. II : Case vechi i negustori dis.
pAruti.

CAPIT. III: Viata cuItural, artisticA

si

muzicaIA a Iasifor.
CAPIT. IV : Figuri i tipuri iesene.

CAPIT. V : Cum petreceau iesenii.

CU 240 ILUSTRATII
DEsEmNE DE I. BALALI

EDITIA1
^

IAI / VIATA ROMINEASCA / 1928


1277

www.dacoromanica.ro
1

RUDOLF SUTU
.../ N..,

-...

IASII
DE ODINIOARA
voLtimuL II
CAPIT. 1: Viata mondena a IaiIor. --Boerimea de aitadath.
CAPIT. II : Case vechi si negustori dm-,
paruti.

CAPIT. III : Viata cuiturala, artistica 0


muzicall a Iasifor,

CAPIT. IV : Figuri 0 tipuri iepne.


CAPIT. V : Cum petreceau iepnii,

CU 240 ILUSTRATII
DESEMNE DE I. BALAU

ii.A.I / VIATA ROMtNEASCX / 1928

www.dacoromanica.ro

A fost candva...
lasul a fost cndva un oras de elita, plin de viata si de mun-

a,caci mai tot ce s'a zidit atunci, avent astazi, stralucita marturie si oglinda a trecutului.
Traiam mai bine cu totii.
In fostul Podul Verde de odinioaraastazi strada Carolcat
era ziulica de mare, forfotea lumea, vesela i paSnica.
In luna florilor, In Mai, campul dela Copou era calcat de sate de trasuri. Sburau caii pe dealul Copoului, de unde se vedeau
privelisti rapitoare. Era un amestec de trasuri elegante cu calareti
militari si civil, cn doamne i domnisoare asa zise amazoane", cari
lunecau misterios in amurg, poposind apoi pe tapsanul din gradina aleelor.

S'a dus i poezia acestor clipe. Dupa 30-40 de arl trecuti


de atunci, n'a mai ramas decal doar arnintirea acelor vremuri.
Cu ocbii topiti in negurile celor mai indepartate aduceri aminte, pare ca Ii trec dinainte, prin vale frumoase ale Iasului, tarand calareti venind spre Gras in zi de Duminica, insuftetiti cu
totii de aceleasi simtiminte, de fratie, de prietenie, cu suflet curat si deschis. Ei purtau vestminte de moldoveni, afa cum in copila'ria noastra ne deprinsem sa-i vedem imbracati
Erau oteliti numai de kevoile lor,
Pe clinurile dealurilor ce imprejmuesc orasul, mijeau rintre
livezile bogate, case vesele tallnesd, unde in timpul verei chiar

si cei dela orase le locuiau in voe buna si in odihna.


$i in afara si inauntrul orgului, era o mana de oameni ce
se iubeau intre ei, iesenii buni si blanzi..,

www.dacoromanica.ro

Si la casa lui bezedea Grigore Sturdza, ca si la casa lui mosu Stan, aceleasi simtiminte erau, dcela gaud Ii stanea: dragostea de casa si de neamul lor.
Unde mai sunt astazi toti aceStia? Unde mai sunt, caci nu
se Mai aud buciumasii din dealurile Iasului si nu se mai simte aerul sanatos si rominesc de prin casele boeresti din inima orasului
nostru? S'au nruit c1dirile marete de odinioara, au disparut si
s'au starts iesenii aceia cari au dat intreaga splendoare orasului. Unde sunt monurnentele vechi ale Iasului, care trebuiau pazite si lasate asa cum Dunmezeu le-a randuit sa fie? Oli s'au daramat, ori
au fost transformate, pentru ca sa nu jigneasca... cicviiizaia zile-lor de astazi...
Urmasii vechilor ieeni, ai acelor dela orase ca si urmasii razesilor dela noi, s'au topit i s'au departat de mosiile lor. 0 alta
fume le-a luat loc astazi...
Din mormintele cimitirului nostru, acei ce dorm somnul de
veci de atata amar de vreme, par'ca trimet celor ce au rarnas dupa
ei, o soaptd tainica ca sa vietuiasca astazi mai mull in arnintirea
trecutului, cnd in Iasul nostru dainuia armonia si 1iniea natriarhalk, atal de binefacatoare tuturora.
Rudolf Sufu.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL I

Viata mondena a laului


Boerimea de alto datO
Coana Marghiolita Beldiman.Didita Mavrocordat : saloanele ei

gi

generalul Mavrocordat.La belle Helene : Elena M. Sutu. Alexandru Mavrocordat (Mutunachi).-0 nuntd mare la Ia0 ; Elena
Sturdza 0 Olga Vogoride. Dimitrie Mavrocordat i saloanele din

strada Seulescu. 0 evlavioas

i o bibliofild : Elencu Manu.

Saftita Palady, Eufrosina Rosetti i Agripina Sturdza. Cele trei


Irumuseti din dealul Copoului : Maria, Elena i Lucia Grecianu.

Dimitrie Rosetti. Leon, George i Lupu Bogdan. Regina Natalia a Serbiei i surorile ei Maria 0 Caterina Che4cu. Generalul Catargi. Sofia Catargi. Coana Marghiolita Rosetti Rosnovanu. Dumitrachi Miclescu, fostul ministru moldovan.Bombonel Aslan.CdIdtoriile din trecut ale boerilor.Din farsele lui
Costicd Bogonos.Cel mai intim prieten al lui Gheorghe Panu:

Minutd (C. M. D.) Miclescu.A fost cdnd-va....Cum a facut coana


Anuta Latescu-Bal inchisoare.- - Emil Mavrocordat. Cele trei
surori frumoase : Lucia, Maria 0 Natalia Mavroeny.Dimitrie Bogonos.Emanuel Vogoride.Eugenia Conduratu.Aglaia Moruzzi.
Princesa Cocuta.Conachi Vogoride.Natalia Sutti, liica Di-

ditei Mavrocordat.Adela Gr. Coglniceanu.Dimitrie 0 Gene-

ralul Petru Grecianu.Ghica Kefal.Colonelul Varnav.Leon


Ghica,Generalul Savel Mano. Jean Mano.Alex. Sturdza Nabucu.Colonelul Const. Aslan.Nicu Cazimir.L. Steege.--:
George Aslan.-Matei Cantacuzino.

www.dacoromanica.ro

Coana Marghiolita Beldiman


(1877) 1

0 batranica impundtoare, care- dupa ce a petrecat o parte


din viata la via sa dela Socola, a venit indart la ora% locuind
casa din strada Gandu, ceva mai la vale de cinema Elisabeta, cas
.care a fost a untti preot Ionescu, zis caper& I se zicea astfel, pentruca, preoteasa lui a fost cea dintal dintre preotesele din Iasi, care
a pus pe cap... capela. Si and se vorbea de printele lonescu-capea', se Oiia ca este vorba de sotul preotesei cu... capela in cap.
Tinea coana Marghiolita casa mare la Iasi, cu carnarg0t4, cu
leciori multi, cu mese din be4ug. Era foarte evlaNioasa. Numai
tamai i lumndri in jurul ei, carti de rugaciuni de tot soiul, un
paraclis ,Intreg laugh' o femeie batrnd., care cetea psaltirea cu glas
tare i 'at frica de Dumnezeu.
$i cum era ea de evlaMioasa i inea numai in rueciuni, tot
.asa vroia sa incerce i cu Alecutu, feciorul ei cel mai mare i cu
Vasilica, cel mai mic. Ii punea pe amandoi la rugaciuni, iar Sam-bath: trantea p oala mare cu sarmale, chema saracii i Ii hranea,
zicandu-le ca eel d Sus are grip.' de ei.

$i cand a insurat pe Vasgica, babina inteo seara, inaintea


nuntei baiatului, a deschis dulapurile i de acolo a inceput sa
scoata lucruwarele ei scumpe. A avut 20 coti de dantela, cu 10
galbeni cotul, dela mama ei. A dat lui Vasi1ie ca dar de nunta,
cati-va coti de dantela, i-a dat lingurite de aur, argintarii fel de
lel, jumatate oca de peteala de argint i alte multe icoane frumoase. si cate amintiri nu i-a rascolit ei, vederea petelei.
Se vedea i (Musa mireasd. In fata ei, daruri scumpe dela.
*) Anii de la fiecare titlu aratEt vremea cam pe and a trait.

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUPS

neamuri si dela prieteni: dela unul o bratard cu trei spicuri de


grti, briliant, smaragd t i rubin; dela altul o brosa de smaragd
mare; apoi peteala ceia stralucitoare, pe care a strans-o cu atata
evlavie i ceva mai tarziu a imbracat o icoana de argint cu dinsa.
$i acum toate aceste odoare scumpe le-a trecut baetilor ei.

$i s'au scurs ani si s'a trezit coana Marghiolita inteo Nina dimineatg cu doi nepotei, ai feciorului ei mai mare Alecutu. $i dupa.

ce i-a desmierdat,desmierdare de bunicutaa inceput batranaL

r,

Coana Marghiolita Beldiman

sa desarte tot ce se mai gasea in rafturile dulapurilor i scrinelor


si a dat nepoteilor ceainice scurfipe, pdharute i sfesnice
lua.
ochii, argintarii de tot felul. Ba, si-a adus aminte si de sipetele,
doua la numar, pe care le punea la trasuri, cand pleca la Ora, sanduce cum le numea ea. $i pe aceste cloud sanduce le-a dat. $i
dupg ce i-a desertat aproape si si-a golit tot ce mai avea scum')
si ea dela parintii ei aducandu-si aminte de sanduce la care tinea atata, spunea cateodata coana Marghiolita: cine *tie pe unde
au mai ajuns i sanducele mele.

www.dacoromanica.ro

1A511 DE ODINIOARA

Cand a limas singuric in toata casa ei, nu i-au ramas de


cat rugaciunile, singura ei ocupatiune. Se ducea des la biserica, se
aseza in stran i asculta cu smerenie tot ce spunea preotul. Iar
cand trebuia s se ceteasca leturghia, coana Marghiolita se dadea
jos din strana, apleca mai bine urechea si asculta cu evlavie si nu
pleca pang nu se sfarsia totul in biserica.

In una din zile, se trezeste la dansa cu o malusa a ei, o


Brancoveneas, care era calugarita la M-rea Varatec. Aici la Varatec, ca i la Agapia, multe moldovence s'au refugiat pentru a-si
trai zilele de pe urtna, in odihn si in rugkciuni.
Tot asa a fNcut i batrana Brancoveneasa. $i cand si-a vkzut
nepoata, a 1ndemnat-o sa' vie si ea la M-re. i cat a stat in gaz& la coana Marghiolita, numai daruri i-a fgcut.
Inteo dimineata, cand Inca ba'trana calugkrita de neam mare
au se dete jos din pat, 10 chetn nepoata si ea glasul tremurand,
i-a spus: ,MarghioIgt draga, Vara maim sub perna, ai s ga-

sesti 1000 de galbeni, dar sl'i strangi bine, ca sa nu te afle Alecutu. Si coana Marghiolita emotionat, a scos de sub perna, tin
fisic de galbeni, i-a luat si i-a pus in scrinul ei batran, amintire
dela mama ei. Dar Alec* era tartar i trebuia s &Masa, i a
venit de si-a mangaiat la inceput pe maid sa, apoi i-a spus ca-1
plac galbenii si atunci coana Marghiolita i'a dat. Doar ii era
mama. Si a klat; a dat mereu tot ce a avut, pink* la urtna a treluit sa traiasca cu 100 galbeni pe care ii primea in fiecare luna'
'dela rudele ei bogate din Bucuresti.
$i ajuta I acum pe acei pe cari, in timpurile ei bune, i-a a-

jutat boereste. lancu Bucicov care era de ma, Ii avea tacmul


lui In fiecare zi la masa coanei Marghiolita. Si and nu venea la
ora mesei, batrana, in mita ei, ii strangea maucarea printre soba
cand venea Bucicov, gsea masa gata pentru dansul.
In salonul ei, mai pastra un portret mare din parete. Era
chiput ei din tineret, numai in matasuri si briliante. 5i cand i se
amintea de ce a fost odata, coana Marghiolita, ricrimand, lua de
pe masuta ei cutiuta cu tabac, tragea dintr'insul i privitbdu-se apoI..mn portretul din parete, Ii spunea mai mult siesi:Fost-ai leleo cand ai fosl.

www.dacoromanica.ro

Didita Mavrocordat
0 intednire dintre Lizs

i Barbu Ldutarul

(1870-1886)

Una din cele mai primitoare case din Iasii mai de demult,.
a fost acea a Diditei Mavrocordat. Era fiica hatmanului Iordache
Boldur Latescu, din prima casatorie cu Eufrosina Rosetti. Didita
s'a casatorit cu generalul Neculai Mavrocordat, fratele mai mare
al lui Alexandru Mavrocordat, fost maresal al Palatului, sub Re
.

gele Carol.
Din aceasta casatorie, a avut un singur copil pe Natalia Stitu, decedata de curand.
In casele Diditei Mavrocordat, venea toata lumea, caci toata

lumea era primita aici cu aceiasi bun vointa i aceiasi polite%


Aceasta femeie superioara, cult i cu o educatiune aleas, nu
putea sa Led nici o deosebire intre nimeni: cu tofu Ii erau egali,
indiferent de rang, clas social i alte bazaconii de acestea.
Cand.sotul ei, generalul Mavrocordat era Inca in activitate,
locuia In strada Cuza Voda, foasta Golia, in casele de atunci Lepadatu. Aici au avut loc cele mai frumoase petreceri, la cari luau
parte si'si dadea intalnire tot Iasul. Impreuna cu IJidLa, locuia si
mama ei Eufrosina Rosetti, care avea o mare srabiciune pentru unica sa fiica, asa incat niciodata nu s'a despartit de (Musa.
Mai tarziu, generalul Mavrocordat s'a mutat in strada Saulescu,.
In casele ce le-a cumparat dela defunctul Spiru Paul, pe care le-a
facut dup gustul su i peste putin timp a avut ocatiunea sa dea
o stralucit serbare aici, in onoarea Domnitorului Carol, care yenise atunci pentru prima oard la Iasi.
Domnitorul a fost primit fireste cu toata cinstea cuvenit de
_boerimea din Iasi. A fost o petrecere ca din povWd. Casa primi-.

www.dacoromanica.ro

1A511 DE ODINIOARA

toare i veseld a Diditei, ospitalitatea familiei acesteia, a dat pri-

lej Domnitorului sa spue ca in asa cas i cu asa oameni, nintaruia nu'i poate fi urat niciodati.
Bine dispus, Domnitorul a dansat primul dans, cu fiica generalului si a Diditei Mavrocordat, in casa carora se afla, cu Natalia, casatorita mai tarziu cu Neculai Sutu, iatsDomnita Elisabeta
cu generalul Mavrocordat. Erau zeci de perechi, unele mai elegante decal altele, cad atunci in casa Diditei Mavrocordat, al-

Didita Mavrocordat

turi de acei cad au fost marii nostri Suverani, au dansat ping la


ziva alba.

$i de cate ori Domnitorul, apoi Regele Carol mai venea la


Iasi, cat au trait si Didita si sotul ei, nu uita niciodata s viziteze
casa lor, cum n'a uitat Regele Carol s fact ate o vizita i Safi lei
Pa lady, Mariei Rosnovanu, Mariei Catargi, infiintatoarea azilului
de batrane, Agripinei Sturdza si altora. Si de cateori venea la Didita Mavrocordat, Regele Ii amintea intotdeatma cu drag de primul bal ce se daduse odinioara la Iasi in casele ei, in onoarea sa.

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

La masa Diditei Mavrocordat, nu era zi ca sg nu fie intre


20-30 persoane. In casele Diditei a fost mai de mult i un spital
austriac, in timpul ocupatiunii austriace.
Sari le, dupg masa, se Ikea aici muzicl bung, concertand diferiti nr14ti ce veneau la Iasi, pentru a da concerte i cari in primul rand cgutau s capete cate o recomandatie cgtre Didita, in
casa tcgreia artistii aflasera ca isi dau intalnire iesenii cei mai bo-

Generalul Mavrocordat

gati i cei mai culti. Aveau puenta astfel sa'si desfacg intr'o card
biletele pentru concertele ce le anuntau. Au concertat in casa Diditei: Liszt, Wieniavschi, pianistul Rosenthal, flautistul Terceak
si multi ltii. Cati artisti celebri n'au trecut prin casa din strada
Saulescu?
Niciodatg dela petrecerile ce aveau loc in casele Diditei Mavrocordat, nu au lipsit lgutarii nostri vestiti, cari cantau romantele
de modg i cari cat era noaptea de mare, numai in doine i in cAn-

tecele noastre nationale o tineau.

www.dacoromanica.ro

TIASII DE ODINIOARA

In una din sari, cu ocaziunea venirei lui Liszt In casa


marele compozitor muzical auzind de lautarii nostri ieseni ca ark'
a cunoaste notele, cantau minunat numai (Pupa ureche, tsti exprima
dorinfa all auda cantand. Deodata Isi facu aparitia Barbu Luta-

rul, imbracat in traditionalul sau antereu, cu cciu1a brumarie in


-cap, lar n picioare cu opinci frumoase. $i doar ne-a rAmas mai de
demult descrierea lui Vasile Alexandri despre Barbu: Barbu, un
batran dulce zimbitor, cu o figura palida de o duiosie nelamurith,
cu barba lui mare alba, cum e argintul si lungA pinA.'n piept si
ce ochi frumosi T luminosi avea.batranul acesta, cind ti revitsa
privirea lor asupra tuturor, par'ca le umplea de un fior nedefinit
aducator de melancolie si de amintiri duioase, adormite in amurgui anilor".
Barbu si cu banda lui de lautari, cum intra in saloanele 133edlor, puneau cu totii mina la piept si se'nchinau pink' la, parnant,
4dupA obiceiul tarii. StApanul casei ii cinstea i apoi le fAcea semn.
Barbu Ii lua arcusul si salonul tremura fermCcat In cantecele lui_
Ei cintau din naiu, vioara i cobza. ASa si-au facut intrarea

lit seara ceia fermecath, in casek Diditei; pe cind in mijlocul yechilor boeri ieseni se afla marele Liszt.
$i atunci Liszt s'a adresat prin un talmaciu lui Barbu si l'a
Intrebat daca ar putea cinta si dinsul dupa ureche, bucata pe care ar auzro cantata de altul.
Se asezara la piano, in mijlocul unei taceri de biserica. Barbu
dus cu pleoapele plecate si cu vioara in mina, asculta neclintit farA sa clipeasca din ochi macar. Invitatii par'ca Incremeniseri, veljiti de plansetul cintecului.Cre zici Barbule de bucafica aceasta?

E mindra de tot. nu daci nu vA este cu supirare, hai sa incerc i eu asta, stii, oleacL. si cind sfarsi de cantat Barba, Liszt

veni drept la batran, II imbratis cit foc Induiosat pani la lacrirni,


apoi ridicand dupd vechiul obiceiu paharul plin cu sampanie, apoi cu galbeni, ii intinse lui Barbu, zicndu-i:
Bea Barbule, bea, cad Dumnezeu te-a facut artist si tu
esti... mai mare deck mine!
Saloanele IDidifei Mavrocordat erau deschise i puse la dispozifie si pentru concertele de binefacere, iar tineretul din Iasi,
gasea aici locul unde sA petreaca, fArA nid un soi de etichell si
fara nici o ceremonie.

A ramas Insa begat numele Diditei Mavrocordat de laptele

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUT1Y

10

ei de milostenie, de sufletul ei bun fata de multimea nevora$a, de


grija ce a purtat-o intotdeauna pentru cei bolnavi. Umbla $i ducea cu &Ansa haine, merinde, ajutoare Muesli, la cei nevoiesi i.
la cei suferinzi.
In, timpul verii pleca la mo$ia sa Stefanesti din jud. Boto$ani.
Aid se adunau locuitorii celor trei sate ce alcatuiau aceastd mosie i o intampinau cu iubire $i un devotament Era pereche. ViziEl femeile bolnave i lehuze, le impArtea ajutoare i medicamente,

mna ei, din cas in casa, iar facdilor de pe mosia sa cari se


imparecheau cu fetele din sate, le dadea ca dar vite, p'Smnt, unelte agricole. Locuitorii de aici, fr expropriere, erau tati cuprin$i $i multumiti, avnd cea mai mare dragoste pentru proprieCu

tara mosiei.

Cam pe aceste timpuri, ves'itul Codau teroriza judettl Boto$ani. El era originar din $tefnWi $i de aceia mai cu satn locuitorii din aceasta parte trdlau mereu sub terbarea ispravilor lui
Coddu. In cele din urma Coditu fu prins $1 trimis judecgorului de
instructie care ii puse prima intrebare: cum se face Coddu, ca
cl-ta care ai cutrierat intregul judet, numai la Stefanesti n'ai fost?
Domnule judecator, raspunse Codau, cum credeti c a$i fi putut face asa ceva. Eu sunt din .*farte$ti, am un mo$ fecior boerest pe mosie, proprietara este o vaduya, cucoana Ddif a, cea btr7
na i milosti4 (7.are ajuta pe cei bolnavi i nevoia$1; multi s'au
indreptat depe urma ei, multi s'au infruptat din bunatatile ce le-a,
imprdstiat pretutindeni sit eu sa fac asemenea ticalo$1.e? $i daca
aji fi aflat ca unul din ai mei ar fi indrdznit s fac vre-o pozank"
la Stefanesti, 1-a'$ fi impu$cat cu mnile mele.
In fiecare toamna, Didita dupd strnsul recoltei, aduna batrnii satelor la curte $i se sfatuiau cu totii prietene$te despre
muncile agricole $i dup ce sfatul lua sfdr$it, emu ospatati, iar
mai apoi veneau si tinerii din sate $1 se inengeau hore monsfre
$i dupa joc venea $i masa mare in1insd cu buadtaturi $i cu yin dirt
belpg, la cari se asezau satenii, iar in mijlocul lor cuconu $i conita in capul mesei $i petreceau laolalta a$a, boer $i taran, in cea
mai deplina dragoste pAnd 'n zoriE zilei. Servitorii coanei EXclita
erau dintre acei can se aflau de 30-40 de ani in servidul ei.
Retragandu-se din armata, generalul Mavrocordet, sotul Diditei a luat in antrepriza po$tele. In una din sari, se juca la teatru, care pe atunci era par'cd in strada Golia, Coana Chirita. Di-

www.dacoromanica.ro

IASII DE ODINIOARA

11

dita si-a luat fettta, in vrasta' pe atunci de 7 ani i s'a dus la tea-.

tru. La un moment dat si-a facut aparitia pe scena Coana Chirita


lute() cupea. Cupeaua se'rigloda si atunci Coana Chirita rol ju-

cat de Matei Millo furioasi c cupeaua nu putea s mearga,


scotand capul pe geamul trasurii, exclama: ma rog, eine tine
poistele aid? Din loja. Diditei, se auzi deodata un glas de copil,
strigand spre scena:, Papa'.
Lumea din teatru a facut un haz nespus, a:v!audand interventia neasteptata a fetitei, iar Coana Chir:ta" se 'nfund ). in cupeaua
de pe scena, intr'un ras care tinu mult vreme.
Didita Mavrocordat a murit in vrasta de 66 de ani, in urma
unei operatii de i s7a facut la Viena. A fost inmormantata, asa dupa cum a dorit intotdeauna, la Iasi. La inmormantarea ei, pe langa lumea cu care a viquit &Ansa cat a trait, au urmat-o pand la cimitir, sute de saraci cari i-au cunoseut bunatatea, mita i sufletul
ei bun si ales.
A trait Neculai Ciomartan, fostel primar din $tefanesti, pe
PATIO' casa Diditei si a cunoscut-o in deaproapc eine a fost acest
suflet mare. Ii yin in minte batranului cum la venirea Didifei din
Iasi la 5tefnesti, mosia sa, ea singuri despacheta lzi intregi cu
stofe de haine, le insira pe canapele i birouri, punand pe el numele fiecarui i cand incepeau s soseasca la curte tarancele i negustoresele de pe mosie, ea le impartea cate o bucata de stofai
pentru ele, haine i ghete pentru copiii lor, iar la fete le dadea
cercei buni i cordele frumoase, toate de t) valoare insemnat.
In ifiecare Ian, la 1 Mai de Arminden, imbraca Didita un brad

din Iparcul curtii din 5tefanesti, cu stofe, ghete, cordele, pain-4


si tmulte alte 'daruri frumoase. Prin feciorii boeresti, era apoi vestit
tot 'satul si tot targul, care venea s:.7 se aduna in gradina CUfftiIi

Aici erau primiti de taraful de lautari al vestitei muzid Lteseu


diii 4-ludesti. Butoae cu vin i rachiu, care cti pane si sute cle miei
fripti umpleau mesele marl lungi patrate, avand imprejur laiti, iar
In jurul meseIor se asezau faranii eu feniefie lor, fetele pi Radii
In capul mesei sedeau generalul Mavrocordat cu sotia sa
apoi invitatii din Iasi: Eufrosina Rosetti, Natalia fiica stapanilor
mopiei, lancu Ventura, Alecu Ventura, Todirici Boldur Latescu,
Iorgu Ltescu fost ag la Iasi, Gheorghe Latescu, Alecu Mavro-

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

12

cordat, Liteanu, Conduratu, Ag:aia Moruzi, N. Rosnovanu, Eugenita As Ian Conduratu (sora Didi)tei), Elena Cortazzi mai tarziu Elena M. Sutu, Emil si Edgard Mavrocordat si altii. Muzica Carib
hora unirii. Se'ncingea hora, deschis de catre generalul Mavrocordat, Didita, Eufrosina Rosetti i toti invitati din Iasi cari jueau impreuna cu stenii, ceasuri intregi, dupg, care femeite si fetele ca i batranii i flacii erau vestiti c fiecare este liber s iea
cate un obiect de pe brad si in cateva clipe bradul se despoia. In

timpul mesei se ridicau toasturi in sanalatea Domnitorului, far


boerii in s'anatatea taranilor. Generalul Mavrocordat le spunea taranilor cum sa'si lucreze pamantul, iar Didita dadea sfaturi femeilor despre industria casnica, indemnandu-le sa poarte hafrie acute din anile lor si nu zdrentele steal/am%

Nita mult incoace nu erau scoli prea multe, deck doar la


Iai si in resedintele de judet. Didita a donat o casa. cu 8 emelt
mari in centrul targului Stefanesti, infiintand o voald pentru bAeti i fete, angajand profesori pe preotul Millo i pe Savin. Mei
au invatat Meth i fetele de pe mosia Did:tei, pang, s'a votat de
guvernul de atunci ca sa se infiinteze scoli i pen centrele plasitor.

Satele erau lipsite si de ajutorul medical. Didita si-a deschis


casa ei din 5tefanesti, transformand-o in sail de consultatie, impartind cu mana ei medicamente la cei ce aveau nevoe. Se aproviziona cit aceste medicamente prin dr. Russ senior dela Iasi, care
era medicul casei Diditei.
Didita a crescut i doua copile: pe Ecaterina, a Mariei Roj-

nit, nepoata egumenului Manastirii Cosula, Manzar, that Miranutui Gh. Marzescu (tatal neuitatului Georgel Marzescu). Pe Ecaterina a maritat-o dupa Dimitrie Sacarit, judecator in Stefalnesti,
dandu-i tot ce avea nqvoe i inzestrand-o cu cas, mobile scumpe
etc., in urma cIreia a ramas o flied Ortansa Sacara oficianta la
ofic. central Iasi.
A crescut i pc copila Ana, dandu-i :case in 5:-.efneti si ma-

ritand-o cu Neculai Ciomartan, inzestrand-o cu bani, vite, mobile, camari pline cu alhnente pentru in timp de doi ani.
Dar, la $tefaneisti, intr'o varl a fost ii Domnitorul Carol, care a fost gazduit timp de 2 zile in casa D:ditei. Impreuna cii generalul Mavrocordat, Domnitorul a pomit-o calare la Stanca unde
este casa mamei lui 5tefan cel Mare si unde este o peistera. Le-

www.dacoromanica.ro

IASI DE ODINIOARA

13

genda .spune c aici sunt paturi sapate in piatr si uncle nu se


poate patrunde, din cauza adincimii si a intunerecului.
Domnitorul a venit la Stefnesti din Botosrini cu trAsurile,
unde In pgdurea din dealul Guranda a fost intampinat de genenalul Mavrocordat, de generalul Hatman si condus cu onoruri la
Stefane.sti 1e corpul grnicerilor, cu un efectiv pe atunci de 960

oameni, zis al opincarilor.


Si astAzi cand Ii reamintesc locuitorii cei bktrni din SteMuesli, din satele 13AdInti si StncI de numele Diditei, ii podidesc
$acrimile, cci ei nu pot uita c pamntul a fost al lor, libee de
cultur, iar targovetii au lost ajutati cu locuri de dughene.

www.dacoromanica.ro

La belle Hlene
(1906)

Era supranumit astfel, din cauza frumusetei sale clasice. AIlea o inteligenta vie si o culturd deosebit, mai cu seama pentru
limpurile mai vechi din Iasi, and fetele nu faceau studiile superi-

Elena Sutu in tineret

care ca astazi. Vorbea la perfectie franceza, nemteasca si poloneza. A calatorit mult si din cele vazute prin Wile straine, a retinut
ce era mai interesant de retinut.

www.dacoromanica.ro

IASII DE ODINIOARA

15

Casatorita in cloud randuri, in prima casatorie cu un mare


proprietar de pe vremuri Cortazzi, de care s'a despartit curand,
spre A se casatori cu fostul procuror general si consilier al curtfigi,

de apel din Iasi, Mihai Sulu, care se'ntorsese atunci din Paris,
unde Ii luase in mod stralucit licenta In drept.
Mosiile ambelor fam,ilii fiind vecine, tinerii s'au cunoscut,
s'au placut i s'au luat.
Bunica lui Mihai Sutu, btrana Elencu Manu, donatoarea de

Elena Sulu

la Sf. Spiridon, care tinea foarte mult la nepotul -ei Mihai, vazand

frumuseta si inteligenta sclipitoare a nepoatei sale prin aliant,


prinse repede dragoste de dansa si pink' la moarte a Indragit-o.
Ce duios era and in casa din sir. Carp, astazi inchiriata institutului de chimie, vechea proprietate a Elenei Manu, apoi a fa.miliei Sutu, se'ntruneau patru generatii: Elencu Mann, filca ei Catinca Sutu, cei patru feciori ai Catincai

feciorii acestora. Elencu

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUPS'

16

Manu, batrana de peste 90 ani, chema la dnsa stranepotii, ii desmierda i le impartea bomboane.
De ziva ,el,lcle sf. Elena, se aduna la ea intreaga familie, destul de numeroasa i o serbatorea. Era o zi mare atunci, era ziva.
bunicei, care avea peste 90 de ani. Flori i daruri, copiii imbracati
in haine de sarbtoare in jurul ei, in acea zi.

P. P. Carp Maar.

0 imbrat4au i o mngdiau cu totii. Si dupd ce trecea zivat


aceasta mare de familie, coana Elencu nu'i uita datoriile ei de
femee mondena. Se urca in cupeaua ei poreclita glarance i intorcea vizita la cei cari au hiritisit'o de ziva numelui ei.
Ap era pe atunci. Si, in bunatatea ei, din cand in cand dadea cupeaua nepotilor ei de fiica, ca sa se plimbe. $i atunci se azau MOH in cupea, cei mai mari la fund, cei mai tineri in fat&
$i cand treceau pe la casa Carp, '11 luau i pe Petru Carp, vecin
de casa cu ei i in legaturi intime de prietenie, care ii insofea in.
plimbariIe lor in cupeaua coanei Elencu.

www.dacoromanica.ro

IASI! DE ODINIOARA

17

In timpul iernii, Mihai si Elena Sutu locuiau in casele lor din


str. Procopie, supranumite vechiul arsenal, caci inainte de Unire,
fusese In aceste case arsenalul Moldovei. Vara o petreceau la frumoasa lor mosie Orofteana din judetul Dorohoi.
In societatea iesana de pe vremuri, La belle Hlene a jucat
un rol deosebit. Era apreciata si admiral:, atat pentru frumusetea
ei, cat si pentru spiritul ei fin si muse:1ton Dansa cu o elegan0
rara si excela in comediile de salon. Se inrudea cu vechile familii

Elena i M. Sulu

moldovenesti Stroici i Latescu. La mos:a Latesitilor din jud. Do-

rohoi, Hudesti, multe petreceri frumoase an avut bc, cu mese imbelsugate la cari luau parte la olalta boeri i frani. Era numai
chef si veselie si din toata boerimea ceia cuminte i romaneas,a
de atunci, astazi n'a mai rams nimic. S'a topit totul, de par'd nici
n'a mai fost.
La toate petrecerile si balurile mari dela Iasi, aparitia femeei
2

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTLT

18

distinse La belle Helene producea intotdeauna numai admirafie,


atat din cauza el?ganfei tualetelor ei, cat i prin frumusefa ei. (Teata lumea o iubea, clandu-i chiar, cu ocaziunea unui bal ce a avut
loc in casele coanei Marghiolifa Rosnovanu, denumirea de la
belle Helene", care i-a rmas pani la moarte.
Avea o deosebita afediune pentru soful ei Mihai Surfu, care,
cand pleca sa prezideze Curtile cu juri din alte orase, era intovarasit si de sofa sa, care nu vroia s-1 lase singur.
Ducandu-se inteuna din zile la mosia Calinesti din jud. Botosani, Jean Miclescu, proprietarul mosiei, ruda de aproape cu cei
doi sofi, cand i-a vazut venind, pe M hai si Elena Sutu, le-a iesit
inainte, cu vorbele: void les deux turturos". Jean Miclescu, a
fost secretar general la ministerul justifiei, autor al mai multor
piese de teatru, printre cari M a m a, literat distins, publicist, scofind pe vremuri ziarul antidinastic Protestarea".
La belle Helene" avea i o inim de aur. Se induiosa de toate suferinfele. Pe cand soful ei suplinea o catedr la facultatea de
drept din Iasi, de cateori vre'un student era trantit la examen
sau amanat" cum se spune inteun I'mbaj mai dulce, studentul
repede se'ndrepta spre casa lui Mihai Sutu, pe cand stia ca acesta
era la Palatul Administrativ, ca membru al Curfii de apel i cauta
s induioseze pe sofia profesorului sau, ca sa fie trecut la examen,
sau, cel putin sg i se aprobe un nou examen.
Nici anirnalele nu o lasau indiferenta. Avea In casele ei, o
armata de mall i cani, printre care una favorita Bella. Ingrijea
de ei, dandu-le la ceas fix mancare, in fiecare zi, dimineata si
seara.

La moartea ei, dupa un foarte scurt timp dupa moartea sofului ei, Bella, canele ei credincios, a fost gsit culcata lang catafalcul stapanei sale si C11 greu a putut fi indepartan, iar, in ziva
inmormantarii, Bella a fost inchisa departe de casa. A spart insa
usa Si a plecat drept spre catafalc, radicanclu-se in doua labe, privind jalnic spre acea care o ingrijise atat de mull, desi era cane.
...Jar in ziva aceia posomorata, cand se'ndrepta cortejul spre
cimitir, pe cand urca dealul de langa. biserica Sf. Durnitru Misai,

o trasura cu doi cai venind in vale spre orasy se opri in deepera Maria
tul convoiului, iar o doamni cobord din trasura
Hinna intreband a cui este inmormantarea. I se rhspunse eh a
Elenei Sufu.

www.dacoromanica.ro

IASII DE ODINIOARA

19

0 singura exclamafie a fost:

A, la belle Helene"... si o

podidi plinsul, iar cortejul grabi spre locasul de veci.


11-

Maria Hinna

www.dacoromanica.ro

Alexandru Mavrocordat (Mutunachi)


(1910)

Ca alintatura, i s'a alaturat la numele de Alexandra si cel?


de Mutunachi.

Originat din Focsani, s'a stabilit definitiv la Iaf, cu ocaziunea casatoriei sale cu &ra Lucia Cantacuzino Pocanu. Dar chiar
inainte de csatorie, petrecea ierni intregi la Iasi, locuind la VA-rul su Dumitrachi Mavrocordat, in frarnoasa sa locuint din
strada Saulescu, actuala proprietate a d-lai F. Fiser i unde pe
timpuri s'a oferit marei tragediene Sarah Bernhardt un splendid
supeu de catre Dumitrache Mavrocordato, cu prilejul primei venirk
la Iasi a Marei artiste. Asa era pe atunci. La acest supeu, au.par
ticipat cei mai de sarna ieseni, printre cari r,1 Alexandru Mavro
cordat, chre ;prin felul su de a if:, a fermecat intreaga asisten0'.
Ca fizic, era un om inalt, spatos, bine facut. Purta o barba.
mica. Era imbracat totdeauna intr'o redengota lune ce-i ajungea.
Ora la genunchi.
Orn de o cultura foarte vas% poseda la perfectie limbile
franceza, germana, greaca rnoderna si antica, precum i multe alte
cunostinfi literare si din domeniul sti7nfe1or positive.
facut studiile in Germania. Era un pianist de mare va
loare i un pasionat jricator de ;ah, joc in care exceta i pe care
11 juca de preteritf cu prietenul sau intim Al. Gr. Stift', fatal meu
si tu d-rul Rosenthal, cari partizi durau ore intregi, far% a scoatevre'unul uri cuvant si Vara a ingadui altora sa le vorbeasca sau ma"
cat s se apropie, de masa lor de sah.
A concertat adeseori in scopuri de b'nefacere, fie singur, fie
irnpreuna cu fostul vice-consul austro-ungar din Iasi de pe atunci
Filsch, care era si el un pianist de sama. Biblioteca sa eta una din
cele mai de sama nu numai din Iasi, dar chiar si din fail, si ocu-pa b odae spafioasa din castelul sau dela Miroslava, uncle se Oa_

www.dacoromanica.ro

1ASII DE ODINIOARA

21

actualmente orfelinatul copiilor celor cazuti in razboi, intemeiat


de fiica sa, d-na Olga M. Sturdza.
Din csatoria sa cu d-ra Lucia Cantacuzino-Pascanu, a avut
3 copii: D-na olga Sturdza, d-na Paul Moruzi i un fiu, mort cand
implinise abia vrasta de 21 ani i caruia Ii cumparase foasta resedint domneasca a lui Mihalache Sturdza, renumita gradin Socola, foasta apoi Rivalet.
De cate ori nu se'ncingeau discutil titre Alexandru Mavro--,

Alexandru Mavrucordat

cordat si Alexandru Gr. Sutu, din literatura greceasca, asup,ra


tragicilor greci Eschile, Sofocle, Euripide, sau asupra chipului cum
s'a aleatuit tragedia in diferite secole.
Stateau ceasuri Intregi acesti doi oameni de carte si de mul-

te ori noaptea tarziu se desparteau de langa bogata biblioted a


tatalui meu din casele din strada Carp. Aid, se decise sa se traduca cartea IV din Herodot, traducere datorita tatalui meu i in
tare lucrare s'a cautat si se pastreze fidelitatea textului clasic,
traducandu-se precat s'a putut ad-litterdm, spre a se urma pas cu

www.dacoromanica.ro

22

RUDOLF SUTU

pas stilul autorului i genial propriu al limbei helenice. S'a tinut tatal meu, in traducere, de limba veche roman, neatinsa de
arnestecuri, caci, stilul istoriei lui Herodot amintete stilul Sf.
Scripturi 0 a pove0ilor cu care a fost leganata copilaria traducatorului.

Alexandra Mavrocordat era 0 un om foarte glumef. In una

din zile, de 1 April ziva glumelor i farselor, flul mai mic


al vrului sau Dumitrachi Mavrocordat, caruia i se zicea Coca
Alecu, veni intr'o fuga i anunfa rudele mai de aproape ale luii
Alexandru Mavrocordat, c acesta ar fi fost lovit de un atac de
apoplexie.

Cu tofii fire0e, s'au grabit sa vie cat mai in graba sa"-1 vada, doamnele cunt au putut in heat i papad, Comnii pe jumatate imbracafi. Ajun0 la locuinfa lui Dumitrachi Mavrocordato un-

de edea Alexandra Mavrocordat, 11 gasir pe acesta culcat in


pat, cu oghealul tras pana la gat, deabea sufland. La toate intrebarile ce i se puneau, bolnavul" nu dadea nici un raspuns i gemea inadu0t. Tofi ii compatimeau 0 se mierau cum de uin om atat
de sanatos i sdravan, care Inca in ajun facuse deliciile societafit
in care se afla, prin spiritele i cuno0infele sale multiple, sa sepiard aa curand. fiecare optea cate un leac. Unul s. i se Ia
singe, cad era prea sangeros; Altai ga' I so pue lipitori. Pe cand
care de care se intrecea sa'i vie in ajutor, deodata se auzi un ras.
puternic i Alexandru Mavrocordat sari din pat drept in mijlocul odaei gata imbracat, cu tradifionala lui redengota neagra lungg i batand pe umar pe cel mai apropiat de patul sail de suferinfe, striga: aa ca v'o facusem...
Intristarea se schimba repede in veselie, dar to;i if rugara ca
alta data sa gaseasca glume i farse mai vesele.
Mai tarziu, &pa ce s'a insurat, cand venea RegeIe Carol la
Iasi, Alexandru Mavrocordat era printre cei dintai cari'l intampina la gara, dimpreuna cu toga' familia sa, intr'un frumos i cunoscut landou de cas.
I0 pleda singur procesele ce le avea, de0 nu era licenfiat
in drept.
Alexandru Mavrocordat a limas o foarte frumoasa figura
a Ia0lor nostri.

www.dacoromanica.ro

0 nunta, mare la lai


Elena Shirdza ,5i Olga Vogoride
(1874)

Sunt cele cloud fiice ale lui Bezede Grigorie Sturdza, din prima castorie. Amndoud erau foarte frumoase, inalte, bine fcute, iubind mult sporturile, in deosebi calAria. CopilAria si'au pe-

.".

Olga Sturdza

trecut'o in casa printeasc din strada Lozonschi, actuala ariA


dreapt a Seminarului Veniamin, unde ozlinioar fusese resedinta
bunicului lor, Mihai Vod Sturdza.

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

24

Cea mai mare flick' Elena, s'a maritat la o vrast4 foarte frageda, cu Sturdza Buhotin, cu care ocaziune a fost o nunta cum
rar s'a vazut la Iasi si la care a luat parte lume multi si din Bucures&

Bezede Grigorie, inainte de a fi fost bunul roman, a fost un


iubitor al Iasilor, cum rar se intalnea pe atunci.
Era cu adevar gentilomul mare prim suflet si crier din vechea
Moldova. A fost principe nu numai prin dreptul nasterei si al sari-

Nunta fiicei lui Bezede Sturdza

gelui, ci mai mult prin dreptul inteligerfce; naturale, prin insusirea unei culturi superioare, prin farmecul unei inimi mari Ji bune,
sincer compatimitoare cu semenii sai, larga, cavalereasca, pururea egal de nobila pentru tot ce este om si lucru. A fost un om
uman, impartasind nevoiesilor din toate treptele sociale, mai tot
venitul imenselor sale bogatii. Multi mai sunt astazi atat de filantropi, cum a fost ieanul Bezede Grigorie?

www.dacoromanica.ro

1A$11 DE ODINIOARA

25

$i acel care a fost candva la Constantinopol Miohlis-Pasa,


-rand si'a m'Aiitat pe una din fiicele sale, a cutat s dea un aspect

stglucit acestei ceremonii.


Nina mare a avtit loc atunci in casele Negruzzi din str. Carol, la locuinta bunicei miresei (mama ei find rnoartg), Saftita
Pal lady, sotia dintai a lui Vodd Mihalache Sturdza.
Pentru a merge mireasa la biserid, iar de aci la starea civita, care pe atunci se afla in aripa st'inga a Palatului Administrativ, Bezede Grigorie comandase o careta special cu paleituri
de aur, in chipul trasurilor de mare gala intrebuintate de capii in-

coronati.

Pentru a se urca in aceast trasura, era o scald care se desIkea In trei, ajungand cal la p;:',.nfant, toata. imbracata in atlas
ros, ca i interiorul caretei.
In exterior, careta avea 4 felinare, lucrate in mod artistic,
de o cash' din Paris, iar perna de Ipe capra trasurii era toata cu-

Elena Sturdza

said in fire de aur si cu sterna familiei Sturdza. La acest echipaj,


erau inhamati ase cai de o frumusece rara, condusi de un vezeteu,
mn livreaua familiei Sturdza si de doi jockei.
Convoiul era precedat de un comis, d. asemeni cAlare, pe
un 'cal alb.

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTIT

26

Dupa ceremonia civila i religioasi, a avu,t loc o masa boga-

ta, la care a luat parte toat boerimea de atunci din I*.


Aceasta casatorie incepted cu atAta stralucire, din nefericirea finut foartc putin, tnara sofie incetnd din viafa.
Cea de a iloua filed a lui Bezede Grigorie, Olga, s'a maritat
destul de tndral si dnsa, cu una din personalit4ile cele mai desama ale Orli, bine cunoscut si in strainatate, d. Emanuel Vogoride, fratele d-nei Lucia D. Grecianu. Vogoride pe timpuri a candidat la tronul Bulgariei.
Olga Vogoride era o fire extrem de vesel, placandui la nebunie dansul i calAria. Pentru sportul calariei, avea un cult. Demica copilarie calarea caii cei mai nardva, cari sub mina ei, repede se domoleau.
La mosia sa dela Tiganesti calarea de dimineafa pan'n sear i uimea lumea prin rezistenta ei. Adeseori soful ii punea intrebarea daca nu se simte obosit i primea raspunsul sofiei:
dac calul pe care4 incalec ar mai avea putere, a face Inca odata
ocolul moiei.

Dimitrie Sturdza

Aceasta pasiune tusk' i-ka fost fatall, caci voind sa' sari un ob-

stacol cu un cal prea slab, care nu a putut face saritura serut, a


fost rasturnata fracturandu$i doul coaste. Transportat la Iasi la

www.dacoromanica.ro

IASI DE ODINIOARA

27

hunica-sa Saftita Pal lady, alaturi de casele d-lui dr. N. Racovitza,

dupd gteva luni de grea suferinta, a incetat din via


i &Ansa,
plans de toed lumea din Iasi.
Inmormantarea a avut loc in cavoul familiei Sturdza dela
manastirea Frumoasa, unde se odihneau deja mama ei, sora ei si

Bezede Gr. Sturdza

un frate Dimitrie, mort i aces4.a in urma unei rcehi capatate la o


vanatoare.
Cine atunci nu a fost misicat de nenorocirile nedrepte ce le-a
indurat hezede Grigorie prin moartea, in primavara viejii, a aces-

www.dacoromanica.ro

28

RUDOLF SUTU

tor ,trei copii ai sal, rapifi unul dupa altul, cand fiecare implinea
de abea vrasta de 20 ani? $i -eine nu tiia ca aceast inima darnica a lui bezede, in pragul batrnefelor, a putut abea dispune de
-boggia matetiala cd i se cuvenea sii ca' mai malt din jumatatea
viefii sale, g fost silit s se resemneze la privafiuni care-I faceau
s sufere amar? Cu sufletul sau generos, voia sa dea la toga.' luanea i nu avea destul.

www.dacoromanica.ro

Dimitrie Mavrocordat
i salonul din str. Saulescu
(1897)

Pe lang Alexandru Mavrocordat, fostul maresal al Palatului


care locuia in casele sale din str. Gandu, alaturi de Cinema Elisabeta de astazi si fratele sau hatmanul Neculai Mavrocordat care locuia in str. Saulescu, tot in aceiasi strada, putin mai la vale,
s,edea i yam! lor primar, Dimitrachi Mavrocordat, in frunwasele
sale case, restaurate i avand o gradina din cele mai mari si bine
ingrijite din Iai, afltoare peste drum de foastele case Miclescu,
in care 'Ana daunazi se afla prefectura judetului.
Dimitrachi Mavrocordat a fost casalorit cu Eufrosina nscuta
Spiru Paul. Din aceasta casatorie s'au nascut patru copii: doted
fete, Aspasia, castorita cu N. Crupenschi i Eufrosina, casatorita
cu inginerul Iancu Catargi i doi baeti, Dimitrie casatorit cu Elisa Negruzzi, care si-a petrecut toata viata in Ias,i i numai dire
sfarsitul wietii sale s'a mutat la Bucurecti i Alexandru, supranumit ,de intimii sai Coca Alecu care, dupd casatoria sa cu o bucuresteanca, Zoe Ghica, s'a mutat la Bucuresti, unde in urma a i
incetat din viatta.

Dimitrachi Mavrocordat si fratele su Alexandru, fost ministru, erau fiii marelui logofat Alexandru Mavrocordat i ai Caterinei, nscut Bals.

Conu Dimitrachi era mare amator de lucruri frumoase.


Casa sa din str. Saulescu o reparase i o transformase lute adevarat )Dombonierd, iar in sp4oasa sa gradina cultiva diferite
plante exotice, alamai, portocale i trandafiri de cele mai frumoase spete. Toate aceste, iarna, erau pastrate Inteo sera anume amenajat, Avand i un gradinar special care ingrijea de ele. In
gradina se mai aflau i capsuni gustoase i alti diferiti pomi fructiferi.

www.dacoromanica.ro

30

RUDOLF SUTU

Dona. chioscuri frumoase, unul de fier cu perdele de dril, iar


altul mai mare, de lemn, cu geamuri colorate si care servea vara
de sufragerie, se mai &eau in gradind, care se intindea pana." la
rapa Privighitoaei dinspre strada Lozonschi.
Cand Sarah Bernhardt a jucat pentru prima oath' la Iasi, conu
Dimitrachi dtipa cum II numeau prietenii sat de i vaduv de mai
multi ani, a oferit artistei sarbatorita de tot lasul intelectual, un
splendid supeu in eleganta sa sufragerie din imobilul din str. Su
lescu.

Intreaga camera era impodobita numai cu plante exotice si

Dimitrie Mavrocordat
purtiand uniform& de polcovnic

cu flori frumoase, toate din sera sa, iar la acest supeu a luat parte tot ce Iasul avea mai de sama atunci, ca cultura i inteligenta, ?neat Sarah Bernhardt care fusese condusa la brat de catre stapanul casei panA la sufragerie, a exclamat la un moment dat: on
se croirait vraiement a Paris, dans un des cercles des plus lettrs
et cuItivs". $i era adevarat, cad verva, spiritul i diversele cu.nostinti cari s'au desfasurat atunci, nu se puteau Intahil decat in
cercurile cele mai cultivate din strainatate.
Desi la o vrasta destul de Inaintata, Dimitrachi Mavrocordat
era vesel si foarte monden. Ii placea mult lumea si mai ales ti-

www.dacoromanica.ro

I.A511 DE ODINIOARA

31

neretul CIA care glumea intotdeauna voios. In cerc intim, lua Cate

o domnisoara pentru a face un tur de vals, zicand: iata cum se


juca in timpul meu. Si juca bine, fiind sprinten si elegant.
Era si foarte bisericos. Mergea regulat la biserica, in zilele
mari de sarbatori, fie la Sf. Spiridon, fie la biserica parohiala Talpalari, unde se aspza la strana mare cantnd sfintele rugaciuni,
dupa tipic, ca cel mai Incercat cntaret bisericesc.

Nit ddea gres nici odata si se arata foarte nemultumit in


contra celora cari nu ascultau cu evlavie i cu o tinuta cuviincioasa sifinta slujba bisericeasca. Ziva se ducea regulat la Jockey-Chtb
unde de preferinta juca o partidd ne Wist sau prfrence, cu ctiva intimi, ca d-rul Colonel Otremba, colonel Petrovanu, Nunuta
Rosnovanu, nepotul sau defunctul Neculai Sutu i altii.
Vara, pleca intotdeauna la o siatiune balneara sau climaterich' din strainatate pentru a face o cura. De preferinta in Germania, unde probabil fusese trimes la invatfatura, Cad cunos,tea aceast limba la perfectie, ca i limba franceza. Din strainatate ia
adus un ariston, pe care '1 instalase inteun antret din casele sale si de Cate ori avea musafiri, conu Dimitrachi scotea cheia, deschidea dulapul muzicei si intorcnd meeanismul, facea pe vizitatori sa guste cele mai frumoase bucati muzicale de pe atunci.
Plecand odata in strainatate conform obiceiului sau, niste nepoti
ai sag deschisera dulapul pi'ai procurara placerea unei auditiuni mu-zicale. Insa, spre nenorocul lor, o strung mare care punea intregul
Itnecanism in miscare s'a rupt i concertul... lua sfarsit. Inapoinduse conu Dimitrachi si voind sa cante din muzica, a vazut pozna ce
i s'a facut, petiind insa eine este vinovatal, mai cu seam a. ca cheia

dela dulap era in buzunarul salt.


Peste cateva zile, insd, cu uimire a vazut cL.. muzica functiona admirabil, iar struna din nou asezata la locul ei. Mai in urma a aflat c dracii sai de nepoti i-au umblat cu alt cheie, stnir
candu-i muzica i comandnd apoi repecla din strainatate struna
La s'o aeze la locul ei, comanda insa care intarziase sa soseasca.
Conu Dimitrachi Mavrocordat a murit la o \nista destul de
inaintatd, regretat de lumea iesan5.. El a fost tipul vechiului boer
moldovan, bun, vesel, cinstit si evlavios,

www.dacoromanica.ro

0 evlavioas
(1875)

Coana Elencu, dupa cum o numeau iesenii, a fost una dint


cele mai interesante figuri de pe vremuri.
In tinereta ei Elencu Manu a fast o frumuseta de femee, ca
un par bogat negru i cu ochi scanteietori. In saloanele Iauiui, era intotdeauna, in toga' splendoarea tineretii si a frumusetii.

'-fV2

Elencu Manu, tartar&

A fast fiica marelui logofat din Moldova Scarlat Manu 0 at


Ecaterinei, nascuta Sutu. Logofatul Scar lat s'a stabilit in Iasi in anul 1798 cu familia sa, sub domnia lui Alexandru Calimah. A avutx
16 copii, dintre care si pe Elencu Manu, care a fost maritata de
trei ori, tntai cu Vasile Conachi, a doua earl cu postelnicul Mihai Mavroeny si a treia cart cu Grigorie Sutu.
Din casatoria cu Mihai Mavroeny, a avut o singura flick Ecaterina. Coana Elencu a dispus de o mare avere. Avea nenuma-

www.dacoromanica.ro

33

LASH DE ODINIOARA

rate mosii, in judetul Suceava, in judetele Tecuci, Covurlu

i Tu-

tova.

foarte energica i cult. Putea discuta cu ori cine chestiuni


de literaturi, art, ba i de politic. Foarte gospodin i chibzu1td, coana Elencu Ii ddministra singur intinsele sale mosii, Wand
singurd socotelge, In care se pricepea de minune.
In Iasi, locuia in casele sale din str. Carp, unde actualmente
!.{

11=--

Elencu Menu, batranA

se afl institutul de chimie. ImpreunA cu ea, locuia i fiica sa Ecaterina, de care nu s'a desprtit pani a inchis ochii. Nepotii ei,
fiii Ecaterinei, au lost crescuti de dansa, ea i-a trimes la scoalal
dintdi in tail, apoi in straindtate.
La Iai, i-a dat la vechiul pension de pe atunci Jordan, wide
au Invtat ataluri de acel ce a fost marele Petru Carp. Cursul secundar i studiile celelalte le-au %cut cu totii la Paris. Coana Elencu $1-'a luat stranepotii, pe Alepcandru, Mihai i Neculai i i'a
dug ea singur la Paris, unde cel dintai a urmat literile, iar cei doi
din urmil dreptul. Pe cel mai mic strnepot, Grigorie, coana Elencu 1-a trimes la Grignon, unde a urmat o scoalg de agrkultur,
acolo Amde a ipAat si A. D. Holban, fostul mare om politic iesan.
3

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

34

Dui)/ ce batrana s'a reintors la Iasi, avea grija ca s trimeata regulat stranepotilor ei la Paris, cate o pensiune lunara pentru
intretinerea i distractiile lor. $i tinea socoteala de tot ce le trimetea. Insemna sumele in galbeni si scriia cu maim ei zitta in care trimetea banii, sumele si corespondenta intreaga ce urma. Pastrez dela aceasta strabunica a mea, toate aceste amintiri scumpe.
Anii se scursera repede si coana Elencu catch' pe pragul batrnetei. Nemai putand umbla, isi fIcuse inteo odae din casele sale, un fel de promenoir de jur imprejurul odaei, unde in fie-care

Catinca Sulu

zi Ikea cateva tururi. Se putea plimba fr ca s cadd, sustinandu-se deoparte si de alta.


In schimb stranepotii cum veneau s'o vada, ddeau navala
mai intai la acest promenoir, jucandu-se aid ceasuri intregi, spre
marea bucurie a coanei Elencu, care de pe un jalt din mijtocul o&all, isi sorbea din ochi stranepotii.

Foarte evlavioasa, avea un preot de casa, pe pa'rintele Andri Banescu, care in fiecare Sambt faeea o aghiasma, la care trebuia s ia parte numai cleat intreaga fatnilie. PreotuI Bnescu era

duhovnic mai la toate casele mari din Iasi. Nu se facea nici un


botez, nici o cununie, nici o inmorraantare, fail parinteld Banescu.
Mu i mii de galbeni a dat coana Elencu, in evlavia ei i in

www.dacoromanica.ro

1A511 DE. ODINIOARA

35

nemarginita credinta catre cel de Sus, pentru faced de biserici. Ea


intocmea planul bisericii, ea se dicea sa vada cum se construesie,
ea se interesa dac s'a pus var deajuns si dac tetnelia de piatra.
are grosirnea palmilor domnesti, aa cutn a dorit &Ansa. Si dupa
ce era pe aproape de sfarsit construirea bisericii, singura ea &dea explicatii cum sa fie catapiteasma, cum O. fie sfintii i icoanele
imparatesti, sfesnicile si stranile cantaretilor. Si avea grija mare ca
sfnta masa 'din altar sa se pue din o lespede de piatra, dupa legile bisericesti.
Coana Elencu tinea si la tot de e romfinesc. Odata, botezand

pe una din strnepoatele ei, a tinut ca s i se dea numele de


Maria, pe cand Orirrtii copilului doregu sla i se dea alt nume,
strain. Parintele Andri, duhovnicul coanei Elencu, ca s impace
pe parinti i pe coana Elencu, and a inceput serviciul botezului, ajungand la pronurrtarea numelui copilului, a rostit incet de
tot numele strain, apoi cu glas tare acel de Maria, ales de coana
Elencu, astfel c si parintii si coana Mirka au fost multumiti.
Fiind foarte mita, avea si o biblioteca bogat i frumoas.
Erau cart interesante, ca de pilda Geografia lui Hrisant Notara,
care veneau din culegerea ma'vrocordateasca, apoi lucrad apusene,
mai ales franceze de stiinta i literatura: La o vreme de bejenie,
Elencu Manu fugind din Iasi, a dat cartile acestedepuse in dou
lazi maribisericii Barboi, spre pastrare. Mu lta vreme au stat aceste carti in podul bisericii, pada cand le-a radicat Academia Romina.
Chiar la o vrast destul de inaintata, coana Elencu se ducea regulat la shijbele bisericesti dela Sf. Spiridon. Ea a si fost
inmormantat in gradina bisericii, alaturi de principesa Obrenovici si in urraa desgropata, pentru a fi reinhumat la cimitirul
Eternitatea.

Sfantului Spiridon i-a harazit o insemnata avere, com'pusa


din rnosii. Bung la suflet si miloasa; a lasat cu Emba de moarte,
tpitropia, in schimb, sa dea din venitul rnosiilor la oameni seapatati si vrednici de ajutor si nu multi la numar, pentru ca ajutorul s fie mai mare; de asemeni din alte venituri a lasat ca & se
intretie crivaturi pentru bolnavi. Iar, daca vointa ei nu va fi in'tocmai, averea ce a tasat-o va trece in ocarmuirea unei epitropii,,
compusa din rudele ei remase in viata.

www.dacoromanica.ro

36

RUDOLF SUITT

5i .cand a 'Jost pe patul de moarte, in anul 1875, a chemat pe


nepotii i stranepotii ei, i i-a binecuvantat pe rand.
$i atunci au aflat cu totii ca batrana Ii pregatise pentru

moarte: ca s fie inmormantata in gradina bisericii Sf. Spiridon,.


%sand cinci sute de galbeni pentru aceasta Epitropiei, care va
chibzui s se imparta mai mult pe la saraci; s i se pue o stIofa
pe corpul ei cat va sta moarta in biseric, din stofele ce le are
hiserica; din suma ce a lasatdo de una mie dou sute galbeni s
i se fad pomeniri, iar timp de un an de zile s se fac in fiecare zi Cate o ooliva mica si sat i se pomeneasci la Sf. Proscomedie numele ei, nefcndu-se sminteala de o zi macar; sa se dea
servitorilor din casa o sula galbeni; sa se faca trei fantani la o
mosie a ei din jud. Tutova ii straele ei cate se vor galsi Ia savarsirea ei din via-fa, sa se imparteasca toate la saraci, afara de a
bucce de sjal bun alb, pe care a lsato fiicei ei Ecaterina.
Asa femee a fost coata Elencu Manu din Iasi.

www.dacoromanica.ro

Viata din casele boereti de odinioara


Seiftita Pal lady, Eufrosina Rosetti i Agripina Sturdza

(1882-1885-1889)
Sunt duioase aducerile aminte asupra veii pe cari o duceau
iesenii de alta data. Cu drag mi le evoca astazi una din vechile
personalitati iesene. In casa parinteasca, de mic copil doar de mi'a
mai rams si mie in minte ca la Iasi traia Saftita Pallady, prima
satie a lui Mihai Voda Sturdza, care a aivut dci feciori, pe Bezede
Dimitrie, teal principelui Mihai Sturdza si pe 132zede Grigorie. D'-

vortnd, Saftita s'a casatorit cu un Pallady care insa a murit curand.

Erau trei surori, cari au trait tot qmpul la Iasi: Safata Pallady, cea mai mare, Eufrosina Rosetti si Agripina Sturdza, toate
lrei fiice ale boerului Rosetti, care sedea in casele unde actualmente este muzeul istoric.
Saftita Paltady era de o inteligenta sclipitoare, de o buntate rail, impunatoare si miloasa in acelas timp. Era foarte cultg.
In tineretea ei, a calatorit in intreaga Europa, in tovarasia surorei sale Eufrosina Rosetti. In Italia a stat mai mult vreme, cu care
.ocazie s'a coborat in Vezuviu.
Ea i'a crescut pe cele doua nepoate ale sale, Olga si Elena
Sturdza, fiicele lui bezede Grigorie, care de timpuriu si'au perdut
pe mama bor.
Era batrana si totusi ii placea sa primeasca in casa ei lume
=ltd. In lungile nopti de iarn locuinta ei din str. Carol era deschisa foarte des iesenilor, iar in timpul verii, la rnosia sa dela Cilibiu, astazi proprietatea principelui Mihai Sturdza, venea lume din
Iasi, care nn pleca &cat dui:4 ce petrecea aid cateva zile, in cea
mai curata i buna dispositie.
Si de aceia la moartea Saftitei Pallady, convoiul funebru a
lost condus pand la mosia Cilibiu de toati lurnea iesana, care a

www.dacoromanica.ro

38

RUDOLF SUTU-

regretat intr'insa pe una din podoabele societ4i iesene. Mu lt


vreme dupa moartea ei, s'a vorbit de calitatile suflete$ti ale acestei femei i de casa ei atat de primitoare.
Sora mijlocie a Saftitei Pal lady, Eufrosina, s'a casatorit et/
hatmanul lordachi Latescu, din care casatorie a avut o idea Esmeralda, casatorit cu hatmanul Neculai Mavrocordat.
Ca ;$i sora ei Saftita, a primit o instructiune si o educatiune
aleasa. Era $i inteligenta $i in curent in totdeauna cu tot ce se
petrecea in strainatate. Teancuri de ziare straine erau zilnic pe ma-

N`k.k

Saila Pallady

sa ei de lucru. A fost o femeie calatorita. La Geneva a stat mai


bine de doi ani $i reintoarsa la last, Ii petrecea iernele in ora,
iar vara la mo0a Cilibiu, la sora sa Saftita. Se iubeau mult intre
ele i se vedeau zilnic i, de$i era num'ai o deosebire de cativa ani
de vrasta, cea mai mica, Eufrosina, nu ie$,ea niciodata din cuvantul tifacai" sale, cum ii spunea surorei sale Saftita.
Dupa moartea titacli", Eufrosina Rosetti $i'a cumparat o
cash' la M-rea Agapia, pe care a transformat'o intr'o vila frumoasa, uncle* petrecea zilele de vara, primind i aici musafiri, pe cari Ii ospata cu dragoste i Ii distra prin conversatii placute 0 atragatoare.
La vrasta de mai bine de 80 de ani, a parasit i ea lumea
aceasta, in care a trait Wand numai bine 0 aiutand cat a putut

0 &Ansa, pe cei nevoie$i

www.dacoromanica.ro

IASI DE ODINIOARA

39

La vrista inaintati, nu a parasit obiceiul sa se imbrace, asa


cum obisnuiau pe atunci s umble cucoanele batrane moldovenze.
$i nici nu si-a schimbat portul prului san. Purta bucle, cari dadeau figurei sale o infatisare si mai brand.
Agripina, cea mai mica sor, s'a casatorit la vrista de.., 13
ani, tandra de tot, copila chiar, cu Costachel Sturdza, din care unire a avut pe: Sturdza $cheianu cel mai mare, tatal d-nei Elena
Sturdza, foasta sotie a lui Albert Ghica. Sturdza $cheianu era un

1.

Eufrosina Rosetti

om foarte cult tsio un distins numismat. Cele patru surori ale sale erau: Marichela, maritata cu loan Latescu fiul hatmanului Iordachi
Latescu; Esmeralda,maritat cu Iancu Ventura fost prefect de ju-

det la Iasi, supranumit de ieseni conu Iancu barbison"; Anuta,


maritata cu d. Iacob Negruzzi i Olga, maritata cu Ion Duca, fost
presedinte la inalta curte de casatie, care a murit subit chiar in
sedinta.
$i Agripina ca i surorile ei, a fost de o mare bunatate si
primitoare de lume. $i &Ansa a murit in varsti la Iasi in casele
sale din strada foastd Sf. Neculai, astazi Vasile Conta.
Aceste trei surori, fiicele boerului Rosetti au lost o podoaba a societatii iesene de pe vremuri, nu numai prin educatlutrea
primita, ci i prin cultura capatata si bunatatea sufletului lor.

www.dacoromanica.ro

Cele trei frumuseti


Maria, Elena i Lucia Grecianu
(1885)

In casele unde se afla. actualmente Muzeul de antichitafi din


strada Carol, locuix odinioara batrana d-na Steege, cu fiicele ei:
Elena, maritata cu Grigorie Macri, avocatul bine cunoscut de pe
vremuri, fruntaS al baroului iesan, si Maria, maritata cu un Grecianu, foasta doamna' de onoare a Reginei Elisabeta, precum si
eu cele trei fiice Maria, Elena si Lucia Grecianu, trustrele rapitoare
de frumoase, culte i formand floarea societaiii iesene de pe vre
mud.

Cea mai mare, Maria, era blonda ca spicul graului si cine o


vedea parai aparea inainte Gretchen din Faust. I se zicea in intimitate si Gretchen.
Intre mama si fiic, cfind sedeau de vorba, Maria ca 'n vis
pared asculta mangierile mamei sale, ca si Gretchen din Faust:

Cand pe lume ai venit


Copilifd draga,
Ifi cantam necontenit
Ziulica 'ntreaga.

Numai horbote 'fi erau


Si scufii si fase
Ochii dulci ifi infloreau

Fafa ta gingase.
Te vedeam frumoas 'n vi.
Te vedeam mireas,
Si credeam norocul scris

Tot in drum WO ias.

www.dacoromanica.ro

IASII DE ODINIOARA

41

Ea s'a csktorit cu capitanul Alex. Lambrino, ofiter de artiEerie, devenit apoi generalul Lambrino, comandantul corpului IV
de armata.
A *doua flick' Elena, era brunet i inalt, asemnndu-se cu

o statue din antichitatea greaca, tot atat de frumoasa 0 de cul-

D-na General Lambrino

t. ca i sora ei Maria, Maud deliciile saloanelor iesene. S'a castorit cu Eugen Mavrodi, un fiu al Iailor, fost i ministru al tarii,
la Bruxelles, inainte de razboiu, apoi directorul loteriei statului.
Ambele surori, Maria i Elena erau dansatoare neintrecute,

pasionate 0 nu era bal la Iasi, in care una sau alta s nu fi fost


,proclamate regina petrecerei. Vara, la mola lor Medal Glodului
din jud. Suceava, veneau numerosi musafiri. Aici jucau jocurile obinuite pe atunci: crochet, distractii campenesti, cad facea ,edesea la Praul Glodului foarte placuta.
Cea mai mica Lucia, dei nu mergea Inca in lume, cad era
-Sara' de tot, era foc de frumoasa. Era un amestec al frumusetii

www.dacoromanica.ro

42

RUDOLF SUTIT

surorilor ei mai mari, brun ca si Elena, mai mica ling( la statura


si mult mai vioae. Prin firea ei sglobie, prin inteligenta ei vie si
prin hazurile ce le producea, era numai o drazalasenie de fata._
Inteinsa era numai talent, pentru muzica, peaty.' rictura, pentru.
-7-

'

D-na Elena Mavrodi

poezie. Cand saloanele casei se umpleau de musafiri, acesitk ii admirau modul magistral cum executa bucalile cele mai grele de muzica, pastelele i versurile dragalase ce le compunea.
In una din zile fiind rugata de bunk& ei, batrana d-n Steege, sa'i faca o mica poezie, nepotica a explicat bunicutei ca poeziile nu se pot face la poruncd, ci numai dupa inspiratii. Dar bunica o ruga mereu si atunci un glumet din invitatii casei scrise pe

o fasie de hartie, ca i cum ar fi fost facute de nepotica:


Bunicuta draga,

3'a 'ntrecut de saga,


Mi-e dor de mata
Catelusei i'a fata.
Se puse pe ras i facu haz bunica de aceast gluma.

www.dacoromanica.ro

43

IA$II DE ODINIOARA

Lucia s'a m'aritat mai tArziu cu un bogat conte italian, Zoppola, care vznd'o in strgintate, s'a inamorat nebun de &Ansa i.

Contesa Zoppola

a venit in tail, la Iasi anume spre a'i cere mana. $i a luat'o $i a


plecat cu &Ansa in Italia, in tam v:surilor, undc trAesc i astgzi.

www.dacoromanica.ro

Dimitrie Rosetti
(1895)

Familia Rosetti s'a stabilit in Moldova, Inca din anul 1650.


Dimitrie Rosetti a facut parte din aceast veche familie boereasc.
Era frate cu Todirita Rosetti (poreclit pe nedrept Todirita Minciun) fost ministru presedinte si de nenumarate ori ministru in ca-

binetele mari pe care le-a avut taxa noastr, prezidate de P. P.


Carp, de Lascar Catargi si T. Maiorescu. Frate si cu Domnita Elena
Cuza, incetat din viat in anul 1909 si frate cu colonelul Constan-

tin Rosetti, incetat din viat de mai bine de 40 de anL Cu totii


erau fiii marelui postelnic Iordache Rosetti si ai Caterinei Sturdza.
Dimitrie Rosetti, ca si fratele sau Todirit, a lost un stator-

nic membru al vechiului partid conservator. Era dintre acei cari


puneau crezul lor politic, mai presus de orice. A fast mult vreme
si prefect al judetului Iai, unde prin blandeta si bunatatea sufletului sail, a stiut srei atraga simpatia tuturora si mai cu seami
a paturilor dela Ora, pentru care era un adevrat pgrinte. Para.sind politica, i s'a incredintat postul de prim-presedinte al Curtii
de Apel din Iasi, avand ca presedinte de sectie, pe un alt distith
magistrat de pe vremuri, neuitatul consilier Vranceanu. Ca primpresedinte, Dimitrie Rosetti a lasat cele mai frumoase amintiri in
magistratura, atat prin tunostintele sale juridice, cat si prin blan,deta cii care conducea desbaterile.
Consilieri in timpul su erau: Vranceanu, presedinte de sectie; Mihai Sutu, procuror general; Ion Burada, Grigoriu (fiul fostului preot dela biserica Talpalari); Neculai Volenti, Alex. Hinna,
Eugen Donici, Matei Cantacuzino, Dimitrie Sofian, Neculai Leonescu, Roiu si Dimitrie Porfiriu decedati cu totit ei d-nii:
Gheorghe Dimachi si Petru Sadoveanu, singurii astazi in viata.
Dimitrie Rosetti cunostea la perfectie limbile francezN si gerimana. Cu ocaziunea judecarei unui proces penal relativ la un furt

www.dacoromanica.ro

IASI! DE ODINIOARA

45,

calificat, caci pe acea vreme furturile calificate se judecau in prima instanta de tribunal i cu apel la curte, Dimitrie Rosetti avand
in fata sa un inculpat minor, neamt, care nu cunostea de loc 'intba romana, se servi pentru a-i lua interogatorul, de un talmadu
ales din sal, legea nepermitandu-i s conduca desbaterile in alta
limba, cleat cea oficial, chiar dna ar fi cunoscut-o bine, cum era i cazul.

Talmaciul, fie ca nu cunostea bine romaneasza, fie ca nu stia

r-t?

I
lb*

Dimitrie Rosetti in grup. In planul intai ; dela dreapta la stanga, fostii consilieri ai curtii de apel si parchetul general : Mih. Grigoriu, Mihai Sulu, Di-

mitrie Rosetti, Ion Burada, Gh. Dimachi. In planul al doilea: Nec. Volenti, Alex.
Hinna, Eugen Donici, Matei Cantacuzino, Ion Vreinceanu, Dim. Sofian, NecLeonescu, Petru Sado," eanu, Gh. Roiu si Dim. Porfiriu.

cum trebue nici .germana, nu s'a putut intelege bine nici cu primul preedinte, nici cu inculpatul, astfel cl instractia ramanea pe
loc. La un moment dat, Rosetti inervat de o pierdere de timp atat de indelungata pentru un fapt de mica insemnatate, isbucni 4,

striga inculpatului, inteo germank perfect:du lumb, warum


hast du gestholen? (plticule, de ce ai furat). Inculpatul care pang
atunci negase totul, surprins de aceasta apostrofare nea.,teptat,
raspunse, in hohotul de ras al sale:: bAte mir es zu verzelen,
ich werde es nicht mehr thun (rog a mPo ierta, nu voi mai face-o).
Dimitrie Rosetti locuia in vechea casa boereasca i parinteas-

www.dacoromanica.ro

46

RUDOLF SUTU

t din strada Tautu, cumparata de curand pentru coala cornerciald T. Maiorescu".


Casa a fost proprietatea lui Dimitrie Rosetti, devenita pe
vremuri istorica prin faptul ca Voda Cuza, cumnatul lui Rosetti,
dupa Unire i stramutarea scaunulai domniei la Bucuresti, de cite

Vodet Cuza

ori venea la Ia0, tragea la cumnatul sau. De cate ori nu aparea


Voda Cuza in balconul caselor liii Rosetti, iar ieenii cei v2chi can
treceau prin strada Tautu se'nchinau adnc cand aparea Voda aici? Si T. Maiorescu, prieten intim cu Rosetti, In deosebi cu Todiri Rosetti, tragea i el in gazda la Dirnitrie Rosetti, cand venea la Iasi. Maiorescu avea trainice i vechi legaturi de prietenie
cu Dimitrie Rosetti, Inca de pe cand functiona ca profesor la Uni-

versitatea jean

www.dacoromanica.ro

47

.IASII DE ODINIOARA

Au trecut ani dela moartea lui Dimitrie RoSetti si s'a sans


si sofia sa, nefericita si atnasa. Era bunul ei sof, dar s'a stans
din viata nu in casa veche boereasca din strada Tautu, in luxul si
viata ce a fost odinioara aici. A inchis ochii batrank, intr'o cask'
modesta din vechiul i ospitalierul nostru oras de alta data, Ansa.'
de lumea aceia care a cunoscut atal de bine ,si casa i pe acei ce
o locuiau, din vechea locuinta boereasca din strada Tautu.

www.dacoromanica.ro

Un amator de cai
i un arbiter elegantiarum
(1890)

Trei fruntasi ai Iasului de alt data, din carf fratele mijlocits


a incetat din viata nu de mult vreme.
Cu tutii sunt fiii vornicului Emanuel Bogdan 0 ai Add, !lascuta Ghica. Cel mai mare, Leon, a fost casatorit pentru prima oafa' cu Natalia Mavroeny, una din frumusetile Iasului de pe vremuri
si care odihneste acum in cimitirul Eternitatea, alaturi de surorile
ei Lucia Mavroeny 0 Maria Dahon.
Leon Bogdan era tipul omului bine crescut prin excelenta.
Foarte afabil cu toat lumea, niciodata n'a rostit un cuvant mai
tare cuiva. Avea o mare pasiune pentru cai 0 echipagiile sale erau date ca model. Totul era numai elegant& Trburile lui, totdeauna In cea mai buna stare, lustruite, cu alatnurile si nichelurile
sfrlucitoare; vezeteul intr'o Iivrea frumoasa si imbracat cu mult
gust; hamurile dela hamurarii cei mai de seama din Viena; totul
era deopotriva de stralucitor. Se vedea omul de bun gust si de
sport. D'apoi caii? Cine nu'si aminteste de doi cai negri, inalt1, cu.
coamele 0 cozile lungi pe cari adeseori Leon Bogdan ii 'liana cu,
maestrie la Copou, Inhamati la un frumos docar, sau la un brec
inalt, boit in negru si cu caroseria rosie, care 'i servea la dresarea_
cailor? Leon Bogdan era si un calaret eminent, clarind cu elegatnf cai frumosi si de rasa*, in aleia calaretilor dela Copou.
Era si un devotat membru al Jockey-Clubului nostru, Mandu,si partida zilnic cu intimii sai. A fost dintre putinii boeri mol-

doveni cari nu numai ca nu sia pierdut averea, dar a stiut s'o


pastreze 0 s'o mareasca, astfel ca la moartea sa, prematura, a la-sat fiicelor si sofiei sale de a doua, Lucia Bogdan, fiica mareltti
_Mihail Cogalniceanu, mai multe mosii si o frumoasa casa in Piatra N.. La Iasi a locult in str. Lascar Catargi, in frumoasa casa,.

www.dacoromanica.ro

49

IASII DE ODINIOARA

actuala proprietate Lewin. Pe vremuri, in casa aceasta tragea totdeauna in ga2da Lascar Catargi, de cite ori venea la Ia$i.

Leon Bogdan

Si lit de prietenii sai politici si in contra vointei sale; a oatpat $i functiuni publice fiind prefect de politie la Ia$i sub ultimul
guvern al lui Lascar Catargi. Dupa ie$irea lui Leon Bogdan din
prefeetoriat, subalternii sai spuneau cA asa prefect, bun si disthi
n'au avut i nici n'or mai avea.
Mai in urma, dorind a fi mai aproape de trumoasele sale mo$ii din jud. Neamt, a vandut casa din Ia$i $,I si-a cumparat o frumoasa vila la Piatra N., unde s'a instalat cu familia sa, iar dupa
rugamintile localnicilor si mai cu sama ale lui P. P. Carp, pentru
care avea un cult, a primit prefectura judetului Neamt pe timpul
cnd Carp a fost prim-ministru. Leon Bogdan a murit Inca tnar,

la mo$ia sa Dobreni, regretat de o lume intreaga.


Fratele sau George; era $t el foarte bine cunoscut la Ia$i, un-

de a jucat un rol insemnat in inalta societate de pe vremuri. Se


4

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

50

distingea prin marea sa elegant, care era copiat de toti tinerii


ieseni. Era un fel de arbiter elegantiarum, c.ci toti 11 consultau in
privinta modei i felului de a ipurta cutare sau cutare imbra'aminte. Garderoba sa era board furnizati de cei mai buni croitori din

Mihai Cogalniceanu, tatal d-nei Lucia Bogdan

Paris. A fost eastorit cu una din cele mai frumoase femei din acele vremuri, cu fiica marelui poet V asile Alexandri. Dar George
Bogdan nu era numai omul petrecerilor. Fiind cult si muncitor,
a ocupat mult timp sub toate guvernele, functiunea de inspector
administrativ, Liar in urm infiintndu-se consiliul administrativ su-

perior, ca un omagiu pentru destoinicia si competenta ce o dobndise In materie administrativ, a fost numit presedintele acestei inalte institutiuni.
George Bogdan a fost unul dintre intemeietorii Jockey-Clubului din Iasi, pe care ca i fratele sAu, II vizita zilnic. Acum dhi
ani rand se ventilase ideia de a se sgelAtori jubileul de 50 de ani
dela infiintarea Jockey-clubului iesan, s'a constatat c numai doi

www.dacoromanica.ro

51

IASII DE ODINIOARA

mai raluasesera in viata dintre membrii fundatort: George Bogdan


i Neculai Sutu, amandoi astazi insa odihniti i ei Intru Domsuit.

Al treilea frate, Lupu. Bogdan, a trait

Vasile Alexandri,

el multi vreme la

tuna,

Iasi, cu frumoasa sa sotie Maria, nascuta Docan. Mai in urma, s'a


retras la frumosul su castel dela mosia Gadinti din jud. Roman,
unde atat el cat si sotia sa primeau tot ce Romanul i Imprejurimile aveau mai de sama i 'uncle toata lumea se bucura de cea mai
targa ospitalitate. Petrecerile dela Gadinti au ramas proverbiale 5i
ast4i se vorbeste Inca nu numai in Roman, dar i la Iasi, de Catre vechii prieteni ai lui Lupu Bogdan, de ospitalitatea adevarat
boereasca i moldoveneasca cu cad on i cine era primit, in castelul sat; situat in cea mai frumoasa pozitie din codrul secular de
pe acest intins domeniu.

www.dacoromanica.ro

Regina Natalia a Serbiei


i

familia ei la Iai

Pavel Kescu, colonel in Rusia, cds'alorit cu Pulcheria Sturdza,

fiica coanei Marghiolita Rosetti Rosnovanu, a avut trei fiice, de


o frumuset rar, cari in tinereta lor au stat i la Iasi: pe Na

Colonelul Keucu

talia, casatorita cu Milan regele Serbiei; pe Maria, cAstorit cu


Grigorie Ghica i pe Caterina, astorit cu Eugen Ghica. Ele se
trag, dupa tata, din Luravetchi Kescu din tara cazacilor in Mol
dova.

www.dacoromanica.ro

53

111.511 DE DDINIOARA

Cand colonelul Kescu s'a casatorit cu fiica coanei Marghioita, fiind foarte bogat si itibind mult luxul,
facut o nunta cu
mare fast, care a avut loc la tail. si desi acest eveniment s'a petrecut in toiul verei, totusi mireasa a fost condusa dela conacul
mosiei la biserica, intr'o sanie in forma de seoica, tras de sase
cerbi cu coarnele aurae, iar sania aluneca pe o paitura groasa de
aproape un metru, de zahar pisat, zahar care dupa nunta a facut
deliciul numerosilor sateni adunati la nunta.

Natalia Kecu

Natalia, fiica cea mai mare a colonetului Kescu, a parasit cea


dintai Iasul, spre a se duce, in urma casatoriei sale cu Milan, regele Serbiei, in noua sa patrie. Milan era si el roman, prin mama
sa nscuta Catargi.
Natalia s'a mai reintors in Iasi, pentru ultima data, In 1887,
aducand i pe fiul ei Sap.
Cand acest nepot al coanei Pulcheria Sturdza a plecat cu
Imam ei regina Natalia, indarat In Serbia, in gara Iasi i-au petre-

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

54

cut aproape toti iesenii. Micul Sasa trimetea din vagon bezele publicului care'l aclama.

Marieta cu ocaziunea casatoriei sale cu defunctul Grigorie


Ghica, fostul ambasador roman la Paris, a primit dela viitorul el
sot un frumos dar de nunta consistand din o brosa de aur, repre-

1m217154

Natalia cu fiul ei

zentand un trunchi de stejar, in jurul caruia se'ncolotacea o edera artistic lucrata, cu inscriptia dedesupt, in frumoase litere cursive: je moeurs ou je m'attache,o aluzie delicata la atasamentul
sau pentru frumoasa sa logodnic. Ramanand vaduiva, d-na Marieta Sturdza s'a mutat la mosia sa Mascateni din judetul Botosani, unde si-a construit un frumos palat pe muchia unui deal, aVaud in spate o padure seculara care 'i serVeste drept pare.
Satenii de pe mosia Mascateni intotdeauna si'au adus aminte cu drag de acea care a fost stapana lor de altadata Marieta
Sturdza, care se purta cu dansii mai mutt ca un parinte.
La palatul ei, de dimineata si *fen sena, veneau tarani sl,
tarance cu copiii lor i toate dorintele le erau satisfacute imediat
de catre buna lor protectoare.

www.dacoromanica.ro

55

IASII DE ODINIOARA

Nici nu se putea ca sora bunei si blindei Regine Natalia,


frumoasa de odinioara Marieta Kescu, s nu fie cu suflet bun, miloasa si darnica fata de cei multi si nevoesi.

"

-r-

-ylkr

.2

Marieta Kecu

Katerina Kecu

Ecaterina Jeana Ghica Comanesti, cea mai mica dintre surori, supranumita in intimitate Beb, era foarte dragalas si tie
o veselie exuberant. Dup casatoria sa cu Eugen Ghica, a pailsit Ia$U1 pentru a pleca in strainatate. Era foarte alintata si iubit
de bunica-sa coana Marghiolita Rosnovanu.
Surorile Marieta isli Bbe Kescu, ,aveau apartamentul lor deo-

sebit in palatul Rosnovanu si tineau cu luna pe unul din cei mai


eleganti birjari din Iasi, pe Vasca, care umbla si cu Regele Carol,

de ate ori venea la Iasi.

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

56

--

-111.
Sofia Catargi

Generalul Ca targi
(1880)

(1880)

Un mcl al Regelui Milan al Serbiei i

Malaga surorilor Kecu. A locuit mull&

fostul siku aghiotant.

vreme la Iasi.

www.dacoromanica.ro

Coana Marghiolita Rosetti Rosnovanu


(1880)

F fiica lui Neculai Ghica Comanesti. S'a casatorit de trei ori.


Intaia oar, la Constantinopol, cu Neculai, fiul lui Ionit Sturdza,
Domnul Moldovei.
Din aceasta easatorie a avut pe: Pulcheria Sturdza, casatorita cu Pavel Kescu, colonel in Rusia; pe Caterina Sturdza, mail-

Maria Rosetti Rnsnovanu

lath' cu Costachi Moruzzi dela Danufeni; pe Zoe Sturdza, care a


lost 'mai-Hata cu Ion Cantacuzino si a murit la 101 ani la Iasi.

A doua oara, coana Marghiolifa s'a casatorit cu tostache

www.dacoromanica.ro

58

RUDOLF SUTTS

Sturdza fost ministru. Din aceast casatorie a avut pe Elisa, easatorit cu Sakelaride, fostul consul genel-al al Greciei la Iasi.
A treia oara, coana Marghiollta, s'a casatorit cu Neculai Rosnovanu, avand din aceast casatorie pe Marichel colonel 8tefan
Rosetti, pe contesa de Bowille si pe Neculai Rosnovanu.
Toata viata a trait'o in mare belpg coana Marghiolita si pe
langa dansa societatea iesana a peh-ecut multe clipe frurnoase.
Inainte sa moara, si-a exprimat dorinta ca sa fie inmormantata in vechea Mitropolie. Din locuinta ei, din vechiul palat Rosno-

vanu, privea mereu spre vechea biserica a Mitropolie4 care era


peste drum si acolo i-a placut batrinei sa se odihneasca in pace
pentru vecie.

Familia i-a fault un frumos caVou si dupa multa vreme ramalsitele pamntesti ale aceleia care, a fost coana Marghiolita, au.
fost transportate la Rosnov-Nearnt, in cavoul familiei Rosnovanu.

In timpul verii, coanei Marghiolita ii pacea mult sa meargd la graclina Copou, sa respire aer curat. Aceasta plimbare o facea lute() mreata caleasca, (huit resort), pe opt rasoare la careerau inhamati frumosi cai luse5ti, ai fiului ei Nunuta Rosnovanu,
sau era condus de Vasca birjarul nepoatelor sale Kesicu. Aceasta
trsurd a fost cumparata dui-A moartea ei, de Primaria corn. Iasii
pentru uzul familiei regale.
Coana Marghiolita a iubit mutt 5i a crescut, pe nepotul ei de
fiu, pe George Rosnovanu.
Vara, la mosia Stnca, primea numeroase rude 5i musafiri, ca.
ospitalitatea adevarat moldoveneasca, privind din jaltul ei, parti

dele de crochet cd se jucau de telt tineri, in frumosul parc de


aid.

www.dacoromanica.ro

Di mitrachi Miclescu
(1880)

Fiul marelui logofht Scarlat Miclescu si al Mariei Beldiman,


moldovanul Dimitrachi Miclescu, era prin excelenta un om care
A indragit foarte mult Ia011. Frate cu fostul mitropolit Calinic, care mai bine de 40 de ani a fost mitropolit priMat al ihrii, era nepotul marelui vornic Constantin Miclescu i al cucoanei Zoe Vat-nav Liteanu.

In casa phrinteasch auzeam mereu dela mama mea, care era fiica.marelui vornic Alexandru Misclescu, frate cu tathl lui Dica.' acesta este un mog, al meu, care a ajutat foarte
mult pe tarani si ch. ii placea adesea sa se imbra,ce in haina taraneasca, cu care se falea de cte ori o purta.

mitrachi,

Familia Miclescu ,i asthzi mai are o fotografie tinuta la locul


de cinste in cash, reprezentnd pe Dimitrachi Miclescu, imbrcat
in haina thrneasca, in grup cu taranii i etxplicandu-le legea ru-

rala duph 8 Septembrie 1864. Din popor, au eit pe atunci ni0e


versuri inchinate fostului ministru moldovan Dimitrachi Miclescu.

Ele sunt mhrturia cea mai frumoasa despre omenia 0 dragostea pe care o purta el -thranilor:
Topora1 arm'ascutith

In speranta-mi amortit,
Pan' la ziva detepthrii,
Din copaci i trunchiuri moarte
Voi taia cu tine cioate.
Dar in ora invierii,
Romanaul incruntat
El prin tine-i rsbunat.

www.dacoromanica.ro

60

RUDOLF SUTU

Conu Dimitrachi cum i se spunea pe timpul su, era in toa-ta personalitatea sa, un tip al vremurilor mai de demult. Era ointeligenta rar i a jucat un rol in toate miscdrile mad politice
si culturale dela noi.
In 1857 a facut parte din Divanul ad-hoc. De multe ori apTea pe strazi, imbracat in haine tarsane0i, iar drept baston purta
run topor.

Dimitrachi Miclescu in port triinesc

La vrasta inaintat, ajunsese uscat si cocosat, par'ca" semAna


.cu un fel de semrk de intrebare, aatai i se incovoiase sira splotch.
Dar Dimitrachi Miclescu era foarte... fricos. In familia Miclescu a

ramas de pomira o patanie nostim a lui.


De fel, conu Dimitrachi era botoSnean, inst placndu-i
mult Iasul i avnd rude multe, s'a mutat aici, mai cu sama
c avea i multe afaceri de avocAtur in capitala Moldovei si avea
pe fratele sau, mitropolitul Calinic, la care tinea foarte mutt. A
si gAzduit mult xreme la vechiul palat metropolitan, unde-si avea

www.dacoromanica.ro

IASI! DE ODINIOARA

6/

o odae, Incunjurata i iocuit de alte persoane, cad Dimitrachi


Mictescu era tare, tare fricos.

In ,una din zile, pe rind sedea in cerdacul palatultu, vede


c soseste din provincie, Andries Septelici. Fericit c va putea sta

si dormi Inca' cu cineva In aceiasi odae 1 Inc cu o null a sail.


si-a luat nepotul si I-a dus deadreptul in odae aratandu-I si Data
unde va dormi, chiar alturi de patul sau.

Ministrul Dimitrachi Miclescu

Se simtea si se vedea fericirea pe obrajii batranului: ca nut


va mai dormi singur noaptea.
Inteo seal* Andries $e'ptelici zabovind in oras, n'a mai fost
asteptat de care conu Dimitrachi, care, obosit ,. s'a culcat.
Pe la miezul noptii atA ca.' se arata si Septelici. Vazand cs
unchiul sau doarme, ca sI nu-1 ilestepte, se deslaratal incet, Incasi se sui in pat.
Dar Miclescu nu dormea. El se &ideal la procesul ce-1 avea
a doua zi sji se mai &idea ca ar fi bine s consulte i niste arte

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

'62

ce le avea pe scrin. Se scul incetisor, ca sa nu trezeasc e nepot, pe care-1 credea deja adormit, aprinse o lumanare i cu camasa lui lung de noapte, cu o bonet tuguiata in cap si tinand
sfesnicul intr'o man's' si cu actele in cealalta wank', inainta cu pasi
inceti imprejurul mesei din mijlocul odaii.

Nepotul Andries care nu adormise Ii zise in gand:Haiti,


iata ca unchiul Dimitrachi e lunatec! 5i atunci, speriat se dete
el jos din pat 0 cu ochii hotbati se lua si el dupa batranul icu bometa tuguiall de pe cap. Dar miscarile nepotului, l'au facut pe cont Dimitrachi s se intoarca, sa vadd si s creada ca nepotul An-dries e el... lunatec. Si atunci sk se invarteasca amandoi imprejurul
mesei, ferindu-se unul de altul j crezand fiecare despre*.ee1alt ca
e lunatec. 5i, impiedecandu-se de carnasa sa lung* Dimitrachi
Miclescu cade si in caderea lui se stange i lumnarea. Amandoi
speriati peste masura,,incep s strige si au strigat asa incat au trezit toata lumea din palat, care a alergat sa Arad's' ce s'a IntampIat.
5i and s'a vazut ca nici unul, nici altul n'a lost... lunatec, a'
inceput s fac un haz nespus batranul.
Religios peste masura, Dimitrachi Miclescu nici odata nu se

scula si nu se culca, lark s scoata o icoana legata in argint a


Sfintei Precurate Maria, pe care o !llama de obicei de spatele
unui scaun si in genunchi, dinaintea chipului slant 15i facea rug.ciunea de dimineata 5i cea de sears.
Dupa rugaciune, facea trei crud si sruta icoana. Odata srutand-o, Ii ifftepa nasul in razele nimbului dela cap i conu Dimitrachi fiind a fire foarte nervoasa, a tras deodata... o injuratura
-surugiasca
scuipa icoana. Vazand insa ce mare pacat a facut,
a cazut din nou in genunchi, se ruga cu lacrimi in ochi pentru ier
t are, saruta din nou icoana, dar... iar se intepa i iar injura...

www.dacoromanica.ro

Bombonel As Ian
(1900)

Cine nu'si aduce aminte de veselul i simpaticul Bombonel


Asian?

Era fiul coanei Eugenifa Conduratu din prima sa castorie


cu Costica Asian i nepotul Didifei MaVroctordat. Primii ani ai copllariei i i-a petrecut la Ia Si, in casa mamei sale si la matusa sa

Didifa, avand ca profesor pe d. Louis, un'francez casatorit cu o


vieneza si care a avut pe timpuri unul din cele mai renumite pen-

sioane din Iasi. Cam prin 1875, d. Louis prasind IauI, pentru a
se stabili la Viena, s'a incredinfat pe tanarul Bombonel, pe care
l'a dus in capitala -Austriei, unde ven:nd in urrna." i matusa sa Di-

dila Mavrocordat, care pleca la bai in strainatate, l'a luat cu ea 0


l'a instalat la renumitul liceu din Paris St. Barbe. Aid a stat vre'o
patru ani, de unde a trebuit sa fie scos din cauza firei sale neastamparate. Reintors in fara, a intrat ca voluntar in escadronul de
jandarmi caldri din Iasi, de sub comanda capitanului Cramlu, in
care escadron, mosul su Iorgu Lafescu, fostul prefect de polifie,
era pe atunci locotenent.
Ajuns brigadir i sergent, Bombonel Asian a dat examen de
sublocotenent, fiind inaintat, dupa ce a reusjt cu succes, la acest
grad in regim. 7 Calardsi din Iasi. Iubind mai presus libertatea si
artele, caci Asian era o fire de artist i neputandu-se deprinde cu
viafa militara, Ii dadu peste putin timp demisiunea din armata
si se dedica cu totul muzicei, care era pasiunea sa.
Desi nu facuse studii speciale muzicale, totusi era un exemtant plin de verv i un compozitor de merit. A compus mai multe
bucafi muzicale pe motive naponale, poesille End facute de prietenni sail intim d. A. C. Cuza, intre cari, una din cele mai frumoase, este o romanfa intitulata: Blanda primavara":

www.dacoromanica.ro

64

RUDOLF SU'11.1

Blnda primavar

Astazi a sosit,
Pe crdri umbrite
Cu sinul inflorit...
La seratele i petrecerile intime, Bombonel era nepretuit. Se
punea deodan la piano si improviza cntece de.dans, cu o usurin
t uimitoare, trecand dela vals la pole, dela pola la cadril 0.asa.
mai departe. Cand era bine dispus, salt i pianul cu picioarele, ca
sa dea mai mtilt brio, muzicei sale. Adeseori se acompania 0 din
gurg, cntnd improvizatii dupla' inspiratia momentului.

Bombonel Asian

Plin de viatd, Bombonel era invitat pretutindeni, la toate pe:trecerile, unde prin glumele sale, prin spiritul i voiosia sa, provo
ca numai veselie.

Sub primariatul lui Vasile Pogor, pe and trupa teatrului na


tional juca in sala Sidoli, s'a incredintat lui As lan conducerea or
chestrei teatrului, cu care ocazie intre altele cnta un galop indra

www.dacoromanica.ro

65

IA511 DE ODINIOARA

cit, cu acompaniament de clopotei, care facea furori, mai cu sarna


la galerie, de unde se auza strigandu-se, de cum aparea BonlboL
nel la pupitru: Bombonica, Bombona, clopotet, Bombonel!
A mai fost Bombonel i profeso.- de I. ertgleza la liceuj din
Braila, limba pe care $i-o asimilase cu o uprinta uimitoare. Pe
Fingal aceasta limba, mai vorbea la perfectie limbile franceza pi
germana.

Venind intr'o seara la o ora tarzie pe strada Lapweanti,,


spre cask' i cantand in gura mare, sergentul l'a rugat si nu cante
aa tare, ca s nu trezeasca lumea din somn. Bombonel, batanduse cu palmele peste olduri i sarind in sus, striga 0. mai tare sergentului, rugandu-1, daca nu-i place, s4 duel la comisie. Sergentul insa razfind, i-a raspuns: Nu, coane Bombonel, pe d-voastra
nu vii due la comisie, dar \TA rog sa nu ma expuneti la observatii
din partea efilor mei.
Alta data, fiind cu mai multi prieteni in vestitul local de petreeeri de pe vremuri Moise Singher din str. Unirei $i iscandu-se.
o sfada intre doi prieteni, unul apnea deodata pe cadlalt 04 tranti
la pamant. Acesta incepu sa fipe. Bombonel intervenind, se adresa
celui ce a batut: Ce crezi cii eu sunt ca cela pe care l'ai batut.

Daca mi-ai fi facut mie aceasta, ai fi vazut ce ai fi facut.$i ce


ai fi %cut, II intreba batauul?
Ai fi cazut i a0 fi... tacut slin gura, zise Bombonel, in hohotele de ras ale celor de fa:(5., chiar i ale acelui invins, care tmpacirldu-se cu celilalt, petrecerea incepu mai dihai ca inainte.
Fiind la Constanta, acum vre'o zece ani in urma i aflanduse la Cazinou, in tovara0a unui colonel, acesta II Intreba:
Bombonel; ce faci tit ca ai trecere pe langa toate cucoanele?

$1 chiar in acel moment, intrara tocmai in sala Cazinoului


un domn $i o doamna. Bombonel zarindu-i, se grabi sa raspunda
colonelului:

Iata ce fac... i repezindu-se spre uii, se duse direct la


doamna i... o saruta pe amandoi obrazii.
Colonelul rimase tablou. $i cand Bombonel se reintoarse
rang% colonel, i-a spus:
Ei,
plicut ce am gent. $i tii, pentru ce am ficut aceasta? Pentru ca doamna e... nepoata mea. De fapt persoanele
5

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUP'

66

ce intraserA, erau rude de aproape cu Bombonel, lucrul de care


colonelul insA nu avea cunckstirrp.

Pe and Ii facea voluntariatul aid, se intorcea in una din


zile deli bae acas inteo trasura. Prin str. Lozonschi se intAlnesite
cu generalul Racovitz, care pe atunci era comandantul pietei. Din
cauza unei bataturi, Bombonel se.descalta in trAsura.
Cum il vAzu generalul RacovitzA, opri trasura i dete ordin
lui Bombonel Asian sa coboare. Pe atunci gradele inferioare nu aveau voe sa umble cu trasura. As lan ins nu Oa ce s faca. Cum

era sa se dea jos incaltat numai cu o "gheat? Dar la cuvintele


aspre ale generalului, n'avea in cotro s1 cobori aproape schiopatAnd din trasurA. Si pAnA ce Bombonel nu explicA ca din cauza

bataturei a trebuit sa se descalte si s ia trasurA, lucrurile nu se


linistira. Cu chiu cu vai a scapst de inchisoare.
Alta data fiind concentrat i neavand haine militare, s'a prezentat la cazarma numai in chipiu i sabie, si Ended' nu putea fi
intrebuintat la altceva mai bun cu un asemenea costum, a gait
garda la penitenciar in haine civile, cu chipiul rnilitar si eu pusca
pe umeri, plimbAndu-se asa dela un capat la cellalt a1 ograzii.
In timpul razboiului mondial, Bombonel Asian s'a reintors
din Braila, la Iasi. Odata cu mutarea sa in orasul sau natal,, si-a
adus o droae de dui i pisici, cu care a calAtorit, de dragul lor,.
intr'un vagon de bagaje. Bombonel, fire bung si blAndA, iubea mult
animalele.
A murit nu mult dupa aceasta de galbinare, fiind inmorman-

tat la cimitirul Eternitatea.

Si a murit sarac de tot, caci fiind in tot cursul vietii sale


foarte milos si bun, din putinul ce-1 avea, intotdeauna ii impartea cu cei nevoesi. Si de aceia a fost condus Vaud' la dmitir de
nentunarati calici", cum se spunea mai de demult la IaA saracilor.

www.dacoromanica.ro

Calatoriile din trecut ale boerilor


(1882)

Martia conu Nun* Rosnovanu nici odata nu pleca la drum,


cdci Marta era Martia cea rea, cand nu trebuia nici s te mut,
nici s pled undeva, nici s incepi un lucru oarecare.
Fiul coanei Marghiolita Rosnovanu deli avea mare placere
sa calatoreasca, ii alegea zilele cand trebuia sk parkseasa lasul.

$i cand era hotlrat de plecare, chema pe camardinierul sdu


Andri Turiceanu, care'i pregatea geamandanele, Ii ua tot ce'i tre-

Nunut Rosnovanu

bue boerului de drum, porneau la gara i odata in tren, dormeau


dui pana ajungeau la locul de destinatie.
Calatoria la Bucuresti, Nun* Rosnovanu o facea in totdeauna In tovard$ia lui Turiceanu.

www.dacoromanica.ro

68

RUDOLF SUM

In una din zile, dupa ce a ajuns Ii capitaIa rii, Nunuta


Rosnovanu peste masura de distrat, chema pe Turiceanu si'l in-treba:
Turicene,
amintesti pentru ce am venit eu aici?"
Turiceanu siret, dar i om chefliu, se gandi jmediat c e.
rost de pricopseal daca nu va spune ceia ce stia i anume de cea venit stapatiul sau la Bucuresti. Deci el s'a declarat gata s se
intoarca imediat la Iasi, de unde Ii va putea ac:uce raspunsul in
graba pentru care motiv a plecat.
A primit bani de drum. pentru Iai i pe deasupra i pentru
celelalte cheltueli de calatorie si a rmas vorba ea Turiceanu a
plecat dint nou la Iasi. Dar realitatea era Plta. Cunoscand toate localurile de petreceri din Bucuresti, Turiceanu se'nfund in unul
din aceste cuiburi, uncle statu chefuind cum putu mai bine, dupa
care a treia zi se reintoarse". Povesti stapanului sau cum a plecat, cum a ajuns la Ia Si, cum a gig rnotilvul plecarii cuconului la
Bucuresti si cum s'a reintors, desigur in acel moment gandinduse cat de bine a chefuit in tot acest timp.
Turiceanu isbutind sa'si focal o mica stare, si'a cumparat o
cash.' in strada fosta Primarie, astazi Gh. Marzescu, luand mai tarziu in arenda si hotelul Rusia din str. Unirei.

Fiecare munca. merit& o plata"


Fostul proprietar al mosiei Pascani, Alcaz, mare bogatas de
pe vremuri, atat de cunoscut in societatea iesana, trecea drept omul cel mai sgarcit.

De Cate ori calatoria, nu'si lua bilet decal in clasa a treia.


In una din zile, plecand la Bucuresti pentru niste afaceri personale. ce le avea la un minister, ajungand in capitalli, la gard un

domn care s'a coborat dintr'un vagon de clasa intaia, negasind.


nici un tregher si iarindu-I pe Alcaz care tocmai coborase cu cAteva momente inainte, strida la dansul sa-i ia geamandanul si sa-I
duc la o trasura. Alcaz foarte linistit, i-a luat geamandanul i i
l'a dus la blsura, primindu-si plata cuvenita pentru acest serviciu._
A doua zi Alcaz ducandu-se la ministerul unde avea treaba,

care ii fu mirarea cand recunoscu in functionarul de aici cu care

www.dacoromanica.ro

IASH DE ODINIOARA

6g

trebuia s vorbeasca, tocmai pe domnul care-i platise la gar cu


o zi inainte, ca s-i duck' geamandanul la trasura.
Urmar scuze. Alcaz insa cu aceiasi hinite cu care Meuse 'pe
tregherul in gar, strangind maim funcfionarului dela minister,t
ii adauga; fiecare mimed, merita o plata".

www.dacoromanica.ro

Din farsele lui Costicd Bogonos


(1887)

In sarile de iarna ale Iasalui de alta data, cantaretii de noapo.


te strabateau prin zapada mare a ulitei Pacurarilor i stripu pe
la casele oamenilor:

Papusi, papusi de la Husi


Cu capul cat un caus.
Papuse le frantuzeti

Tot sa stai s le prive$ti.


Erau primii oricand de ieseni, in lungile nopti linistitc.
In aceleasi clipe insa, in teatrul dela Copou, distrus de flacari in 1888, se dadeau baluri stralucite.
Trustrele randuri de loji erau tixte pe -aiunci. i ie$enii petreceau laolalta cu totii: boerii Rosnovanuv Pascanu, Vogoride,
Sturdza, Mavroeni, Ghica, etc., dimpreuna cu negustorimea ce era
in floare.

Era pe atunci cand Barbu Uutarul pentru


Floricica floare albastr
Ce-ai crescut in calea noastrA",

primea pumni de galbeni cu zimti i pahare cu lire sau nap0,leoni.

Pentru balurile ce se dAdeau la teatrul dela Copou, lumea Ii


comanda dela Paris tot ce era mai bun.
Balurile costumate $i. cele mascate erau Iocarul nenunarate
lor aventuri pracute si farse de tot felul.
Ele atrageau intreaga societate ie$ana. Cele trei randuri deloji sclipeau de gaturi goale irnpodobite cu diarcante. Jocul era in

www.dacoromanica.ro

71

IASI DE ODINIOARA

toi. Se formau cate 60-70 perechi care se InvtIrteau in sala de


dans pink' la zitta alba" care venea cu brobodul ei de tristefa s
invalue inimile ce-1 spusesera multe lucruri dulci in clipe de fericire, trecute repede.
Masti le din baluri provocau curiozitatea general.

Printre costumele aceste atat de impestritate, aid unul costumat in postilion 18-me siecle", cu un bidu in maul, Impartind
scrisori pe adresa cuconifelor din sal; dincolo altul costumat in
magician care prezicea deznodamantul aventurilor galante, sau

ir

Costicii Bogonos

aparifia calugarului care abia se draia de batrnefe $-1 care procura doamnelor mijlocul d T. a afla ce se va intampla cu dorinfele

lor, printre toate aceste costume, a aprunt deddata in sala, In


una din Odle aceste de bal, o nostimi dudue", costutn'ala In
subreta, purtnd o frumoas ['cruel cu zulufi blonz, avand pe

fatal o mascal roz, cu dantele $1. impodolaiti de bijuterii bogate.


Aparilia ei atrase atenfiunea tuturdra.. Era IntovArisit de

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

72

un tanr prieten intim, din lumea aristocrata de pe atunci a Iaului, astazi un cunoscut i iubit avocat din orapi nostru.
Amandoi mascati, intrati in sala de dans, iItyninata de un
policandru mare cu lumanAri de ceara si de candelabre tintuite pe
n4te stalpi gros,i uniformi i urafi ce desparteau lojile de sus pa-

Jaki Bogdan

na jos, au venit MO in fata cu frumosul locotenent din jandarmi


calari de pe atunci, Jaki Bogdan, a carui mama' era proprietara
caselor din strada Lapusneanu, unde actualmente este bacania
Smirnov. Un alt frate al lui Jaki, capitanul Bogdan, a murit in fa's,
boiul dela 1877.
Tiuduia" l'a subjugat. Masa, sampartie, lutari cari cantai romanfele de moda de pe atuncl, tofu! fu pus la dispozifia frumoasei dudui", care a impresionat atata pe locotenentul de jandarmi. 0 masa bogata cu icre, curcan, branzeturi scumpe, cu vinurile Feslauer de atunci, (masa care a costat numai 60 de lei),
a atras i pe tovarsul ei". E vesnicul miros al fripturii"s atunci,
.

www.dacoromanica.ro

IASII DE ODINIOARA

73

ca i acum, cu deosebire numai c atund nu se facea $i nu se cumostea politica ce se face astazi.

Capitanul Bogdan

Petrecerea a finut pania tarziu noaptea, pita cand cateva cu-

vinte spuse in *papa de duduia" tovarsului ei, II %curl pe acesta din urma sa alerge in graba la garderoba teatrului, de unde
i-a luat paltonul su i al dudWe", iesind pe o us dosnicia,
care daidea spre locuinfa regisorului teatrului din acel timp, Papa
Delmary".

Peste patina vreme, aparu ;fart tinandu-si In mod stangaciu rochia i ,duduia". In dreptul caselor foaste 5.eptelici din str.

Carol (astazi seminarul de slavistica), s'au urcat Inteo trsura,


indreptandu-se spre restaurantul Tivoli" din strada Banu, unde
era si gradina-teatru de vara cu acelas nume si al carui patron era
cunoscutul hotelier Buch.

0 alta masa mare sencinse si aid, dar de ast data fara locotenentul Bogdan. Masa fu achitata de duduia," din cei 40 lei
daruiti ei de catre Iocotenentul Bogdan, care a asteptat-o zadarmic ore intregi pang dimineata, sa se intoarca la teatru, dupa cum
-fusese vorba.
Au trecut cateva zile dela aceasta aventura, cand Inteo bunt

zi s'au intalnit la cofetaria Tuff li locotenentul Bogdan cu tovara-

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTIJ

74

sul duduiei" si care si acum tinea inori si i se spue !mode


duduei" cu care a petrecut la bal i cu care s'a pacalit.
Rugamintile i-au fost zadarnice. Deodata ins Ii facu intrarea in cofetdrie, Costia Bogonos pe care Wsenli cei vechi Fan
cunoscut cu totii. Amestecandu-se imediat i dnsul in vorba si
vgiand c lacotenentul Bogdan arde de dorinta s stie cine a fost
duduia" dela bal, Bogonos s'a grabit oIl satisfac. Eu... am_
s'a pornit pe un ras nebun dimpreuu cu tofost duduia"
varkul cu care venise la bal in acea searg. Nu tot astfel era si Cu

locotenentul Bogdan, care furios apucase un scaun sa loveasca pe


cei ce, credea el, i`si bateau joc in acel moment de dansul. Cand insa
Bogonos i-a amintit cele mai mici convorbiri ce le-au avut impre-

ung la bal, lacotenentul Bogdan a trebuit pada in cele din urma


sa vada L asa a fost i sa ceara inclArAt nacar cei 40 lei 131, e cairi
i-a dat.
Farsa aceasta jucata de Costica Bogonos, care a cotrobait
in sara halului intreaga garderoba bogata a mamei sale spre a'si
face costumul arela de subreil", a provocat zile intregi hohote
de ra's in intreg haul.
Cand a pornit de acasa din strada Muzelor, din casele astAzi
ale d-lui 4. Negruzzi, imbracat in costamali pcela, asa dup5: cuim
l'a dus capul ca s. i-1 combine, atat de bine Ii &Muse chin de

femee, indt nimenitui a putut crede ea e el, Casla Bogonos._


Amandai .acesti ieseni astAzi nu mai sunt.

www.dacoromanica.ro

Cel mai intim prietin al lui Gh. Panu


(1900)

Cari dintre avocatii mai vechi ai kasului, n'a cunoscut pe MiMiclescu, pe C. M. D. Miclescu curn ii era numele infirg,

iiu

iar dintre absolventii Liceului National de acum 26-28 de ani,


cine nu'si mai aduce aminte de dansul, care la orele lui de Economie Politica din clasa a saptea tinea clas a. cu devil intr'o atmosfera mai mult ca prieteneasca. Dupa ce suna clopotul de intrare, mai treceau 5-10 minute si cand se deschidea usa clasei,
noi nici nu stiam clack' a intrat profesorul Miclescu, atat era de
mititel si atat de modest in toata faptura lui, incat se pierdea printre colegii cad i faceau intrarea odata cu dansul. Cu catalogut
aproape cat dansul in lufigirne, se punea la catedrA i duPa ce'si
aseza bine pe nas bchelarii, gata s cada in onice clip, incerca sO
strige catalogul. Incerca, caci nimic, nici un nume nu se auzea,
ark de incet fa:pea apelul i eat de mare era_sgomotul in clas'S.
5i dupa ce aproape toti elevii erau prezenti iu catalog, desi
juniAtate lipseau, Miclescu scotea la lectie cate 3-4, le punea diferite intrebri, la cari mai mult dansul raspundea, dupa care yenea partea cea mai interesanta a orti lui, punerea notei. De vroi

pue el 7, ajungeai sa ai nota 9 si de tiai de 4, Miclescu;


dea nota 8, asa se intampla.
.ti punea 6 si dacal rugai
A fost profesor si la gimnaziul Stefan cel Mare, ca suplinitor al lui loan Nadejcle, pe cand acest gimnaziu era peste drum.
de biserica Sf. Teodor, avand de director pe vechlul profesor iean Paicu. Miclescu a fost i judecAtor supleant la tribunal si avocat al statului.
Dar, partea din iriata petrecuta! de dansul mai traita, a fost
acea alaturi de Gheorghe Panu, de care era nedespartit, de cateori fostul director al Saptamanei" venea la Iasi.
Pe Panu II atrageau gradinile frumoase din jurul Iasului, ae-I

www.dacoromanica.ro

76

RUDOLF SUTU

rul curat de aid, panorama prasplui de pe dealurile Iai1or i de


aceia multe clipe plAcute le-au petrecut impreunS Gheorghe Panu, Min* Miclescu, dr, Lebell, profesorul Vargo lid, Gorovei, Petru Grigoriu Budusc, Canari i alii, fie la via Grigorovici, la Zaharia, la Valea Adana sau la Mosnitanu in Tick'.

Minutia Miclescu

Al Mud de Panu, Min*" Miclescu a fost mai bine de 35 de


-ani. Prietenia lor era atat de mare, Inca, atunci cand venea Panu
la Iasi, dela gall era primit de Miclescu, condus acas la acesta,
cu care de altminteri sedea in aceiasi odae.
cAnd, in una din zile, Panu a sosit la Iasi, dupai ce s'a reintors dela Paris, prietenii si ieseni, in frunte cu Minut Miclescu, i-au iesit intru intampinare la gard, de unde l'au urcat inteo
trsurg, au deshamat caii i asia Pau purtat Ora' 'n centrul ora*ului.

Era fiul lui Dimitrachi Miclescu, fost ministru si al Catincdi,


nascut Butureanu, sora arhimandritului Ieronim Butureanu, care

www.dacoromanica.ro

IA$II DE ODINIOARA

77

a tradus Biblia, om invalat 4 bun la suflet. Arhirnandritul s'a 0cupat mult de cre$terea lui Minut Miclescu, ca i mitropolitul Ca-

linic Miclescu, fratele tatalui salt Pentru intretinerea lui Minut,


arhimandritul Ieronim ehelhtia cite un galbn pe zi. A avut o e-ducatie i o instructie aleas.

Arhimandritul leronim Butureanu

Bacalaureatul i lice* in drept le-a trecut prirnul in clasE, .


ahituri de Vasile Conta, de Suciu 1

Toti intelectualii Iau1ui, pe vremuri, se 'ntrunean zilnic Si


luau masa impreung, la restaurantul Baroti din strada L'apuOneanu, unde astazi este florAria Gloria". Gseai aici pe: Eminescu,
Alex. Philippide, Vfirgolici, Petru Grigoriu Budwl, C. M. D. Miclescu

attii.

Ca i fatal sAu, Dimitrachi Miclescu, Minuta, seara cand se


culca, iagenunchia i se 'nchina timp indelungat.
In ruga lui pomenea pe top strdmo41 sal, pe marele logoff

Scarlat Miclescu, pe Mitropolitul Sofronie, pe marele vornic Con

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

78

stantin Miclescu, ba si pe paharnicul Grigorie Miclescu fiul lui Ionas,cu. Nu uita sg. se 'nchine i pentru mosul sIa Ca lin;c, fostul
mitropolit

In viata lui, Minut Miclescu a avut attea ocazi sI fie bogat, 'lug cinstea nu l'a lAsat: a murit sarac, foarte sarac chiar.

www.dacoromanica.ro

Cum a facut Coana Anuta Latescu-Ba4


inchisoare
(1875)

A doua sotie a hatmanului Iordachi L'aitescu era nAscuti


dB*, fiica hatmanului Teodor Bals si a Mariei Bogdan.

Anuta Bal

Era o femee foarte energical 0 dispunea de o avere mare,


in mo0i. Intre altele, era proprietara frumosului domeniu Piatra

N., in care era cuprins 0 orasul, actuala capital a judetului

www.dacoromanica.ro

80

RUDOLF SUTLT,

Neamt. Cand se afla la tali, unde'si petrecea mai mult timpul, esea calare in fiecare zi la camp, imbracata barbateste si suprayeghea in persoana muncile agricole, mai bine si cu mai mult pricepere deck poate cel mai bun administrator.
Desi in casa sa traia destul de larg si Ii placea sindrofiile $i
partidele de carti, totusi in ceiace priyea gospodaria intinselor sale proprietati, cerceta socotelile pana la ban. Era de un caracter
foarte iute si cu greu admitea cea mai mica contrazicere. Vai 'rasa de acela care ar fi cautat s'o nedreptateasca sau s'o nemultumeasca intr'un chip oare-care. Ma, bunk oara, avnd la tribunalul din Piatra un proces important, pe care l'a pierdut, i banumcL
ca acest proces ar fi avut aceasta solutiune din pricina unor influentari puternice, coana Anuta Latescu yeni bite() zi calve la
tribunal, reintorcandu-se de pe camp si descalecnd, se duse drept.
la presedinte i 11 intreba cum s'a putut sa se dea o astfel de hotarare. La raspunsul acestuia ca asa s'a cuyenit, coana Anuta infuriindu-se, l'a apostrofat vehement 0 l'a amenintat cu... crayasa..
Paptul constituind un ultraj gray, ea fu arestata imediat si adusa

la Iai, unde a fost internatd la penitenciarul din Pacurari, cad


procesul urma sa Le judecat la Iasi, unde fusese transferat.
Dar ce inchisoare a mai fault coana Anuta?
Numai ca era lipsita de libertate, incolo I avea tot confor

tul la inchisoare: o odae mpbilata cu lucruri aduse de acasa dea


&Ansa, servitoarea ei de acasa, un tigan bucatar i yoia de a yrimi musafiri cat de multi si ori cand. Iar seara, la coana Anuta din
inchisoare, era 0 obisnuita partidd de cdrti, la care luau parte tot
ce lasul avea pe atunci mai ales si chiar i directorul inchisoriL
Printre musafirii nelipsiti, erau Cocrita Cazimir si Cimara, doi talentati i tined avocati de pe vremuri ai Iaului, cari au si apiara
t-o in urma, in procesul de ultraj, din care a scapat cu bine.
Iarna, pi-o petrecea in frumoasa ei casa din strada Carol,
actualul Cerc Militar, unde se dadeau multe ,petreceri frumoase i
unde se aduna intreaga societate din Iasi si mai cu sama militari,

cad batranul Latescu Ii facuse studiile la Academia Militara delanga Viena, numita Terezianum si adora pe militari.
In aceiasi casa a avut loc as4toria unei fiice a coanei Anuta, Eugenia, cu Costica Aslan, tatal lui Bombonel Aslan: La aceasta nunta, au cantat doua mnzici nillifare, una numita Stabmusik i care era muzica militara oficiala pe atunci la Iasi, iar a

www.dacoromanica.ro

IA$I1 DE ODINIOARA

81

doua, o muzica militara particulara foarte bine instruit i proprie-

tatea hatmanului Latescu, pe care o tinea Nara la mosta sa Hu4


desti, unde concerta spre cea mai mare placere a numerosillor musafiri, cad vizitau pe Latescu.
71110 imp. lorris-.2.

...,
-....

,..,

,.. .

gl

1.

...

.e,..,...!
!irlt!,:114,; vtlil;
... ' !rtl

...me.

Anuta Ba Is in inchisoare

Coana Anuta, desi se mania usor, totusi se'ntorcea repede


si faptele cantabile facute de ea, atat in oras cat si pc marele sa-

le proprietati, sunt numeroase.


A murit la o vrast destul de Inaintat, in casele fiului ei,
Iorgu Latescu, fostul prefect de politie al Iasului din strada cu acela nume.

Ii placea intotdeauna, pe cand daflea baluri stralOcite in casele ei fdin str. Carol, sa arate tuturora tablourile parinflor s;: stra.
bunilor ei i s povesteasca origina familiei ei. Incepea cu tatal ei
hatmanul Teodor Bals, trecea apoi la bunicul ei, marele logofat
Constantin, fiul marelui logofat Lupu Bats, apoi la tatal acestuia
marele vornic Ionaiscu, pink' ajungea la marele logorat al Moldovei Teodor Eats. Pe to,ti Ii avea in marline naturala, In fotogra6

www.dacoromanica.ro

82

RUDOLF' SUTU

fii frumos incadrate i atirnate de paretii 1ucioi ai- luxosului ei


salon. lar lute() frumoask picturg, athisk .din Italia., la locul de cinst at easel, era reprezentat Neapolul, locul de origink al famillei
Balsa, coboratoare din comitii de Baux can.Provensa, din secolul
XI, mai tirziu domnitoare in Muntenegru.
Mate aceste amintiri scumpe de familii le-a pastrat si le-a

ingrijit intotdeauna cu cea mai mare sfintenie, pink la sfarsitul


vietii sate.

www.dacoromanica.ro

Emil Mavrocordato
(1882)

Emil MaVrocordato era fiul lui Alexandru Mavrocordato,


-fostul proprietar al caselor si locului unde astral este cinematngraful Elisdbeta din strada GAndu.

Emil Mavrocordato

Ca tort fill de boeri de pe atunci, a lost trimes la Par:s, unde sI'a luat bacalaureatul si doctoratul in drept.
Reintors la Iasi, la casa pArinteasca", dupa ce si'a fcut stagiul in armat, la jandarmii alri, a si fost numit supleant la tri-

www.dacoromanica.ro

84

RUDOLF SUTIT

bunalul Iasi, iar ceva mai tarziu a fost inaintat judecator de Sedint la acelas tribunal. In deosebire poate de multi alti colegi ai
sai din magistratura, Emil MaVrocordato s'a distins prin punctna
litatea sa in serviciu.

Alex. Mavrocordato

Dar, in una din zile primeste un plic oficial. II deschide


vede ca este inlocuit din postul de judecator. Se suie in aceiasi zi
in tren iar a doua zi sosit la Bucuresti, _direct dela gara s'a dusin cautarea ministrului de justitie de atunci, Voinov.
Nu l'a gasit lesne, dar nu s'a lsat rank' n'a dat de ministrlu.
In sfarsit II prinde la minister si cere de indata audient. N'a fast
primit Ins. Nu s'a descurajat.

A asteptat ore intregi Ora ce ministrul a plecat dela ministerul su i atinandu-i calea l'a intrebat imediat din ce cauza
a fost inlocuit. Fireste ca ministrul nu a putut s-i dea raspunsul.
dorit, nici de ce l'a inlocuit, nici satisfacf.a pe care se parea c
i-o cere Emil Mavrocordato. $i atunci ministrul... a fost lovit de
Emil Mavrocordato, care odata cu lovitura, i-a spus: clack' ai
crezut asa de cuviinta, i eu cred de cuviinta s fac ce-am %cut".
Pentru acest fapt, calificat de ultraj, Mavrocordato a fost dat
judeatii i condamnat la cateva luni inchisoare. Nu mult dupg aceasta ins Regele Carol l'a gratiat de restul pedepsei ce avea st.
mai faca.

www.dacoromanica.ro

85

LASH DE ODINIOARA

Din momentul inlocuirei sale, Emil Mavrocordato s'a arun.cat in Valtoarea politic i s'a ales in parlament i la guvern si in
.opozitie.

A candidat alturi de marele Mihai Cogilniceanu, pe lista o-

t,

Familia Mavrocordato

pozitiei-unite, impotriva guvernului de 12 ani al lui Ion Brtianu.


Dintre fotii prieteni intimi ieseni ai lui Emil Mavrocordato,
se mai &este astAzi la Iai d. avocat S. Goldenthal.

www.dacoromanica.ro

Alte femei frumoase ale Iaului


(1880)

Vechii ieseni 1st amintesc desigur de cele trei surori: Lucia,.


Maria i Natalia Mavroeny, cari pe vremuri, prin frumuseta lor au

fermecat saloanele Iau1ui de alta data.


.
Cca. mai mare, Lucia, a fost maritata cu un Ventura, fratele mai mic al lui lancu Ventura, fost prefect de judef la NO.

Lucia Mavroeny

Ventura inamorat nebun de frumoasa femee, i-a cntat ei aceleversuri, cari apoi au fost cantate mereu in clipele de iubire de ca
tre visa'tori..

Doi ochi am iubit in a mea viata


Luceau ca stelele intre nori...

www.dacoromanica.ro

IASI DE ODINIOARA

87

Din aceastA casatorie, a avut doi copii, pe Lucia, sotia iubitului .tostru iesan, d. Neculai Canal IN-. Qi pc. Paul, fost apitan
de cavalerie.
Lucia Mavroeny era mica de statura, oachesa si foarte uragala0 si de o veselie deosebit. La toate petrecerile din societatea lept, fAcea furori. Tip de andalusa 0 dart nu s'ar fi niscut
in Moldova noastra, lumea ar fi crezut ca e spankla. A. doua sora, Maria,. tot brunet ca si sora ei mai mare, insA mult mai inalt i impunatoare, era si ea foarte frumoasa si foarte eleganta.

Maria Dahon

A fost castorita cu generalul Catargi, mosul regelui Milan


al Serbiei si fost multi ani aghiotantul sau. Sora generalului Catargi a fost mama regelui Milan si era romnca.
Ca ieseni, ne aducem aminte de desgroparea foastei principese Maria Obrenovici, din gradina bisericei Sf. Spiridon.
RAmAsitele ei pamante0i au fost depuse atunci intr'un cavou, la chnitirul Eternitatea. CAnd a fost deigropata.) a fost gsita
intact, asa cum fusese ingropata, de se pdrea ca doarme, $i haina bagel cu care fusese imbracat si captusala de matasa a sicriului de metal, toate au fostdup o trecere de aproape 40 de
anigsite complecte. A dat atunci flayed norod mult si vada pe

www.dacoromanica.ro

88

RUDOLF SUTU

principesa moarta, care 0-a pastrat toata frumuseta ei. Murind la


Viena, a fost imbalsamata i adusa apoi in tail, la Iasi, Si fiind
princesa, i s'a facut Imbalsamarea ca pentru o princes...

Maria despartindu-se de generalul Catargi, care era mult


mai in vrast deck &Ansa, se casatori dupa putin limp, cu until"
din cavalerii cei mai sedacalori din Iasi, atat prin inteligenta, cat
0 prin cultura i eleganta sa, Alexandru Ghica Brigadir, fost mai
apoi ministrul nostru pIenipotenfiar la Sofia si frate cu Emil si
Grigorie Ghica, decedati.

Din aceasta casatorie s'au nascut 4 copii: Jeana, maritata


cu d. Teodor Paladi 0 Ion, Petru si Leon.

Natalia Mavroeny

Maria 0 Alexandra Ghica erau o .pareche, foarte bine potriviti. Frumo0 amandoi, distini, bog.* t foarte eIeganfi, tineau
casa deschisi in local* lor din str. 40 de Sfinti, unde astazi este
spitalul de copii Canitatea". Multe petreceri frumoase au avut
loc aici, la cari Ii dadea intalnire intreaga societate eleganta de
pe vremuri a Iasului. Foarte primitori, mesele, seratele i balurile

www.dacoromanica.ro

[ASH DE ODINIOARA

89

se tineau lant, incat, casa Ghicule$tilor, curn li se zicea, era din


cele mai cautate.
Mai tarziu, Maria s'a casatorit cu un francez Dahon.
A treia sor, cea mai mica, Natalia, a fost castorit cu Dimitrie Sutp, tatl d-lui colonel Dimitrie Sutu, apoi despa'rtindu-se,
s'a casatorit cu Leon Bogdan, din care catatorie a avut o fetita
Georgeta, moarta la o vrasta fraged. 5i Natalia, ca i surorile ei,
a fost foarte frumoask, inalt i bruna ca $1 Maria.
Un frate al lor, Petru Mavroeny, a fost mult vreme consu11.11 Romaniei la Odessa.

Taal lor a fost cel mai de sama ministru de final* al Oa pe vremuri, alaturi de un Costachi Epureanu, Lascar Catargi
altii.

5i, desi se spunea despre fostal ministru Mavroeny cal ar fi


fost foarte bogat, atat de bogat inat ar fi avut i un palat de...
ristal la Atena, adevrul e ea a murit sarac, cel mai sarac minis
tru de finante pe care l'a aVut Romania.
Cele trei surori au facut parte din distinsa societate ie$ana

$i prin inteligenta, humus* i cultura lor, au fost o podoaba a


Iaplui de alibi data.
Nu de mult, se.puteau vedea pe stratile Iasului aceste trei
doamne, mai intotdeauna impreun si desi In vrasta, se mai iveau
pe figurile lor frumuseta $i atracfa de alta data'.

www.dacoromanica.ro

Dimitrie Bogonos
(1890)

Dimitrie Bogonos, atat de cunoscut ,iesenilor, era fiul mai:


mare al colonelului Bogonos, mai avand un trate Costica' Bogonos
decedat si o sorA, pe d-na Elvira Boissy du Bois, care a fost mritata in prima cdstorie cu maiorul Bibiri.

or

...ca.,

L3,,,

Dim. Bogonos, intiun grup de prieteni, in d reapta, in picioare

Prime le studii 0 le-a fcut ca intern la un vechiu pensionat


din Iasi, de unde fcndu-Pse dor de cas, fugi intr'o bun zi impreun cu fratele su mai mic CosticA. Colonelul Bogonos ca s-'si.
pedepseasca baetii, i-a imbracat pe amndoi in sumane lundu-le.
paltoanele cele bune cu guler de astrahan, 0 aducndu-i asa im-

www.dacoromanica.ro

IA$II DE ODINIOARA

gr

bracati inclarat la scoalg. Trecu, dupd termniarea studiilor de aici,


la liceul non, care mai tarziu contopindu-Se cu institutul academic,
forma Institute le-Unite din str. Muzelor. Aid si-a terminat studiile
liceale Dimitrie Bogonos, ffind coleg de scoalli cu generalul Manolescu Mladian i cu George Dunk; cumnatul neuitatului Georgel Marzescu; in sectia de bacalaureat Bogonos a fost coleg cu
Petru Grecianu, care mai tarziu ajunsese general si care fusese aT
dus de catre farnilie din Paris, spre a trece bacalaureatul in lard.
Imediat dupa aceasta, a intrat voluntar in regimentul 4 artilerie, care-si avea pe atunci garnizoana la Iasi, avand ca sef comandant de baterie pe capitanul Tiedmain, bine cunoscut pe timpuri iesenilor.
Desi voluntar cu termen redus, tottAli Bogonos a facut un
an armat, in loc de sase luni dupa cum fdceau pe atunci bacalath
reatii, aceasta din cauza deselor pedepse ce le primise in timput

serviciului, si nu fiindck ar fi lost mai putin clisciplinat ca altul


dar pentru ca. era mai... ghinionist cum se spune. Asa, bunk oarg.,
inteo zi plimbandu-se prin gradina Copou si avand un chipiu fru-

mos particular" cum fdcu primii pasi, zari din depgrtare pe aghiotantul pietei.

0 lua imediat la fuga spre fundul grgclinii, iar aghiotantul


vgiand un soldat fugind, se hid dupd clansul, pang ce Bogonos 1111-

piedecandu-se de o cioatk, cazu jos si fu prins de urmaritorul au


care recunoscandu-1 incepu a rade spunndu-i: A, Bogonos, trebue si lii imbracat cu ceva particular", ca ai tuat-o asa razna cum
m'ai zarit... i observandu-1 mai bine, ii vazu chipiul cel nou.nout,
care fu pe data spintecat cu un cufitas, iar Bogonos trimes la inchisoare.

Alta data pe and petrecea mai bine la gradina Tivoli din


str. Banu unde se instalase un tir, Bogonos fu zgrit de un ofiter
care, cum il vzti, IL apostrofa cu cuvintele: Brigadir, ce caufi
d-ta aid? Nu tii ca nu e voe pentru gradele inferioare itr acest local ?

Sa tratti, rgspunse Bogonos, petrec si eu, dupd cum vedefi,


Dute 4 vezi de petrece la garda piefii, poate c te vet amuza
mai bine acolo, incheie locotenentul.
Si multe alte de asemenea a palit Bogonos in timpul stagiufill san railitar.

Mai tarziu, Bogonds se arunca la politica si dest foarte ta,

www.dacoromanica.ro

92

RUDOLF SUTU

par, grape inteligentei sale, fu ales ajutor de primar al orasylui


mostru, sub primariatul marelui Vasile Pogor, avand ca; eolegi pe
Dimitrie Grecianu, colonel Mavrodi si pe d. jean Ghica.
Ca ajutor de primar s'a distins prin priceperea i cinstea sa.
Dupl sciziunea dintre junimisti i vechii conservatori, Dimi-

trie Bogonos a urmat pe Petru Carp, dar n'a mai facut politica
militanta i nici n'a mai ocupat functiuni publice, dedandu-ise agriculturii la mosia sa Vladomira de langa Balteni din jud. Iasi.
Era Bogonos until dintre cei mai simpatici ieseni. Era asa

curn era iesanul eel vechi: lipsit cu desawarsire de once fudulie,


prietenos, bun cu on i cine; dar nici nu stia sa se pocroneasca
nici s linguseasca pe nitneni.
Avea o mare pasiune pentru... cani. Cine nu'si aminteste de
Dimitrie Bogonos, plimbandu-se in frurnosul sau automobil ros,
cu un cane de o frumuseta rara, tinut in lant, care facea o galagie mare in moina? Cine nu ai'l mai aminteste stand la bet-aria
Azuga, incunjurat de toti canii pribegi din Piata Unirea, carora
.le cuinpara i impartea chifle? Intr'o spirituala revista local, jucat pe scena Teatrului National, Dimitrie Bogonos a fost aratat
incunjurat de cativa cani, pe care dansul Ii alinta cu dragoste.
In tinereta sa, fiind foarte glumet si original, s'a dus inteo
zi in una din strazile din partea de sus a Iasului, unde locuia pe
-atund o drag* domnisoard simpatizata de Bogonos si gasind pe
acolo un flasnetar Ii dadtt cativa Id ca sa'i imprumute fla'sneta.
Apoi, intrand in ograda caselor cu pricina, ince2u sa ante din
flasnet, scotandu'si respectuos palria din cap, in timp c o droae
,de cotarle mici din ograda incepura sa latre cu furie in jurul sau.
Sgomotul acesta facu pe acei ai casei sa iegs sa vada ce s'a in-tamplat.

Dadura cu totii, in frunte cu domnisoara, care iesise in batconul casei, de straniul... flasnetar care ajunsese acuma pang sub
tbalcon. Fiind recunoscut, isbucnir toti inteun hohot de ras 1 in
tare timp... i se aruncara i cativa gologani pentru cantecul
Alta data, fiind in vizit inteo. familie unde venise aceialsi
domnisoara cu parintele ei vazand la un moment dat ca se pre-

gatese de plecare, Bogonos iei inainte si se aseza la scara, cu


apca unui groin in cap si cand se apropiara domnipgra cu tatal
ei ca sa se urce in cupeai pretinsul groin deschise respectuos

www.dacoromanica.ro

por

IA$1I DE ODINIOARA

93

tita cupeului, ajutndu'i s se urce. Taal nu observ nimic; domniwara insa pricepu farsa si in hohote de xis se urea' in trsur,.
intrebandu-I dac doreste un... bacsis.
In alt zi, angaj una dintre cele mai frumoase trsuri cu doi
cai i porni spre o strada lateral a orasului, acolo unde'l atekgeau doi ochi frumosi...
Ajuns In captul strzii, opri trsura, desbratk pe birjar, se
1mbrck el cu frumoasa manta de catifea, cu brkul ro ti cu sapca
scapetului, dndu-i in schhnb pardesiul, gambeta i bastonul su
si punnd pe Carpo, cel mai elegant scapet din Iasi pe atunci, In
trksur, se urc pe capr ca birjar i dete bici cailor, fatand In goana nebung a celor doi harmasari, nu mai putin tie zece plimbari
inaintea casei care-I atrIgea. Ajunseserl caii numai spum, de atAta alerggtur`d. Din cask se vedea intreaga aceast comedic, iar
de dup.' o perdea radeau cei dinAuntru 0 de pozna aceasta, originala, a celuia ce a fost glumetul its= Dimitrie Bogonos.
Cu toate aceste glume ale lui Bogonos, n'a impedecat ca
dupa ce s'a insurat cu fiica Nataliei si a lui Neculai Sutti, sk fie
un sot ideal 0 un gospodar de frunte.
In 1918 child a incetat din viat in casele sale din Impas 40
Sfinti, ienii l'au plans mult ckci el n'a fost numai icsanul care
de mic copil a trkit 0 a eopirarit prasul acesta; mai era si omul
care nu si-ar fi cdlcat niciodat cuvntul dat. Mai de demult asa erau aprodpe toti iesenii; curati la suflet si la vorbl. Nu spuneatt.
una i lateau alta i pentru aceia cand l'au conclus cu totii la

ultimul locas l'au dus acolo cu tot sufletul lor curat si nu de paracl.

www.dacoromanica.ro

Emanuel Vogoride
(1870)

Pe cand locuia in Iasi, o delegatie de fruntasi oameni politici


bulgari au venit In orasul nostru, ca slid roar sa primeasca can-

didatura la tronul Bulgariei. S'a sfatuit guild cu Sotia sa Olga,

Emanuel Vogoridi

nscuta Sturdza 1 cu familia sa si a comunicat delegatiunei bulgare ca dintai s vada ce spune... Petersburgul. Emanuel Vogoridi
a plecat imediat la Petersburg, unde a fost sfatuit ca sa nuld pue
candidatura, pentru ii Imiparateasa tinea ca nepotul ei, printul Bat-

www.dacoromanica.ro

IASII DE ODINIOARA

95

tenberg sa ajunga rege al Bulgarlei. Relators la Iasi, Emanuel Vo-

goridi a mai stat o vreme, dupa care a plecat la Paris, uncle s'a
insurat mai thrziu ca o franceza si unde traeste si astazi.
Tatal lui Emanuel, a fost printul Neculai Vogoridi, insurat
cu Principesa de Ruspoli. Printul Neculai Vogoridi din prima asatorie a avut pe Emanuel Vogoridi, pe Maria, maritat cu contele de Roma si pe d-na Lucia D. Grecianu; iar din a doua ea,lstone, pe marele Rasp* pe Ettgen Raspoli mort intr'o expeditie
din Africa si pe Caterina Ruspoli, marltata cu un ambasador italian, contele d'Ivonne, a carui fitc s'a mdritat cu Vladimir Mavrocordat.
Lui l se datoreste in mare parke, organizarea sectittnii roma-

nesti dela expoz:tia din Paris, ce a avut loc in anul 1889. A luat
initiativa organizarii unui mret bal, in cele dotia frumoase saloane

ale prefecturii de judet, din vechiul palat administrativ din Iasi.


Serbarea a avut un succes foarte frumos. Dotta muzici militare au
cantat in permanenta, diferite surprize erau pregatite pentru numerosii musafiri. Un bufet admiral:a organizat si frumos servit de
d-na Launay, a fost la dispoltia publicului. Defunctul artist Belador, pe atunci Inca elev al Conservatorului de muzica, a recitat diferite bucati. S'a petrecut minunat si s'a realizat un castig bun,
care a conttibuit puternic la deplina rensita a micei noastre sectiuni dela expozitia din Paris.

www.dacoromanica.ro

Eugenia Conduratu
(1878)

Una dintre cele mai interesante figuri ale Iasului de alta &
Id, a fost Eugenia Conduratu, fiica din a doua casatorie a hatmanului Iordachi Boldur Latescu, cu Ana Ba1.
A fost una din frumusetile Iaului de odinioara si a, facut fu
rori In saloanele surorei sale mai man, Didita May'rocordat. In
prima ei casatorie, a fost maritat cu Costica Asian, avand doi copii: Eugen, cunoscut in Ias,i sub numele de Bombonel si Leon, cunoscut si el sub numele de Bibi, actual dpitan pensionar la Mihaneni.

A fost maritatal a doua oard cu capitanul Alexandru Condu


ratu, originar din Bucuresti, dar care dela casatoria za, n'a mai
parasit twit.

In timpul campaniei Independentei, Eugenia Conduratu a


fost una din primele doamne din Iasi, care s'a ocupat de raniti,
organizand i conducand pe cheltuiala ei, o ambulanta care, dela
primele beget-Ali cu armata turceasca, a trecut Dunarea la T. Magarde i s'a instalat la Nicopoli, unde a functionat in tot timpul
rgsboiului, fiind adeseori in mare primejdie ambulanta de a fi distrusa i personalul ei
Pe cand sotul ei Alexandru Conduratu se lupta vitejeste pe
front, ea ingrijea cu devotament i cu inima romaneasca pe raniti i nici o munca, ori cat de grea si de displacut, nu o lasa
pe sama altora. Dupa terminarea campaniei, pentru. eroismul i
devotamentul at-Mat ranitilor, a fost decorata cu diferite decoratii, intre can i Trecerea Dunarii", care i'a fost data proprio
moto de Regele nostru Carol.
Terminandu-se rasboiul, Eugenia Conduratu sPa reluat loapreciata pentru
cul in societatea ieana, unde era mult iubita
inteligenta i inima ei buna i simtitoare. Era de o mila extraor

www.dacoromanica.ro

IASII DE ODINIOARA

97

dinara $1 compatimea pe toti cei suferinzi. De animale de asemenea se interesa mult. Avea card i miff, animale pe cari ii adora.
Caii de asemeni 1i plcea mult $i nu ingadula vezeteului sau u-

nui birjar, dud mergea cu trasura, sa bath. caii. Intervenea numai cleat and vedea vre'un cotiugar supra Inc treat $i bietii cai
loviti, ca sa urneasca din loc. In una din zile, mergind pe strada
$i vazind un stean ce ducea un vif el la Abator, ce mergea plangator pe stracl, s'a oprit $i intreband pe om unde duce vitelufi

,,t,"AllitANi

Eugenia Conduratu

acesta Pa raspuns &CI duce la... taetoare. Imediat Eugenia Conduratu a cumparat vifelul, trimetindu-1 in... pensiune la o prieten
la fart pltind lunar pentru intrefinerea vitelului, iar mai tArziu
dndu-1 ca zestre fetei unui Oran, la mariti$0 ei.
Avea o memorie extraordinara. 5tia sa povesteasca cu mult
farmec lucruri frumoase din timpurile vechi, traite $i vazute de ea.
7

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUITT

98

Cetea foarte mult, chiar la o vrast inaintata si mai cu sama. carti

franceze 0 germane, limbi pe care le poseda la perfectie. Mai


vorbea poloneza, italieneasca si rusasca.
Ii plAcea mult sa'si faa partida, jucand diferite jocuri. Avea

un spirit fin si musator si era gata intotdeauna s dea raspunsul


cuvenit, in orice ocazie. Asa, bunaoarA,, pe and era la o veast
destul de inaintata, mergand pe stradai a fost imbrAncit de un
trecAtor, care nu a gasit cu cale, macar s ceara setae. Eugenia
Conduratu dada tin usor tipet, and a fost itnbancita. Atunci treatorul i'a spus: dar tare mai esti delicatA, iar Eugenia Conduratu
repede i'a raspuns: dar d-ta nu esti de loc...
Cine dintre vechii ies,eni, chiar si (Entre cei de astazi, nu'si
amintesc de o doamna batrAna, umbland cu pasi mrunti, pe strazile Iasului, avAnd pe piept decoratii din timpul Rdsboiului Independentei!
Aceasta era Eugenia Conduratu, care chiar in timpul marelui

rsboi se'nscrisese ca sora de caritate, la spitalul dela Liceul National, unde se ducea in fiecare zi printre raniti. Un fapt de= de
relevat este urmatoarea imprejurare: intr'o zi mergAndpe strada,
a fost data jos de pe trotuar de un donin. Pe and Eugenia! Conduratu il mustra pentru aceasta, iar el ii x4pundea nepoliticos,
trecu un soldat care din propria'i initiativa, interveni, IndepartAnd

pe cal care o daduse jos, ziandu-i: nu vezi a doamna are decoratii, a a fost la rasboi si d-ta in loc s'o saluti, o imbrAncesp?
i dupd plecarea celui vinovat, soldatul ii facu salutul militar, ziandu'i: sa traiti... si'si aut sa. de drum.
Tar acum in urm, in 1918 la Iasi, pe and Eugenia Conduratu urca strada Carol, fu intAlnita de doi ofiteri rusi, cari vazAndu-i printre decoratiile ce le purta dAnsa 0 o decoratie rusasa
din 1877, s'au apropiat, au salutat'o respectos si recornandnduse, s'au oferit s'o conduca cu -trasura acasa la &Ansa.
Ea a Irnurit nu de mult, in Bucuresti, in 1924, in etate de 91
de ani, avAnd insa pina'n ultima zi ace:4i intergenfa i memorie
ca i la tinereta.

www.dacoromanica.ro

Aglaia Moruzzi
iI880)

Mascut Plagino -si sor cu Catinca Mica Coma'neslit. Sofa


ei a fost Panaiot Moruzzi, fiul printului Constantin Moruzzi, mare
dragoman. Mama cneazului Dimitrie Moruzzi, lost prefect de p3r
litie la Bucuresti si a lui Constantin Moruzzi, fost secretar al legatiei rusesti din Stockolm, insurat cu Caterina Bals, sora d-nei Natalia Vladoianu.

Aglaia Moruzzi

Aglaia Moruzzi, a fost intemeietoarea spitalului de copii Ca-

ritatea", pe care l'a s,i condus, cu mult pricepere si dragosie,


multi ani, ba aproape Ora la sfars,itul vietii sale. Spitalul a progresat mult sub conducerea ei destoinic, fiind ajutat de d-rul L
Russ, in aceastl frumoas misiune.

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

100

Ce n'a facut Aglaia Moruzzi pentru propairea acestui spital? Organiza in fiecare vara frumoase serbri in gradina Copou,
unde toate prietenele sale ii aveau atribufiunile lor; unele vanzand flori in elegante chiocuri alcatuite numai din floricele, altele conduceau un bar elegant, tombole de obiecte etc., iar copiiD
erau insarcinafi cif vanzarea de flori i figari, pe care lumea de
alt data a Iaului, le cumpara, platindu-le in aur.
De1 dintr'o famine veche boereasca, era foarte modesta Aglaia Moruzzi, in toate manifestdrile viefK, precum i in imbracamintea ei. A locuit mult vreme in strada Neculai Crane, foasti

Butu, unde avea o cas dragufa, situata peste drum de palatur


Sturdza i alaturi de casa Zirra, actuala proprietate Vincler.
Grdina, care era ingrijita atat de bine, era plink' de flori i:-

de verde*. Des de dimineafa, Aglaia Moruzzi se ducea in gradinifa, ingrijand ea singura de flori. Fire bun, s'a ocupat mult
de opere cantabile. Era insa foarte intransigenta pentru oil i ce
chestiune de buna cuviinfa i mai cu sama evita od i ce contact
cu persoane de o cinste ori cat de putin dubioas. A lasat ambittin frumoase in societatea aeana i a murit la o vrasta inaintata-

www.dacoromanica.ro

Princesa Cocuta Conachi Vogoridi


(1880)

Mama d-nei Lucia D. Greciahu. E Eica lui Petrache Negri,


ag si a Smarandei Dortici. A fost mritat cu caimacanul Neculai

I.

VA"1.

jo

Princesa Cocuta Conachi Vogoridi

Vogoridi si e sora lui Costachi Negri marele om politic de pe vremuri, sor cu Zulnia Sturdza si cu monaha Evghenia Negri, foasta stareta dela Varatec.

www.dacoromanica.ro

Natalia Sutu
(1880)

Natalia Strtu a fast una dintre ccle mai distinse d-ne din societatea ieon a. de pe vremuri. Casa marnei sale, Didija Mavrocordat, din str. Saulescu, astAzi proprietatea d-lui avocat Grigorie Su-

tu, era una dintre cele mai luxoase .5: totodat si primitoare din
6,3

Natalia Sulu

Iasi. In stracla Saulescu se &dean cele mai frumoase serate i cele


mai copioase mese. bin Iasii de odinioarne partea I-a, a subsemnatului, reproduc citeva amnitir: despite aceastg distirts fe,
meie.

www.dacoromanica.ro

IASII DE ODINIOARA

103

Pe atunci, unii din cei mai cautati ieseni erau p:ctorul VeA.
rusi si muzicianul George Skeletty, ambii facand parte din socier
tatea distinsg a Iasi lor. Curn ori ce clipa era ocazie de chef si yeselie, ce'si puse in gand in una din zile glurnetul George Skeletty,
s Med o farsg lui Verusi. Afiandu-se inteo seat% in casa Diditlei
Mavrocordat, auzi cg este nevoie de un mindirigiu care sg repare
mindirile din cask'.

George Skeletty se oferi ca a doua zi la ora 1 la 1 rinz a


trimeati clansul un mindirigiu bun, pc care4 cunostca, ceia ce gab-

da primi si ii multumi.
A doua zi dimineat Skeletty, intalnindu-se cu Verusi, ii spuse
ca la ora 1 este asteptat la palatul Ma,vrocordatese, unde d-na Natalia Sufu ii va arata mai multe tablouri, in care nu se poate pricepe decal un pictor ca Verusi. La ora 1 Verusi urca scarile casei din

str. Salulescu, unde toctuai se lua dejunul. Facandui-se cunoscut


prezenfa unui domn, cu tofii ai casei .1.71 z:seril cg desigur trebue
sa fie mindirigiul" trimis de George Skeletty si, cum era obiceiul
pe atunci, stapana casei trimise inchipuitului mindirigiu, cafea si
un pagrut de vin, cu ruggmintea sa mai astepte pang Se va termina masa. Dupg cateva clipe, apare d-na Natalia Sutu si Vazandu-I in antret, conduse pe mindirigiul Verusi" prin toate camerile, prin birourile si saloanele, unde atarnau pe pereti atatea portrete scumpe, pang ajunse in ultima camera, uncle pe o masa sl-

teau intinse mai multe mindire de reparat".


Iata acestea sunt de reparat", se adresd lui Verusi, stapana
casei.

Dar d-na... eu nu sunt mindirigiu, sunt... pictorul Verusi. Trebue sd fie o gresalg", $i se vgzu imediat farsa lui George
Skeletty. Verusi insa fgaduise revansa lui Skeletty.
Nu trecurd cleat vre-o 4-5 zile si George Skeletty primi
inteo bunk' dimineat o telegrama ca din partea secretarului general dela Intern; prin care i, se fAcea cunoscut cg a fost decorat
cu Steaua Romaniei". Bucuria nu-i fu mica. Telegrama fu aratatgi
tuturor prietenilor, Skeletty era radios, cinsti pe fiecare, ba, avu
loc si o masa, unde se bgu pentru noul decorat. Dar, nu firm mult
bucuria, caci gentralul Racovitzg, care pe atunci se afla la Iasi si
cgruia Skeletty ii argtase telekrama cu Steaua Romaniei", ii spuse tii telegrama in chestiune e... confectionata la fas,i de prieted
si ca nu intra in obiceial secretarilor generali ea sg fad cunoscut

www.dacoromanica.ro

104

RUDOLF SUTU

fiecarei persoane ca e decorat. Skeletty se gandise imediat la


Verusi. i intalnindu4, l'a dojenit c i-a jucat festa. Dar Verusi nu se dada batut: ,,Cum, tu m'ai facut mindirigiu, asa team facut i eu decorat. Eu in schimb Intl n'am cheltuit nimic din
punga, pe and tu ai usurat buzunarele, cinstind i chefuind pentru o decoratie pe care n'o ai".

E. '4AR ktki4

Ir.

Natalia Sulu, mai tanaril

Cu ocaziunea vizitrei Iasului de cAtre Domnitorul Carol cam


prin 1869, generalul Mavrocordat, tate Nataliei Sutn a organizat

o stralucit receptie in cinstea Domnitorului. Receptia a avut loc


in foastele case Lepadatu din str. Cuza Voda, astazi ocupate de
catre d. general dr. Sava Goiu. DomnItorul Carol a deschis balul,
jucand primul dans cu Natalia Sutu, pe atunci d-ra Mavrocordat.
Pasionata calareata, ea organiza faimoasele cavalcade din
orapl nostru, pe cei mai frumosi cai, pe aleia cglretilor dela Copou, in toVarsia iesenilor de atunci, fratii Mavrocordato etc.

www.dacoromanica.ro

[ASH DE ODINIOARA

105

Tot &Ansa era aceia care a luat initiativa teatrului de societate", reprezentatii cari aveau lac in teatrul dela Copou. Per-

P.

Neculai Sulu

soane din societatea iesan'a de pe atunci jucau piese frantuzesti


.i. romngti. Interpretii erau: Natalia Sutu, principesa Aglaia Ghica Aleau, Maria Hinna, Ghica Brigadir, Jean Gh!ta, Iacob Negruzzi, Emil, Edgard i Leon Mavrocordato, Bossie etc.

www.dacoromanica.ro

Ade la Cogalniceanu
(1890)

Era fiica bateanului boer Cantacuzino PaFanu, fostul proprietar al caselor unde se afl actualmente Primaria.
Foarte frumoasI in tinerefa ei, de.5teapta, de o desteptdciune sclipitoare 0 de o cultura vas% se deosebea prin toate aceste insu0ri de multe alte femei... Vorbea minunat franceza
germana. De tanara", a fost casatoriia cu Nun* Rosnovanu, din
care casatorie a avut un fiu, pe d. Gh. Rosnovanu, care trete de
ckva timp in straingtate. Casnicia aceasta insa n'a durat multa.
vreme 0 in bunk' infelegere, sofii s'au despdrfit, ramanand insa
in termenii cei mai buni, dupa desfacerea eastoriei, intalninduse adeseori in casele amice pe care i unul i altul le vizita. Dup,5
vre'o eafiva ani, s'a recasatorit cu Grigorie Cogalniceanu, fostut
5ef al partidului conservator iepn.
In timpul iernii, Adela Cogalniceanu pleca in strainAtate. 1i
placeau calatoriile prin fad strdine, dupa cum ii placea i cochetria. Din strainatate, and se Intorcea in fard, aducea cu dansm
matsurile i tofele cele mai fine.

Iar and nu trecea hotarul Orli, ramanea in zilele grele de


iarnii in frumoasa sa cash' din str. Coroi, unde acum se afla Regionala Regiei Monopolului Statuhii.
Vara o petrecea la frumosul ei domeniu Stiubeeni.
Cu toat cultura ei Ins, Adela Cogalniceanu era o femee
foarte original. Credea in farmece, in descantece i altele de soiul acestora. In casa sa, mai cu sams dup moartea sofului ei Gritgorie Cogalniceanu, avea mai multe femei figance, sub influenfa
carora era cu totul. Nimeni nu putea patrunde la ea, fara voia acestor figance. Ocupa singura Intregul palat din str. Coroi, mobilat cu mulla eleganf.
Avea o mare pasiune pentru bijuterii, posedand juvaericale

www.dacoromanica.ro

IASII DE ODINIOARA

10T

din cele mai pretioase. Seara, cind se culca, !LILO ce Inchidea


toate untie i aprindea lumina in apartamentul ei, se impodobea
cu diferite bijuterii si se privea multunal i ferial In numeroasele oglinzi din camera ei de culcare. Mai avea 0 pasiune: si vadd
pe cite o canapeluf cite o pApusl, ImbrAcat luxos. Din cAnd in
cind hia pApusele si le desmierda Poate cA ii erau singurele ti

Adele Cogalniceanu in tinereta

prietene, adevArate cum credea dinsa, de la care nu se putea nick


odatA astepta la vre'un rAu.
Cu ocaziunea unui proces ce'l avea, avocatul adversarului ei,
vrind a-i lua un interogator, a inceput sa-i pue diferite Intrebrk
mestesugite, la care ins Ade la CogAiniceanu a raspuns cu atita
claritate i preciziune, ocolind toate finetele avocatului, luck acest interogator s'a intors cu totul Impotriva adversarului, Meind-o s cistige procesul.
DupA sedintA, toti cei de fait, avocafi, pArtile etc., i-au ex
primat admirafia lor pentru modul cum a stiut s rAspundA la IntrebArile ce i s'au pus.

www.dacoromanica.ro

108

RUDOLF SUTU

Desi avea oarte pufine procese, ii placea sa aiba un avocat


angajat cu anul, pe care '1 pltea lunar, fie ca avea, ori nu avea
procese de pledat. Singurul cusur era ca avocatul trebuia s fie ori
cand la dispozifiunea clientei sale. Trimetea adeseori sa cheme avocatul i noaptea. Si avocatul fireste venea, iar Ade la Cogalniceanu '11 finea de vorba mai rnulta vreme despre lucrtri indiferente, dupa care... consultafia lua sfarsit, scuzandu-se ca l'a deranjat
la o ora asa tarzie.

eri&

Ade la Cogalniceanu

Cu toate curiozitafile ei, Ade la Cogalniceanu a fost o femee


de o inima bun, dovedind aceasta la moartea sotului ei, care testnclu-i intreaga sa Fere, ea totu.si din propria sa inifatva a aju.tat persoanele nevoese din familia acestuia.

Pasiunea pentru bijuterii i-a fost fatala, cad dupa cum Ii


mai amintesc ienii, inteo buna zi Ade la Cogalniceanu a fost glsit asasinata.

www.dacoromanica.ro

Dimitrie

i Petru Grecianu
(1900)

In strada Muzelor, alaturi de casele regretatului profesor universitar Dimitrie Alexandrescu, locuia familia d-rului Alex. Grecianu, cdstorit cu Ruxanda Manu, din care casgtorie a avut trei
fii, cu totii decedati i anume: Alexandru, Dimitrie i Petru i vase
fiice.

Cei trei frati 0-au facut primele studii in vechiul pensionat


ievan Weitzecker. Studiike liceale, Dimitrie i Petru Grecianu vi
le-au facut la Paris, iar Alexandru si-a trecut tot aici i licenta in
drept. Devi foarte tanr, Dimitrie Grecianu servea la Paris de
mentor vi corespondent fratelui sau mai mic Petru care a stat In
capitala Frantei pada la bacalaureat, pe care l'a trecut in tail, facand sectia de bacalaureat dela Institute le-Unite, vechia vcoala ieana.

Petru Grecianu, dupa trecerea bacalaureatului ar fi dorit sa


urmeze dreptul, insa fratele sau Dimitrie fiind deja absolvent al
facultatii juridice din Paris 0 imboldit de un mav al lor, defunc
tul general Grecianu fost mareval al Palatului sub Regele Carol,
fu destinat de familie carierei armelor. In acest scop, a preparat
In mod serios examenul de admitere in vcoala de ofiteri din Bu
curevti, pe care trebuia sa'l treac in toamna. Petru Grecianu nu
voi sa se opue dorintei familiei, dar neavand atractie pentru a
ceastd cariera, facu tot ce putu pentru a nu fi admis i reintorcandu-se dela concursul de admitere, spunea tuturora cu veselie ea
desigur ca a fost respins. Totu0, dupa cateva zile, veni vestea din
partea movului sau din BucurevIti ca a fost admis la vcoala. Desolarea ii fu mare, dar neavand incotro, intra in vcoala pe care a,
absolvi dupa 2 ani cu succes, fiMd promovat sublocotenent in reg.
7 calaravi din Iai, pe atunci sub comanda dcfunctului _colonel San-

www.dacoromanica.ro

110

RUDOLF SUTU

du Crupenschi si de atunci Inainta din grad In grad pana ajunse


general.

A fost un distins ofiter de cavalerie, brevetat de stat major,


find multa vreme si aghiotantul Regelui Ferdinand, pe atunci principe mostenitor. A luat parte la campania din 1913, cu gradul de
lt.-colonel si in razboiul mondial cu gradul de general comandnd
o divizie de cavalerie.

MAR7.2...

Generalul P. Grecianu

In scoala militara a fost coleg cu generalul Sinescu, directoTul cavaleriei din ministerul de razboi si un distins concetatean al
-nostru. Petru Grecianu era o fire vesela. Ii placea totdeauna sa
glumeasca 0 s necajeasca pe prietenii sai, Irish', fall rautate, ci
numai spre a da curs firei sale expansive. Era foarte iubit de camarazii sai, de Sefii si de inferiorii sai, pentru calitatile sale de militar 0 _de om de onoare.
In Ianuarie 1919, racind, a Incetat nu mult dupa aceia din
viat, regretat de toti iesenii,
Fxatele sAu mai mare, Dimitrie Grecianu, cetateanul mult
iubit al iasului, tare a PO o fard,( a acestui oraS, a Imbratisat dupa trecerea licentei in drept, cariera de magistrat, ocupand en mul-IA demnitate functiunile de judecator supleant i judecator de 'e.

www.dacoromanica.ro

Ill

IASI DE ODINIOARA

rita la Tribunalul Iasii, unde s'a distins Kin independenta si prin


cunostintele sale juridice.
Totusi fluctuatiunile politice fIcur ca acest tAnar si se vad
intr'o bung zi inlocuit, fill nici un motiv. Sosind la tribunal ca
de obicei, ca sI-si fad serviciul, gsi pe altul in locul ski, iar pen,.
tru dinsul o adres din partea ministerului de justitie, prin care
i se facea cunoscut inlocuirea sa.

Dimitrie Grecianu

Adnc mahnit de aceast nedreptate, se aria oaresi cum


descurajat, descurajare care 'link' nu tinu mult, cci Nunut Rosnovanu care-I cunostea si-I aprecia mult, ii oferi in mod spontan
postul de avocat al familiei Rosnovanu, retribuit mai bine ca salarul de magistrat. Esind din magistratur, Dimitrie Grecianu, s'a
inscris in partidul conservator, al clrui mare ef era pe atunci

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

112

Lascar Catargiu. 5i aid, prin caracterul salt leal, prin cinstea si.
priceperea sa, a sitiut repede salt creieze un loc de frunte.
Fu ales la inceput ajutor de primar sub primariatul lui Vasile
Pogor. Apoi, candidand la deputdtie, fu ales in mai multe legisla
turi, ca reprezentant ar colegiului I de Camera din MO.
Dup moartea hit Grigoile Cogalniceanu i retragerea Iui
Matei Cantacuzino, din partidul conservator, Dimitrie Grecianu fa.
proclamat in unanimitate ca sef al partidului conservator din Iasi,

demnitate pe care o ocupd Ora' la moarte. A fost avocat al Epitropiei casei Sf. Spiridon, prefect de judef, primar al orasului nostnt si de mai multe ori ministru, definand portofoliut justitiei, al
lucrarilor publice i apoi iarasi al justifiei.
Ca om, Dimitrie Grecianu a fost tipul adevaratului cavaler.
Bland, indatoritor, o inima de aur. N'a facut rdu la nimeni. Casa ii era deschisa ori cand. Intra la dansul cine vroia, lard nici a
etichet, fr ceremonii. In politica, cuvantul ii era cuvant. N'a
tras niciodata. pe nimeni pe sfoara, cum se spune, dupa cum In
regula cam generala o faceau atatia altii.
L'am putut cunoaste cine a, fost, in ani i ani de zile pe carei-am petrecut langa dansul. Generalul Berthelot a spus odata despre Dimitrie Grecianu, cal: este moldovanul cel mai mare pe care
l'a cunoscut.vreodatd. Dar a fost pi iesanul Ore putea oricand aduna in -jurul sau carac-tere. In vremuri grele, el a fost de mult
ajutor tuturora. A trait pentru binele multimii. Pentru dansul n'.
trait.

5i de aceia, cand fatalitatea a Matt ca tocmai acest om sa


cada victima atentatului dela Senat, s'a rupt si din viafa mea ceva, atat a fost de scumpa legatura noastr.
In clipele tragice, pe caad I se apropia sfarsitul la sanatoriu
intrebat cum se afla, a raspuns parodiind un cuvant al regelui paniei cand cu atentatul din Madrid impotriva sa: Que voulez
vous, mon cher, ce sont les risques de mtier.
Cu dansul s'au dus in mormant sperantele atator oameni,
cari astazi Ii simt cumplit lipsa.

www.dacoromanica.ro

Ghica Kefal
0880
Fostulproprietar al vechei case din strada Carp, unde a fost
odinioarl institutul de d-'oare Humpel.

Ghica Kefal

Ghica Kefal a fost o figur 5. frumoasl a laului mai de demult f a fost unul din vechii epitropi ai gezAmintelor spitalelor
Sf. Spiridon.

www.dacoromanica.ro

Colonelul Varnav
(1870)

A lost colonel de cavalerie, mare iubitor de cai. Avea unul


din cele mai frumoase echipaje din Iasi, care facea admiratia tuturora cand iesta sarile la Copou, dup cum se obisnuia pe vremuri.

Fusese in tinereta sa i un calaret eminent. Se priceipea foar-

Colonelul Varney

te bine in tot ce privea chestiunile hipice si era intotdeauna consultat de cei ce doreau s cumpere cai. Colonelul Vdrnav a fost
total capitanului Mimi Varnav, mort si el la Botosani, dupa razboi, i care dup reintoarcerea sa din Berlin unde Ii Meuse stuWile, a locuit un timp in Iasi, uncle era sublocotenent in reg. 7 -alar4. Toata Iumea II simpatiza pentru veselia i amabilitatea 3a.

www.dacoromanica.ro

Leon Ghica
(1870)

Cunoscurm .cercurile iesene, sub denumirea de Leonida Ghica. A fost cstorit cu Catita nAseut 'Balsi, din care ca'sAtorie, a
avut trei copii: pe Leon (d. Leon Ghica Dumbeaveni), pe Teodor
(actualmente locuind in BucureSti) fost in diplomatie) si o fiicA Natalia.

Leon Ghica

Leonida Ghica a trait multi ani cu familia sa, la Genevar


lunde fiii ski Wau flout studiile secundare i superioare, iar fiica

sa Natalia, inteo institulie pentru fetele nobile din Charlotenburg.,

In Iasi locuia in casele foaste Walter din str. Lpusneanu.

www.dacoromanica.ro

Generalut Savel Manu


(1870)

Fost ministry de razboi in 1864, este ottinar din Iasi si a


locuit mult vreme in casele sale din str. Buzdugan, actuala pro
prietate a d4ui C. Meissner.

Generalul Sayel Manu

Dintre rudele sale mai apropiate cari au trait in Iasi, a fost


si sora sa, d-na Natalia Manu, fost casatorit cu un Pa lady si cu
noscut mai mult in Iasi, sub numele de Misica Pa lady.
Misica Pa lady a avut 4 copii: d-na Lucia Chilimoglu, Ma
ria, fost maritata cu primul procuror de pe timpuri Canari si tloi
fii, Alexandru si George, ambii locuind la Bar lad.

www.dacoromanica.ro

[ASH DE ODINIOARA

117

Generalul Savel Manu a murit in timpul rsboiului nostru


la Bucuresti, iar u trei ani, in urmX, rmsitele sale pmntesti

Natalia Manu

au fost aduse i inmormntate in Iasul lui drag.

www.dacoromanica.ro

Jean Manu
(1890)

Un fost distins jurisconsult al Intl ltd. A ocupat mult timpfunctiunea de procuror general, in care a .tiut sA-0 atraga simratia i stima tuturora. Prsincl magistratura, a profesat avocatura, avand o numeroasa clientel, datorit cunoVintelor sale juridice i extremei sale prdbitgti. A locuit in str. Vasile Conta, foasta Sf. Neculai, in casele Diamant, in care astazi este instalat regionala cailor ferate i cari au fost proprietatea sa.

Jean, Manu

lancu Manu a fost tatal lui Savel Manu, un alt simpatic magistrat i avocat iesan, care a indeplinit functiunea de prim procuror i de prim ajutor de primar sub primariatul d-lui Oh. Las-.

car, functiune din care a demisionat pentru a primi dupg insis,tentele centrului, functiunea de prefect al jud.- Iasi,
www.dacoromanica.ro

Alex. Sturdza Nabucu


(1880)

Fost colonel in armata romana, era un barbat inalt 0 frumos, foarte inteligent i cult. A fost primul sot al d-nei Smaranda

Cimara, din care casatorie a avut doi copii : pe d. Mip Sturdza,

Alex. Sturdza Nabucu

mare proprietar din jud. Bacau unde locueste i o fad Maria,


casatorita cu baronul Steiger, blind in strainatate.

www.dacoromanica.ro

Colonelul Const. As lan


(1880)

Foarte bine cunoscut in cercurile ies,ene pentru veselia si


antrenul su in orice ocazii. A fost primul sot al d-nei Eugenia
Conduratu, tatl cunoscutilor ieseni Bombonel i Bibi Asian i

Nicu C. Asian

Irate cu cunoscutul avocat Nicu Ceaur Asian, supranumit gurg de


aur", in Ia 5u1 mai de demult.

www.dacoromanica.ro

IASI! DE ODINIOARA

121.

Colonelul Coast. Asian, a avut un frate, care a incetat din

Colonelul C. Asian

viat in aceiasii zi cu sotia sa si au fost condusi amndoi la localpil de veci in acelas car funebru.

www.dacoromanica.ro

Nicu Cazimir
(1860)

Se tragea dintr'o veche familie boereasca din Moldova si era


mare proprietar in jud. Iai, unde aVea mosii intinse i o frumoask
locuinta." in str. Carol, foastele case ale d-rului Lalu.
Era un om care in tot timpul vietii sale s'a ocUpat numai de
gospodarie si de administratia avutului sau. A. avut dqua fiice::

Nicu Cazimir

Elena si Eugenia care, dupa moartea parintilor lor, s'au stabilit


la Paris, unde Eugenia se ocupa cu pictura pentru care avea Un
mare talent. Ambele surori erau foarte arnatoare pentru sportul
bicicletei, ceiace pe timpuri era rar L.. original.
Nicu Cazimir, in ultimii ani ai vietii sale, fiind atins de paralizia picioarelor, era purtat de un servitor batran si vechi, in.
tr'un carucior cu care era condus spre Copou si Jockey-Club, unde'si facea obisnuita partida.
www.dacoromanica.ro

L. Steege
(1870)

Distins diplomat. A reprezentat mult vreme tara la Viena,


unde era bine cunoscut i apreciat in cercurile dipfomatice. Este
tatl d-nei Maria Grecianu, foast doanm de onoare a Reginei

;/
L Steege

bunicul d-nelor : Maria General Lambrino, Elena


Mavrodi si Lucia Zoppola. La Iasi, locuia in casele sale din str.
Carol, ocupate actualmente de muzeul de antichitali.
Un amnunt impresionant: Fostul colonel Const. Asian, fiElisabeta

ind invitat la masa la d-na Steege, sotia lui L. Steege cam prin
anul 1880 dupg. ce a petrecut i seara in aceast cas, a plecatspre domiciliul sari, dar nu apuc a face decat cativa pasi, iar in
dreptul portii fiind lovit de o hemoptizie, dzu jos si muri pe loc.
www.dacoromanica.ro

George As Ian
(1870)

Supranumit de intimii ski Piton, din cauza asemAnarii sale,

pe cnd era thin-, cu eroul din vestita operet a lui Offenbach


M-me Angot". A fost un om vesel 0 foarte apreciat in societatea ie,ara. A avut dou fiice: pe Elisa, foast doamn de onoare
a Reginei Maria, mAritat cu generalul Petru Grecianu i o alt
fiicg, Zulnia, foast mAritat cu Grant.

George As Ian

George Asian, a murit in timpul rsboiului la Minastirea Agapia, unde se retrsese.

www.dacoromanica.ro

Matei Cantacuzino
(1925)

lepnul, visAtorul dela Copou, fericitul Intre florile din gra- -

rCi

itia4FRAN

Matei Cantacuzino

dina caselor sale vechi parinteti, care ne-a parsit intr'o 1in4tita
dimineaca de vara a, anului 1925.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL II

Case vechi i negustori disparuti


De-alungul strdzilor *tefan cel Mare, Golia i Ldpuneanu.Teatrul Tivoli-Buch.Negustorimea de altd data a Iaului : casa de
bancd Neuschotz.Tanasachi : grAdina i restaurantul.Costea
placintarul din piata SI. Spiridon.Notchi de la Liceul National.
_Mo Mihali placintarul din Sfta Vinere.Rozina italianca de la
institutele de d-re Humpel i Warlam.De-alungul strdzii foaste
Romand.vTrei chifle zece bani
ai lui Andrelici.Pisaltul din
-Tatarai vanzator de lapte i "tic Carasu.Strada Carol de pe

vremuri.La mo Berl.De-alungul strazii Pdcurari. Librarul


Petrini.Sotii Launay i cabaretul romnesc de la Paris.George
i Tuffli cei doi marl cof etari ieeni.Halvita tu:ceascd ....

www.dacoromanica.ro

De-alungul strazilor Stefan cel Mare,


Golia i Lapuheanu
(1870-1890)

Pe atunci pe and incepuse s se poarte strae mai stramte,


iar ciubotele ro$ii $i galbene sa lase locul incaltamintelor de vax.
Totu$i ne ranasese insa la Iasi hardughiile vechi, cu pareti crapati, cu ferestrele mici, cu scarile intunecoase, cu gradinile salbatice, cu luxul totu$i alaturi de saracie chioara.
Dela Palatul Administrativ spre centru: case vechi $,i oameni

vechi. Unde e casa de economie din poarta Palatului", era tutungeria Inge, Inge omul de casa al lui Mihai yoda Sturdza.
I se dase la batranete tutungeria, ca sa-$-: tie zilele cat o mat avea de trait. Tin minte iesenii mai vechi cum Inge taia tutunul cu
ma$ina $i il vindea cu gramul.
Dughenele dela Trei Sfetitele (Trei-Erarb1) erau cele mai
vestite din Varga]. nostru. Bacaniile lui Costachi Bacalu Stamatopol,
(tatal colonelului Stamatopol si al ziaristului Gh. Stamatopol, amandoi decedati); a lui Iancu Bacalu Constantin, care statea toata ziulica in pragul bacaniei, cu ciubucul in gura; a lui Stanciu,

toate erau bacanii de lux.


La poarta bisericii catolice, era cofetaria Melcon.
PAna sa intri in cofetarie, &deg de un gang, in care erau
in$irate dealungul paretilor, diferite portrete reprezentand Moartea lui Maximilian", Moartea vnatorului" $1 altele de acestea,
pe care le cumparau taranii $i barbierii pentru ali infrumuseta
prvaliile.

Cofetarul Melcon era renumit prin covrigii sai de zahar. Covrigii ace$tia au facut multe pozne odata la un mare bal, care s'a
dat la Teatrul National dela Copou. Se'mbracase unul la bal mascat, cum se imbraca lumea la astfel de petreceri, a$a ca A. nu m :1
$tie nimeni eine se ascunde sub masca $i sub haina de neom. Si
9

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

130

isi atarnase de haina, nenumarati covrigi de zahar dela Me icon,


din cari, chiar dela inceperea balului incepusera sa ciupeasca unul, altuL.. Ii mancasera aproape toti covrigii dansatorii si cavalerii cucoanelor. Nu trecura cleat cateVa clipe si toti cei care se'nfruptasera din covrigii acestia, unul Cate unul parasira sala de bal.

:11

fl3ro

Biserica Cato hat

Ce se intamplase? Cel care venise cu covrigii de zahar, pusese un


purgativ Induntru si... purgativul Incepuse sa-,si faca. efectul. Balul continua mai departe, cu mai putini cavaleri.
*

$i mai incolo, dupa cofetarul Me Icon, veneau vestitele bolti

www.dacoromanica.ro

IA$II DE ODINIOARA

131

cu stalpi din fata Mitropoliei vechi, unde isi avea magazia de manufactura, cea mai cautata pe acele vremuri, d-na Weinstein, o femee voinica, gras, care cand mergea, se cutremura pared si pamantul sub dans& I se spunea Weinistein cea groasa". In vecina.tatea ei, o alt comercianta vindea strune. Mai nimeni, niciodata,
nu.ii stia numele, lost, i se spunea: la cea cu sase degete". Avea
.sase degete la mani si sase la picioare.
0 suma cie bancheri sfarsiau capatul strazei Stefan cel Mare,
dinspre partea stanga: Leiba Cana, Vex ler, Waldberg si altii.
In partea dreapt a strazei era brasovenia lui Neculai loan,
tovaras di negustorii din Brasov. Vindea negustorul aici cergi, Uzi
de Brasov, cobze etc.
In dreapta mai erau: farmacia L chman, una dintre cele mai
vechi din Iasi, apoi casele Basota, astazi Banca National, care

0 casti veche din sir. Stefan cel Mare,


peste drum de Mitropolie.

avea in fata o alta cofetarie mare, numit Cofetaria Romania".


Unde e Banca Iasilor", era marele manufacturist Lupu Carniol
si mai departe in coltul strazilor Gh Marzescu si Stefan cel Mare
era libraria Cristofor. Tot pe acplo, fata'n lath cu Mitropolia, erau blanarii renumite. Veneau apoi magazinele Polingher, Filip si
kludig, cari aduceau marfa dela Paris, ciubotele pentru doamne,

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTUI

132

Incaltaminte care se vindeau cu 2 galbeni parechea; bomboane in


curd) elegante etc. Urmau: bacania Draganescu; un loc viran uncle_

se instala foarte des marele circ Huteman; bolta dela rugina cu


magazii de manufacturd; Babeta Hahn, mode; bacania Ibi. Pe lo
cul Administratiei Financiare era bacania Bogus.
In strada Golia (astazi Cuza \Toth"): casele Neuschotz, foto
graful Nestor Heck; Haig hamurarul; palarierul Hochman; Mendel
Print croitorul; dugheana batrnului Bratm$tein, iar in colt la Traian (unde astazi sunt casele Mota$), erau vestitele bolti $i stalpii.
cei cari de abea a$teptau sa cada, cu mai vestitul cragnar Ghersim
Horn. Nicaeri nu am putut gasi o fotografie a acestor bolti din'
Piata Unirea. Cunoscute Inca parca au mai ramas in mintea noastra, dughenele Pascanului, hotelul Glantz, care apoi a trecut la
hotel Binder.
In str. Lpuneanu era cofetaria M-me Alexandru (Sfetcovici), polonez de origina. Peste drum de farm aea Konya era coaforul" Clatinos, coaforul ie$enilor cu stare, al boerilor carora le cu-

noVea toate intimitatile. Facea si politica, adora pe Ghita Marzescu. Evlavios cum nu mai era altul. In zilele de Pa$ti, era masa'
mare la ansul, masa intinsa care tinea trei zile. Clientii sai, trebuiau s vie sal guste din bunatatile pregatite de cucoana. CMtinos tinea foarte mult la studenti. Cei cari ramneau in urma cuexamenele, erau aproape cu de-asila poftiti acasa la d'ansul, le dadea de mancare, ii radea pe cap i aa ii tinea inchisi in cas;pg,
na Invatau pentru examene. A murit $i ansul sarac, ca infirm la
azilul dela Galata.
,
In casele Valter, se adunasera proprietarii de magazine, toti
francezi: Walter croitorul, M-me Genie Fournel-moda, Darmet sir
Poitevin. Toata strada era ocupata cu cupele $i trsuri, Can aducea lumea la aceste magazii de lux. In mansarda, la casele Val-

ter, $edea studentul de pe atunci N. Leon (dr. N. Leon profesor


universitar).

Aid e Iasul vechi. Erau palate si bordee alaturi, unele de


altele. Era lux $i sarade, lux cu bani cinstiti ins $i saracie etiq
rata.

Iar toata negustorimea invirata de-alungul celor mai de sa


Ina strazi din 6'1-gut nostru, nu lua sufletul bietilor ie$eni.

www.dacoromanica.ro

Teatrul Tivoli-Buch
Ospitalitatea unui hotelier din vremuri bune
(1890)

Tinand la Inceput un mic restaurant de noapte in parterul


caselor unde e acum clubul liberal, asa a Inceput, modest de tot,
Adolf Buch.
1-

Adolf Buch

La d'ansul se adunau persoane din societatea iesan'a cari


vroiau sl petreacI in chip discret. Dela Buch ,se comandau supeurile finepentru acei cad se culcau dup miezul noptii. Mt acest local, Buch s'a mutat in str. Banu, in vestitul de plcut aducere aminte pentru noi iesenii local Tivoli.
Aic: pe vremuri s'au Infiintat primele cabineturi separate",

www.dacoromanica.ro

134

RUDOLF SUTU

aici aveau loc petrecerile si supeurile costisitoare ale r ersoanelor


din societatea iesana. Aid se puneau la cale farsele si glumell&
ce a doua zi aveau sa se pfetreaca la Tufili, unde, o mica socie-

tate isi dadea intalnire regulat dela orele 4 dupl amiazi in jos.
Gradina Tivoli, in timpul verei, cuprindea, pe cei mai de sama artisti ai operei italiene, care veneau in fiecare an la Iasi, ai diferitelor trupe locale si strdine.
Aproape sa inceapa reprezentatiile, controlorul Morit, de care ne aducem si noi aminte, aprindea lumanarile si lampile, lumi
na saracacioasa intr'un simplu teatru de vara, Irish' cu a carei poezie par'ca si astazi ne-am impaca.

Vechiul teatru Tivoli

Gradina era prevazuta cu un adapost frumos, care servea intimp de ploae pentru reprezentatii.
Cand nu juca nici o trupa, atunci canta muzica militara sii
un taraf de lautari, sub conducerea vestitului lancu Filip.

In fundul gradinii era asezata scena, unde adesea pri dadeau reprezentatii si trupe de varieteuri, cu cantareti, clovni, acrobati etc. Partea stanga a gradinii, in casele ocupate in ultimul
timp de defunctul Plopeanu, fostul proprietar al acestui imobil, era rezervata pentru chefuri mai mari si mai discrete, fiind load,

www.dacoromanica.ro

IA511 DE ODINIOARA

135

mai retras. Petreceau aid iesenii cateva clipe placute. T:nerii cari
frecventau acest local, dadeau navala, atrasi si de ochii fermecatori
ai frumoasei casierite Francisca.
De aid, Buch caruia Ii mergea bhie afacerile, s'a mutat in
localul situat in dosul cladirii unde se afl astazi mai multe magazine din str. Upusneanu, printre care, Derby. In noul local si
in gradina din fat cunoscutrt de pe timpul and era aici cofetria
M-me Alexandru, i-a mers tot bine.
S'a saturat si a pornit-b i de aici, caci Bach nu mai vroia
sa tie localuri de noapte. A luat hotelul Rusia din str. Unire pie
care dintr'un modest hotel, l'a ridicat la unul din cele mai autate.
Buch 1'0 avea clientii sai, cad de-a ruptul capului nu ar fi

tras la alt hotel, decat la

al

lui. Intre cei mai constanti, gra

Gheorghe Panu care 'sio avea odain sa rezervata, de cate od venea la Iasi. Cum sosea aici un calItor, Buch Ii iesea inainte, Intmpinndu-1 cu vorbele: ce mai faci cucoane... apoi, ii poftea
s-si aleaga on care odae, intrebandu-1 ce doreste s rnanance si
adaugand cal a primit diferite buntturi de ale mancarii l bauturi delicioase. Si la raspunsul celui nou venit c s'ar multumi cu
o masa simpla, Bach se grabea sa-i acopere vorbele: las c fac
eu cinste. Si atat era de ajuns pentru ca cheful s se 'ncing,
cillatorul care la inceput dorea numai o masa' simpl, s se aleaga cu una foarte imbel!sugata. Si patronul care era o fire glumeatd, trdind din veselie in veselie, era si darnic i un om care nu
se uita numai s stoared cat mai mult pe cel ce-i cadea in palm.
Dimpotriv, ca s rmae multumiti toti acei cad trageau la hotelul s5u, era in stare, cum nu mai vezi astazi, s cheltuiasc5 din;
pung cat ar fi trebuit de mutt.
Dar hotelul Rusia devenise prea mic pentru toti cei cad trgeau Ia Buch i atunci acesta a trecut hotelul lui Andri Turiceanu,
fost camardinier al lui Nun* Rosnovanu, iar dansul s'a mutat in
casele din nou construite, ale lui I. Motas, deschizand aIci unf
frumos hotel, sub denumirea de hotel Europa.
Cine nu-Si aminteste de Buch care sedea sub bolta dela intrare, cu lantul ski de aur care se vedea dela o mare departartel
si cu brelocurile de trifoi, cu tigareta sa de chilimbar si cu voluminoasa sa tabachere din care oferea fiari la toti prietenii cad
treceau in fata hotelului ski?
pin familia sa n'a mai limas nimeni. Cu moartea lui a dis-

www.dacoromanica.ro

136

RUDOLF SUTU

parut si cel de pe urma inimos hotelier din tArgul nostru, din cei
cari considera pe calatorii cari trageau la hotelul sal', ca pe niste
prieteni, pe cari vroia sa-i serveasca intealita ca la plecarea lor,
sk alba impresiunea CA si-au petrecut zilele nu intr'un hotel, ci ca
acas la &Ansa.

www.dacoromanica.ro

Negustorimea de odinioara a Iaului


(1890)

Vechii negustori ai Idlor, nu trebuesc uitati. Incepand de


la statuia lui _Stefan cel Mare, dela Palatul Administrativ, negus-

torii vechi din Iasi ocupau in majoritate toate cldirile mad din
orasJ.

Unde astazi este statuia liii Gheorghe Asachi, pe locul aces-

ta era un rand de dugheni la strada, magazii cad se chemau la


hanul turcesc", din culla ca in dosul lor, pe vremuri era un han
uncle hag-eau Turcii cand veneau la Iasi. Aid a fost i marele magazin de galanterie al lui Schvam, care incepuse cu o dughenita
mica, apoi s'a intins si in alte dugheni de alaturi,
Lumea din oras se aproviziona dela Schvam. Cand era Intre-

bat de clientela lui, de ce nu ocup un local mai mare, Schvam


raspundea: Aici am facut avere, aici mi-a mers bine. Daca ma
voi muta In alt .parte, mi-e fried ca lucrurile sa nu se schhnbe in
rau".
Cand insa s'au daramat casele in care Schvam ti avea magaziile, pentru a se construi scoala Trei-Erarhi, negustorul a trebuit sa se mute, luand o frumoasa prvalie in casele cad au fost
apoi transformate pentru Banca Iasilor. Aid, in adevr i-a mers
ru lui Schvam, pada ce, in cele din tarifa aceast firma veche a
disparut cu totul.
Fata'n fata cu casele lui Albert Daniel, era o bacanie vestal
La Greci", de unde se aprov:ziona aproape toed lumea din Iasi.
In ograda bisericii catolice era magazinul de portelanuri si
sticlarie Lisca.

and am infra in razboi, Lisca, Hind supus austriac, a fost


internat j dupa ce i s'a dat drumul, se plangea tuturora ca nu

trebuia sa fie internat, cad nu are alt patrie decal Romania.


In. casele alaturi de Banca Iaibor, astazi proprietatea primei

www.dacoromanica.ro

138

RUDOLF SUTUI

case de economie dela Palat, era vechea firma de manufactura en


gros, Lupu CarnioL Era singura firma care pe acele vremuri yindea cu pret fix i nimeni nu protesta. Na se incarca la pret nici
un client si nici nu se vindea marfa proast pe un pret mare.
Cofetarii de sama pe strada Stefan cel Mare, au fost acele
ale lui Drosulis, apoi fratii Alexiadis si ale lui Pandele, acest din
urma in casele actualmente proprietatea Marcovici.
Drosulis s'a instalat impreuna cu un tovaras al sau Caracocic la Iasi, prin 1886. Erau doi cofetari greci, carora le mergea
ne afacerile, imbogatindu-se repecle. Intamplandu-se spargerea de
la bancherul Daniel, ai carei aubri au Camas nedescoperiti, lumea

acuza pe soptite pe Caracocia, care se si hotari atunci sa pr


seasca Iasul, Vinland tovarawlui sau Drosurs partea sa din afacere. Mai tarziu a disprut intr'o bung.' zi si Drosulis, plecand cii
trsura pana la Ungheni, iar de acoto cu trenul la Odessa. El a
lasat pe piata Iaului datorii in suma de 60.000 lei.
Cofetarul Pandele era de loc din Macedonia. Venit la Iasi,
si-a instalat cofetaria in foastele case din str. Stefan cel Mare ale
fostului grefier dela curtea de apel $tefnescu. Nici odata nu pierdea ocazia s spue tuturora care-i intra in cofetrie, qi2 cum vorbea stricat romaneste : Ata ca eu tunt un barbat tivilizat?"
La Pandele se gaseau cele mai bune pahlavale i cataifuri.
Tot in str. Stefan cel Mare, unde astazi este magazinul Berman, era bacania Draganescu. Fratii Draganescu aveau unul din cele mai bune magazine de coloniale i delicatese, cum se spune.
Erau foarte bine vazuti in targul nostru, atat in lumea comercialS,

cat si in societatea iesana.


Fratii Pollingher aveau magazine de galanterie in str. Stefan cel Mare si in Piga Unirea, acest din urma denumit La Ville de Bucarest" ; batranul Kahana, cam in acelas loc unde e of
astazi, Ii avea magazinul de manufactufa.
Unde astazi este hotel Continental a fost vestitul magazin
al lui Iby, venit din Elvetia. Era magazinul ales al jasului. Mai
tarziu s'a mutat in foastele case Lepadatn din str. Lapusneanu, unde odinioara fusese cofetaria lui M-me Alexandru". Dup Iby,
magazinul a fost preluat de elvetianul Stocker si in cele din urma
de atm un alt elvetian Suse.
In vechile case Pgscanu, coltul str. Alexandri cu foasta strada

www.dacoromanica.ro

IASI DE ODINIOARA

139

Golia, erau inagainele Pruncu, Cu obiecte de toaleta, parfumerie,


bombonerie et:.
-

lby intiun grup de vechi negustori


1) Szakmary, 2) Buchman, 3) Kieser senior, 4) lby senior, 5) lby junior,

6) R. Tuff li sen.In picioare baelii cad servesc : Gheorghiu i Sava.

Pruncu era tovaras si cu vechii negustori ieseni Ciolac si


Babic.

Tot in strada 5tefan cel Mare era si magazinul de mode al


d-nei Babette, mama d-lui Hahn, secretarul general dela Primarie. Magazinul era in casele proprii, la locul unde astazi sunt casele Kieser.

Un vechi magazin era si acel de bijuterii al lui Iosefsohn,


unde astazi este magazinul Mayer. Venea apoi localul negustorului rus Popov, unde se desfaceau cele mai bune ceaiuri si cei mai
buni galosi rusesti. Lumei care intra in magazhiul Popov i se recomanda astfel:
Sunt Popov, nepotul lui Stambulov", (omul
politic bulgar de pe vremuri). Popov a sfarsit prig a fi In serviciul
fotografului Nestor Heck, care isi avea atelierele de fotografie,
la inceput, in dughenile cu un rand in prelungirea caselor Neu,
schotz. Dupa arderea caselor acestea, fotograful Heck s'a mutat in
strada Lapusneanu, in casele d-nei Elena Pastia.
www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

140

Casa de banca Neuschotz, a fost unde astazi e Administrafia


Financiara. Biurourile se aflau in etajul de jos, iar sus sedea baronul de Neuschotz. In fiecare Sambat, baronul imprfea la saraci, pane si bani. Se aseza in balconul caselor sale, care era pe
atunci deasupra unei bolte, sub care treceau trasurile si de aici el
singur facea pomana la saraci.

Baronul Neuschotz

Sofia baronului, d-na Neuschotz, era o distins femeie, in relath cu lumea buna din Iatsfi, din acele vremuri. Era foarte culla..
Amandoi sofii, au creiat orfelinatul sil templul care le poarta. numele. In timpul verii, ei isi petreceau timpul la vila lor din dealul
Copoului, foasta Cogalniceanu, actuala proprietate a d-lui Mihai
Sadoveanu.

In etajul de jos al caselor Neuschotz se afla i vechea antiquarie Kuperman.


Fostul librar Daniil a finut libraria sa, dintai in str. Stefan
cel Mare, in foastele case 'Jurist, apoi in casele Finkelstein din str.
Alexandri, astazi farmacia d-lui Rateanu.

www.dacoromanica.ro

IASII DE ODINIOARA

141

Jn casele Pascanu, sub bolt, fratii Saraga au avut o antiquade i un mare depozit de timbre vechi, de tot soiul.
In casele Mavrocordato, unde a fost hotelul Europa, era yes
titul magazin Bazar Parisien" condus la inceput de catre cei treis

Baroneasa Neuschotz

negustori Babic, Ciolac si Pruncu, apoi singur de I. Babic. Era tv.


na din cele mai elegante prvalii. Cand cineva intra in magazin,
era imediat intampinat de Babic, sau de unul din functionarii sai
principali, fratii $vartz care ofereau vizitatorilor bomboane din cu
tii mari de bomboane din straintate. Dupa ce cumparai od i ce
trimetea acasa cu o trasura proprie
obiect cat de neinsemnat,

tatea magazinului, trasa de doi cai de lux si avand la spate un.


grom care-ti aducea obiectul, frumos impachetat.
Acest magazin a facut furori pe timpuri i ar fi continuat a.
exista Inca mult vreme, daca pasiunea cartilor nu l'ar fi adus re
Babic la faliment, dupa cad firma a fost preluata de fratii Schvartz,
in locul unde se afla a ctualmente magazinul Jockey-Club (casele.
Motas), apoi in casele Braunstein din strada Stefan cel Mare.

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

142

In actuala piata Unirii, pe local unde cdinioara a fost gradina Trayan, era un sir de case mici cu un rand, proprietatea lui
Scarlat Pastia, fostul marele primar al Iasi lor. Un frumos magazin

de galanterie era aid, care a apartinut lui Mit ler, iar dupi plecarea din la* a acestuia, lui Konfeld.
In cellalt colt dinspre strada Lapusneanu, era frizeria lui Pavlicovschi, tatal si fiul. Pavlicovschl, era frizerul cu anul al batra_nului boier Rosnovanu, avand indatorirea s fie in fiecare zi la
orele 6 dimineata la dientul su. Aldturi de Pavlicovschi era carnatarul cunoscut de toti ieenii, Fotachi, mutat apoi dupa drmarea
.acestor case, in pravalia dela hotelul Romania, ocupat astazi de
fotograful Weiss. Farmacistul Hax, tatl d-flui avocat L. Hax, a
tinut farmacie in coltul strazii Saulescu, pe care a luat'o in arena
dela vaduva Schleicher. S'a stabilit la Ia 31, dupd arderea targului $tefnesti, unde arsesz farmacia sa.
In casele foaste Lepadatu din str. Lapusneanu, era cofetaria
eleganta de pe vremuri a lui M-me Alexandru, vizitata impreun
cu vechea cofetarie George, de toata societatea ie.;,ana de alt
data. M-me Alexandru conducea ea singurd cofetaria. Sotul ei ocupa un loc la tejghea i cand era intrebat sd dea vre'o informatie,
raspundea invariabil:
Madama stie, Madama sa vie". M-me Alexandru era proprietara casei si a gradinei, in fata carora se afla
astazi vechile case ale lui Simon Gros.
In gradina Alexandru, era asezata i o scena, unde in timpul verii se produceau artisti comici, cantdreti, boscari, etc., iar un-

cle astazi e constructia Teitler, era o estrada unde canta muzica


militara, sub direcliunea maestrului Cirillo.
Mai la deal, in casele Creditului Urban, uncle este actual-,
inente libraria Invatatorul Roman", era papetaria bltranului librar Maugsch, unde se Elseau si toate noutatile muzicale de pe
vremuri. Care dintre scolarii de atunci n'au cumparat dela Maugsch hartii irnpodobite cu flori, cu sfinti, ghirlanzi de verdeata
pentru a se duce i a ceti felicitarile ce se obisnuia a se adres,a
parintilor i profesorilior, de zilele lor onomastice si de srbatorile
Craciunului pi Pastelui? $i ce nu mai gseai la Maugsch? Creioane

de placd invlite in hartie aurie, si de diferite culori; cutiute cu


bode, artistic si frumos aranjate,toate acesi:e le gaseau.scolarii
de alt data din Iasi la batranul Papa Maugsch, care dela cei rad, nu lua nici un ban.

www.dacoromanica.ro

IASI! DE ODINIOARA

143

Alaturi de Maugsch era marele\magazin de bijuterii al d-lui


Guillaume Natansohn, magazin care ocupa toate pravaliile din ran-

(dui de jos dela Creditul Urban. Natansohn, obimuia s se duca


Aiminetele, avand in mana o gentuta de piele in care punea toate
noutatile primite i diferite pietre pretioase destinate a fi montate, pe la toti clienlii ski mai de sama. Le arata ce a mai pilmit
din strainatate i atentiunea aceasta, placea publicului iepn. Mai
tarziu magazinul s'a mutat in casele Drossu, unde a fost odinioard magazinul Hirsch.
In casele Drossu, unde astazi este Banca Uniunea, a fost mai
intai cofetarul italian Pasini, renumit pentru inghetata sa napolitank' i bomb ele sale glac. Era o inghetata in forma de bombe,
dupa care... se topeau ieenii. Pasini, un om scurt i gros, era
foarte vorbre i vesel. Cum intrai in cofetaria lui, te lua aproape
cu de-asila i te purta prin toate odlie, aratndu-ti torturile, cozonacii etc., adaugand: ga, c'est de mon invention". Mai tarziu
.i-a mutat cofetaria in localul unde astazi este po#a mica, amenafind in dos (inspre cminul liceului national) o gradina frumoasa
cu teatru de vara. In fao unde astazi este chiocul de tutun, era
o terasa frumoasa, unde vara Ii dadea intalnire tot Iasul.
Tot in casele Drosuu, in locul cofetarului Pasini, s'a mutat
-vechea firma Hayg i fiul, care ti aveau pravalia de hamurarie
.i pielrie, irti localul pwtei, pe care-1 schimbara cu Pasini. Dupa
Hayg, in .casele Drossu, s'a instalat croitoria i magazinul de ar.ticole de lux Wilhelm Gruchol, magazilt in care se gsea tot ce
era necesar pentru imbracaminte. Gruchol, atat de bine cunoscut
,odinioara in Iai, a murit sarac.
In una d:n pravaliile dela Creclitul Urban, a mai fost pe vremuki un alt cofetar italian, Giovani, caruia insa nu i-a mers bine.
Mai la deal, se afla o alt cofetarie fundata in 1870 de ca.tre elvetienii George i Tuffli, firma care exista i astazi, dei atat Georges cat i Tuffli au incetat de mult din viata. Mai in urm
Tuffli desfacandu-se de tovardp1 san, a c.:eschis cofetaria jos la
Jockey-Club, ramanand George singur.
In partea stanga a strzii Lpu.5neanu, aldturi de biserica Bamu, in casele foaste Tiktin (ale savantulai profesor Tiktin care tr-

e0e i astazi la Berlin, unde e profesor de universitatz), se afla


marele magazin Hirsch i Enke, tu tot ce prive;ite muzica si Vapetaria, transformat apoi in magaz:n de mob:le de arta. Hirsch i

www.dacoromanica.ro

144

RUDOLF SUTU1

Finke s'au despartit i ei la un moment dat, ramnnd Hirsch singur in localul de lAngA biserica Banu, iar Enke rnutandu-se in casele Drossu de lAngA postd, apoi in casele Lepadatu.
Al Mud de cofetAria George, era marele i frumosul inagazin,
al pAlArierului francez Delpeche, care avea i o suctirsalA la Odessa. Cu ocaziunea proclamarii Regatului nostril, Delpeche_ si-a
pus o firma in prAvAlia sa, unde a scris; Chaque citoyen du ro-,
yaume nouveau, va porter Fun de mes chapeaux" si publicul ra-land i fAcAnd haz, intra in magazie si curnpra p!Arii.
In aceiasi cash', dupa bolt, unde astazi este magazinul La
Voaleta, era croitoria francezI a lui. Martin, care insa nefacnd afaceri bune, a inchis magazinul, localul fiind ocupat de Hayg fiul,.
care se despartise de tatAl sAu. AlAturi a lost frizeria i parfumeriai
Robert, apoi Darmet. In fat, in casele Irimescu, unde astazi este
cooperativa Fr Atia Moldovei-Unite", era un restaurant, tar in ran-.
dul de sus hotelul de France, ambele finute de d-na Hilaire. Alaturi era magazinul de cureldrie i hamurArie a d-lui Galinjovschiti
care trAe0e si astAzi. Veche firma mai e si a opticianului Esther.
In casele si ograda d-lui avocat Axinte, era vestita cArAtAserie Kapucinschi. Toate locuinfele can se aflA acum in aceast ograda, erau remize, pline toate cu diferae ech'Jpagii de lux.
In actualele case Konya, In o pravlioard mica era floraruk
Grabovieschi. Mai veneau apoi depositul de vinuri al lui mos' Berl;
parfumeriile franceze ale lui Paul si Const. Petit, amAndoi foarte
iublti de ieseni si frizeria lui Neculai ClAtinos, un fervent adorator
al lui Vod Cuza.
In casele Walter, in prAvAliile de jos erau magaziile Darmet

si Poitevin, ambele de aceia'si categorie, wand mai cu sama juaril pentru copii i bombonarie. La etaj era in o parte croitoria
Walter, iar in alta magazinul de moda al lui M-me Jenny, astfel
tuck intreaga clAdire, afarA de camerile inn etajul al doilea, era
ocupata numai de comercianti francezi.
Unde astazi e ba'ania Smirnov, era bAcAnia Ermacov, boarte eAutat de i4eni. Colful strAzii Lapusneanu spre PAcurari, and,
acum e cofetAria macedoneanA, era ocupat de magazinul Gayda
lampistArie pt alAmArie. In sfArsit, unde e magazinul Nagler, era
farmacia Petelenz. Rudolf de Petelenz, cum se intitula dnsul, erat
scurt, gros i foarte original. La o vArst destul de InaintatA, s'a..

www.dacoromanica.ro

IASI DE ODINIOARA

145

pus sa studieze medicina i cedand farmacia d-Tui Rotbard, a practicat medicina la Iasi si apoi la Bucuresti.

Pe locul unde e aleia care duce spre Rapa Galben, intre


cooperativa corpului didactic si farmacia Capatina, se afla un vechi

negustor de coloniale Neagu, care Impreuna cu Stoianovici din


Targul de Sus (astazi str. I. C. Bratianu), erau decanii comertutui
iesan de pe vremuri.
Alti vechi comercianti din Iasi au fost caretasul Scherer, care'si avea atelierul unde se afla astazi brutarul Klein; cismarul
Briese, cel mai vechi din Iasi; Hitter, Caraca i Harasimovici, cismari vechi i dansii; Venzel Potischel care tinea in str. Unire stolerie de lux si mai apoi facandu-'se antreprenor de pompe funebre; Ferdinand Cornelsohn care traeste ci astazi, cu vechiul sau
atelier de carataserie; brutarii Fleasc, Marcopol, Haralamb Ceaculea din Sfanta Vinere, acest din ure aducand moda panei Garibaldi, o form de pane rotunda cu un capac deasupra; PetruSca
Papana, Itic Ber, Oh. Caragea, toti In Sfanta Vinere; C. Bizuca In
Tg. Cucului; Bacaoanu, Albert Moscovici; apoi la Podul de plata
Alter Moscovici, Neculai Vuros, Szakmary in plata Sf. Spiridlon;
si Mos Mihali din Sf. Vinere. Vechi negustori i meseriasf mai erau stolerul Paul din ograda Bancii Nationale si crasma lui An .
ghel, apoi Stihi din str. Anast. Panu.

10

www.dacoromanica.ro

Tanasachi
(1906)

Ca si Bolta Rece, vestita Bolta Rece, localul Tanasachi din


foasta gradina Chateau-aux-fleurs, si-a avut faima lui. Inainte si
aici se tineau intruniri de sama, in acele odaite mititele, unde se
puneau la cale planuri i combinatii, unde se faurea1.4 atatea iluzii.
Si Cate idei entuziaste, iti lungul noptilor de iarna si in instelatul senin al primaverii, nu s'au nascut si nu s'au cimentat aici? 0 clipa de uitare si de bunk' voe, de Iiniste si de poez:e era
si la Tanasachi.

Aici s'au intalnit atatia oameni si au legat prietenii si tot


aici atatia ieseni, disparuti astazi pentru toideauna, au visat si au
gandit lucruri frumoase. Batranul Tanasachi era prietenul tuturor
si cine'l vedea, pe loc 11 indragea.

Iii localul unde era instalata rnai inainte tipografia Ilieseu


si redactia ziarului Opinia" s'a asezat batranuI Tanasachi, cu restaurantul o i gradina sa de yard, o gradina salbatacita, unde pe-

trecerile tineau lant. $i aici amintirile scurg...


Se faceau pregatirile de inaugurarea localului. Tinerii ieseni
de pe atunci, cunoscuti de intreaga societate iesana, cari si astazi ii amintesc cu atata dragoste de sdenele vesele dela inaugu- ,
rare, si-au pus in gand s joace o farsa unui Neamt care trebuia
sa soseasca din Cernauti, chiar in seara inaugurarei localului. Nefiind aici lumina i camerile, seara, find in pEn intunerec, s'a, aezat in dou farfurii vata muiata in spirt, producand, la sosirea
Neamtului, o lumina infioratoare. Tinerii ieeni, cu fetele albe de
,

masa p este ei, cii serveiele albe in forma de turbane peste cap, stateau in jurul mesei unde ardeau cele dou lumiai ca pentru molt
Iar orchestra lui Ghit Borteanu, batranul lautar pe care patronii berariei Luther, succesorii lui Tanasachi, Apostolidi si Caramaldu nu l'au uitat nici astazi, in amintirea trecutului,
orchestra

www.dacoromanica.ro

147

IASII DE ODINIOARA

a intonat un cantec de inmormantare. Neamtul I-a %cut intrarea in


camera... funebra, unde nici o miscare, nici un gest n'a fost %cut
de catre... stafiile din jurul mesei.

Cu greu s'a putuf desmetici si pita Ce n'a vazut lumina curata, Vara ce stafiile nu sii-lau dat la o parte fetele albe de masa
i servetele, pita atunci Neamtul nu si-a revenit in fire. Stiia batranul Tanasachi sa le potriveasca bine toate si o masa mare 0.
.logata a reunit apoi pe toti sugubetii, In prima sara a inaugurasii localutui sau.

,'

%h.

1'

411

riii457.N

Tanasachi

Dar tinerii ieseni nu s'au astamparat. A doua sara s'au a-pficat de alte potne. Nici nu inserase de-al binelea i se trezeste
Tanasachi cu niste pachete mad, din cad ieeau la iveala nenumarati colaci, batiste de tot felul, lumanAri etc.

Nu mult dupa aceatta, au dat buzna in local si... stafiile


Neamtului. Repede, inainte sa soseasca lumea, s'a improvizat un...

mort un simpatic medic dr. S.

si'a pus o prostire deasupra,

altul ,s,i'a varat in mani doua ghete astfel ea' mortului" mg I se ve-

deau deck capul si picioarele si asa l'au pornit prin gradina lo-

www.dacoromanica.ro

148

RUDOLF SUITT-

calului, urmat de multime care bocea, cu co1aci,si lumanri, iar


convoiul funebru incheindu-1 Ghit Borteanu, a carui orchestra
canta jalnicul marsi funebru de ocazie.
Se adunase lumea de prin toate parti1e, ca la o adevarata in-

mormantare. Petrecerea a durat apoi, in foasta gradina Chateau


aux-fleurs, pink' dimineata.

Tanasachi, care sii-a facut o adevarata arta din meseria sar


a condus localul acesta, cu toata dragostea pentru ieenii lui. DeCate ori, studentii nevoiesi dela Universitatea noastra, n'au gasit
-ajutor la acest suflet bun! Cu moartea lui Tatrasachi a disparut iii
4111 bun iepn,

www.dacoromanica.ro

Costea Placintarul din Piata Sf. Spiridon


(1877)

Daca- piata Ha lei, din foasta Sfanta Vinere, Ii avea plgcinta rul ei, p e mos. Mihali, piata Sf. Spiridon av ea si dansa plcintarul pt
covrigarul ei, pe Costea Tanlatdp, alaturi de foasta gradin a Primriei, pe uncle noi cupid ne jucam ca la noi acaski si ascultam
muzica comunall cantand marspri dupa marVri, stricandu-ti urechea de atata vuet de darabana hodorogita 0 de trombon ce scotea sunete de'ti intorcea stomahul...
Stint vre'o 37-38 ani de atunci Oi multi iciseni Ii mai amintesc de balranul acela mititel, gros, cIrtria toti 1i ziceau Costea
placintarul".
De loc din Vlaho Clisura (Macedonia) l'a trimes familia de
mic la Iai, unde s'a j apucat de placintarie, mai Intai ca ucenic,.
apoi ca patron.
Pe atunci, cam intre 1885-1888, in plata Sf. Spiridon, pe unde era plancitria lui Costea, erau nIS,te case rniciy cad mai tar-

ziu au si ars si unde alturi de Costea, ti mai exercitau cornertul bacanul Fridman, bacanul Panaitescu, caruia i se mai zicea si
spiterul si mufti alti, disparuti de demult.
Dar printre toti acesita, cel mai deochiat era di:ot Costea plcintarul.

Toga boerimea dinspre Copou spi din stazile 'invecinate sitia


Ca' dimineata i seara la ora 8, Costea scotea zilnic oovrigi calzi

.cu susan si placinte jumatate cu came, jumatate cu branza.


Copiii ca i lumea adunat in gradina Primriei, asteptau
cu ceasul, clipa cand ieSau coviigii calzi, pe cari'i mancau cu poft, spre marea bucurie a lui Costea. Tejgheaua pracintarului se
umplea repede cu mruntelele de 5 bani, aci 5 bard costa un covrig mare cu susan, pe care '1 mancai pang ce te saturai.
A ramas mult vreme intiparita in mintea ieeni1or, inscrip-

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

150

Cost e

Placintarul

www.dacoromanica.ro

IASII DE ODINIOARA

151

tia" pe care Costea a 4ezat-o la plcintaria sa: La placinte mainte, la razboi inapoi".
Spiritualul Ion Ianov de ate ori trecea pe la Coste 1 cetea la placinte inainte",... Ii fagaduia plcintarului ca' o
faca
cate o poezi i a s se traria astfet mai multi cowrie.
Copiii din Iasi se deprinsesera cu personalitatea acestui negustor de Median, ajuns popular. U vedeau stand la tejghea, vesnic cu ciubucul in gura, vorbind rnereu tiganului Mihalache, care
servea publicul cu covrigi i placinte.
$i asa Pau indragit, 'hick Ii imitau pe Costea in jocurile for

de teatru, (land piesdlor pe care le jucau titulaturi ca de pita


Costea placintarul". De cate od copilul Mihai .Belador flu s'a
prefacut in Costea placintarul, finitandu'i gesturile, vorbele i apucdturile. Ceva mai tarziu Belador ajunse artistul Belador dela Teatrul din Iasi, pe care l'am cunoscut noi eat de bine 0 pe cam l'am

iubit atata cu totii.


Langa placintarie ins Costea Ii instalase i putini cu bars
Striga tiganul Mihalache, cand: 5 bani covrigul", cand: 5 parale ocaua de bors" i lumea dadea navald si la bors si la covrigii.
Pentru borsul vandut, Costea Ii fcuse o socoteala deosebita. tanii pe cari'i incasa pentra bor, Ii strangea 1ntr'o cuti. Inchis, cu lacata si la sfarsitul fiecarei luni platea cu ei chiria ptacintariei.

$i nu de patine on 11 auzeai zicand: din bor.'s, imi platesc


chiria".
Meseria de placintar

ia adus insal de multe on i ponoase.


Era vestit Costea cu placintele pe care le facea, dar i la toate
inmormantrile tot clausal se insarcina cu facerea pomenitor.
Costea 110 avea oamenii si, pe care'i trimetea ori de cate
ori auzea c cutare ori cutare i'a dat sufletul.
Cand nici flU apuca bine omul s inchida ochii, hop se arata ssi Costea placintarul in pragul casei, gata s iea clausal comanda pomenilor.

Si asa s'a intamplat ca in una din zile se imbolnavi corm


Sandu Dudescu din Toma Cosma, un cunoscut oni cu stare si
mai cunoscut in targul nostru pe tunci, ca velsnicul presedinte al
intrunirilor politice.

Costea dadea tarcoale pe langa casa lui Dudescu p i danimak i seara, ba si in timpul nopii, assteptand sa vada odat pe
cei ai casei plansi i zdrobiti de durere pentru cel raposat.
www.dacoromanica.ro

152

RUDOLF SUTU

Veni 0 ceasul acesta. Tupilat pe laugh' gard, a vazut eind


din casa lui Dudescu dintai pc unul, mai apoi pe altul, cu batista
la ochi. In sfar0t", isi zise dansul, si a dat busna in casa i nici
una nici doua, mergand pusca la sofa lui Dudescu, i-a spas:

conit, ate pomeni s fac"? Cu toata tristeta Momentului, pe


toti ai easel i'a ,apucat un ras care l'a buimacit cu totul pe Costea placintarul.

Costea ins nu se !Asa. Dumuezeu s4 ierte! Dar eate


pomeni sa fac?", mai putu sa ingine dapsul.
Dup ce se desmetici cu totul, isi vazitse gresala, cad Dudescu nu murise Inca. Pe cei ai casei ii cuprinsera jalea, %/land
chinurile muribundului si iesisera. in balconul case, cu batistele
la ochi.
Cat era kle Imitite/ .i de gros, a facut ate zece pasi deoclata,
da a alergat de acolo bietul Costea spre Iplacintaria sa.
Dupa o viat 1-Jetreculd numai in veselie i in castig, a dat ,si

zile rele peste dansul. L'au this la azilul dela Galata, uncle damblaua l'a strans de pe lumea aceasta.

www.dacoromanica.ro

Notchi
(1890)

De pe cand era i arcul din strada Academiei, ce lega fostul


liceu de actualul liceu national, exista i Notchi, Actuali i fo.ti
min4tri, cari Au trecut pe la Liceul national din Iasi, ea d-nit,Trancu, dr. Lupu i altii, generafia tre-att de elevi, mu i mi de bceani cari au avut de directori pe d. A. B. Brandia, pe Vasile BurlA i pe Vasile Paladi, cu totii au cunoscut, l'au Indragit i l'au
cautat, in clipele de pauza, intre o lecfie de greceasca a lui Vasile
Bur la i alta de exercifii militare a lui Chiabur sau de gimnasticl
a lui Ghit Dimitrescu, pe Notchi, pe vanzatond de turta-dulce care s'a infipt cu voluminosul sau panier, inaintea fOastei Bo lta Rece,
apoi Amira, din str. Academiei, alaturi de Liceul national. Ce nu
gaseau bdietii in panierul lui Notchi? Acadele, bombonarit, turta ulce, rahat, alune.. Cu 5 bath Notchi te indulcea, atat In, mtinutele de pauza, cat i in orele de fuga" dela lecta. Dupa o ora
grea de greceasca, cu digresiunile lui Vasile Buda i cu ameninfarea lui la sfaritul ceasului, aproape de sunarea clopotului: data viitoare vom examina. Ei Demnilor, ati scapat astazi de ascultare"... bietii baefi ieeau infierbantafi din clash', aprin la faf, ca
trecuti prin foc i Val:oat-au de-adreptul asupra panierului Id Notchi, imbucand din turta lui dulce i deertandu-1 intr'o cliPA de
bomboanele earl- stau intotdeauna Iniraie, dupa forma i grosimea br. 51 canicr I se golea panierul, venea randul loteriei Iui Notchi. Baetii ii trageau chiulul lui Notchi, dar i acesta nu se lasa
mai pre jos. Te incurca, scotind din mandca bila cu numarul atigator al vre-unei turte-dulci sau al vre-unui pachet de ocolata.
Notchi citiga aproape intotdeauna. Si chiar dna catiga vre-un
elev, catigul se marginea doar la doua, trei bomboane i eat.
Era o intreaga combinalfie", in loteria lui Notchi, Dar i baetii
ii rasplteau din belug paguba dela loterie. Inhafau in loc de un

www.dacoromanica.ro

154

RUDOLF SUTU

pachet de socolata, douI, trei deodata, platind bine inteles numai


pentru un pachet. Clopotelul pedelului Maxim, fiul primarului din
comuna Vanatori jud. Neamt, caruia Vasile Budd ca director, ii
recomanda intotdeauna sa sune eXact cand trebue sa ias 0 sa intre devil in clasa, ii aduna pe toti din nou in sable de clasd si numai as,a bietul Notchi isi mai ferea panierasul sau de furia sutelor
de liceani.
Ani de zile Notchi a stat in acela's loc, cu acelas voluminos
panier incarcat in fiecare zi cu atatea bunatati, nedespaitit de sacuslorul cu loterie, poate singurul sau castig. Cunostea toti devil.
sltia pe de rost cine-i datoreste si cat ii datoreste. Le cerea datodile azi, mani, 0 clack' nu i se plateau, renunta pink' la urma la
ele. Aparea zilnic, dimineata la locul sau, odata cu venirea elevilor la liceu 0 nu pleca deck atunci cand suna clopotul, Id ora
11 0 20 dimineata, pentru ca sa revie la ora 2 indark si Fa ora
4 O. 10 dup amiaza sa piece acasa, odata cu top elevii. Pe atimci

orele de clas erau dela 8-11.20 dimineatI 0 dela 2-4.10 dupa


amiaza. Notchi alvea 0 dansul o zi de odilm pe saptamand, Duminica, cand aveau 0 elevii repaus, si cand se duceau elevii la Copou, od in ce ocazie, isi lua si el panierul 0 se duce.% si
el dupa baeti. I-a mers bine ani de zile. Din clasa I-a pana la ultima clas, a VII-a, baetii il vedeau zilnic pe Notchi, ii consuithu
zilnic turta-klulcesi zilnic pierdeau sau castigau te mied ce la loteria lui Notchi.
La un inceput de nou an scolar, in prima zi de cIasg din luna Septembrie, Notchi aparea iarasi cu panierul sau, par'ca mai

lustruit, mai curat, incarcat cu marfa proaspat, iar dansul esit


ca din cutie 0, aducand prin ateast cinste noului an colar ce se
deschidea. Elevii, cei noi si cei veahl, II incunjurau si II intrebau:
dar ce e cu tine Notchi, ce atata lux pe tine? Si dansul se gri*

bea s raspunda: am trecut 0 eu clasa ca 0 voi. Anul trecut


am fost cu o clasa in urma, acum am trecut sti eu cu o clasa urmatoare...

Si, dupa socoteala lui Notchi, cki ani a stat dansul langa
Liceul National, putea s fi esit de trei ori absolVent al liceuluic
Dar intr'o bunk' zi, Notchi nu s'a mai argtat. A absohrit, dad ntt
liceul, a absolvit-b cu viata. L'a dat gata on atac. Parca le lipsea
de aici incolo eleVilor, ceVa. Din &Mile de jos de clasa ale liceu-lui national, nu se mai zarea prin ferestrele cele mari, pofticiosul

www.dacoromanica.ro

IASII DE ODINIOARA

155

panier al lui Notchi pe care in timp de ploae if acoperea cu o ha,frank' musama, pe care o avea desigur de ani de zile. fleneratia
de elevi de dupa' noi, nu a mai putut insfca in fugA, din Octioare, din butfatatea de turthl-dulce si din zaharicalele din panierut

-131j

4.

.5

04.

giriTZ-11E,C "

Notchi

lui Notchi. Astzi, a disprut i turta dulce si coltul cela de lnga


Liceul National, unde sta toat ziulica Notchi. Pentru un pahar cu.
apa, elevul de abea iesit din scoala primal-A i trecut la liceu, seoboseste si se duel la cofetarie unde comod, pe scaun i servit
cum nu se poate mai bine, inghite tacticos apa.
Si par'c sirloin de turt-dulce de atunci dela Notchi, era in--

www.dacoromanica.ro

156

RUDOLF SUTU

sutit de ori mai bunk' Si mai gustoas1 Cu aluatal neamestecat inch' bine in gurg, la auzul clopotnlui, fugeam repede pentru ca
ne cunosteam datorig mai inaintd ea s'a'si fi fcut intrarea in
clas Vasile Buda, desii stiam ea de va fi indigpus, catalogul se
va umplea cu note rele, Buda' va vorbi incet, in spapte, cu ohii
plecati i cu'graiul plangator i desguseat, iar de va fi cu chef,
spre bucuria clasei, vor curge pove4,ti1e din mitologie i va faze
glume pe socoteala frumoaselor... zeite si va rade de... Elena, faand aluzii subtiri i transparente, cu aelplin multumire, iar gura-i
se lrgea de zambet, ochiul privea s,trengareSte, gusa se umfla si
genunchiul tremura, iar bel gs,teptau sac.. traga clopotul.

www.dacoromanica.ro

Placintarul din Sfanta Vineri


Mo Mihali
(1885)

In piata Ha lei, cam dupa 1880...

Pe unde a fost mai de multa vreme biserica Sfanta Vineri,


din piata Ha lei astazi neramanaind doar decal o slabai amintire,
se afla i Oath lui Mos Mihali, mai bine zis placintaria lui; iar
Yana dansul se afla crasma vestitului Aledu Rosu, tovaraS bun de
chefuri al ylacintarului.
Amandoi, cheflii, au puma intr'o buna zi impreun Iiplimbare. In dreptul bacaniei Arghiropol din str. Carol s'au oprit. N'au
putut mdge mai depute. Le sttea vinul de aid in cale. i avea
Arghiropol un vin bun, care atrgea toata lumea la dansul. Dup
ce s'au chistit unul pe altul, odat, de doua ori, ce s'au gandit cei
doi negustori din poarta Sfintei Vineri? Inserase de-abinelea si
portile teatrului dela Copou trelbuiau sa se deschida. Ametiti cu
totul, au jesit Iii strada si acolo au dat de un batran lautar, dink,

tre acei care pe vremuri, in Iasul nostru bland si bun ce a fostalt data', plangeau pe coardele vioarei timpurille ce au fost i n'atr
s mai fie nidodata: and galbenii dezmierdau captusala buzuna-relor lor. Erau dintre acei lautari cad, cu gandul la acel trecut al
vedeauochii umezi de lacrimi, vocea trernuranda, oftand

din greu, caci doar care poate fi povestea viefri tor, de tristi cantamp.
Cu lutarul in frunte, mos Mihali i Alecu Rosu au pornit)
spre teatrul dela Copou.
Cat de poetic trebuia sa fi fost aWul aCeSta, in acea seara
de toamna pacloas, pe strada cea mai principala, cu felinarele cu
gaz cari luminau pe atunci orasul nostnq
Au ajuns la teatru. Numai catifele i mataturi in firud grele,

pretutindeni. Para erau aratari din basme, a'0 *tau toate aceIe cuconite din loje, lui mos Mihali.

www.dacoromanica.ro

158

RUDOLF SUTU

Mai departe, mn celelalte locuri bane de teatru, au trecut pe


dinaintea lui mos Mihali, care vedea, de ast data dublu, doar 'venea dela Arghiropol, cuconasi cu cilindre, alfii in redingote, ba
unit si in fracuri. I )se parea lui mos Atha li din poarta Sfintei Vineri o alt lume atci. Asezati intr'o loj, caci mos Mihali si Ale-

cu Rosu in seara aceia vroiau s fie si ei odata, boeri, asteptau


_sa." se ridice repede cortina. Si cortina s'a ridicat Si doar atAta au

putut dansii afla, ca se juca E rnani".


,$i parca auzeau cum unul Carol (Don Carlos) se temea s
.nu fie asasinat de altul de pe scen (Erruni).
Din v'ersurile pe care Don Carlos le recita, mos Mihali n'a
refinut nimic. Nimic n'a inteles dnsul din:
Vrei sa m'asasinezi ?
Ganditi, talhari ce sunteli, ca tara mea e data

Sa fie jaful vostru ? Ca fruntea-va patata


De sangele atator omoruri in desert

E frunte de om, care mai poate zice err ?


Si ca v'am facut cinstea, inobiland a voastre
Pumnale, sa le-atingem cu dunga spedei noastre ?
Nu 1 Voi sunteti pe lume pentru omor lasati L.
Nu-i pentru voi duelul 1 Nu 1 Voi asasinati 1...

Doar atat, ca un duel trebuia s aiba loc pe scend.


Si cnd a vazut inaintand pe Ernani, invartind in mana pum-

-nalul amenintator spre Don Carlos, numai atunci si'a revenit o


clipa mo,s Mihali i emotionat, de acolo din loja, radicandu-se de
pe scaun i facand gesturi eroice spre scena"., a strigat:
DAi, mai, dal", adeca sa'i de.a cu pumnalul. Un hohot
general se stArni deodata in teatru. Mos Mihali nu se fastici. El
mereu striga spre scena:
Daft, mai, dai", iar tovarsul sau Alecu Rosu era de aceiai
ca Ernani sa asasineze cu pumnalul pe Don Carlos.
Toate au ins un sfarsit: jandarmii vizitara in loja pe cei
doi negustori din Sfanta Vineri st Ii poftira la comisie.
Trecurd zile de atunci ji tot nti se dumerira amandoi de ceia
ce a lost in seara aceia la teatru. Atata numai 15i amintea mos
Mihali si spunea tuturor clientilor sai dela placintarie ca., a indemnat i dansul pe Ernani sa Vire pumnalul in Don Carlos, dar ca
nu l'au lsat jandarmii si din aceast cauza a scapat Carol.

www.dacoromanica.ro

IASI DE ODINIOARA

159

La pldcintdria sa ins mos Mihali era bun si dulce ca Si zaharul ce'l tinea bite() .putie, al cgrei capac era bortilit i pe care'l

turna in gura copiilor, ori de Cate ori aces& veneau si Ii Inu


eke 5 bani pentru o plcint. Ajunsese de-I viSau copiii de prin
imprejurimi in somnul lor adnc i II visau a5a cum era el intot/eauna fata de el: cu cutiuta turnandu-le in gull zahar.

Mo Mihali Pkicintarul,

Mai avem noi astAzi la fel pe un mo Mihali, iplcintarul din


Sfnta Vinere?

www.dacoromanica.ro

Italianca dela Humpel


(1890)

Iesencele noastre care si-au facut studiiie la vechile pensio-nate War lam i Humpel, Ii amintesc cu drag de Rozina, de ita-

lianca Rozina, care umbla cu un panieras mititel, in care de departe se zareau smochine zaharite Infipte in betisoare subtirele, nuci
si alune zhrite, gustoase, atrgtoare, dup cad elevele alergau
nebune.

Des de dimineatRozina, dimpreuna cu sotul ei, vanzatorul

de castane prAjite si de alune americane, o pornea din aracacioasa lor asap din mahalaua TicuIui, Cu panierasul plin cu zaharicale, facndu'sI apatitia vesel i plink' de viata, mai intai in
poarta pensionului War
din str. Universitti apoi, plina
de curaj, cad fetele zarind'o dela ferestrele scoalei II faceau sernn .
sa* intre in ograda, Rozina inainta, sigma c foarte repede ii va
deserta panierasul.
Unul dupa altul dispareau betisparele en zaharicale, iar Rozina primea sficioasa Cate 5 bani dela fiecare eleva. Dela fereastra cancelariei, Caty War lam directoara de care elevele prinsera
frica, cu Oath' severitatea ei nu se putea dprisa nu cheme pe Rozina la &Ansa si alaturi de eleve, sa nu guste si ea din bun:04urile din panieras.
Si dupa ce 'si golea panierasul, Rozina Ii trgea tulpanui
.peste cap, cu un gest de multumire ca i-a Mers bine, urca dealut
Muzelor i scobornd apoi strada Scaricida, intra in tnahalaua ei
saracacioas, in el's* ei unde, dupa ce I umlplea de sarutari pe
eel mai mic copil al ei, Ii inarca din nou panierasul cu zaharicale

o pornea de asta data spre celalt pensionat, Humpel, din str.


Carp, unde alte eleve o as#ptau...
asa, in fiecare zi, Rozina pe deoparte, mustaciosul ei sot.

www.dacoromanica.ro

LASH DE ODINIOARA

161

pe de alt parte, o porneau, nednd grq, niciodat. Rozina intotdeauna a fost la postal ei, cand la pensionatul War lam, cand la
institutul Humpel.

1;'!,]'

5117irruu-=
2-'

.a
--,

,)

Li

Rozina la Institutul War lam

Seara, dupa ce dela orele _ase in jos se'nchideatt portile coliter aceste, Rozina Ii lua famas bun dela eleve i abatandu-se

spre foasta gradina Trayan din Piata Unire, '10 lua italianul 0 se
ducea acas.
11

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

162

Italianul sta neclintit pe soclul de platra al gradinei Trayan,


pe un mic scaunas, vesnic cu luleaua In gura si cu sdpcd sd ori(-7

14 Out, il4511TUT D Foorop

Ul MCP E L
I

lin

I;

IPAEZVI

Rozina la Institutul Humpel

ginala. Nu spunea nimic, nu chema pe nimeni: numai mirosul pof-

ticios al castanelor prjite si al alunelor americane oprea pe treMon Ani de zile, ca i Rozina care nu a cunoscut alte dtumuri
cleat acele ce duceau la pensionatele Warlam i Humpel. italianul nu s'a miscat din Piga Unirei, din locul pe care'l crede'a cd'i
apartine.

Intr'o bun zi Ins, nici Rozind, nici itall'ahul nu s'au mai


aratat. In saracacioasa locuinta, incunjurgi de copiii lor, tatl se

www.dacoromanica.ro

IASII DE ODINIOARA

163

sinucise. Rozina care ani de zile a colindat cele doul mad pensio.
nate, n'a mai fost In stare sa'si iea din nou zilnic drumul cu panierasuI cu zaharicale.
Luand in brate pe capital ei cel mai mic, dupa sarutul ei cal,

duros de mama, cu glas tremurator, ii tot spunea: Cind ii fi


si tu mare si vei avea meseria tatalui tau, sa te dud si s te aSezi tot in coltul din Piata Unirea.
Trista
si amarta. de viata, si'a dat sfArsittd nu dupa multi
. .
Arreme si Rozina.

www.dacoromanica.ro

De-alungul strzii Romand


(1880-1890)
Strada Lascar Catargi de astazi, odinioara strada Rom Ana,
numara pe vremuri nurneroase cladiri vechi, ocupate de vechii ie-seni, unii disparuti de mult dintre noi.
Pe and oamenii politici din Capita la faceau politica si in
alte orase, Lascar Catargi batrAnul moldoVan, oni politic al_farii
--i fost sef de guvern, obisnuia sa'si pue candiidatura in, alegerile de kleputati sau senatori, i la Iasi. Si de Cite ori venea in orasul nostru, tragea In gazda la Leon Bogdan, care-si avea casele

sale frumoase in strada Lascar Catargi, foasta Romana, astazi


proprietatea d-lui J. Lewin. Paral vad si astazi aparnd in balconul casei lui Leon Bogdan, multumind iesjenilor pentru concursal (ce i l'au dat in una din alegerile de senator.
In amintirea acestui bum moldovan, care in piing Camera, ca
sef de guvern, trantea scurt deodata cu moldoveneasca lui: aiasta nu se poate, oameni buni", sau mai bine hodinkti-va cle-

at sa vorbiti ce vorbiti", in amintirea fostuird locotenent dornnese ki al intemeietorului rartidului conservator, care a v:zitat
foarte des Iasul, s'a dat foastei strazi Romn, numele lui.
Foasta stracia Romana era corrsiderat pe Vremuri ea cea mai
linistita si retras strada a Iasului nostru.

Cum urcai, in partea stnga, erau foastele case Gherghel,


.eumpirate mai tarziu de catre preotul Possa.
Aici a fost i coala primara de sub directia. d-nei Profira
Giurcaneanu, mama d-nei Maria S. Zaharescu. Mai tarziu a fost ii
institutul Rang, iar ceva mai in susul strazii, tot in casele Possa,
multa vreme a fost institutul Schenk. In locul actualelor case ale
d-lui dr. Possa, erau mai de mult n4te case mici locuite de dire
fostul perceptor Iasinschi.
Mai sus, veneau vechile case cladite de catre preotul Andrei.

www.dacoromanica.ro

1ASII DE ODINIOARA

165

Pang. Eram copii, cand intalnind pe strada pe printele Pang,


ne fineam de dansul, atat ne impresiona pe atunci omul acela
inalt, bateau $i totgi voinic $i avand ceva original in Intreaga sa
captura.

Case le au fost vandute mai tarziu cPrului Russ junior lui


Papa. Russ" cum i se spunea de catre colegii sal medici $1 studenfii dela medicina. Alaturi erau casele cladite de catre fostul
consilier de carte Meleghi $i m'o$tenite de catre d-na dr. Hurmuzescu, apoi treeute d-nei maior Valeenu, iar astral aparfinand d-lui
Wachtel.

Urmau: casele Triandafil, foaste ale unei d-ne Carp; casele


Cervinov, donate epitropiei casei Sf. Spiridon, dela care le-a cum-

parat d-ra dr. Macarovici, astazi fiind proprietatea d-lui inginer


Hurmuzescu; casele foaste ale Anicai Bor$, apoi ale d-lui dr. M.
Manicatide, astazi ale d-lui avocat L. Pilat; casele Neculai Gheuca, care dimpreuna cu alfi doi cunoscufi ie$eni de pe vremuri Iancu Botez $i Iancu Alexandrescu, faceaV parte trustrei in permanenfa din consiliul judefean. Au ramas de spirit cuvintele lor,
de atunci, in mintea ie$enilor, cand erau intrefbafi de ce mereu
fac parte din consiliul judefean: Noi nu ne schimba'm nici odata;
guvernele se schimba". Neculai Gheuca a fost un om avut, vesel
bisericos. De sfantul Neculai onomastica sa 0 a Tarubi Ru1.1

siei, se ducea la biserica Sf. Neculai eel domnesc, imbracat in frac,

clac, ghete de lac $i punandu'$i toate de'corafiile ce le avea. Cu


Neculai Gheuca a disparut un bateau iet$an simpatic, cu un suflet
foarte larg $i bun.
Alaturi sunt casele mai recent ciao:lite, ale d-nei Maria Tulbure, dupa care urma palatul Sturdza, care ocupa parte din str.
RomanA, din str. 40 de Sfinfi (astazi general Berthelot) $i str. N.
Gan e.

Cand bezede Grigorie Sturdza a cumparat acest palat, s'a


mutat din foAsta locuinfa domneasca din str. Lozonschi, care a
-fost vanduta pentru construirea Seminarului Veniamin Costachi.
Palatul din str. Romana a fost transformat cu totul, construinduse Inca o casa mai mica .pentru fiul lui bezedea Grigorie, tinde era $i o sala pentru diferite sporturi, g?mnaPstica $1 serirma.
Pentru a lace un pare mare imprejurul ca'sei $i a aVea spafiu
larg, bezede a rascumparat toate proprietafile dimprejur, daraman-

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

166

du-le si facand o frumoasa gad.na, in care a cultivat singtir tutun


bectimis, cel mai bun tutun ce se gasea pe atund la Iasi.
S'a lovit fiul de Domn ins de indipatinarea unui vecin al sau,
conu Iancu Vidrascu, proprietarul imobilului care astazi face col-411 intre strada Lascar Catargi sti str. foasta 40 de Sfinfi, imobiI
incuujurat de proprietatea lui bezede, care dorea, foarte mult sa

nu alba' nici inteo parte vre'o alta proprietate straina. A &era_


lui Iancu Vidraso o suma insemnata de bani, pentru ca sal rascumpere irnobilul; totul a fost in zadar, cad Vidras,eu ca i tnorarul dela Sans-Souci, a vrut sd-si pdstreze casa.
Se mai putea vedea in palatul Sturdza, in timpul rsboiului
nostru, cand era instalat aici ministerul munifillor, initialele i.
sterna familiei Sturdza, frumos lucrate, deasupra usielor, a sobelor, precum i deasupra gearnurilor de sticl mat dela ambele marl
saloane din etajul de sus si cel de jos. In palatul Sturdza, in ziva.
de Sf. Grigorie onomastica lui bezede Grigorie Sturdza se'ntindea in totdeauna o masa mare, iar dupd masa cunoscutul avocat iesan de pe vremuri Ion Barozzi, care era si avocatul casei lui
bezede, fcea impreuna cu sofia sa muzica, amandoi fiind ianiti
talentafi, _jar cei mai tineri dansau. Printre musafirii obisrmiti erau capitanul Galus,cal si sofia sa, Costica Bogonos, Vlad Cuzinschi, prieteni de ai fiului lui bezede; Leon Gheorghiu cu sotia sa,

profesorul tandrului fiu al lui bezede; Vantu, cunoscut la Iasi si


la 1-iu5i. La sfarsitul mesei Vantu Jadica un tuast in sanatatea

principehti si a elevului sau, adaugand i citatiuni latinesti, pe ca-

re a doua zi le dadea elevului sau, sa le traducd.


Tanarul Sturdza, care era foarte vesel, se ruga de profesorul
sau Vantu s danseze. Acesta habar n'aVea de dans, ins cedand
rugaminfelor si ale lui bezede Grigorie, se amesteca i clausal la
joc, in hazul tuturora.
Dincolo de palatul Sturdza, dupa ce treceai partea desprtitoare &titre imobilul Vidrascu i spitalul de copii Caritatea", veneau casele unde au fost candva instalate si sectiile III si IV ale
tribunalului 1ai, dup arderea tribunalului dela Palatul Administrativ. Aici a stat multa vreme $i Al. Ghica Brigadir, casatorit pe
atunci cu cl-na Maria Mayroeny, in urrna Dahon. Multe petreceri
frumoase au alvut loc in aceast cash' primitoare. Alaturi, era o gra-

dina care se prelungea pana la tasele locuite astazi de d. C.


Sturdza, unde odinioara locuia colonelul Boronesctr. In spre deal,

www.dacoromanica.ro

167

IASII DE ODINIOARA

a fost de mult si institutul Daudin de Perier si locuinfa batranului fost profesor Pangrati, tatal d-lui E. Pangrati, rectorul Universitafii din Bucuresti. Astazi 0 alee frumoasa leaga strada aceasta de fundacul 40 de Sfinfi.
in spre plata Sturzoaei, era un intins loc viran, unde de Caliva ani incoace s'au construit mai multe case; apoi o casal veche,
pe locul careia astazi este orfelinatul Principesa Maria; apoi piafa Sturzoaia, unde a fost si pensionatul Curius. De parfea cefalt
a strazii dinspre piaf a Sturzoaiei, in spre vale, intre casele vechi
Lazaride s1 Dochit, erau casele cunostutului avocat de pe vremuri
Gh. Pavloff, tatl magistrattilui iesan L. Pavloff, case construite de
fostul epitrop al liceului din Pomarla (jud. Dorohoi). Gheorghe
Pavloff a fost un foarte simpatic si bun iesan, care in societatea
iesana de pe vremuri, nu numara decat amici. Case le sale aparfin
astzi d-lui ar. C. Marzescu, care le-a infrumusefat simfitor.
IVeneau apoi vechile case Angonescu, date de zestre Sevastiei Pascu, sofia colonelului, mai tarziu generalului $erban Pascu,
amandoi decedafi. Astdzi aceste case aparfin d-lui Gh. Lascar, fostul primar ca'ruia Iasul ii datoreste in mare parte multa recunostinfa pentru tot ce s'a facut bun in acest oras. Aldturi, in valea
strazii, erau vechile case Vol*, fost consilier la curtea de apel.
Urmau apoi casele foaste ale lui Leon Bogdan, unde gazcluia in
totdeauna Lascar Catargi cand venea la Iaj,. Lascar Catargi, iesan de origind, avea o nespusa placere sa vie cat de des in orasul in care s'a nascut. Pe cand era seful guvernului conservator,
amicii sal politici and il primeau la gall, ca sa'l conduca la locuinfa din str. Lascar Catargi, ii cant= cam, cu glas cand mai domol
cand destul de tarisor:

Lascar e rege
Frosa'i regind,
$i tofi lingaii
Cu gusa plind.

Nu era zor
Numai de cat,
Fostul guvern
Sa-1 darn de gat.*).

cantec ce din Iasi a pornit si si-a facut drum si la Bucuresti si de


care conu Lascar facea si dansul haz intotdeauna.
Case le Luca de odinioara sunt ocupate astazi de catre ,scoala
de sericicultura; apoi casele de astazi ale generaluhd Ghercules,

1) Pe melodia ariei din M-me Angor : Baras est roi, Lange est sa reine.

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

168

cu; casele foaste Citupercescu, mai thiziu ale lui A. D. Holban;


casele foaste Malinescu, unde e acum o scoal4 de croitorie; casele
unde astazi e sc. comerciala gr. I, mai inainfe vreme apartinn,d
defunctei Aristia Bossie; apoi foastele case Zalmanovici; scoala 'Amara M. Kogalniceanu; asflul Elisa Bak', foaste dintai ale mamei
contesei Elisa Bak. La moartea ei, pirintre diferite danii i testamentul ce j'a ra'sat, s'a gasit ,i rndurile seri:se de mna ei c las

un fond pentru intretinerea bufnitelor din gradind. Tribunalul de


atunci a numit un custode peatra a se ocupa de aceste bufnite.
La inventarierea averei ,s'au gasit cusute printre perdele i ascurise prin canapele bonuri cu cupoane neinicalsate sti presdrise. Pana
si in rochia cu care a finut sa fie ingropata, s'au dat de fisiduri
cu bani, lucruri de arta, dantele scumpe etd.
In ograda caselor pe care le locuia, trecatorii admirau zilnic
o cuscd piramidald in care isi traiau traiul sute de pasdri, iar in
cas era o armat de... mati si card, cad nu stitau si nu au stint
niciodata ce insamna lipsa si foamea, atat de bine erau
De pe urma Elisei Bak totusi a ramas o ingtitutie atat e umana:
asilul de batrne din strada aceasta.
Casele dr. Sculy au fost ale batranului bogat Branisteanu,
despre care iesenii cei vechi stiau mereu, c e bolnav, c nit iesa
de loc din cas, ca! e aproa'pe paralizat i c, aproape de sfarsitur
vietei sale, nici nu mai stia ce face.
Inspre vale, era crasma lui Varzare, apoi casa zidita de catre avocatul Constantinescu, pe '414e a cum1Mial'o dupa ce ajunsese proprietatea vrului lui Constantinescu, Cerbu, d-na Profira
Giurcaneanu, astazi apartinand d-nei dr. Balaceanu. In sfarsit, in
spre coltul str. Romana cu str. Buna Vestire, erau foastele cage
Faurescu, astazi ale d-nei Maria S. Zaharescu. Dinspre coltul celalt al str. Buna Vestire, sunt vechile case Cozadini, iar alaturi a
fost vestita crasma La Greci", astazi casa, prefacuta mai tarziu,
a d4ui C. Tautu. Un loc viran, se'ntindea in spre str. S. Necul4
in dosul Medianului, unde apoi s'au construit mai recent diferite
case.

www.dacoromanica.ro

Amintiri !...
(1883-1885)
Cu un glas patrunzAtor de bas, l'am auzitsti noi pe Andrelici,

cum striga pe strazile Iai1or 3 chifle 10 bani, la boeri Si la gotlani".

'

Naltut la statura, cu nasul mare, imbrAcat in negru, cu cilinpdru Si ghete de lac, asa aparea in plink' piata Unirii sau in dreptul foastei cofetarii Tuffli. Isi canta cantecul pe melodia marsului
de paradd la retragerea cu torte, in culmea bucuriei trecatorillor,
cari aveau momente de petrecere cu Andrelici.
Purta in spete un co plin cu chifle si nu parea de loc obo.sit niciodata. Dupa ce'si sfarsea cantecul chiflelor, in plina stracid Ii punea bastonul la gura, imitAnd trompeta i flautul gat de
,bine, incAt pArea cu adevar o muzica de instrunkente.

A dispArut inteo bun zi de pe strazile Iaior si nu s'a mai


auzit nici cAntecul chiflelor, nici trompeta i flautul pe care le imita cu atata klIbacie.

Artist in toata puterea cuvantului, mai tarziu iCsenii au dat


peste dansul la Conservatorul din Bucuresti, unde a urmat cursurile de teorie, canto si solfegiu ;I, la un concurs ce s'a anuntat pentru o catedra de muzica, prezentAndu-se, a retisit prhitre cei
din tai.

D'apoi vanzatorul de lapte acru, care Ikea si pe pisaltul la


o biserica din TataraSk! Mititel i uscativ, el aparea zilnkc in ace1easi strazi, la aceiasI Gra.

In zilele de vara, cu calduri mari, cand orasul era pustiu,


laptagiul strabatea strazile, strigand pe tonul al saptelea: laaaapte
acru... Mai mult canta i ii canta cAntecul pe un ton muzical, pe o

tonalitate i totdeauna aceiasi, de par'ca o lua dupa diapazon:

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

170

laaaapteaaaaaaa...

Silaba din urm disparea, ca'ci laptagiul lun-

gea respiraita pe a si asa trecea toata strada in ecoul acesta si

AndrOci
5e

pierdea si in alte strzi.


Ani de zile, in timpul verii, a trecut laptagiul acesta pe str6

www.dacoromanica.ro

IASII DE ODINIOARA

171

zile Iasilor si a cntat pe acelgs ton cntecul salt L'a strns Durn-

nezeu si pe acesta, si s'a sfArsit inteo bunk' zi si cu laptele lui


acru".

i Ific Carasu, negustorul ambulant de peste, a fost un tip


cunoscut. 0 namila de om, un adevarat atlet, purtand o barba mare neagra, aparea in plink' piata Unirii, cu coisul plin cu peste, std.,

gind de se auzea si in alte strazi: Peeeste caraaaaas!


In fiecare dimineat Itic Carasu nu dadeA gres si cit cosul
pe umeri aparea in Piata Unirii si trezea lumea din salmi cit ti-,
petele lui.

www.dacoromanica.ro

Strada Carol de pe vremuri


(1880-1890)

Jockey-Club au fost casele cunoscutului avocat iesan Vasile Sculy. El a restaurat si transformat parterul, (care mai 'Maiinte vreme era cu ferestrele mici cu gratii) in prvlie, In care se
-instalase la inceput restaurantul MAne Hi lair, apoi cofetaria Tuffli

(dupa ce s'a despartit de cofetaria George), iar acum cofetaria


Vldescu.

Mai de demult a fost aid hotelul London, care impreund cu


hotelul de Paris (astazi cooperafiva Erafia Moldovei Unite), cu hotelul Binder si cu hotelul Glantz .(pe locul unde ulterior a lost hotel Europa) formau principalele hotelud din Iasi. Jockey-club s'a

mutat apoi ca chirias, iar ceva mai tarziu a devenit proprietarul


caselor.

Case le care au fost ocupate de catre comandamentul cord


--. . .
pului 4 de armata, au fost ale familiei
iar mai tarziu ale familiei Weisengriln. Ministerul de razhoi a cumparat aceste case pentru comandamentul corp. 4 de armat, care fusese instalat
in foastele case MaVroeny, actuaimente casele Beer.
Mai in sus veneau casele colonelului Emandi, fost candidat
1a domnie; apoi scoala militar, in dosul ca'reia era o veche casA
boereasca.

Cum urci pe partea stng dup coltul din strada Carp cu


str. Carol, erau vechile case Muller, ale ve'stitului acordor de pia-.

tie de pe timpuri. Era un batein simpatic de loc din Cernauti acest Muller si de si era foarte surd, acorda minunat planelie.
Toate casele mari din Iasi erau vizitate de Muller In fiecare
Jung, fiind acordor tocmit cu anul. In salonul de sus al caselor sale era un depozit mare de piane si pianine, de unde se afegekati

www.dacoromanica.ro

171.

IASI DE ODINIOARA

intotdeauna pianele pentru concertele ce se dadeau pe atunci la


Pe dreapta, dupa coala militard, era cunoscida Meanie Arghiropol, zis La Greci".
Dupa casele Muller, astazi Rohr se intra la coala privati
Liceul Nou", care a fuzionat mai tarziu cu institutul academic
din str. Cogalniceanu.
Unde e acum Cercul Militar, erau mai inainte vreme casele
B*e#i, apoi Cimara. Cimara, un mare avocat cu renume, originar din insula Chios, adunase material pentru restaurarea casei,

insa incetnd din viatk casele au fost cumparate de Marcu J


ter care le-a restaurat i apoi Vindut pentru Cercul Militar.
Urmau casele Ghica-Budesti, actualmente ale d-lui Leon Jus-

ter. Ghica-Budesti a fost un adevarat artist. Locuinta a a fost


impodobita toata cu tablouri pictate de dnsul, admirate de musafirii cari luau parte la frumoasele serate din casa sa. Cnd a lost
sa se aleaga picturile plafonului i ale cortinei dela Teatrul National, a fost consultat Ghica-Budesti i ac,xualele picturi au, fost a-

lese de dnsul. De cite ori era vorba a se face lucrari de *tura,


la vre-un edificiu public din Ia0, Ghica-Budesti avea primul cuvnt. Era un om foarte primitor i de 0 educatiune aleasa.
In casele Negruzzi (coltul stradei Carol cu strada foasta 40
de Sfinti), a stat multa vreme Saftita Pal lady, prima sotie a lui
Mihai Voda. Sturdza ci mama principilor Dimitrie i Grigorie
Sturdza. Alaturi era locul arhitectului Reinicke-Chetner, care a im-

podobit Iaul cu foarte multe cladiri mari. El a cumpa'rat beraria


Zimbru din Pacurari, fost proprietatea Zvec amenajAnd gradina,
care pe timpuri era vizitatg in fiecare seara de ieeni.
Reinicke a fost.i organizatorul patinajului din str. Capitan
Nun, unde Impreuna cu sotia sa, produceau admiratia iesenilor,
prin figurile grele de patinaj.
A mai infiintat In strada Carol un skating. Lul i se datorete
si construirea frumogului palat Sturdza din Bucm...4ti, unde se afl astazi ministerul de externe.
'Veneau apoi casele lui Vasile Braescu (astazi proprietatea dnei Gh. Gh. MArzescu) cumparate mai tarziu de d-na Diamandy,
fiica fostului primar iepn Ion Diamandy. Urmau casele Iancu Prjescu, tatal doamnei N. Kru?.?.nschi i al d-nei Sultana Dediu de la Stoln'cmi.

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

174

Pe partea stanga, dela coltul str. Toma Cosma cu str. Carpi,


erau casele lui Muti Bals fostul proprietar al domeniului Dumbraveni, mostenite de Catita Ghica care le-a daruit unui nepot al ei
d. Caligari. Astazi casele apartin d-lui colonel Veisa. Mai sus, erau casele Septelici (astazi seminarul de slaVistica al Universitatii
noastre) si unde odinioara, pe timpul ocupatiunii austriace, se afla o cofetarie unde se aduna societatea iean i unde concerta
in fiecare seara o muz:ca militara austriaca, compusa din elemente valoroase.

Universitatea nou. AlAturi foasta cram& a lui Panaite loan

In gradina de astazi a Universittii, era vechiul teatru national, unde s'au dat atatea reprezentatii i baluri Ie societate,
cari nu se vor uita niciodat. Fostul teefu a fost o veche caSa
boereasca. In dosul lui, unde se mai vede i astazi o movilii in
gradina, locuia batranul regisor al teatrului, Delmary, Papa Delmary, cum i se spunea de ieseni si care era sufletul repres'entatiilor date de catre persoanele din societate.
Pe partea dreapta, unde astazi este caminul studentelor, a
locuit candva familia Balnescu, apoi institutul de d-re Daudin si
consulatul austro-ungar. Case le aceste au fost proprietatea lui
Neculai Drossu, date de zestre fiicei sale Eugenia Bonardel, foasta in prima casatorie sotia lui Emil Mavrocordato.
Mai sus venea casa Catincai Bogdan, sora lui Leon, Lupu si
George Bogdan, decedati de curand.

www.dacoromanica.ro

LAP DE ODINIOARA

175

dela Copou

In partea stfingl pe locul unde este astazi Universitated, era


o veche cask boereasca, cu. dotal etaje, cu sali mari i spatioase,
avand in dos un parc foarte frumos unde a fost odinioara coala

de Bele-Arte, mai inainte de a se muta in localul vechiului Heat


national din str. Arcu.
Iar pe locul unde se afla gradina botan;ca, era vestitul local

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUM

176

de vinuri al cunoscutului comerciant Panaite Ioan, cu cotnar $i timaios ales.


Actualul sanatoriu Taicu, era proprietatea lui Iorgu Krupenschi, fost pc vremuri until din avocatii de frunte ai baroului ie$art
$i mult vreme administratorul mo$iilor principelui Dimitrie
Sturdza.

Alaturi erau casele batranului Cazimir, care in ultimii ani ai

vietii sale, era purtat intr'o trsurica de catre un vechi servitor


al casei. Facea curse lungi in fiecare zi pe strazile ora$ului, In aceasta trasurica cunoscutd pink' $i de copii.
Localul muzeului de antichitati a apartinut d-nei Steege, soacra avocatului ie$an de pe vremuri, Grigorie Macri. Alaturi veneau
casele, foaste proprietatea ingincrului Valescu, apoi casele Jora..

Un mare loc viran se intindea apoi dinspre strada Latescu


spre dealul strazii Carol, care apartinea principelui Dimitrie

Sturdza, care locuia chiar in fata. $i n'a volt, in tot timpul viefi
sale, sN \Tindal acest loi, pentra a Alu i se inchide vederea caselor
ce le locuia.
Case le Stroici-Ohica au fost locuite multd vreme de catrevechea famille Bogonos, dupa care veneau casele Bogdan $i apot
Aleia Principesa Maria, construita de catre arhitectii italieni stabiliti la Ia$i, Trolli i Scolari. Para la.-construitea vilelor, era aici
un loc viran. Gradina publica avea o esire in aceasta parte.
Pe partea dreapt, in coltul strazii Asachi cu str. Carol, adtualele case Constantin Climescu, au fost proprietatea lui Costachel Sturdza, tatal lui Sturdza Scheianu. Costachel Sturdza a
fost odinioard $i proprietarul casei unde se afl actualmente Banca Moldova, unde Inainte de Unire a fost o banca de stat, denumita' tot Banca Moldova.

In casa de alaturi locuia Saftita Pal lady, prima sotie a lui


Mihai Voda Sturdza. Case le d-lui dr. Racovitza apartineau odinioara familiei Gane.
Alaturi erau casele d-nei Ruxanda Panaite Bals, mama d-neL
Natalia Vladoianu. In acest loc a fost veslita grafdinarie Waldman,
renumit mai cu mit pentru trandafirii frumo$i ce se gaseau aici.
Astazi este proprietatea d-lui Grigorie Ghica-Deleni, care o st
pine$te de atAta vrerne.
D. Gr. Ghica-Deleni este cea de pe urma ramasit a boierilor ieeni de alt data, nu numai ca nume, dar i prin educatiu-

www.dacoromanica.ro

IA$1I DE ODINIOARA

177

nea sa aleasa, sufletul sau nobil i bunatatea sa specific moldoyen easca.

Actualele case ale d-nei Constanta Ghica au apartinut generosului donator al Academiei Romane, Vasile Adamachi.
Casele au fost cumparate mai tarziu de catre principele Dimitrie Sturdza, tatal principelui Mihai Sturdza. Despre Vasile Adamachi iesenii au ramas cu o amintire: se povesteste c. avand
treab la tribunal, care sd afla i atunci in actualul Palat Admi,-

nistrativ, se simti obosit si in drumul spre cask' a vrut sl iea 0


birja cu un cal. Cursa era pe atunci... 50 de bani, Adamachi foarte
econom, oferi birjarului numai 25 de bani; acesta refuza si tot targuindu-se si drumul scurtandu-se, Adamachi scadea si clansul din
pret si in sfarsit, dupa o invoiala amica1a, birjarul II conduse a-

casa cu 30 de haul.
Vechile case Pavli sunt astazi proprietatea d-lui Pavel Michiu, om gospodar prin excelenta, care respecta proprietatea ;i
caruia i te datoreste Infrumusetarea caselor, dupal ce le-a Molt
o restaurare radicala, cu un salon superb, poate unul dintre cele
mai simpatice din Iasi.
In actualele atenanse din ograda, mai de demult era o sera
unde in timpul iernii gseai cei mai frumosii trandafiri i alte diterite flori, precum i almai i portocale.
Vechi sunt i casele Principelui Mihail Sturdza, fiul principelui Dimitrie Sturdza si nepotul fostului domnitor Mihai Sturdza. Iesenii Ii mai ainintesc de cusca cu ursi din gradina acestor
case. Erau doi ursi mad de munte, din muntii Hangului crescuti
de mid si destul de imblanziti. Ca de obicei, Ingrijitorul infra In
cusca lor in una din zile, cu o furca de fer in mana, ca sa le dea
de mancare. Ursii pared planuind de mai inainte un atentat impotriva Ingrijitorului, cand II zarira, unul se aseza lang usa, iar celalt in partea opusa, asa in cat II prinsera pe bietul om in mijlocul lor. Lirsoaica se repezi si ii smunci furca de fier din liana,
rupand-o, apoi ii apucara de brat. Sari si ursul asupra-i si se incinse o lupta infioratoare. Ursul, in culmea fudei, tarai pe bietul
am Inteo cabina mai la fundul custei, uncle-Si avea culcusul, pentru a scapa de loviturile ce le capata prin gratii dela cei ce alergara s dea ajutorul celui sfasiat. Bietul our fu stasiat in bucati.
In pasnicul nostru am's, de atunci, groaznica drama a produs mult impresie.
12

www.dacoromanica.ro

78

RUDOLF SUITT

In casele Matei Cantacuzino, a locuit pe vremuri familia 01ga Bartsch, mama d-nei Maria Jean Ghica.
Case le -Gatoschi au fost ale lui Leon Gheorghiu. Erau la inceput mai mici, vechi. Moierul Leon Gheorghiu era insurat cu 0
fiica. a Ralucal Sturdza, sotia lui bezede Grigorie Sturdza. Vin apoi casele P. Bogdan foaste V. Dimitriu; casele V. Iamandi; casele foaste ale colonelului Jiurescu, locuite mult vreme de Ion
Burada fost profesor universitar si prim presedinte al curtii de apel ; casele dr. Frey, case vechi si una din rarele case din Iasi
care n'a suferit nici o transformare, ca aspectul ei rustic de alt
data si unde a fost odinioara pensionatul de baeti Frey, condus
de tatl d-rului Frey.

www.dacoromanica.ro

La Mo Bert
(1890)

La mop Berl Finkelstein, din strada Lapupeanu, in amurgurile tArzii de odinioara s'au vazut furiOndu-se de mu:te ori um-

Mo Berl

brele lui Eminescu, Creanga, Caragiale. $i aici nemuritorul preot


i'a depanat firul multora din povestile sale; si aici marele cugetator s'a cobort in adncul gindurilor ca sa stea de vorba cu el
insusi. N'a fost numai un simplu depozit de vinuri, la Berl Fin-

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUM

180

kelstein din str. Lapusneanu. Atmosfera de aid pastra din parfu


mul trecutului mai totdeauna.
Berl Finkelstein, care numai de Cativa ani ne-a parasit, era.
omul manierat, care Oa sa atraga pe cei mai de seama ieseni..
Boerirnea
lor i intelectualii lor aici nimereau, in acest locaL
care a ajuns cerrtrul de intAlnire si de recreatie al iesenilor.

De Cate ori Caragiali nu'si trecea ceasurile aici, stand devorba cu mosu Berl Finkelstein, savurand nectarul din Cotnari!
De Cate on Eminescu nu se aseza inteun colt al unei odai, singuratec, scriind cu creionul pe fasii de hartii inguste, pe care le avea.
gata Mate in buzunar si apoi le arunca pe sub mask' cnd nu'i
placea ce a scris! Si de ate ori baiatul Ie serviciu nu a maturat
diminetele foile de Warta aruncate de Eminescu, asvarlindu-le afaral...

Un fiu al lui mosu Bed Finkeistein imi povesteste c in clasa doua primar a avut de profesor (la scoala lui Brasovanu) pe
Ion Creanga, care aducea n clasa manuscrisele rovestirilor sale.

Cetea badtilor pe can ii credea mai inteligenti, in orele de re


paos, din cele sense de d'ansul, Indreptanduli in fata lor manus-crisele.

La mosu Berl Insa se Inalneau i membrii Junimiei", in'


frunte cu d. Iacob Negruzzi, fost presedintele Academiei Romane. $i de cate on venea din Bucuresp la Iasi, vizita pe mosu Ber4,
nu-I uita cum nu l'a uitat .mult vreme nici Gheorghe Panu.
De Cite ori, coborand din tren Oh. Pand, intreha pe arnica
sal cari 'I asteptau: ce face Caragiali? Si Caragiali era cautat

pretutindeni si nu era gasit cleat tarziu la mosu Bed, unde la o


mash' scriia discursurile politice pentru altii, cari trebuiau s fie
o intrunire, pe atunci, in sala Pastia.
La plecarea fruntasilor politici la Bucurdsti, Caragiali Infar-

ziat la mosu Berl, sosise Inteun suflet la gara. Take lonescu va


zndu-1, Ii spuse:

Caragiali, se vede ca Iasul te-a prins!


Ba nu, raspunse Caragiali, m i' a prins! Iar Ion Ianov ce
ru generalului Manu... o camera sofata. Fii Inultumit, rAspun
se generalul Manu, ca troi da un loc la Camera.

www.dacoromanica.ro

De-alungul strazii Pacurari


1880-1890
Este una din foastele frumoase strazi ale Iasi lor.
Incepand dela actuala farmacie dr. Capafina, case cari an
apartinut candva cunoscutului avocat de pe vremuri Ghifl Anastasiu, apoi defunctei Emilia Popovici, alttiri avand pe proprie
tarul unei case mai mid d. Galenzovschi, care pe vremuri finea o
hamurarie de lux in strada Lapusineanu. Se 'ntindea apoi fostul
Penitenciar central, astazi Cantina Studenfilor, case cari au fost
proprietatea familiei Cananau. A rAmas .amintirea despre poarta
verde dela Penitenciarul din Paull-ad, ca aid al-Area calaul Gavril Buzatu, asteptandu-si victimele s ieasa din inchisoare. Le balea cu arcanul sji le arata noro4ului ce st adunat pe ulifa Neurarilor. $i pornea GaVril cu definufii, cari urlau salbatec, ingrozind linistea molcomitoare a orasului, pana ce ajungea cu damii
la MantvRosie dela Frumoasa. Gavril purta o manta rosie, lungA,

pe cap Yea o bereta tot rosie, la mijloc era incins cu un bran,.


in care 'i stralucea varful unui iatagan.
Tiganul fugit dela robie care era Gavril Buzatu si care praida i ucidea la drumul mare mai inainte de a fi fost calau, aa
ntergea imbracat din Pacurati Oita la Frumoasa, unde punea
treangul in gatul celor condamnafi. El a locuit multa vreme intr'o ulifa dosnica din apropierea fostului penitenciar, pe unde a
lost odinioara strada FAtu.
Cate Meal pada' la sange nu a comis GaVril Buzatu in beduffle si chiliile inchisorii din Pacurari, beciuri 5i chilli ce astazi
nu se mai Arad aid. De altminteri figanului Gavril ii placea s aib suita mare, cand pornea dela inchisoarea din Pacurarr cu cei
osandifi. Acestia erau scosi sub privigherea mareiui armas si a
nnui pluton de 12 soldati darabane, cari surtau un mars! caden4at. Doua companii de solciafi se asezau pe (Iota linli, formand ca-

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUPS

182

te un hut deoparte si de alta, pentru a opri arnestecul publiculuictavfind in inij load lor pe detinuti. Un preot in vesminte, cu o cruce
in mink', Mergea inaintea condamnatilor, iar calu1 Gavril Buzatu, imbrAcat in mantaua lui rosie, purta pe. ume:i doted 9treang-tride fringhie, bine soponite.
Cnd a iesft la pensie GaVril Buzatu, a fost trimes s-Si sfar
siascl restul zilelor sale la Mnstirea Secu, unde se si clugri.
La penitenciar a fost inchis i Costea Bals, cand cu manifestatia
din Plata Unirii, la sosirea Regelui Carol, in timpul guvernrii de

12 ani a lui Ion Brtianu tatl, prefect de politie fiind atunci la


Iasi, Gh. Mortun.

Dupa cldirea Penitenciarului, spre strada_ Plcurari, venea


captul foastet strzi Fatu, cu vestitele ei hal i cu grdina botanicS. Mergea tot Iasul 1a aceste bai. In celatt capt al strzit FAtuNeurari, erau vechile case foaste M. Gane, apoi ale lui Gheorghiu,, date de zestre fiicei sale d-na Mimi. Aid a locuit mult vreme fostul consilier de curte Roiu. AstaA casele acestea sunt proprietatea d4ut I. Leatris.

Allturi era, ca si astAzi, localul La Greci", cu o grdinI


frumoas, cu o vedere incntatoare spre gara I cu chefurile cari
se mentin i astAzi. Mai inainte vreme era aici i un restaurant,
condus de o nemtoaic priceput MAI-Le Tereza", unde luau masa in deosebi studenti.
Casele construite de inginerul Stamatopol au fost cuntpgrate Mai tarziu de calre Gheorghies Racovitza, talal savantului Eduard Racovitza, astAzi profesor la Univers:tat-ea din Cluj si carestim, a &cut o expeditie ka polul sud. Asta'zi casele aceste apartin d4ui Verona.
Verieau apoi niSte case mici, ale scuiptorului de monrimente
Placa, case fcute din paianta, cari dinuesc i astzi. Mai tarziu
casele ai fost cumparate de Const. Lepadatu. Placa, in grdinita
diriaintea easel, arzase niste lei sculpt* in plata. Ani de zile leii
aeestia au fost ea niste Szitori, cum spunea deseori Placa in glumA, ai diferitelor pietroae si mid monumente din gradina caselor
sale din Ncurari.. Aid a locuit multa vreme i Vasile Atanasiu,
fostul profesor de 1. franceza dela liceul national, fostul cumnat
al regretatului Petru Fintanaru.
Urmau catele foaste Sturdzescu, locuite de dr. Peride pi dobatrinul Emandi, tatAl d-lui Todirit Emandi, ministrul nostru Ii

www.dacoromanica.ro

JASII DE ODINIGARA

183

astazi casele d-lui Mendelsohn .5i pe un fost loc vir


ran mai tarziu construindause casele Praja.
In coltul str. Pacurari cu str. Gafeacu, erau ceva mai la vale
casele lui Anton Naum, poetul 5i profesorul universitar, pudieul
Naum, amicul intim al lui P. P. Carp. Aceste case apartin astazi
d-Iui profesor Vasile Costin.
Ceva mai la vale erau casele lui Cotita Mortun, batrinul yesel, cunoscut de toti ienii. lii una dia zile, Cotit Mortun veni
la tribunal, unde avea un proces. Morturt, deja la o vrasta toarte
Inaintata, suferind 5i de surzenie, sosit la tribunal, fu pe data fn-

Jugoslavia,

cunjurat de avocati tineri cari '1 intrebar ce proces are 5i ce a-

vocat a angajat. Mortun a numit avoeatul. Colegii avocatului s'att


simtit datori sa"i spue lui Mortun, ea avocatul sau va spune numai prostii, la care Cotit Mortun, in hazul tuturora, le raspunse
razand: eu am un avantaj, cad nu le aud...

Veneau apoi casele lui Teodor Sonciu, un 5ahist de forta


poate cel mai interesant 5ahist de pe vremuri. Cine nu'5i mai ttminte5te de patania calului dela cupeaua lui Teoclor Bonciu, cupea a carui schelet pana mai daunazi Inca mai ratacise in dosui
caselor sale 5i a fost vnduta 5i refacqa?
Bttinul ponciu obi5nuia sa fad regulat in fiecare searl naveta, cu cupeaua sa, intre casa din Pacurari 5i cafeneaua Trayan,
unde juca 5ah. Calul se deprinsese de ani de zile sa faca acest
drum i sa a5tepte la scara p stapAnul salt, pentru a-I conduce
acas. Intr'o seara, Teodor Bonciu renunta s meargl Ja Trayam.
In schimb, vezeteul puse calul la sacatta cti apg, pentru a aduce
apa dela ci5meaua din P4curari. Ajups aici, vezeteul se cobort de
pe saca, spre a umplea cofele, lastiol calul cu sacaua, ceva mai
departi5or de ci5mea. Cnd se reintoarse cu cofele pline spre a le
de5erta In saca, n'o mai gasi. Our la deal, dur la vale, sacaua cu
calul nicaeri. In cele din urma fp Ositg, pe un pmat mare ce cazuse In seara aceia, stationnd in fata cafenelei Trayan: calul Ii
facuse 5i in seara aceia singur obiceiul.
Alaturi de casele Bonciu, erau casele colonelului Bogonos,
dupa care veneau casele lui Grigore BucIiu, fostul eonsilier dela
Curtea de casatie. 0 amintire iqtan se tine de familia Buidiu.
Venise in una din zile la la0 un bucure5tean 5i se opri la ciafelaria
Tuffli, uncle '5i lui cafeaua. Aici se intlni cu Ufl prieten ie5an, cu

www.dacoromanica.ro

184

RUDOLF SUTU

care apoi se 'Wiese ca sa viziteze orasul. Deodata apare un domn


dinspre Pacurari.
Iesanul se saluta cu dansul i '1 prezentd si bucurestianului:
d. avocat Grigorie Buicliu. Nu trecu multa vreme i aparu un
alt cunoscut al iesanului. i pe acesta ii relcomandd bucurestea4
nului: d. profesor, pictorul Asfadur (Teodor), Buicliu, care a pietat minunat Lunca dela Mircesjti". Si nici nu apuca sal se departeze si pictorul Buicliu, cand aparur deodata i ceilalfi Buiclii din
Iasi, Abgar, Vaham i Aramis, can i ei au fost recomandati bucures,tianului. and In din nou singur cu prietenul iesan, Ii 1u de
surtuc i Ii spuse raspicat: D-ta ti'ai batut joc de mine. Ma rog,
toata lumea din Iasi se chiatna Buicliu?
Avocatul iesan Ion Barozzi a cumparat casele sale.din Pacu .
rari, dela Grigorie Buicliu. Era tatal pianistului Barozzi. p grading mare, frumoas, cu o teras si un pavilion infrumnseta casa aceasta, de unde se arata o priveliste incantatoare Spre gard.
Ion Barozzi, un avocat de sat-n din Iasi, a tiparit i o colectiq de
jurisprudenta a Curfii de casatie. Astazi aceste case apartin d-lui
Lazar Iosif.

Alaturi au fost casele d-rului Rojnita, fost medic primar al


orasului nostru i profesor la facultatea de medicina. Sofia sa era o pariziana, care si astaz! traeste dimpreun cu fiul ei Ion Roj-

nita, la Paris.

Veneau apoi niste case mai mici, in care a stat i artistul comic dela Teatrul National iesan, Luchian, iar captul.Apre cismeaua Pacurari, ii ocupa o veche crAsing din Iasi, Herscovici.
In Cismeaua Pacurari, A locuit neintrerupt, fostul prefect de
judet Vasile Oheorghian, din a carui inifativ se Meuse In valea
cismelei Pcurari, o gradina pu5lc, aceast parte fiMd una din
cele Mai pitoresti, de uncle se putea veclea cea mai frumoas ptiVeliste a Iasilor. Gradina insa a disparut, intru cat era pe un loc
p articular.

Mai departe, in Pacurari, erau vechile case ale maiorului


Leca din regimentul XIII Stefan cel Mare. Aict, o bun bucata de
vreme a fost i sediul Curtii de apel, dtipd ce a ars Palatul Administrativ i dupa care s'a instalat scoala primara de fete, de
sub conducerea defunctei d-ne Sion, sotia iesabului Lascar Sion sji
mai tarziu de sub conductrea d-hei Ana Gr. Butureanu.

www.dacoromanica.ro

[ASH DE ODINIOARA

185

Urmau casele locuite de colonelul Vrabie, un mo5 al conceIgteanului nostru d. colonel Vrahie, dupg care in colful dinspre str.
Spinzi, erau casele Eichencatz, Eichencatz a debutat ca belfer la
5coa1g din Iasi. Vroind sg parvie, a inceput a face din econo-

miile adunate, diferite afaceri. A inceput prin a se ocupa de afacerile fostului proprietar al mo5iei Rgpiceni, Pgncescu, dupg care
s'a lansat in altele mai mad, luand pe sama sa mai tarziu diferite
procese mad, privindu'l pe dansul toate cheltuelile i angajarea cefor mai de sam avocati ie5eni i bucure5teni. Cu aceast ocaziune,
s'a ocupat mult 5't cu chestiunile de drept, ajungand a cunoa5te
toate finetele procedurii civile. Hind insgrc:nat de d. dr. N. Ra,covitzg, al cdrui om de afaceri era, sg facg o plata de 20.000 lei,

a pus ace5ti bani in unul din buzunarele pantalonului su, iar


seara desbrgcandu-se, a lasat a5a banii in haing, pang a doua zi
-cand trebuia sg se dua sg'i depue. Ni5te hoti n timpul
ziau furat banii cu... pantalon cu tot. Nimeni n'a vrut sg creada
in acest furt, cu toate protestatile lui Eichencatz. A fost arestat ci
tinut in prevenfie 5i probabil c ar fi fost condOmnat, toate apaTentele fiind impotriva sa, dacg prin o intamplare politia din Tulcea,

oniratg de cheltueliIe mad pe care le facea un soldat de curand


sosit in acel ora5, n'ar fi descoperit in acest soldat pe adeva,ratul
hot, care a 5i fost imediat arestat 5i Eichencatz eliberat.
Mai Inspre valea Pacurarului, era 5i gradina vestitg La
'Straching", care apartinea lui Panaite loan, gradin g. in care ie5enii au petrecut multi ani de-arandul. Mai tarziu gradina 0-a
schimbat denumIrea in Grdina Stefan cel Mare". Dupg mai mul'le case mai vechi, cum e acea a d-lui loan Ermacov, venea vechea
bergrie Zimbru, foastg proprietatea dintai Zveck, apoi Muller, N.
.Nanu, Reinicke 5i astazi Catap i Beniaminovici.

Pe partea dreaptg a strtii Pacurari era locul viran, unde


mai inainte vreme se incepuse a se clgdi case cad insg nu an putut fi terminate, cu temelii fgcute, cit subsoluri. Aici se instalasergl
zazarii, in aceste subsoluri, vanzand gaz. [Mai tarziu locul a fost
.cumpgrat d d. A. C. Cuza.
Tot aici in Ia 5ul mai demult, se instalau cele mai de sama
-menajerii i circuri. In acela5 loc mare viran, era 5i cgs* fotogra-fului vechi din Ia 5i Brand, care in orele lui de odihng, ie5ea 5i se
131:mba in tot ora'5ul pe o bicicletg cu dou roti, cea dinainte de o
ingltime extraordinarg, iar cea dindrt atat de mica incat de abea
.se zarea.
www.dacoromanica.ro

186

RUDOLF SUTIT

Comisia I-a isi are in actualul local de foarte multi vreme


sediul ei. Case le apartin epitropiei bisericei Prapadoamna sau Cu-

vioasa Paraschiva, de alAturi, unde era preot printhle Constantin escu, tatAl d4ui prof. I. Constantinescu si al decedatului artist
dela teatrul national din Iasi, D. Constautinescu.
Comisia I-a era condus de comisarul Deoghenide, care ani
de zile a rAmas in aceastA, calitate. Era foarte cunostut la Iasi,
cunostea la, perfectie cateva limbi strAine, era om purtat prin lume, foarte hazliu si bun iesan. Case le actuate' ale d-lui dr. E. Riegler, medicul i savantul profesor pare face cinste Iaului nostru,
au fost odinipar ale lui P. P. Carp.
Alaturi erau casele bAtrAnului cofetar Richard Tuff li, astAzi
ale fratilor Florescu. Urma apoi masivul caselor Goldenthal, cu_
peste 800 locatari. Goldenthal avea nenumArate case in Iasi: in
PAcutari, in str. Carp, Ir strada Procopie, etc. In str. PAcurari era si farmacia Maugsch Irate cu librarul vechi iesan Maugsch st
care mai tarziu si-a deschis farmacia unde astAzi este farmacia dr,
CApAtin.A.

Alte case mai Mici, se sfArseau in coltul dinspre PAcurani cu str. Carp, la o crAstmA foarte veche din Iasi, crASma zis
la dou fete", din cauza celor dou fete care erau mute, ale crAs;-

marului.
Venea grAdina caselor avoeatului Teodor, foaste proprietateavechei familii Blancfort cu intrare in str. Buzdugan, astrai proprie-

tatea d-lui prof. I. Borcea.


Vecin cu casa aceasta era si este d. Em. CernAtescu, fost
consilier la curtea de apet, avAnd alaturi pe vechii proprietari.
d. G. Leca si A. A. Badareu. Legat de str. PAcurari e i strada
Buzdugan, cu vechile case foaste proprielati ale cAp. Zotta, Ene,
Stamatiu i colonelul CocritA Cazimir, unde a locuit multA vreme
5i colonelul Costescu si unde azi e azilul de bAtrAne, infiktat de
Maria Catargi.
Foasta pasA proprietatea Russovici, a fost fAcutA de vechiul.
profesor de dans iesan Cotovici, mai tArziu a lui Leonas Botez,
iar azi a d-lui Mendelsohn.
Un lung sir de case mai mici continuau str. PAcurari, acele
ale lui P. Comarnescu i Bosie, dupI care venea vechea casa a.
lui Alecu Varnav Liteanu, fost epitrop al Spirkloniei.
0 cad vestitA a fost si crAsma lui Luz Ar, denumitA La sed

www.dacoromanica.ro

IA$11 DE ODINIOARA

187

ricicli"4 cu o gradina frumoas si yin bun ; de asemeni mai era


aici o cas veche cu prispal si cu stalpi de lemn, a 1ui mos Lleibc
crasmarul, daIlmati in timpul din urma. Dupa crisma aceasta era
o grdina mare cu intrarea principal in cas Iti str. Toma Cotna,
care a apartinut d-nei Leon, sora lui Mihai Cogilniceanu. Q coincide* de nume: astAzi aci locuesite d. dr. N. Leon, profesor universitar.

Balrana d-na Leon care a trait aproape 90 de ani, a fost ingrijit panA la sfaisitul vietii sale de d-na Burry sotia fostului
prof. de 1. francezA din Iasi care se stie in ce ImIprejurri tragice
si-a incheiat viata.

In eoltul strazi Pacurari cu str. Toma Cosma, erau casele


foaste ale d-lui prof. I. Peretz, apoi ale ing. Costea, iar aA ate
d-lui prof. univ. Tr. Bratu. Pe aid, in stradela Manolescu, dupa
numele col. Mladian Manolescu, acesta si-a cldit mai multe case

mici, arora le-a dat numele de insula pe uscat".


Mai multe case mid urmau, pan la vechea crasim Horovitz unde in noptile de iarnA, cntaretii de noapte ai thicutuhui Iasi

de odinioara, ai celor eu Papusele", dupa ce stralteau cat tinea de lung str. Pacurari -cu ppusile lor, inganand:
Papusi, papusi dela Husi
Cu capul cat un cauS,
Ppusele frantuzesti
Tot s stai s le privesti,

se opreau la crasma aceasta si'si imprfrau castigul.


Inspre fundul Pacurarilor, venea cartierul vechilor birjari ai
Iasului, cu trAsuri luxoase, cu cupele, birjari cari purtau mntll
de catifea, incinsi cu un brau de diferite culori si cu traditionara
sapca alba, in timpul verii.
Era birjarul Vasca, care umbla cu famine Pastravanu, Bogdnesti, Rosnovanu si anii, iar de cite ori veneau Regele Carol Si.
Regina Elisabeta la Iasi, Vasca conducea landouI regal.
Era birjarul Carper care II plimba pe Leon Exarhu, care, desi.
in vrast era mititel ca un Hefei.
In una din zile Exarhu suparandu-Se pe Carpo, a vrut sal

loveasa, dar nu putea s'o faa, cad Carpo era sus de tot pe capra, iar Exarhu deabea se zarea in fundul trAsurii. 51 in hazul

www.dacoromanica.ro

188

RUDOLF SUTU

tuturora, Carpo i'a spus: dac vrei sa." ma.' bati, sue-te de poti pe
capr. 5i cum era de mititel Leon Exarhu i greoi, nu s'a putut
lima pang la Carpo.
Dintre vechii birjari, astAzi n'au mai ramas deck vre'o doi
btrfini la Iasi.
Ace4tia Ii mai amintesc cum Didita Mavroeordat, una din
cele mai distinse doamne ale vechiului Iasi, oferea ceai, cafea si
dulceat celor mai luxosi birjari la locuinta ei din str. SAulescu.
Batranul birjar Ivan Macarof a condus in tinereta sa cu tra."sura pe Mitifa. Sturdza pe cand era la Iasi. Cand Dimitrie Sturth
_za a fost prim ministru, Ivan a plecat la Bucuresti i, in mirarea
usierilor, a fost imediat primit de Sturdza, cu cuvintele: vino aici, maior Serdar, vino Ivanusca. Au adormit intru Domnul de
mult vreme, vechii birjari ieeni Chirit, Anania, Alexa, Nichita,
Cris.a i atAtia altii.

www.dacoromanica.ro

Librarul Petrini
(1866)

Unul din cei mai vechi librari din Iai, care'i avea libraria
pe str. Stefan cel Mare, in vechile case cu bolti, care se vaci i ay.tazi, peste drum de Mitropolie.

Librarul Petrini

Pe timpul lui Petrini /min 1864 mai era Inca un librar la


Ia0, Cristofor. Ace#i doi sunt cei mai vechi librari din tarot.
nostru.

www.dacoromanica.ro

Cabaretul romanesc dela Paris


e lautarul Ionica Barbu
(1889) I.

Btranul francez Henry Launay, ca i sotia sa, au fost doui


figuri foarte cunoscute in societatea iesank".

Henry Launay

Henry Launay a venit la Iasi, cP.m prin 1874. Dela Viena a


alItorit impreunA cu surorile Kescu, pe atunci fetite mici, intre
cari era si Natalia, regina Serbiei de mai tarziu.
La Iasi, Launay a tinut mult vreme restaurantul dela Jockey-club, unde mai tarziu a fost cofetdria Tuff
asIzi VIAdescu. Mai tarziu, a inchirlat un local din voch'ile case ale lui Dimitrachi Mavrocordat din foasta ulit Golia, deschizand aici hotelul Europa. In fat era si gradina unde se mnca in timpul verii, restaurantul fiind din cele mai de sana si uncle venea toat

www.dacoromanica.ro

[ASH DE ODINIOARA

191

boerimea din Iasi. In 1887 hotelul a ars. A fost atunci ui foc nemai pomenit, de care si astzi Ii mai amintesc vechii ieeni. Focul a luat nastere dela bucAtriile hotelului, de unde s'a intins apoi la vechea crastna" din boltile din Piata Unirea a lui Ghersin
Horn, iar de aid la fostul circ dindAratill hotelului, pe locul caselor Pascanu, ocupat in urml de grdina cinema Modern.
La Expozitia universali din Paris din 1889 sofa Launay

.
\Se,

:C

r-

Cabaretul romanesc dela Expozitia din Paris

-pleaca din Iasi si deschid la Paris un cabaret romnesc, comisar al expozitiei, fiind principele Bibescu.
La cabaretul romanesc al lui Launay, organizat cu un gust
ales, veneau s minnce si s bea din vinurile dela Iasi, Sadi Carnot fostul presedinte al republicei franceze, Sahul Pcrsiei de atunci, Eduard al VIII4ea pe atunci Principe de Galles si cu familia sa, printre care io actuala regina" a Norregiei.

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SURF

192

S'au dus la Expozifie si lutarii nostri, vestitii lautark din.


Iasi, in frunte cu Ionia Barbu, imbracat n portul nostru national.
$i, la restaurantul romanesc al lui Launay a cntat in fiecare zi taraful baritonului iesan Ionia Barbu.
In una din zile Ionia Barbu a fost invitat de un aghiotant,..

Ionicii Barb u

Ia presedintele republicei Sadi Carnot, care iJa si remis carta sa


de vizit. Dupl ce se recomand, Ionica Barbu fit invitat si tante
cu taraful sau la o receptie la Dresedintere Republicei. Ionic% Bar-

bu se prezent si el, remitand la Palat o framoas carta de vizit, pe care era tiparit: Jean Barb, artiste roumain.

www.dacoromanica.ro

1A511 DE ODINIOARA

193

hi acelas timp anurrta ca primeste invitacta eel i s'a %cut. Si


a cantat dumnezeeste Ionia cu lutariisi, la receptie. Nu mai sta.-

bea cu cintecele noastre nationale, pe care Oa sa le cante cu


atata duiosie si talent.
Dui-A ce se ispravi muzica, preSedintele republieei care fusese pus in curent c obiceiurile din Romania, umplu un pahar cu
satnpanie i intirizandu-1 lui Ionia Barbu, ii jpofti s bea. $i dupa
ce goli paharul Ionic, presedintele PI umplu cu napoleoni si tot
asa au facut i ceilahi invitati.
Dupa expozifie, rudele i parintii hti Henry Launay ii rugara s ramaie in Franta. Launay insa care finea deja la Iai ca la
a doua lui patrie, se reintoarse la gospodria lui de aid si la via,
proprietatea lui, dela Sorogari. Din mimca hti a Tacut avere si
a cheltuit-o. Aici la IasI a facut avere, aici a pierdut-o si tot aici
a murit, in 1896.
Nu era masa regard', de eke ori veneau Suveranii la Iasi, ca
s nu fie servita de Launay.
Prima oara, eind yin la Iasi Regele Carol si Regina Elisabeta, dupa proclamarea Regatului, banchetele se serVesc de casa
Launay. In timpul urtui banchet, batranul Launay e prezentat Regelui, care, cit mana sa i-a atarnat pe piept decoratia Bene Merenti cl. I-a; iar dup plecarea Suveranilor din Iasi, Launay a primit dar dela Rege un splendid ceas de aur cu lard, iar sofia sa
dela Regina un frumos medalion cu perle fine.
De altminteri, nu era serat, nu era bal mai deosebit la Iasi,
unde mesele sa nu fie servite de casa Launay.
Cam intre 1892-93 soseste in Iasi Natalia Obrenovici, nascutd Kescu, regina Serbiei, care a fost gazduita la d-na Rosetti
Rosnovanu, in palatul Rosnovanu din str. Stefan cel Mare. D-na
Rosnovanu era bunica Nataliei Obretiovici. Natalia a fost insofit
atunci de fiul ci Sa
i de doamna sa de onoare Draga Machin cIe
Lungevitza, nefericita regina de mai tArziu. Launay e cautat
serveste aici, in palatul Rosnovanu, adevarate banchete princiare.
Dupd moartea lui Launay, sofia lui ii castiga modest si cinstit existenta, tinand o mica pensiune de familie si ffnd protejata,
si iubit de toata boerimea din Iasi.
Ea finea un local unde se manca minunat pe vremuri, in ograda foastelor case Capucinschi, astazi proprietatea d-lui Ion Axinte.
13

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

194

Toti copiii in numar de trei, ai sotilor Launay, au invlat


aici la Iasi, ar doi din ei au fost functionari la calea ferata, dupa ce au trecut mai intai pe a Institute le Unite, rand director, eq
ra Petru Novleanu. Singur care a mai ramas din aceast veche familie, e d. Alfred Launay, absolvent al coalei de Bzle-Arte din
Iasi si care actualmente are un atelier de fotografie.

D-na Launay

Sotil Launay au tinut pe timpuri si Casinoul dela Mile Slnic, precum i gradina Sans-Souci dela Copou, foasta vie Gafencu si mai tarziu Tuff li.
Batrana d-na Launay, care e decedata nu de mult, a condus
pe vremuri si fabricatiunea diferitelor produse ale fabricei de con-

serve alimentare dela Abator. Dupa un rastimpi de doi ani, s'au


gasit cutii cu produse alimentare, in cea mai perfecta stare, ca $i
cum ar fi fost fabricate atunci.
A trecut pe aici mana batranei artiste in arta culinara, care
a fost Launay.
Cu &Ansa a disparut o cas veche i cinstita din Iasi.

www.dacoromanica.ro

George i Tuffli
(1870-1900)

Sunt ani de atunci, (din 1870, dup cum arata si Insemnarea


de. pe firma cofetariei George), de and doi elvetieni, George si
Richard Tuff li, au deschis la Iasi o cofetarie in str. Lapusneanu

foasta strada Mare care, Incet, incet a mers progresand, atragand intreaga societate iesana. Si George si Tuffli, erau foarte simpatici si prin felul lor de a fi, au stiut repede sa'si fad nu-

Cofetarul George

mai prieteni. Aceasta cofetarie nu si'a schimbat nietodata localul

*i exista si astazi sub firma de George", desi este condus de


altii, in casa din str. Lapusneanu, care a fost iossi proprietatlea
lui George. Cofetaria, neavand destul loc pentru a instala mese
pe trotuarul stramt, se vedea in t:rnpul verii pe cand erau tova-

www.dacoromanica.ro

196

RUDOLF SUTU_

rasi cei doi cofetari, un sir lung de cupele si trasuri din cele mai
elegante, care incepeau dela foastele case Mavrocordat i mergeau
pana'n dreptul fabricei de apa gazoas a fratilor Konya.

In cofetarie era numai eleganta si lux. Care mai de care


se 'ntrecea a se distinge, cucoanele grin toaletele lor splendide,
domnii, inmanusati si jobenaf, curtenitori si galanti...
Numai la aceast cofetarie era ingaduita in'aarea elevilor dela scoala militara si dela diferite scoli secundare.
Dumineca i srbatorile cofetaria era plin de elevii scoald

fiilor de militari, cari umpleau sala dinspre straa


Mai tarziu, Tuffli s'a despartit de tovarasul sau, deschizand
o eleganta cofetarie sub Jockey-Club.

Richard Tuffli

Curand, cofetaria aceasta a devenit locul de intalnire al iesenilor. Aici in timpul iernei, e adunau membrii cercului patina,
rilor, de sub presidentia generalului erban Pascu. Dupa ce se ispravea patinajul, dupa orele 5 seara, cu totii incalziti i imbatati
de aerul... rece, veneau la Tuffli. In- jurul mai multor mese, Tr'
frunte cu generalul Pascu, luau loc toll patinorii.

www.dacoromanica.ro

[ASH DE ODINIOARA

197

Baetii cari serveau, imbricati curat, ba chiar eleganti, servind


frumos, urmariti in toate mis,carile lor de privirea serioasa a ba-

franului Tuff li care sedea nemiscat inteun colt de cofetarie, incepeau sa in'sire pe mese, pe tnlmi stralucitoare, diferite prajituri,
-bombonarit, ceai, cafea, pateuri. Altii, In urma lor veneau cu bauturile: acestea numai pentru domni. Pe atunci nu beau si nu fumau prin cofetarii, decAt numai brbatii. Se aduceau sticle veritabile de Malaga, Portho si liqueruri, neprefacute si nefabricate aici
la noi, ca astdzi...
Cu munca si cu cinste si George si Tuff li, fiind oameni economi, au adunat o avere frumusica, avnd amaddoi vii frumoase,
case in oras si cate un nume negustoresc demn.
BatrAnul Tuff li era un om foarte bun. In dupa amezele zilelor de Var, se aseza in fata usei cofetariei si impartea bomboane
copiilor cari treceau pe strada; le impartea cu drag si cu toata inima.

Fiul cel mai mare al lui Tuff li, care a continuat meseria tatalui sail, pe acelas loc unde,si astazi mai dainueste sub o alta
firmaare astazi o cofetarie mare la Cluj. Fiul cel mai mic, absol-vent al scoalei comerciale din Iasi, este astazi functionar superior
la ministerul muncii.

www.dacoromanica.ro

Halvita turceasca...
(1890)

Nu era iq,an, care sa' nu cunoascI pe bgtranul lani, vnz6tonil de halvit, cunoscut i de cei bAtrni, *eptat cu friguri de copii mai cu samg, si treac la ora fixa pe acelai stradA.

Halvitarul lani

Pe Iani, cnd nu era in toane bune, il auziai strigand de departe la captul strgzii:Hal-vi-ta tur-ceas-ca cinci bani bu-ca-ta..
Alergau copiii, din toate prtile, din toate ungherile spre borcanul de sticlg al lui Iani, in cad stteau ingra'mdite bastorewle-

www.dacoromanica.ro

IASI! DE ODINIOARA

199

de halvite de toate culorile. Halyitele dispareau inteo clipa din


borcanul lui Iani.
Amintirile despre fiecare lucru, despre fiecare om, care in
trecutul Iasultri au fost viata din viata noastra, nu s'au sters, hu
se pot sterge cu usurinti.
OrasuI acesta, cu un trecut atat de bogat, cu viata-i pasnica
de alta data, cu copiii zburdalnici cad nu depaseau ins niciodatal
masura, insfarsit cu poezia lui ce- a fost candva, te duce cu gandul la tot ce te-a putut impresiona.
Batranul Iani dierga si el dupd copii, dupa curn copiii
teptau zilnic pe la colturile de strada, pe unde avea sa treaca.
$i cand se vedea din departare aparand halvitarul, cu pestelca
alba dinainte, cu borcanul de sticla prins cu sfoara dupa gat, sopfind vorbele dulci:
Hal-vi-ta, tur-ceas-ca
Cinci-bani bu-ca-ta

Picaturi de minta,
strada se umplea deodat de copii.
$i Iani se inveselea pe data si dupa ce multumea pe fiecare,
scotea alte zeci de halvite din niste sacusoare, le punea in borcan
si pasind a lene dinspre strada Carp, spre Pacurari, Ii incepea
din nou cantecul:
Hal-vi-ta
Tur-ceas-ca
Cinci bani
Bu-ca-ta.
Pi-ca-turi
De minta

$i pentru ca sa-si mai schimbe cantecul, pe alt ton, adaoga: Spco-la-ta, man-ga-la-ta, ca te fura, mitradata, aribidiu".
Au ramas cuvintele aceste spuse de Iani halvitarul, de pomin. $i mic si mare il cunosteau pe Iani, din odce strada, din, garret
cas.

Dar, in una din zile s'a ispravit i cu bietul Iani. In mahalaua


Ticaului, pe unde ii facuse drum pentru a-Si desface si aid halvita,

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

200

in una din diminefile de varg cand copiii si-au legat cartea de


gard, se auzir iarsi acele cuvinte plAcute: hal-vi-ta tur-ceasca"... L-au incunjurat droaia de copl din mahala, au pus mana pe
halvit, i-au spart borcanul, 1-au imbrncit si I-au gonit.
Batranul n'a putut inghiti gestul copiilor lui dragi, arora in
atatea randuri le dAduse el singur fa'r a le cere un ban, halvita lui
turceasca". A cercat sa le pue frau gurei, s'a rugat de copii sal fie
cuminfi, s nu-ksi bat joc de un om bAtran care ani de zile i-a In-

dulcit. 0 tus sena 1-a apucat care 1-a fintuit la pat. A cloud )zi
glastil lui Iani nu s'a mai auzit niceri.
Cu d'ansul a pierit parch' ceva si din poezia copilariei noastre.

Strzile nu mai rsunau de striggul lui Iani hal-vi-ta tur-ceasCa..., iar in sufletele copiilor un regret adnc a incoltit. Figura lui
Iani a famas pe mult vreme IntiparitA in minte ca'ci cu dnsul
ne-am trait si o bund parte din copilaria noastra".

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL III

Viata cultural& artistica i muzicala

a Iaului
Institute le-Unite.Institutul Academic : Mihai Eminescu prof esor
Vechi profesori i elevi ieseniPreotimea de altd datd a Iasului :
preotimea la revolutia de la 3 Aprilie 1866 de la Palatul Administrativ ; diaconul loan Creangd i cioarele dela GoliaScoala

de sericiculturd dela M-rea GalataGh. Marzescu i discutiile universitare de pe vremuri...Bacalaureatul de pe vremuriProfesorul Lucescu de la Liceul NationalDe Max elev la Liceul
NationalProfesorul loan PaulUnde se 'nvata in Iasii notri :
pensionatele Scenk,--ChampalbertHerovanu Prof esorul Joan CaragianiCntaretii de odinioard Ghita BorteanuInstitutorul
TincuGheorghe PanaiteanuBardasareProfesorul Victor CastanIesenii la teatrul de la Copou : Olteanca" lui Eduard Cau-

dellaNeculai CulianuSeminarul de la SocolaEmil Lehr, ca-

pelmaistrul muzicei regimentului XIII Stefan cel MareVechii artisti ai teatrului nostru nationalProf esorul Mihai TiedmainPro-

fesorul A. WeitzeckerDr. Joan CiureaIasul muzical de odi-

nioard muzica comunald, primul cor bisericesc, concertele, sprijinitorii miscdrii muzicale ; Amicii Artelor" ; corul lui Gavril Mu-

zicescu; Conservatorul filarmonic dramatic ; compozitori ieseni


NuovinaProfesorul Petru RscanuCarturarul Dimitrie Moruzzi
--loan Burada Dr. Ludovic RussD. D. PastiaElevul Gr. Trancu
Profesorii vechi de la facultatea de stiinti.

www.dacoromanica.ro

Institute le-Unite
(1866)

Scoala care s'a Infiintat in 1866, este una din cele mai vechi
din Iasi. Conducatorii scoalei formau asa zisa Asociatie" a Institutelor-Unite" si din aceasta asociatie faceau parte acei ce nu
mai sunt, astazi, profesori universitari ieseni eminenti: Ion Caragiani, dr. Ion Ciurea, Const. Climescu, Grigorie Cobalcescu, Neculai Culianu, Ion Melik, Pavel Paicu, Petru Poni, Miltiade Tzony,
Stefan Vargolici, A. D. Xenopol.
De altminteri, la aceast scoala functionau cd mai de sama

profesori din Iasi. Pe langa profesorii din asociatie", mai erau:


Const. Leonardescu, Aron Dens4anu, Petru Missir, Petra
Rascanu, Anton Naum, Xenophon Gheorghiu, printele Georgescu, Ion Constantin, dr. Ern. Riegler, Gheorghe Butureanu, Petru
Novleanu, Grigorie Butureanu, Gavril Muzicescu, Eduard Caudella, Benotti Menotti (vioara), Gh. Skeletti (piano), I. Freihube,

institutor german, capitan A. Munteanu, August Gonsorovschi


(profesor privat), C. Novleanu student, M. Vargolici licentiat in litere, L. Spinzi maistru de gimnastica, P. Vidrascu rcpetitor de
frariceza si o suma de pedagogi, repetitori i supraveghetori.

Mai tarziu, s'au adaugat alti profesori, in locul celora cari


au iesit la pensie sau s'au retras cu totul din InVatamant: dr. Leon Cosmovici, Octav Erbiceanu, Const. Botez, N. Basilescu, Vic
tor Castan, Gh. Urziceanu, Chr. Dima, C. David, D. Petrovanu, I.
Sibi, State Dragomir, Ion Averescu, Gh. Tuduri, econom Oh,
Maxim, C. Caramfil, T. Stihi, P. Costin, Gh. Scorpan, D. Stupcanu, Th. Berescu, St. Goras.
Acestei scoli i s'a acordat dreptul ca, elevii ,absolventi ai
cursului liceal sal se poat prezenta la examenul de bacalaurfeat,
fara a mai depune examene de cele dou ultime clase la liceele
statulni.

www.dacoromanica.ro

204

RUDOLF SUTU

De altminteri, tdul studiilor in Institute le-Unite, a fost pregtirea la examenul de bacalaureat i la examenul de primire in
coala militar. Erau diferite sectii, grupate astfel: scoala primark
alcAtuit din sectiile I, H, III i Iv i liceul din curs inferior cu
sectiile I, II, III i sectia militar si curs superior cu sectiile I,
II, III i sectia de bacalaureat.

Dintr'un vechi anuar din 1883-1881 (anul al 18-lea), pe


cind era director C. dimescu, gAsesc in cursul primar pe urma.torii fosti elevi: Eugen Melik, Alexandru Paladi, Vasile Ciurea,
Bertol Weisengrun, Eugen Alcaz, Const. Constandache, Alexandru Sturzescu, Alex. Stoianovici, (premiul II studiu), Mihai Ne-

www.dacoromanica.ro

JAW DE ODINIOARA

205-

gruzzi (premiul III studii), Nec. Gane, Petru Gane, Dimitrie An


ghel, TMihaj Leca, Christea Capri.
In cursttl liceal, In acelas an: Ernest Cananau, Grigore Sturdza, Stefan Negruzzi, Emil Rosetti, Alex. Culianu, So loin. Lbel,

Jacob Capri, Victor Teleman, Emil Lepadatu, Ercol Rosetti, Gh.


Scortescu, Const. Butureanu, Vasile Balta., Ion Stan, Gh. Cominr15, Martin Daniil, Alex. Blancfort, Neculai Filipescu, Maier Wei
sengrun, Petru Culianu, Const. Negruzzi, Romus $oarec, Lascar
Rosetti (premiu pentru caligrafie), Th. Botezatu, Alex. Gane, Al.
VAsescu, Paul Anghel, Gh. LAtescu, Virgil Holban, Edg. Crupens-chi, Mihai Grigoriu.
In cursul superior al liceului: Alex. Scortescu, Oh. Diamandi,.
Const. Crupenschi I. Zarifopol, Dan. Daniel, Vasile Brescu, Eduard Deoghenide, Eduard Max, Nanu Lascar, M. Rotbard, Titus
Cananau, Vas. Pav li, C. Cosmovici, Nestor Cincu, Ion Teohari,,
Gh. Buzdugan, M. Vuluti, Emil lorga, Victor Miclescu, C. Eraelide, Vas. Laths, C. Balasinovici, Pascal Zadik, E. Racovit, Nec.
Canangu, Const. Drosu, Ff. Unter, C. Cernat.
La sectia de bacaiaureat: Leon Grigorescu, Ninu Cantacuzi
no (fratele lui Matei Cantacuzino), Petru Grecianu (generalul de
cedat), Dimitrie Bogonos, I. Taranu, N. Danal, D. Voinov, Gh.
Caracas, Octav Erbiceanu; iar in sectia preparatoare pentru scoala militard: Scarlat Rosetti, Neculai Scortescu, Anibal Teleman, Oh_
Ursianu, Iacob Zadik.

A avut epoca ei de glorie aceast veche scoal:1, avnd un


curs primar complect, un curs de liceu cu dou sectiuni, una pentru invaTamntul clasic, alta pentru invatamntul modern si o sectiune pentru invtmntul comercial. Educatiunea i ingrijirea special a tinerilor elevi din cursul primar, a fost mult vreme sub,
privigherea d-nei Aspasia Cu liana, sotia marelui profesor disprut Neculai Culianu, sub al Carel control se aflau si toate celelalte
servicii al menajului interior al scoalei.
Zeci de ani de zile scoala a functionat in acelas local, diti str.
Muzelor (actualul liceul de fete Oltea Doamna"). $i aici, ca si

in alte pensionate, nrvoii de Meti sAreau gardurile in timid,


noptii, pgrsindu-si dormitoarele i dup ce petreceau cateva ore-in oras, se inapoiau si tot sgrind gardul, intrau tiptil in dormitoa-k---

re, dupa ce aveau grija ca in coridorul spre dormitar s'a. se des

www.dacoromanica.ro

206

RUDOLF SUPS

brace, pentru ca nu cumva sa-i vada' in plina noapte cineva'


intrand imbracati in sala de dormif.
Elevii care invtau aici, cu un aer mandru spunau celorlalti

-colegi de ai lor, de prin alte scoli:Noi invatam la Institute leUnite, nu ca voi la... liceul national sau la ginmaziul 5tefan eel
/Vlare. Pe atunci, internii la aceast scoald plateau anual 700
lei pentru cursul primar, 900 si 1000 lei pentru cursul liceal.
Nu erau insa atat de multi elevi. Asa, in cursul unui an, la
cursul primar, au fost numai 19 elevi, iar Iit cursul liceal 17 e-.
levi.

www.dacoromanica.ro

Institutul Academic din Iai


Mihail Eminescu profesor
(1866)

0 suma de tineri profesori, dela Universitate si dela scolile

secundare din Iasi, au hotarat,in 1866 sa infiinteze o scoala


particulara, care sa cuprinda toate clasele, dela intaia primara pa.
na la ultima liceala, cu o sectie de bacalaureat. 8coala a Inceput
sa functioneze in August 1866, sub numele de Institutul Academic", inteo casa din str. Sf. Haralamb,tuprinzand 3 clase urimare,
3 inferioare de liceu, 2 superioare si un an si cel din urma, sectia de bacalaureat.
In primii 3-4 anli, a 'fast si o clasa preparatorie pentru coala militara curs inferior, ce era pe atunci numai in Iasi. Elevii purtau uniforma. Localul din sir. Sf. Haralamb lush', devenind neincapator, scoala s'a mutat mai tarziu in str. Muzelor, unde as-

tazi este externatui de fete Oltea Doamna".


Sub numele de Institutul Academic", aceast scoal a dainuit dela 1866-1879, cand s'a contopit cu o alta scoala similara
Liceul Nou", fundata pe la 1870 in Iasi de alti profesori universitari si secundari, cu care a incercat sa rivalizeze pana la 1879,
cand s'a contopit, sub numele de InstituteIe-Unite", nume sub
care a continuat 'Jana la inchiderea sa, in 1907.
Fundatorii Institutului Academic" au fost: Tit Maiorescu,
piofesor de literatur si filosofie la cursul superior al scoalei; Ion
Melik, profesor de aritmeticd rationala si geometrie tot la cursul
superior; Neculai Culianu, profesor de algebra, trigouometrie si
cosmografie la cursul superior; Petru Poni, profesor de fizica si
chimie la cursul superior; Pavel Paicu, profesor de limba romana,
latina si germana, curs inferior si superior; dr. Ion Ciurea, pro-fesor de higiend si medic al scoalei, si D. Quinezu, profesor de
matemateci la cursul inferior.

www.dacoromanica.ro

208

RUDOLF SUTIJ

In anul scolar 1872-1873 devin profesori in cursul superior,


precum i asociati, urmatorii profesori universitari: Grigorie Co-

balcescu, ca profesor de stiinfi naturale, Stefan Vargolici, ca profesor de limba latina si ding; A. D. Xenopolz ca profesor de istorte si geografie; in 1873-74, Anton Nautn, ca profesor de lintba franceza; in 1878-79, N. Quintescu, ca profesor de limba lafink' si in 1879-1880, Ion Caragiani, ca profesor de limba ding.
Caragiani i cu Quintescu in 1871, impreuna cu alti profesoril

universitari, au fundat Liceul Nou", care in 1879-80 s'a con:topit cu Institutul Academic", sub numele de Institute le-Unite".
In aceasta scoal, totul mergea ca ceasornicul, aici domnind o perfect disciplin, datorita autoritatii mbrale ca si ascendentului ce stiuse a'si castiga fata de elevi cat i chiar de corpul
didactic al scoalei, Ion Melik, ca director al acestei scoli dela intemeierea ei 1866 AA la 1883, cand a devenit ca director C. CH,mescu, dupa care a revenit din nou I. Melik, apoi P. Novleanu, E.
Melik, 0. Erbiceanu si la urma N. Culianu.
Aici a fost profesor i marcle poet Eminescu. A fost profesor
de limba germana In semestrul al doilea a anului scolar 1874-75,
in locul lui Samson Bodnarescu, numit director al Liceului BapUn episod din acest timp, povestit de cei ce mai traesc si as-,
tazi. In una din zilele lunei Mai 1875, cativa elevi at Institutuluil
Academic", au propus sa faca o demonstratie in contra lui Erni .

nescu, simfindu-se nedreptafifi de notele ce le pusese Ia I. ger


mana Eminescu. A doua zi, la ora de germana, conform infelegerei avute, cei 37 elevi din clasa (sectia I sttperioara), s'au retrascu totii in sala de gimnastica, unde s'au inchis pe dinauntru, asa .
ea' la intrarea sa in clas, Eminescu o gasi goal. Nedumerit ii

surprins, se duse in cancelarie uncle comituka cazul sefului


pedagogilor Hurzui.

Cand a sunat ora 9, elevii au parasit sala de gimnastica $i


au reintrat in clas. Aici ti facu intrarea directorul Melik, care
intrebil de ce elevii nu au intrat in clash', la ora de 1. germana. Elevii raspunsera ca Eminescu se poarta cam brusc cu ei, punandule in acelas timp si note mai mici decat li se cu,venea, conchizand
ca nu'l mai vor ca profesor.
Melik, cu calmul cel mai perfect, le-a raspuns:
Bravo, boarte frumps! Va s zica de aci inainte d-voastr vreti sal dictati isv
voala i sa impuneti profesorii, dui-A alegerea i aprecierea dumneavoastra!

www.dacoromanica.ro

IA5II DE ODINIOARA

209

$i, cu tonul apoi gray, a replicat: dup cum Vati facut


cheful de a nu asista in ora Intala la cursul de german, tot astfel s'a mi'l faceti si pe al meu, de a nu v'a cohork la dejun in refectoriu".
$i Inteadevr, arid a sunat de dejun, elevii au gkEit farfuriile
dela mask*, intoarse pe dos. Afrontul ii s'a prut mare de tot s,i
atunci devil au intors farfuriile pe fat, au smuncit din mna feciorilor farfuriile de mncare pe care le duceau la celelalte mese
si au mncat. Directorul Melik apru din nou, dispunnd Incetarea din acel moment a cursurilor sectiei I-a. Elevii s'au ra'svrtit. Elevii sectiei III inferioar de liceu, printre cari C. Mille, cunoscutul fost ziarist si V. G. Mortun, au vroit s fac caulk comunk. Consiliul profesoral a hothrkt in prima zi excluderea lui V.
Dimitriu, seful clasei, astzi profesor universitar la Cluj, C. Tatovici, Al. Stamati etc.
Mai tkrziu tuturor le-a parut rau de aceast a. easyratire, impotriva celui mai dulce si ilustru poet al neamului nostru. Eminescu
s'a retras din profesorat si i-a urmat Paicu.
Printre pedagogii Insfitutului Academic", ai sectiei de baca-

laureat, erau si Al. Vitu si d. Em. Cerngtescu, fost consilier la


Curtea de apeL Vitu se purta mai aspru si din aceast caulk elevii, mai cu sunk' c pe atunci era la ordinea zilei... criza de bani,'
se tineau mereu de Vitu care, tocmai se pregitea sA plece la Paris pentru studii, cntndu-i astfel:

La Paris la Invalaturl
Se duc de casc5. gurd
Si se 'ntorc tot gogomani

Iat dar... criza de bani.

14

www.dacoromanica.ro

Vechi profesori i elevi ieeni


(1877)

La 8 Septembrie 1876, implinindn-se 10 ani dela fundarea


Institului Academic", s'a celebrat aceasta aniversare printr'o serbare, urmata de un banchet. Au rostit atunci cuvantari: Neculai
Culianu, Stefan Vargolici, Ion Melik, A. D. Xenopol profesoril,
precum si fostii elevi: Filip i Neculai Xenopol, Leon Cosmovici,
$i d-nii Const. Meissner si C. B. Pennescu.
In Septembrie 1891, implinindu-se 25 de ani dela fundarea
Institului Academic", s'a coinemorat aceasta aniversare, denu-

mita nunta de argint a acestui Institut-model", printeo serbare


in localul scoalei, serbare prezidata de fostul Mitropolit al Moldovei Iosif Naniescu. Profesorul Stefan Vargolici a facut istoricul infiinfarei Institutului Academic" ca $i al imprejurarilor cari
au contribuit la contopirea lui cu Liceul Nou" la 1879, sub denumirea de Institutele-Unite". S'a facut tot atunci si apologia
disparutilor I. Melik, fostul director model al coalei, parintele intelectual si moral al mai tuturor elevilor dela 1866-1891, cat si
al defunctului dr. I. Ciurea, medicul institutului, parintele sufletesc
al aceloraSi fosti elevi, bunul lor prieten i sfetnic.
In lulie 1907, aceasta veche ,$coald si-a incetat activitatea,
coala.' care timp de 41 de ani fusese un centru luminos de cultuea' al Iasului, servind de pilda tuturor scolilor similare infiintate
dupa 1866, nu numai in Iasi si in tard, dar chiar si in Bacuresti,
unde nu se gaseau deck pensionate de baeti si d2 fete, condusg
cele mai multe de straini.
Acelorasi profesori asociati ai Institutului Academic", se daAoreste infiintarea la Iasi, in 1872, a vechiului pensionat de fete,
cunoscut sub numele de Pensionatul Humpel", dupg numele Emiliei Humpel, sora lui T. Maiorescu, sttb directiunea careia a lost
pus, un model de directoara ce poate fi data de pilda i astazi Si
careia la 1879 a fost cedat acest pensionat.

www.dacoromanica.ro

IA$II DE ODINIOARA

211

La 1900 Emilia Humpel, dup 28 de ani de murrcA rodnica


in ogorul instructiunii si al educatinn:i, s'a retras dela conducerea
.acestui pensionat, cedAndu-I unei asociatiuni, sub directia d-rei Elena Buznea, (devenit apoi d-na Meissner), foastA directoarA a
azilului Elena Doamna" din Bucuresti si a coa1ei normale de
fete din Iasi. Dui-A o muncA .de 10 ani, d-na Meissner s'a reteas
dela directie, fiind inlocuit prin d-na Ada d'Albon, (fiica lui Neculai Culianu). In 1913 pensionatul a fost cedat societAtii ortodoxe a doamnelor romAne".
Camarazii sectiilor de bacalaureat din 1877-78, 78-79, precum si din seriile 1866-67 ale Institutului Academic", ca si din
.celelalte serii, au serbat, aproape Meal intrerupere, aniversrile aceste.

Dintre bacalaureatii din 1878, ieseni cunoscuti au fost: dr. C.


Miclescu (colonel), V. Lacinschi fost silvicultor sef la Iasi si altii.

La alte serbAri, a sectiei de bacalaureat dela Institutul Academic" din 1876-77, fostii elevi s'au fotografiat, la fotograful
Brand din Iasi. Printre acesti elevi figurau: Const. Alevra, magistrat, inginer C. Antoniade, Titus Cerne, Vasile Dimitriu, Alex.
Fotino, Sebastian Grecianu, Ion Lambrino, Petru Manea, Vasile
Aliclescu, Dimitrie Mitache, Gheorghe Pi lat, Ion Stamatiu, Ern.
_Stroici, Eugen Vine ler.

Din seria de bacalaureat din 1875-78, figurau: C. Buzdugan


-fost consilier de curte, Teodor Cincu, Iosef Frey, Aurel MAnescu,
D. Motoc, C. Nanu, N'cu Nanu, I. Nenitescu, Mih. Or learnt, I. Pilat, I. Pruncu, A. Sakelaride, C. Stroici, M. Vargolici, Em. Turpure, M. Voinescu.

In seria de bacalaureat din 1866-67 figurau: A. D. Xenopol si 0. Ciurea; din 1867-68: Ion Burada, G. Popovici; din
1869-70:T. Sthi, A. DrAghici, A. Rau; din 1872-73: A. Cotescu, C. Buzdugan, I. Bastachi, Ilie Stroici, N. Neculaide, $tefan
Albu, Const. Codrescu.
Foarte multi ieseni cunoscuti au trecut prin aceastA veche
scoal model, unii ca pedagogi: C. Botez, D. Balif, Ern. Cernalescu, A. Cosmit, P. Costin, T. Crudu, Oh. Duzescu, I. Freibube, G. Gheorghiu, P. RAscanu, C. Severin, T. Sibi etc.

Profesori au fost: Dr. I. Ciurea, (si fondator al Institutului


Academic"), Neculai Culianu, Ion Caragiani, Grigore CobAlcescu,
-Const. Clime,scu, Aron Densusianu, Al. Philippide, T. Maiorcscu,

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUT1.r

212

Ion Melik, Petru Poni, Ion Rallet, Ion Stravolca, MiPiade Tzjni,
dr. C. Thiron, Andrei Vizanti, Stefan VArgolici, A. D. Xenopol,,
cu totii profesori universitari.
Repetitori au fost: Vasile Buda pentru partea literark lorr
Praja pentru cea bintifica i altii.
Tot dela vechiul Institut Academic", dela bacalaureatii acestei co1i, a ramas cntecul dedicat lui Verusi, cunoscutul pictor de pe vremuri din Iai. Verusi, autor a foarte multe opere de
arta, printre altele a pictat ti capela dela cimitir, unde a trntit
aici ni.Oe sfinti-mari, de se vedeau de o po$ta. Tot Verusi a facut
pt portretul lui Conta i l'a expus la o papetarie din str. Lapupeanu, ce pe vremuri se afla, cam pe unde astazi e fotografia Packer:

Pe atunci in toi era un cantec al lui Petrino... Am vrut sa tiu


ce'i poezia"...

Licienii dela Institutul Academic", intalnind pe strada pe


Verusi, se tineau dupa dnsul 5i ii cntau:
Am vrut s tiu ce'i... pictura
S'am intrebat pe Verusi
El a spus ca'i manjitura
Expusa la... Papetarii.

www.dacoromanica.ro

Preotimea de alta data a Iaului


(1866-1900)

Mai inainte vreme, sfntul eel mai inVidiat dintre toti sfinCii, la noi la Iasi, peste care puseserA candva monopol cucoanele
duduele iesene, era acel al fAcAtorului da minuni, Sfantul Mina.
AstAzi ne apar in minte figurile catorva din preotii vechilor biserici iesene, despre cari cei batrani cari mai vietuasc IncA, ne povestesc cu atata duiosie, amintiri frumoase.
N'or fi istorice toate scenele i cuvintele rostite de vechii
preoti ieseni Andrei Panus dela biserica Buna Vestire; Isaia Teodorescu poreclit Duhu dela Sf. Neculai Domnesc; Alexandru Ionescu dela Sf. Ili i de alti multi, pe cari i-am cunoscut i noi,
pe unii, in copilAria noastrd. N'o fi fost viata acestor vechi preoti
atat de InsemnatA, de pildA ca acea a fostului episcop de Roman,
mai tarziu Mitropolit al Moldovei, care si in clipele sale de odih/IA, in somnut greu ce-I avea, par'cA vedea mereu Inainte'i cele
irei initiate fatale: M. M. M. Desi ele ardtau cA Meletie este Mitropolitul Moldovei, totusi fostul episcop stia bine cA mai inainte
de aceasta, ele se tAlmaceau altfel: erau Mii, Mii si Mii, cat l'a
costat locul de Mitropolit.
Preotul Andrei Panus dela biserica Buna-Vestire a luat parte la revolutia dela 3 Aprilie 1866. Dup4 ce'si sfarsea cele sfinte la
bisericA, pArintele Andrei in grabA o pornea pe la casele boeri
mei de altA datA, acolo unde se adunau TodiritA LAtescu, Nunuta
Rosnovanu cu mama sa, Moruzi i multi Atli. i cu cat se aprovia
Duminica Tomei, cu atata i pArintele Andrei pArea din ce In ce
ma: InflAcArat. In casa RosnovAnitei, in sAptAmana mare, erau me-

se incArcate numai cu bunAtAturi: cozonaci, pasca, vinuri.


Si aici, se soptea cA in Duminica Tomei va fi la Mitropolie...
paradA. Lipovenii din PAcurari i Ciurchenii din Tatarasi, gata od
cand pentru manifestatie, venira i ei, unii pe langA use, altii pe

www.dacoromanica.ro

214

RUDOLF SUT1T

langA ferestrele casei RosnovAnifei, de unde aflarA c va fi paradA


mare in Duminica ce vine.
D Domnul CA a venit i Duminica* 3 Aprilie 1866. Se incepu
slujba mare de cAtre Mitropolitul Calinic Miclescu, in fafa norodu-

lui i a boerimei, adunate in numAr foarte mare. Dupl ce a luat


sfar0t slujba, Mitropolitul Calinic luat i el de curent, se puse In
fruntea convoiului alAturi de Rosnovanu LAfescu i ceilalfi. N'au
lipsit prapurile cu cruci. PArintele Andrei se'ndesa ca s fie i et
printre primele randuri. 0 pornirA cu tofii dela Mitropolie spre
Palatul Administrativ, pentru a proclama Desunirea fArilor i sA
proclame Domn pe Nunufai Rosnovanu. Apare colonelul Davila,
comandantul garnizoanei, inainfea manifestanfilor, ii someazA sa
nu inainteze, a cetia nu'l ascult i atunci s'au tras focuri, cari au
culcat la pmant peste o mie de manifestanfi. Pe Mitropolit, ii im
pingeau mereu inainte ciurchenii, crezand cA intr'insul nimeni nu
va tragc i nu se va atinge. Un sergent %pa' a ranit pe Mitropolitul Calinic, care a 0 cAzut in nesimfire. Revolufionarii" l'au iadicat repede i l'au dus in pivnifa craimei Anghel, apoi Stihi,
peste drum de casa de economie dela Palat, pentru a-I scApa dela
moarte. A fost gAsit insA, arestat i trimes la spitalul Sf. Spiridon_
Nunufa Rosnovanu i ceilalfi au fost arestafi. De asemeni i mama lui Rosnovanu, care a indemnat pe oameni st scoatA pietrele
din stradA, pentru a face baricade.
PArintele Andrei vAzand ea nu e de giuma, a fAcut ce a fAcut
si

a .ters'o din vreme, penittu a nu fi arestat.

Participarea lui la acest mare eveniment petrecut, a lost pentru dnsul intotdeauna, una din clipele cele mai frumoase din via
fa sa. In totdeauna, in orice ocazii, povestea tuturora cu cAldurA
cele intamplate in ziva cea mare pentru dansul.
La biserica Sf. Neculai Domnesc era preotul Isaia Teodorescu poreclit Duhu. Ion CreangA a scris mult despre dansul. Era
rau de gurA, mania lui Dumnezeu.
Unde te duci pArinte Isaia, Ii intrebA intr'o bung zi un alt
preot Arbore. laca unde mA due... (0 parintele Isaia scuipal in
palmA)... Incotro a sArit scuipatul, acolo mA due. Dar i pArintele
Arbore nu se IAsA mai pre jos: laca, drept inspre Golia te dud_

pArinte Isaia. Si s'au despArfit impAcafi ca n'au limas datori cii


vre'un fAspfuns unul altuia.

Alta data pe cand era ef pedagog la seminarul Veniamin,

www.dacoromanica.ro

IASI! DE ODINIOARA

215

far Neofil Scriban tinea loc de director, flindca nu ducea rasa buna cu Scribanestii, a venit de hac unuia din acestia. La seminar era un cerdac lung de tot. Neofil lu alaturi de (Mitsui pe un pro-

fesor al Seminarului, cu care se plimba de zed de od tlintr'un


capat la celalt, iar de Cate ori treceau pe langa odaia lui Isaia, baga capul in geam si se uita inguntru sa vada ce face popa. Isaia
II astepta a doua oath'', a treia oara si vazand c Neofil nu-I mai
slabeste, se apuca si se desbraca gol si se puse asa la geam, iar
rand trecu Neofil si a patra oara, la vederea dosului lui Isaia, nu
se retinu sa-i spue Hai, bata-te Dutnnezeu ticalosule!
Preotul Garofeanu dela biserica Buna-Vestire, avea pasiunea
petrecerilor. De rate ori pleca in strainatate, unde Ii incerca norocul, se ducea la Mitropolit, sa ceara concediu si atunci asa 1i
graia Prea Sfntului:
VA rog, Inalt Prea Sfinte, sa-mi dati un concediu pentru a
pleca Iii strainatate, la Moastele Sf. Ion, ca sa ma inchin.
Iti dau, raspundea Mitropolitul, dar cred Ca' n'ai sa mai
faci un... hotrocol prin. Europa.

Parintele Garofeanu avea obiceiul sa piece mai in fiecare


an la Monte Carlo, unde Ii incerca norocul care ins nidadiata
nu i rs'a aratat.
D'apoi par. Ilie Grigoriu dela Mitocul Maicelor care povestea ca generalul Iacovachi, comandantul armatei in timpul lui VoAA' Cuza, care $edea cu rasa unde a fost consulatul rusesc din str.
Unirea, botezandu-i un copil, i-a dat de ziva botezului atatea carboave incat era sa-i inaduse copilul.
La biserica Golia, multa vreme a fost ca diacon 5i loan Crean-

ga, pe rand Mitropolit la Iasi era Calinic Miclescu. Pe atunci pazitor la biserica Golia era arhimandritul leronim Butureanu, pe
cad popii if scosesera ea ar fi eVreu. loan Creang umbla cu pug':
ca dup cioare i rand parintele Ieronim i-a spus de ce umbla cu
pusca, Creanga i-a raspuns:
Eu nu ma tem de pusca. Diaconul
Creanga se ducea foarte des la Titus Maiorescu, care pe atunci era directorul scoalei normal6 dela Trei-Erarhi. Maicorescu ajuta
foarte mult pe Creanga.
Preotul Costachi Butureanu, fatal aceluia care a fost prof esorul Grigorie Butureanu, om inimos si unul dintre cei mai de
sama profesori de istorie din trecut si al d-lui Vasile Butureanti

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

216

profesor universitar, a fost protoereu al orasului, foarte destept


si in anturajul Mitropolitului Sofronie Miclescu.

Diaconul loan Creanga, tragand in cioarele dela bis. Golia

Preotul Deoghenide dela biserica Sf. Haralamb, tatl loathlui comisar Deoghenide, avea i porecla de Papa Grecu. Pronunta ru romneste. In srile de denii, cetea Evanghelia i nimeni
nu-I pricepea ce spune.
Preotul Andrei Bnescu dela bis. Sf. Ilie, pronumit Popa

Carnunume rmas la Iasiera in relatii cu lumea cea mai bun din oras. Era nelipsit dela toate botezurile 4 cununiile, pe care le oficia.
Pe vremuri, pe la casele boeresti din Iasi, erau paraclisuri.
In fiecare Sambata spre Duminic, boerimea trimetea dup preo-

www.dacoromanica.ro

217

IASI' DE ODINIOARA

tul Banescu, care venea inteo trasura cu doi cai, pusa la dislpozi-tie si facea aghiasma acas, pe unde era chemat.
La vechea biserica Talpalari, a servit timlp tle peste 30 de
.ani diaconul Simionescu, iar parintele Vereanu a restaurat biserica si impreuna cu preotul Enachescu a fosf sufletul acestei bisexici. Tot aid a slujit si par. Georgescu, iar mai de mult s,1 preo-1
tul Cornescu.
.
La vechea biserica Dancu, care a fost in dosul teatrului na-tional si care nu de mult s'a dramat, biserica din timpul lui Pefru Rams, singurul preot cunoscut ce a fost aici si de care isi mai

I L.

V4N'

Preotul Gavrilescu

amintesc preotii de astazi, e preotul Caimacan, om destept care


se amesteca si in politica. La biserica Dancu au slujit multa vreme calugrii greci.

La biserica Sf. Sava, preoti mai vechi au fost Alex. Popovici care era si institutor, preotul Borcea, preotul Dionisie Cre-

www.dacoromanica.ro

218

RUDOLF SUTIT

tescu i preotul Vasiliu, tatal decedatului profesor Raki Vasiliu. Mci,


mai de demult era un arhimandrit grec, care primea venituri mari
pentru biserica.

La un hram al bisericei, s'a dus sa slujeasca Mitropolitul


Calinic Miclescu, in ziva de 5 Decembrie. Dupa hram, au Intim
grecii o masa mare, pentru popor i pentru clerul nostru i eancil
a venit timpul sa plateasca pe Mitropolit,pentru ea a slujit la hram,
i-au dat doug causele cu galbeni austriaci, iar celorlalti _preoti ate
un causel de carboave.

I
.E. MARVA I

Preotul Gh. Possa

La biserica 40 de Sfinti, un preot vechi a lost Ion Anastasiu,


fost protoereu al orasului, tatal generalului Anastasiu, fost prefect
de politie. La biserica Buna-Vestire preoti batrani au fost par. Al.
Gavrilescu, tatil colonelului dr. Gavrilescu; parintele Oh. Possa.
fost multi ani protoereu al judetului, tatal d-lui dr. Stefan Possa.
Preotul Possa a fost pe vremuri unul din cei mai iubiti preoti dirt
Iasi. Bland, bun peste masura, ieenii It iubeau si'l stimau.

www.dacoromanica.ro

IASH DE ODINIOARA

219

La biserica Toma Cosma au fost preotul Gh. Alexandres}z.u,


care era $i profesor la 0. primara din Toma Cosma i par. Mihalache Mang Scurta care era si duhovnicul scapefilor din Pacurari.
La vechea biserica Cuvioasa de Sus (Prapadoamna) din Pacurari, un venerabil preot a fost Gh. Constantinescu, tatal d-lui
profesor Ion Constantinescu, iar la bis. Sf. Neculai de Sus (cel srac) preotul cel mai cunoscut din sprawl nostru, host mult timp revizor eparhial, a fost parintele Gh. Carp, om bland $i bun.
La biserica Sf. Haralamb mai erau par. V. Deoghenide zis.
Popa Grecu i parintele C. Statnati.
La biserica Sf. Spiridon erau par. Savin si d*onul Idriceanu, doi buni cantarefi, iar la biserica Mitocid Maicelor erau preofii Pompilian, Nit escu, Raileanu, Ilie Grigoriu $i C. Agapi. La bis.
Banu, vechi preofi, cunoscufi de ieseni, printre ei i profesori- secundari, au, fost preofii I. Vasiliu, C. Vasiliu si Leahu.
La biserica Golia, un vechi preot a fost par. Oh. Mardarov,,
fatal generalului M.Ardrescu fast ministru de razboi pcecum si
parintele Alex. 5erban, fost protoereu iar in urma arhiereu, om
plin de carte.
La biserica Sf. Ilie au fost preofii Al. Ionescu pronumit Lungu, $i Andrei pronumit Carnu. La bis. Trei Erarhi preofi vechi aufost parintele Al. Vartic si parintele Ursu fost preot militar cu
gradul de maior; era preot de polc cum se spunea pe atunci. La
biserica Sfinfii Voevozi (Rosca) unul din preofii vechi era parintele Profiriu, fost mult timp preotul cimitirului.

Iasul a numarat pana acum 20-30 ani in urma, preofi de


saina, despre care clerul de astazi iesan, nu poate sal-0 aminteas,
c deck cu foarte mult respect.

www.dacoromanica.ro

Scoala de sericicultura dela M-rea Galata


(1895)

0 urma0 vrednica a aceluia care a fdst Mihail Vitlimescu,


mi-a pus la dispozitie ckeva note pretioase asupra primei L'ioli
de sericicultura dela M-rea Galata din Ia0, condusa de Mihail Vitlimescu, apoi de catre sofa sa Zainfira.

14

447h0/0/..4p
t'

A lif.ai.e.

6.

'

b-'

.1:

; se"N11.1f00.14

.07."',......2.

4/Wit&
.t;

o'

M
--.....".L.,- -...,17*-21_-t,10,;:ril...;-

M-re a Galata

Nu multi iqeni tiu ca Mihail Vitlimescu a fost introducatorul in Moldova al culturii viermilor de matasa i al filatulut in mod

sistematic al matasei. Vitlimescu a fost trimes pentru studii in


strainatate de catre Mihalache Vora Sturdza, mai intgi la Viena,
apoi la Berlin i la Paris. Reintors in tail, a cgutat de a introdury
cultura viermilor de matasa in mod sistematic. A stanza i a infiintat coala de sericicultura in incaperile M-rei Galata, unde se
,filcuse i o plantatie de duzi, tot din indemnul sail. Noul guvern,

www.dacoromanica.ro

IASII DE ODINIOARA

221

dupd cel ce ajutise la infiintarea acestei coIi, a Mat subventia)


acordat, astfel c nu film mult coa1a. Vitlimescu nu se descuraja !

grafie.lui se faced intinse plantatii de duzi in Ia*r, la Socola,


Galata i Copou, iar in judeful nostru, la aucuteni I Criste0i;
precum i in judetele Vaslui i Filciu.
i

Dna Vitlimescu

Sofia sa Zarnfira, a fost subdirectoara coalei de sericicultur infiinfat de stat la 1865, la M-rea Galata. A fost o femee,
activ5, muncitoare peste ma'sur pentru rispandirea sericiculturii
a filaturei i a festoriei. In unire cu fiica ei Sofia Mironeanu, i.
cu ginerile ei Anibal Mironeanu, au reinfiintat coala de sericiculturd. Vitlimescu & Mironeanu", coal care face cinste i astazi2
Iaului i ldudat pinA i in striintate.
Contesa Asachi, cand i te lacea dor de Iai, sosea dela Paris i trIgea in gazdg la Iai la generalul MaVrodin, care q.edea
pe atunci in str. Muzelor. Se interesa de coala lui Mihail Vitli-,
mescu, la care tinea foarte mult. In casa generalului Mavrodin, se

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

222

&dean in onoarea contesei Asachi, petreceri la cad luau parte


iesenii de pe atunci. Venise i Vitlimescu la o serata i chiar in
toiul petrecerii a fost muscat de un cane tuebat.
Neputand fi ingrijit i tratat cum trebue, cgci nu exista pe
atunci leacul contra turbSrii, dupl trei luni a mu:it in cele mai
groaznice chinuri, plans de toti cad i-au cunoscut munca si priceperea sa, admirate de P. P. Carp, Dimitrie Otisti, Petru Poni;'
Baron Hurmuzache si Cava ler de Zota din Bucovina, Neculai Gane, A. D. Xenopol, Leon Negruzzi, Gheorghe Marzescu si multi
alti.
Mihail Sturdza cand a aflat de moartea lui Vitlimescu, a dispus imediat ca s se interneze in pensionatul Sf-ta Maria din Iasi
care pe atunci se afla in casele Codrescu (astazi orfelinatul Triaj),

pe copila lui Vitlimescu, pe atunci de 6 aniactuala directoard a


coalei de sericicultur dela noiinsarcinand pe Mitropolitul Calinic Miclescu s'a se intereseze de internarea copilei in scoata.
Tot Voda Sturdza, care tinuse mult la Vitlimescu, a mai dispus ca din averea sa person'al sa.' se plAteascd pensionatului Sf-ta
Maria 50 galbeni anual, pentru invaTatura I imbrkmintea copilei, prevrizand si in testament ca dup moarte, s'a" se dea 50.000
galbeni ca zestre fiicei lui Vitlimescu. Dar.. ca la noi.

Dup un an dela internarea copilei in scoald, s'a facut cunoscut vkluvei lui Vitlimescu de eatre administratia averei lui Vod'al Sturdza, ca s'a"si iea copila din scoal, fiin1c ar fi primit ordin
dela Voda. Sturdza, in acest seas.
Ceva mai tarziu, bezede Dimitrie Sturdza, fiul mai mare al

lostului Domnitor venind la Iasi si aducandu-i-se la vanostinta


despre msura de mai sus, a faspuns cI nu crede ca Voda sa fi
luat el holararea aceasta. Mihail Vitlimescu, cat a locuit la Iasi,
a stat i in palatul lui Vod'a Sturdza, unde astazi este Seminatul
Veniamin.
Dupla' moartea sa, vsaduva i copila lui, s'au mutat la Galata,

iar de aici iar in oras, cu scoala pe cate o infiintase in 1895 In tocalul viei dela Galata.
Regele Carol, de Cate ori venea la Iasi, a vizitat scoala de
sericicultur. II interesa progresul pe care'l fAcea scoala i II piacea s stea de vorlA cu Mihail Vitlimescu, care'i vorbea in dialectul prusian.
Dup un interval aproape de 30 ani, se intampl ca inteo 4

www.dacoromanica.ro

IASIT DE ODINIOARA

223

Regele Carol vizitand expozitia agrara din Bucuresti, din 1904, a


dat deodata de vitrinele cu produsele sericicole de gogosi, matasa filata si tesaturi de matas, dela scoala din Iasi Vitlimesqu
Mironeanu".
Imediat fostul nostru Suveran si-a adus aminte de numele

Vitlimescu, adaugand el era numele unui director al scoalei de


sericicultura dela Galata din Iasi, al unui om cum se cade, cult i.
muncitor. Regele a tinut atunci s vada pe directoara scoalei, a
felicitat-o si a ludat faptul ca fiica lui Vitlimescu continua opera
atat de folositoare Orli. Iar Regina Elisabeta, de Cate od vizita Iaput, vizita $i aceasta scoal, facand comenzi i aratandu-se multu-

mita de progresele scoalei, in special de matasurile de aid.


Sunt 15 ani de cand Reg:na Elisabeta a facut ultima vizita
Iasului si acestei scoli.
Stint peste 60 ani de cand existd aceast $coala-, care a trecut prin atatea mad greutati, cu foarte putina incurajare din partea tuturora. Scoala insa a continuat s dainuiasca, pentru c unde e tnunca si dragoste de propasire, fie saracia si nepasarea cat
de mad, rdsbate omul cum poate mai departe.

www.dacoromanica.ro

Gh. Marzescu i discutiile universitare


de pe vremuri...
(1860-1870)
Din primele sedinte tinute de catre consiliul profesoral al Uni-

versitkii din Iasi: pe dud era presedinte al consiliului scolar al

Universitkii noastrein 1860V. Alexandrescu, care era si directorul departamentului Ministerului Instructiunii, faceau parte
din acest consiliu la Iasi, inspectorul general al scoalelor, pe atunci Neculai Ionescu, directorul internatului din Iasi si 3 profesori alesi de catre profesorii scoalelor secundare si din profesorii invatamantului superior, printre cari: Lupascu, Velini, Columb, parintele Ionescu, Barnutiu. In una din aceste sedinte, Vasile Alexandrescu Urechia, in calitate de presedinte, a rostit o cuvantare spunAnd cal ministrul l'a insarcinat sa proecteze" statute
pentru Universitate, in care sa se cuprinda fiecare facultate. In
acelas timp, s'a prezentat si bula pentru facultatea de drept din
Iasi, din partea fostului Domnitor Mihalache Sturdza, dimpreund
cu acte relative la infiintarea facultatii de atunci.
Dupti ce s'a ales o comisiune compusa din Barnutiu, Sochi,
Marzescu, Teodori i CAlinescu, pentru a proecta" statutele, Universitatii, s'a radicat un incident asupra discursului %cut de Barnutiu, in numele consiliului scolar, pentru deschiderea facultatii
juridice. 5i atunci au urmat convorbiri interesante:
Presedintele V. A. Urechia a cerut sa se nutneasca o comisiune compusa din Barnutiu, Marzescu i Urechia.
Gheorghe Marzescu a raspuns ca mai bine ar fi s fac fiecare profesor discursul sAu, la care Urechia a repliicat: d. Marzescu ar vroi s facem o nuntA literara, iar Suciu a skit 0 a spus:
ca sti se facA un discurs in doua zile, ar fi peste putinta si dac
discursul d-lui Barnutiu nu e indestulAtor, sa insArcinAm pe Strat,..
sa faca altul mai bun. Urechia a mai crezut sa spue ca i MArzes-

www.dacoromanica.ro

IA*II DE ODINIOARA

225

cu, in intelegere cu Barnutiu si compue un alt discurs sat/ sa redeaga" pe celalalt.


Gh. Marzescu a mai adaugat ca a facut de mult o parte din
discurs, tusk' numai in consideratiune ca. consiliul a insarcinat pe
Barnutiu, nu a anunfat pe nimeni. Consiliul in utma, a fost de parere ca Marzescu si Barnutiu sa compue un alt discurs 4 dacai
Barnutiu nu va consimti la aceasta, atunci Marzescu sa fie preparat pentru discurs.
5i, dela chestiunea discursului, profesorii de atunci au trecut la chestiunea Infiintarei facultatii de medicina la Iasi.
Unul din membri vine la o sedinta si anuntal ca Domnitorul
Carol si-a exprimat &Mita ca s se faca o facultate de medicinal
in lug, de care se simte necesitate. Ct4ciureanu care a adus aceast veste, a adaogat ca el are proectat un program pentru chirurgie, dar ca e lipsa de oameni speciali, nu e cabinet de anatomic, greutafi in procurare de cadavre si a vor fi multe dificultalti,
pentru ca poporul roman nu vrea nici mortii sa-i spintece. Se teme
ca deschiderea facultafii de medicina sa nu fie o pripastie pentru
Iasi, sfarsindu-si cuVantarea cu urmatoarele cuvinte: mai putin pri-

mejdios ar fi jumatate de teolog sau jurist, deck jumatate de medic: acesta tae in came vie, omoara.
Ultimile cuvinte ale lui Cuciureanu au dat nastere la urmatoarele riposte: Gh. Marzescu a spus ca daca se vor primi superstitia si prejudifiul ca motiv impedecator la infiinfarea facultkii de

medicina, atunci niciodata nu se va putea infiinta aceasta facultate. Parintele Scriban a fost de parere 'a Universitafile
cand s'au infiintat, n'au .dispus de toate mijloacele necesare. SA
mergem si noi inainte, a zis parintele, caci tot inceputul e greu
si doresc ca cel pufirt medicii ce vor iesi din facultatea noastra, sa
poata inlocui macar pe babe, dar sa fie romani.
Oh. Marzescu nu a lasat pe parintele Scriban sa-si spue bine
ultimile cuvinte si a strigat: desconsiderati facultatea noastra..

Un incident s'a mai ridicat asupra numelui Universitkii.


Strat a zis ca sunt Universitki cari n'au facultate de medicina si
totusi au titlul de Universitate, iar V. A. Urechia a amintlit ca la
Barladpe vremea aceias'a infiintat un gimnaziu cu 3 clase numai si atunci cum se poate numi scoala aceasta: gimnaziu sau nu?
Desigur ca gimnaziu si tot asa se poate nurni Universitate, cu 3
facultati.
15

www.dacoromanica.ro

226

RUDOLF SUTU

Toate discutiunile aceste frumoase intre cei dinti profes.ori


ai Universiatii iesene, se fceau pe and in Universitate nu erau
decat 106 studenti repartizati astfel: 72 ia facultatea de drept, 15
la cea filosoficg, 5 la amndoua faculatile si 14 la cea teologia.
Din acesti 106, 102 erau romni, 2 armeni, 1 catolic si 1
evreu. Si acesti studenti erau unii din ei cu studii diferite: 48 erau gimnazisti absolventi sau seminaristi (cu 7 clase); 41 aveau
numai cAteva clase gimnaziale; 9 studiasera numai in inistitute pri
vate si 8 in clasele primare private.

www.dacoromanica.ro

Bacalaureatul de pe vremuri
(1890)

In actualul local al facultatii de medicinal, unde era mai Ina-

inte vreme Universitatea, se tineau examenele de bacalaureat,


pentru elevii $i elevele tuturor liceelor din Moldova $i anume in
doua sesiuni, in Iunie si in Septembrie.
Pre$edintele comisiunii la bacalaureat era aproape intotdeaima acela$: Andri Vizanti, iar membri in comisiune pentru greceasca $i latineasca, tot aproape intotdeauna aceia$i profesori: batrinul frbiceanu $i Costachescu, amandoi profesori la Seminarul
Veniamin Costachi, cel dintai de greceasca, al doilea de latina
*

La proba scrisa era mare lupt intre candidati ;$i profesori, cei dintai pentru... a copia, iar profesorii pentru a-i prinde.
Candidata erau impartiti in trei sali: d-rele putine la numar pe
,atunci, din absolventele liceelor de d-re din Iasi Humpel i Varlam, dimpreuna cu candidata, a caror nume incepeau cu literile
A $i B, in asa zisal sail a Potcoavei, din calla ea in aceasta sala
senatul universitar de pe vremuri i$i tinea $edintele in jurul unei mese in forma de potcoava In aceasta sail era foarte greu.
-de... copiat Profesorul care supraveghea candidata, se a$eza in
mijlocul potcoavei, de unde lesne avea pufinta sa' vada ce fac toti
elevii. A doua seal fiind cea mai maresala actuala a pa$ilor perduti $i a bibliotecii facultatii de medicinalcuprindea elevii dela
litera B On/ la S inclusiv. In aceastal sal, parte dintre candidati
erau a$ezati in band, parte cate unul la ni$te masute. Copierea aici era mai... upara., cad studentii Universitatii, $i alti elevi stationau in curte, iar pe ferestrele deschise, se puteau arunca fastile de Brae, legate cu $foara $i cu petricele, din cari daca nu

toate, mare parte din elecu tezele gata facuteajungeau la can


didati.

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

228

Sub mot:v de a bea apa, candidatii mai gseau in cani de


apa puse in acest scop in Cate un colt din sal, teze gata facute,
pe cari manile binevoitoare ale odaiasilor le aduceau dela cei din
afara. In sala a treia, din mana stanga de langa sala precedenta,
copiarea... se facea si aici cu usurinta, candidatii asezati pr:n band
primind din afara tezele.
Dupa proba scrisa, candidata reusiti treceau la proba orala,
iar cei cazuti primeau dela secretariat, jumatate din taxa depusa,
ldica 10 lei, cu cari chefuiau spre a-si ineca necazul caderei.

Universitatea veche

La examehul oral, care dura vre'o 10 zile, candidatii erau


liberi sa se prezinte in acest interval de timp profesorilor din comisiune, la cari vroiau, imprtindu-si obiectele, dupa cum le venea la socoteall. Fiecare profesor, sau cel putin doi, avea cite o
sala deosebit, asteptand candidata cari se prezentau pe rand in
zilele alese de ei insasi. In o sal, profesorii Erbiceanu si Costachescu, sedeau fiecare la cate o masuta, peste care stateau mal-dare de autori latini si greci.
Candidata erau intrebati ce autori au pregatit pentru bacalaureat si anume ce parte, pentru a fi examinati din aceast materie.

Amandoi profesorii, erau ursuzi si morocanosi, tipau si ocarau pe candidata ce nu raspundeau la intrebrile ce li se puneau.
Cuvintele ce 11 se adresau erau cam acestea:

www.dacoromanica.ro

[ASH DE ODINIOARA

229

Bine bre omule, daca nu stii latina si greaca, apoi ce


.ai invMat in 7 ani de liceu. Cum ai s traesti in lume, fara sa
poti traduce macar un autor asa de usor. Rau, foarte rau. Avem
sa ne mai IntAlnim la bacalaureat. Asa nu se trece".
Avnd insa si Erbiceanu i Costchescu inima de aur, totul
se marginea aici si caudidatul trebuia sa fie prea de tot slab, ca
s cada, caci de obste mai toti treceau.
In una din zilele de examen, se prezinta profesorilor Erbiceanu si Costachescu, doi absolventi locali, actuali distinsi profesori ieseni: d. Mihai Carp si sora sa Elena actuala d-na prof. Ibraileanu.

Venind mai intai la profesorul Erbiceanu, acesta fail a raDar dv. cine sunteti? Raspunsul fu : Carp Mihai si Carp Elena. Da, da, ingin Erbireanu. Dar care e Carp Mihai si care e Carp Elena?
$i d-rul Leon Sculy facea parte din comisiunea de bacalaureat. Ii placea sa faca glume cu candidata. La un examen, Intre,band pe o d-ra candidata despre electrofor, &Ansa a descris aparatul, spunnd intre altele ea se compune din un fir de par. D-rul
Sculy intreba imediat; De barbat, sau de femee, d-ra?
lar alt data, cernd unei candidate sa descrie camera lui
Sausure, aceasta a raspuns ca se produce la intunerec combinarea... D-rul Sculy, in fasul tuturora nu se putu opri sa nu-si pladica ochii de pe cafafog, intreba:

seze gluma: Rusinos fetiomen d-ra, s trecem la alta chesfiune".

www.dacoromanica.ro

Profesorul Lucescu dela Liceul National


(1895)

Desi seminarist, Lucescu a ocupat catedra de Matemateci ee.


la Liceul National, curs superior. Inca din cursui inferior, baetii
vorbeau cu frica de strapicia lui Lucescu si chiar profesorii de.
matemateci din cursul inferior, ca Paladi 5i Rosu, cand aveau la

<4.

Profesorul Oh Lucescu

lectie un baiat ce nu stia, ii spuneau: vei vedea ce ai s pa


teti cand vei fi in cursul superior, daca vei ajunge acolo, la d.
Lucescu. Acesta nu glumeste". Si, in adevar, cum ajungeai in clasa V-a, in prima lectie ce o aveai cu Lucescu, el te intreba: unde
ai facut cursul inferior si ce profesor de Matemateci ai avut? Apoi, incepea explicatia, vorbind rar 5i apasat, cerand cea mai de

www.dacoromanica.ro

lASII DR ODINIOARA

231

saVarsit liniste 5i obligand pe toti elevii sa urmeze pe un caet


special intitulat brulion", explicatia dela tabela.
Cfind te scotea la lectie 0 nu puteai rdspunde, Iti spunea cc
un aer zambitor, ca si cum ti'ar fi spus lucruri placute: ran., rau,
ai ramAi repetent. Iaca Iti pun 1".,. 5i acesta odata pus, era
greu de corectat. De schimbat o nota nici vorb nu putea fi i nimeni nici n'ar fi Indfaznit sag roage de asa ceva.
Sever era cu elevii slabi, stia insa. sa aprecieze pe cel bun'
cari 'insa nu trebuiau sa se lese pe tanjal, cad repede Ii schimba parerea si devenea si mai strasnic cu acestia.
Stiu ea poti, zicea el de multe ori, dar nu vreal. Esti
deci de cloud ori vinovat".

La teld nu era chip de copiat. DAdea trei, patru chestiuni


deosebite, astfel c fiecare elev avea alaturi, in spate 5i In fata
alti elevi cu chestiuni de teza deosebite, neputand deci copia unul
dela altul. Si cum chestiunile ce le dadea erau cele mai adeSe ori
probleme, nici din carte nu se putea copia.
$i paza riguroas pe care o exercita, silea pe elev sa scrie,
numai ceia ce stia, satt..sa dea... teza alba.
Cu cativa ani inainte de moartea sa, cu toga' aparenfa robusta ce o avea, caci era bine legat si ruman la fata, s'a Imbolnavit greu de piept, boala care i-ar fi venit dela o alegere Ode a
stat pe un timp de ploae, toat ziulica, sub bolta dela intrarea
vechii Primdrii din Iasi, (unde astdzi se afla Teatrul National, capatand o pneumonie, care niciodata n'a fost bine vindecata.
Boa la l'a silit, dupa recomandatia rnedicilor, spre marea sa
pa'rere de ratt, insa spre bucuria elevilor cari sapau de uni profesor ultra-sever, s plece, IncepAnd din Octombrie al fiecarui
an scolar, pana aproape de examenele &at vara, in Italia sau n sudul Frantii, in care timp era suplinit de vechii profesori dd matemateci din Iasi: Ion Rallet, Aurel Manescu si Ion Praia, eari
toti, desi destul de seven i ei, nu se puteau corapara cu Lucescu.
La examene Insa, apirea Lucescu i desi din cauza boatel
i 'se interzisese s vorbeasca mult, totusi examina el sau ruga
pe unul din profesorii cari'l suplinea 5i can Ii as:stau la examene,
sa pue Intrebrile.
Nota insa, in tot cazul, o punea Lucescu i vai de acel -care
bizuindu-se ca nu mai are pe Lucescu ca profesor. n'ar fi invatat
in timpul anulul.
,

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

232

Frica de Lucescu era atit de mare printre elevii, cari'l porecliser Lucifer, Incat intreaga preparatie de 10 zile dinainte de_examene, era Intrebuintat, de devil cei buni 1 cei rai, numai pen-

trtt Matematecile lui Lucescu.

De0 foarte sever, tucescu a foSt un profesor eminent 0


drept. A scos elemente de valoare dintre elevii sal. Atit de scru-

www.dacoromanica.ro

IASII DE ODINIOARA

233

pubs a fost Lucescu, Indt chiar o sutime dad ar fi lipsit unui


elev la examen, cu toate ruggmintile ce i s'ar fi fkut, nu i'o didwzlea. Conferinta clasei insa adeseori complecta sutimea ce lipsea
elevului. Lucescu a murit in stringtate, de cruda boal de care
fiferea.

www.dacoromanica.ro

De Max elev la Liceul National din lai


(1887)

Fiul mai mic al d-rului Max, pe care iesenii cei vechi l'au
.cunoscut cu totii, era dracos peste masura. Pe cat era de ineii
gent, pe eat era de lenes. De abea a putut absolvi cele 4 clase
liceale si cu tot regretul lui Vasile Buda, pe atunci director al liceului national, Eduard Max n'a isbutit sa treaca in cursul superior.

Liceul era pe atunci unde e astazi scoala de Bele-Arte, iar ca .


s ajungi pana la scoala, trebuia sa te opresti mai Mtn pe la Ghita Olteanu. Aici nu era elev al liceului national, ca sa nu'si pe
tread timpul cand lipsea dela scoala. Eduard Max era si lenes I.
absenta dela scoal, iar cand Ii dadea osteneala sa fie prezent in
clasa si cand era chemat la lectie, foarte lin4tit se radica de pe
banal si spunea profesorului c n'a preparat lectia. Colegii lui de
scoala cad mai traesc astazi, 1mi povestesc multe din ghidtrsliil
lui Eduard Maxmai tarziu celebrul de Max, care a uimit Parisul prin jocul sau admirabil.
Profesorii dela liceul national, din clasa IV-a, ii puneau nota 1 la toate obiectele. Intr'o zi insa, Eduard -Max se 'ntrecu. La
clasa de fizica a profesorului Gh. Urziceanu, s'a hotarat nu numaii
s se radice in picioare din band, ci s vina chiar la tabela, cand
a fost scos la lectie. Colegii din bane/ nu stiau ce s creada. 0 fi
stiind in ora aceia lectia Eduard Max, ca s'a dus pusca la tabela:
A bolborosit dansul cateva cuvinte, dar imediat, foarte linistit, a spus profesorului ca nu s'a preparat i, fara a mai astepta
vre'o vorba din partea lui Oh. Urziceanu, s'a reintors in banca,.
de unde a auzit apoi cuvintele profesorului salt: desi n'ai spusnimic, dar fiindca tot vrid un progres, caci ai venit Ora la tabel:4,
IV pun nota 3.
La sfarsitul anului scolar, media generala a lut Eduard Max..
era 2.50.

www.dacoromanica.ro

235

1A$11 DE ODINIOARA

$i clack' moda in afard de scoala la tinerii cheflii era tinuta


cu multi sfintenie, Eduard MaX a vrut s'o introduca si in scoala_
Venea la scoal, in ghete de lac, cuiobenul pus pe o ureche ci en..
monoclu.

Elevul Eduard Max.

11 prinde directorul Buda' intr'o zi 'imbrkat astfel.


Luat din scurt, de ce umbl cu joben, Eduard Max a opus
ea' nu are alt parade, asa Inca trebue sa vie la coal cu joben
san cu capul gol si neputnd umbla cu capul gol (moda aceasta A
prins la bdetii de astzi din licee) este nevoit s poarte joben.
Parintele san drul Max, ave o vie la Socola.(astazi proprietatea d-lui Trihub). Era in culmea fericirii Eduard Max 'eand putea spune colegilor sai ca tatal sail are proprietati. Pentrik ea topta
lumea sa afle ea familia sa are ovie, si-a tiparit earti de vizit4 astfel:

Le Prince Edouard de Maxembourg de Socola". A Meat


mereu vizite pe la toti cunoscutii, spre a !Asa cartile de vizita ast
fel tip5rite.

www.dacoromanica.ro

236

RUDOLF SUTU

Disperarea pArintelui sari el Eduard nit se dadea la carte, a-

junsese la culme. Soarta biatului era hotarata de cltre plrinte:


s fie dat la cismArie, chiar la cismaria care se afla in localul actual al Camerei de Cornell unde la etaj locuia d-rul Max.
Sosise insa vremea bailor. In fiecare an familia Max pleca in
strainatate i nicrodat nu ocolea Parisul.
Eduard Max care avea dispozitii, de and era in liceu, pen-

tru teatru, in mai multe randuri a declamat la diferite reprezentatii de binefacere ce aveau loc in sala Amicii Artelor" unde astazi este Conservatorul de muzic i declamatie, dovedind cl are
talent.

A rugat pe tatal san, and au plecat in strainatate, ca la Paris sa-I duel' la un profesor, care sii dea parerea dna poate sau
tin sa intre la Conservatorul din Paris.
D-rul Max nici n'a vrut s auda la inceput de a$a ceva, dar
oclat ajunsii familia Max la Paris, baiatul ii tot dadea zor tatdlui san, sa-1 duel numai cleat la un profesor renumit, care sa-i dea
sentinfa, clacl are sau nu are talent la declamatie. Si dup ce Eduard Max s'a prezentat profesorului $i a arAtat ce $tie, a primit
cia-mi voe sa-ti dau un sfat parintese:
urmMorul slat pArintese:
. arta $i d-ta nu suntefi fact* unul pentru altul; dacd parintele d-tale are vre-o bucata de pmnt, dute i o cultiVa...
Cel mai incntat de acest rspuns a fost d-rul Max, careli
Iu imediat fiul i plea in alt parte, la bi in Franfa. Dup trecere de cloud luni dela aceasta scena, familia Max s'a reintors din

nou la Paris, pentru ea de aici sa piece in taxa.


Fr $tirea tatllui slu, Eduard Max se duse la acela$ profesor, rugindu-1 sa-1 examineze din nou. Si dup ce mai ascult Inca odati pe tanarul Eduard, incntat de progresele vadite flcute

Antr'un timp atAt de scurt, profesorul serise d-rului Max elteva


randuri, prin care-i ardta c/ revile asupra primului slit verdict $i
ea consintte a pregati pe fiul sari pentru a intra la Conservatorul
din Paris.
Nu trecuse nici 3 ani, $i Eduard MAX care intrase printre cei
..dintai la Conservatorul din capitala Fratireit absolvi $coala cu pre-

mitif I, la dram% si comedie, ceia ce, sedan ziarele pariziene de


.atunti, ntr se intrimplase &cat de 3 ori de and exista Conserva....torul din Paris:

www.dacoromanica.ro

loan Paul
(1890)

Sunt aproape 7 ani de Ale de cand bine cunoscutul profe


sor iesan de pe vremuri, loan Paul, a parasit orasul nostru, pentru a se stabili la Cluj, unde fusese numit profesor la Universi*
tatea din acel oras.

Ion Paul,

Cu acea ocaziune a avut loc o Vgapa de despartre, ofelita_


de numerosi prieteni i4eni si cand acel ce a fost loan Paul, miscat pana la lacrimi de dragostea ce i s'a aratat, a spus: cuvintele ce mi le adresati, e merindea cu care ma voi duce dincolo de
munti. Cea mai mare dorinta a vietii mete a fost sa Wiese in Iasi,
in orasul unde au scris: micul Homer roman loan Creanga si Mihai Eminescu si unde impreun cu vechiul meu amic Miron Porn-

piliu, am lucrat impreuna la alcatuirea de carti pentru tinerime".,

www.dacoromanica.ro

238

RUDOLF SUTU

lar acum cateva luni in urma, loan Paul trebuind sa te retraga la pensie, si-a exprimat dorinta ca restul vietii sa'l petreaca la Iasi, dorinta pe care nu a putut'o indeplini, din motive necunoscute. Doar rmasitele sale pamnteti au fost aduse si inrnormantate la cimitirul Eternitatea, alaturi de ale vechiului sau
prieten intim loan Praja.

Miron Pompiiu

Plecat din tara Motilor lui lancu, loan Paul acum vre'o 37
de ani, a venit in vechiul regat, incalzit de focal sacn4 al patriotismului si cu cele mai mari iluzii despre viitorul neamului, romanesc.

Incetul cu incetul, loan Paul a devenit o figura insemnata a Invtamantului romanesc din regat i ca profesor i ca scriitor Si ca
conducator al scoalei i ca autor didactic.

Cu aceleasi simtiminte, cu aceioi menire cultural, loan


Paul, care a lasat in urma sa, in special la Iasi, experienta didactica dobandit prin devotamentul sau pentru problemele scolare
de tot soiul, a plecat in Ardeal, unde era nevoia mai mare si raspunderea mai grea, a plecat la datorie, dar a plecat i pentru ca
glasul rugator al celor de unde a plecat, Il rechema.
Pe unde, aid in Iasi, n'a fost loan Paul profesor? La liceul

www.dacoromanica.ro

IASI! DE ODINIOARA

239

national, la liceul internat, la scoala norrnala de fete, la scoala


militara, la institutul Humpel, la seminarul Veniamin Costachi

Si cnd in gara Iasi, in ziva plecarii sale la fratii no#ri ail


Transilvania, iesenii l'au condus s,i i-au urat drum bun, until din
vechii prieteni imbratisandu-1, i-a spus:
Du-te si spune celor cu care vei trai si. pe care-i vei cuceri, ca si pe noi, ca nu e totul putted In vechiul regat al Roma,niei; du-te si spune ca o viata intreaga am servit credinciosA idealului care a calauzir sufletele pe drumul biruintii de astazi; 'mai
spun e-le ca suntem dinteo bucata, corecti si muncitori si ca ol lume notta, nu pentru noi ci pentru cei de dupa noi suntem hota-,
rti a cladi, cu orice mijloace si peste capul tuturor, la care che-imam la lucru si pe fratii de acolo.

www.dacoromanica.ro

Uncle se'nvata. in Iaii notri


(1880)

In foarte multe case, unde astazi nici pomeneal nu mai este,

6 alta data in ele au fost vechile scoli Sau pensfonate partkufare din Iasi, in aceste ateva case s'a dat de catre dascalii de 'altunci, o educatiune aleasi fiilor de ieseni. Se preda germana si
franceza in deosebi.
Iesenii isi amintesc de cele mai de sama pensionate de W-

O, cari au disprut odata cu cei cad le-au infiintat. La pensionatul Caracas din strada Armeana (astazi casele d-lui avocat Vei-

ler), s'au perindat nenumarati elevi, cad mai tarziu s'au relevat
prin soliaitatea cunostinteior dobandite. Aici a irvatat ci elevul
loan Botez, actualul director al Bancii Iasilor si profesor univ!ersitar.

De ce nu s'ar aminti printeo modesta placa asezata la intra-,


re, ca a fost Candva aici pensionatul Caracas?
$i care dintre ieseni nu'si aminteste de vechiul pensionat

Scenk, condus de batrnul modest Scenk si de sotia sa, cad au:


adus altea servicii scoalei, ceia ce insa n'a impiedecat ca la sffir
situl vietii sa simta amar greutatile existentii lor. Intr'o casuta mica mai intai, din str. Coroi, inclaratul Comandamentului Corpului IV de armatd, zi cu zi sotii Scenk s'au sacrificat pentru ca
scoala pe care au condus-o, sa fie la inaltime. Devotamentul lor
insa fao de nenorocitii copii surdo-muti, a fost neintrecut.

Dela pensionatul Scenk au iesit absolventi fratii Gane, Al


bert si Henry Ghica, Arthur Sion, fratii Botezatu, G. Rosnovanu,,
fratii Gruchol, Maugsch etc.
De numele Rang este legata o build parte &Ai amintirea ce a.;

avem despre primele pensionate si scoli particulare ze au fost


cfindva la Iasi. Gradina de copii condusa de d-ra Julieta Rang si
mai tArziu de concetteana noastra d-na Rang, a avut timpul ei...
de splendoare.

www.dacoromanica.ro

IASII DE ODINIOARA

241

Tot asemenea i de pensionatul Curius $i de pensionatul


Frey, primul din Fiala Sturzoaei, at cloilea din str. Carol dela Copoll La acest din urma pensionat a invatat $i d. Henry Catargi,
fost mare$al al Palatului.

Scenk

Pensionatul Weitzecker din str. Tautu, se deosebea prin frumoasele productii de scrim. Aici printre altii a Invatat $i Paul
Ventura, fratele aceleia care a fost o distins doamna din Iai
Lucia N. Canangu. In sfarsit, un alt pensionat de MO era Chaiol din str. SArArie.

Printre pensionatele de fete, a fost in primul rand Humpel


din str. Carp, pensionat care a desvoltat atat mintea cat $i sufletul copilelor incredintate lui. Apoi, pensionatul Daudin de Per-

rier, condus de sotia fostului director al inchisorilor si care o.


cupa cldirea unde este astAzi caminul studentelor din str. Carol,

peste drum de Universitate. In fostul pensionat Varlam din str.


Universittii, mai inainte se afla pensionatul Maevschi.
Dona licee insa de mare insemnatate au fost liceul nou, pe
locul unde acum este $coala normald de fete din str. Carol $i institutul academic uncle acum este $coala Oltea Doamna din str.
Cogalniceanu, ambele fuzionand mai tarziu sub denumirea de In16

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTtr

242

stitutele-Unite, avand la inceput cursul inferior in str. Carol, iar


cel superior in str. Cogalniceanu. Pe aici au trecut generalul Petru Grecianu, Dimitrie Bogonos, G. Dunkan, generalul Manolescu Mladian, Neculai Cananau, Alex. si Lascar Rosetti, Ernest Canano etc.
Sa le tinem minte pe toate aceste, scoli vechi cu oameni cari
le-au condus, cu toat vrednicia i cu toat dragostea pentru Ia5u1 nostru.

Un alt pensionat vechi din Iasi, a fost acel al lui Jordan din
strada Sardrie, 1w .actualele case Cozadini, ocupate astazi de eatre Siguranta generald. Cam de pe cand a fost focal cel mare in
Sardrie, a inceput a fiinta i acest pensionat. Jordan era elvetian,
frate cu profesorul Jordan dela scoala centrala din Paris. A sosit
la Iasi, adus ca repetitor al tinerilor Canta, al lui Vasile, tatal lui
Matei Cantacuzino, al lui Iancusor si al celui de al treilea frate.
La inceput Jordan nu, a primit ca elevi In pensionatul sau,
cleat pe fiii celor mai cunoscuti ieseni, iar mai tarziu pe toti aceia cari veneau i cereau inscrierea la scoala sa.
Pe aici au trecut fratii Alexandra si Gheorghe Liteanu, fratii 'Alexandra, Neculai si Mihail Satu, fratii Ghica Brigadir, Macarovici (generalul Macarovizi), Crupenschi (colonelul Crupenschi), fratii Catargi, Oscar Moruzi, Dimitrie Moruzi (cneazul si
publicistul), Cantacuzino, d-rul L. Russ, dr. Gh. Bogdan, fratii
Gall, Grigorie Cogalniceanu, Vasile Jora, Matei Gane, Neculai
Gane i atatia altii, ieseni despre care pastram amintiri frumoase
si duioase.
Jordan a fost i profesor de 1. franceza la Academia Mihalleana.

La pensionatul lui, erau intre altii profesorii: I. Burry de


limba franceza, dr. Oscar Mihailis de limba germana, batranul Torna Savescu.

Vechi pensionate de fete din Iasi mai erau: al Doamnei Joie,

care din str. Pacurari s'a mutat mai tarziu- in str. Muzelor; al
doamnei Sacheti, care isi avea pensionul la deal la Copou; al
doamnei Gall, mama d-lui Gall, fost secretar general al Primariei
com. Iai. Pensionatul era in stradela Sf. Atanase. Dintre foasteIe
eleve dela acest pension, traesc astazi numai cloud: d-na Elena dr.
Peride i d-na maior Vasilescu, doamne cari n'au prasit de loc
lasul.

www.dacoromanica.ro

LW DE ODINIOARA

243

Mai erau: pensionatul Doamnei Fajare, din strada foasta


Romana i din str. Asachi, local ocupat astazi de care orilelina-

Institulul Fajare de pe vremuri

dill Regina Maria". M-me Fajave era o batrana franceza, devo-

tati crestevei -si educatiunei fetelor si dansa se facuse repede cu


noscuta la Iasi, ca o bun profesoara.
In str. Toma Cosma era pensionatul doamnei Granijin. Aici
au invtat multe eleve. Printre acele cani nu au prsit de loc la

www.dacoromanica.ro

244

RUDOLF SURF

sul, ramfinand si traincl in acest oras, stint d-nele dr. Sculy si


Triandafil.

Doamna Pet:t, era o femeie foarte instruiti. Se ocupa mult


de eleve. Ieenii cei vechi Ii mai amintesc de &Ansa, cand duzea
elevele la scoala, Inteo trsura mare, iar seara le aducea Indarat.
Un vechiu pension cunoscut era si Knoch.
Un alt vechiu pensionat, care functioneaza i astazi, fara in
trerupere de aproape 60 de ani, a fost infiintat de catre d-na Ma

D na Maria Herovanu

na Champalbert, in anul 1867. Maria Champalbert, era diplomatga Academiei din Montpellier, femee foarte culla, superioara si
distinsa. Institutul infiintat de &Ansa, a luat fiinta mai intai la 132atra-Neamt i aceasta datorit unei intamplari: venind din Franta

sa'si vada niste rude stabilite la Piatra, a Minas in acest oras,


fiind rugata de prefectul de pe vremuri Milus, precum si de multe
alte mad familii din Piatra, s fundeze un institut francez, cad in
acele timpuri lipseau cu desavarsire in acel oras. 5i, intelegand
nevoile timpului, inteligenta, cu1t i inzestrat cu o energie deosebit, si-a castigat repede increderea i admiratia tuturwa.
Multe generatd Ii sla'vesc memoria. Romania Ii ajunsese a

www.dacoromanica.ro

CASH DE ODINIOARA

245

doua patrie. De Cate ori vorbea de tara noastra, isi arata toad

avand la mijloc pe foasta lor directoara

dragostea pentru dansa.


Pe singura ei lEct, actuala distinsa d-n M. Herovanu, ma-

Ca

"r)
a)

Ca

cla

ta

0.
C.)

0
Ca

Ca
Ca

Ca

ma eminentilor no#ri concetateni d-nii Eugen si Alfons Herova


nu si a d-nei Lucia Nicolau, a maritat-o dupa un roman.
Sosit in tara in urma autorizatiei date de Ministrul instruq-

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUM

246

fiunei publice din 1867, Tell, a infiinfat institutul ub denumireaA


de Pensionat privat franco-roman", iar dela anul 1893 acest pensionat fiinfeaza la Iai. Din acest an pensionatul a functionat -sub
conducerea fundatoarei Inca acum cafiva ani, `jar dup moartea ei,
conducena aluat-to -d-na Herovanu dimpfeima cu fiicele ei d-Ua
Lucia Neculau i d-ra V. Herovanu.
Lozinca fundatoarei institutului se pastreaza cu sf'nfenie
astazi: seriosifatea in cultura i in educafia elevelor.

www.dacoromanica.ro

loan Caragiani
(1890)

Intr'un ajun de Anul Nou in 1921 acel ce a fost Ion Cdragiani, profesor de limba si literatura elina la facultatea de lit
fere din Iasi, decan al facultatii de litere, membru al Academiei
Romne,
si'a dat obstescul sfarsit.
A fost un om modest toata viata, cat a trait'o. Si tot asa det
modesta i'a fost ultima lui trecere prin strazile Iasului, atunci cand
in seara zilei in care Ion Caragiani a inchis ochii pentru totdeau#

na, un simplu car funebru tras de doi cai si urmat de o singur1


trasurica, i'au condus ramasitele pamntesti la citnitir.
A trait savantul acesta fr sgomot, fr parada.
Era de loc din Clisura (Macedonia) din parinfi celnici cari
stapaneau turme de oi. A fost dat sa Inv* la o coaI greceasca
din Macedonia, de unde apoi a nimerit'o todmai la Iasi, unde a
invatat romneste si incetul cu incetul a aiuns unul dintre cei mai
de sama profesori universitari.
La facultatea noastra de 1:tere a fost numit profesor de limba si literatura greceasca la 1 Aprilie ziva farselor i glume-

lor 1865, fiind deci cel mai vechi profesor al Universitatii

Wig

.sene, dimpreun cu Neculai Culianu.

Facultatea din Iasi l'a avut aproape 50 de ani profesoro


stand alaturi de A. D. Xenopol, Anton Naum, Petru Rascanu, C.
Leonardescu, Teohari Antonescu, cu tot:: disparuti si de d-nii profesori Ion Gvnescul, Al. Philippide, P. P. Negulesdu.
Dar prelegerile sale de limba i literatura elina cu atat au
fost mai gustate, cu cat studentii ca i profesorii Ii sorbeau anecdotele, pe cari Caragiani stia sa le povesteasca in chip deosebit
De Cate ori n'a povestit patania sa cu un lutar figan! La
o petrecere din Iasi, a fost invitat i Caragiani. Printre invitati erau profesori universitari, colegi de ai lui, persoane din societa-

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

248

tea igana, profesori secundari si... un taraf de lutari tigani. Cantau lautarii de asurzeau intreaga cask'.
Pupa miezul noptii, and lumea incepuse a se rani, un profesor se apropie de lutari i adresndu-Ise celuia care conducea
orchestra, ii spuse:
Uite, vezi pe cela de colo (aratind spre Ion Caragiani).

E profesor universitar, om mare, insa $tie sa ante din scripca


ca $i voi, cad e de al vostru. Duceti-va si'l rugati sa ante si et
cu voi.

Ioan Caragiani

$i, lautarul tigan nici nu mai astepta altceva si se duse pu$Ca la Caragiani. Wand $i cu aerul de prieten 0 de... compatriot, ii dada de-adreptul lui Caragiani: Ne pare bine a ai ajuns
asa de mare 0 c unul din ai nostri e i profesor universitar; dar,
uite ce te rugani, trage-i si d-ta din vioara cu noi si nu-ti fie ru$ine.

Taci mai, replica Caragiani, ce tot vorbesti...

Lag c ne faci cinste, raspunse tiganul lautar, mai canta


si d-ta, sa auzim i noi...

Si Caragiani a trebuit sa incerce total spre a convinge pe


tigan, a nu e nici lautar, nici tigan.
$i acel care avea studii serioase asupra Macedoniei, acel
care a tradus i a adaptat din greceste, acel la care se gasise, du-

www.dacoromanica.ro

[WI DE ODINIOARA

249

pa ce a inchis ochii, tin incept de diction!' Macedo-roman,In


t

I'

,. ,

...:17

.,..,,
..

. z..-

z*/..7:-'4:.-- ..r.,..-

-6'

I.

--)''
4-'

---,

",

h:k :.1.
k :i

',/;45-7

:''

-,(-e

1:1'\

1.
%

4,

-1

----

;-,,-.

..,

40- .

r-"er -

.r-

gr

'I '

,I

tel. P11,4

.-

..

-g

'I 7? : .

1 ,r 6 1.1r..5r jr.

,_,.....*_..

., ,

,..2

Z'e 4Inekt-..7-x,*

.....t....,. 1--

Ion Caragiani invitat de un lautar tigan sal traga din vioara

una din zile ducandu-se cu car* spre Podul Iloae, a dat pa sosea
de o satra de tigani, cam pe la Valea Lupului. Tigatiii zarindu-1,

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

250

au crezut.ca e unul de-ai lor i pe data, sireti cum sunt, s'au sr."tuit sa'i traga chiulul si anume cand Caragiani ajunsese chiar in
fata lor, tiganii s'au facut ca se bat intre ei, arrienintandu-se cu
drugi de fier, scuipandu-se, sbierand si producand un sgomot infernal: ca la tigani. Caragiani crezand de-al binelea ca e curata_
batae, se cobora din caruta i venind in mijlocul lor, cauta sa'i
impace: bine ma, ce v bateti, ca nu e frumos, li se adresa. Atka asteptau dihaniile de tigani i atunci unul dintre ei, incepu, si
mangae pe Caragiani i s le spue celorlalti: Iaca, boeru o sa
ne impace... i cu totii incunjurandu-1, chipurile ca.' au gasit in el
pe zeul impaciuitor, i'au pipait hainele, pe la buzunarele rurtucului, pe la acele ale jiletcei... pana in sfarsit; s'au impacat.
Caragiani a plecat multumit ca a putut face o fapta intr'adevar mare, impacand tiganii.
S'a urcat din nou in caruta, si'a aprins mucul de tigara,, ca,
re'i ardea buzele,
trantit palarioara pe cap si a pornit mai departe; si cand a vrut sa'si tearga fruntea de sudoare iea batista
de unde nu'i i cand a mai vrut .sa se uite cate ore sunt, ioc si
ceasul i atunci a intors caruta si a venit din no.0 in mijlocul tiganilor i vorbind cu buliba'sa cel mare, i'a spus ca nici batista,
nici ceasul lui, nu sunt cu nimic vinovate de sfada tiganilor si
ea' skil I fr dea indarat. i i le-au dat.
Acei cari l'au cunoscut pe Caragiani, par'ca'l vaci i astazi:
scurt, bine legat de trup, rotund si plin, cu fruntea larga, mustti
lungi i groase, ochi lucitori, sprincene dese, in sfarsit o figura
original.

Intra in clasa dela facultate, iarna, cu capul infundat in g-ulerul unui modest palton, spre a'i fi mai cald, purtand la gat, o
legatoare lath' de lank', care'i acoperea aproape intregul obraz.

5i cand vorbea din Tucidide i cand istorisia din Oedip, de


Prometeu si de atatia i atatia, Ii curgeau anecdotele, snoavele si.
glumele.

De cate ori nu a fost vazut numai in halat i cu fesul in cap,


stand ingandurat, privind pierdut spre copacii din gradina Universitatii, de pe prispa caselor unde locuia (astazi Seminarul de slavistica).

Cu prilejul unei vizite a Regelui Carol la Iasi, Regele dorind s aiba la dejun pe Caragiani care era neintrecut in anecdote,,

www.dacoromanica.ro

IASI1 DE ODINIOARA

251

a trimes un agh:otant sail invite. $i aghiotantui a dat de Caragiani imbracat numai in halat, cu fesul ros in cap, tologit pe pris
pa caselor dela Seminarul de astazi de slavistica.

loan Caragiani (china o ultima fotografie)

Niciodat insa Caragiani n'a uitat s povesteasca tuturora


patania sa din Turcia cand vroind s o viziteze, cu ocaziunea ple-

carei sale la Ianina, a fost dat drept spion si la'anduPse

un si

mulacru de perchezitie, s'a gasit c aparatul de fotografie, ar constitui o dovada de vinovatie. A stat Caragiani mai bine de a lung
de zile arestat, liana a intervenit ministrul Romaniei la Constantinopol. Cand a fost eliberat, Caragiani a luat vre'o 15 albanezi

marinari, i'a dus intr'un Vail de munte, a pus la fript mai multi
miei, si a tras un chef cu lutari, de a niers vestea hat departe...

www.dacoromanica.ro

Cantaretii de odinioara
(1890)

E unul care si acum mai Viefueste si care pe vremuri, facea


sa rdsune centrul Iasului de glasul sau frumos, Gh. Bortearru.
Canta cu atata caldura i dadea atata expresie cuvintdor,
twat induiosa pe cei ee4 ascultau.
Incepuse sa cante n lasul nostru, la Ha la de bere, instalard
uncle astazi este posta din str. Lapuvieanu.
Nu era sara, ca s nU i se spue lautarului : Zi-ne, zi-ne
curn tii tu sa ne zici, stii cu dor, cu foc la inim, o doind..%
$i incepea sa ante i canta cu atata uitare de sine, cu atata

caldura, incat ii se lareau i lacrimile. 5i plangea si canta si 4


era intrebat de ce plange, raspundea: asta nu se poate spune.
Si lautarul din Iasi n'a lipsit dela nici o petrecere a altora.
El era sufletul, el era acela care incalzea, care misca pe toti.
$i canta tot ce( i se spunea, mai mult jalnic. La una din aceste petreceri, a cantat Steluta". Dar nu sfarsi versul al doilea
podidi un plans, care l'a inecat aproape, iar chitara i'a amorfit. Lacrimile l'au muiat cu totul.
Lasafi'l cucoane, zise unul din tovardsii lui. Nu mai poafeeri
Ingropat o fata de 17 ani, termind scoala anul asta...

In Lautarul sau", N. Beldiceanu spune: Cand aveti un


Inort in casa, nimeni din voi nu canta... pe cand bietul lautar, el
v zice cand sunt fiere a lui zile de amar"...
Nu fnult dupa aceia, in una din veri, niste lautari cant= in
radina Tanasachi dela foasta Chateau-aux-fleurs. Era lurid.' si fruznos. De gardul gradinei, in strada, statea razimat un Wean ascultand muzica lautarilor. Era el, cantareful de odinioara, fara de
.care nu se putea petrece si acuma era dat uitrii.
Nici un lautar din ceilalti nu mai voiau sa-1 iee, cad era ilia-tran. In ochii lui erau pared lacrimii trecutuluice nu se mai intoarcei ai viitorului, a carui taina nimeni n'o poate sti.

www.dacoromanica.ro

IASII DE ODINIOARA

253

$i acum cand il vAd, de abea tAraindu-si pasii si de abeia


duandu-si existenta, para i-asi spune:

Gh. Borteanu cantand in until din saloanele Iasului

Ai inveselit odinioari atita lame, ai fa'cut prin cantecut,


fail jalnic de multe ori pe atatia sa." 16crimeze si n'ai dus greul
vietii atunci printre cei ce te-au inteles. Cu ce tc-ai ales ing azi,,..
bAtrfin duios, din tot farmecul care 1-ai Imprstiat candva in 1ume3

treeing a lasului?

www.dacoromanica.ro

Institutorul Tincu
(1890)

Const. Tincu era unul dintre cei mai vechi institutori din
Iasi dimpreun cu batrinul Stauceanu, uncle atatia i at'atia am
invatat, la scoala pr:mar din foasta strad 40 de Sfinti, astzi general Berthelot.

Institutorul Tincu

Constantin Tincu a venit la Iai din comuna Vanatori jude-tul Neamt, de acolo unde arhimandritul Chiriac Neculau dela Mana'stirea Neamt a infiintat scoala care'i poarta numele.
Dup ce a urmat cursurile gimnaziului Stefan cel Mare i

www.dacoromanica.ro

IASII DE ODINIOARA

255

apoi ale liceului national, a fast numit institutor la Tg. Neamt


unde invalase i dansul cursul primar, iar de aici la Bacau i in
urma la Iasi, la coala No. 1 Snide, asazi Vasile Alexandri unde a functionat timp de 10 ani. Mai tarziu a fost director al coalei primare No. 2 Sararie, care pe acea vreme era in casele unui
preot dela biserica 40 de Sfinti, situata chiar peste drum Si vecina
cu liceul militar. In urma aceasta coala s'a mutat in localul propriu, pe locul caselor Quinezu din strada Romana, astzi Lascar
Catargi, purtand numele de Mihail Cogalniceanu. Tincu a functionat aici mult vreme, p'ana ce oboseala i munca l'au snit & se
retragd la pensie. 0 viata. Intreaga, ca toti dascalii care-0 inteleg
menirea lor, si-a trecut-o numai i numai pentru instruirea i edu-urea copiilor, in aerul inchis i colbait al coalei.
In timpul carierei sale de institutor, fqarte multi oameni de
sama. si'au C4tigat primele cuno0inti instructive 0 s'au condus
in urma in viatd, dupa povetele lui parinte0i. Nu se'ngrijea nu-mai de hrana sufleteasca a colarilor, ci i de hrana de toate zilele. La cati copii s'araci, Tincu, dup ce se isprvea clasa de dimi-neata, nu le dadea gologani, ca s aiba ce manca!
Era de o blandet t i bunatate neintrecuta. Toata viata a
muncit numai pentru scoala.
In orele de dupd clas, acasa scria carti pentru colari, intr'un stil foarte u$or si cu multd metodd pentru a inlesni invtamantul geografiei. Manualele de geografie ale lui Tincu au fost,
pe vremuri, mult cautate.
Cand se punea s alcatuiasca geografia unui judet, Tincu Caldtorea, scotea vederi, aduna date, merg2a dela autoritti la autoritati i a intocmea intotdeauna o lucrare de sulfa%

Din toata munca lui, area i atat de producatoare pentru


colari, nu s'a ales cu nimic, deck doar cu saracia, cad a murit
sarac.

A fost i membru activ al societatii geografice romane din


Bucure$ti.

Foarte prietenos i vesel, asa era cu colegii ca i cu elevii


sdi. La o lectie de Religie, pe and vorbea despre crearea !mail,
un elev din banca nu era atent la cele ce spunea Tincu, ci votibea inteuna cu vecinul sau.

www.dacoromanica.ro

256

RUDOLF SUTU

Cine a fa'cut lumea, George],

pe elev.

a intrebat deodat Tincu

MAUI LIMN ell donmule, rAspunse elevul.


Elevul era George] Ma'qescu, pe care Iau1 l'a pierdut de
timpuriu, pentra totdeauna.

www.dacoromanica.ro

George Panaiteanu-Bardasare
Corespondenta cu D. A. Sturdza
(1859)

G. Panaiteanu-Bardasare este unul dintre bArbatii moldoveni

cari a introdus pentru intiasi data cultura inalt artisticI.


Egumenul mAnKstirii Todireni din Burdujeni, Sofronie, l'a
adus pe Gheorghe Panaiteanu-Bardasare la Iasi, uncle a urmat

G. Panaiteanu-Bardasare

cursurile scoalei dela Trei-Erarhi si Academia Mihaileana. Gheor-

ghe Asachi gsind in el un talent mare, a staruit de 4 s'a dat o


burg pentru a pleca la Mnchen, ca s se perfectioneze in arta
litografiei, cu von Pilloty, si in Arta picturei la Academia de Arte17

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUM

258

frumoase de acolo. A stat aici limp de 18 ani, uncle ti fAcuse popularitate si a fost incurajat pin comenzi artistice, avand prieteni
din Romania, oameni insemnati ca: fratii Sturdza-MiclAuseni, Diamandopol, Dassiade, pictorul Lemene colegul sAu i altii.
Dimitrie Sturdza, fostul prim-ministru i sef al partidului li-

beral, i-a scris nenumArate scrisori, ca s vie in tail, pentru ca


s introducd arta, de unde insA colegul sau Lemene artist-pictor,
care venise inaintea lui l Iai, Ii scrisese c putind incurajare se
d aici artei. Cu toate acestea, se 'ntoarce in taxa', dup ce mai
urmA la Berlin si arta fotografiei spre a-i folosi.
Sunt foarte interesante si bine de retinut scrisorile 1i o Intreaga corespondenta dintre George Panaiteanu-Bardasare si Dimitrie A. Sturdza, pe atunci tanAr de tot, fAcandu-si studiil'e la
Berlin, de unde reintors in lark' si asvArlit in politicA, a fost mai
tarziu in atatea randuri prim-ministru si set al partidului liberal.
Mu lte din aceste scrisori, adresate marelui artist iesan, nu
sunt de loc cunoscute. Pentru viata atAt de bogata a Iasului mai
vechi, le redau aici intocmai. Din cuprinsul lor se va mai vedea
si ce bun roman a fost Dimitrie A. Sturdza.
Berlin, 11 Aprilie, 1854.
Scumpe prietene,

De nu Vain scris mai de demult, pentru ca sall muKumesc


pentru frumosul roman, pe care ai avut bundtatea sd-mi trimeli,
te rog sA mA 1ertt st sA primesti acurna ale mele multumiri, ca Si
and le-asi fi dat atunci, fiindc ele sunt intocmai asa de sincere.
In adevr, ai fAcut mie i fratilor i d-lui Campeanu o bueurie nespusA, deodatA par'ca nu ne mai aflam in Bonne ci in mijlocul Carpatilor; nu numai ImbracAmintea cAruia ii lipsesc numai ochineele (romonii la noi au intocmai asa ochinei ca italienii din Roma
sau Neapoli). Este foarte bine aleasA si compus, insA i fafa,, caracterul, marimea trupului, postura sunt caracteristice, cu totul expresive i nationale.
Tofi cunoscutii din Bonne care l'au vAzut, au fost IncAntati
laudand pe acel care l'a compus, vreau numai pe o autoritate
salt aduc, pe prof. Weleken, unul din cei dintAi cunoscAtort ai ar-

www.dacoromanica.ro

IASII DE ODINIOARA

259

fac, si aceia este sa'mii trimetii


telor. Am Inca o rugaminte
pe o roll-Caned, fiindca am gandit ca bietului roman ii va fi urat in
singuratate. Si de nu ai timp, te rog sa nu'ti dai osteneala".

Iar in alta scrisoare:


August, 1870.

Am vazut la d. Radovici la Bucuresti, portretul sotiei sale,


facut de Lempart din Monac. Am fost incantat de aceasta pictura,
caci ea este Med indoiala una din cele mai bune ce am vazut in,
timpul mai nou. Mi-a venit in minte s pun sa faca acelas pictoe

portretul in oloi al neuitatului nostru Matei. I-am trimes d-lui


Radovici fotografiile %cute de Loescher si Petsch, ins ii mai trebue o fotografie fie colorata, pentru ca pictorul s poata cunoaste colorul incarnaliunii, al ochilor, al parului, al sprincenelor, a/
..barbei. Bazandu-ma pe vechia noastra amicitie, yin astazi sa te
rog, ea pe unul ce ai cunoscut pe neuitatul nostru Matei, s faci
-sclin

fotografia alaturata acia ce'i trebue pictorului".

Viena, Noembrie, 1872.

Cand t aeste cineva in mijlocul strainilor, ori ce semn amical este indoit de pretuit. M cunosti indestul ea sa ma crezi c
lelegrama ce mi-ai trimes, dimpreund cu alti doi scumpi amid din
Iasi, mi-a facut nu numai cea mai vie bucurie, ci mira cauzat in
timpul de astazi, o adevarata mangaere. Sunt cu familia mea de
frei luni aici in Viena. Nu pierd timpul zadarnic i artele de care
noi suntem atat de straini, m. ocupa aici foarte mult. Societatea
artistilor a expus in timpul din urtna patru picturi foarte rematcabile, cu toate ca nu sunt in acelas grad admirabile. 0 sara in
insula Madeira de Hildebrandt, e una din picturile cele mai minunate, care exista: ardoarea apusului soarelui pe aceasta Oink' ar
lumina singura camera unde este expus acest tablou si schimba.rile coloritului, dup pozitiunea localitaii sunt de o delicatetl
.0 de un adevar inimitabil.
Un pictor polonez a expus un tablou istoric foarte mare,

uneritoriu in detaliuri, dar care, are o gresala capital& ii lip.qte perspectiva i toate figurile sunt pe acelas plan si ceva Inca

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

260

mai mult sufletul vietii. Mai bine sunt dou tablouri doi r ictori
unguri Benegar i un altul. Printre ele, ungurii fac o aparitiuneclemna in arte.
Benegar a depins familia regeasca la Versailles, pe cand r o-porul lua in asalt palatul, si trebue sa spun ea' a deslegat problema ce s'a propus, cu talent si cu iscusinta. Mi so pare ca panza .
lui a fost cumparata pentru America...
Ce mai faci? 5tiu c te lupti necontenit. 5i sitiu cat e greu
a lupta la noi. $tiu cat de mult te apuca aclesea descurajarea

desgustul. Cu atata mai meritoriu este ea' ai putut rasbate si ai


rabatut, cad ai produs ceva care nu exista la noi. Gratie silintelor d-tale de zi si de noapte, artele au patruns la noi i ai ODIari cari stiu admira cu sinceritate si modestie ceia ce e frumos,,.
stiind ca sunt Inca departe de varful Parnasului i cunoscand cat_
e de grea calea care duce acolo.
Am mai dat aici peste portrete de Domni si am cumparat
si un portret al lui Matei Basarab. Am vazut i colectiunea de por-

trete particulare ale imparatului si am facut un catalog de toateportretele ce'mi sunt cunoscute. 5i colectiunea mea de medalii romanesti, a crescut. Pun sa'mi sape aici 14 tabele care vor confine
monedele vechi ale Principatelor Moldova i Valachia...
In anul 1858 George Panaiteanu-Bardasare a venit la Iasi,.
undo i se oferi locuinta i ateliere, in casa unde a fost.Universitatea veche (astazi facultatea de medicina). A venit in contact ctr
Dassiade, Sofronie Varnav, Costachi Negri si alti oameni de sama
si can cu multa bucurie i tragere de inim au donat si au depus tablourile lor pentru a se Infiinta o Pinaboteca" la Iasi, al
card director a si fost numit Bardasare.
Din indemnul lui Mihai Cogalniceanu, s'a cumparat pentrth
marile institutii: Universitatea i P;nacoteca, casele foaste Alecu
Roseti-Rosnovanu. George Panaiteanu a emis ideia ca trebue sa
se infiinteze i o coala de desemn i pictura, pentru ca viitoarele
generatii s stie sa aprecieze operile artistice de valoare.
$i in 1860-26 Octombries'a fcut inaugurarea oficiala at
acestor inalte institutii. Ca primi elevi au fost ucenicii de pe la.
zugravi.

In anul 1862, George Panaiteanu aducancl pe nepotul salt,


un copil de 12 ani Em P. Bardasare, in care descoperise un ma-

www.dacoromanica.ro

IASII DE ODINIOARA

261

re talent, l'a pus de a lucrat tot timpul vacantii pan in Noernbrie cand s'a deschis prima expositie de lucrari ale alevilor aces,tei coli. Lumea a vizitat expozitia cu bucurie i dragoste, rAmanand incantata de Iucrarile copilului Bardasare, caruia 7 cetteni
intruniti i'au oferit un ceasornic de aur ca incurajare.
De atunci s'a inmultit numarul elevilor si s'a continuat cu
.expozitia in fiecare an.

In anul 1864, dupa programul scoalei din Iasi, s'a intocmit regulamentul pentru scolile din Iasi si Bucuresti si astfel s'a
urmat pana la 1866, cand cu inceperea anului bugetar a fost stearsal scoala din buget i atunci Panaiteariii a intervenit pentru reinIiintarea ei, sustinand'o pe socoteala sa proprie si rmanand numai ca director al pinacotecei.
Soseste la IOL i Domnitorul Carol. Pentru intdiasi data viziteaza orasul nostru. Cu aceasta ocaziune s'a injghebat o expo
itie din lucrarile elevilor, in 6 saloane, dupa ghips, natura, desemn si pictura, intre care lucrari s'au distin acele ale tanarutui
Bardasare, care facuse in marime naturala (desemn) portretul MAriei Sale.
Vizitand aceasta expozitie, fostul nostru Suveran a ramas
incantat i observand talental tanarului Bardasare, a cerut sal fie
prezentat. L'a felicitat i i'a oferit o bursa,' din caseta sa particularA, trimitandu-1 la Berlin cu o scrisoare autografd catre profesorul Lachert, ca sa urmeze mai departe arta desemnului si a picturei. Domnitorul si'a dat cuvantul ca aceasta scoala se va reinJunta si inteadevar scoaIa lug din nou fiinta in acelas, an. Plecand
la Berlin ca sa dud. pe nepotul sAu, dupa," staruinta iui George
Panaiteanu se dadu un fond pentru a se 'cumpara statti in ghips
pentru studiul antic i pentru imbogOrea colectiei de sculptura.
Astfel, se cumpara grupul Laocoon i grupul Niob compus din
12 statui, pe care le aduse la reintoarcerea sa.

Panaiteanu a staruit ca sa se capete un local propriu, de


oarece localul de pana atunci era insuficient pentru doua institutiuni.

A avut norocul cA Costachel Ghica=Deleni a oferit palatul


sau din strada Carol, cv un pret foarte mic, pentru a, fi cumparat
de stat. Dupa cativa ani, profesorfi universitari ieseni au cerut ca
sin acest local A se mute Universitatea. GuVernul aproband, Paataiteanu a limas adanc mahnit, vAzand cA e fortat sa se mute in

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

262

localul fost al coalei normale din str. Muzelor, care cu toate imbunatatirile facute, era neincapator pentru5coala.
Si atunci i'a aranjat drepturile la pensie, in 1893.
Din coala aceasta, din marine aceluia ce a fost George Panaiteanu Bardasare, au iqit mai multi artiE cari au pus artel in
activitate in Romania. El moare in casele sale proprii din strada
Mitropoliei (foaste ale lui N. Zisu), in anal 1900.

www.dacoromanica.ro

Profesorul Victor Castan


(1890)

Printre vechii profesori ai liceului national, unul din cei mai


cunoscuti era Victor Castan, profesor de limba franceza in cursul
inferior. Cate generatii de elevi nu au trecut d:na:ntea lui. Cine

nu'i aminte0e de modul cum explica .i comenta aventurile lui

Profesorul Victor Castan

Telemac, in clasa a patra, Cand cu o voce traganata i putin can-

lareatd, incepea: Calypso, ne pouvait se consoler du depart

www.dacoromanica.ro

264

RUDOLF SUTU

d'Ulysse. Se grotte tie rsonnait plus de son chant... Apoi, deodat simfind ca elevii fac nebunii la spatele sau, pe and statea cu
fafa la tabela i transcria fraza de mai sus, se intrerttpea brusc din
explicafie $i zicea: ma rog, buifel, astampara-te, sau: ne vous
genez-pas, oil II y a de la gene, I ny'a point de plaisir.
Baefii care stiau ceva franceza de acas, erau denumifi de
Castan, la vieille garde si cand vre'unul din ceilalfi elevi nu fa'spundea la o intrebare pusa, se adresa celor dinti, zicandu-le:

c'est au tour de la vieille garde a marcher.


Intre aif ii, a avut elev pe defunctul Claudia Rivalet, care,
desi facand parte din la vieille garde, era foarte neastamparat in
ora de francezd si ii atragea observatii din partea profesorului
sau, in mod invariabil, sub forma aceasta: Rivalet, vous m'agacez, iar acesta in surdind, repeta: Et vous de meme.
Printre elevii sal, Castan avea un nepot, pe Stefan Castan,
astazi colonel in retragere, care, desi foarte inteligent, nu'si prea
dadea osteneald la studii. Spre a'l face sal se ambifioneze, la fiecare inceput de clas, se adresa Victor Castan celorlalfi elevi, zicndu-le:

Va rog sa nu luafi exemplu dela nepotul iheu, care de


imi este ma' apropiata, totusi nu este de imitat. Cel dintai care
facea haz de aceasta, era nepotul Fanica, curd i se zicea, care se
radica in picioare si raspundea: de acum inainte voi fi un exemplu pentru colegii mei.Bine, bine, Fnica, ii complecta Castan,
insa aceast promisiune nu se realiza nici odata.
Cand se dadea teza la 1. franceza, greelile erau insemnate
de Castan cu Cate o cruce, Mena' cu creionul ros sau albastru. La
acei can aveau multe greseli, Castan le spunea: la mata, buifel,
este un adeVarat cimitir. Cand te prindea copiind, pe langd nota
1 la teza, ifi mai punea si 1 la purtare i chema pe pedelul Fex
$i mai tarziu, pe pedelul Maxim, trimefandu-te la carcera.
Chid explica, finea .ca toata atenfiunea eleVilor s fie concentrat numai asttpra celor ce spunea dansul.
i

In clasa 11I-a, odat a. pe cand explica terminafiile verbelor, 11


supara sgomotul unor elevi din fundul clasei si atunci amesteca
terminafiile cu observafiile pe care le adresa imediat elevilor. A-

sa, ne-a limas in minte i astazi si par'cal aud pie Victor Castan,
rostind cu glas tare lecfia pe care o explica si pe care a intrerupt'o
cu observafia adresata elevului Fantanaru, un frate al regretatului
Fantanaru fost prefect:

www.dacoromanica.ro

[A$11 DE ODINIOARA

265

j'aimais-ais, tu aimais-ais, ii aimait-ait, nous aimions-ions,


vous aimiez-iez... Fantanar taisez-vous, ils aimaient-aient.
Cnd baetii faceau prea multe nebunii, Castan bMea cu crelonul in catedra i striga cu ton rddicat: buitel, nu ma Indrdci,

ca eu sunt bun, dar $tiu sa fiu $i rdu.


Totu$i, Victor Castan era bun $i cu toate notele mici ce le
Tunea in timpul anului, chiar daca lasa corigetrti, nimeni n'a pierdut un an de $coald din cauza sa.
$ffla sa'$i fac cursul atragator i priceput chiar $i de cei
mai slabi elevi ai sdi.
Cand a 'murit, cu Victor Castan a disparut un vechi apreciat
,dascal.
Isi avea i prile lui originale. E o anecdot care multa vre41116 a facut deliciul ie$enilor: Tagaduindu-se de ctre un cunoscut

ie$an, ca ar fi francez $i las'andu-1 sal intaleaga ca d i din Franta, ar fi de original semit, Castan l'ar fi provocat la duel $i dupa,
ce s'ar fi schimbat cele doua focuri de rigoare Fara nici un rezul-tat, Castan ar fi propus adversarului sat', ca pe insu$i campul de
lupta si-i dea o dovadd materiald de origina sa latind. $,1 dupd

cc i-a daeo, s'a legat intre amndoi, de atunci, o prietenie care


a finut apoi Ong la moartea lui Castan.

www.dacoromanica.ro

Ieenii la teatrul dela Copou


(1880)

Si in ce prive5te muzica, piesele cult se jucau mai inainte


vreme in Ia 5111 nostru, erau cu totul diferite de cele de astazi. Se
jucau pe atunci piese patriotice 5i, se vede ca atat do mult 5t,-a

gasit loc pe vremuri muzica frumoasa patriotica, Inca de aceia


astazi e celaltal muzica in toi, acea, pe alocuri, cu pornografia Irt
floare.

Gustul muzical a fost intotdeauna de altminteri foarte des


voltat la Ia 5i 5i mai cu samd genul de operet, bre Inca cu multa
*eme in urma a luat fiinta la Iasi, intai sub directoratul lui Teodor Asian care a montat cu mult fast celebra opereta M-me Angot, facand serii, apoi mai tarziu, imediat dupd rdsboiul Independentei, valoro5ii compozitori ie5eni colonel dr. Otremba 5i Eduard
Caudella au compus, pe motive nationale, fiumoasa opera comica
,,Olteanca", cu libretul de colonelul Bengescu, pe atunci caritan,
opera jucat de nenumarate ori la Iasi, cu elemente numai ie5ene,
Rolurile principale erau tinute de Iosefina Galusca, in rolul Mani

oarei, de d-ra Zail, apoi d-na Serban, in rolul Oltencei, de Hasna5 5i vestitul tenor Gavrilescu in Janica Flufurel; Meissner, apoi
Constantinescu in rolul lui Chir Sandu Chircudescu; Teodor As
ian, apoi Petrovici, in rolul lui Mo5 Glumici 5i multi altii.
Corurile, admirabil compuse, erau sub conducerea sotului
Iosefinei Ga1u5ca, iar orchestra, in care cantau profesorii 5i ellevii COnservatorului de muzica, era sub directiunea proprie a ac
torului, Eduard Caudella.
Vechii ie5eni Ii mai amintesc de frumoasele melodii din aceasta opera comica nationala, jucata in afitea rnduri in teatrul
dela Copou. Ca, de pild, cntecul plin de humor al lui Chir Sandu Chircudescu, Cand se intoarce dela rasboi, imbracat in haine
turce5ti, cu carabine, pistoale i iatagane 5i este intrebat, ce a fa
cut la rsboi, iar el raspunde: ce am facut? Am 5ezut...

www.dacoromanica.ro

IA511 DE ODINIOARA

26T

Ba, adica inteo seara


Stam sub cort $i beam tutun,
Cnd deodata vazui o rara
Si auzii pocnind un tun.
Sau, duetul cantat de Olteanca $i fina ti Marioara, cu refre
nul reluat de cor, cu o foarte frumoasa armonie imitativa,scena reprezentand gradina unui conac de mo$ie din Oltenia, uncle
proprietdreasa (Olteanca) in tovara$ia find sale (Marioara) $i in
cunjuratai de fetele din sat, toate imbracate in costurn national,
a$teapta sosirea lui Chir Sandu Chircudescu $i a o$tilor cad s

intorceau dela razboi:


Cum asfintege frumosul soare
Fete le mandre, spice cie grau,
Se adun voioase la $ezatoare
Cu fusu'n mana, cu furca'n briu,
Apoi yin babe, fete, neveste,
Batrini pe carje, se'adun la sfat,
Spunand mo$negii vre'o noua veste

luck se'aduna intregul sat...


Olteanca" a facut deliciul ie$enilor din toaCe treptele sociale, cari se ingramadeau s vada cate de doua $i de trei ori a-

ceasta frumoasa operet romneascd, care nu s'a mai jucat apoi


pada la 1903, cnd, diva multe rugaminti a lost xeluata de Eduard.
Caudella, Insa a fost jucatal numai odata $i representatile au tre-

buit s fie intrerupte din lipsa de elemente.


0 alta scena frumoas $i hazlie din aceasta opereta, care
din nefericire nu se mai joaca astzi, era Cand ofiterii regimente
lor intoarse dela razboi 5,i gazduite in conacul lui Chir Sandu
Chircudescu, fiind invitati la un ospat, la sfar$it se scoala in pi-cioare $i cu paharele pline inchina in sdnatatea frumbasei neves,-

te a lui Chir Sandu:


Vivat, vivat, s traiasca
Pahdrutul plin cu vin
Vinul in el s se sfir$easca
Cnd sub cer n'a mai fi vin,

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

7268

Gazda'i bun si frumoasa


Bobocel dintre boboci,
Vinu'i suc de tamaioas,
Ce te face nevrand s joci.

Nimeni n'a Incercat s monteze aceasta frumoasa opera comica, care a facut furori pe timpuri la Iasi.
La fiecare reprezentatie dela teatrul dela Copou, artistii erau acoperiti de flori, aruncate din toate partile teatrului, iar autorilor, la prima reprezentatie li s'au oferit frumoase cununi de
lauri. Toate cucoanele din loje erau si ele imbracate in atragatoare costume nationale, Ca si artistele de pe scena. Era par'cal o intrecere intre sala si scena, cine va avea cel mai frumps costum
national.

Dar, acele vremuri au trecut. Iesenilor le-au ramas doar aImintirile si atAt. Ele le mai indulcesc viata de astdzi.

www.dacoromanica.ro

Neculai Culianu
(1890)

Este unul din acea pleiada de profesori cari ai-a considerat


cariera ea un apostolat, caruia s'a devotat cu btu], contribuind
eat de mult la progresele invatmantului si la rdputatia de oras
cultural al Iasilor. and a avut vrasta de scoal, a fost dat sa invete carte la tm dascal din tirgusorul $tefane&sti, care era in apropierea mosiei pe care tatl sau o tinea in arenda. A fost dat la
scoal linpreuna ett fratele sau $tefan, $tefan Nei, frate drept, care si-a schimbat numele de familie, fiindca un var al sdu nu era
cuminte la scoal si nu invata bine. Numele Nei nu-i dc,t o parte a cuyantului Iene, numele tatalui salt, pe cate 1-a intors Myers.
Nei a fost prim presedinte al Curtii de apel din Iasi s: apoi me'm-bru la Curtea de conturi.
DascaluI dela $tefanesti
invala insa mai nimie, in
schimb sotia lui care nu avea copii, i ingrijea foarte bine, le dadea mancare buna i Ii culca de vreme. Parinti vazand ea la dascal nu invatau aproape nimic, ii -iea dela el si ii duce la scoala
primal- dela Trei-Erarhi.
Dupa ce au mai invatat in familie, dupa ce au terminat scoala primara,- Neculai Culianu a figurat mai tarziu printre elevii Academiei Mihailene, ale earei clase le absolva In 1855. La Impart-ip-

rea premiilor, parintele Mitropolit al Moldovei de atunci, care a


prezidat serbarea, i-a dat un ceasornie de argint, pe care I-a pastrat ca amintire toata viata.
Pe eine n'a aVut Neculai Culianu ca profesbri? Pe marelek
August Trebonni Laurian, directorul Academiei, cu totul deVotat
datoriei sale; pe Neculai Ionescu care prdda istoria; pe Cossin
profesor de limba franceza ii de 1. lating, fost elev al seoalei normale superioare din Paris, cu care se traducea din limba latin
in limba franceza. De limba greaca profesor era A. Metaxa. La

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

70

dansul elevii faceau mult sgomot si in parti6Iar -Gheorghe Marzescu, unul dintre colegii de clasa si prieteni ai lui Neculai Culianu, facea multe nazbatii. La I. latina, era profesor D. Stoica,
cu care se invata bine etimologia. Despre Stoica, spunea Cuba.nu, ca in fiecare an repeta scena urmatoare: vorbind elevilor despre poezie, le spunea ca nu e asa greu de facut una i, ca dovada, Ii punea maim la frunte, incretia sprincenile, ca si cum ar fi
facut o sfortare i Incepea:

Toata lumea cate are


Sunt ca fumul trecatoare,
Numai bunatatea una
Statornica-i totdeauna,
Caci ea 'Ana la mormant
Sta, pe nimeni- vatamand,
Cine vrea ca s'o vneze
Mandria sa'si departeze.
Dupit ce a absolvit Academia Mihaileana, Culianu impreuna
cu Gh. Marzescu au fost trimesi bursieri af statului la Paris. Acolo, Ii conduce Neculai Ionescu, Ii Instaleaz i Ii inscrie la facuitate.

Culianu se inscrie la liceul Saint-Louls, in sectiunea de Matemateci speciale, urmand si cursurile dela Sorbona cu cei mai eminenti matemateciani i trecandu-isi licerrta in 1860, Bind printre
cei dintai romani licentiati in Matemateci, dela Sorbona. A mai
urmat la Paris, 3 ani, obseryatorul astronomic, care avea ca director pe Le Verrier si apoi pe Delaunay.

Mai erau bursieri ai statului roman, pe atunci la Paris, C.


Pillat (generalul), V. Agapi (medic de plasa), D. Quinezu (profesor de matemateca), D. Ulea, Bossie, Ciurea (dr. loan Ciurea),
Codrescu (dr. Const. Codrescu), Cobalcescu, D. Petrescu etc.
Culianu se distingea printre toti, prin seriositatea sa. La el
recurgeau acei cari aveau nevoe de vre'un sfat, sau cand terminau banii. De aceia chiar, de acolo i se zicea: Papa Cultanu".
Bursierii nostri primeau vre'o 200 lei lunar fiecare i multi dintre
ei, mai ramaneau datori pe la restauratorii din Paris.
Reintors in tail, Culianu a fost numit in 1863 profesor
provizor de Calcul Diferential si Integral, la facultatea de $tiinti

www.dacoromanica.ro

[ASTI DE ODINIOARA

271

din Iasi, de catre ministrul adinterim la instructie Al. Odobescu.


Numit definitiv, trece la catedra de Astronomie si de Geodezie, pe

.4.

.0

Neculai Culianu

-care a ocupat-o neintrerupt ping'n 1905, cnd cade greu bolnav,


iar in 1906 se retrage la pensie, dupl o activitate de 42 de ani,
bine Indeplinitg.

www.dacoromanica.ro

272

RUDOLF SUTUr

El a infiintat, impreuna cu Joan Melik, dr. I. Ciurea, Titus.


Maiorescu, P. Poni, Pavel Paicu, si D. Quinezu, Instattful Academic din Iasi. Mai tarziu asoicatia se une$te cu Liceul Nou $i for-meaza i Institute le-Unite.

Culianu a indeplinit $i diferite insarcinari in invatmnt, aproape toate in mod gratuit. A fost membru al comitetului centraL
de inspectiune al scoalelor de dincoace de Milcov, impreund ca
V. A. Urechia, T. Maiorescu, Oh. Marzescu, I. Pangrati. A Tog'

decan al facult. de shinfi, reciorin 1880al Universitatii in 4rnduri, ocupAnd acest loc de onoare fara intrerupere titnp de 13.
ani. El a hiptat pentru mentinerea facultatii de medicina, care era sal fie desfiintata in 1884. In 1888, mi$carea opozifiei conservatoare devenind foarte vie, se lanseazk, cu ocaziunea vizitci Regelui Carol la Iasi, un manifest, pe care '1 iscalise profesorul de geografie dela Liceul National din Iasi, D. D. Pastia i profesorii urn.versitari Marzescu i Tzony. Ministrul instructiunH de atunci D.
A. Sturdza ii d in judecatd. Pastia trebuia sa fie judecat la Iasi
de catre o comisiune de profesori universitari, iar M'arzscu si
Tzony la Bucuresti. Culianu se impotrive$te la condamnarea lui
Pastia i isbuteste sa facd ca juriut WO decline comp etenta. Juriul din Bucuresti, de alta parte achit pe Marzescu $i Tzony.
Ca rector, Culianu a organizat alaturi de A. D. Xenopol $1J
C. Erbiceanu, serbarea de 50 ani a Acaderniei Mihailene, cu oca-

zia careia s'a facut i o expozifie de carfi vechi romnesti de


scoald. El a staruit pentru construirea inst. de anatomie al facultatii de medicina i pentru construirea palatuhd Universitatii, care s'a facut sub conducerea arhitectului francez Blanc si are multumirea sa instaleze Universitatea in noul sau local.
In timpul rectoratului su, erau curente de agitatie la Universitatea din Ia$1 Socialismul era in floare. La $coala normala
superioara erau dese neinfelegeri intre studenti si director. Culianu.le-a aplanat pe toate, fr masuri extreme.
I fost i presedintelc\ Ugei culturale, el a prezidat intotdeauna congresele corpului didactic, cari se tineau la Iasi, fiind chiar
ai prqedintele cercului didactic iesan, dela infiintare. Dar Cat n'a
scris i n'a publicat Neculai Culianu? Cursurt de algebra, caleul
diferential, curs de cosmografie, cari au adus servicii reale invtamntului matematecilor.

Primul anuar al Universitatii, a fost publicat de Culianu. A

www.dacoromanica.ro

273

IASI! DE ODINIOARA

facut parte din societatea Junimea", Inca dela inceputul ei, asistnd regulat la $edinfele ei $i apoi a-WO parte la activitatea ei
politica. A fost si vice-kpre$edinte al Senatului si membru al Academiei Romne.
In anul 1915, dupa o grea boal, Neculai Culianu a Incetat
din 'viafa. Ca profesor, Neculai Culianu a iubit $tiinfa $i tineri-

mea $colara. Ca om, a fost modest, bun, rgbdAtor, generos. A


fost $i foarte religios. Culianu a fost dintre vechii igeni zugrAvifi
astfel: 0 fafa lini$tit $i buna de patriarh, cu barb alba; un grai
asezat $i dulce, ochi de pArinte oprifi cu iubire asupra coplitor si

studenfi, o grij exemplara pentru lectiile sale ca si pentru purtgrile sale, ca sa OA dela cine sa Inv* tinerii...
Impreung cu D. Petrescu, fost profesor de Astronomic la
Bucuresti, pe cnd In \Tata la Paris, Cu liana locuia inteo odae la
al cincelea cat, Inteo casa din Rue Soufflet, in apropierea Pantheonului, pregatind amndoi examenele. Inteo noapte, usa se
deschide $i un indiVid infra in odae, pretextnd ca ar cauta pe cineva. In mneca sositului, Culianu zarete un cuft. Individul statea pe ganduri pe cine sal loveasca Intai, dar observand ca arma
lui a fost zarit, s'a retras imediat. Amndoi, Culianu si Petrescu, s'au luat dupa dnsul, dar nu Pau mai ajuns.
Altadat, fiind la Observatorul din Paris, fara sa fie anunfata, soseste impArAteasa Eugenia. Culianu necunoscndu'o, ii arata totul, adresandu-se cu epitetul simiplu de Madame" si rgmane foarte confuz, mai tarziu, dud i s'a sipus Ca a fost Insal$i
imp r teasa.

18

www.dacoromanica.ro

Seminarul dela Socola


(1826)

Ce a fosf odinioar Seminarul dela Socola din Iasi? Acest


asezamnt pta avut pe vremuri, importanfa lui deosebit, el in-

temeindu-se tocrnai pe and era mai in floare epoca fanariot..


Mitropolia din Iasi nu avea pe lnga dnsa nici o scoal specialki
de preofie.
$coala domneasca din Capita la Moldovei nu producea preofi.
La Socola Ora la 1804 a fost o mariastire de maici, care insa a
fost stramutata In acelas an de Mitropolitul Veniamin, la Agapia. $i and s'a infiintat la Socola Seminarul, el s'a infiinfat pentru invgatura, indreptarea i desaVArsita catehesie a celor cari
se vor invrednici prin bisericestele canoane a se hot4ra. s
imeasca darul cinului preofiei".
Se preda la inceput in scoaIa dela Socola, gramatica roman l alte cunostinfi ce se socoteau trebuitoare pentru epanglielma" de paroh. Cei intai dascali au fost aici: Constantin Enachi
un calugr loil, dascal de teologie, inlocuq mai tA:ziou prin 1saia Socoleanu. Nu mult dupa aceasta, mitropolitul Veniamin fu
scos din scaun de rusi i trimes la M-rea Neamf, undid a stat timp
de 6 ani. Reintors i reurcat pe scaunul arhipistoresc, se ingriji

din nou de prosperarea asezamntului san. Era feriet si vesel,


cnd era in rnijlocul elevilor seminaruli dela Socola. Venea aici
incarcat de bunatafuri, de daruri scumpe, pe care le invarfea cu
mna sa elevilor. Ce nu aducea Veniamin cu dnsul?
Cufitase, materie de strae, colfuni, papuc:, fructe...
$i au invafat in gust timp elevii gramatica, catihis, aritmetick, cartea facerei, istoria religiei, cele trei lucrri ale minfei, triceputul limbei latinesti, bogoslavia, cantarile i rnduiala bisericeasca.

Catre apropierea eteriei grecesti, scoala dela Socola se de-

www.dacoromanica.ro

IAII DE ODINIOARA

275

sorganizeaza din ce in ce, Inca nu mai ramasese aici decal un


singur dascal.

Mai tarziu, se spune ca Gheorghe Asaohi a facut un plan


dupa care s'au zidit casele principesei Elena Sturdza Pastravanu,
langa biserica Sf. Neculai cel Sarac, alaturi de actuala cofetarie
Vladescu. Iar, in scoala domneasca din orau1 nostru, a mai deschis un curs de inginerie si hotarnicie in limba romina. Elevii lui
Asachi mai toti au fost fiii de boeri, ca: Mexandru si Teodor
Bals, Dimitrie Carp, Iordachi si Scarlat Cantacuzen, Alexanclru
Crupenschi, Mihail Mavrodin, Oh. Iamandi, Joan Grecianu, Alexandru Calimah, Alexandru si Constantin Sturdza, etc.
Seminarul dela Socola Insa se reorganiza mereu. S'au adus
profesori romni din Transilvania, ca: Loan Costea pentru retorica i poetica, loan Manfi pentru 1. latina, Vasile Fabian pentru
teologie i Vasile Pop cu directiunea seminarului. Pe la 1826 seminarul dela Socola mai functiona.
Venincl rusii in tara la 1828, seminarul s'a desorganizat
rasi, neramanand cleat o sicoda de cantari bisericesti. Temanduse de holera din oras, rusii si-au stabilit lagrul lor langa padurite
.scoalei dela Socola, unde au construit cupitoare pentru facerea panei pentru soldati. Din nebagare de sama, sarind scantei dela cuptoare, s'a aprins scoala impreun cu biserica, arzand cu totut.
La seminarul dela Socola de mai tarziu, a invatat si actuajul Episcop al Husilor, P. S. S. Iacob Antonovici.,

www.dacoromanica.ro

Capitanul cel frumos i bun cantaret


(1895)

Pe and se afla la Iasi In garnizoand regimentul 2 rosiori,,


de sub comanda colonelului Chiritescu, unul din cei mai frumosi
barbati de pe vremuri, cavaler perfect si mult apreciat in societatea iesana, seful muzicei acestui regiment era tnArul Emil Lehr,.
adus dela Hamburg de umie era originar.

Capitinul Emil Lehr

Accused muzic era una din cele mai bune din tarS si a fost
infiintata chiar de insusi Lehr. De si e mult de atunci, iesenii W
mai aduc cu drag aminte and regimentul iesea la parada avnd
in fruntea sa excelenta muzied, care era nelipsita dela ori ce ha)
si seratii ce se (laden& la Iasi. Frumosi mai erau rosiorii de pe a-

www.dacoromanica.ro

IASII DE ODINIOARA

277

tunci in stralucita lor uniforma si ferchesul lor colonel, care Stia


sa faci sl bald atatea inimi ale sexului frumos i slab, cnd delila in fruntea regimentului sau. Dar nu mai putin i capelmaistrul
Lehr, cu cantecele sale martiale si pline de foc, contribuia Si el
Ja faima regimentului.
Dupa rzboiul Independentei, regimentul 2 rosiori a fost mu-tat din Iasi, tinand garnizoana Mai la Bucuresiti, apoi un tmp
mai indelungat la Slobozia in lalomita. Astfel ca numai amintirea
ramsese in Iai despre vestita muzica a regim. 2 rosiori i de ca.pitanul Lehr.

Capitanul Lehr dirijand muzica reg. XIII *tefan cel Mare

Cnd pe timpul ministeriatului la razboi a generalului Jack


lahovary se unifica regimentele de EA cu dorobantii si se suprimara in acelas timp muzicile dela cele 3 regimente de rosiori
ce fiinteau pe atunci, capitanul Lehr reaparu la Iasi ca sef al muzicei regimentului XIII Stefan cel Mare, format din contopirea a
parte din regim. 7 de linie si din regim. 13 (1.orobantI. In aceastA
noted comanda, Lehr s'a distins din nou, fort/land o muzica din

www.dacoromanica.ro

278

RUDOLF SUM'

cele mai butte, care a rivalizat cu muzica vestitului capitan Ivanovici i cu acea a regimentulth de geniu din Bucuresti, de sub co-

manda capitanului Kratosvil.


Cele mai grele bucali erau executate de aceast muzical. In-

tre altele i muzica grea vagneriana, pe care muzica le executa


cu o maestrie incomparabila.
Capelmaistrul Lehr era scurt de s):atura, bine legat, spatos,
cu barba mica cam surie, totdeauna vesel i bine dispus. A lost
insurat Cu fiica unui alt maestru al muzicei, vestitul Wies.
Lehr locuia in str. Sartrie, in vechile case Giurcaneanu, unde adeseori se'ntruneau prietenii si, facaaci muz:ca. Intre alfii,
venea Bombonel Asian, cu care era in string legatura de prietenie. Apoi, mai venea si Alexandru Giurcaneanu, proprietarul caselor in care sedea Lehr 0 cu care canta din flaut.
In casa lui Lehr se petrecea Intotdeanna admirabl, grafie veseliei i bunei primiri de aid. Sofia 1u era o goSplodina harnka.
Desi foarte corpolenta i destul de 'Malta, and era bine disipusa
clansa spunea sotului ei: Emil, invitaAna la un tur de vals, ceia.
ce Lehr facea cu placere.
Cam prin 1892, Lehr mosteni dela o ruda a sa din Hamburg o suma de bani. Pleca dupa mostenire la Hamburg, dar, neputand pleca in haine militaresti, se duse dintai cu cioi paeteni_
ai sai sa'si cumpere un rand de haine dyne pe la magazine din
Iasi, fin care scop, sofia lui Lehr care era casierita comunitafii"cum spunea ea pe atunci in cercul familiei lor, dadu o suma de
bani sotului ei, recomandandu-i ins ca daca va cheltui mai pulin
sa.-1 aductl restul.

Lehr si-a cumparat haine. I-a ramas Inca

un rest de, bani,

cu cari a Petrecut cu cei doi prieteni la Respect general", car.


pe vremuri era in str. Lozonschi. Dupa chef, Lohr si-a rugat prietenii sii nu spue nimic sofiei sale, pentru ca nu iesea niciodata
din vorba ei. Ba, ii ruga sa spue acaA ca 1ntreaga sumt a fost_
cheltuna pentru hainele sale.
Cum ajtmse 'lima acasa, cel dintai rare destainui secretul",
fi insusi Lehr, zicfind sofiei sale ca, cu diferenta de bath rama,0
a petrecut impreuna cu prietenii siti. Acestia protestant, Lehr in-

sa le-a spus: --nu mai insistafi, cad eu nu pot sa am nimic ascuns pentru iabita mea Catherina; altfel a-si avea remucari.
$i tand se intoarse din strainatate cu mica mostenire, o dit-

www.dacoromanica.ro

Ifitsll DE ODINIOARA

279

du draga doamne cu imprumut unui cunoscut avocat iesan, in


schimbul unei... frumoase polite, sclisa caligrafice#e i presarata
cu nisip aurit. Cu atata lush' s'a ales bietul Lehr, caci banii nu i-a
mai vazut niciodata. De asta data insa cl-na Lehr n'a mai fost pusa in curent si, la fiecare 6 /tali, din economiile ce le putea face,
Lehr aducea sotiei sale o suma de bani, chipurile... procentele pe
care le-ar fi primit pentru banii imprumutati, Aceasta, spurted
Lehr prietenilor si, pentru a nti supara pe Catherina.
Lehr a murit, sunt astazi mai bine de 20 de ani, in casele
claramate din fundul ograzii caselor Krupenschi din str. Carol.
Muzica militara, cart I-a condus plata la cimitirj cu durere
mare a eantat din mai-virile triste de IrIthormaUtare, cari atAta l-att

placut ltti Lehr.

www.dacoromanica.ro

Vechii artiti ai teatrului nostru national


(1890)

Atena Georgescu, sau Coana Veta", cum stiam noi Ca i se


mai spune, era dintre artistele teatrului National din Iasi, Fad
si'a atras numai dragoste i simpatie din partea publicului iesan.
In comediile de salon, ca si in cele mai sguduitoare drame, Atena Georgescu provoca in jurul ei numai simpatie. In Cele doul
orfeline", care prin traditie se joaca la Iasi in zilele de Craciun,

Artista Atena Georgescu

rolul vaduvei Frochard era jucat numai de dansa. Sill juca atat de
bine incat par'ca, noua celor din saki, ne rparea rau ca Atena Georgescu, acolo pe scena, Ii juca alit de bine rolul. Ami fi dorit par6 sa mai... greseasca, sa fie o Frochard mai bund ceva, sa nu chi-

nuiasca pe biata fata oarba, orfana... Dar, Atena Georgescu era


ea, artista desavarsita, intelegatoare a dramelor i comediilor pe
care le juca.

www.dacoromanica.ro

LASH DE ODINIOARA

281

A lsat un nume mare dupa dansa, numele ei de artisMieana, din Iastd mai de demult.
De Cate ori juca intr'o piesa Atena Georgescu, de Cate ori
numele ei figura pe afis, eram incredintati ca spectacolul va reusi.
I se spunea Coana Veta", din cauza rolului care l'a jucat
In Noaptea Furtunoasa" de Caragiali si in care excela. Actorii
i colegii ei, ii mai spuneau si Fifita". Era una din cele mai bune carnarade, cu un caracter admirabil si gata intotdeauna sa dea
ajutor elementelor tinere din teatru, sa se ridice.
In tineret, a jucat cu Pascaly, cu Demetriad senior si cu
alti artisti, disparuti si ei. astazi.
In teatrul dela Copou, de cate ori a jucat, numai succese a
avut. In toate piesele lui Caragiali, a excelat, ca si in Casnicia"
de Ursachi, in baba sgarcita din Crimd si Pedeaps" si In piesele lui Moliere: Doctorul faral voe" etc. Mai in toate piesele in
care juca, avea rol de soacra. Partener ii era Mitu Arceleanu, un
neintrecut artist si un foarte iubit iesan.
Marea artistd Aristizza Romanescu, in amintirile ei 30 de
ani", vorbeste despre marele proect care-I ispitise pe Grigore Manolescu ani de zile, acela de a juca la Viena in romaneste. Trupa
ajuns la Viena, a jucat la Karlteater Hamlet", Mandrie 1 A-

mor", Nervii" si Romeo si Julieta". Dar asa a mers de bine,


incat artistii nostri n'aveau nici cu ce se'ntoarce indrat in tail.
Si and cu chiu cu vai s'au inapoiat, au irkeput sa joace inttfo
vacanta mare de yard, cand la Braila, cand la Galati, fara castig,
cit deficite man, cu necazuri si desamagiri.
In jurul Aristizzei Romanescu si a lui Grigore Maholescu
cei doi man artisti de pe vremuri se stransera artistii ieseni:
,Const. Ionescu, Atena Georgescu, C. Momuleanu, dispruti si ei
i Vlad Cuzinschi, Mihai Popovici, C. B. Penel, Verona Cuzipschi, Em. Manoliti artistii pe cari iesenii mai noi nu'i cunosc
.destul de bine, sau poate chiar de loc.
Despre Atena Georgescu, Aristizza Romanescu in amintirile

ei, asa s'a exprimat: Atena Georgescu, totdeauna cum se ca,de, imPe martora cate am suferit in vacanta aceia. Asa groaza se'ncuibase in mine, in cat malt timp in urma, intoars la Bucuresti,
tresdream din somn, speriata de vise, in care ma vedeam la Braila, jucand intr'o grdind.

.Se cuvine insa s declar cd, in general, femeile erau mult

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTI.F

282

mai inversunate si ca era mare deosebire intre actorii moldoven


cari aproape toti ne compatimeau i cei dela Bucurest-i ingrati.,
fr pareche".
Atena Georgescu Coana Veta a artistilor i a publicului
iesan de alt data, a ramas in amintirea noastr, vie i ca una ce
a onorat vechiul nostru teatru.

Mihai ArceleanuMalutd sau Mielut cum li spuneau colegii


lui de teatru, caci era bland ca un miel, cand a venit la Iasi, a jucat in teatrul dela Copou, impreuna cu Demetriade, tatal Aristizzei
Romanescu, roluri de caracter Si de. socrii, mai mult in comedic.
Cand l'a vazut Caragiali in Noaptea Furtunoas", in Scrisoasoarea pierduta", in Corm Leon!da", a spus'o fat de toga' lumea, c piesele lui s'au jucat mai bine aici, radicandu-le Arceleanu si Atena Georgescucoana Veta. Arceleanu era actor foarte
natural, coleg admirabil. Din sumedeniile de roluri pe cari le-a
creiat la Iasi, primul a fost mos', Tanasa. din Razvan i Vidra",
care ramne ca un monument, jucat cu Grigore Manolescu si Aristizza Romanescu. Apoi, in Coltuc din Deputatii in halat", in

Bolnavul inchipuit", in Doctorul fara voe" si George Dandin" din Moliere, iar succesul succesului salt a fost in Baba Harca", creat de Millo, iar dupa Millo nimcni n'a pastrat traditia decat Mielutul de Arceleanu. Era neintrecut in acest rol. Iesenii urnclean intotdeauna locurile din teatru, cand juca Arceleanu in Ba'
ba Harca".
Cu dansul a disparut unul dintre marii actori ai Iasului.

Pe cat era de pipernicit, mic de statura, pe atat era.de mare


actor Radulescu Mariu. La dansul s'au intrunit i talentul real si
inteligenta si de aceia a fost atat de sitnpatizat de publicunesnn..
Naturalul nu l'a parasit niciodata, in tot ce a jucat el. Era ug
seur". perfect; fraz asa, ca se anzea tot ce vorbea. A. creiat Iii ,comedii i in drame, roluri principale. A scris o picsa Mos! Teaca",.
care a prins, fiind admirabil in .rolul ordonantei, cum.foarte bine
era si in locotenent Smeureanu din Manevrele de toamna", C.
rabus din s,Don Vagmistru", Conu Iorgu din Jucatorii de cart"
etc. Dar o boal crudaya silit s piece in strainatate s se caute.
Si a plecat la statiunea Eaux bonnes" din Pirinei, de unde dup4.
un an s'a reintors la Iasi, fara nici o imbunatatire a.boalei, sale i.

www.dacoromanica.ro

IASII DE. ODINIOARA

283

foarte curfind s'a stairs din viat, scena teatrului iesan, ramanand
vaduva dupa un actor de elit cum a fost Rgclulestu Mariu.

Cine din generatiite trecute nu'si aminteste de marele artist comic Ghita Dimitrescu? A jucat, deabea sosit la Iasi, in teatrul dela Copou, teatrul din deal", cum, se spunea pe atunci. Juca roluri cornice, dar mai mult farsa i'a placut 5,i in care lumea
'idea cu hohote. A jucat si in melodrame ca in Ingerul Mortii",
in Doug orfeline", intr'un rol mic de tot, pe care insa Ghita Dimitrescu, 11 Meuse s fie whs. A mai jucat 5i in VIad Tepes",

4r,

ror,

Artistul Ghite Dimitrescu

unde umbla cu o bombA grea legata de un picior, careia Ghita Di-mitrescu, in rasul tuturora Ii zicea sartnaua". Publicul ii primes

cu urale, dud aparea in Manevrele de toantna", in Spiterul


Nicsoi". A jucat si in drame si, publicul atunci era foarte miscat
si nu mai radea. Actor cu vaza i profesor de gimnastica la liceul
national in acelas limp', n'avea niciodat farduri de deghizat i n'ayea nici masa lui in cabinele .artistilor, cad nu'i trebuia, cum spunea el intotdeauna. Se deghiza in picioare, la spatele altuia i a,
turn? pe dos o farfurioara de cafea i cu un chibrit uns pe afumg
tura Ti facea deghizamentul. Dna.' trebuia sal fie ros la fag, lua
hattie de matasa roisie delatcolegii lui, in care era invelit colcron,

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

284

5i se ungea pe fat. La sfarsitul piesei fiecare actor se stergea pe


obraji cu colcrem sau vaselina. Ghita Dimitrescu nu facea la fel,
ci, punea un deget in uleiul de rapita cu care se lumina pe vre,
muri teatrul din Iasi si se ungea pe obraz, ca s scoata mastica 'at
eterul cu cari se lipesc barbele sau mustatile.
Era comic Ghit Dimitrescu, care incarca mult in rolul lui,
adeca care spunea dela dansul multe, improvizand, peste rolul lui,
cu toate acestea niciodata, nici autorii, nici publicul nu s'au plans
.de dansul din aceasta cauza.
S'a dus 5i el, cum au disparut i ceilalti artisti ieni, bolnav
5i sarac.

El odihneste de aproape 30 de ani la cimitirul Eternitatea.


A parasit scoala, urmand numai 5 clase liceale i s'a dus la
Conservatorul de muzica i declamatie, inscriindu-se la clasa de
declamatie sub marele Galino i dupa ce a absolvit'o, Coshed Ionescu, din primul moment a arafat ca va fi un artist deosebit.

'0

Artistul Costica Ionescu

A fost repede angajat la Teatrul National si inaintat societar


de clasa,IV-a. La inceputul carierei sale de artist, a lucat roluri sde

tineri naivi, mai tarziu de barbati" de comedic, gen in care a avut mari succese.
Dupa o trecere de vretne, lui Costica Ionescu i-a intrat in

www.dacoromanica.ro

IA$II DE ODINIOARA

285-

cap sa joace i in arnorezi de drama, dar nu i'a reuit. A incercat

pe amorezul in Fiul lui Giboyer".


Tenorul Gabrielescu, pe atunci profesor la Conservator, Iliteo critica publicata prin ziare, i'a fa'cut o recenzie defavorabil.
Venind director de scen Napoleon Bore lli, l'a pus pe lonescu in
resoneuri, in roluri pe care le-a jucat pan la moarte, cu succese
stralucite. In Cate din aceste piese, Costica Ionescu, n'a fost ova,-

fonat de publicul iesan? In Sa ne despartim", in Rapirea Sabinelor", Concentrarile armatei", Nazdrvniile divorsului";Microbii Bucurestiului", Femeile noastre", Demi-monde";Gura Lumei", GinerlIe d-lui Prefect", Intimii nostril" etc. etc.,
Costica Ionescu avea succesul zilei. A suplinit, dela 1895, pe Galino la catedra de declamatie dela Conservator. A jucat impreuna
cu marea artista Agatha Barsescu si cu marele Nottara, in turneu
rile din toate orasele mari ale tarii si de pe urma carora lonescu,

econom din fire, si'a adunat o avere frumusica. Ca director de


scena al teatrului din Iasi, a fost la locul sau. A tradus mai toate
comediile frantuzesti cad s'au jucat pe vremuri pe scena Teatrului National iesan.

Ca cm de societate a fost iubit de ieseni. Vesel, spiritual,


familiar, Costica Ionescu mai era 0 omuI cdruia ii placea i eleganta: eleganta in vorba, eleganta in gesturi i eleganta in imbracaminte.

...A murit, bolnav, intr'o camera a spitalului Sf. Spiridon.


Era dat ca un artist sa moara asa, desi in mod exceptional, Costica Ionescu dispunea de o avere destul de insemnata.

www.dacoromanica.ro

Profesorul Mihail Tiedrnain


(1890)

Iesen4 vechi Ii mai amintesc de prafesorul Mihai Tiedmain.


Era, fiul colonelului din armata francezi Tiedmain. N'ascut la Paris in 1818. Din capitala lnei,. Ttclimain a ;dm erit'a tocmai la
Iasi, 14 aposatul Alecu Rosnovanu, ca profesor al fiului acestuia,
Iorgu, Rosnovanu, mai tarziu general.
In anul 1842, Tidmain a fost ehemat de Toderit Bats, fost
mimacan al principatului Moldovei, pentru instruirea fiului su

Profesorul M, Tiedmain

Eugen Bals. Iar dup vre'o 5 ani, a fost luat ca profesor pentru
cei 4 fii ai lui bezedea Grigorie Sutu, pentru Alexandru Sutn, tatat meu, fost profesor de limba franceza la liceul national, pentru
Mihail Sutu, fost consilier la curtea de arel din Iasi si pentru Neculai i Grigore Sutu.

www.dacoromanica.ro

IA5Il DE ODINIOARA

287

Mai tArziu, Tiedmain a fost i pedagogul hti Alexandru Bals,


fiul tui Alecu Bals, fost ministru al Moldovei.
In 1851, in urma unui concurs ce l'a depus, Tidmain a fost
numit profesor la scoala centrala de fete din Iasi. Este Oldata caire trebue refinuta bine de lumea scolara ieSana, aceasta de 1851,
tcare priveste scoala centrala de fete.
Grigorie Ghica, Domnul .Moldovei, valand meritele sale si
ltfand in consideratie serviciile aduse statului de catre Tidmain,
i'a conferit rangul de serdar.
5i, mai tArziu, Infiintndu-se in anal 1882 la Iasi externatul
3ecundar de fete, Tidmain a lost trecut la aceast scoal, dupa

cererea sa, uncle a urmat ca profesor al statului, pAna la 1891,


and i'a Tetras Ia pensie, dupa un servIciu de 40 de ani.

www.dacoromanica.ro

A. Weitzsecker
(1890)

Profesorul Amedeu Weitzsecker, intre anii 1869-1901 preda cursul de limba italiang la liceul nationaL Desi obiectul acesta era facultativ, aproape toff elevii urmau cu drag si folos cursul.

Weitzsecker batrAnul

de italiang. Pedagog desavarsit, prin bunatatea lui era un adevrat parinte pentru bgetii de scoa1a.
Poliglot distins, A. Weitzsecker a avut_ un trecut bogat in.

www.dacoromanica.ro

IASI DE ODINIOARA

289

swath.% Cine l'a avut ca profesor, nu l'a putut da uitarfi niidata.


Idealist si poet, caci de mai multe ori cucerise premii la
concursuri poetice din Bordeaux, apoi lui ii se datoreste traducerea in limba italiana a imnului Latina Ginta" de Alexandri etc.
El nu s'a preocupat niciodata de partea materiala a vietii,
desi solicitat s intre in politica, firea lui nu
permig sa se incatuseze intr'un partid. Nici chiar Maiorescu cu care a stat in aceiasi cas, ca prieten i coleg, n'a putut sa-1 convingl.
Sotii Weitzsecker au pat-Asa orasul Roman unde deschiseser un mare pensionat de fete si s'au stabilit la Iasi. Renuntaser
s faca o concurenta imposibila pe atunci, marelui pensionat de
fete infiintat la Iasi de maicele catofice dela Notre-Dame-de-Sion.
Stabilit in Iai, Weitzsecker a fost imediat numit profesor la
Institutul Academic, apoi la Liceul National.
Cunoscand la perfectie limbile franceza, germana, engleza,
olandeza, latina, greaca, i italiana, de cate od era nevoe de a
suplini o limb& Weitzsecker era solicitat i niciodata nu refuza.
Cel mai mult timp a sap:init catedra cursului superior de
limba franceza, rmasa vacanta pan la venirea tatalui meu, suplinindu-1 cu drag si dupa venirea sa de cate od II rugh.
Atat Weitzsecker cat i d-na Weitzsecker care poseda brevetul superior din Nancy, ca buni parinti si oameni de carter nevrand
s se desparta de cei doi copii ai lor, un bdiat i o Ma, s'au decis sa deschida un mic pensionat de baeti cu un :mink foarte regtrans de elevi, insa alesi cum se spune, pe tprinceana. Acest sacrificiu, al libertatei lor a fost asplatit din belsug, cad fiul lor Emil Weitzsecher pe langa studiile liceale, Ii cultiva marele talent
de pianist.
La vrasta de 18 ani, absolvind Conservatorul din Viena, obtinuse premitd I cu unanimitate de voturi. Film Louised-na col.
Vrabiepasionata pentru picturd, a fost cea dintai abaolvent a
scoalei de Belle-Arte din Iasi, acea care a deschis fetelor o rota'
brans de activitate. Din nenorocire, bucuria familici Weitzsecker
s'a prabusit fulgerator, caci tifosul le-a rapit pe fiul i fratele ado-.
rat in anul 1886, cand implinise de abea 22 ani.
De atunci, adanc Iovit, Weitisecker n'a mai fost acel Welt19

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

290

zsecker de mai inainte i curand dupg moartea fiului su, inchide


micul pettsionat.

Dintre elevii cari se perindase in asa multi ani, ne amintim


de: Fratii Alexandru, Dimitrie si Petru Grecianu, care ne-alt
rasa prea de timpuriu. Ei intotdeauna ne vorbeau ci cal&ara de
A. Weitzsecker si de dragostea pe care acesta o avea pentru orasul nostru si limba romneasa, pe care o Invatase asa de per-

Woitzsecker fiul

fect incat i astazi d. Al. Philippide II citeaza in cursurile sale de


Filologie dela Univet+sitate. Apoi fratii Alex., Nicu si George

Scortzescu, deasemenea disparuti in floarea vrastei; Dimitrie si


Costica Bogonos, Nicu i George Petala, Emile si Eduard Max,
Mihai si Arthur Holban, George si Mihai Liteanu, Pal lady, Mi-

tia

i Georgica Cristescu, Latescu, As Ian, Griguta Iacobson, Paul


Ventura, Costia Rusovici, Tchel si Georgica Kapri, Aurel Warlam, Eugen Herovanu, Solomon, Goi!av, Tatos, Basarabeanu, Corjescu, Rscanu, Racovita, etc. etc.
A. Weitzsecker a Meld parte din pletora de profesori modeli ca: Bur la, Branza, M. Sltineanu, V. Pa lady, X. Ghearghiu,
Gruber, Malgouverne, Sufu, Lambrior, Lucescu, unul si unul.

www.dacoromanica.ro

MP DE ODINIOARA

291,

Din fostii elevi ai lui Weitzsecker, distiasii profesori univer-

sitari de astazi: d-nii Ermil Pangrati, Dr. Obreja, prof. Obreja,


Longinescu, dr. Stefanescu-Galati, etc. isi aduc cu drag aminte
-de el.

Noi fostii sat elevi dela liceul national, ni-I amintim pe Weltzsecker ca pe un profesor bun, bland si drept. Asa ne-a ramas in
minte.

www.dacoromanica.ro

Dr. Ioan Ciurea


(1880)

0 viat bogat in bine a avut'o i vechiul iean dr. CiureaS'a na'scut la I* in anul 1839. La vrasta de 20 de ani a plecat
la Paris pentru studiul medicinei. Timp de 7 ani a studiat serios
aici i cu diploma de doctor in medicink dela Paris, s'a reintors

Dr. loan Ciurea

In ar, unde a trecut examenul de liber practic la BucureW


inaintea coinisiunii care pe atunci numra pe medicii: dr. Davila,
Athanasovici, Felix, Protici, Hepites. Repede fu numit medic secundar la sectia operatorie chirurgical dela Sf. Spiridon. In a-

www.dacoromanica.ro

lASh DE ODINIOARA

293

nul 1867, dimpreuna al Neculai Culianu, cu Ion Melik, cu Petru


Poni, Quinezu si Paicu, infiinteall Institutul academic, in casele
Vogoride din str. CaroL In anul 1868, ministrul de instructiune
publici de atunci Gusti, 11 roaga ca dimpreuna cu d-rii Russ senior, Cuciureanu, Racovita, Grecianu, Fatu si Steiner, sA arate ministerului modul de infiintarea facultAtii de medicina, suma de
2000 galbeni fiind prevAzut in buget, conform dorintei Domnitorului nostru, care Mama sa se infiinteze neintArziat aceasta facultate

41.

51.41Vic
WeNi'ArtVAN.

Dr. loan Ciurea in grup la Nile Sallie, printre earl Ion Creanga, Gr.
Cobalcescu, dr. Botez, Gh. MArzescu etc.

D-rul Fatu fiind mutat la Roman, ca medic primar la sectia


medicala dela spitalul Sf. Spiridon, este numit d-rul Ciurea. In anul 1872, impreund cu Neculai Culianu, Petru Poni, Grigorie Cobalcescu, Ion Melik, Titu Maiorescu, P. Paicu, Stefan Vairgolici si
A. D. Xenopol, infiinteazA pensionatul de domnisoare, cumparand
casele Elisei Mil lo din strada Gh. Gh. Marzescu, foasta Primariei.
In anul glorios 1877, dr. loan Ciurea a lost medicul sef al
diviziei a IV-a si al spitalului intocmit la Iasi de catre comitetul
*central al doamnelor pentru ajutorul ostasilor rom4ni raniti. Or-

www.dacoromanica.ro

294

RUDOLF SUM'

ganizatoarea acestui spital a fost Maria Rosetti Rosnovanu. Atunci s'a fixat si regulamentul acestui spital, impreuna cu d-rit
Felix, Iuliano i Buie liu.
Rand pe rand, dr. Joan Ciurea a fost ales senator al colegiu-

lui II de Jasi; decan al facultatii de medicina; presedinte al societatii de medici i naturalisti; membru de onoare al societatii de asistenta franceza, impreuna cu Cazabon, Fournel, Parret, Mouille,
Mousselet, Theodori i Flaudin; vice-presedinte al colegiului medical etc. Iar departamentul medical din St. Petersburg, in 1883.
ii face cunoscut ca i se acorda si libera practica in Rusia.

z'

,;44,1kfivAN

Dr. loan Ciurea, intre profesorii sai dela Paris.


Jos pe scaun, in mijloc, Velpeau, intre Baudret si Desprs, cari formau co
misiunea pentru sustinerea tezelor de doctorat ale doctoranzilor. In spate,
se afla dr. loan Ciurea, avand in fata pe d-rul Bouchard, mai tarziu profesor al faculthtii de medicina din Paris.

Dupa recomandarea francezilor, stabiliti la Iasi, dr. Ciurea


obtine si Legiunea de onoare. Iata cine a facut atunci aceasta recomandare: Paul Petit, C. Petit, J. Darmet, Jules Hette, Labro,
de Cazabon, E. Fleury, E. Grardin, A. Fournel, J. Delpeuch, Robert Gaussen, A. Hette, Maxime Dausse, Weitzsecker, Parret,.
Mayaud, Al. Poitevin, V. Dupleick, B. Dupleick, I. Cazaban, F. Ca-

zaban, I. Mouille, Emil si Victor Castan.


D-rul Ciurea a predat cursul de medicina legal, la Universitatea din Iasi. Era iubit de studenti, cu cari se purth bland si
carora le dadea exemple plastice, pentru a ilustra diferite cazuri

www.dacoromanica.ro

LAW DE ODINIOARA

295

ce se prezentau. Prelegerile sale, foarte substantiate i documentate, erau totui agrementate prin hazuri i glume pe cad Ie facea
eminentul profesor. Cand fAcea cate o glum i studentii radeau,
dr. Ciurea le spunea repede:acum destul, s trecem iar4i la lucruri serioase i, in medicina legald terenul era destul de propice
pentru a da joc liber humorului neintrecutului profesor.
Dei prea bun din fire la examene pretindea studentilor carte. Celor slabi, le spunea, cu blandeta care'l caracteriza: eu. vreau
s te trec, dar nu pot, crede-md cd nu pot i nu te supara...
De Cate ori prezida vre'o comisiune de tezd punea la dispozitia candidatilor cdrti i diferite reviste medicate, din bogata
sa biblioteca. Era mult iubit i de clientii sli, din cauza jovialitiifi
sale cdcf, od cif de bolnav ar fi fost cineva, cand ii vedea pe d-rtd
Ciurea, bolnavul se inveselea ascultand anecdotele pe care le povestea cu mult haz I incurajarile ce le dAdea pacientului.
$i cand a fost condus la cimitirul Eternitatea, pe toate strizile, descoperiti, mii de oameni la trecerea cortejului, au plans
moartea acestui vechi iesan, care in viata a tiut ce este mita, brindeta i ajutarea aproapelui.
.

www.dacoromanica.ro

IauI muzical de odinioara


(1860-1880)

Sall multe de spectacole nu prea erau mai inainte vreme In


Iasul nostru. Dupa ce a ars teatrul dela Copou, ramasese ca sali
de spectacol: circul Sidoli, sala Pastia si sala corului metropolitan.
Cntaretele straine cari ar fi vrut sa vina, in trecere, prin.
Iasi, auzind de simplicitatea acestor sali, se hotarau greu,, dar phn la urma tot veneau la noi sa concerteze,
o celebra cntareata anun0 odata, printr'o telegrama, un
concert cu ateva romante, intre cari si Si vous n'avez lien/ a me
dire". Un glumet iesan i'a adresat imediat distihul: Si vous n'avez rien a nous chanter, pourquoi passez vous par ici?
Si cntareata... n'a mai venit la Iasi.
Totusi, cate elemente de valoare din strainatate, n'au concertat la Iasi, odata si odata.
Orasul in care mai de mult a cAntat .51 celebrul Franz Liszt
si care a icompus celebrul sau op: Des bohmiens et deleue Musique", unde si-a inregistrat impresiunile ce i-au produs muzical
lautarilor ieseni, Iasii nostri a numarat si profesori mari de muzica, profesori de violin4, ca Flechtenmacher, Wiest etc.
In Iasii nostri se auzea odinioara, cntndu-se pe strazile
orasului ski de catre lucratorii ieeni, pe ate un acoperemnt de
cas, cntece populare, ca:

Frunza verde de lalea


De-ar veni Durninica
Sa bem pan neJom imbata
Hai cumatra, hai.
Lunea, Martea, Mercurea,
De-ar veni Duminica
Sa bern pan ne-om imbata
Hai curnatra, hai.

www.dacoromanica.ro

297

IASI! DE ODINIOARA

Se canta Ester" pentru mezzo-sopran, bariton, cor i orchestra' de Titus Cerne. Titus Cerne a fost until din cei mai mad
profesori, compozitori, dimori de coruri. Araturi de Gavel Muzi-

Lucratorii de pe acoperemintele caselor, cantand... Frunza verde de lalea.,.

cescu, au dat o mare desvoltare muzicei la Iasi. Auditunea aceasta a fost executata in unul din concertele corului metropolitan,
cu, concursul domnisoarei Alice Holban (mezzo-sopran), al lui C.
Qeorgescu (bariton) i al mai multor profesori si diletanti formnd
orChestra.

www.dacoromanica.ro

298

RUDOLF SUTU

La 2 Aprilie 1880 gre loc la Iasi -prima reprezentatie cu:


Scara Matei", operet cu muzica de Flechtenmacher.
Se infiinteaza in Iasi muzica comunala. Dup insemnarile lui
Eduard Caudella, aceast muzica s'a infiintat la 8 Aprilie 1871.
$e al muzicei a fost numit mai intai Eduard Caudella, care retragandu-se, a fost inlocuit de P. Benotti, fost profesor la Conservatorul din Iasi. Mai tarziu muzica comunala canta in gradina Primariei, care se afla in dosul berariei Elisee.
In 1884, are loc la Iasi, primul concert al fratilor Grunfeld.
Acest concert dat in sala teatrului dela Copou, a fost urmat
de un altul dat in sala Conservatorului. A fost un adevarat entusiasm in publicul iesan pentru cei doi frati, pianistul Alfred, si violonistul Heinrich.
77.

Diva Darcle

Tot in 1884, Zoe Miclescu d un concert la Iasi, in saia Rosnovanu, la care a dat concurs si d-na capitan Gh. Hartulari, care
mai tarziu a avut un renume in lamea muzical, sub pseudonimul
de Darclee. Hariclee Dare le a avut seccese marl, in special in
Tosca", unde excela.
Zoe Miclescu, dintr'o famiEe veche moldovand, a fost una_

www.dacoromanica.ro

LkSII DE ODINIOARA

29g

din cele mai distinse profesoare de p:ano dela Conservatorul nostru, iar mai tarziu dela Conservatorul din Bucuresti.

Pe la pensionatele de fete din Iasi, la productiile ce aveau


loc, corurile intonau cantece populare, can luau un farmec cu to,
tul particular modulat de drgaiasele voci ale coristeor, ca de
pilda:

Cucuruz cu frunza'n sus


Sdrut ochii cui te-q. pus!

$i faimosul Hilbsch a trecut pe la noi. Tot am auzit merew


vorbindu-se de Tara lui Hilbsch". Cine era si de ce t se pomeneste din cand in cand numele?
Eduard Hilbsch era nscut in Ungaria. S'a consacrat cu totul muzicei, studiind violina si compozitia. Dupl ce a fost concert-

meister la Hernburg, Hilbsch fact: parte din orchestra operei din


Viena.

Venit la Iai, ca sef de orchestra al unei trupe de opera italiana, se stabili aici si fu numit sef de muziical milliard, iar la sui,rea pe tronul Romaniei a printului Carol de Hohenzollern, Hilbsch
a fost numit inspector general al muzicelor militare din Ora, cu

gradul de maior. Muzicile noastre militare sunt organizate de


Hilbsch. Mai tarziu a fost numit sef de orchestra al teatrului national din Bucuresti.
De cate ori venea la Iasi, pieptul 1i era plin de decoratii ro-

mane si strdine. Asa ii placea s se plimbe pe strazile orasutui


nostru. Era foarte spiritual si 1i placea s spue anecdote, asa in.
cat toata lumea nu stia si nu cunostea de cat pe Hfibsch, cu anetdotele si spiritele lui: era doar tara... lui Hilbsch.
Muzica clasica era in toi la Iasi. Prime le serate au fost organizate de Eduard Caudella, in 1883 si principalii interpreti, la
aceste serate au fost la violina I Eduard Caudella, la violina IL
G. Fotino, la viola L. Brill. la violoncel A. 'Meissner si la piano
E. Weitzecker.

Primul cor bisericesc alipit pe langa conservatorut ae muConservator lnflintat de catre guvernul din 18ea
zica din Iasi
s'a infiintat dup staruintile fostului Mitropolit al Moldovei si4
Sucevei, Calinic Miclescu. 5eful corului avea 900 lei vechi cursul.

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

300

-fiscului lunar; 3 tenork a 300 lei cursul fiscului, 4 ba.0 a 200 lei

si 16 bgeti soprani si ali (interni cu un pedagog).


5eful acestui cor pana la 1869 era raposatul George T. Burada. In anul 1866 acest cor s'a desfiintat. Fostul director al Conservatorului Franz Caudella a cheltuit bani din propria sa punga in interesul corului, ra sal sustie la inaltimea misiunei sale. Repercorul, consta din compozitiunile autorilor rusii. Pe langa acest
cor s'a mai Infiintat Inca un cor bisericesc sub ministeriatul (al
instructiunii publice) lui D. Gusti, la NiForita in Tatar*, dar...
gsindu-se a 333 fr. pe luna,Intretinerea aCestui cor pentru o suburbie ca Tatarasul e o ruina pentru stat, a fost sters din buget.
Un alt cor bisericesc, sub acelas ministru, a fost infiintat la Sf.
Lazar, care mai tarziu a fost stramutat la Sf. Neculai Domnesc.
Corurile Mitropoliei i Sf. Spiridon ne sunt prea cunoscute deja,
tot asa i vechea societate a artelor frumoase sau Arnica Artelor". Muzica, dramaturgia, pictura, arhitectura, poez:a au cercat
sa se uneasca intr'o singura societate generala; specialisti, duetanif barbati i femei, s'au unit pentru un scop comun: progresul
si raspandirea gustului muzical in tail.
In acest scop, primele intruniri s'au tinut la M. Galino, La ele au luat parte iesenii de atunci: Gavril Muzicescu, Al.
Gr. Sutu, Gheorghe Pavloff, Grigorie Cobalcescu, dr. Peride etc,
$'a hotarat atunci sal se aranjeze serate muzicale si dramatic; expozititmi de tablouri, fundarea unui jurnal artistic, organ propriu
al societatii si altele. S'a ales o comisiune compus din 9 inSi: G.
Panaiteanu, G. Muzicescu, Gh. Skeleti, N. Luchian, Al. Gr. Sutu,
N. Badaratt, Gh. Pavloff, lE. Weitzsecker si Titus Cerne, cu totii
decedati astazi, careia I s'a dat Insarcinarea de a formula un proect de statute, care discutat apoi de adunarea generala sa ser-4
Neasca de baza noei societati.
Este interesanta activitatea pe care a depus'o Fraucisc Caudella ca director al Conservatorului de muzica i ca proTesor de
piano.

Cand a sosit la Iasi dela Parig, unde fiul sau Eduard Caudella a dat in sala Pleyel din capitala Frantei un concert si cand
Francisc Caudella a improVizat pe piano-orgul de o mare fantezie
cantece nationale romane, fiind ovationat de compozitorul Marschner, de vestitul critic Scudo si altii, Frandfsc Caudella a fost
introdus in mai multe familii din so-!'"-qtea iesana ca profesor de

www.dacoromanica.ro

lASH DE ODINIOARA

30/

piano. Prin protectiunea lui Alecu Sturdza, a intrat ca profesor


de piano in casa lui Costache Sturdza, mare logofIt. Timp de 17
ani a ramas in aceast distins'a familie. rn 1861 Cuza-Vodi l'a numit director al Conservatorului de muzica din Iasi 0 child a functionat i ca prim violoncelist al operei italiene de sub directiunea lui
V. Delmary. Ca director al Conservatorului si'a sacrificat i s
natatea 0 viata, pentru a face ca aceast Foal s prospereze. A
suferit multe deceptiuni, ca tot omul ce lircreazal fail vre'un interes material. A murit sarac.
.

Amicii Artelor" (astazi Conservatorul de muzica)

Deceptiuni au Intimpinat 0 alti .artisti ieseni. Se anunta tut


concert in sala circului Sidoli dat de fratii Scorpan, cu concursul
domniwarei E. Waldman, astzi d-na 0. Velciu, al artistului Sta-

te Dragomir, al lui I. Colceag si al d-lor E. Mezzetti si C. D.


Penel.

Rezultatele morale ale acestor concert; mai intotdeauna erau deplorabile.

Chid veneau trupe strain; mediocre, care puneau preturi

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

302

ridicol de mari la intrare, lumea se'ngramadea ea la cine stie ce


minune, ca sa auda ce? voci rasuflate, tocite de fumul i aerul
greu al cafenelelor. Sau trupe de saltintbanci de iarmaroc, carora
li se faceau reclame fr rost. Iar cand se prezentau tineri artisti,
nascuti si crescuti la Iai, dar care nu se caciuleau dupa. reclatua
si puneau totusi preturi accesibile pungilor celor mai modeste,
kle abea Ii scoteau cheltuelile.
Sall de concerte nu existau la Iasi. Concertele se dadeau la
circul Sidoli i costau: 250 lei sala circului, 40 lei chiria mobilelor
catre comitet, 22 lei incalzitul salei, 25 luminatul cu 1mpi, in numar de 12, in care timp se consumau 6 litri de gaz de fiecare,..
lamp& in 3 ore jum.; apoi 20 lei afisele, 19 lei controlorii, 15 lei
masinistii pentru a ridica si pogora de doua ori cortina si 3 lei
pentru maturarea salei. Mai costa 40 lei chiria panului si 30 lei
taxa catre comun. Cantau atunci la corul metropolitan d-nele
Virginia Cristodulo, Elisa Bodescu, Eufrosina Budisteanu, Natalia Grigoriu i d-rele: Esmeralda Sculy, Lucretia Linke, Maria
Cristodulo, Aspasia Macarovici, Maria Carp, Olimpia Saghinescu,
Elena Soloveanu, Agripina Ionescu, Ortansa Mocranschi, Maria
Galbazd, Aneta Stravropol.

Numele lui Alexandru Flechtenmacher, cand era vorba de


muzica, era pretutindeni purtat din gura in gull. Era nascut la
laP, dintr'o familie de origina germana, stabilit in tara pe timpul
lui Calimach. Dela vrasta de 11 ani, calla din violin in orchestra
teatrului francez din Iasi. Mai thrziu, ca sef de orchestra al teatrului din Iasi, a scris muzica pentru un mare numar de vodeviluri, apoi Baba Flarca, Cinel-Cinel.
Cand n'a mai putut lucra pentru arta, i s'a acordat o recompensa nationala de... 240 lei lunar.
Corul bisericei Sft. Spiridon facea furori i dansul. Cu oca-

ziunea hramului acestei biserici la 12 Decembrie s'a executat pentru prima oara la Iasi, marele concert Auzi-te domnul in
zi de necaz" de Bortnianski.
Partile de solo si decor redus au fost tit-luta. de V. si Gh.
Scorpan, A. Cirillo, T. Pavelescu, D. Dimitrescu, I. Duca, C. Cortez, I. Colciag, si de copiii Traian Ichim, C. Teohari, V. Agapi, C.
Ichitrt, C. Popovici, N. Pralea si A. Boscolvschi.

Intaiul examen la conservatorul de muzica din Iasi, s'a tinut


la 12 lunie 1861.

www.dacoromanica.ro

IASI DE ODINIOARA

303

Conservatorul nostru a lost infiintat la 1 Octombrie 1860 si


directiunea lui incredintat lui A. Spiru.
In primul an al infiintarii, scoala a fost frecVentata! de 40 eLevi si 20 eleve, repartizati astfel:
La clasa de piano: 11 elevi (profesor C. Gros), 15 eleve (profesor Winiartz), cant: 5 elevi si 5 eleve (profesor Galea), teoria
elementard: 11 elevi (profesor G. Burada), violina: 13 elevi (profesor T. Burada).
Asa a mers conservatorul pang la 1864, cand s'au adaogat
dasele de violoncel, contra-bas, armonie si declamatie, clase suprimate din nou in 1866.
Pe urma s'au adaogit succesiv, flautul in 1867, violoncelul
si viola in 1868, armonia si declamatia in 1872 si instrumentele
de suflare in 1877.
La 1 Dille 1864 se infiinteaza si corul nostru rdetropolitan,
care depindea la infiintarea sa absolut de Conservator si seful sau

era profesorul de principii elementare. In 1876 el trece insa in


sarcina profesorului de armonie, care era Gavril Muzicescu si care a luat, precum stim toti iesenii, un avant devenind cel intai cor
bisericesc ce avem in tara.

In totdeauna trebue amintit ce loc de fruhte l'a ocupat corul


Mitropoliei din Iasi, cu voci admirabile, cu executia pl:nd de siguranta si de preciziune a cantdrilor. Erau la inceput 75 voci si
.anume: 25 barbatesti, 25 femeesti si 25 de copii, intre 11-14 ani.
Cine auzea vpcile aceste amestecate, la urechia ascultatorilor ajungea numai un singur simet, un singur val de armonie. $i maestrita organizare a acestui cor, unic la noi si despre care s'a dus
vestea prin toafe partile locuite de romani, se datoreste priceperei ji ravnei neobosite ce a_clesfasurat arel ce a fost marele Gavril Muzicescu, care a prelucrat, a complus, a dat in studiu cantari
bisericesti potrivite, acomodate cultului bisericei noastre. A mai
introdus in repertorul corului cantari religioase clasice, ca Heruvicul celebrului compositor rus Bortnianschi, precum si cantari
transpuse de dansul, de pe muzica orientala pe cea artvonica.
Acest minunat cor, al Mitropoliei din Iasi, sat conclucerea
marelui Gavril Muzicescu, a fost si la Chisinau Chisinaul sub
Rusi unde a dat doua concerte in marea sala a Cercului mililar, concertele fiind patronate de generalul Constantinovici, fos11.11 guvernator al Basarabiei, avand un mare succes.

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SURF

304

Boerii nostri de alta data cand intalneau talente tmaicale, fie


chiar dintre baeti si dintre lutari, ii luau in ;easel& lor, ca saprocopseasca, ajungfind acestia unii cantAreti in strana, altii sti ceva mai mult.
De unul din ei, un anume Petrache Nanescu, se povesteste
6' a facut i urmatoarea satira:

Ah ma ser, sa'mi vezi mantela,


Mai sublim, mai lucru fen...
C'o dublura infricosata
5i fata amur sari fen...
Era la adresa cucoanelor noastre cult incepusera s indruge.
frantuzasca, cu bonju, bonsua, a livoa.
Nanescu, crescut de boeri, a fost vatav de curte, vatav de .
sptrie, judecator de tribunal si a murit ingrijitor la spitalul brancovenesc. Canta bine din vioara si compiunea cantecile lautarilor,.
In Iasul nostru s'au executat mai de mult bucati de muzica

de catre persoane din nobleta Orli".


Cu prilejul serbarii organizate in Iasi in zitele de 10 si

11

Aprilic 1834 in onoarea generalului Kisselef, s'au cantat doua bucati muzicale, din care pe una este muzica scris pentru voce

piano. Textul baladei se &este in intregime in limba fratidez5


si are ca titlu: Ballade tiree de la fete pastorale, representee au
theatre des variets a Iassy, le 10 Avril 1834, le berger Nicandre.
A doua bucata muzicala este: La Tente, cantate de la Fete pastorale, donnee au theatre de Iassy, 16 10 Avril 1834, traduction du

Moldave et mise en musique. par Helene Asaky, lithografe de


l'Abeille".
Dupa ce au cantat simfonia, demoazelele Aristia Ghica, Maria Cantacuzino i Ermiona Asachi, impreuna cu ai lor parinti, au

depus in loja d-lui plenipotent o cununa alcatuit de dafini, de


flori numite nemuritoare si de frunza de mslini, pe can to0 privitorii au urat cu aplause ob*testi si de strigatul: Vivat Prezidentul".
Asachi intemeiaza la Iai o societate menit a creia un conservator filarmonic dramatic, in care & se invete arta jocului scenic: Intreaga boerime de pe vremuri din IaLLii subscrie cu toata i
nima pentru infaptuirea scoalei.

www.dacoromanica.ro

IASII DE ODINIOARA

305

In muzicg, elevii au fa'cut progrese mari, cAci numai.dupil


doi ani dela Infiintarea scoalei, au jucat Norma, opera atat de
grea, si care a fost cntat pe un text romnesc, prelucrat tot tie
Asachi.

Multumit strduintelor lui Flechtentnacher, Consettatorul


de muzica' din Iasi, a fost pus pe baze solide. Corpul didactic la
inceput, era compus :din Fr. Caudella director si profesor de vipail, George Bura'da de solfegiu, C. Gros de piano, Fr. Winiarszi
de piano, S. Pascua le si P. Mezzetti de canto, I. Soltys de pedag.
9i muzia, M. Galino de mimica' si C. Dimitriadi de dedamatie.
In 1860 Conservatorul nostru avea o populafie scolarl de 97 elevi.

La Iasi, la Conservator erau pe atunci: dou claviruri", 3


vioare, 4 exernplare metode de vocalisatie si canto de Panseron
Tescher; o metod a lui Bertini i Hintun pentru piano; o thetoda complect dela Blaj pentru voce de bas; o metcoa a lui Romberg pentru violoncel etc.
Brbati valorosi au lucrat pentru crearea muzicel nationale.
Alex. Flechtenmacher, fiul jurisconsultului din Iasi, care si-a fcut primele studii muzicale in Iasi, a plecat la Viena pe spesele
printului Vogoride, ruda d-nei Lucia D. Grecianu. Din Iasi, Eduard Caudella, Gavril Muzicescu, P. Mezzetti, T. Georgescu, au
compus arii devnite populare, compositii bisericesti, potpurii etc.
Iar Dimitrie Vulpan, care a intoemit cea mai complect colectie de cantece nationale, a urmat conservatorul de muzical din
Iasi, duprt ce a terminat cursurile colegiului national din Iasi.

20

www.dacoromanica.ro

Nuovina
(1880)

Margareta Iamandi, asa cum iesenii au zunoscut'o ca se nu-

Nuovina

meste marea cntreat de mai tArziu Nuovina, prima sotie a d-lui


Eugen Uhrinovschi din Iasi.

www.dacoromanica.ro

Profesorul Petru Racanu


(1900)

A ficut parte din pleiada marilor profesori universitari de


pe vremuri din Iai, aldturi de A. D. Xenopol care preda Istoria
Romnilor, de Aron Densusianu care preda Istoria i literatura laling, de Stefan VArgolici, apoi Anton Naum care preda limba si
literatura francez4, de Ion Caragiani (istoria si literatura dint),
de Const. Leonardescu (etica i istoria filosofiei), de Teohad An.tonescu (arheologia i antichitgile).
Cursul lui Petru RAscanu la facultatea noastr de litere, era
de istoria veche cu stiirrtele auxiliare. Toti acesti eminenti pro
fesori ne'au pr6sit de mult6 vreme. Ei sunt insa pomeniti mereu,
cdci li se simte lipsa.
A figurat Petru RAscanu i ca director al scoalei novmale
superioare, dela 5 Iu lie 1893 si pti'n Decembrie 1895, pe atunci

pe cnd intreagaiJniversitate ian numra doar intre 100-130


studenti la toate facultatile.
Scoala aceast normal superioar functionk in foastele case
Negrutzi, ocupate actualmente de atre Post, din strada Acadeflemiei. Erau 32 normalisti, numai dela facultAtile de stiinti i litere. Printre acestia, in timpul directoratului lui Petru RAscanu,
studenti ai faculttii de stiinti din Iasi erau: Petru Bogdan, actualmente rector al Universittii iesene, Ion Mitru, Spiridon Popescu, Em. Brii ll, I. Chiriceanu, Ion Simionescu (membru A Acade-

miei Romne, profesor universitar), aluglreanu, Emil Severin,


Teodor Badareu, Neculai Savin, Prgaru, Nec. Pivniceriu. De la
facultatea de litere erau studentii: G. Ibrileanu, I. Dade, C.
Graur, D. Timis, Moga etc. Scoala normal superioard a avut epoca ei de glorie la jai. Printre marii ei directori, alturi de Pe.
tru RAscanu, au mai fost d. Ion adva'nescul, Ion Stravolca, Anastasie Obreja si Aurel Mnesc

www.dacoromanica.ro

308

RUDOLF SUTU

Ca profesor de istoria antica' la facultatea noastr de litere,


Petru Racanu era ideal. Prelegerile sale atrageau pe studenti, pentru ca vorbea pe Intelesul tuturora i pentru ca iia sal cucereasc auditorul, prin graiul lui dulce moldovenesc.

Si ca inspector general al Invalamantului secundar, Petra


R4canu Ii fAcea pe deplin datoria.

Petru RAcanu

In societatea ieang, Petru RAscanu i buna sa sotie Aglaia


P. Ramnu, erau foarte iubiti. Aglaia R4canu a fost fiica marelui filantrop iean colonel Constantin Langa. Avea un suflet generos Vi o inima larga, fAcAnd parte din aproape toate societatilede binefacere ale Idsu IA A fast timp de 30 de rani membrA activg
in comitetul Reuniunei Femeilor Romne", apoi a facut parte i.
din comitetul azilului de batrane Maria Catargi" din str. Buzdu-

gan, din colonia s-colar Spiru Haret", din societatea Crucea


Rosie", care s'a Infiintat la Iasi, sub preSidentia Principesei Moxuzzi, din comitetul coalei de corectie a capiilor cu rele porniri,.

www.dacoromanica.ro

[AP DE ODINIOARA

309

de sub presidentia I. P. S. S. Mitropolitului Pimen al Moldovei,


din comitetele Ligei Culturale", a societatii Invatatura Paptorului Roman" etc.
Au fost doi oameni modesti, Petru si Aglaia RascanU, si,
de aceia au fost stimati i iubiti la Iasi.

Aglaia RAcanu

Petru Rascanu a inceput prin a'si face studiile la Iasi, la Academia Mihaileana, avand in ultimii ani ca director pe marele
Maiorescu. In ultima clas, a fost riumit institutor si director al
scoalei primare din Tatarasi, apoi la seminarul Sou) la, unde a
-functionat pana la 1880, cand pleca la Paris, unde a Intniat la Hau-tes Etudes, Reintors la Iasi, isi sustine licenta, cu o teza." remar-

cabila: Lefurile si veniturile baerilor moldoveni sub A. Mavrocordat", lucrare premiat de Academia Romana.
A fast si profesor la scoala militar, dupal ce in 1878 a suilinit pe Al. Lambriar. In urma unui concurs stralucit, a fost nu-

mit profesor de istoria antica la facultatea de litere d:n Iasi, la


catedra foasta odinioara a lui Neculai Ionescu.
A fost profesor si la Institute le-Unite si la liceul de &spare
Humpel si a lucrat cu marii dascali ai trecutului Petru Poni si SpiJru. Haret, la multe proecte de legi ale invA0manhlui.
In total, Petru RaScanu a muncit 50 de ani neintrerupti pen-

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

310

tru scoala romineascA, din cari 40 de ani la Universitate. In tot


acest rastimp, o singura zi de concediu n'a avut R4canu. lJn om
al datoriei mai ideal nici CA s'a mai vazut.
LucrArile sale au fost de mare valoare: Istoria universala iii
6 volume pentru cursul secundar. Ca fost elev al sau la cursul de
istorie dela facultatea de litere, impreuna cu colegii mei, ne orientarn dupa lucrarea aceasta a profesorului nostru, care ne prindea
atAt de bine.
Un volum de peste 500 de pagini in care Petru Rasicanu si'a

trecut rapoartele sale de inspector general al invatamintului, continfind istoricul invatamAntului la noi, apreciat i astazi inca de_
oamemi de scoala.

Ca confereatiar, era mult gustat. Intre altele, s'a remarcat


conferinta sa despre Simeon Barnutiu; despre Cuza-Voda, lucra-

re care a

fost tiparita in volum si care a atras multamtriie

Doamnei Elena Cuza pentru descrierea in chip atat de adevarat a


viefii Domnitorului Cuza. Iar articolele sale din vechile reviste

Arhiva", Albine etc., sunt nenumArate.


Petru Rascanu a avut o via# muncit de om al scoalei.
Chiar in orele libere, Ii petrecea vremea a'Aturi de marii invafati
de pe vremuri din Iasi si ai tarn, Lambrior, Vasile Conta, Costachi
Erbiceanu, A. Vitzu, A. D. Xenopol, in discutii filosofice si istorice

www.dacoromanica.ro

Carturarul Dimitrie Moruzzi


(1900)

Mimi Moruzzi, cum i se spunea intre rudele sale, ,era fiur


CatincAi Moruzzi, niscut Sturdza, a doua sotie a lui Constantin:
Moruzzi din Rusia. Dimitrie Moruzzi era var s: cu Natalia Ches

Cneazul Moruzzi din Tatarqi

cu, regina de mai tarzia a Serbiei sii cu fra.i'ii Rosnovanu si Sa4


kelaridi.

Iesenii cei vechi au stimat intotdeauna pe cneazul Moruzzi


din Tatarasi", pe arturarul modest care, acolo inteo cAsuta ce

www.dacoromanica.ro

312

RUDOLF SUTIJ

de abea se zrea i se pierdea printre copacii Matti i verde*


ce'i placeau atata cneazului, a scris minunatele lucrari: Pribegi
in Ora noastra", Instrinatii" ci atatea altele. Era i un pasionat
muzicant.

In ultirnile lui zile, acest boier moldovan din Rusia, retras a-

id la laci unde ci'a trait viata lui 1nchisa numai in biroul sau de
lucru, a dus mare lips.

www.dacoromanica.ro

loan Burada
(1900)

A fost fiul loperilor sale. A debutat pe cnd era student, Ica


lunctionar judecatoresc, lauclindu-se in gluma catre colegii sai,

dnd ajunsese la gradul inalt cu care'si incheiase cariera: am


lost arhivar si ma pricep s dos un dosar...
Treptat, treptat, a trecut prin toata erarhia judecatoreasca,
functionand in diferite localitati, intre cad si in Basarabia inainte
.cle rasboiul dela 1877,in calitate de procuror la tribunalul din Cahul.

A fost numit presedinte de sectie la curtea noastra de apel,


in locul defunctului consilier Vrnceanu, o figura frumoas a
Iasului nostru apoi iesind la pensie Dimitrie Rosetti primul presedinte al acestei curti, a fost inaintat in locul sau.

In toata cariera sa, pe unde a functionat, loan Burada n'a


lsat deck amintiri placute, prin spirant ski de dreptate si prin
bunatatea si bland* lui.
Avea un mod deosebit de a conduce desbaterile, cand prezida Curtea, cu atka tact pentru toti, incat chiar atunci and se
perdea procesul, nimeni nu avea inima rea pe dansul, cad toti
impricinatii, mici si mad, aveau o mare incredere in neprtinirea
lui.

In lunga sa cariera, i s'a propus in mod struitor de catre


diferiti ministri de justitie, sa primeasca un loc de consilier la Caa'tie. Burada insa a refuzat intotdeauna sa paraseasca curtea de
..lasi si Iasii, cad ii erau kat de dragi.

Cnd a iesit la pensie, cu greu s'a despartit de colegii sal


.si in clipa drill i s'a oferit, in sedinta solemn ce a avut roc cu
aceasta ocaziune, un frumos pergament lucrat de profesorul V.
Costin si cuprinzand semnaturile tuturor consilierilor curtii si ai
parchetului general, cu ochii in lacrimi, loan Burada a spus 'ca nu
se va desparti niciodata de aceasta scumpa amintire.

www.dacoromanica.ro

314

RUDOLF SUITT

Cu inferiorii sai, atat magistrati cat si functionari judecatoresti, era un adevarat parinte, sfatuindu'i cu brandef si bunatate i cand era nevoit sa iea vre'o masura mai energica, cauta pe
cat ii sta in putint, s'o indulceascg. In anchetele i inspectiunile
ce era inskcinat sa le faca, cauta intotdeauna s ocroteasca 13e cet
mid, ferindu-se sa fug ea cei vizati sa fie pcdepsiti, din cauza vieunui raport nefavorabil al sail.

.-

41.1. E.I.ARVA

loan Burada

Obtinand doctoratul in drept dela Universitatea din Bruxel


les, loan Burada a ocupat una din catedrele de Drept Roman dela
facultatea juridica din Iasi. Aici iarasi se devota cu tot sufletul,
cautand s insufle studentilor dragostea de studii, facandu-le pe
cat posibil atragator i invAtarea istoriei dreptului roman, pe care'l.
facea doi ani consecutiv, cu studentii anilor I si IL
Joan Burada a fost primul care a introdus la facultatea de
drept din Iasi, asa zisele conferinti cari consistau din o parte din_
materia explicat in cursul a doug, trei saptamani, asupra Garda
doi sau trei studenti hotafati de el, trebuiau s conferienteze fata

www.dacoromanica.ro

IASII DE ODINIOARA

315

de colegii lor si fata de Burada, care ii corecta cu buna vointa sa


obisnuit.

La examene era foarte ingaduitor si rar erau acei studenti


cari cadeau. Cand insa studentul era prea slab si trebuia sa'l amae pentru alta sesiune, o facea cu mult parere de rau, avand aerial ca se scuzeaza de aceasta, zicandu'i cu blandet: task ca r A-

na la sesiunea viitoare, te vei intri in niaterie si sunt sigur ca.


vei trece cu nota mare examenul de Dr. Roman.
Studentii intre ei, il porecleau Mos Titius, dupa numele ce-I
intrebuinta de preferinta in exemplele ce le da la cursul sau. In
timpul rasbolului nostru, un fiu al sail, capatand tifos, loan Burada .
l'a ingrijit, desi in vrasta destul de inaintata, cu tot devotamentul,
Murind si el pe langa copilul sail.

www.dacoromanica.ro

Dr. L. Russ senior


(1880)

S'a nscut in 1816. Familia sa era stabilit de cata-va vreme

in Austria de jos, dar de origina se trage din Odle baltice si a


apartinut nobilimii germane baltice deli Riga.
Studiile in medicina i le-a facut la Viena. Fiind Inca tanar
doctorand, si'a castigat atasamentul i recunostinta ducelui de
Chambord, care aflandu-'se in trecere prin Austria, a suferit un
gray accident de trasura, fracturandu'si un picior. Desi toate somitatile medicate de atunci erau pentru ampu!area piclorului, datorit ins ingrijirilor dibace ale tanarului doctor Russ, ducele s'a
restabilit pe deplin, ceia ce a contribul mult la creiarea renumelui chirurgului Russ.
Mihai Voda Sturdza avand nevoe de un specialist chirurg,
kle care se simtea pe vremuri mare nevoe in Moldova, a adus la
curtea sa ipe d-rul Russ, dupa recomandarea ducelui de Chambord,
re care Voda 11 cunostea foarte bine, cinstinclu-1 i cu rangul de
spatar. Cand a ivenit in Ora, d-rul Russ avea 26 ani. De atunci s'a
stabilit la Iasi, ramanand aici, legat de Iasi si n'a fost prilej ca

s nu'si arate cele mai calde si statornice sentimente de iubire


pentru tara.
D-rul Russ, pe vremea cand stiinta chirurgiei era Inca la inceputurile sale la noi, executa cele mai grele operatii, cu un suz,.ces deosebit. Om de stiint, in special practician minunat, a deve-

nit in scurt timp cunoscut nu numai in far, dar in toate frile


invecinate.

Mare le chirurg Nothnagel din Viena, spunea de multe ori:


ce cautati la mine, cand II aveti pe d-rul Russ 1t Romania. Che-

mat de altfel in cele mai grele cazuri, in tar cat si in Virile invecinate, in Rusia, in Austria, in Serbia, d-rul Russ era in cele
mai stranse Iegaturi de prietenie cu inalta societate din toate aceste part.

www.dacoromanica.ro

JAW DE ODINIOARA

317

In rzboiul pentru Independent, a Matt in mod stralucit dovada sentimentelor sale rominesti, punnd in serviciul patriei
le adoptive, talentul i tiinta sa ingrijand ranitii in marile spitale ale Crucii Rosii la Turnu Magurele.

sa

Dr. L. Russ senior

La 1877 el era medic colonel, conduckorul ambulantelor de.


Cruce-Rosie din Moldova. A fost bolnav de tifos si exista si astazi o fotografie de atunci, care'l reprezint inaintat in vrasta, spiijinindu-se ca convalescent, de bunul su prieten dr. Carol Davilla
si de fiul sau dr. Russ junior, pe atunci locotenent.
D-rul Russ era in cele mai strnse raporturi cu Dpinni brut

www.dacoromanica.ro

-318

RUDOLF SUTU

Carol i Doamna Elisabeta, cari 11 iubeau

i 11 apreciau foarte
rnult. Iii urma.unor neintelegeri in comitetul Crucii-Ro0i, dr:Russ
clandu'O demisiunea, Doamna Elisabeta i'a adresat atunci urmatoarea scrisoare autografg. Dat fiind importanta randurilor foastei noastre Regine, &Ore batranul medic iepn de pe vremuri, reTroduc in intregime scrisoarea:

Cotroceni, 5 Noembrie 1877.


Domnule Doctor,

Aflu a in urma unei confuziuni, pe care flu mi'o pot explica, ati fost demis din functiunea d-Voastra de medic ef al ambulantelor din Iasi. Nu vreau sa intarzii nici o clipa, pentrtt a v

aduce la cunostinta ca nu voi admite niciodata retragerea 5i cu


atat mai putin inlocuirea d-voutra.
Rapoartele elogioase cari mPau fost adresale din toate par-tile, asupra meritului imens, meritul i zelul pe -care ati tiut saq
aratati in mijlocul penibelelor imprejurari ce strabatem, ma de-termina sa ieau de indata hotararea de a v multumi in numele
meu j al tuturor celor ce au fost obiectul solicitudinii d-voastra,
pentru intreaga i desavarsita d-Voastra abnegatiune, comunican
duJva c consider ca un act de recuno0inta i de dreptate mentinerea persoanei d-tvoastre in functiunea superioara ce ati ocupat
pang acum. Serviciile d-voastre pretioase, nu pot fi egalate prin
aceasta satisfactie, o tiu, dar Ii adaog increditrtarea tuturor binecuvantarilor cari se leaga de numele d-voastra cat i partea mea
de stima. i gratitudine.
Va fog s binevoiti a comunica ordinele mele asupra acestei
chestiuni, comitetului central din Iasi, pentru a curma neintelegerile can au adus retragerea dwoastra.
lini mai ramane s NIA informez c dacd Ara este necesar an
-concediu de durata scurta, vi-1 acord pe termenul pe care d-voas-tr4 singur ii yeti fixa, colegilor d-voastra dela Turnu-Magurele".
Elisabeta.

Nu a fost scop,filantropic sau ,cultural, care si nu fie sprijinit de d-rul Russ. Impreuna cu Domnita Elena Cuza, a fundat

www.dacoromanica.ro

lASII DE ODINIOARA

319

spitalul de copii Caritatea" din la,i, fiind epitrop pana la staritul vietii sale.

A fost de asemeni medic g si dpitrop la Sf. Spiridon.


Anastase Basot, printre cele cinci mari personalitali pe cari
le ins'arcineazi s fie executorii sAi testamentari pentru dopatiunea sa, desemneaz si pe d-rul Russ.
Ca om de tiint, a contribuit la crearea invatamantului meodical in Moldova, fiind i profesor la facultatea de medicing din
Iasi.

D-rul Russ, ca om de societate, ducea o viati luxoas, nu


cas6 deschis, cu slugi multe si echipaje frumoase. Locuia singur
casele sale din foasta stradi SY. Neculai, case incunjurate cu o
.grdind imens, cu sere si plante rare. Era pasionat de flori. A-vea si o vie renumit la Valea Adana, ingrijit si plantatg ca in
.apus si unde invith la petreceri toat6 societatea aleas1 a Iaului.
Familia sa stalea mai mult in strinalate. Fiul cel mare Ii fAcea

studiile in renumitul a3elamant Therezianum" din Viena, apoi


facultatea de aid, pentru a deveni d-rul Russ junior de mai tarziu,

atat de iubit si adorat de vechii ieseni. Una din fficele d-ruhui


Russ, s'a casatorit cu marele jurisconsult roman Al. Degre, fost
agent diplomatic la Berlin in timpul fazboiului Independetrtii si
.apoi consiller la Casafie. 0 alti flick' a sa s'a cAstorit cu dr.
Knapp, profesor la Universitatea din Graz (Austria)
Plin de vigoare si de tineret, pang la vrasta cea mat inaintat. In timpul unei operatii, dandu-se prea mutt cloroform pacientului, toti asistentii au pa'fasit sala de operatie, venindu-le ru.
D-rul Russ, care avea atunci 72 ani, a rAmas singur de a terminat
operatia, dar atat de intoxicat si cit inima slbit, Inca peste cateva sApta'mani, a incetat din viat, in 1856.
Atat dr. Russ senior, cat,si fiul sk'u dr. Russ junior, erau dintre intimii Regelui Carol, care, de Cite ori venea la Iasi, ii vizita
intotdeauna. De asemeni erau in cele mai buhe relatii si cu regele
Serbiei de atunci, Milan Obrenovici. Descendenti directi ai d-rului
Russ sunt copiii d-rului Russ junior, marele internist iesan, profesor si decan al faculttii de medicin, incatat din viat in anut
1912 si anume: Dr. L. Russ, a treia generatie, ,dr. Ernest Russ,
inginer AI. Russ 0i d-na Malvina Bulgaru, mama concetAfeanului
nostru d. prof. Valeriu Bulgaru.
D-rul Russ senior avea obiceiul ca la consultatiile zilnice ce

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

320

le dadea acas la dansul, sa insire pe toti bolnavii in rand, intreband pe fiecare de boala cad sufar si dupg ce ii examina pe fiecare in parte bine, trecea la biroul sau, scriia retetele si intoricandu-se la bolnavii sai, dadea fiecaruia, fard nici o gresial, reteta
de medicamentele de care avea nevoe.
La moartea lui, toti iesenii l'au plans.

www.dacoromanica.ro

D. D. Pastia
(1892)

Vechii elevi ai liceului national desigur c isi mai amintesa

Profesorul D. D. Pastia

de simpaticul profesor de geografie, D. D. Pastia, care cu atAta


dragoste si atat de frumos vorbea despre geografia tarii si a provinciilor astazi alipite, %and s se intrevad de atunci realizarea
21

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTIJ

322

Romaniei Mari. Era o emulatiune intre toti elevii defunctului profesor, de a '@e intrece in a spune lectia cat Mai bine si mai cu sama de a face hart cat mai frumoase si mai complecte. Multi din
cei mai buni elevi, au fost trimesi la concursul de geografie care

se tinea pe atunci, in fiecare an in Capita la si unii din ei au si


obtinut premii. Pastia era un profesor eminent. 5tiia sa faca cursul sau plcut i pe intelesul -tuturora. Se purth bland cu eWvii
sal, insa pretindea sa se invek. Cind scote,a la lectie, intreba:
ai cetit pe azi? Prefera, clack' elevul nu era pregatit, sal spue lim,pede yeasta. II trimetea la loc si dui-A o mica moralk, il indemna
ca sa Inv*. iTai de acel care raspundea ca e pregatit si in realitate nu tia lectia. Pe laugh' nota xea, ,elevul mai caplata si o nota

rea la purtare, pentru ca i'a inselat profesorul. Daca Irish' in


urma elevul rasPunclea bine la intrebarile puse, Pastia stergea nota rea.
Era i un mare amator de vanatoare.. Adeseorl pnpreuna cu
colegii si rietenii -sai, profesorii Vasile Burial Ai Al ihai Buznea,

lua parte la partizi de vanatoare, cari durau zile intregi. La petrecerile cari urmau dupa aceste vanatori, in paclure sau la proprietarul mosiei unde se duceau, Pastia era cel mai vesel dintre
oaspeti, facand intreaga societate sa petreaca cu humorul si verva sa neintrecute.
In casele Ghica, actualmente ocupate de Conservatorul de

muzica, Pastia a deschis un institut, 'In care se preda intregul


curs primar, cu institutori si pedagogi aistinsi i unde elevii de
curs secunclar taseau internatul si meditarea lettiunilor, sub directa privipere a lui n. D. Pastia.
Dupa moartea acestui eminent profesor, .,institutul a functonat mai departe sub directia sotiei sale, `d-na Elena i3astia.

www.dacoromanica.ro

Gr. Trancullai*'
(11895)

Dupa ce a absolvit -c41 succes coala comercial4 superioari


din Iasi, a intrat la Banca Nationala, untie curand, gratie sarguinlei i viei sale inteligente, a ajuns rsA ocupe, in erarhia Bancii Na-tionale, o functiune de incredere. Era mult, apreciat de magistratii
de atunci carl ii incredintau tele mai grele expertize in materie
.de faliment, de care s'a achitat intotdeauna, in modul cel mai constiincios, luminand justilia in chestiunile cele mai complicate.
Mai in urma, dorind un camp mai vast de activitate, 'pe cand
era Inca functionar la Banca Nationala, a trecut echiwalenta pen-tin liceu i inscriindu-se la facultatea de drept, a fost unul din cei
-mai eminenti studetrti ai acestei facultati. 1..uand lice* in drept
.-cu un deosebit succes, pentru care a fost felicitat calduros de juriul examinator, s'a inscris in baroul de Covurlui, care'l atrgea
prin multiplicitatea afacerilor comerciale si maritime din acea localitate, pentru care avea 0 deosebita predilectie.

La Galati, repede 0'a creiat un nume de frunte in baron,


unde prin insu0rele sale de bun jurist i prin calitatile sale sufleteti, i'a caStigat pe Fano.' o intins clientela 0 numero0 prieieni i admiratori.
Gratie calitatilor sale alese, a urcat i cea mai inalta treapta
a demnitatilor, fiind in dota randuri ministrul muncii in cabinetul
Trezidat de generalul Averescu.
.$i aid d. Trancu-Ia0, nu s'a multumit a fi un sianplu figu*) Dace am iacut o exceptie la norma adopiata In aceastti scriere,
de a nu pomeni decat de cei disparuti, am facut'o din pricing ca d. Trancu14, prima parte a vietii sale, sea petrecut'o printre noi, Wand astfel parte

i d-sa din Iaul de alta data, de unde a plecat i a ajuns la situatiunea

Irumoasa de astazi, gratie calitatilor sale exceptionale, cunoscute Inca de


de demult, de cAnd fostul ministru, era : elevul Grigore Trancu dela coala
comerciala.

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

324

rant si prin munca sa intensa si prin priceperea sa, a 'adus servicii.


insemnate muncitorimii. Palatul muncii ce se cladeste la Iasi acum,
pe locul vechei gradini a Primarii, este opera sa. Codul munca
care este Inca in studiu, va aduce si el o reala imbunatatire in re
latiunile dintre patron si muncitor.

tr!

r".

F.

Elevul Gr. Trancu

D. Trancu-Iasi este originar din Tg. Frumos, unde cu drag


se duce ori de cite ori vine la Iasi, spre a'i vedea pe batrana sa
mama i pe prietenii din copilarie, pe care cu drag ii, viziteaz..

www.dacoromanica.ro

Profesorii vechi dela facultatea de tiinti


t

In planul intai, dela stanga spre dreapta: Ion Stravolca, MilCade Tzony, Neculai Culianu, Petru Poni, Const. Climescu. In
planul al doilea: A. Obreja, dr. I. Cantacuzino, dr. N. Leon, Vasile Butureanu, Ion Rallet, Victor Costin.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL IV

Figuri i tipuri ieene


Scarlat Pastiahotelul Petre BacaluFratii LevaditiSeful portare! Vasile GreceanuNeculai DrossuDr. TausigVasile PogorPetru SuciuCarpO cel mai elegant birjar din IasiGeneralul Serban Pascu; societatea de patinaj la IasiCel dintai in-

giner strain la Iasi : inginerul Francois CazabanGrefierul Victor'

RomanescuFisel BrandesParintele Iroftei MaximoviciTeodor CrivatGheorghe PavloffMitropolitul Calinic Miclescu


Fratii ScortescuJean Miilder zis ChevalState DragomirPedelul Felix de la liceul NationalAvocatul Gh. CimaraAnaslasie PanuConstantin Rojni i mosul salt arhimandritul Ghe-

rasim MdrzescuConsulachi SakelarideIntre adversarii politici :


Jon Bratianu i Colonelul RosnovanuFostii consuli din Iasi: Vo41ianer, de Giers, Douroujoux, Bencik i PietkaIacovachi si Maria
LeonColonelul Gurita.

www.dacoromanica.ro

Scarlat Pastia
H otelul Petre Bacalu
(1880)

Unul din cele mai vechi hoteluri din Iasi, este hotelul Romania, fost in vechime Petre Bacalu, in fata caruia s'a jucat hora
Unirii. Acest hotel a fost proprietatea unuia din cei mai buni primad pe cad i-a avut Iasul, Scarlat Pastia, care, pe langa el era
un bun gospodar, mai era i un bun legist. Pe urma sa a jamas
colectia de legiuiri, intitulata colectia Pastia", care mult timp a
servit tuturor instantelor judecatoresti.
Pastia, in calitatea sa de primar era foarte strict la serviciu,
cerarid tuturor functionarilor Primriei, exactitate si munza incordat, and el insusi exemplu, prin aceia ea era cel dintai venit la serviciu si cel de pe urma dus. Ba, dintre ieseni stint multi
cad Pau vazut venind spre Primarie si scotand din buzunarele
pardesiului cate o china si mezeluri, mancand pe strada, spre a
nu'l apuca foamea in timpul serviciului sau la Primrie, od la Epitropie uncle era si efor.
De pe urma lui Scarlat Pastia, au rmas multe imbunatatiri
edilitare. Era de o scrupulositate extrema si, cand era in exercitiul Functiunei sale, uita opi si ce. Asa, deopilda, se povesteste ca.
pe cand exercita atributiile de primar, fiind in acelas, timp si efor
la Spiridonie si trecand in una din zile in fata spitalului, observI
niste canaluri prin cad se revarsau apele din ograda spitalului In
strada. Imediat se duse la Primrie, &and ordin sa se facal o adresa Epitropiei, pentru desfiintarea acelor canaluri, adresa pe care
o iscali el, in calitatea sa de primar. A doua zi, in cancetaria Epitropiei, in calitate de epitrop, Scarlat Pastia primi adresa primarului... Scarlat Pastia, o ceti sii o resolvi, in sensul Ca acele canaluri functiodand din timpuri imemoriale, nu puteau fi astupate.

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

330

Iar a treia zi, primind la Primarie raspunsul Epitropiei, a facut o


noua adresa prin care ins,tiinta Epitropia ca, in caz de nu va astupa canalurile in chestiune, ele vor fi astupate fortat de serviciuI
technic. La aceasta adres, a raspuns tot Scar lat Pastia, ca epitrop, ca daca Primaria va astupa zisele canaluri, Epitropia va face proces i va cere daune simtitoare. ...$i nu se mai stie undo
s'au oprit aceste adrese.
g

'.

wurig,

VT-1

.49
'NF

Scar lat

Pastia

Scarlat Pastia, pe ling5 hotelul Romania, mai era si proprietarn! unui sir de dughene, cari incepeau din coltul actualutui hotel trayan din str. Arcu, mergeau Oita 'n mi1ocuI pietii Unirea,
apor fAceau un cot in spre strada LpuSneanu, pana 'n capatuf
celalt al hotelulul Trayan. in dosul acestor dugheni, pe locul imde se afla actualmente hofelul Trayan si noile case Teitler, era
un loc viran cu Alva salcami, unde baetii din ,s,colile pri;-mare
bateau mingea. In aceste dugheni erau instalate nenumarate ma-

gazii, ca, ih strada Arcu, o carenea care avea pe firma: Deuts-

www.dacoromanica.ro

331

TAW DE ODINIOARA

ches cafe-haus!, biliard francez i cafea turceasca. Cu fata in spre


casele Moth's, era renumitul magazin. de galanterie Mitt ler, iar
in spre strada Lapasneanu erau: vestitul. carnatat (pe atunci nti
se spunea magazin de conserve) Fotachi, precum i barbierul Pa.
vlicovschi, care era, de casa boerului Nunuta Rosnovanm
Scarlat Pastia in dorinta de a infrunntseta Iasul, a dal-1mAtoate acele dugheniti, cari on cairn Ii aduceau un venit destul de
frumos i hotari SA cladeasca in locul lor si in prehtngire pe locul viran un maret teatru care dapa moartea sa, s eamae laWIui, cu conditie Ins ca statuia lui tefatt cel Mare sa fie asezata
in fata acestui maret edificiu. Lucrul neadmitandu-se insa de edilii de pe atunci, Pastia foarte mhnit renunta la proectul stt si
cladi in schimb hotelul Trayan, care trebuia sa treacl in proprietatea Epitropiei Sf. Spiridon, la moartea sa.
Soarta Ins a vrut altfel, caci costul acestor constructiuni depasind prevederile si mijloacele lui Scarlat Pastia, er facu datorii
peste datorii, ipotecd hotelul Romania 0 noua constructie la Creditul Urban, sperand a se putea acoperi din veniturile acestor
doua hoteluri, lucru insa ce nu s'a putut realiza, de oarece anuiUtile erau destul de man, iar chiriile foarte recluse, astfel a Pastia pierdu ambele proprietati care ii Weal luate in stapanire de catre Creditul Urban, apoi adjudecate definitiv asupra societatii Creditului, care Irish' din un spirit umanitar Thudabil, nu parsi pe
batranul Pastia, lsandu-i la dispozitie un apartament din hotelul
Romania, iar antreprenorul restaurantului Trayan avea obligatiunea sa-i furnizeze masa si dejunul, zilnic.

Cand a ars teatrul dela Copou, Pastia clandu-si sama de


pierderea ce va suferi Iasul dna va ramane frA un local' pentru
teatrul national Si alte trupe in trecere, a transformat sala restaurantului din ograda hotelului Romania, marind-o si inaltand-o,.
iar in 'interior construind trei randuri de loje pentru a putea servi

ca sala de spectacol. In aceasta modesta sala, a jucat chiar la


inaugurare, cei doi man i iubiti artisti ai Iasului de alta data,
Grigore Manolescu i Aristizza Romanescu. Dar nu numai de
spectacole a avut parte sala dela hotelul Romania. Cele mai fru
moase i impunatoare intruniri publice au avut loc aici, atat din
partea conservatorilor, cat si din partea liberalilor. La inceput in
trunirile publice politice se fceau in contradictoriu, intre ambele
partide politice i erau cu atat mai interesante, intrucat oratori

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTIJ

332

de forfa cautau fiecare s vie cu argumente si idei sanatoase spre


a convinge numerosul public care lua parte. Cu timpul bask' Intrunirile s'au facut pe partid. Dimitrie Sturdza devenind presediknte
de consiliu, a cetit, cand a luat franele guvernului, in. sala Pastia
dela Iasi, programul asa numit dela Iasi. Multe si frumoase Intruniri s'au finut si de catre conservatori, la cari luau cuyantul Grigorie Cogalniceanu, D. A. Grecianu, Iancu Ventura sii alfi fruntasi.
Dup construirea circului Sidoli, aceasta sala Isi pierdu din im,porta*, fiind rezervata mai mutt numai pentru intruniri publice,
care de tradifie se fineau tot acolo.
Ori cum ar fi, atat Scarlat Pastia, cat si hotelul sau Romania, cu sala Pastia, au jucat un rol Insemnat in trecutul acestui oras, de si astazi sunt alfi oameni si alte localuri, mai spafioase.
...Si cand s'a imbolnavit gray, Sculat Pastia a cerut sa fie
dus la spital. A fost dus pe o targa la spitalul Sf. Spixidon, parintele orasului de pe atunci, ca cel mai umil cetfean din acest
targ.
In amintirea vechilor ieseni, a ramas pe veci chipul acelui ce
a fost Scarlat Pastia.

www.dacoromanica.ro

Fratii Levaditi
(1888)

Mai de mult, triau la 14, cei trei frati LeVaditi, fiii lui A
lexandru Levaditi, bine cunoscut pe vremuri in ora0.11 nostru
care locuia in casele sale din str. Buzdugan.

iA

Didi Levaditi

Cel mai mare fiu, numit de intim!! sai, Didi, i'a ficut stn
diile universitare la Paris, de unde s'a labors licentiat hi drdpt.
Nu s'a folosit insl de titlul universitar avind avere mo0enit dela tatAl slit. Era un perfect cavaler, nelipsit dela toate balurile,
petrecerile i seratele ce se ddeau pe vremuri la Iasi. Foarte bunt
dansator, de i era cam scurt i gros. Face& parte din Jockey-

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

334

Club. Era dintre acei cari se distingeau imed:at prin extrema p


Meta i bunatate, de o bunatate rar, impartind cu prietenii nevoiesi, din ceia ce avea el. A trecut in viat, In societatea iesand,
ca un fulger, traindul viata lui de holtei foarte scurt timp, cazi
moartea l'a rapus foarte mind.
Al doilea frate, Alexandru, dupa ce a urmat un timp cursul
secundar la Iasi, simtind o puternica atractie pentru arte, mos-

tenita dela bunicul sau,marele pictor Levaditi, (care a produs


diferite lucrari de mare valoare artistica', printre cari chipul Mi-

Mexandru Levaditi

tropolitului Veniamin, pictor foarte cunoscut pe atunci in intreaga


,tara), a fost trimes sa studieze artele in Italia, unde insa din cauza -spiritului sau neaistamparat, n'a putut ispravi coala de belearte pe care a urmat-o acolo, dobandind totusi cunostinti suficiente ,spre g cleveni un admirabil caricaturist.
Care dintre ieseni nu'si amintqte de bine reusitele caricaturi expuse prin vitrinele magazinelor mai insemnate din Iasi i

www.dacoromanica.ro

LASH DE ODINIOARA

335

datorite lui Alexandru Levaditi? Aproape toate personalitatile inai


marcante ale Iasului au trecut prin penelul lui Levaditi. Iti tucra
o caricatura in cateva minute, stand la ,o masa dela Tuff li sau la
foasta berdrie Gambrinus din Piata Unirea, priivind la trecatori,

pe cari imediat ii reproducea inteo frumoas caricatura. Fiind


de un temperament mai iute, a avut multe incidente, cari de obicei

se sfarseau in fa,voarea sa, fund foarte... tare in muschi. Odata


conflictul yidat, firea sa bung II facea s regrete pi cel dintai c.uta sa se scuze de cele intamplate i sa se imprieteneasca cu adversarul sat'.
In una din zile, inteun local de petrecere a avut un conflict
cu un cunoscut al sat( Amandoi erau de aceiasi forta. S'au.., luptat cat s'au luptat, fara nici un rezultat.
Auzind deodata pe partenerul sau ocarand pe italieneste, Alexandru Levaditi care'l inhatase tapan, i'a dat repede drumul,
spunandu-i tot pe italieneste, pe care o cunostea admirabil:
D-ta esti Italian? Cum de n'am stiut? Mie imi sunt foante
dragi italienii, cad am facut studiile male in frumoasa lor Ord.
De ce s ne mai sfa.'dim? Hai mai bine s dam mana sio sa luam
un pahar impreuna.
Zis si facut.
$i din acea zi, Levaditi cu italianu; sau aa devenit cei mai
nedespartiti prieteni. Dar, Alexandru Levaditi a parasit si el lumea de tartar, tocmai cand se linistise si ducea o vi4 regufata,
ocupandu-se numai de arta caricaturista, pe care o iubca cu pasiune.

Cu dansul a disparut de pc strazile Iau1ui, o figura cunosauto.", simpatica, de care par'ca ienil mai vechi, nu vroIau s se
desparta niciodata.
Al treilea frate, poreclit de prieteni Lilica, era, ca si fratele
sau mai mare, scurt si gros, cu o inima de aur pentru care a si
fost foarte simpatizat de ieseni.
Trimes in strainatate, n'a stat mult i s'a reintors la Iasi, au
ocaziunea mortii tatlui sau. A rmas pentru totdeauna la Iasi,
luandu'si licenta in drept.
A fost magistrat sri la Falticeni, unde dupla ce a plecat, a
lsat numai Oren de ran. Ca procuror la Iasi, nu si'a atras deck
simpatii. N'a avut nici un dusiman; prieteni in schimb foarte numerosi. Aceasta fire de clita, a avut si un sfarsit prernatur. Intep

www.dacoromanica.ro

336

RUDOLF SUTU

vacant de \Tara, Kind oaspetele cumnatului su d. Vidrascuy pro-

prietar din jud. Tutova, s'a irnbolnavit de tifos si in putine zilea murit, regretat de toata lutnea.

Ask
sit

Lilic

Levaditi

Fratii Levaditi au fost trei iqeni tub4i, trei tineri cu carise deprinsese Iasul nostru a'i avea mereu aid si cari att avut mufti trecere in societatea iesian.

www.dacoromanica.ro

Seful portarel V4si1e Grecianu


(1880)

La Palatul Administrativ, cine nu cunostea pe batranul acela


mititel, care purta rnusteti lungi i barb4on a la Victor Emanuel
si avand legati de dupa gat traditionalii galoi, pe care 'i intrebuil* iarna si vara si de care nu se putea niciodata desparti, IQStul sef portarel Va3ile Grecianu.
Cum nu se putea desparti de #cesti gafosi, asa cum Ii purta
de dupa gat, tot asa nu era chip sai'l vad a. cineVa pe Vasile Grecianu, frA voluminoasa Iui geanta, in care la olalta puteai gsi,
pe langa dejunul lui zilniecaci asa Q Pornea de acasa batranul
portarel, in fiecare dimineata cu mancarea lui dela orele 12 la amiaza, in geanta dosare, acte, gavanosela mici cu dulceata si

Cate odatdaceasta ca q exceptieisi ascu.ndea aid si galbsii,


in zilele cand nu'i mai putea purta de dupa gtul sa'u obosit.
Ani i ani dc tile a fost sef portal-el la Tali. Morn drept la

pensie, pentra ca fcuse cm mai mare parte din anii serviti,


sub vechiul regulament al portareilor, retribuiti numai din remize,
fdra a li se face ,retineri.

Batran de peste 70 de ani, a murit in functie de portareL


Se deprinsese cu slujba aceasta a lui, cum nu se mai putu deprin-

de sa dea jos galosh de dupa gat and se ducea de acasa fa tribunal si cum nu iesea de acas, daca' ntesi hia cu danspl geanta
incarcati cq de toate celea.
Adoptase o copilita, pe care a crescut'o, a inzestrat'o si a
maritat'o. a cei cari 11 intrebau, ce e en copilAa aceasta si de unde a 'gasit'o, portrelul Grecianu lasa sa se inteleaga, zarribind,
ea el p... autoruf ei, la vrasta cand de batran ce era, de abea dpar
,de putea semna, tremurand, .citatiile i diferitele acte judecato,
Functionarii cu cari portarelul Grecianu gra vesnic in, atin22,

www.dacoromanica.ro

338

RUDOLF SUTU

gere si Carel cunosteau originalitatile si superstirtiile lui, Il necajean vesnic, facandu'i fel de f21 de pozne. Baetii dela grefa Cur-

tii, nul dadeau mereu pace. S'au sfatuit ei inteo zi sal faca lui
conu Vasile o farsa.

S'au pus de au tiparit o adresa, cu antetul Ministerului de


justitie, aplicandu-i ca sigiliu, in tus, o piesa de 5 lei, cu invitatia
si cu increderea pe care Ministerul o va avea inteinsul, ea sa pro-

Vasile Grecianu

cedeze de Indata la aplicarea semnelor de hotare intre teritoriul


tarii noastre si cel bulgar. Ministerul, incheie adresa, gasindu-I
ca cel mai destoinic pentru aceasta insarcinare, era convins ca
portarelul Grecianu va Indeplini misiunea cu cea mai mare consti-

inciozitate. $i dupa ce au tizluit aceasta adresa oficiala", Meta


dela grefa au trimes plicul cu adresa si cu alte lucrari la pasta,
iar a doua zi intreaga grefa, astepta cu nerabdare sosirea factorului postal. Ceia ce si se Intampl. Conu Vasile primind plicul,
il deschise tacticos si cetind adresa ministeriala", dada buzna
la primul presedinte de atunci loan Burada, facandu-se ca o .aa
insarcinare nu-I prea bucura, dar ca, in sfarsit, ca om al datoriei
si pentru cinstea ce i s'a facut, va face-o si asta si se va duce.

www.dacoromanica.ro

-LAW DE ODINIOARA

334

51, cu totul emotionat, intinse adresa lui Burada, care insa


vaind imediat el e o fars la mijloc, surlse i atat. Reintors in

mijlocul poznasilor 'de baeti dela grefa, care de-abea puteau sa-si
;tie rasul, fu incunjurat de toti acestia i sfaituit sa nu cumva sa
nu mearga aeolo unde l'a trimes ministerul. Incurajat de functio2

nari, conu Vasile se duse a doua oara la Ioan Burada, pentru a-I
anunth ca este cu totul hotarlt sa piece.
A doua i h treia zi, conu Vasile nu-1 mai sllbea pe Burada, pana cnd vazandu'i Irkapatinarea i struinta ce o punea
Cirecianu ca sa plece sa delimiteze el hotarele, primul presedinte
adresandu-i-se pe tun ton amical, i-a spus: dar nu vezi ca la mijloc e o farsa, uite-te bine cum e conceputa adresa i te vei convinge cii 'total e o farsa, a baetilor dela grefi.
$i convins pita la tirni" ca asa trebuia sa fie, a venit ros
ca un rac la grefi si a tipat: care e mgarul acela care a Iacut pozna Cu adresa. Sal fie ritsine...
N'a trecut mult dupa aceasta i baetii s'au pus pe hicru pen-tru alte pozne. I-au sterpelit galosii din geanta, au facut repede

un pachet cu adresa lui Vasile Grecianu, 1-au trimis la posta si


pina sa piece seara dela palat acasa, pachetul si sosi. Inainte sa-1
desfaca a scos banii de a plata taxa cuvenita si crezlnd ca i s'a
Jicut vre-o surpriza, desfacu surlzand pachetuI, in timp ce batistele incepura sa lucreze la Meth, pe can Ii apucaseri un rs nebun.
Pachetul fu deschis i galosh aparuri si cnd conu Vasile a
vazut i pozna aceasta, ba ca a trebuit sa si scoata din buzunar
bani pentru porto, furia lui a fost grozava. Unul cate unul, de Idea, se facu nevazut din camera grefa. Dar baetii nu'l sfabeau de
loc. De abea Ii trecea lui conu Vasile supararea pricinuita de necazurile ce i se tot faceau si altele se iveau. I se luase Triteo bunk' zi plaria, tot de catre baetii dela grefa i o suspendara de
candelabrul din sala de sedinte. Intra curtea in sedinta i pe cand
se judecau procesele, deodata primul presedinte Neiu, cheml pe
conu Vasilej pentru a-1 t.imete in oras dupa o insarcinare. Cauta
el pildria pretutindeni si n'o gasi. Aprodul zarind'o pe candelabru, i'o arata. Conu Vasile se uita nedutnerit, in plink' sedintas
.clnd la candelabru, cand la primul presedinte.

www.dacoromanica.ro

RUDOLF %AV

340

u putea
spue s.efului sau de ce rpt poate plecg uncle l'a
tritnes. Ju fsit, va' land mereu c preedintele Neiu se Arat4 mirat cl nu Aleaca, Ii arat cu ukina pEiria suspenda-a de cande.labru. Si atunci
primul-prdsedinte i avocati i publicul isbucuir intr'un ras nebnu

www.dacoromanica.ro

Neculai Drossu
(188o)

A inceput modest, ca gramatic al familiei Pascanu. Hind


om muncitor si foarte cinstit, a isbutit s agoniseasca ceva, dupal care luand o mosie in arena.' si mergandu-i bine, a ajuns
treptat, treptat la o situatiune bunk, cumparAnd mai multe mosii si imobile din Iasi. Cite case nu le-a stapinit aid la noi, Neculai Drossu? Acea in care a 16cuit pink' la moarte, cu sotia si
copiii sai, din strada Upusneanu, astizi proprietatea Bancii L. niunea"; imobilul de, alituri, actuala piroprietate a d-nei Elena
Pastia; acel construit de Drossu i afltor peste drum de Creditut Urban, unde a fost odinioard Conservatorul de muzick si care
a trecut prin atitea mini, pang a ajuns astzi proprietatea d-nei
'Gros; imobilul Kieser in care se afla instalata posta, cu tot load
pin in strada Banu, unde s'a construit actualmente aminul liceului national pi unde pe vremuri au fost gradina si teatrul de vara
al cofetariei Passini; vechiul imobil Beer din str. Carol si caminul studentelor peste drum de Universitate, unde a fost consulaiul austro-ungar.
Neculai Drossu a fost un om bun si prietenos cu toata lumea. Nu era de loc fudul. Cu o avere atit de mare pe care a ,avut-o Drossu, oamenii de astazi ar cduta s sparie norodul.
Din cistoria sa cu Ortansa Skeletty, sora generalului Skeletty, s'au niscut 4 copii: colonelul de rezerv Neculai Drossu,
loarte bine vizut i apreciat la Palat; Eugenia Bonardel, castorita cu multimilionarul francez, marele armator din Franta Bonardel, astzi incetat din viat, ciStorita intai cu fostul nostru
concetitean Emil Mavrocordat, din care cdstorie a avut o fiica,
cisitorit cu fiul d-nei Marieta Ghica dela Mascateni; apoi Constantin Drossu stabilit de multi ani la Paris, unde are un mare
magazin de biciclete si Alice Drossu, decedata de mult, and avea vrista de 16 ani.

www.dacoromanica.ro

342

RUDOLF SUTIY

Neculai Drossu a fost un parinte admirabil, din acei parinti


de familie, care alt data, se ocupau mai mutt de copiii lor, din
du-le toata dragostea lor de tata.

Neculai Drossu

Iubea cu pasiune nu numai pe copiii sai, dar pe od si care


copil. Duminicile si sarbatorile adund o sumedenie de dopii, irr
casele sale din str. Lapusneanu, cad impreung cu copiii sai, pe
treceau cum vroiau si cum doreau mai bine, avind voe s fact
totul ce pofteau, intreaga casi fiind la dispozitia lor. Batranul
Drossu, din usa cabinetului salt de lucru, unde sunt astazi birourile Bancii Uniunea", cu mnile in buzunar sedea si privea z.11
drag la joaca copiilor. Ceasuri intregi privirea ii era atintita numai asupra lor. Trimitea la cofetaria Passini si le aducea fel de fel
de prajituri, bomboane i bombe gla-cele, peste cari dadeau buzna copiii si le dadeau repede gata. In timpul verii, Drossu dricea
copiii la via sa dela Copou, alaturi de via foasta a lui Pandele
Zamfirescu, unde se inventau fel de fel de pctreceri frumoase.
Chid copiii sai s'au facut mai marisori, i-au trimes la Paris
cu sotia sa, ca sa invete. Baetii au fost plasati la St. Bathe, ar
fetele aveau o guvernanta acas. Drossu ins n'a putut sta multa
vreme despartit de copii i repede i-a adus indarat acas. Meta'
au fost dati interni la vechia sicoala iesana Institute le-Unite, iar
fetelor Ii s'a adus din strainatate o guvernant, pe d-ra Schneler,.

www.dacoromanica.ro

IASII DE ODINIOARA

343

care Avea o asemanare uimitoare cu raposata marea noastra, Regina Elisabeta.


Drossu a fost in dife,rite randuri deputat si senator. In poMica avea sitnpatie pentru partidul conservator de si nu fazea
politica militanta i n'a fost inregimentat in nici un partid. Fiu-

lui sau mai mare, Nunuti Drossu care avea aptitudine pentru
stiintele fizico-chimice, Ii instalase in o aripa din casele sake din
str.Laptisneanu, un cabinet fizico-chimic inzestrat cu cele mai bune si scumpe aparate. De asemeni fiii sai iubind mutt calaria, aveau intotdeauna cai frumosi la dispozitie pentru acest sport.
In casa lui Neculai Drossu, atat de ptrimitoare si deschis
pe vremuri, intregei societati iesiene, cei man i cei mici au petrecut multe clipe placute.
Odat cu disparitia lui dintre cei vii, unul zate unul din vechii ieseni s'au. dus i ei acolo, unde nu este nici chin, nici intristare. Rand pe rand si-au luat ramas bun dela viata si dela Ia-

sul lor, ieenii nostri bstinasi, ce n'au nici in din nioi in maneca nimic cu cei straini cu sufletul 1 cu inima de Iasi.

www.dacoromanica.ro

Dr. Tausig
(1890)

A fost medical dirt Ia Si, curtoscut de toata litmea: si de copii, de bMrrti si de cei nevoesi. Venind la Iasi, a foSt angajat cu
contract la spitalul Sf. Spiridon, pe atunci fiind lipsa de medici
romani. Contractul li era pe trei ahi i anii acestia trecand, d-tul
Tausig, care era si fin om foarte original, s'a preZentat epitropilor de pe atunci, intrebandu-1 clack' contractul sau se reinbe0e. Epitropii, jehati, i-au Aspuris multumindu-i petitru serviciile aduse
spitalului, insa, intru cat in intervalul acelor trei ani au iesit de

la facultatile noastre de medicina medici rornani, Epitropia va


angaja un roman".
D-rul Tausig farl a se supara, coboii in ograda Epitropiei,
unde-1 astepta trasttra sa si luand pe vezeteul sau, II aduse sus
la Epitropie, zicand: Ioane, rarnai cu boerii". Foarte mirati,
epitropii II intrebara ce insamnd aceasta. Si au primit atunci .urmatorul raspuns: ati zis c aveti nevoe de un roman. Doctor
sunt eu, roman este el (vezeteul), ramaneti deci sanatosi cu Ion",
si rarasi Epitropia. Pe cat era de original, pe atat de bun diagnostician era.
Era chemat pretutindeni, in cele mai grele cazuri. II aprcciau
colegii sag medici ieseni de Re vremufti: d-rul Russ senior, d-rul
Philipescu, d-rul colonel ,Otremba, d-ru/ Ciurea si AWL Dadea con-

sultatii gratuite bicinicilor, vaduvelor, in sfarsit populat!unii sarace. $i o facea aceasta cu atat mai malt, ctt cat era foarte bogat:
avea vii, case multe, acea din str. Gh.Marzescu, laugh' Banca Dacia, unde odinioard a fost sooala comunal de meserie i Primaria;
apoi marea cladire, actuala Notre Dame de Sion, unde pe vremuri
fusese seminarul Veniamin; casele din strada Stroescu foasta Zoe,
unde locuia cu familia, etc.
Un fiu al sau Camil si-a facut studiile liceale la liceul natio-

www.dacoromanica.ro

1ASII DE ODINIOARA

345

nal, untie astAzi este scoala Bele-Arte. Camil h'a fost botezat de
tatAl sAu in hid o lege, Pict d-tul Tausig a vrut sl lase pe fiul
-sAu liber sh'si aleagd la majorat credinta ce 'i va conveni.

Dr. Tausig

La examenele pe care le trecca bdiatul sau la liceu, d-rul


Tausig venea in clas si se amesteda si el la intrebkrile pe care
le puneau profesorii. DacA Camil nu rdspuridea bine, d-eul Tausig in plina clash il facea de ras. La un sfaxsit de an scolar, ramane corigent bdiatul d-rului la un obiect. La acela object a rAmas corigent i un alt coleg al fiului sau. Tausig se duse la tatAl
acestui coleg si lard mult jenA, i-a pus intrebarea: --D-le..., ce
facem noi cu mAgarii nostri? Neintelegand nimic despre ce este
vorba, omul foa,rte mirat, Ii riposid: -- care mggar d-le doctor, eu
n'am nici un mAgar. Si d-rul Tausig razind, i-a spus cd unul din
cei doi magari cari au rAmas corigenti, e i fiul sAu.
D Dumnezeu i bAiatul mai tarziit absolveste cclo 7 clase
liceale. D-rul Tausig adunA acasd la &mut pe mai multi colegi ai
fiului sAu, oferindix-le un chef strasnic. Au mancat si bAut bAietii
cat au putut mai mult si au Mut ping s'au ametik cn totii. l-a gsit d-rul Tausig pe sub mese, pe sub canap2le.
Furios, a inceput atunci a striga: Pentru atta v'am adus
u aici. Apoi stati cA vd trezesc eu indatA", 1, fugind in cabinetul

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUM

346

su de lucru, aduse o sticlutd c1 amoniac, care amestecat cu.apA,


fAcu minuni pe lAnga bietii bleti cari, apucati de nas de doctor
au inghitit cu de-asila cAteva pkdturi. Pe data ei s'au trezit.
Alta. data, Tausig fiind chemat in str. SAtArie la un bolnav,
gAsi acolo numai lume cunoszutd. Numai unul i se pArea necunoscut. Lucru era cam rar, cAci d-rul Tausig cunostca toata lumea
din Iasi.

Foarte mirat, intrebA gazda pe nemtestc: ver ist dieser


esel? Necunoscutul" intelegAnd ea este vorba de ciAnsul, dar
crezAnd ea d-rul a intrebat cine este el, se sada de pe scaun sit
foarte politicos, adresAndu-se Kloctorului Tausig, Ii spuse: eu
sunt, ma prezint C... Rase ea poft toata lumea de aceast scend
hazlie.

D'apoi cu jurAmAntul d-rului Tausig? Se judeca cu Kornhofer, ginerile d-rului Bendela, cunoscut pe vremuri la Iasi, pentru
o neplatA a chiriei. Kornhofer pretindea c. Tausig nu i-ar fi plAtit
chiria i atunci s'a dat lui Tausig jurAmAntul more judaico si ca o
exceptie i concesie, tribunalul i-a luat jurImAntul la sinagoga
Neuschotz, in loc de sinagoga cea mare din Tg. Cucului. Trebuia
sA indeplineascd Tausig atunci toate formalitatile ritului judaic.
Nu s'a imbrAcat insA nici cu cAniasa de moarte", nici cu
WA's, ci cu un talAs boeresc. Si in mbmentul cAnd ceausul trebuia

s inceapA cetirea, rabinul Taubes care asista, a fugit, fiin'd-ca

ceausul cumpgrat de Tausig in loc s'a adreseze toate blstdmile pe capul lui Tausig, le adresa reclamantului Kornhofer, reprezentat la judecata prin cunoscutul avocat Sipsomo. Ceausul,
in aprobarea lui Tausig, exclatna: SA fie toate bolile pe capul... lui
s'i moar copiii... lui (adicd ai lui Sipsomo) si nu: sa' fie toate
bolile pe capul tAu", sA-ti moarA copiii tai" (adicd ai d-rului
Tausig).

0 prezentA de spirit a scApat odatA pe d-rul Tausig de o


mare primejdie.

Pe cAnd era medic la spitalul Sf. Spiridon, i s'a adus la cunostint cd gardienii dela ospiciul Golia (care tinea de Spiridonie
pe atunci), scapaserA un nebun. Nebunul se urcase in turn, care
era mai inalt ca actin' si care avea la partea superioari un baloonas, unde se plimba de obicei un pompier, pentru a da seninduL

in caz de ar fi isbucnit vre'un incediu in oras.


D-rul Tausig sosit in grabA, se urea in turn si vAzu pe ne-

www.dacoromanica.ro

IA$I1 DE ODINIOARA

347

bun plimbndu-se nesuprat pe pIatformA, de unde tocmai atunci


lipsea obisnuitul pompier.
Nebunul vAzAnd un om inaintea lui, foarte gray si aproape
gata SA sc repeadA asupra lui, ii trigA: D-le, polti sari de aid
jos? La rdSpunsul negativ al d-rului, bolnavul adaoga: SA vezi
cum te fac eu acum sa sari jos.
Tausig vlind primejdix Cu o foarte bine venitA prezenti
de spirit, cAut sA convingd pe bolnav: Aceasta nu este filmic

ce'mi ceri. Dar si vezi cum am sA sar eu de jos in sus, tocmai

langA d-ta. Si nebunul a fost convins, cAci s'a grAbit sAI spue:
Asi vrea sA vad si eu asa ceva. Du-te dar jos si sai. Eu te astept_
aici.

Si dus a fost d-rul Tausig si nu l'a mai vAzut nebunul nici


sus, nici jos, dar nici in turnul Goliei nu s'a mai suit niciodat
dupA aceia d-rul Tausig.

www.dacoromanica.ro

Vasile Pogor
(1890)

Noi ne mai aducem aminte de omul acela modest, care trecea aproape neobservat pa strzile Iasului, de Vasile Pogor, fiul
vornicului Vasile Pogor si al cucoanei Zoe, nscuta Cerchez.
Iesanul Vasile Pogor a fost prim preseclinte al curtii de apel din Iasi, a fost prefect al judetului nostru, deputat de Iasi, epitrop al casei Sf. Spiridon, primar in 1880, in 1888 si in 1890,
deci in trei rnduri. A fost si membru al Gonstituantei. Ba, a fost
scurt timp Si ministru al instructiunii publilce, de care insa facu
ce facu si scapa repede, caci nu era de &instil.
Despre marii ieseni de odinioara, ori de Cate oH s'ar vorbi,
tot e putin.

Politicianul iesan Pogor, a pus si bazele literaturii romnesti moderne, hind unul din intemeetorii faimoasei societati li-

terare Junimea".
In jurul lui Vasile Pogor, s'a adunat toata tinerimea cult a
Iasului de alt data. Ce-i lipsea lui? Si tinereta i bogatie i intelige*" i omul in casa caruia se addposteau si isi aseau loc ideile artistice, literare i tiintifice.
Teatrul nostru national, sub primariatul su s'a cladit. Abatorul, Baia Comunala, sunt operile sale.
In Convorbiri Literare", ve.:surile sale originale si traduceri
de prin 1860, erau cetite cu drag.
Ani de zile Vasile Pogor a ilustrat coloanele Convorbirilor Literare" cu numele sau.
Trecea drept un budist convins. Sfir'situl sau a venit usor,
a curs lin, fara sfortare si fara durere. Spiritul &au, in conVingerea sa intima, a intrat in suprema pace, in Nirivana.
Cu CateVa clipe inainte de momentul fatal, Vasile Pogor a

www.dacoromanica.ro

IASI DE ODINIOARA

349

exclamat:curAnd ypi Owe in maul". A murit linistit cu a


admirabila respinnare.

Vasile Pogor

Poesiile publicate de Vasile Pogor, cAnd limba romneasza


sovgia in primele faze aIe formatiunii, isi au greutatea lor.
Nu muff vor fi cunoscand versurile de mai jos pe :are Vasile Pogor in clipe de raga; printre ocupatiunile sale politice, le

publica prin Codvorbiri".

Vezi... gradina parsit4 de a oamenilor art


E mai Inndrg si conVine unui suflet arnrit!
CAci erorile comise de stiinta cea desartl,
Sub un Neal de armonie firea le-a acoperit.
Pe cArarea solitar, des piciortil intalnesite,
MoVi1i0 de frunzi uscAte, pe de vnt s'au spulberat,
$i privirea lor cea trist in gAndirea mea trezefste,
Mii trecute suvenire, ce ca frunza s'au uscat.

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

-350

Nu departe, sta coliba unde ploaia-odinioark


M'a silit, cu a mea draga, sa catam un adapost.
0 tinu-i pe-a-mele brate, pan' trecu ploaia de vara!
Vara! Ploae asa frumoas, nu stiu daca a mai fost.

Dar si traducerea sa din Leconte de tisk: in Veranda":


La murniur de valuri pure, ce se vars 'n ros porfir,
A Iranului dulci roze, unesc tainic a lor soapte,
Cu suspinuri de columbe, leganate de zefir.
Pe and pasarea micuf i insecte de safir,
Intrecandu-se cu sborul, =sea din smochine coapte,
A Iranului dulci roze unesc, tainic a lor soapte,
La murmur de valuri pure, ce se varsa 'n ros porfir.
Pe langa una din ilustratiunile literaturii noastre nationale
si din cei mai de sama prozatori i fauritori de mestrite versuri,
Vasile Pogor era si un om ales de societate.
La vrasta de peste 70 de ani Vasile Pogor era acielas orri
plcut si spiritual, cum era si in tinerete. Se'ntrecea in glume cu
Petru Carp. Pe vremuri, sedeau cei doi mad oameni ai tarii, in
strzi invecinate in Iasul nostru: in strada Carp si in strada Coroi.

In una din zile Vasile Pogor si P. P. Carp se aflau in coltul strazei Carp, stand de vorbl. La un mdment dat, se apropie
un individ si intrand direct in vorba cu Vasile Pogor, l'a intrebat
daca stie vre-o cask' de inchiriat. Vasile Pogor s'a uitat la P. P.
Carp si P. P. Carp s'a uitat la Vasile Pogor. Intelegerea se facu
,pe data, numai dinteo privire. Vasile Pogor Ii spuse ca s vie a
doua zi la Primarie, unde Ii va da ra'spurtsul, iar P. P. Carp adaoga ca i dansul tot de casa vorbea, asa ca amandoi,, adeca el,,
P. P. Carp si inditidul aveau acelas interes.
A doua zi dimineata in sala Primariei, care era pe locul
unde astzi e Teatrul National, si-a facut intrarea toffarasul" de
o clipa al lui P. P. Carp care venaa sa se intalneasca cu... telalul" de casa, cum l'a crezut un moment, pe Vasile Pogor. A-tepta o jumA"tate de ora, o ora, se uita in dreapta, in stanga, nu
NAZI' pe nimeni. Nici urmi de telal", nici urma de tovaras",, in
cautare de casa ca i dansul. Deodata pe la ora 10, infra aprodul

www.dacoromanica.ro

1ASH DE ODINIOARA

351

Primariei in sala de sedinte a consiliului comunal i anunta: d.


primar". Care'i fu mirarea celui care a`stepta de. mai bine de

doua ore, cand vazu in inchipuitul telal", pe d. primar Vasik


Pogor i dupa cateva momente mai tkziu in tovarasul" din ajun
,pe ministrul Carp.

Vasile Pogor si P. P. Carp n'au facut deck sa priveas,ca


Ambind spre cel ce rarnase uimit, stiind de abea atunci acesta cu
.cine vorbise cu o zi inainte si drept cine Ii uasc.

www.dacoromanica.ro

Petru Suciu
(1880)

In ograda bisericei Talpalari, in partea intrarei dinspre stra


da Petru Rares, locuia batranul profesor universitar Petru Suciu,.
in casele sale proprii.
Era originar din Transilvania, de unde venise cu o soil a
sa si doua nepoate, din care una a fost adoptata de dansuf. Foarte scrupulos in indeplinirea atributiuniolr sale de profesor deDrept Roman la Universitatea din Iasi si de o severitate excesiva,
era spaitna chiar a studentilor buni, cari lasau examenul de Drept
Roman la urma tuturor examenelor si rar erau acei caH s trealca
acest examen dela prima data. Multi din studentii buni s'au prezentat de cate doua, trei ori, pan ce isbuteau s treaca. Pretindea studentilor sa traduci si s comenteze cu cartea deschis 0:1
si ce pasaj din Digeste" sau Corpus juris" si vai de acela care
ar fi schimbat un gen sau un timp. Imediati i se lua cartea din
mand si la examen era trantit fr mila.
Suciu era de o exactitate proverbial. Nici odata nu intra in
clasa cu un minut mai tarziu, cleat la ora reglementara. Cu aceasta ocazie se povesteste c vrand odata s intre in safa de
prelegeri si in care inaintea sa se tinda un curs de catre un profesor al facultatii de litere si vazand ea' a sunat ora de incepterea
cursului sat' si ea colegul sail nu mai ies, Suciu a intrat in sala
de curs si vazand paltonul i palaria colegului pe catedra, (stiind
c acesta temandu-Se de raceal, nu va iesi din sala de curs Vara
lua paltonul), insfaca paltonul i palaria colegului sau i pleat spre cancelarie ca eta.
Astfel, profesorul dela litere, fu nevoit s ieasa din clas si
sa cedeze locul lui Suciu.

In viata sa privata, Suciu era foarte gospodar, ingrijind

www.dacoromanica.ro

IASII DE ODINIOARA

5,53

singur de gradina lui, unde cultiva fel de fel de flori frum.oase pi


unde avea copaci roditori.

411101"11

llinkt1{1e1

surb..1:4

plevtle.):211e.m.0 1662

rkl,
11011110

Pr

orloStrot

P.14.)0

Thrromas '58b3 ,

7.

8094s01910

Dr G

Stri o,,f1mie 18t)1

PAu,Svos1875

nopol 14396

'P
.

:
1880

c csrnt,,c u 1901

ike,ctprii Universitalii din Jr1.5i 1860 -1910


Petru Suciu, intr'un grup de foti rectori ai Universitatii din Imi.

Gradinarea zile intregi si nu era ingiduit nimrui, chiar celor mai ,intimi ai si, s-I deranjeze cand era ocupat In gradira_

Casa ii era imbelsugati. Avea de toate in abundenta.

C&.23,

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTIJ

354

marile i beciurile- sale erau pline i incarcate ciftoate bunatatu-

rile si cu tot soiul de vinuri alese.


De sarbatorile Craciunului primea cAlduros pe toti urtorii
cad veneau sag ureze, Niment nu era intors dela poarta, ba dilmrotriv era chemat, caci Suciu tinea foarte inult l, datinele stir&
mosesti i, de si era cam strans la pungd, cu uratorii era foarte
larg, dandu-le bacsisuri mari.
Multi ani a fast epitrop al bisericii Talpalari, unde a adus
servicii, descurcand niste afaceri grele ale bisericii. 1i placea sa
mannce mult i bine si mai cu samd mncaruri gospodaresti,
Wand intotdeauna putin caz de mncarurile mai deosebite.
Aa, bun oara, aflndu-se odata la un restaurant din Bucuresti, Suciu intreba p chelner ce bucate arc. 5i se incinse urmatorul dialog:
Maioneza.

Mama tu.
Pasere cu smantana.
! Matta tu.
Curechi cu slanina.

Ada doui
ra mancarea lui favorita, pe care cel putiu odata pe saptamana o manca acasa.
Suciu a fast un profesor eminent, un romanist de fort& un
om de o cinste exemplard si un original al Iasului dO odinioard.

www.dacoromanica.ro

Carpo
(1890)

In manualele de gografie franceza, vorbindu-se despre Ia-sul de alta data, se zicea printre altele ca este renumit acest oras pentru eleganta trsurilor salesi era adevdrat, caci niceri,
ilici la Bucuresti, flu erau trasurile de strada atAt de elegante, ca
la Iasi. Pe lnga numrul cel mare de birjari sau droscari cum li
se zicea pe atunci, cad toti erau scapeti si umblau cu lumea bogata, cu luna, -hind platiti cu Cate 600 lei lunar pentru cupeurile
elegante si cele mai frumoase Victorii sau Lorenz (dupd numele
fabricantului din Viena), apoi mai erau si nenurnarate trasuri elegante, cad pentru 5-6 lei te plimbau la Copou, pand p tapsanul
.din capMul aleei si indarat in oras. 0 cursa era un leu, o trsura
pe o zi intreaga costa 20 de lei. E vorba aici de trasurile cu doi
cai, cad ca cele cu un cal, nu mergeau decat oartnenii cu totul nevciesi. Numai mai farziu, cand i scapetii au inceput a scoate la
strada trasuri mai ingrijite cu un cal, a facut Inceputul princesa
Aglaia Moruzzi, care'i avea trasurica cu un cal, elegant si frumoasa, pldtind'o 300 lei lunar.
Printre birjarii mai renumiti din Iasi, era Vasca care umbla
cu Iuna cu d-rele Chescu, nepoatele Coanei Smarandita Roznovanu i surorile foastei Regine Natalia a Serbiei; Vasca conducea
si landoul cu care era primit Regele Carol, de Cate od venea la
Iasi. Avea Vasca i o decoratie, pe care o purta in tutdeauna,
fiindu'i data proprio moto de Regele Carol. Mai era Feodor, ca-

re umbla cii luna, cu Misica Paladi; apoi Martin, birjarul liii

Costica Sutu; Alexa fratele lui Martin, birjarul Coanei Maria Catargi; Egor Ivanof, care umbla cu defuncta Princesa 0:ga Sturidza fiica lui Bezedea Grigore; Piciu, birjarul lui Alex. Ghica Bri
gadir si multi altii cad de cari intreandu-se a avea cal si trasuri
snai elegante.

www.dacoromanica.ro

356

RUDOLF SUITT

Ali$a avea trAsuri i cupele luxoase. Umbra cu With Pa lla-

i cu d. Nicu Nanu si pe vrenruri a condus si el pe Regele


Carol, cand venea la Ias,i i pe Regele Ferdinand.
di

Birjarul Vasca

Cel mai cunoscut ins dintre toti era vestitul Carp. Ina lt,,
gras, bine facut si care spre deosebire de ceilalti coreligionari ai
sai, manca came si bea vartos. Avea musteriii sai de predilectie
si nu mergea cu ori i eine. Ii placea adesea s petreaca in dive-rite localuri in Tatarasi, cu conasii de bani gata din Iasi,' pe ca-

re'i plimba in trasura sa, printre altele la Aron baiatul, supranumit Picior de Paris, mai tarziu Anton, peste drum de comisia
5-a.

Cand era mai lanai-, Carpo a fost distins pentru vioiciunea


sa pe capr i pentru repeziciunea cu care liana caii, de prefectur
de politie de pe vremuri, lorgu Latescu, care, conform uzului de

atunci, avea drept la o trasura cu luna. Carpo a fost augajat si


iesenii cei vechi Ij amintesc de frumoasa manta rusascA de culoare verde, stransa la solduri $i cu braid ro$, cu care era insbr4cat Carpo, conducand pe prefect si el imbracat lute() frumoasai
uniformA.

www.dacoromanica.ro

IAII DE ODINIOARA

357

Inaintea trasurii prefectutui, tnergea intotdeautia un ofiter


de sergenti &Mire, care fAcea bac.

Vai de acela care nu s'ar fl ferit. Carpo loVea de pe capra


pe cel ce; i se punea In cale, cu toate lardinele sekrere ate prefectului Latescu, cdruia nu'i placeau loViturile" aceste ale bit-jarului sau.

Birjarul Carpd

Cand lorgu Latescu n'a mai fost prefect si Carpo revenise


cu trsura sa la strain., era o lupta printre tinerii de atunci de
a face o plimbare cu Carpo, vara, la Copou. El mina nebuneste
nimeni nu putea s'l intreaca. Fluera intre dinti i caii sai care cunosteau acest fluerat, o luau in trap Mare pink' ce se faceau albi ca spuma. Adeseori cei din trsura II rugau sa incetineasca mersul, dar Carpo se facea ca nu aude sau raspundea: ati
vrut s mergeti cu Carpo, apoi Lisati s'a v duca cum stie el.
La plata insa, trebuia sa fie toil galantoni, exci altfel ii gaseau beleaua cu Carpo, cari repede spunea : am umblat cu

luna cu d. prefect si am mai purtat pe cutare si cutare hoer si


dart voiti s faceti pe boerii, platiti boereste".
www.dacoromanica.ro

358

RUDOLF SUTLE

Vara, cand ltnnea eleganta din Iasi Ikea plimbari pe. la


Stanca lui Rosnovanu, la Cristestii lui Alexandru Mavrocordat sam

la Cilibiul Saftitei Palady, Carpo era nelipsit Inhama 4 cai in


sir, pe care'i mna cu multi maestrie, cu 0 singura mina, iar cu
cealalta pocnea voios din bici.

Acest om al veseliei, atat de bine cunoscut in Iasul de demult, a avut un sfOrsit tragic. Desfacindu-se de cupeaua sa si de
trasura cu doi cai, a pornit'o cu un cal, cit o birja elegantd. Intr'o iarna cu troian mare, avOnda'si calul inhamat la o saniuta,
calul a luat vAnt, a rasturnat sania i Carpo avand haturile invalatucite imprejurul mnitor, spre a putea mai bine stapni calul

pe mre'l stia pFin de foc, a cazut sub sanie si a lost tart astfel o bucata de loc. Cnd calul a putut fi oprit de trecatori aS
Carpo scos de sub sanie, era numai ea rani si loVituri si dupa
putin fimp a incetat din viata.

www.dacoromanica.ro

Petrecerile mondene
i generalul Serban Pasar
(1885)

Una din cele mai cunoscute familii din Iasul de alta data, a
fost familia generalului Serban Pascu, care locuia in frumoasa sa

Generalul *erban Pascu

proprietate din strada Romana de pe atunci, acum Lascar Catargi, casa proprietate astazi a d-lui 111. Lascar. Generalul Pascu,
dupa ce a absolvit cursul scolii militare din Iasi iesind unul din-,
tre cei distal, a trecut la scoala de artilerie si gcniu din Bucu-

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

360

re0i pe care a absofvit-o cu mult succes, fiind avansat sub-tocotenent. Ca militar, a fost unul din cei mai straluciti ofiteri ditt
armata noastra. A luat parte ca ofiter de pioneri in raSboiul Independenfil $i toate gradele le-a dobandit prin mutica $i pricepere. Mult timlp a fost i comandantul regira. 4 artilerie, care 10
avea pe atunci garnizoana in Iasi. A trecut $i ea $ef de stat 'major
al corpului 4 de armata, dupa care incetand din viata colonelul Costdscu comandantul brigazii de artilerie care '$i avea sediul la Igi,
Serban Pascu a luat comanda acestei briezi, de $i era numai colonel. Ca general, a comandat divizia 7-a din Roman.
S'a casatorit cu d-ra Sevastia Artgonescu, fiica unui vechi si
mult cunoscut iesan, amic intim al deftmctului Neculai Drossu.
Din aceasta casatorie, s'au nascut doi copii: George Pascu, devenit inginer $i Adelina, casatorit cii d. Stan din Roman. Amandoi copiii au decedat in floarea vrastei.
Sotii Pascu erau de o fire foarte vesela, iubind mult lumea
si petrecerile, cu deosebire sporturile. Asa, in anii 1887-1888 au

infiintat in Iasi, o societate de patinaj, intitulata Patinul". Pre$edinte era generalul Pascu, pe atunci colonel.
Locul unde se patina era situat intre actuala uzina a tramvaiului electric $i rampa cailor ferate. Aici era instalat i un bufet, unde puteai sa te reconfortezi $i un chio5c uncle canta muzica militard, Joile i Duminicile. Din timp In timp, aVeau loc la
patinajul acesta i serbari venetiene, cu 1umin electrica, ceia ce
pe acea vreme, era o raritate pentru
Toata lumea amatoare de patinaj, facea parte din acesta societate. Intre cei mai buni patinori, erau sotii Reinicke, can executau cu ,maestrie figurile cele mai grele i cari avusesera $i ei,

cu mai multi ani in urma, un patinaj in stra'da Cdpita'n Nun $i


un skating pe locul viran de langd casele Marzescu din str. Carol.

Dupd patinaj, toata lumea care se aduna acolo, trecea la


cofetaria Tuffli, actuala Vladdscu, unde se lua Cate o gustare si
unde se glumea $i se radea [Ana la ora mesei.
Generalul Pascu mai avea o mare pasiune pentru cai $i In
fiecare an trecea in Basarabia, de unde aducea cai frumo0 de
caldrie $i de ham, pe cari vezeteul sau Franz, care era un dresor
de frunte, in scurt timp Ii facea buni pentru caldrie sau pentru a
fi inhamati la frumoasele echipaje ale generalului.
Sotii Pascu erau nelipsiti dela ori si ce petrece.re. Nu era

www.dacoromanica.ro

361

1A$11 DE ODINIOARA

hal, send sau repreientatie teatrali, la care si nu iea parte. La

patinaj dela uzina electrica.

teatrul cel mare dela Copou, tsi Eiveau loja lor, rezentata pentru

ori si ce spectacol 5i d-na Pascu, de si destul de corpolenta, dansa cu placere la ori i ce ocazie.
Vara obisnuiau s se duel cu bath' familia la M-rea Aga-

pia, unde sedeau intreaga vacanta. Odati cu ei, aduceau si un

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

362

brec mare, proprietatea generalului, care, inhamat cu cinci cal,.


din cari doi la roat si trei inaint4i, era -condas cu mestrim de,
insusi generalul Pascu care era neintrecut Ii aceasta. In brecul
acesta, pe laugh familia Pas'cu,mai luau loc toti prietenii familiei,
ce se aflau la Agapia $i se fceau partizi de plcere in toate localittile din imprejurimi, cix veselie multi si cu provizii delicioase in laditile brecului. Se mai faceau excursiuni i calare, la cari luau parte mici si mari.
Sotia generalului avea un costum special, care'i servea pentru calgrie i cu care caldrea bdrbtesta. In aced chip, s'au fa"cut multe i frumoase plimbAri prin locurile incntltoare din jud_

in 1888

Sevastia Pascu in grup : 1. Sevastia Pascu, 2. Dea Sutu, 3. Margareta


targi, 4. Dudu Pascu, 5. Elena Catargi, (dela dreapta spre stanga).

Neamt, plimbAri ce erau insufletite de verva

Ca

i veselia sotilor

Pascu.

In timpurile mai recente, iesenii isi mai pot aminti de d-na


Pascu, fAcndu'$i obisnuita plimbare la Copou, insotia de frumosi catelusi negri, cu pete galbene, pe care'i adora i pe care'i
imbraca cu un fel de rnAnfalute, ce atr'ageau privirile tuturora. Aceti catelusi fAceau fel de fel de nebunii, srind unii peste altii,
si dandu-se de-a tumba, in plink' stradi. Trecktorii Ii privea cii
drag.

www.dacoromanica.ro

IASII DE ODINIOARA

36

Genera lul Pascu a suferit o operatie la picior, care a impie-

decat pe sportmanul de alt data de a mai putea umbta, fiind


condus de sotia sa, vara, in fiecare zi Ia Copou, Trite() trasurai
cu un cal, trasurd care intra in gradina i stationa langa chio$cul muzicii, unde generalul asculta cu planre accentele ra'sboinice, cari i-au fost atat de dragi, ate vechii nmzici militare din
Ia$i.

Numero$1 din prietenii sai veneau langa trdsura sa $i vorbeau ore intregi impreuna.
Astdzi aceast farnilie atat de bine cunoscuta in Ia,$til mai
de demult, nu mai exista, atat generalul cat $i sotia sa fiind decedati.

www.dacoromanica.ro

Cel dintai inginer strain la lai


Inginerul Francois Cazaban
(1896)

Din tiMpurile mai vechi, gievernele de pe atunci obisnuiau


s aduca' in special din Franta, oameni u Carte, specialisti, pentru croirea drumurilor, facerea podurilor peste ape si alte imbun`atAtiri.

Printre cei dinti ingineri adusi 11 lard, la Iasi, a fost si inginerul Francois Cazaban, care a venit la Ia 3i im'preun 5. cu un
alt inginer Celeste Peytavin, amndoi Idcind parte p'an a. atunci
din misiunea incredintatai lui Beguin, fostul ingOer sef al corpului imperial de poduri i osele din Franta. Inginerul Cazaban
demisionand din aceast misiune, cam prin anul 1853, a incheiat
un contract cu guvernul din Moldovape Cand era (.1amn Grigore Ghica, ministru al lucrrilor publice fiind Petru Mavrogheni.
Contractul incheiat, a fast Scris in frantnzeste, iar ca incheiere
a contrdctului, s'a pus resolutia tot in frantuze5le, de catre ministrul Mavrogheni si ceva mai thrziu s'a prelungit ace3t contract Inca pe trei ,ani, de 'cgtre alt ministru al lucrarilor publice,
Costachi Negri. Iata.' si aceste douai documente:

De par l'apostille de Son Altesse le Prince Regnant de


Moldavie, sur le rapport du departement des Travaux-Publics
No. 2961, vil et approulye par ce dpartament". Ce 5 15 Juillet
1853 Iassy. Le chef du Departeknent des Travaux-Publics. (ss) P.
May royeni.

Par ordre de Son Altesse Le Prince Regnant, le present


contract est prolonge pour trois ans". Ministre des Travaux-Publics. (ss). C. Negri. 1855.
De loc din orasul Carcassonne din sudul Frantei, Francois
Cazaban si-a fcut studiile in Franta, iar la terminarea lor a in-

www.dacoromanica.ro

LASH DE ODINIOARA

365-

trat In serviciife technice Wind mai bine de zece ani diferite lucrAri de drumuri, poduri, constructii civile, pAtt4 in anal 1844. A
plecat apoi dimpreun cu tatl s4u i cu un frate in Algeria, unde a proiectat si a executat lucrarea de alitmentare cu apg potahil'a a prd,5ultd Alger, apa fiind captat dela sud, din loctalitatea
Co lea. pupa ppt ani de sedere in Algeria, s'a inapoiat in' Franta,
unde a i primit propunerea guvernului di Moldova, iAcheind
contractul, din care se constata ca a fost retribuit cu 25.000 pia's-,
tri pe an si 4500 piastri pentru cheltuelile de deplasare.

Inginerul Francois Cazaban

A functionat la Iasi, in serviciul statului i judetului Iai, ca


inginer sef de judet, cea mai inalta functiune ce era pe atunci, de
la 1853-1896, adicd timp de 43 de ani, cu o intrerupere numai de
un an si jumdtate.
A stat .tot timpul la Iasi. A proiectat i executat soseaua Galati-Bat-lad; apol ,13acdu=Roman-Tg. Frurnos-Pasicani-Iasi-Ungheni;

soseaua nationald mihaileand BacAu-Romaa Dina' la Itcani, precum si cea mai mare parte din ref ete'le de drumuri din Moldova.
In orasul Iasi, a proiectat si executat Hata i casele Negrutzi, unde se afl ;astzi Posta i Telegraful si wide mai de mutt a fost
s;i scoala normal superioarA, avAnd de director pe Petru Rascanu.
Francois Cazaban a fost adus la Iasi si pentru instatarea
organizarea serviciului de telegrafie, pe care l'a i fcut, trecnd
apoi la executarea sos,elelor.
Era un om, Francois Cazaban, artist in toat5 puterea cuivAn--

www.dacoromanica.ro

RUDOLF' SUTU

366

tului, dinieck bucata. Nu'si cunoctea deck dataria sio- cerea de


la toff subalternii sai.
De eke on trecea pe strada Stefan cel Mare, prin fata Mitropoliti, era cev.a 'care-1 supara. Admira catedrala ca lucrare mare, impunatoare, ins nu se impaca cu estetica ei. Spunea foarte
adeseaori: pleat ca 'e"mare, frumoasa prin stilul ei simplu, dar
are o aparenta ciudata, parand a fi o masa cu patru picioare, fasturnata ea- 1)1cioare1e in sus.
Math 1-a ,chinuit ideia aceasta despre M:tropolie, incat inteo

Imn zi s'a apucat s: a niasurat biserica in lung silat, luand toate


detaliile i punandu-se sa crioiasd. un project de restaurare, Oland bine infeles stilul i forma, cu deosebke numai sd a :ttrodus
inca un turn la mijlOc, intre cele patru turnuri existente, turn
Malt de 163.50 m. Proiectul 1-a sfarsit ci o plans a acesiui proiect
mai exista i astdzii A fost o lucrare de arta si tehnica, cum rar
s'a mai vzut si se vede si astazi. E vorba de lucrarea proiectului,
.caci aplicarea Jai a ramas balta. Vrernuri tulburi, lips de fonduri...
erau motivele, pe c'are $i astazi le mai intainim, cari au impiedecat infaptuirea lucrurilor bune i serioase.

Cand a plecat din Franta in Africa, Francois Cazaban era


insurat cu o dioara Marguerite Fabre si avea trei baeti: Jules,
Pierre si Eugen i o fata Eugenia.
De inginerul Jules Cazaban isi mai amintesc iesenii de astazi. Ca si tatal sau, a fast inginer sef de circomscriptie din nordul Moldovei, un exemplu de om al datoriei, de cinste si de de-votat in exercitarea profesiunii sale.
Al doilea fiu Petru, a fost i un pasionat vanator i calaret,
din a caror pasiuni, i s'a tras i moartea. A scris versuri frumoase in franfuzeste, unele din ele foarte gustate pe vremuri de 1eseni. Inginerul i literatul Petru Cazaban, disparut de mult dittre
vechii ieseni, este tatal scriitorului Alexandru Cazaban.
Fiica lui Francois Cazaban, Eugenia si &Ansa dispruta, este
mama generalului Stefan Botez din Iasi.
Murindu-i sotia la Iasi, inginerul Francois Cazaban s'a insurat din nou i anume cu o &TA Paulina Walter, aVand, 11 copii,

7 fete si 4 baeti.
Figura lui Francois Cazaban era bine cunoscuta de generaia trecuta a IasuIui. Purta barbison a la Napoleon III, era micuf
3a statura, spatos. Pasea incet si in rnersul lui, pe cand se du-

www.dacoromanica.ro

367

[ASH DE ODINIOARA

cea zilnic la serviciu., isi framanta mintea numai cu planuri de


constructii si de Iticruri frumoase. Era ager la minte, vesel si comunicativ i peste tot un om foarte modest.

A murit in vrasta de 86 ani, in 1896, find pant in ultima zi


a vietii, tot in serviciu. Cand a fost vorba s fie seas la pensie,
atata s'a intristat, 'Inca a cazut la pat. Serviciul Ii ajunsese a fi
a doua lui viata. $i l'au lasat atunci sa'si continue ocupatide, pa-

rit

'421

*-

FWAV..;_:4

Familia lui Francois Cazaban

na intr'o zi cand, intorcandu-se dela un studiu, dela proectarea


pe teren a unei so.ele ce trebuia sa lege Iawl prin Voinesti de
Roman, s'a simtit ran si nu dupa mult vreme, a incetat din viala, dupa un serviciu neintrerupt de 61 de ani. De pe urma lui n'a
ramas nimic, nici o avere. $i ce om corect a fost. La una din lucrarile de receptie, unde i s'a cerut sa'si spue cuyantul, Francois
Cazaban a refuzat semneze peocesul verbal de receptie, zicand
ca el nu poate primi lucrri, cari.., nu existau. In comrsiunea de
receptie faceau parte, pe atunci, si delegati din partea comitetului
permanent, cart au vrut sa impue lui Cazaban sa semneze actul
de receptie. El a preferat sa'si dea demisia, de cat sa semneze un
act fals.

www.dacoromanica.ro

Grefierul Victor Romanescu


(1905)

Cine nu'si Alice aminte de mult cunoscutul grefier de pevremuri dela s. I a tribunatului Iasi, Victor Romanescu? Era un
om de statur mijlocie, spatos 0 foarte vnjos, gras la fati 0 la
trup, fruntea lat, cu un inceput de chelie. Purta un cioc totdeau

Victor Romanescu

na tuns cu ingrijire, vorbea lat 0 apAsat. Foarte inteligent 0 activ. Sever cu functionarii grefei si foarte apreciat de efi,i sAi, dici
Romanescu fusese inscris si la facultatea de drept, uncle a urmat vre'un an.

www.dacoromanica.ro

IASI! DE ODINIOARA

369

Functionand multa vreme ca grefier la tribunalul s. I, ,a dobandit o mare practica in lucrArile judecatord$ti, care unia cu
ounoVintele sale juridice din facilitate, facuse din Romanescu un
functionar model, astfel ca nimic mi se lucra in tribunal, fAeat ca

Romanescu sa fie consultat de $efii sai care il considerau mai


mult ca ;tin prieten dercAt ca un subaltern.
Era foarte vesel i ii placeau mult petrecerile.

CAnd incepea insa sa petreaci, cu greu mai era scos dela


chef. Aceasta se'ntAmpla mai cu sama la luarea Iecei, pe care o
cheltuia toata. Pe on i eine intAlnea dintre cunoscuti $i priretenii sai, ii lua cu voe sau cu sila i trebuia sa petreacd cu el'.
Fiind foarte darnic, nu lasa pe altul sa plateasca consumatia.
Vai de acela care se impotrivea. Alte ori, cAnd era bine dispus, se a$eza in Piata Unirea, in fata berariilor $i bagind minute
in buzunar, scotea pumni de frarkci si gologani, pe care Ii asvarlea copiilor ce (se adunau in jurul lui, zicAndu-le:
Na, petreceti i Voi".
Romanescu era in relatie cu cele mai cunoscute familii din
la$1, freeventand lumea bung, unde era cunoseut $i iubit de toti
pentru veselia i carKterul si deschis i binevoitor.
Dura legea 'de organizare judecatoreastca de pe atunci, Romanescu in calitatea sa de grefier, a primit in diferite rAnduri delegatiuni de a inlocui judecatori rurali, aflati in concediu. Astfet,
a inlocuit pe fostul judeOtor Gatrofeanu dela Voine$ti $i alfii, atributiuni de Icare se achita cu multa pricepere, grafie experientei i cunostintelor sale.
Acest om plin de viata si de vaselie, a avut totusi un starsit tragic. fiind dus inteo permisie de cAteva zile la Ungheni Untde ii ialacea sa mearga in timpul va,cantei mad. $i in zilele de' 11bertate, plimbAndu-se prin pddurea din acea localitate, a vazut
un strajer 'care se tinea dupa el, luAndu-1 drept un $ocialist",
(pe acele timpur: guvernele temAndu-se de instigatiuni In eomunele rurale, luase oarecari masuri de supraveghc-...e in contra...
surtucarilor ce veneau in comunele rurale).
Romanescu suferind de un timp $i de o boala nervoasa. $1.
crezAndu-se urmArit, intreb pe strajer, de ce se tine de el. Rgspunsul a fost ca a$a este porunca". i atunci, Romanescu sooa24

www.dacoromanica.ro

370

RUDOLF SUTU

se imediat tun revolver, lye care-I purta in totdeauna la el si isi


descarcA un glonte in cap, rAmnnd mort pe loc.
A fost ,Inmormntat in cimitirul din Unglieni, localitate in

care petrecuse multe clipe placute si vesele, cu numerosii sii


rrieteni.

www.dacoromanica.ro

Fisel Brandes
(1890)

Fisel Brandes care era in special devotatul lui bezedea AleRti Ghica, (un boer bogat din Iasi, care Insk la sfitisitul vietii. de

ASS-

Fiel Brandes

abea Ii inea existenta, inrudit cu foasta regina Natalia a Serbiei) era si misitul tuturor caselor mart din 144. Nu se facea o
vnzare, fr Fisel Brandes. Nu se incheia o arendare, fr Fi-

www.dacoromanica.ro

RUDOLF -SUM

372

set misitul. Toamna, Cand marii proprietari ti desfaceau recoltele, tot prin Fisel Brandes le faceau. Ani de zilie a locuit in casele Braunstein din strada Saulescu, unde finea si o trasurica inhamat cu Am cal mic, cu care 'si facea cursele la diferifti salt clienti. El purta un caftan lung, era incaltat cu c:ubote Cu tureatca
scurt si cu urechile vesnic iqite afara; in cap sub pldrie cu traditionala chilie sau ermurca cum se spunea pe atunci. Cu ermur-

ca lui Fisel Brandes a fost o adevarat comedie la o sectie a tribunalului din Iasi, cand misitului i s'a luat din cap ermurca, in
hazul celor ce se aflau acolo si a fost push' e capul registratorului
de gtunci Clemente. Fisel Brandes nu si'a mai luat '4:Meg ermurca, fiindca a fast pus. in capul altuia. Purta o barba mare, care 'i
ajungea 13:Ana ;la bran, fiind intotdeauna bine pieptna1 i ingrijita. Fisel Brandes era un om intreg, cinstit i care'sj fined intot-

deauna cuvantul dat. Prefera s renuute la o afatere, daca i se


parea necurat. Vorbea rar si tacticos. Era discret peste masurd,
dar cu o pricepere deosebita in afacerile ce le facea. Avea ins
un singur cusur: nu vroia sa sole niti odata vrasia pe care o are,
aceasta mai cu sama in ultimii ani ai vigil sale, cand era aproape de 90 de ani i cand tredea c dac Ii va spune vrasta, va
muri repede.

In una din zile fiind chemat ca martor la tribunalul Iasi s.


II, care pe atunci era prezidat de d. Neculai Schina, actualul presedinte al societatii fungionarilor din intreaga Ora, presedintele
incepu a pune lui Fisel Brandes intrebrile de rigoare: cum te

chiama,unde lotuesti etc.


Fisel a raspuns imediat la toate aceste intrebari. Cand insa
presedintele 11 intreba de vrasta, Brandes tacu. Presec:intele repet intrebarea, jar Brandes Caen mai departe. In sfarsit, pentru a fteia oara, presedintele Schina ii puse intrebarea: ce yeast ai?

Fisel Brandes, foarte liiitit, hotarat a-i raspunde dupa cum

dorea, zise: De ce ma inthebati de vrast? Eu \TA intreb pe


d-voastra? Ce avgi cu anii mei?
Presedintele Schina, foayte vesel, se grabi, pc un ton blajin
sal adreseze urmatoarele cuvinte:
Uitte mos*, d-ta nu ma NO jntreba pe mime, eu ins
sunt ohligat prin lege sa',fi pun acgasta intrehare, imcat te rog
semi raspunzi.

www.dacoromanica.ro

373

IA5II DE ODINIOARA

Brandes insa tacu i de asta data.


Judecatorul care se afla in edinta cu prezidentul Schina,
.vopti la urechea acestuia cauza tacerii martorului intrebat.
D. Schina intorcandu-se atunci catre grefierul din edinta,,
cu un ton solemn, dicta: D-le grefier, scrie te rog c`a martorul
este major. Publicul din sala, care tia ca Brandes avea eel putin 90 de ani impliniti, izbitcni in hohote de ra.s.

www.dacoromanica.ro

Nrintele Iroftei Maximovici


(18g0)

Parintele Iroftei Maximovici a fost unul din cei mai cunoscuti sfinti pa'rinti de pe vremuri din Iasul nostru. Era cunosout
prin sgarcenia lui lard pereche si mai era cunoscut prin aceia c.
in toate actele sale, in toate rdspunsurile ce le da, niciodata. nu
avea nici inceput, nici sfarsit.
Foarte econom, .el nu cheltuia nimic din leafa sa. Strangea
si ascundea banii la coltuni" cum e o veche zicdtoare moldoveneasca. Cat a fost duhovnic, a adunat ballet mult i poporanii
stiindu'l avut, veneau la dansul, dupa imprumut de bani. Dar, in
sgarcenia lui mare, facea economii si la vorbe. Cand vedea Ica ii
infra in ,casa doi, trei musafiri, apoi nici nu intrau bine in odaitele lui si dela usa, parintele Iroftei Ii primea cu cuVintele:am,

dat tot ce am avut si nu mai am nici un ban. 0 lua el inainte,


pentru ca sa nu mai dea curaj celor cari venedu sail ceara bani
de imprumut, sa'i faca rugamintea sa'i imprumute. Ba, erau multi

cari veneau la pdrintele Iroftei pentru alte netazuri si nu pentru a'i cere bani, dar parintele, care se gandea mereu numai la
fisicurile de aur, credea c i ceilalti semeni ai sai, tot numai Ia
bani se gandesc i ei.
Imbatranise de-al binelea parintele arhimandrit de scaun dela Mitropolia din Iasi, Iroftei si tot nu se schimbase. Sgarcenia
se tinea scai de dansul si Mitropolitul Iosif Naniescu cunoscan-

du-i meteahna, 11 ospata de multe ori, iar parintele Iroftei era


mai mult ca fericit in ziva cand nu trebuia s cheltuiatsca letcae
pentru masa. Era tipul avarului care nu suferea nici sa I se cake
in cask', pentru ca nici colbul ce se ingrama'dea zile intregi prin
odai, sa nu'i ieas pe usa afard. $i de aceia zile si luni de zile, in
cele doua odaite ale sale zatea murdria prin toafe colturile,
pentru ca parintele Iroftei ascundea aici bogatii de francie, gasiti
dupa moartea lui.

www.dacoromanica.ro

IASII DE ODINIOARA

375

Sk, and 1 se anunta in una din zile ca poate sa ajunga $i


episcop, numai &A vrea sa primeasca, parintele Iroftei nici n'a
vrut sa ,audi de asa ceva si fugea de episcopie pentru cA stiia
ca va trebui sa dea atunci in dreapta si in stanga i sa faya! cheltueli, de cari fugea ca dracul de tamae.

Chilia parintelui Iroftei

Cu cat haz povestea el cum de si-a indeplinit o rugaininte


pe care i-o facuse un bogatas de pe vnemuri Negroponte, de casa caruia era parintele Iroftei. Ii murise lui Negroponte un eopil
si nu stia omul cum ar putea sa vesteasca pe sotia sa de adeasta
nenorocire. $i atunci se gandi ca parintele Iroftei, duhovnicul casei ar putea, cu duhul blandetei si cu vorbe rnestesugite, sa a-

nunte moartea baiatului. $i s'a dus parintele si a instiintat pe


mama copilului de nenorocire. Si rovestea parintele Iroftei, dupa

www.dacoromanica.ro

376

RUDOLF SUTU

ce si-a indeplinit aceasta sarcinal grea c, auzind mama de aSa


nenorocire, si-a rupt rochia de durere si-a camas cum a fatut-o
maica sa...

Dar toate au un sfarsit pe lume i parintele Iroftei si-a avut sfarsitul lui tragic.
Cand a incetat din viata aici la Iasi Vasile Gheorkhian, fostul prefect de judet i frate t u fostul mitropolit Gheorghian, parintele Iroftei a fost invitat, cum e obiceiul la noi, la un praznit
pi dup ce a maricat cat sapte pe cand cobora niste scAri, s'a impiedicat si a cazut flu de tot.
A fost condus acas, unde nu dupa multa vreme inceta din
viat. Fiindca se stiia ca parintele Iroftei are adunat mult bnet ,,la coltuni", repede s'au pus sigilii la casa lui. lar dupa 40
de zile dela moarte, au venit rudele i cei ce i'au pus sigilile
si au inceput sa'i scotoceasca prin casa. Parintele traise in sgar-cenie si fara ingrijire in dota oddi, ce ddeau una in alta, in chilioarele din ograda Mitropoliei. In cea din fata, mai era cum era,
dar in odaita din fund, nici dracul n'ar fi intrat, asa era de urt la vedere. Si au tras saltarele si au gsit mult bnet si cand
au trecut in odaita din fund au dat de murdarii de zile intregi,
iar de tot ascuns, intr'un colt de odae, au zarit ei un lighean
peste care se revarsau gunoae, or fi fost ele de s'apta"mani aruncate aici, iar in fundul ligheanului, peste care zaceau petici murdare, amestecate cu centisl, au dat de bani in hartie, vor fi fost
vre-o 90.000 lei. $i au luat nepotii parintelui Iroftei banii si a rAmas acolo doar numai amintirea ca a trait candva parintele Iroftei Maximovici, care 0 la vrasta de 90 de ani nu s'a putut fep4a
de sgarcenie.

www.dacoromanica.ro

Teodor Crivt
(Niko CriVat)
(1900)

Unul dintre Nechii magistrati cari au facut cinste magistraturii iesene, a lost Teodor Crivat, care actun vre'o 30 si ceva de ani
in uringa fOst preedintele s. III din localitate. Om de o severitate extremd. Dinaintea lui toti tremurau: functionarii i impricina-

Teodor Criv6t
tii si lucru curios aceiasi severitate o in'suflase i regretatului
Teodor Mavromati, de mind decedat, care ocupa pe atunci, desi
licentiat in drept, functiunea de grefier la s. III.

www.dacoromanica.ro

378

tiUDOLF SUW

Teodor Ctivdt, ,cnd se prezenta cineva c.1 un act la autentificare, nu se multumea numai a-I ceti in fata si auzul partilor
dupd cum scrie la carte, ci, discosea pdrtile cnd era vorba de tin
act de yanzare, daci s'a numdrat pretul sau dacd era vorba de un
act de Imprumut chirografar sau hipotecar, de ce se pldtesc pro
cente atAt de marl, dacd suma s'a prima integral si murte alte.
Mai cu samd cnd venea bdtrAnul User Felt, bine cunoscut pevremuri la Iasi, Mo$ Crivdt cum II numeau colegii si magistrati din Iasi nu'l mai sldbea cu. intrebdrile.
Asa, bunk oard, intr'o zi defuncta Elisa Liteanu contractnd
un imprumut la Felt, dupd. ce Teodor Crivdt primise actul, a spus
Elisei Liteanu de ce pldteste procente atat de mari, c o sk se Incurce si cal mai bine sd renunte la act.
Elisa Liteantt insistnd insk sk i se primeasca actul, Teodor
Crivdt nu vroi s vizeze exemplarele, rind ce mai intdi Felt nu a
numdrat in fata sa toti banii. Terminndu-Se aceastd operatie, se:
constata cd mai lipseau 200 lei pentru primirea intregei sumi imprumutate. Elisa Liteanu spuse presedintelui cd are incredere in
Felt cd'i va da acesti bani mai tdrziu. Crivat insd insistd ca s se numere toti banii si cum Felt nu avea la dnsul i acesti 200 lei, a
iesit in sala de sedintd dela vechiul tribunal cu Elisa Liteanu. Aceasta a restituit 200 lei lui Felt si reintrnd din nou, a dat acesti
bani Elisei Liteanu, fata fiind prezidentul Crivdt.
Pe timpul acesta, numindu-se la s. III ca supleant pe defunctul Costachi, acesta din prima zi a intrarii sale in functiune,
a bruscat pe un client care se prezentase spre autentificare cu un
act, insotit de bdtranul Pantazi, fost si el magistrat, pe atunci avocat. Pantazi plngandu-se lui Crivat, pe care-1 cunostea bine,
Crivat Ii zise zmbind: Lasa mosule, nu te supdra, caci acesta
rnd intrece i pe mine.

Cu toata severitatea sa, Teodor Crivat nu era un om rdu


si n'a fdcut in toata cariera sa destul de lunga, vre'un rau unui
subaltern sau inferior al sku. Asa, bund oara, cand prezida vre'o
Curte cu juri, fie in Iasi, fie in provincie, flind indatorat prin legea de organizare a inspecta instantele judecdtoresti din judetul
unde prezida, tuna si fulgera in contra magistratilor i functionarilor judecdtoresti si cum era foarte priceput, rkscolea toata grefa, cerceta cu amanuntime toate registrele i nimic si nimeni nu'l
putea multumi.

www.dacoromanica.ro

IASI! DE ODINIOARA

379

Dela presedinte i 'Ana' la scaltor, toti erau gsiti rau. Totusi, se multumea numai cu obsenvatiuni, dar nici odata n'a facut
vre'un raport ministrului respectiv impotriva cuiva si nici odata
nimeni n'a fost pedepsit din cauza sa. Multe sunt anecdotele ce
se povestesc despre acest integru magistrat.

In una din sesiunile Curtii ca juri din jud. Dorohoi, unde


prezida cu preferinta Thud originar de aici, a fost informat pe cale particulard ca." unul dintre martorii cari aveau sa fie ascultati la
Curtea cu juri, ar fi fost mituit. Sedinta incepu. Se perindara mai
multi martori inaintea Curtii. Apoi, deodata isi facu aparitia cel
presupus mituit. Teodor Crivat se stapani la inceput si'l intreba

cu glas domol: Cum te chiama, de cati ani esti, unde stai... intrebari cari mergeau 'cu glas cregcendo, pand cand la un moment
dat, nemai putandu-se stapani, isbucni si striga martorului, cit
glas tunator:
Ti-o (adica ti-a dat) facand gestul cu mana a numaratului banilor. Martorul impietrit de spaima, nu putu sa raspundar
cu vocea tremurand, decat: Mi-o (adica mi-a dat). Cuvintele
aceste Ti-o si Mi-o, au facut de atunci, mult vreme, deliciul intregii curti din Iasi.
Alta data, pledndu-se inaintea curtii de apel procesul unui
jandarm care intrebuintase cazne pentru a smulge marturisiri prevenitului, Todirita Pisoschi avocatul cunoscut de pe vremuri, care apara pe jandarm. si care stia cat de sever este CriVat ce pre-

zida curtea in acea zi, ca cel mai vechi, inainte de intrare in sedinta, chema la o parte pe cel schingiuit i Ii spuse:
Ce folos ai s ai dad jandarmul va fi condamnat? Nici
un folos. N'ar fi mai bine sa primesti o suma de bani ca dospagubire si
faci situatia mai ward in fata Curtii?
Partea civila se'nvoi i jandarmul depuse in maim treia suma cuvenit, care trebuia sa fie eEberata irnaliat dupa ce jandarmul ar fi fost achitat. Avocatul Pisoschi care aranjase intreaga
afacere, a spas reclamantului care-1 intreba ce trebuia sa faca, nimic alta decat s zica pr4edintelui cand 11 va intreba ce este, ca
e sindicalist dela cane ferate. Todirita Pisoschi, stia ea' Mos Crivat avea mare aversiune pentru misicarea sindicalista care incepuse s ia fiinta pe acele timpuri.
Sedinta incepu. Teodor Crivat sever ca intotdeauna, se adres jandarmului zicandu-i: Statul face sacrific:i, v d haine

www.dacoromanica.ro

380

RUDOLF SIMI

frumoase, cai buni (pe atunci jandarmii erau calAri), prestigiu,


iar voi in schimb schingiuiti lurnea. Pisoschi ii intrerupse, rugandu-b s intrebe partea civil ce este. Presedintele, dupi insistentele lui Pisoschi si pentm a-i face plAcere, se adres Care reclamant: Cine esti mgi Mete?
Traiti d-le presedinte, excldrnA acesta cu vocea tare: sunt
sindicalist dela cAile ferate (de fapt bietul am nici nu era ni-,..ar
ceferist).

Cum, spuse atunci Crivat, d-ta esti sindicalist? Apoi acum infeleg. D-tale nu-ti trebue nici primar, nici notar, nici jandarm, nici ministru; di-ta esti dintre acei care vroiti s intoarceti
lumea pe dos. i, fr'S a mai cortsulta pe cei doi asesori ai sal,
cari mirosind o fars, radeau pe tAcute, Teodor CritvAt pronun0
achitarea jandarmului.
Peste vre'o cateva zile, intAlnindu-se in sala tribunalului cu
Pisoschi, acesta intrebI pe Crivt, cu care era in legAturi de prietenie: Iti aduci aminte de sindicalistul de dAunki? Da, rA'spunse Crivt, nn nemernic.
Dar vezi 0 nu era sindicaEst, spuse Pisoschi, razand cu
hohote. Eu Yam invtat sa.' spue astfel, pentru a scapa pe jandarm.

Fl-te

Furios atunci CrivAt strigi cAtre P:soschi:


si tu sindicalist i lasdnt in pace.
In ultimii 'ani tai yietii sale, Teodor CHOI a ajuns consilier

la Casatie. A revenit la Iasi pe timpul rasboiului, cu seCtiunilo.


Curtii de casatie, cari au fun4ionat in tot timpul rAsboiului in
clAdirea Teatruiui nostru national, iar dupd inCheerea 06 a ple,cat din nou hi Bucuresti, unde dupA putin timp a incetat din viata.

www.dacoromanica.ro

Gheorghe Pavloff
(1900)

Vorbind mereu kleSpre ;trecutul acestui oras, am Inaintea


mea un maldar de documente i brosuri, scrisori vechi si manus-

crise si din iele nu stiu de ce s m ocup mai intai.


Incep cu o Iscrisoare adresata de ietsanul Neculai Rosetti
Rosnovanu, fost candidat Ia domnie, lui Gheorghe Pav loll', care
a fast o figura cunoscuta a Iasului, Wont, publicist, muzicant
pasionat.

Scrisoarea e datata din 1867 si cum e scrisa asa o redau si


eu:

Domnule Redactor,

Retras la tail de vreo doua luni, cautam in cultura manosului pamant 'al Moldovei, o distractiune dela ingratele i sterilele lupte politice care ne ucid, cand jurnalut redijat cu atat talent si ipatriotism de d-voastra, a venit sa ma trezeasca in lundul
retragerii mele.
Dumnezeu s Iva ajute pe calea care ati apucat'o: Tot ipeo-tru Moldova si prin Moldova", iat deviza adevaratilor patrioti
ca dumneavoastra.
Desi nu am onoare de a v cunoaste personarmente, conm-

nitatea de lprincipii cad ne leaga, imi da Indazneala de a VA adresa aceste linii. Primiti va rog clduroasele mele multumid pentru apararea care opuneti calomniilor aruncate asupra mea de.
foile muntenesti.
Aveti deplina 'dreptate, domnul meu. Ozi cat de infante ar

fi insultele tiranilor nostri, od cat de inalt ar fi sorgintea


ele nu s'ar putea urca nici odata la Ina Itimea dispretului meu.
Primiti etc.
N iculai Rosetti Rosnovano

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

382

Sunt vre'o 15 ani i ceva de cand Gheorghe Pavloff a disparut din mijlocul nostru, regretat de ieseni. Cu moartea lui atunci, ne-a parsit un iesan, vesnic vesel, plin de viata, bland si
bun.

Amintirile Insa au rmas dupa clansul.

Gheorghe Pav loff

Fiind un muzicant pasionat, la un examen la Conservator


a iesit Intaiul, cu care ocaziune, curn era pe atunci obiceiul, a
primit o medalie gravata cu numele sau. Profesorul sau Ins, de
emotie i neasteptandu-se ca Gheorghe Pa NI-toff sa fie la produc-

tie itat de desaVarsit, cu toata ceremonia dela serbarea premiitor,


in toiul ei, Fa... stupit.
Pav loff transformase viile sale dela $orogari, intr'o adevarata statiune climaterica, cu alei frumoase Ii padure, asternute cu
nisip, cu boschete tainice, cu chioscuri, cu o fantana de vre'o 50
metri adancime, din care apa esia ca de ghiata. Apoi, ma acute

.aici 3-4 casute cu eke 3-4 oddi fiecare,toate acestea la o distanta de numai 3 chilometri de Iasi. Era un adevarat rai, un rai
.tle vara al familiei sale si aI ienilor, prietenii sai. Sarbatorile
Duminicele, se vedea un lant de trasuri intrand aki. Cu 5-8 lei

www.dacoromanica.ro

383

[ASH DE ODINIOARA

lipovanul te aducea dimineata la vie $i seara venea sk te iea.

Pe, vremea bunk se juca aici papici, se dadea lumea in


scrAriciob, se fAcea gimn'astick $i se mnca pe iarbk verde. Se mai

lacea $i muzic intr'o veranda, se aducea din ora5 un piano zu


coad si o orgk. Muzicanti erau Gheorghe Pavloff cu fiicele sale;
apoi Titus Cerne, cu sotia sa; d-na Stroja; un var al lui Gheorghe
Pavloff: Tchel Catichi i altii. Peste deal, era via lui Launay, la
care intr'o yard, gazduise familia fostului consul francez din Iasi
Flandrin. Intr'o seara mohort, pe cand familia frantuzului sta
ghemuit in $aluri, intr'un terdac, leganandu-Se cu gandurite la
tam lor, la nostalgia coastei de Azur, ii s'a pkrut ca aud ca prin
vis, melodii frantuze$ti, venite de peste deal, pe aripele vntului.
La sfarsitul Marseillaise-i, ecoul a adus un ropot de aplauze, far
a doua zi familia franceza a fgcut o vizita lui Ghedrghe PavItoff,
la vie, aducnd $i doua btichete: unul in tricolorul nostru, altul in
tricolorul lor.
Si la via clela Sorogari, in timipul verii, era o intreagi, gos-

podkrie la care'ti era drag s tot privesti: doua, trei vaci, curtea
plink' de paskri, grdinrie cu tot felul de legultne, vie $i Uvula bo-

gat, in spre vale un scrnciob dela care nuli mai intoriceai privirile $i atatea i atatea priveli$ti imbg;.a.zoare de tot ce poate da

natura la tail_
Era numai viata in Gheorghe Pavloff. Cand se'ntorcea dela
rvie acask in ora5., ba, cu multi ani inainte da a fi avut via dela

Sorogari, a scos un ziar propriu Originea". Ziarul fu repede


transformat intr'o revista, apkrnd in bro5urd, la fiecare zi
intai, cu 40 de pagini in text. Pe atunci mai apAreatt la Ia$i alte

ziare ca: Gazeta de Iasi", Pevseverenta", Nichipercea", Independenta Romnd". Pavloff a mai redactat $i un ziar politic
Conventiunea". Intr'o bro$urd, la 1886, Pav toff se ocup 5i de
delictul de mituire. E un studiu de inorgvuri care subleniaza anomalia ca legiuitorul penal pedepse$te numai pe mituit i absolv pe mituitor.
In 1892 Gh. Pav Toff face sk apar o bro$ur: Douk de un
,ban"!,
o critick spirittialk a volumului de poezii Valea vietii" de Aron Denstt5eanu. Volumul acesta fusese repede epuizat.
Studiul a fast reprodus aproape in extenso $i in Corworbiri Li-.
Ierare".

www.dacoromanica.ro

384

RUDOLF SUTIT

in sfarsit, Oh. Pavloff a avut o acthitate mare publicistica,


cu articole de ziare, manifeste ocazionale, brosUri etc.
Inteligent, spiritual, cult i intreprintzator, si'a facut usor
o clientela, ca avocat; a fost insA si zed de ani metnbra in consiUui permanent al judetului Iai, ofiter al starii c1vil, procuror
la Iasi.

Dar cea mai statornki activitate a lui si care a durat 35,


de ani, a fost aceia de director al epitropiei institntului An. Ba
'0:)tA din Poplar la, In 1869 a murit marele batman i logofat Anastase Basota, lasand jumatate din avere pentru creiarea unui

r.
Tri441;4

r
I 111

111

/1/100011111tintR
Vechile case Pas, loll

liceu internat pentru fii de salmi, romani, crestini i saraci de per


mosiile sale si care sa fie administrata de o dpitropie, din, care 'au
%cut parte, rand pe rand personalitati de maim Tntaiia ,ca Vasa&
Pogor, fost marele primar al Iasitor si distins literat, spiritualul
Ion Ianov, boerul Sturdza Scheianu etc. Inca dela inicdput, lin
1870, Pavloff care era var cu sotia lui Ianov, a fost numit seoretar al Epitropiei, care si-a avut sediul In totdeauna la locuinta Iui.
Pavloff p1 In care acesta a fost curand factorul cel mai principal
il ;tatornic.
In 1887, Pavloff a cumpaeat dela Vasile Pogor cu 3000 teL

www.dacoromanica.ro

IASII DE ODINIOARA

385

aur, local de pe atunci viran, format de strazile Ianov si Romng.


In acelas an s'a cl5dit din ros casa ast5zi proprietatea d-rului C.
Marzescu. Pe cand casa nu exista deck ca plan aplicat pe teren,
Gh. Pavloff a inceput a impinge cu piciorul scandurile si astfel
s'a ajuns la proportiile unui palat, nu cu 7 oddi, ci ail 7 saloane.
Planurile au fost %cute de vestitul arhitect Liman, care a lucrat
si la restaurarea bisericei Trei-Erarhi rii apoi a fost numit arhitect al castelului Pe les. Inaugurarea casei s'a flcut la 1 Septembrie 1888, prin celebrarea cdsAtorici unela dintre nepbatele lui
Gh. Paivloff, Emma Ciurea, actuala sotie a d-lui cgpitan Codescu, cu Vasilied BrAe-scu, proprietarul caselor, astzi proprietatea
familiei neuitatului Georgel Marzescu.
De multe ori cita el un motto, de care dealtminteri Si noi ne
conVingem ca poarta un mare adevAr inteinisul: De cauti adinz
adese, pe om il afli in fiarg, Descoasa ornul bine, si fiara ese-a-

fail".

25

www.dacoromanica.ro

Mitropolitul Calinic Miclescu


(1866)

Vrul mamei mele, Mitropolitul Calinic, era fiul marelui logofat Scarlat si al Mariei Miclescu, nascuta Beldiman.
Era frate mai mic cu Dimitrachi Miclescu, lost ministru,moldovanul, prietenul fardnimei i orn cu frica de amine...

Mitropolitul Calinic Miclescu

Tatal sau Scarlat, a avut in total 9 copii, dintre care 4 baeti si 5 fete. Cat timp a fost mitropolit, numai bine a facut. Era
aristocrat si cu sufletul i cu mila si cu darnicia. La Mitropolie
slujea foarte pompos. Cel de pe urma iesea el din biserica. Se

www.dacoromanica.ro

IASII DE ODINIOARA

387

facea ora 1 jumatate i Mitropolitul Calinic tot In biserica era.


Toat ziva, in jurul lui se facea numai rugaciune: la Mitropolie,
la palatul metropolitan, la paraclis. Odaia lui de culcare era Ianga paraclis. Deschidea ferastruica dela paraclis i asculta, cand era

mai obosit din odaia lui de somn, toed leturghia. In fiecare zi


la masa avea 12 sau 14 persoane, niciodata 13. Era superstitia
moldovanului pentru No. 13. Doi diaconi fdceau zilnic dijurne la
usa, pentru primirea musafirilor. In ziva aceia, diaconii erau si
la masa Mitropolitului.

Pgrintele Clement

La Spalarea Picioarelor din Joia Mare, serviciul religios a


fost oficiat de insusi Mitropolitul Ca lithe, la care a asistat i fostul

nostru Rege Carol, care fusese gazduit la paIatul Metropolitan.


Mitropolitul Calinic a regulat de s'au facut cloud potnoage de
postav alb, literate cu multi arta, una pentru fostul Domnitor.
alta pentru fratele sau, cari luaserd parte la serviciul divin, serviciu slujit de 12 arhimandriti, oranduiti cate 6 deoparte i 6 de
alta.

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

388

De obicei, Mitropolitul Calinic purta o cataveica' scurt rosie

cu blana aIb. Cataveica aceasta s'a aprins, cand s'au tras asupra lui trei focuri de revolver, chiar in palatul metropolitan, de
catre fostul rector al Seminarului Veniaimin, Clement. Clement ceruse audienta.' lui Calinic, ca sa-1 primeasca si cand apAru Inain-

ea lui, se fcu cd se aplead spre a se inchiria. El scoase rei trase asupra lui Calinic, care irisa scap teafar, din
cauza unui sal mare si grog cu care era ihicins. Cfement a fost
dat judecdtii si cu toata apararea calda a lui Neculai Ionescu,
marele avocat de pe vremuri, a Yost condnmnat.
Din cauza sbuciumului sau, vesnic in cele sfinte, Calinic se
imbolnavi. Boa la lui grea, ii facea de foarte multe ori sa'si astepte moartea. Suferea de piatra si cand credea c i se apropie ceasul, Mitropolitul facea a-taste, se impartaSea, se'nchina si se...
facea iar bine.
5i cand venea j norodul $1 lurnea bunk' din boerime sal
vada, cu cupele i trasuri luxoase, Calinic le intorcea vizita i d,e
nu mai putea sal vada pe toti, punea arhididconii in trsura, le
dddea cartile lui de vizir& pe caii acestia le lsau la adresele insemnate de Mitropolit.
Cat n'a suferit Calinic in cele trei zile cat a stat ascuns In
pivnita crasmei Anghel, mai tarziu Stihi, peste drum de dughenile lui Daniil, de langa.' Palatul AdministcatiV? De abea a putut
sal scape teafar, un arhimandrit Costandi, de urmarirea soldat:lor, cand cu isbucnirea revoltei celora cari nu vroiau Unirea i earl au manifestat la Palatul Administrathr.
In zilele lui de odihna, se ducea la via la 2 peri" din podgoria asa zisa Nebuna, unde lnga cerddcul casei pusese niste
pahdrele de sticla, cu limpi de lemn, acatate prin copaci i cari
la bataia vantultd, scoteau diferite sunete, o muzical care 'i plcea mult lui Calinic.
Iar cand se ducea la vizita la Caline$ti, la mo4ia care mai
tatziu a fost a lui Icn Miclescu, tot nu ldsa nici atci biserica. Fratele sau mai mare, Dimitrachi, pentru a distra pe Mitropolit, pre&tea o pies de teatru de societate, jucatal de rnembrii familei
si la care asista i Mitropolitul. Dup ce se ispraVea teatrul, se'ncingea o petrecanie mare. Calinic se furisa $i se culca, jar( a doua
zi dimineata, pe cand cei ai casei dormeau adanc, Mitropolitul se
ducea la biserica dela conac, luand parte la serviciul religios de

vlolverul

www.dacoromanica.ro

IASH DE ODINIOARA

389

dimineatd.

$i atunci se'mbraca, cu stihar, cu ipetrahir, cu polas,


cu sacusul peste stihar si omofor, cu mitra, crucea, envlpionul
si chrja si tot astfel se'mbraca cnd lua parte la impartirea premiilor la elevii dela Seminar si la cei, din liceu, solemnitatei care
avea loc la Universitatea veche, I'ector pe atunci fiind Clement
Neculau si printre pr.)Iesori Gavril Rascanu.
Mid a foist chemat la Palatul domnesc si a botezat pie Principesa Maria, unica fiica a Regelui Carol si a Reginei Elisabdta
si cnd a dat copila in mnile Augustului ei Parinte, Calinic care
nu era bogat, a rostit i cu,vintele: Nu am, Stapane, ce cadou
mai bun sa v dau, decat pe Sfnta Icoana, Maica Domnului, ea
sa V. protejeze.
Pe cnd era egumen la Slatina, a lasat acolo, o amintire:
Calinic MiClescu
Barba' rard,

Branza iute
51 amartp

Dar tot la Iasi, ii gasea el linistea snifeteasca, langa cele


sfinte din biseric i printre rudele lui Micleti, printre cari cuscrul sdu, Andries Miclescu, care sedea pe atunci in str. Saulestu,
in casele sale, unde a fost Prefectura de judet.
$i seara, nu se culca, pand ce nu'si fdcea prajvira, si cu rugaciunile si crucile lui, in genunchi in fata Sfintei Icoane.

www.dacoromanica.ro

Fratii Scortescu
(1890)

Alexandru, Nicu i Gheorghe Scortescu erau fiii batranului


Scortescu i ai sotiei sale, nscuti Ghica, sold cu Eugenia Ghi-

Ca, bine cunoscuta pe vrernu i la Iasi.

Alexandru Scortescu

Tustrei frati au urmat cursurile la Institutele-Unite. Nicu,


din clasa IV-a s'a prepayat pentru scoala militard, unde a si intrat. Alexandru, fire vioae, sarguitoare i ambi:ios, s'a distins in

www.dacoromanica.ro

IASII DE ODINIOARA

391

toate clasele, reu$ind Intiul. Dupla terminarea liceului ins, ocupand diferite functiuni Ca: custode la Creditul Funciar Urban,
subprefect de Bucium ji In ultimii ani director al prefecturii de judet din Ia0, a parasit studiile unkversitare si abea mai tarziu,
cand prietenii sat, de aceia0 vrasta, s'au hotarat sa termine studiile universitare, a %cut la fel si Alexandru Scortescu, mai cu
sama sub imboldul lui Nicu Gane, care pe atunci era prefect de
judet. $i asa $i'a luat licenta in drept, cu mult distinctie chiar.
Inca pe cand era elev de liceu, era foarte amator de dane,

fiind un excelent dansator. 5tia la peci s valseze, sa bostoneze cu mult u0trinta si mai cu sama Ii placea mult galopul
avantandu-se dintr'un capt la celalt al salonului de dans. Conducea in totdeauna cu tot sufletul contredansul $i c3thionul, doua."

vechi dansuri, ce pe vremuri erau in floare la Iasi, necunosLandu-se pe atunci dansurile caraghioase de astazi, cu nume sucite
$i invartite. Excela in conducerea ultintei figuri a vechiului $i batranescului contre-dans, boulangera, facand diferite figuri frumoase. Fcea pe opt, in pas de vals intre doua scaune, joc care placea mult societatii ieselie de atunci.
Acest om vesel i mull simpatizat in toate cercurile ie$ene,
a avut un sfarsit tragic, curmandu'0 singur firul vietii, intr'un moment de supra enervare, provocat din cauza mutdrii sale din Iasi
ca $ef al politiei, la Vaslui.
013$tescul sfarsit $i l'a dat in gradina Copou, unde de atatea
ori petrecuse cii veselie la serbarile ce se organizau pe vremuri
la Ia0.
Deviza hti, pe care o (Muse s'o imprime cu litere aurii $i
pe cartonul tigarilor ce le fuma, era: raime comme m'aime, quand raime comme raime" (imi place s fiu iubit, cand iubesc
cum $ tiu s a iubesc).

Al doilea frate, Nicu, dupa terminarea $coalei militare din


Iai $i a $coalei de cavalerie din Targovi$tea, a fo3t inaintat sub-

locotenent, mai intai intr'un regiment de calar0 din Boto3ani


apoi permutat in reg. 7 calara$i din Ia0, transformat mai apoi in
reg. 7 rd0ori, in care a inaintat pana la gradul de capitan. A fost
insurat cu d-ra Melik, fiica marelui profesor universitar ie$an
loan Melik.
Fiind o fire lini$tita $i neputandu=se obisnui cu rigorile din

www.dacoromanica.ro

392

RUDOLF SUTU

armata, si'a dat demisiunea. A fost rechemat insa in timpul razboiului nostru, cand a fost inaintat la gradul de maior, apoi locotenent colonel, grad cu care s'a intors din razboi, si cand dupa
unirea Basarabiei cu patria muma, a fost numit de catre Georget
Marzescu, pe atunci ministru de interne, seftil politiei din Hotin,
unde a incetat din viat in 1924, in urma unei pneurnonii.

"c:,-

1111

Nicu Scortescu

Cel mai mic Irate, Gheorghe Scortescu, se dedicase finante-

lor. A fost mai intai slujba la serviciul contabilitatii Primariei


noastre, apoi a trecut la minkterul de finante, de unde a venit in
refugiu in Iasi, pe timpul razboiului nostru si unde a ranlas in calitate de controlor pe langa administratia financiara locala.
Era o fire foarte blanda, bun, milos i cand trebuia, In functia ce o avea, s iea masuri impotriva unuia si a altuia, o facea
intr'un mod atat de bland si civilizat incat nimeni nu se putea
supara pe el.

www.dacoromanica.ro

IASII DE ODINIOARA

393

Cind a incetat din viata, a fost condus la ultimul loco, de


o multime care l'a regretat adanc.
Familia Scortescu locuia in imobilul propriu din str. Buna
Vestire, actuala proprietate a d-lui A. D. Handoca, unde multe
si frumoase petreceri au fost aici pe timpuri, in salonul de sus al
casei.

www.dacoromanica.ro

Jean Malder zis i Cheval


(1883)

De pe timpul domniei lui Mihalache Sturdza venise in Iasi


un circ, care se instalase pe unul din locurile virane din sir. Stefan cel Mare, unde actualmente se afro'. casele Vex ler, in fata bisericei Sf. Dimitrie Bals. In acel circ, era ca stalmaistru ,($ef
grajdier) Jean Mulder, zis $i Jean Cheval, un tndr slab, inalt,
excelent calaret, care indleca caft circului in scoala inalta $i dadea si lectii de calarie amatorilor.
Dupa plecarea circului, tndrul Wilder, A ramas la Iasi, flind
angajat de Voda ca sef al grajdurilor sale, situate in ograda locului viran din str. Sf. Gheorghe Lozonsthi.
In aceastd calitate, a functionat pan d. la plecarea din tard a
lui Mihalache Sturdza, dud spre a putea trai, se apucd, s dea
lectii de cdlarie $i s dreseze caii.
Vechii ie$eni Ii amintesc desigur de Wilder care umbla yesnic intr'o redengotd lunga albastr, cu bumbi de metal, cu o Sava' de aceiasi culoare in cap, cu pantaloni de piele, cu cisme inalte
pand la genunchi, cu pinteni mari $i o cravasa veche In mana. Locul lui de predilectie era la localul lui Ghersin Horn, care se afla pe atunci in casele facnd coltul strazei Gandu cu strada Arcu, unde a fost odinioard Bolta-Rece, dupd ce aceasta s'a mutat
din vechiul local din str. Rece. Aici, la Ghersin Horn se adunau
toti amatorii de exercitii hipice din Iai. Si dupd ce d. Cantacuzino Pa$canu infiinta la Iasi, in localul unde in urma a, fast TurnVerein, maneja Mavrocordat (astdzi cinema Elisabeta) o $coala,
de calarie, cu cai frumosi $i un grajd pentru lectiile de echitatie,
Jean Mfilder a fost angajat profesor la aceasta scoala.". Multi le$eni, tineri si mai in vrastd, se duceau la aceasta $coald spre a
lua lectii de cdlarie, iar Duminicile i sarbtorile inchiriau cai de
la manej, spre a face plimbari la Copou sub privigherea lui Jean.

www.dacoromanica.ro

IASI! DE ODINIOARA

395

Milder, care ii conducea si ii povatuia cum trebue s incalece un


perfect cavaler sau o frumoasa amazoana.

Jean Milder

Caracteristica lui Wilder era in timpul lectiilor de calarie in

manej, de a pune betisoare sub umerile calarOlor, pentru a-i


deprinde sa nu calareasca balabanind marine. Dacl calaretuf
scapa cumva betisorul, Mlder ii srunea imediat:
www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

396

Sunteti amendat, aveti sd'mi pl1ii o haVana lux... $i calaretul trebuia numai deck sd se execute spre a putea continua
lectia de calarie.
La inceput, pentru a deprinde pe calaret a sta pe cal, it punea sa incalece fr ea, apoi pe o patura $i In urma pe sea, fara
scari $i numai dupa ce cAlaretul se deprindea bine cu calaria, Ii
permitea sa intrebuinteze scarile. A$a, inteun timp relativ scurt,
Wilder reu$ia sa faca pe elevii sal s deA4e ag)reti foarte buni.
Cand comanda repriza, sttea in mijlocul manejei $i dadea
comanda in limba franceza. Pe lnga traditionala sa cravasa, mai
-tinea in mama' $i un biciu lung, pie care'l mfmea chambrir

i cu

care pocnea din cand in cand, spre a stimula caii sau calaretii
cari se lasau mai moi.
Cain manejului cunosteau atat de bine vocea lui
inck comenzile erau executate de cai, chiar inainte ca calaretul
sa'i fi indrumat el. Cnd d. Cantacuzino Pa$Canu a c1adit un frumos manej pc locul proprietatea sa, unde a fost cinema Modern,

iar astazi beraria Azuga i unde pe vremuri a fast instalat si


circul Sidoli (care a ars in 1887, odata cu fostul hotel Glantz din
str. Golia, astazi casele Molds), maneja s'a instalat in acest spatios local, unde tot Jean Wilder a continuat a da lectii de alai-ie.

Dupa arderea acestui manej, localul Mavrocordat din str.


Gandu fiind deja inchiriat societatii de gimuastica Turn-Verein,
$coala de calarie s'a desfiintat si Jean Wilder care era inteo vrasta destul de inaintata $i nu mai caldrea, se indeletniaea numai a
dresa caii $i a forma calareti din comisii curtilor boeresti, cari aveau cai de calarie.
Incet, incet, lipsindu-i $i aceasta ocupatiune, din cauza stramutarii in Capita la a familiilor avute cari intretineau grajdari,
Jean Wilder se stanse din viata, in cea mai mare lipsa, dupa o
viata intreaga de munca grea $i de cinste. A ramas si el; o amintire a Ia$ului mai de demult.

www.dacoromanica.ro

State Dragomir
(1900)

Despre acel ce a fost State Dragomir, s'a vorbit si s'a po


menit mult. Cine insa l'a cunoscut mai deaproape, Ii aminteste
cu duiosie in totdeauna despre dnsul. Ca profesor de filbsofie
la liceul National, era socotit de catre elevii din clasa VII-a si se
socotea el insusi ca un coleg al lor mai mare, ca rrietenul lor. Iar

State Dragomir

ca artist al Teatrului National iesan, pe cand juca alaturi de artistii cei mai valorosi, disparuti si ei dernult. State Dragomir
era vazut de ieseni nu numai ca un sirnplu artist care'si joaca..
rolul pentru existenta, ci era si artistul cult, cu o culturk cu care
ori unde i cu ori eine putea sta de vorba.

Dar, State Dragomir a fost omul suferintelor. In anii din

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

398

urma ai rasboiului nostru i de diva' rasboi, Dragomir care nu


mai juca la teatru, care nu mai era profesor ci numai pernsionar al

teatrului, caci era suferind, aparea asa cum era el din fire, fded
nici oprelacatorie, modest, privind cu resemnare ceiace i-'a hdrazit soarta: suferinta i privind oamenii, 0a dupa cum bunul Dumnezett i-a facut
Asa a trait State D:agomir pana si-a dat cea de pe urma suflare.

In timpul razboiului nostru, cand lipsurile si jalea ne mareau necazurile, cand o cat de mica veste de pe cainpul de razboi ne Infiora fiori de bucurie ori de Igroaza 4-Je State Dragomir toate aceste momente 11 tineau incatupat, el traia si se sbuciuma clipa cu clipa, dupa cum veneau i stirile dela eroii nostri.

Parai aud

astazi glasul, dup ce impreuna aflasem in

sala cea mare a Primariei, unde astepta si Matei Cantacuzino,Ives-

tea cea mare, lute() dupa amiaza: 0 fi adevarat, o fi adevdrat?


Se poate asta? Am soapat oare, Dumnezeule, Dumnezeule?... Vorbea atunci sufletul lui Dragomir, tot ce mai putea vibra Intr'Insul

om bolnav, a isbucnit in acele cateva cuvinte pa care le-a rostit,


cu tremur, cu privirea cum nu i'am vazut'o nici odata, cu sufletut
lui romnesc, curat.. Venise comunicatul ca armatele noastre au
dat indrat pe dusman, ca generalul Averescu l'a Impins cu zeoi
de kilometri, ca zorii deci ai biruintei si ai eliberarii noastre se
aratau...
A murit tandr, la 49 de ani, amarat i lovit de soarta.
State Dragomir daca a trait tot timpul la Iai, n'a uitat niciodata ca e basarabean, publicand in ziare numeroase bucati din
inima lui rupte asupra iubitei i neferi,citei Basarabie. Dutnnmeu
l'a tinut in viata para. inadins, numai pana sa'si vadd visul cu ochii. Dupa intrarea trupelor romanesti in Basarabia, State Dragomir a sburat in prolvincia sa natala, de unde reintorcandu-se ne-a
adus o suma de stiri bune asupra Basarabiei. Pare ca revederea,
de asta data liberata, a prOvinciei sale natale, l'a inviat. Era fericit, fericire asa dupa cum numai (Mitsui o simtea.,
Ne mai aducem aminte, pe cand era student, cum s'a infidurat cu steagul ros, druit de fetele din Sibiu, p,e cand; se reintorcea cu studentii din acest or0. Era pe timpul Meimorandului,,
cand ura inversunatal a Ungurilor fata de Romani nu mai avea mar-

gird. Studentii plecati la Sibiu, gata s se reintbarca in tall, prin

www.dacoromanica.ro

399

1A5II DE ODINIOARA

State Dragomir au scapat de Unguri steagul ros, aducandu'l astfel la Iasi.


Dragomir a jucat si la teatrul Pastia si la teatrul Sidoli, pe
atunci pe cand Inca nu-si avea teatrul nostru national un local al
sau propriu.
;

MAR 1:41 ,

State Dragomir, in grup cu George Enescu i Atanase Teodorini.

De cate ori, noi elevii de liceu nu ieseam din internatele pe


uncle eram, sa'l vedem jucand la teatru pe Dragomir in Hamlet,
rol in care artistul si'a asigurat un succes frumos in totdeauna.
In timpul din urma, cand n'a mai fost decal un simplu pensionar al teatrului, isi trecea viata cu gandul numai la ceia ce a
fost. El a fost de toate si imparat si rege si bogat si sarac, infatisand pe scandurile teatrului, rolurile care le joaca lumea.
Dar, cel de pe urma rol jucat de Dragomir pe acest parnant,

a fost in ultimile lui clipe pline de shuciuini, pline de amarul


vietii.

Cu o zi inainte cf,. a dispare pe vtci din mijlocul nostru, asa

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

400

curn era pe pragul mortii, fata de prietenii sal cari l'au inteles ce
suflet mare avea, vroind a'i mai inveseli, caci le vedea trifteta
din cauza lui, cu glasul dulce 5i bun le arunca vorbele:
Nu ma yeti mai vedea de acum cu cortelul, nici nu ma
yeti mai auzi recitand.
Erau cele de pe urma vorbe rostite de dansul prietenilor sal
cult faceau intotdeauna haz cand il vedeau, ziva 5i noaptea, pe
ploae 5i pe timp frumos, cu nedespartitul sau cortel in mana, recitand versuri pe strada, in berarii, pretutinfdeni, a5a ca numai
dansul sii 5tie ce spune...

www.dacoromanica.ro

Pedelul Felix dela Liceul National


(1888)

Vechii ieseni $i mai cii sama acei ce au invatat la Liceul


National, i$i amintesc de sigur de Felix, pedelul liceului $i omul
de incredere al fostului diredor Vasile Burro'.
Felix venise la Ia$i din Bucovina, unde s'a insurat cu o polonezd Matte la, din care casatorie a avut doi oopii: Totca $i Gruscu. Biletii dela liceu, auzeau mereu pe Felix strigand din gralbri,
cand voia sa spue ceva acas: Marcela, Totca, Gru$cu... $i nu
intelegeau pe ce limba vorbea pedeiul lor i ce vroia sa spue.
Felix era un om inalt, bine facut, blond. Se piicLpea de minune la toate ale gospoddriei. Stia s instaleze o cas, cu cea mai
mare usurinta; fcea pe tapiterul, pe stolerul, pe lacattwul.
Multi ani a lost in serviciul casei defutictului Neculal Sutu,

care tinea mult la el. De aici Felix a fost recomandat lui Vasile
Burlii, care tocmai cauta pentru liceul national un om de incredere, ca pedel. Cum a intrat in slujba, Felix se facu pe data iubit de toti, de profesori $i de elevi. Beii insa aVeau $i frica de
el, caci pentru nimic in lame nu s'ar fi lasat conrupt pentru ca
elevii s nu execute pddeapsa ce Ii s'ar fi dat de piofesori.
Felix era de o exactitate cionometricii. Punct la ceasul hotarat, suna clopotelul de intrare $i de e$Ire din clas. Nici odata,
in timpul destul de lung cat a fost pedel la liceu, n'a dat greis.
In totdeauna a fost intaiul la datorie. Cand unul din profesori trimetea elevii la carcetra, ofi cat de mult ace$tia s'ar fi rugat,
de voe, de nevoe trebuiau sa'$i faca numai deck pedeapsa. Mai
intdi Felix cauta sal convinga cu vorbe bune, sa se supue, lcndu-le si morala. Dacd insa elevii se codeau, erau luati pe sus
$i dusi cu forta a carcera, uncle statdau pand'$i faceau pedeapsa,
nimic neputand indupleca pe Felix sa le dea drurnul inainte.
26

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTtJ

402

El isi avea $i glumele sale, pe. care le repeta fie-carei generatii de elevi.
Asa, build oara", cand 11 intrebau baetii, dacd a doua zi, zi
de sa'rbatoare, se tine clasg, Felix raspulftlea invariabil:

41/4.
_

Pedelul ,Felix

Clasul, slava Domnului, se tine bine. E din piatrA, var si


ciiramida. N'ai nici o grip.
Nu, d-le Felix, intervenea eleVul. Te'ntieb, dacd se invata mani.

www.dacoromanica.ro

IASII DE ODINIOARA

403

Da cum nu, Ii acoperea vorbele Felix. PO Inv Ata si Mani


i poimani i noaptea dacl vreai i chiar ai face bine, cici ai no-

te slabe in catalog.
Ori cum II intorceau in vorbe elevii, cu Felix nu o mai sco,teau niciodat6 la caplt.
Cand Irish' din y,Intmplare" vre'un elev vroia s absenteze
dela clasa unui profesor, se uita mai intli dacl Felix se afla in
clsuta de laugh' poarta vechiului liceu (actuala scoal Belle-Arte)
unde locuia pedelul i, dac IL vedeau acolo, renunta imediat s
mai fugd", Caci stia c`a Acest Ortl al datoriei, ii va Impiedeca, fie
inchiland cu cheia poarta, fie inhtndu4 de, brat si ducndu-i
la Burl in cancelarie. Numai dacl Felix nu era acolo, elevul isbutea sL. spele putina. $1 cand se'ntorcaa peutru ora a doua sau
a treia, daca Felix ii larea venind era sigur cl se alege eu o mora1 6 zdravatfa.

Asa a fost pedelul Felix dela Licaul National de acum 3035 de ani In urml.
$i acest modest slujbas a murit, fireste, srac, dar sarac
lipit pamntului. El a tinut in totdeauna salt: facl numai datorIa, zicand mereu: am fost soldat si nu cunosc decat ordirtile superiorilor mei. Cu Vasile Bur id care, ca dirctor era numai omul
datoriei, vorbea nemteste si de ate on ii auzaa vorbind astfel,
elevii stiiatt el e vorba de aplicat vre'o pecleapsl neastAmparatilor. Felix Insd avea o inimd foarte bunk' si de aceia a si lost
iubit, cu toat severitatea lui de eatre elevii liceului.

www.dacoromanica.ro

Avocatul Gh. Cimara


(1890)

Originar din o foarte antica familie contala Madrilena, ca


re mai exista in Spania, la Madrid, in aproprierea arid oras se
afla un castel medieval ruinat, care mai apartine Inca familiei. 0
brans a acesteia se afla la Cairo, alta la Roma, uncle e o cazar
ma mare, care poarti numele de Cimara, cLe asemeni si o strada
cu acest nume. Spre nordul Toscanei in Italia, se mai afla un
caste! medieval ruinat care a apartinut familiei Cimara. In sfarsit,
mai este inch' o brans a familiei la Cefalonia si acestei din brink'

apartine stralucitul avocat de pe vremuri din Iasi, contele George Cimara. Stramosul avocatului iesan era comitele Marco de
la Cimera, care s'a distins in memorabila lupt navala dela Lepanto, in 1571, ca galera i ca oamenii si, condusi de dnsul.
In arhiva Venetiei se gasesc toate actele, drapelul i nurnele sau,
inscrise in ca-tea de aur
Gheorghe Cimara n'a fost numai un ilustru ca familie. Natura l'a inzestrat CIA daruri man si frumoase. Era de o frumuseta
cfasica, cu un talent si ca o eloquenta remarcabile, cu un spirit
stralugitor, ca o eruditiune rara si vasta in toate bran.?'ele. Piedoariile sale nu erau numai magistrale, ci, insufletite si de o atractiune speciala. Era numai eleganta i cIaritdke.
A urmat studiile la colegiul dela Corfu, apoi la Universitatea din Siena (Toscana). Un frate. aJ sau, abuzand de prerogativele majoratului, Cimara a parraSit rasa parinteasca din Cefalonia, renuntand si la partea de avere ce i se cuvenea. La vrasta
de doua zeci i unu de ani a pledat cu succes primul sau proces.
A pledat, la inceputul carierei sale, la Iasi, in faimosul proces al
lui Papacostea, pe care l'a castigat si de atunci, i Se trase celebri
tatea.

Toata lumea nu vroia cleat pe avocatul Cimara, dar avoca

www.dacoromanica.ro

IASI! DE ODINIOARA

405

tul Cimara nu mai putea dovedi. Era cautat pretutindeni. A refuzat odata dela stat 300.000 ducati oferiti pentru un proces de o
deosebit important& relativ la niste paduri, proces pe care'l ctiga, intr'un mor stralucit, ca de obicei. Ministrul de pe vremuri
,Golescu i-a telegrafiat, multumindu-i. A mai pledat inteun pro-

Avocatul Gheorghe Cimara

-ces pentru Doamna Elena, sotia lui Vaal Cuza. Iar avocati:or t:neri, le pregatea pledoarille, ajutandu-i cu sfaturile sale intelepte. A pledat si a castigat procesul coanei Ana Lgtescu-'BaIs,
care lovise cu cravasa pe presedintele tribunalului din Piatra. Cu
acest rilej, Cimara a facut cunostinta cu sora Anutei Latestu,
mai tanr ca aceasta, cu doua zeci si ceva de ani, ci. contesa Esmeragda Bals divorsata de Alexandra Sturdza, fiica generalului
Hatman Todirita' Bals si a Marghiolitei Bals nascuta Bogdan, a
carei zestre a fost de douasprezece moii, adevArate domenii, a
carer valoare au trecut in caldtorii in straintate si in cladiri de

www.dacoromanica.ro

406

RUDOLF SUTLT
i

biserici, ca acea de pilda din Darabani, mare, frumoasa, toata din


piatra, inzestrata cu odajdii, potir, cruci, mai multe evanghelii,
perdea, aer. Aerul era facut dintr'o impunlitoare rabrac de mare gala, cusuta cu fir, daruit de Sultan generalului Bali, cand 'acesta a fost trimes in misiune extraordinara la Constantinopot
Sultanul ii mai daduse ca dar matanii de chilimbar, o cataveica de
catifea rubin, cusuta splendid cu fir, filejanii de filigrama de argint incrustate cu diamante, arme, tofe scumpe etc.
Esmeralda Bals era frumoasa, foarte atragatoare, cu ochi
dulci de porumbita. Gheorghe Cimara s'a casatorit cu dnsa, neputnd rezista unui farmec atat de puternic.

D-na Esmeralda Cimara

Ei au locuit etajui de jos al caselor Ba4 dirt str. Carol. In


etajul de sus edeau parintii. Aici se tineau lant petrecerile, balu.
rile, receptiile i mesele mari. Era numai veselie. Toate luara insa
sfarsit la moartea generalului Bal. In urma sa nu ramasese deeat
Darabanii i Codrenii i casele pe cari le locuiau i care fusesera'

www.dacoromanica.ro

IASII DE ODINIOARA

407

repede sechestrate de catre numerosii creditori si scoase in vanzare. Cimara Insa a rascumparat casele la mezat cu tot ce era Inauntru (actualul Cerc Militar). Astfel el puse capat desesperarei
coanei Anuta Bats si ea continua sa intretie mai departe luxul cel
mare cu care era obisrmita, multumita lui Gheorghe Cimara, care salva si Darabanii si Codrenii, instarandu-se la tara si ingrijind de mosii, in dauna intereselor sale personale de avocat.
Gheorghe Cimara niti odata n'a facut parada de calitatile lui
deosebite. N'a cunoscut nici odata atractia banului. Ca dovada,
urmatorul fapt, cunoscut bine de iesenii vechi: un evreu bogat
din Botosani a omorat un slujbas al lui, min loviturile ce i-a dat.
0 deputatie de rabini s'a prezentat la curtea dela Darabani ca sa

Cape la ortodoxa dela Baden-Baden

roage calc:uros pe singurul avocat care putea salva pe bogatas de


acest gest aenorocit, care atrag,a dupa dansul inchisoare, cu urme morale foarte ingrijitoare. Deputatia incepu sa ofere lii Cimara o jumatate de milion, apoi un milion si sfarsi spunndu-i ca
banii nu joaca rol, nurnai ca sa scape inculpatul. Dar Cimara a
refuzat.

Dupa o lunga si cruda suferint, Cimara s'a stalls din viata


la Baden-Baden, in Germania. A fost expus corpul sau o saptamana de zile in capela ortodoxa romina a Domnitorului Mihail
Sturdza, asteptandu-se sa se indepline'asca formalitatile, dupa cari ramasitele sale pamantesti au fost transportat- si inmorm5ntatt

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

408

la cimitirul grec ortodox din Triest, neputand fi transportate din


cauza carantinei pricinuit de holer la Cefalonia, unde dorea dansul s se odihneasc pentru venicie, lang printii sdi, in capeia
familiei Cimara, la Metaxata, moia lor. Biblioteca sa bogata de
Drept, de aproape 600 volume, cu opere rare, a fost ofeiita UriversitAtii jesene de catre fiica sa d-na Evanghelina Sturdza, care
trdeste i astazi la IaA impreuna." cu sora sa d-ra Ca lomira Cimara, o distins literafg, ale cdrei opere de valoare, au fost pretuite chiar in capitala Frantii.

www.dacoromanica.ro

An astase Panu
(1870)

Acel care a jucat un mare rol in timpul domniei lui VodA


Cuza, fruntaul. care a laptat pentru Unirea Principatelor. Cand
a plecat ra Viena, in 1864, a intretinut o foarte importanta cores-

Anastase Panu

pondenta cit fruntaii nationali$ti din tara, in chestiunea rasturnarii Domnitorului. El a colindat curtile stra'ine, avand pe atunci
o misiune mare de indeplinit.
Anastase Panu a stat multa vreme i la Iasi, in casele sale,
vechi din strada careia ii poarta numele, uncle pe vremuri a fast
vechiul gimnaziu iqan Alexandra cel Bun.

www.dacoromanica.ro

Constantin Roj nit


i mosul sau Arhimandritul Gherasim Marzescu
(1880)

Maica Rojnit, mama lui Constantin Rojnita, era de casa


Diditei Mdvrodordat. Ea a stat multa vreme la mo0a Mavrocordatilor, Stefane$,tii din judetul Botoani.

Constantin Rojnit

Din casatoria cu Maria, o vara !primed a lui Gheorghe


Marzescu batranul, Constantin Rojnita a avut 10 copii, cu totii
disparuti, la o vtista frageda.
0 frumoas proprietate a avut C. Rojnit la Copou: o vie
pe care a stapnit-o cAtva vreme $i batranul cofetar iesan Tuff li.

www.dacoromanica.ro

411.

IASII DE ODINIOARA

Apoi, mai avea o casa si in Tatarasi, in strada Rojnita. Dupd


moartea lui Const. Rojnita, averea lui a trecut la familia d-rului
Rojnita, care'i era nepot.
Maria, sotia lui Const. Rojnit, era nepoata arhimandritului Gherasim Marzescu, fost egumen la M-rca Cosula din jud.
Botosani. Arhimandritul Gherasim era mogul lui Ghica Marzes-

Arhimandritul Gherasim Marzescu

cu. Chipul lui pared' e a lui Ghit Marzoscu. -fatal arhimandritului

a fast multi vreme preot la biserida Sf. loan din foasta strada
Primdrie, astdzi str. Gh. Marzescu. Batranii Ia'sului.spuneau cal
preotul a avut 24 copii i ca in timpul bejdniei celei mari din
Iasi, cand au navdlit Turcii la noi, au venit la area's% biseric4
si au instalat un pa cu o suit intreaga. Aici au gasit pe preoteas cu copii ei cei mici, au speriat'o Ca o vor spanzura, dar,
dupd plnsetele vecinilor i copiilor, cari sdrutau poalele hainei
Pagei, i s'ar fi facia mild de ei, le-a dat drurnul i i'a lanai
sa piece dupd norodul din Iasi care, de fried Turcilbr, plecaserd

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

412

parasisera mai inainte de sosirea br, orasul. Care intregi Incrcate cu buclucurile oamenilor, treceau barierile Iasului, de Inca IpAgani1or.

Constantin Rojnita, pe vremuri, prin 1884, a cantlidat la


Iasi la colegiul al doilea de deputati. El guild a lansat un apel
,catre alegatorii Iaului, prin care le cerea inorederea, zicand ca in

Mama lui Const. Rojnit

totdeauna a fost sclavul prindpillor \liberale democratice, respectnd proprietatea, familia si biserida. Si enuanera ce a fost: caligraf in 1854 la ministerul de culte, profesor in 1856 la s`c. centrala de fete; sef de sectie in comishutea centrald dela 1859-62; procuror ia 1863; inspector financiar la 1865; jude instructor la 1867;
director al contabilitatii generale al statului in ministerul finantelor la 1868; consilier al curtii de apel din Iasi la 1879; i,ar dela
1870, avocat i consilier al comunei Iasi, pana la 1884. CQrand
voturile alegatorilor, te spunea ca nu face ca alti candidati,pentru

cd nu poate face fagadttinti pe can in urnia sa nu re poata aplica.

Constantin Rojnit a fost foarte cunoscut leplenilor mai vechi

si a lasat o amintire frumoasa in totdeauna despre distant.

www.dacoromanica.ro

Consulachi
(1880)

Erau trei frati Sakelaride la Iai, cundscrati in intreaga societate iesan: cel mai mare Dimitrie, supranumit Sac, era gras

El

Dimitrie Sachelaride

si ros la fatd, vesnic vesel i invitat la toate petrecerile din ova


sul nostru.
Era un intim al lui Vod Caza c: partmerul sau la preference, inainte de domnie si chiar in thnpul domnifei lui Cuza.

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

414

A murit la mopia cneazului Dimitrie Moruzzi, din judetul


Dorohoi. Mormantul sari este ingrijit *1 astti de catre d. Scarlat Rosetti, insurat cu o fica a cneazulai Moruzzi.
Venea apoi Consufachi", porecli ce i S2 clAduse, fiindca
fusese Candva consul grecesc, inainte de Unirea Prindpatelor. A
fost insurat cu o d-ra Varnav. Casatorit Visa cu o romancd, A
ralmas in tara fireste.

Consulachi"

Al treilea, Neculai, dal'satorit ca Rica Rosnovanitei, este tatal


-d-lui colonel Emil Sakelaride, conceateanul nostriu.
Consulachi 10 facea regulat in fiecare zi partida sa de pre"-

ference la Jockey-Club, ca ql in unele case boeregi de pe tyremud. Se credea foarte tare in acest joz, pe care'l juca mai cu
sama cu colonelul dr. Otremba, cu colonelul Petrovanu, cu Nunuta Rosnovanu etc. Cand facea vre'o lovltura gresilA la joc, partenerii sai il craraiau in cor, stdgindu-1 rnaZeta".

www.dacoromanica.ro

LASn DE ODINIOARA

415

Consulachi nu se lsa mai pre jos insd si cu accentul grecesc, ripostd razAnd : da ti, tu ai epileptia". Cei de fata raceau
un haz de vorbe1e 0 accentul lui Consu1aohi. A doua si a treia zi,
glumele reincepoau, Consulachi cu epileptia" lui, iar prietenii

cu mazeta".

www.dacoromanica.ro

lntre adversari politici


I.

I. Bralianu si colonelul Rosnovanu


(1880)

Colonelul Rosnovanu, rudd de aproape cu Nunutd Rosnovanu, avea un singur copil, un baiat, care avea dorinta sa ajungg ofiter. A fost inscris, tnrul, deci ca voluntar in escadronul

Colonelul Rosnovanu

de jandarmi calari, in care timp s'a imbolnavit destul de greu,


astfel that medicii nu mai dadeau nici o speranta de scapaye,
spre marea durere a pa'rintelui sau.
Colonelul RoSnoyanu era un conservator convins. In guver-

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

IASII DE ODINIOARA

417

narea de 12 ani a lui Ion Bratianu, cand Cu greu Se mai puteau


alege opozantii in parlament, colonelul Rosnovanu s'a ales si sub
guvernul acesta. A fost mereu deputat ori senator si in opozitie,
ca si la guvern. De altminteri, dansul era leaderul coriervatorilor in Senat, combatand cu. invekunare si la fiecare pas regimul
liberal de pe atunci.
In una din zile spre marea sa surprindere, colonelului Rosnovanu i se anunta o vizit, acea a primului ministru de atunci,
hatranul I. Bratianu. Desi contrariat de aceast vizit, pe care o
presupunea ca e facuta in scopuri politice, fiind insa un om cu
o educatie superioara i aleasa, colonelul Rosnovanu a primit de
indata acasa la (Mitsui pe seful guvernulni.
Fata. in MO cu Ion Bratianu, colonelul Rosnovanu Pa intrebat cam intepat, ce doreste. Bratianu i-a spus ea afland despre
boala grea a fiului colonelului i tiind c dorinta baiatului a fost
ca s fie ofiter, i-a adus breVetul mult dorit, rugand ca singur
sa-1 inmaneze bolnavului.

Colonelul Rosnovanu misleat de acest gest, i-a multumit al


l'a dus imediat la patul fiului sau, care si primi din mana lui Bratianu brevetul.

Parasind casa colonelului Rosnovanu, BrAtianu a fost con-

dus rand in stradd i strangandu-i mana, coloneful Rosnovanu


i-a spus:
Stint prea bateau ca sa-mi schimb parerile. Raman conservator, deci adveilsarul d-tale politic, insa nu vei avea in viata
prieten personal mai deVotat de cat mine, pentru marea plakere
ce ai pricinuit-o copilului meu.
Dupa scurta vreme dela aceaSt scena, baiatul a incetat din
viata.. A fost inmor'inantat la cimitirul Eternitatea din Iasi, cu onorurile de ofiter. Case le unde 'astazi este facultatea de medicfna;
au fost proprietatea colonelului Rosnovana.

27

www.dacoromanica.ro

Consulii Vodianer i de Giers


(1885-1890)
Dupd consulii Bencik i P:etka, s'au per:ndat mai rnul5 consuli si vice-consuli austro-ungari, cad insa au stat putin limp la
Iasi. Unul mai cunoscut insa, a fost consulul Pogacar, care s'a sj
casatorit cu o romnc, o iesanca, d-ra Eufrosina Irimescu, fiica
cunoscutuTui avocat de pe vremuri dela Creditul Funciar Urban,

Gheorghe Icimescu, fostul proprietar al caselor uncle a fost coope-

rativa Fratia Moldovei Unite". Pogacar era mare amator de tennis i adeseori invita in gradina consulatului, unde act= este caminul studentelor din strada Carol, pe iesenii cad faceau partizi
monstre. Trecatorii din strada Carol se opreau si adinirau Indelung jocul at'At de elegant de tennis dela consulat.
Dupd moartea lui Pogazar, a ramas o avere mare sotiei sale,
de care insa traise despartit consulul, c12 mai multi ani.
Unul insa din cei mai de vaza consuli pe cad i-a avut Iasul
odata, a fost Vodianer von Maglod, foarte cunoscut in societatea
iesana, plaCandu-i mult receptiunile, seratele si teatrul de societate.

In saloanele consutatului austro-ungar se juca adeseori teafrn de societate, de catre amatori, la care pariicipa i consulul
Vodianer, care avea un adevarat talent pentru teateu, posednd
bine limba franceza, in care se jucau pielsele aceste.

In una, Le bouquet", piesa umoristica francea, fucata de


Eugen Donici fost consilier la Curtea de casatie, Dimitrie Bogonos si d-na Maria E. Ghica Budesti, nascutai Cantacuyzino, Vodianer a avut un mare succes in rolul sau.
Fostul consul Vodianer, este asta.'zi ministru la Budapesta
si are un Inaret castel in apropierea acestui ora's, castel care poate fi vazut din tren de catre cei ce calatoresc in spre capitala Ungariei.

www.dacoromanica.ro

IASI' DE ODINIOARA

419

Imperiul rusesc a fost si el bine reprezentat odinioara prin


consulii si vice-consulii sal din Iasi i, in marea cladire din strada
Unire, in vechime strada Ruseasca, astan tAcut desi isi maipas-

treaza in balcon firma consulatului ce nu mai exista, au fost pe


-vremuri multe petreceri frumoase i insufletite. Din timpurile mai
Indepartate, iesenii mai In vrasta Isi mai amintesc de consulul Iacobsohn, foarte simpatic i care blind mult timp in Romania, cunostea la perfectie limba roman.
Era foarte primitor, atat el cat i sofa sa. Ii placea sa' mearga in lume i sa primeasa in localul consulatului din str. Unire.
A avut doi copii, un baiat i o fat, cad prin diferite imprejurari

_au limas in tail, fiul sail profesand medkina la Sinaia, iar flied
_sa maritandu-se cu tin roman.

lec,"4t.
tlz
4

".

Consulul rus De Giers

Mai in urmH a venit la lasi i vice-consulul Lermontof, rudg


de aproape, dacl nu curnIva chiar frate cu marele poet rus cu acelas nume. $i acesta a patruns in societatea ie'sana, unde se fa"cu repede iubit pentru politeta si darnicia sa. La serMrile de
binefacere ce se (Wear, cel mai darnic era Lermontof; de asemeni era in totdeauna in fruntea tuturor listelor de subscriptii,
Irecut cu sumi insemnate de bani.
A urmat apoi un consul batran Obervegher, care Ins traia
foarte retras. Nu era in relatii deck cu colegii sag din corpul consular i cu oficialitatea Iowa.

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

420

I-a urmat marele consul de Giers, ruda cu celebrul om politic rus Giers. Ina lt, frumos, cu o barba mare neagra, foarte im-

punator si de o vrast mijtocie. Sub consulatul sau, localul din


strada Ruseasca, in ce priveste interiorul, s'a schimbat cu totut

Fostul consulat rusesc

fiind luxos mobilat i aranjat cu mu't gust, edict in timpul sat/


rehicepusera petre(cierile

i receptiunik, ca in timpul predeceso-

rului tau, Iaoobsohn.

larna, intre orde 5-7 seara, se dadeau ceaiuri la cari era


invitat tot ce Iasul avea pc atunci mai deosdbit, servindu-se din
belsug cele mai alesbunaliti, aduse dirs2ctdc de Giers din Rusfa._

www.dacoromanica.ro

fASII DE ODINIOARA

421

La usa de intrare, musafirii erau prImifi de un portar, trnbracat intr'o bagata livrea, cu o sapea rusasca in cap si cu o ha-

lebarda in mina dreapt. Era un batrin inalt, frumos si cu o

barb:1 mare alba, care, cind sosea lumea invitata, se repezea s


deschida oblonul cupelei, ajutind persoanate sa se coboare, apoi,
lovind cu halebarda in lespazile da piatra dela intrare, chema lacheii cc se aflau prin apropiere Si care conduceau pe musafiri sus,
in salonul de receptie. Politeta sotilor de Giers era deosebiff.
De Giers era si literat, traducind din ruseste in romAneste,
mai multe piese de teatru, cani s'au jucat la Teatrul nostru Na-

tional, ca, de pildi ,,Floarea din picture" i Testamentul", rolurile pincipale fiind tinute in amandoua piesele de catre Aglaia Pruteanu, C. B. Panel i regretatul State Dragomir.
Giers a stat multi ani la Iasi, iar de aici a plecat indarat in
Rusia, chemat fiind intr'o alta functie.
Grecia a fost reprezentat pe vrernuri la noi de catre con-

suli j vice-conSuli, ca Sake laride zis Consulachi si Criticos, doi


din cei mai cunoscuti. Criticos, dupa suprimarea consulatului din

motive de economii, a ramas in Iasi, devenind un adevarat cetalean al acestui oras, pa care 1-a tuba malt. Copiii said au ramas
definitiv in tail', devenind cetateni romini. Fostul consul grecesc a fost si un om ea multe cunostinti. Se ducea pe la bisericile
din Iasi, pe la minastirt, decifrnd inscriptiile vechi de pe morminte, din cari inseriptiuni a cules date bogate din punct de vedere istoric. A dat i un larg concurs ambasadorului sau din Bucuresti, Rizu-Rangabe, la alcatuirea cartii sale, intilulata Livre
d'or des families princieres de Valachie et de Moldavie".
Consulul francez Douroujoux.
Numai vechii ieseni isi mai pot aminti de pleiada de distil*

consuli si vice-consuli, ce odinioara au facut podoaba Iasului..


Consulate le ce au fiintat mai de demult la Iai, au fost cel fraucez, rus, ,austro-ungar, german, grecese si olandez.
lmediat dupa razboiul Independentei, a venit in Iasi consulul francez Douroujoux, fast ofiter de cavalerie, cariera pe
care o parasise pentru a imbratisa pe caa consular.
Vechii ieseni l'au cunoscut astfel: nalt, bine facut, mai mult
slab deck gras, parul i musteata neagrd, fire foarte simpatida
si vesela. Era un calaret de forta. Calarea caii cei mai naravasi
si cine ii vedea facndu-si obisnuita plimbare la Copou, calare pe

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

422

un cal frumos, imediat isi &idea sama ca aVea in fata sa pe un


fost ofher de cavalerie. Purta o rcden'gota neagra, imbunbiata pa-

n 'sus, joben in cap si cu un styx in inana. Afara de sportul alAriei, se mai distingea si in comediile de salon si in asa zisele
sarade in actiuni", cad se jucau foarte des pe atunci, in saloa-

.0euf rosine

nele societatii iesene. Asa, de pilda, in lumea boereasol iesank.


vroind sa se sarbatoreasca pe batrana Eufrosina Rosetti, mama
Didhei Mavrocordat, s'a organizat de ziva ei de nastere, o sarada in actiune", al carui cuvant ce trebuia sa fie ghicit de specta,
tori, era Eufrosina. (Oeuf rosine). Pentru partea intaia Oeuf (ou),
s'a representat in saloanele Didhei Mavr000rdat din strada Sall-

lescu, un bald in care o trupa de tigani dadea representatie. Pe

www.dacoromanica.ro

IA$II DE ODINIOARA

423

scena, erau asezate trei randuri de oua de lemn, printre cari Natalia Sutu, fiica Diditei, juca inteun minunat costum de tiganca
dansul Caciuca", cu acompaniament de castagnete, pe cad le
manuia cu mult dexteritate.
Elena Sutu, supranumita pe atunci la belie Helene", cumnata Nataliei Sutu, i ea imbracata intr'un costtim de t. ganca, statea jos si dadea in carti, iar fratii Edgar si Emil Mawrocordat, amandoi inzestrati cu o mare putere musculara, faceau exercitii
atletice, unul cu greutati considerabile, altul cu doi copii ce se aflau a colo. Pentru partea a doua a saradeiRosine, s'a representat sCena din Barbierul din Sevilla", cand apare falsul Don Basilio ii timpul lectiei de muzica. Rolul acesta et'a jucat de catre
consulul Douroujoux care, cu mult verva si in tunete de aplause, a cantat faimosul cantec Bonna sera, Don Basilib"...
In sfarsit, pentru intregul cuvant din saradd, s'au representat trei generattii, cari au urat trai lung si fericire celei de a patra generatie, cea mai in vrasta, representata prin o simpatiCa bunicutd.

Cele patru generatii erau: Eufrosina Rosetti, Didita Mavrocordat, Natalia Sutu si copiii ei.
Douroujoux a stat multi ani in Iasi si cand a fost rechemat
de catre guvernul sau spre a i se Incredinta un post mai insemnat, era cat pc ce sa'si dea demisia, pentru a nu pardsi Iasul si
bunii prieteni pe cad Ii avea aid si numai dupd rugamintile acestora, se hotari s piece. Aici la Iasi, repede se 'ncheiau prieteniile.
Strdinii, cum erau de pild conu1ii, pe vremuri, din cei mai de
sama representanti ai tarilor cad ii trimeteau la noi, repede patrundeau in cercurile alese ale societatii iesene.
Printre prietenii buni cari i-a avut Douroujoux in Iasi, campatrioti at el, a lost si Maxim Dos, un inam al familiei dr. Peride din Iasi si Auguste Clavel, autorul frumosului poem Dumbrave le Dorobantz", scris dupla rasboiul din 1877 si tratand despre un episod din acel rasboi.
Acest poem a fost dedicat lui Neculai Sutu sotul Nataliei
Sutu, cu ocaziunea zilei sale onomastice.
Dup Douroujoux s'au perindat diferiti alti consuli francezi,
cad Irish' au stat fiecare putin timp la noi. Acei insia cari s'au fa"cut mai repede cunoscuti si au intrat in inima ieseniior, au fost
consulii Flandrin i Frandin, apoi tn.ai tariu consulul Melon.

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

424

Frandin cand a fast rechemat de catre guvernul sail, a 1asat


la Iasi pe singurul sau fiu, care dupa terminarea studiilor liceale
fast tam noastra si colegfi sai de
si universitare, atat de draga
voal, inat a optat pentru cetatenia rontani, astazi fiind medic
primar inteun oras din Ora.
Ceila lti consuli ai trilor vecine, nu 'mai putin au fost personalitti marcante. Despre ei sunt multe de vorbit.
Consulii Bencik si Pietka.
Vice-consulul alistro-ungar Filsch, a fost o personalitate placuta in lasul de alta data. Era foarte monden si cunoscut in intreaga societate iesana. Pianist de forta, pe l'anga auditiunile muzicale cari le dadea prin saloanele Iasalui, nu era concert de binefacere la care sa nifsi fi dat si el concursul sdu. Concerta adeseori cu Alexandru Mavrocolidat (Mutunachi), tatl d-nei 0:ga
Sturdza, care era un pianist de merit si cu care Filsch era in steinsa legatur de prietenie. Alte on, conderta cu Zoe Miclescu, foa3ii profesoara la Conservatorul de muzica din Ia 3i si apoi si la Bucuresti, decedata de curind. Ac4ti trei se 'ntreceau in executarea bucatilor cele mai grele muzicale de cel mai yin interes.
Filsch a stat un numar destul de mare de ani la Iasi, de uncle apoi a plecat pentru a ocuPa un post in ministerul de externe
dela Viena.

Dupa Filsch, a venit la Iai ca vice-consul Gebrge von Bencik, care era inrudit cu cele mai de sama familii din Ungaria. Bencik era foarte vesel i Ii placea mull dansul i jocurile de societate, mai cu sama pe unde erau domni3oare. Vorbea foarte bine
franceza j cuna3tea si literatura franceza. La un bal costumat,

dat de Care Ortansa Drossu, in casele din str. Lajpusneanu, astazi proprietatea Rancid s,Uniunea", Bencik a aprut intr'un minunat costum unguresc, cu o frumoasa egret alba la paldrie, cisme de lac si pinteni. Acest costum a fost cel mai frumos din toate cte erau la acest bal. Lui Bencik ii mai pl.a.ea s colectioneze
fotografiile persoanelor din societatea iesana, ale d-nelor si d-relor frumoase, pe cari apoi le aseza in mod artiStic pe paretii salonului salt In aceasta colectie au figurat multe d-ne si fete dra9galase din Iasi, cari Stiiau acest lucru, dar se fceau ca nu stiu
mic, cerand totusi sa vada colectia, ceia ce ins Bencik refuza s'o
faca. Mai avea i un album intitulat: Cunoaste-te pe tine insuti",
in care erau diferite intrebari, la cari trebuia s se rdspunda, ca,

www.dacoromanica.ro

IASI DE ODINIOARA

425

de pilda: ce nume iti place mai bine? sau,ce autor preferi?


care este tresatura de sama a caratterului tau? etc. Acest afbum
trecea din mana in mania i fiecare raspundea cu mai mult sau
mai putina sinceritate Ia intrebarile puse.

.rjitiJ,
.

ff!)

SP
alg332.12112154H1-r-.10

CgeilEr-Fa=

Camera cu fotografii a lui Bencik.

Albumul care contine unele inkturisid foarte interesante ale

lumei ieslene de alta data, se afla $i act= in posesiunea unui


fost prieten al lui Bendik Din el am extras cateva pasaje interesante. Un semn caracteristic al acestui fost diplomat, era ca
avea o atractiune cu totul particulara pentru... incentlii. Iesenii
tiiau mai dinainte ca daca era un incendiu, acolo trebuia s fie
i Bencik.

Sergentul din strada Elena Doamna (foasta Alba), unde se


afla pe vrernuri consulatul austro-ungar, In casele propdetatea
bisericei Talpalari, aCtuattnente ale serviciului sanitar, avea ordin ca la ori ce ora din zi sau noapte, WI instiinteze de od te
in cendiu.

www.dacoromanica.ro

426

RUDOLF SUTU

Imediat Bencik se suia Inteo trasur si pleca spre locul focului, pe care nu-1 parasea decat dupa ce totul se ispravea. Asa,
bungoara, cand a ars teatrul dela Copou, Bencik s'a dus imediat
acolo si intrnd la d-na colonel Petrovanu care locuia casele actuale Marzescu, a stat aici pana dimineata, cand focul s'a potolit, intreaga cladire Cud mistuit de flacari. Bencik a incurajat pe
toti ai casei, cad se speriaser cu dreipt cuVant de acest foc.
Intrebat de uncle i-a venit acest gust curios, a dat urmd-

toarea explicatiune:fiind odata in Ringtheater din Viena, atunci cand a izbucnit groaznitul incendiu care a facut atatea. victime omenesti i stangandu-se deodata gazul, astfel c intrea'ga

cladire ramasese Iii intunerec, fiecare cauta srsi salveze viata,


indreptandu-se pe dibuite spre iesiri.
La un moment dat, prin Intunerec, m'am simtit apucat de
brat $i o voce femeiasca m'a intrebat: tu dsti Emerich? Spre
a o ldsa in eroare si a o putea astfel salva, m'am multumit a murrnura un rdspuns afirmativ 4 tinandu-i strans !liana ce'mi apucase bratul, mai mult tarindu-md, am ajuns cu bine afard si astfel am scapat-o. Mare a fost desesperarea ei cand a vazut ea.' eu,
insotitorul, nu eram sotul ei, ci, o persoana straina. A incercat
sa se intoarca indirat in teatru, ins a fost Impiedecata de mine, care astfel i-am salvat pentru a doua oara viata. Dela aceasta intamplare, mi-a ramas ca ceva neinteles, spunea tuturora
Bencik, care ma face ea' de ate ori e.te un incendlu, sa simt nevoia sa alerg inteacolo si data este cu putinta s dau ajutor".
Odata cu Bencik, se afla la Iai ca consul Pietsca, fire boarte simpatica i melancolica. Acest om parea ca are o durere ascunsa. Desi foarte cult, era de o modestie excesiva, nefatand
niciodata parada de cunostintele sale. Avea un mare talent pentru improvizatii muzicate, punandu-se la piano si din memorie
cantand bucati, trecand apoi la altele I as,a mai departe, dela
melodiile triste la cele vesele i cad se legau uncle de altele, ca
si cum ar fi fost o sirrgura bucata muzicald. Era rugat adeseod
sa facd muzica si se punea atunci la piano si canta fara intrerupere pana ce obosea. 0 cutioscutd profesoara de muzica de pe
vremuri, d-na Cikan, fcea de multe ori muzita cu Pietspa, canfind la 4 mani.
Fiul d-nei Cikan, Fritz, functionar la consulat, Ii acotnpania fluerand in mani si imitand la perfectie ocarina. Era o ad2--

www.dacoromanica.ro

IASI' DE ODINIOARA

427

va'rat placere sa ieai parte la aceste auditiuni muzicale, cari faceau deliciile celor prezenti. Piet Fa fu gasit intr'o diknineata
mort in ietacul sau, cii un gIointe in inima pe cat e V1 trsese probabil intr'un mk,ment de adnc5. intristare. Nici odati nu s'a putut afla motivul sinuciderii. Tot Iaul l'a condus la locattl de odihn.

www.dacoromanica.ro

Sora lui Mihai Cogalniceanu


i Iacovachi Leon
(1890)

In strada Toma-Cosma, a trAit mult vreme, in casele sate


proprii, astizi ale d-lui profesor universitar dr. N. Leon, batra-

E3

Maria Leon, tangra

na Maria Leon, sofia lui Iacovachi Leon si sora marelui MihalI


Cogalniceanu.

A fost o frumuset de femeie. Erau trei surori: Maria, ma.-

www.dacoromanica.ro

IASII DE ODINIOARA

429,

ritat cu lacovachi Leon, fost prefect de Botosani; Profira, maritatA cu Codreanu 0 Elena, maritata cu Cazimir, tatal colonelului Cazimir.

Maria Leon era una din cele mai caritabile feinei din Iasi,
marinimoasa, miloasa, ajutand pe cei nevoiesi.
In fiecare an, in tirnpul iernei, pleca dimpreuna' cu surorile
ei, la Nizza. Cand se reintorcea la Iasi, primea lumea i povestea tuturora cu graiul e frumos moldovenesc, cele vAzute prin
straingtate.

Maria Leon, bAtrng

A murit la o vrAstA foarte inaintata, intre 95-100 ani.


Toate suroAle aveau pasiunea cAnilor. Toti canii pAras;li
par'ca ,tiau ca vor gasi adapost in ograda caselor din Toma-Cosma, unde'si avea fiecare strAchinuta lor cu mancare, anume pre&it/ i pentru cAnii casei obisnuiti i pentru musafirii, cari erau
atrasi din strad de mirosul mancarii.
La Nizza si Monte Carlo, uncle ii incercau norocul, le mer-

www.dacoromanica.ro

430

RUDOLF SUTU

gea prost i mai intotdeauna trebuia sa li se tiimeaa bani din tard, ca sa aibd cu ce s se reintoarca. Ba, inteo iarna, (pc cand
Profira Codreanu mergea dela Nizza la Monte Carlo, tin tredtor a atacat'o, vroind sa'i fare sadoa, pe care o credea plink' de
bani, dar la tipetele ei, hutul disparu.
De cate od n'o necdjea nepotul el, Grigorie Cogalniceanu,
care'i zicea:Matua, nu te-a trantit hotul, ci... vantul.

Iacovachi Leon

Era foarte slaba Profira Codreanu i delicat i ajungea un


vanticel cat de u.5or, ca s'o doboare la pamant. Intimii ei o 0 nu-

meau Tante coup de vent"!


Cea mai mid dintre surori, Elena, maritata intaia oard cu
Cazimir, a trait multi vreme la Paris, unde a 0 murit, fiind ingropata la cimitirul Pere la Chaise, alaturi de mormantul lui Allred de Musset, la umbra jalniaei lui saki_

www.dacoromanica.ro

Colonelul Gurita

Un foarte cunoscut iean de pe vremuri.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL V

Petrecerile de alta data ale oraului


In Imprejurimile IanIui : gradina Pester, dealul Copoului,
gradina Socola-Rivalet, Repedea, Valea Adnca, Manta Rosie, La

Trei Sarmale.Circul Sidoli.-50 de ani dela Infiirecarea JockeyClubului.In fata custei cu lei: Todirit Latescu.Nicu Sakelary
si Zisu Feltz.Vara la Iasi.Iesencele la calugarie. Fuga elevilor dela rscoala militara,Inventia" lui.bezede Grigore Sturdza.Cum serbatoreau ieenii obiceiurile steknosesti de Craciun.
Pomul Verde: un cabaret din alte vremuri.Pe strazile Iasului:
dascalul Tarara, mos Culit, coana Sultanica, Paganini.Cum erau serbarile dela Copou. Dinteun vechi album iesan.Un duel" langa Sahs-Souci la Copou.Curn petreceau inainte vreme
copiii.-0 scrisoare de dragoste. Caricatura satirica a caimacaniei Moldovei.Regimentul de lancieri din Iasi.

28

www.dacoromanica.ro

In imprejurimile Iailor
(1880-1890)
Cine nu cunoaste frumoasele imprejurimi ale Iasilor, tire untie de pe dealurile lor, mai cu sama, dela Galata si Cetatuia, cele
doua istorice manastiri, privesti oea,suI cu b:sericile lui, cu turnurile lui si cu alte 1diri imtpanaioare care-I impodobesc?
D'apoi dealul Sorogarilor i cel dela Repedea, de uncle
-poetica revarsare a Iasilor pe coamele si vaile celor doua dealuri

cu dunga de un albastru 1nchis al marilor dealuri ce imprejmuesc valea Siretului si pAnza dintata a muntilor ce abn se vad
in adncul zrei, clau acestei privelisti un aspect atat de maret!
In imprejurimile orasului nostril se aflau odinioara nenumarate gradini, vile frumoase, cad erau vizitate in tim'pul verii de
iesenii pe Can Ii alunga arsita soarelui din timpul zilei. Petrecerile dela viile i padurile apropiate cari formau un rai intreg al
fasilor, erau neintrecute.
La Copou, acolo unde astazi este scoala norrnal Vasile Lupu, era odinioard cunoscuta gradina Pester", nume ce se trage
dela proprietarul de atunci al gradinei, Pester, fost maistru fierar
si profesor la scoala de arte si meserii unde a fost si director. A
fost adus zumme din strainatate Pester, pentru organizarea numitei scoli. Placandu-i pozitiile fermecatoare, a cumparat via pe
care a marit-o incetul cu incetul, avndu-si si aici atelierek sale
[articulate de fierarie. A transformat apoi via intr'o atragatoare
gradina de petrecere. Venea aici toata lumea din Iasi unde gasea
aer curat si o mancare bunk% Gradina Pester mai era cunoscuta
si prin sera frumoasa de trandafiri, de unde se aproviziorfau florariile orasului.

Pester a fost tatal vestitei cnt4rete Leria, care a debutat la


Viena.

pupa moartea lui Pester, gradina a fost cumparata de profe-

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUM"

436

sorul din Bucuresti Ureche. A ramas gradina de pe,trecere. Ure


che a infiintat omnibusul care stationa langa cofetaria Tuff li sti
care pentru 2 lei conducea lumda dela Tuff li la gradina Pester.

La Pester, in titnipul verei, alibi muzica gardei civice, sub


conducerea capelmaistrului capitan Menoti Benoti, de care desigur iesenii isi mai amintesc: purta barbison a la Victor Emanuel
si era foarte cunoscut la Iasi.

www.dacoromanica.ro

437

[ASH DE ODINIOARA

In dealul Copoului, mai era si localul Longa Vita" sau, cum


11 tinem noi minte Viata lunga", care s'a infiintat in vechiul spittal rusesc, cladit de Rusi in anul 1877 in timPul rsboiult si anuiie partea din mijloc a actualei fabrici de frnghie, bine infeleg in
fproportii mult mai reduse ca astazi.
Fotografia acestui local s'a putut vedea cu cativa ani numai
mai in urma la fotograful Nestor Heck, care, in timpul ragboiului,
cand era aici spitalul, fotografiase localul acesta.

La Viata Lunga" era si un restaurant de noapte, care s'a


inchis curnd.

in celalt parte a aleei Gopou, se afla mai la vale de via


d-lui N. Cananau, o gradina zisa La Gafencu", dupa numele patronului. 0 gradina modesta, insa unde petrecea bine lumeA in
timpul verii si unde gasea un lapte acru bun. Mai tarziu, gradina
a fost cumparata de Leon Bogdan. Aici a locuit si dpitanul Conduratu, un vechi i cunoscut i6san, care ne-a pardsit de. multa
wreme.

Copoul, cu numeroase gradini si vile, isi avea farmecul sau


deosebit, pe lnga plimbarile zilnice ce se faceau aici cu echipagine luxoase ale Iasului mai de mult.
De celalta parte a orasului, era renumita gradina Socola",
foasta resedinta de yard. a lui Voda. Mihalakbe Sturdza, unde pe
vremuri fusese un palat mare daramat mai in urnia, dupa plecarea
lui Mihail Sturdza, de catre fiul su Bezede Grigore, din cauza
umezelei clddirii. Bezel& Grigore a vndut gradina francezului Rivalet, fatal lui Claudiu Rivalet, incetat din viata de curand Si soxrul d-lui profesor Patrognet. Intre Bezede Grigore si Rival& batranul se legase o prietenie, din caula ca amindoi erau mari akmatori de sporturi. Dc multe ori se luau la trdnta si victorios era
cand bezede cand Rivalet.
Sub Rivalet, gradina Soco la a devenit un local ales, de petrecere, unde in timpul verii veneau iesenii in excursie plimbarkluse in frumosul parc de aici. Se mai puteau vedea resturile din
splendoarea de odinioara: un basen de marmora in partea de jos
gradinii, unde se jucau copiWsii veniti cu parintii lor; resluri, de
scari din sufrageria palatului; doi lei de piatra,martori ai foastei impunatoare cldiri domnesti de alta data. Palatul dela Sow la
jusese de altminteri reprodus pana i pe cartile de joc, cu cari ie-

www.dacoromanica.ro

438

RUDOLF SUTU

$enii vechi jucau pe atunci. Intrarea in gradina' era de 60 de bani


$i aceasta dadea dreptul $i la o consumatie.
Minted Itti Rivalet ajunsese pand acolo, incat, pentru a distra pe escursionisti, in mod mai deosebit, aranjase prin copaci rimte platforme de sanduri in cari te pitteai urca prin o scara
unde erau mese $i banci.
Mu RA lume lua masa aici.

Dupa moartea lui Rivalet, gradina a fost cumparata de A


lexandru Mavrocordat (Mutunachi), pe nurnele fiului shit, care ins incetand din viat, a fost mo$,tenita de sora acestuia d-na
Paul Moruzzi, decedata in razboi in Franta, iar apoi mostenita do
catre d-na Olga M. Sturdza.

Pe piscul dealului Repedea", in una din cele mai pitoresti


pozitiuni de aici, se construi o cladire cu cloud etaje, incunjurata.
cte o gradina mare, cu destinatia de statiune climaterica.
Ieenii i$i petreceau sezonul de vara la Repedea. Si aer bun
pozitii incantataare si o instalatie de hid.oterarie compleLt4, CA
hotel $i restaurant, iata ce se putea gasi odinioard aici, aproape deDefunctul Constantin Faur, mull din ie3enii vechi, cu suflet
bun $i cu inima aleasa, luase sub administratia sa baile $i hotelul,
infiintand ni$te tramcare care asteptau pe vizitatori la bariera Socola, ducandu-i de aid la bane dela Repedea.
Astazi din cladirea cu doua etaje, n'a ramas mai nimic. A
ramas insa semnele c aici au fost odinioara baile minunate dea
Repedea.

Intre Saco la $i Repedea se afla o ,3Vila Grierul", o splendoare de bun gust $i arhitectura, proprietatea avocatului Vasife
Sculy Logotetides, care pusese in joc o avere intreaga pentru aranjarea acestei cladiri $i a parcului, dupa sistemul celor engle
ze$ti.

In fiecare incapere din vild, deasupra uselor, a ferestrelor,


a sobelor, se vedea ate un grier, de unde i denumirea de Vila
Grierul". Mai tarziu viola a lost vanduta pentru orfelinatul de astazi.

Populall a fost odinioara gradina La trei sarmale". Tot


astfel i gradina Zahalia", din dealul Oa latei, din apropierea ba-

rierei Trei-Calici.
Si

gradina $i via Valea Adanca" a fost pe vremuri vestit_

www.dacoromanica.ro

IASII DE ODINIOARA

439

A apartinut defunctei Emilia Popovici Venea adese ori aici Gh.

Panu, itf tovaasia veselutui dr. Jodi.

Sub dealul Cetguii se mai afla si azi o vila frumoasa, incunjurata' de o vie si grdina mare, aproape o mosioard denumita
vila dela Manta Rosie", fosta proprietate a lui Gh. Sutu, apol a
fostului director al Creditului Urban Gheorghiu si mai tarziu a

lui Buchental care infiintase aici o fermai model. Aduceri aminte


pe cari iesenii nit le vor uita nici odat.

www.dacoromanica.ro

Circul Sidoli
(1885-1890)

leenii mai vechi Ii amintesc cu plcere de reprezentatiile


ce aveau loc odinioard, la circul biltranuItti Teodor Sidoli.

Sunt aproape 40 de ani, de cand, pentru Intiai data circut Sidoli a jucat in maneja lui Cantacuzino Pwanu, care se afla pe locul unde astzi este gradina cinomatografului Elisabeta.
Se intra atunci la circ printr'un gang mic, intre foasta berArie Zimbru i o cra4ma, a lui Encu Leib. Manejul acesta a ars
diva Cativa ani, cand a ars Si hotelul Glantz, care se afla pe locul unde s'au cladit mai tarziu casele Mot4. Circul era bine alcdtuit, cu artiOi de valoare ca: Cesar Sidoli, fiul cel mai mare al
lui Teodor Sidoli, care facea pe jockeyul, neintrecut in figurile
grele i primejdioase; Fianzini Sidoli, al doilea fiu, jongleur de
fortd, uimind multimea cnd ajungea la figura cu cele trei revolvere, pe care le asvArlea in sus la o distanta mane, le prindea pe
toate in mani i trAgea focurile deodat dela toate trei; Clotilda
i Medea Sidoli, coa dintai mritat cu Stracai, care dresa caii.
Cele cloud fiice ale batranului Sidoli, erau cloud caldrete de
forta. Apoi vestitul clovn Harison; Tardini care caldrea pe doi
cai i mana trei cai inaintai; Teodor Sidoli care dresa caii, alti
artiOi de sama' cari atrageau in fiecare seard o lume enorrn. Un
nepot al lui Teodor Sidoli, micul Stracai apa'rea pe un cal mic, fa"and diferite figuri i fiind legat de o franghie prins5. priri o rotita.' de plafon i tinut de celalt capt de tatal sa'u, care trgea de
franghie imediat ce vedea c fiul sau eadea de pe cal.
Circul venea apoi la Ia0 i se instala pe un loc viran de
langa gar, Cad teatrul Sidoli se inchiriate comitetului teatral,
teatrul dela Copou arland.
Teodor Sidoli mai tArziu a construit circul din strada Unire,
instalndu-se in fiecare iarna aici.

www.dacoromanica.ro

441

1A5II DE ODINIOARA

Si cand se anunta beneficiul clovnului popular Harison, en-

glez de origina, afluenta la casa era tot atat de mare, ca si astazi cand soseste de pada trupa 'Muse.
In una din sari, fiind beneficiul clolvnului Harison i venind

Circul Sidoli

la circ arhimandritul Varlam Raileanu, rectorul de pe atunci al


Seminarului Veniamin Costachi, Harison care inventa fel de fel
de bucati unele mai hazlii ca altele, la un moment dat aparu intr'un costum de baletist, pe un cal frumos i Incepu a face diJerite figuri. Siam land ca isi pierde echilibrul, se rostogoli deo-

www.dacoromanica.ro

442

RUDOLF SIMI

data in hratele... arhimandritului Raileanu, de care pVcal nu se


mai desprindea.
Rectorul parinte dandu=si sena ca tokul tiu era cleat o fars,
el cel dintai a dat sertinalul aplauzelor, !a care, in hohotele de ras.
ce nu mai conteneau, se asocial multimea din circ.
Intrarile la cire erau destul de nostime. Eievii de liceu, !Ana
si cei din cursul primar cad nu prea erau deprinsi sa-si plateasca
locurile, ca sI poata intra pe p1e4cd" in circ, manevrau contramarcile cu cad intrau zeci de colegi de ai lor. Altii, pentru ca
sa'si poat pldti locurile la galerie, cit vre'un ceas inainte de inceperea reprezentatiilor, improvizau repede, pe local unde astazi
este Rapa Ualben, un circ i anume ce circ: se Went de-a turnbala unii peste altii, vre'o 5-6 MeV, isi trageau palm& fie mai
tari, fie mai dulci unU altora, in sfarsit sariau, tipau, se bateau,

Ora se adunau trecatori, dela cari artistii" incasau taxa de...


5 bani de persoana. Cu banii adunati in plind strada, solticii de
baeti o porneau spre circul Sidoli si'si cumparau bilete de galerie.

Pana s inceapa repregentatia, cei din galerie Ii gaseau de


lucru. Studentii cei sa,raci incepeau sa strige mai intai mai domol,
mai apoi mai tarisor: Grigorie, Grigorie... si dupd o pauza mica,
Itiandu-si curaj: Grigorie Sturdza. Galeria -Ikea manifestatie staIului, poporul din galerie facea goana, cum se spunea in limbajul

tinerimii de atunci, boerilor din stal. SI asa trecea sara, numai


in glumele artistilor clovni de pe sceia i a gale-istilor" impctriva celor din stal.
Ce mai era si la reprezentatia circului sub apal"?
Era o nalvala nemai pomenit la circ in sara reprezentatiei.
Inteo panza impermiabild cat tinea arena, printr'un mecanism,
se revarsa apa necesara. Se aseza un pod pe arnbele margini ale
arenei, peste care treceau artistii circului, deghizati in tot fella
Se aruncau in apa pasari, aparea deodata ci un rechin, mai
departe o luntre, isi facea aparitia in mijlocul circului, unde apa
era la o inaltime destul de mare, clovnul Harion, innotand si avand in mana un cortel mare in timp ce toate acestea erau ardtate
sub focul bengal puternic care'si schimba foarte des. culorile.
Ne-au limas in minte si frumoasele pantomime, ca de pilda

www.dacoromanica.ro

I ASH DE ODINIOARA

443-

Cenusalreasa", ct spectacol mare, la care participau peste 50


de copii, in diferite costume de capi incoron0 crn Europa. Cnd
sosea... Regele Carol al nostru, intreg circul se scula in picioare,
muzica intona imuul nostru regal i aplauzele publicului nu mai
sfarseau. Venea apoi un mic echipagiu, tras de 4 cai mici albi,
milnati in galop in jurul arenei de catre Cosar Sidoli.
0 prietenie se legase intre pub:icul iesan i artistii circului
Sidoli. Una din fiicele lui Teodor Sidoli, d-na Straoai, ricind la o
reprezentatie, dadu intr'o pneumonic, iar dupa putin timp inceta
din viatg. La inmormahtare, care s'a Mut la cimitirul Eternita-

tea, a luat parte aproape tot lawl.

Albert Ghica, tangr

Celalta sofa' a ei, Medea, s'a mritat cu un conte din Cer


nauti, iar la moartea ba'iranului Sidoli, circul s'a imprtit in trei:
o parte sub directiunea lui Cesar; alta sub a lui Franzini i a_
treia sub conducerea sotiei de a doua a lui Teodor Sidoli.

www.dacoromanica.ro

444

RUDOLF SUTU

Astazi n'a mai ramas decat Franzini Sidoli, care vine din
.cand in cand la BucureSti cu circul sau.
Mu lt mai tArziu, in acela local, defunctul Albert Ghica,

--vrnd sa incurajeze, at inima sa larga si buna, pe niste artisti


de circ, i-a adunat laolalta si a constituit o trupa destul de bun, ipe care a subventionat-o un timp.

Si astfel iesenii au vazut pe Albert Ghica prezentnd caii


Ja circul Sidoli, and prin aceasta atractie mai mare spectacolelor.

www.dacoromanica.ro

50 ani dela infiintarea cercului Jockey-Club


Cateva amintiri
(1876-1900)

S'au implinit

50

de ani dela Infiintarea cercului Jockey

Club" din Iasi.

Toti vechii ieeni, membri fundatori ai acestui


vechiu cerc, au disp6rut d odat'd cu dnsii s'a rupt par'ea* si din
viata orasului acesta, din viata cea buni de odinioard a Ie4ultii
nostru. De fiecare din cei ce nu mai sunt asta'zi, ne leaga' Cate o
amintire.
Dela

1875, data Infiintarei cercului Jockey-Club", au trecut


pe aici ieenii cei mai distinsi si anume:
Dimitrie Cosadini, Stefan Roseti, Gh. M. Sutu, Constantin
Sutu, Neculai Gr. Sufi', Dimitrie Ion, Emanuel Arghiropol, Gri-gore Cosadini, Lupu Bogdan, locot.-colonel Chiriterscu, Emil
Sturdza, Alexandru Botez, Alexandru G. Ghica, Alexandru Gr.
Sutu, Dimitrie C. Sturdza, Neculai Roseti Rosnovanu, Gheorghe
PaIadi, Neculai A. Sutu, Grigorie T. Ghica, Constantin T. Ghica'.
locot.-colonel Const. Cape la, Al. Varnav Liteanu, Neculai Roseti
Waldnescu, maior Sandu Crupenschi, Gheorghe Cimara, Alex. C.
Mavrocordat, Vasile Lazu, capitan Pangrav, Ion Bogdan, Lascar
Roseti RAducan, Vasile Sculy Logotetides, Grigorie G. Sutu, Al.
ram, colonel M. MaVrichi, general Cernat, loan Ventura, Ion
Boldur Laitescu, Gr. G. Ghica, Constantin Nagbistan, Gheorghe
MArzescu, locot.-colonel Vrabie, Teodor Bala Grigore Holban,
Leon Bogdan, Georghe C. Catargiu, Alex. Ion Ghica, Grigore I.
Ghica, Emil I. Ghica, Emanuel Conachi Vogorides, Grigore Cogalniceanu, Grigore Sturdza Pastravanu, Gheorghe Beldiman, Dimitrie Carete, Gheorghe Exarhu, Alexandru Beidiman, Neculai
Calimachi Catargi, colonel Alex. Mil lo, Gheorghe Varnav Liteanu, Vasile Pogor, Alex. Bak, Dimit ie P. Moruz, Gheorghe Gre

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

-446

cianu, Alex. Exarhu, Teodor Calhnachi, Gheorghe Racovita, Neculai Racovita, colonel Neculai lamandi, Gheorghe Em. Bogdan,
Dimitrie A. Anghel, Alexan'dru Negruzzi, L._.on N. g uzzi, Telemac

Ciupercescu, colonel Dimitrie Varnav, general Alex. Lupu, principele Mihail Obolensc, Neculai Gane, C. Sendrea, Ion Come.
Din acesti 78 membri fundatori ai cercului Jockey, n'a mai
lamas in viata astki nimeni.
Dintre membrii permanenti au lost: Constantin P. Constan-

tiniu, Ion Diaconovici, Neculai Ranet, Alex. Ranet, Gheorghe


Hermeziu, colonel Cainaeatsescu, Alex. Magistan, cdpitan Const.
Pruncu, Scarlat Roseti, Alex. Buchental, dr. Gustav Otrentba, D.
Baldovici, col. Ion Petrovanu, Alex. Levdditi, Iorgu Varnav, Alex.
Racovita, colonel Grigorie Sturdza, Dintitrie Boklur Costachi, Neculai Drossu, Titus Istrati, N. Pilat, St. Sendre, dr. Emil Max, Al.
V. Morfun, N. Constandachi, Henri P. Cortazzi, Vasile Alexandri,
Iancu Ciurea, Const. Casimir, Iancu Paladi, cdpitan D. Leca, Andrei Vizanti, Eug. Ghica Comanelsti, Eugen Ghica-Budisteanu,
Origorie Buicliu, Iancu Manu, Neculai Pavli, Dimitrie Roseti, loc.col. Budisteanu, Mihai Vidrat3cu, maior Gh. Ghenovici, Alex. Macarovici, colonel Alex. Braescu, Leonida Panopol, Alex. Roseti,
-Gh. Tacu, N. R4canu, Eugen Filipesca, Dimitrie Mavrocordata,
Costica Bobeica, Vasile Gheorghian, Const. Cananau, Iancu Cantacuzin, principele Grigorie M. Sturdza, Gh. C. Cantacuzin, Andrei Millo, Teodor Calimah, Iorgu Lascar Bogdan, Alecu Docan,
Alex. Beldiman, Dimitrie Catargi, Ion Ianov, Ricu Crupenschi,
,Gh. C. Aslan, Al. P. Moruzzi, Const. Bastdchi, Nicu Ghica Comanesti, Enache Negrutz, capitan Gh. Ferechide, Edgard Mavrocor-dat, Neculai Casimir, dr. L. Russ senior, Nectfai Gheuca, Neculai
Donici, Antonie Varna ly, R. Roma Io, general D. Racovitzd, Const.
Lascar Cantacuzin, Petru Paladi, general Al. Radovici, Grigorie
Basarab Aroncovanu, Mihail A. Itunga, locot.-colsonel Serban Pascu, capitan Rodrig Marin, Artur Cantacuzin, George Bals, Ernest
_Stui'dza, Emil Mavrocordat, Alex. Roseti, Alex. Cantacuzino, Leon
Mavrocordat, Eugen Mavrodi, Dimitrie Grecianu, Const. Mortun,
Alex. Grecianu, Gh. Crupenschi, Ludovic Posner, Leon Exarhu,
Jean Duca, Cara Costea, Dimitrie Roseti Tefcanu, Ion Cogalni-cLanu, locot. Matila Costescu, Dimitrie Budisteanu, Iancu Argnis,teanu, Mihai Catargi, Oliva Cananau, dr. L. Sculy, Vas. Forescu,
Eduard Ghica, dr. Alex. Grecianu, Eugen Uhrinowschi, Alex.
Bals, Al. Sturdza Mihaileni, Vladimir A. Cantacuzino, Ion Baltazi.

www.dacoromanica.ro

IASII DE ODINIOARA

447

Tofi acesti membri permanenti, sunt inScrirsi la Jockey-Cfub,


de prin anul 1875, adica dupd infiintarea cercului. Majoritatea numelor ne sunt cunoscute, noted vechilor ie$eni.
Cine dintre ieseni yechi nu'si arninteste de Neculai Roseti
Rosnovanu? Fiul cucoanei Marghiolita Rosnovanu (inrnorrnntata
in biserica Mitropoliei vechi), cunoscutd prin ospitalitatea ce era

Jockey-Club

in casa ei.
Neculai Roseti Rosnovanu a fost pe vremuri candidat la tro.
nul Moldovei. La 1877, s'a inrolat ca voluntar i s'a intors din rasboi, unde s'a purtat ca un adeyarat erou, cu gradul de capitan.
Foarte inteligent, era si foarte original. Pe la balurite pe ca
re le da dnsul, in casele Rosnovanu din str. Stefan ceI Mare, de
multe ori in toiul balului, aparea irnbracat in halat si papuci.
Sofia sa dojenindu-1, N. Roseti rdSpundea fard nici o jena:
ma chre amie, j'ai oubli que nous recdvons aujourd'hui",
(scumpa mea, am uitat cal primim astazi). Incunjurat de invitatii
dela bal, dnsul continua sa rrnae rand dimine*" in halat si papuci, in mijlocul lor.
Alta data, ducandu-Se inteo vizita, si gazda Oland ca de
mult trecuse ora mesei si musafirul nu mai !Aka, a dat ordin sa
.se serveasca ma3a. Adresandu-se lui Nunuta Rosnovanu, gatda

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTLT

448

l'a invitat la masa. Atunci dansul foarte mirat, a raspuns:eram


s va fac aceiasi invitat,ie, cad credeam c. eram. acasa la, mine"...

Emil Sturdza a lost prim presedinte al tribunalului Iai i


tatal actualei d-ne Lucia Bulandra, cunoscuta artista.
Costica Sutu, de loc din Bacau, a pietrecut mull& vreme la
Iasi. De si avea un defect la un ochiu, era Socotit ca eel rinal bum
vnator.

Colonelul Sandu Crupenschi era asatorit cu Catinca Orecianu. A fost mita vreme comandantul regimentului 7 calarasi din
Iasi. El e parintele d-lui Const. Crupenschi, fost primar, senator
etc.

Gheorghe Cimara, fostul proprietar al caselor din str. Carol (actualmente Cercul Militar), era unul dintre.' cei mai cu renume avocati din Iasi.
Alexandru Mavrocordat era fratele mai mic al hatmanului
Neculai Mavrocordat. A fost maresal al Palatului. Era proprietaruL
caselor din str. Gandu, in ograda carora este acum cinema Elisaibeta. Aid a fost o scoala de manej, de unde a ramas multI vreme denumirea de manejul" din str. Gandu.
Capitanul Pangrav era unul dintre cei mai valoroli ofiteri
de artilerie. Din razboiul dela 1877 a iesit cu gradul de colonel,
comandand apoi regimentul 4 artilerie din Iasi.
Ion Boldur Latescu era unul dintre fiii hatmanului Iordachi
Boldur Latescu, frate mai mic al Diditei Mavrocordat.
Un frate al sau Iorgu Latescu, a fost multa vreme prefect de
politie la Iasi. Locuia in casele sale din strada Latescu.
Gheorghe Marzescu batrnul, pe langa ertid0a sa, era Si un
apreciat zeflemist. In una din zile, pe cnd era senator de Iasiy
un alt senator care purta ca si dnsul joben, din gresala i-a litat
jobenul. Observndu-se gresala, i s'a dat inclarat jobenul, spunndu-i-se: Coane Ghit, iata jobenul. Se vede ca ne potrivim la cap". Ghit Marzescu, imediat i-a ripostat: Da dragul meu, lush' numai pe dinafara".
Alta data, in cursul propagandei electorale prin mahalali si-a..
luat cu dnsul o cutie cu vaselina. Hind intrebat ce rost are vaselina in propaganda electoral, c. Ghit cu humorul sau bine cunoscut, a raspuns: avnd a saruta prea multe mani de cuconite, am luat vaselina spre a-mi unge buzeie mele, roase de atita.
sarutat".

www.dacoromanica.ro

IASII DE ODINIOARA

44g

Alexandru, Grigorie si Emil Ion Ghica, erau trei fruntasi ai


societatii iesene de pe vremuri. Tustrei erau barbati frumosi, culti
si inteligenti. Alexandra a fost casatorit cu Maria Mayroeny, iar
Grigorie Ghica era casatorit cu Maria Chescu, sora foastei regina
Natalia a Serbiei. Alexandru Ghica avea un mare talent de teatru,
jucand chiar in multe randuri in orasul nostru, la teatrul dela Copou, alaturi de alte persoane din societatea icsana.

Emanuel Conachi Vogoride era fratele mai mare al d-nei


Lucia D. Grecianu. A fast pretendent la tronul Bulgariei. De o
cultura foarte vast, era cunoscut in cercurile diplomatice din
strainatate. La 1888, a organizat sectiunea romaneasca dela expozitia din Paris.
Gheorghe Beldiman, era unul din cei mai eleganti cavaleri
ai Iasului.

Alexandra Beldiman, cunoscutul fundator al ziarului Adevdrul", a trait multd vreme la Iasi, reprezentand mai tarziu o sccietate de asigurare din orasul nostru. Colonel Netulai Iamaixli
a fost si dansul candidat la tronul Moldovei.
Colonelul Dimitrie Varnav era un pasionat arnator de cai.
La dansul se gseau cei mai frumosi cai si cele mai frumoase echipaje din Iasi.
Alexandru Sendre a lost un foarte apreciat profesor al facultatii noastre de drept, Maud un manual de prodedura
Colonelul dr. Otremba era medic sef al corpului 4 de armata. Multi il asemanau cu Imparatul Frantz Iosef. Foarte vesel

in societate. La Jockey-Club Ii Ikea obisnuita sa partida de


prfrence" cu colonelul Petrovanu i fostul consul Sakelariide,
pe cari intimii si 11 poreclisera Consulachi". D-rul Emil Max,
era medical de mare reputatie la Iasi,tatal marelui artist decedat De Max.
Lui Eugen Ghica Budesti i se datoreste alegerea cortinei
dela teatrul nostru national. Era un foarte talentat pidlor.
Dimitrie Roseti, fost prefect si prim pOsledinte al curtii de
apel, era cumnat cu Vodd Gaza.
Costica Bobeica, desi botosnean, Ii petrecea o mare parte din bind la Iasi, frequentand zilnc Jockey-Clubul. In viata sa
a fost sarac i bogat de mai multe ori. Intim si devotat amid at
lui P. P. Carp. Foarte zeflemist i plin de humor. In, una din zile,
pierzand la carti, s'a rugat de un prieten sa'l imprumute cu o
2D

www.dacoromanica.ro

450

RUDOLF SUTU

suma de bani. Trecand mai mult limp dela acest imprumut $i caq$-

ligand inteo zi o suma mai mare, prietenul ce4 imprumutase ii


ceru datoria: tand erezi ca'rni vei putea plati suma ce ti-am
imprumutat'o? Bobeica Ii raspunse: Da ce crezi Ca sunt nazdravan ca sa $tiu cand iti voi putea inapoia banii.
Alta data, pe cand nu era in fonduri, stand de vorba cu. P.

P. Carp, acesta ii arlt imposibilitatea de a juca carti fara bani.


Bobeica imediat Ii raqpunse: Dar d-ta coane Petrache,
cum poti guverna fara partid?
Cu cei 4 cai suri ai sai, s'a luat in una din zile la intrecere
cu trenul care pleca la Boto$ani, ajungand cel dintai la prima statie, castigand astfel un insemnat pareu.
Artur Cantacuzino era fiul lui Cantacuzino Ba$ota, interneetcirul liceului de pe mosia sa Pomarla.
D. Ludovic Posner, fratele d-lui Filip Posner, a fost un Calaret de frunte, calarind pe caii cei mai nariva$i In aleia dela Copou.

N. Ceaur Aslan, frunta$, al baroului din Iasi, era supranumit


,Gura de aur" pentru elocventa sa.
Foarte inteligent $i cult. La o serat, la care participa $i
contesa Elisa Bals, asupra careia avea o pica, pe cand aceasta
dansa cu Leon Ghica, contesa Balq alunecand, a cazut impreuna
cu cavalerul ei. Aceasta a dat prilej lui Ceaur Asian a'i trimete a
doua zi urmatoarele versuri:

Leon, tombe sur son poitrail


Elise Fiche un p
de telle, taille,
Que jamais canon charg a Mitrail
Ne fit pareil pouvantail.

www.dacoromanica.ro

In fata cutei cu lei


(1870)

Todirita Latescu era fiul mai mare al hatmanuiui Iordachi


ILatescu i frate cu loan i Iorgu Latescu (acest din urma fost prelect de politie la Igyi).

In Iaii noOri mai de demult, la petrecerae cari aveau ioc


pe atunci, se'ngramadea toata lumea. Si erau tot solul de petreceri: hore ce se incingeau pretutindeni, la sunetul vre'unei scripce
cu trei strune i a unei cobze sparte, pe care le manuiau doi )igani, cu ochii holbati i albi cat cepile de tcdmn, tnsotind armnia acestor instrumente cu glasul lor strident i nasal; cantece
'pate nu cantate, deli lua auzul; tratatii cu tulburel stil vechi turpat in pahar de sticla vanata i multe d aceste. Nu lipseau nici
menajeriile i panoramele nesfarite ce'si &eau adapost mai cu
-osebire prin strada Stefan cel Mare.
La toate aceste petreceri in vechiul nostru ora mergeau si
boerii, duduci i cucoane, caci toti aveau acela simt romanesc.
Aproape dela nici una din aceste petreceri nu lipsea Todiriji Latescu, un tartar frumos, reprezentativ, inteligent i pe deaupra inzestrat de o forta herculiana", cum se spune omului care
are putere in Mani.
Dupa ce a hoinrit multa vreme in Rusia i la Constantinopol, s'a reintors in orwil lui drag, la Iasi, in mijtocul al lor sai.
In una din zile cutreerand localurile de petreceri, s'a oprit
in fata unei menajerii din str. Stefan cel Mare, pc local undo' se
afl astki casele d-lor H. BraunOein i Kahan.
Intrat inauntru, se duse direct la cusca cu lei. Cu tanga de
fer, cu care se dadea animalelor hrana, Todirita Lategcu iinclepu
s necajea'sca leii, atatindul i facandu'i s scoat a. tipete infernate.
Lumea speriatd, II ruga s dea pace fiarelor.
Todirit Latescu dimpotriva se'nt4ta mai mult. Isbea mai

www.dacoromanica.ro

452

RUDOLF SUTU

puternic cu tanga, in leii furiosi. Publicul l'a incuirijurat. Mai


multi ofiteri i'au cerut s inceteze, pant la urma urmei au tabarat
asupra lui Latescu, lovindu'l.

IA

Todirita Latescu

Latescu se apart cu tanga cum putu si gratie puterei sate,


dobora pe cativa din cei care'l atacard. Dar, erau prea multi. $i
cele din urma fu trantit la pamant si de 'abea sca,pa din manile ofiterilor, in urma interventiel prefectului de politie, care'l scoase din menajerie cu fata insangerata, congestionat i cu hainete
rupte.

Urcat intr'o trasura, prefectul dadu ordin ca Latescu sa fie


condus acasa. Acesta insa se opuse si trasura ii conduse, dupd
dorinta sa la un fotograf. Latescu striga celor adunati in jurut
silt cii vrea s'a" lase posteritatii fotografia unui onA ce s'a luptat cu.
50 Cali Pau atacat. Fotografia aceasta a fost mult vreme pastrata_
de inembrii familiei Latescu.

www.dacoromanica.ro

Nicu Sakelary i Zisu Felt


(1890)

Un cunoscut avocat din ora$u1 nostru, a fost Nicu Sakelary.


Zisu Felt, vestitul camatar 11 avea de avocat. Refuzind s plategs,:a onorariul ce ii se cuvenea avocatului, Felt a fost dat judecatii
i condamnat. Sakelary, durla ce a obtinut un titlu executiv impo-

triva lui Felt, intalnindul la tibunal, i'a spus:

Avocatul Nicu Sakelary

Asculta Felt; plateste'mi de bunk voz, ca s nu mai fiu


nevoit s fac formele de urmarire.
Zisu Felt, de obicei blajin fata de avocatul sau Sakelary, se
arata deodata arogant, refuzind cu incapatinare s'a"i plateasca
datoria.

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

454

La insistentele lui Sakelary, Felt inainand spre avocatul ski,


Ii adresa urmatoarele cuvinte, cad l'au scos din rabdri pe Sakelary.

i ce ai and faci?
Iata ce am sali fac. $i in aceiasi clipa camatarul primi

Nu platesc
cloud palme.

Nu numai ca aceste palme nu'l suparard de loc, dimpotrivl


paiind vesel, Felt cu un aer linistit, se adresa astrel lui Nicu Sakelary:

Tocmai asta vroiam i en (adecd pal,mele), cad acum


am sa te dau eu in judecata si am s obtin despagubiri civile, pe
care am sa ti le opun in compen'satie, la onorariul de avocat pe
care mi'l ceri".

www.dacoromanica.ro

Vara la lai
(1890)

Oras ve,sel, dar pa$nic, ora$ de elita, cu inteligelnta $i avereai

celor de sus", cari dadeau viata, placed, miscare, avant de muncal i prosperitate tuturor celorlalte clase ale populatiei.
Era un focar continun de activitate. Gaseau rsunet toate
manifestarile artistice. Se traia bine, cad se rasplatea in deajuns
munca cinstit a fiecaruia. Foastele familii iesene cuprindeau hitreg ora$ul: Ia$ul era al igenilor. Se &Ala larg, se trdia bine. Fie,care cetatean al acestui targ, cu putinul ce-I aviea traia mai in belsug, decat astazi cu averile pe care le vedem la unul si la altul,
adunate intr'o noapte, Dumnezeu stie cum, curat in orice caz nu.
Si la casa boereasca, unde erau servitori multi, cai, trasuri, vizitii,
vatafi de ograda, lachei, camarasite, guvernante, mese mad ce se
intindeau pentru rude O. prieteni, la seratele $i balurile cari aveau.
loc, si la casa negustorului unde erai bine pdmit $i te indopa tcu
tratatii de tot felul, pretutindeni era voe bun i inima curat.
Pe thhpul plimbdrei de sara, vara, la Copou te incurcai de
nenumtaratele trasuri, cu caii ca focul ce spintecau vazduhul. In.
trasuri inchise $i atunci parechi amoroase, se opreau printre tainicele i incanttoarele alee de tei. Aici era culcusul idilelor, aici
o stiu iesenii mai vechi o frumusete de fat a unui boer bun
si jnimos, se inamora de un tanar cantaret. Ei s'au iubit de atund,
fr nici o piedica de nicaeri. La iubirea lor curata nu s'a putut
impotrivi nici cel de Sus, cu atat mai putin batranul boer ie$an.
Negustorii din Iasi, in timpul verii, plecau in strainatate pentru comenzi, nu cu polite multe, ci cu aur in buzunar $i acest aur
era luat din tara dela negustorii de bani care rsi frecau palrnere
de satisfactie ca fac afaceri.
Duminicele $i serbtorile, pe la grdini, scranciobe i vii,
era navald de popor. Castigau cra$marii, castigau birjarii i Lautarii parale multe.

www.dacoromanica.ro

456

RUDOLF SUTU

Cei cu stare porneau la mosii, cu harabali Incarcate cu tot


ce trebue, din cari tat lipseau bunatatile de mancare, gavanoasele
cu dulceturi, zeci de oci de cafea i damigenele cu Vitt si cu tintdelemn de cela fin.
Si plecau la tara familii intregi, cu trsurile trase de patru
cai, caii purtnd clopote la gait, cum era obiceiul la noi inainte.
Si poposeau pana sa ajunga la mosie, pe la diferite hanuri de pe
sosele, unde dupa un rachiu bun tras pe gat, o porneau inainte,
in veselie i bunk' dispozitie. Si viata la tara o petreceatt ca intr'un vis feeric.
Alta lame o pornea spre mosia Stanca, care c1.2 pe soseaua
Sculenilor, parea ca un castel feudal, zidit pe muchea clealului,
care tstapane$te valea Prutului. Aici la Stanca, boerii carturari ra'scoleau bogata arhiva, din care aflan c cea mai veche aratare documentata despre &Cauca era sub Vasile Lupu Voevod, in care
vorbindu-se de satul Cotintane$,ti, se spune ca este in fnutul lasilor supt Stalled".

In alt document dela Duca Voda se zice c gradinele cate


or hi pe Jijia, suptu Started la Cotimanestl".
Aici la Stanca e legatura CU trecutul, tot ce vezi: parcul,
scarite ce le sui, copacii seculari ce-i vezi, aleia tunsd, biserica,
loate aceste iti spun ci s'a Ingramadtt aici munca din neam in
neam,

lar copiii Iasilor, in lunile de vara, Bra grija cartii de scoala, o porneau spre Copou, uncle toata ziulica stteau tolaniti pe
iarba si nu se trezeau din somnul lor invioator, decht doar Fa
apropierea acelui batran mititel, lark' a se fi stiut vre'odatd, pre-

cis, de ce i s'a spus $i a fost chemat de catre dracii derbacti:


Mos Cuti. 0 generatie intreaga de $colari l'a tras de poalele sur-,
tucului sau, pe care sfertul de veac a depus atatea pete.
Batul pe care'l purta in mana dreapta $i cu care croia baeta, era inteo continua mi$care. El vara isi fatea vifegiatura la
rondul al doilea dela Copou, culcat pe iarba, asteptand birjele cu
boerii, can ii dadeau catiya gologani. Disparea Ins dinaintea
boerilor, cand aparea vioristul ratacitor dela rond-point, mos, Spiridon, lautarul iubit al iesenilor care cand canta $i ochil i se umezeau de lacrimi i cand isi lasa batrana sa vioara sa se odiltneasca, cu vocea tremuranda i oftand din greusub greutatea

www.dacoromanica.ro

IASI DE ODINIOARA

457

celor peste 80 de ani ce-i purta Inca voiniceste pe umeriTi incepea lunga poveste a vietii sale de cantaret...
Era poate cel de pe urma care fcea parte din tarafurile de
lautari ieeni, cari au disparut odata cu toate frumoasele obiceiuri baninesti apuse.
.ok

-67=

in fata lui Mo4 Cuti

=t1TE:i

7F:

$i in sarile frumoase de vara se dddeau reprezentatii de


societate, cu piese de ale lui Matei Mil lo, jucate de catre Didita Mavrocordat, Costachi Negruzzi, Matei Mil lo i Alex. Mavrocordat; sau piese de Alexandri, cu cuplete cantate foarte bine.
Dupa reprezentatii se'ntindeau mese mari in gradini, luminate pe
.atunci cu lanterne venetiene.

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUM-

458

Era veselie, dar exa si fried de: Dumuezeu. Cand b5trAnuL

Gheorghe Marzescu Corm Ghita-Rpcd cum i se spunea ta


tal neuitattdui George! Marzescu, $i-a presimtit apropiatut ski
sfAr$it, de $i medicii ii ddeau mereu sperante de Indreptare, a
rostit cuvintele sfinte: Nu oamenii ma pot ajuta. Singur Dam
nezeu si ce-mi va fi scris, aceia se va intimpla".

www.dacoromanica.ro

leencele la calugArie
(1880-1890)

In vremurile de astzi, cand toate s'au schimbat, Mandstirile


au devenit locuri de vilegiatura, unde gasestii restaurante, cofetrii, distractii i frizerii cu... manecure. In trecut insa, nu era
asa. Mndstirile erau locasuri de recnlegere, uncle multe film de

ieseni din diferite close sociale se retrageau pentru a'si trai in


Iiniste viata, inchinata Domnului.
Atat Varatecul, cat si Agapia au avut parte de multe iesence.
Era maica Negri, una dintre cele mai de sama, nepoata dreapta a
RosnavAnitei si care multi ani a lost stareta la M-rea Varatec uncle locuia o drguta" cas, proprietatea sa particulara, elegant mo-

bilat si unde rudele si prietenele ei, veneau adesea s'a viziteze


in timpul verii. Meselor maicii Negri le merstse vestea pentru
belsugul lor. Tot pe timpul staretiei sale, vizitatorii M-fei erau
cu cea mai mare ingrijire gazduiti si osptati in timpul celor trei
zile la artiondaric. Prietena ei intima era maim Pribaga econoama M-rei, care si ea era ariginarg din Iasi si oonduceal cu multi
pricepere i energie gospodaria Mng'stirei.
Murind maica Negri, ca un omagiu pentru marele servicii
ce le-a adus ea Manastirei, s'a ingaduit familiei ca s'o ingroape
chiar in curtea M-rei, in dosul altarului.
Murind si maica Pribaga si familia ei cerand a fi ingropata
langa prietena ei nedespartita, iar saborul Margistirei opuninduse, ramasitele ei pamantesti au fast transportate la Manstirea Agapia, unde au lost inmormantate.
Erau si trei surori Canta, dintre cari dou Elisabeta si Agapia s'au calugarit la Agapia, iar a treia Veniainina la Varatec. De
aserneni i maica Safta Brancovanu, care de si nu era iesanca de
bastina, avea totusi legaturi cu Iaul, unde avea rude!, intre cari
pe coana Marghiolita Beldiman.

www.dacoromanica.ro

460

RUDOLF SUTU

Tot la Varatec mai erau si maicele Ana Ghica, Epraxia Panu


si Singlitichia Gane, iesence toate si multe allele.
La Agapia de asemeni erau foarte multe fiice de'ale Iasului.
Stareta Tavefta Ursache, care multi ani a condus aceast Manastire, n'a stat in incinta M-rei dupa cum era uzul, ci in afar langa
arhondaric, in casa cea mare cu veranda de langa poarta M-rei,
In stanga, unde locuia vara in totdeauna Matei Canticuzino.

Maica Tavefta Ursache

Aceasta casa a fost in urma cumparata de maicele Agapia


Nelisco si Fevronia Zharescu.
Aceasta din urma a fost o maica foarte venerabila, dotata
cu multe talente. Cunostea pictura dela pictorul.Grigorescu, a invatat cum s spele pictura bisericii, cand s'ar afuma de lumniri.
Mai tarziu ea singura a spalat biserica, cu toata opunerea staritei
Cerchez, care se temea ca nu va reusi sa o spele. Dar add a intrat in biserica si'a vazut biserica cu pictura curatita, ca si cand
ar fi iesit atunci din penelul lui Grigorescu, a incoput s planga
si a imbratisat'o. Fevronia Zharescu cunostea perfect muzica bisericeasca, fiind prima cantareata a Manastirei.
Una din cele mai de sama figuri monahale a M-rei Agapia,

www.dacoromanica.ro

IA$I1 DE ODINIOARA

461

a fost maica Eufrosina Lefter, matusa fostului prim-rrocuror iesan Emil Lefter Dimitrescu, care'si petrecea concediul de vara la
mAtusa sa.

Maica Eufrosina era foarte inteligenta si energica s;, dupa


ce a fost un scurt tintp arhondara, a fost ridicat la ratigidde e-conoamd, functie pe care a ocupat'o pana la moarte. Se poves--

'44-:"

'7:.

+"

E.mkFiVki_

Maica Fevronia Maresca

teste Ca' in tinereta ei, fiind foarte energic si voind a contro:a


totul prin sine inssi, pe cand M-rea avea mosii, incaleca pe un
cal mic de munte si cu cravasa in mana inspecta zilnic muncile a.

gricole.

Alte iesence mai erau: maicele Elisabeta Cerchez, Epraxia


Cazimir, Agafia Miclescu, Sevastia Galino, sora artistului Galino,

Agafia Stamate, Glafira Vleanu, frumoasele surori Epraxia si


Agafia Cosmescu, din care una a fost arhondara, iar alta stareta.
CAteva familii ca: D-na Catargi, bunica regelui Milan al Serbiei, Elencu Manu si altele, isi aveau casele lor proprii la Agapia
si Varatec, unde locuiau o lun cloud, in timful veiii. De asemeni
si Eufrosina Rosetti, mama Diditei Mavrocordat, a avut o frumoasd vild, care apoi trecnd in proprietatea principesei Raluca Sturd-

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

462

za, a locull'o pana la moarte, lasand'o in urma Manastirei Agapia pentru un spital. Raluca Sturdza este inmormantata in cimi6,rul din Agapia, unde in timpul verii construise un cavou i adusese i osemintele sotului ei, bezede Grigore Sturdza, dela cimitirul Be llu din Bucuresti.

Mai toate aceste calugarite, de neam mare, aveau la o departare mica de M-re, la Agapia in sat, gradini frumoase, cu pomi
roditori, flod si legume, unde in timpul verii se duceau cu toate
in linistea i frumuseta de aici srsi petreceau zilele de Dumimica i alte sarbatori.
Calugritele, pe langa i`ndatoririle lor rzligioase, nu sedeau
degeaba. Ele se indeletnideau cu fabricarea saiacului, panzei de
cas, muhairuri, scoarte, broderii, pocrovete, apoi erau maestre

in dulceturi, din fel de fel de fructe si mai cu sama de smeura


de munte.

Astazi ins manastirile nu mai sunt. ceea ce au fost odata.

www.dacoromanica.ro

Fuga elevilor dela coala militara,


la Schitul Thalia
(1890)

Sunt mai bine de 35 de ani de atunci si totusi iesenii, i$i mai


amintesc de fuga elevilor scoalei militare dela noi, la schitul Tarata dela Repedea.

Elevii iqind pe poarta coalei din str. Carol

Pe atunci comandant al scoalei era calonelul Vasile Macarovici. Cam in apropierea examenelor din luna Mai, elevii celor
patru clase s'au inteles ea semn de protestar!e, impotriva introducerii concursului ca sl se treacg dela scolile mi,litare la $coala de
ofiteri din Bucuresti, sl piece in corpore in Capita l si sa" protes-

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

464

teze la ministerul de rdzboi, al carui titular pe atunci era generalul Gh. Manu. Mai tarziu ii s'a admis cererea.
Au pardsit scoala, noaptea, mai intai elevii, din claSa IV-a,
plecand spre Vaslui, uncle s'au oprit 1anga Negresti. A doua zi,
cam pe inserate, au plecat din scoalgleldvii claselor I, II si HI. A

cestia au ajuns *la la Repedea, din vednatatea Iaului nostru,


iar de aici au coborat spre schitul de calugari Tarat.
$i cand au parasit coala, s'au napustit cu totii spre poada
din strada Carol, au scos'o din tatini, au trantit pe portari joso, au
dat in Iaturi garda de aici, au iesit In stradS si formati in toloana
de mars, au plecat repede de tot spre schitul Tri, unde au. ajuns dupa un mers de doua ore. Ajunsi aid, au fost deocamdata

opriti de calugarii din vechiul schit" sa intre iii arhondvicul


mndstirii. Au inceput parlamentarile, rugdmintile i in sfarsit,
dupa jumatatc ora s'au vazut asezati elevii prin chilii. Unii din ei
faceau dijurne pentru a preintampina ori ce atac". In adevar, la
ora 1 noaptea, s'a dat alarma. Repede toti eldvii au fostin picioare. Garnizoana din oras trimesese caldrasii ca sa aduca indrt elevii la coald.
Din cerdacul schitului, de unde priveai adanca si bogata var
le a Buciumului, din acest coltitsor de rai, au inceput deodata sa
se arunce spre soldatii din ograda schitului, cartofi, fasole i alte
proviziuni adunate de calugari. Nimic n'a mai llamas in nenumarata saci, plini cu aceste proviziuni, asiezat si ei in front 132 cerda
cul schitului. A fost o batalie in loata regula. Caii caIdrasilor s'au
speriat i au apucat'o spre pddure, soldatii au cazut de pe caL
A Idoua zi dimineatd, ailandu-se de cele intamplate in cursul nopii, s'a trimis la schit batalionul de vanatori, care a in_unjurat chiliile. Elevii au capitulat insa dupa ce s'au inteles cu co
mandantul batalionului ca reintoarcerea lor la coala o fac cu cor.
ditiunea ca sa nu fie escortati pana In oras.
$i au pardsit cu tcytii bisericuta clAdit de aproape 200 ani,
unde tot timipul un calugar batran, cu ochii senini, cu fata smerita
si cu barba de argint, le-a dat tot ce putea da suffetut salt curat.
Reintorsi iarasi printre cotiturile de sosele, printre castrtele scunde ascunse in verdeata tanara a prirnaverii, s'au vazut pe
nesimtite intrati in ora4 si nu dupa mult trecere de timp, in ograda coalei, unde Ii astepta comandantul lor.
Aezati in front inaintea lui, de abea de au mai putut auzi.:.

www.dacoromanica.ro

465

I.AsII DE ODINIOARA

Asta e rasplata muncei meld Misei, miseii, misei" si atata a


spus si apoi a plecat. N'a vrut s mai vada elevii in clipa aoeia.
Promatia din acel an ,a fost pedepsita: nimeni n'a avut la
purtare mai mult ca nota 10 (20 era nota maxima), solemnitatea
de sfarsit de an s'a suprirnat timp de 3 ani, examehelle au 'Post
foarte severe si jumatate din promotie a ramas repetenta. Cei
mai multi insa din cei cad, au fugit din scoall, au trecut... dasa
i au ramas repetenti din Fel cari au anus in scoala, pe cand ceilalti hoinareau pe la Negresti si schitul Tarata.
Din anul acela, profesorii scoalei au numit pe elevii fugari:
OPromotia dela Tarata", cuvinte ramase multa vreme atat in scoala militara cat si in orasul nostru.
Elevii plecati in judetul Vaslui s'au reintors curand si ei la
coala'.

Fugarii" de atunci sunt eminentii generali de astdzi: Generalul Rascanu fost ministru de razboi, generalul $tefan Botez
seful domeniilor militare Iasi, generalul Toma Popescu, generalul
Artur Grigorescu, generalul Ion Papana, generalul Baliff administratorul domeniilor Coroanei, generalul Dabija, generalul Macarovici, un fiu al fostului Oomandant.
Profesorii scoalei din acel timp emu: Petru Raseanu de istorie, Anton Naum de 1. franceza., Grigorie Cobaldescu de geologie si geografie, Gr. Rosu de matemlateci, Ion Rallet de cosmografie si mecanica, dr. E. Riegler de fizicd si chimie, C. Meissner
de 1. geeman, dr. N. Leon de st. naturale.

30

www.dacoromanica.ro

Inventia
Principelui Grigore Sturdza
(1875)

Bezede Grigore Sturdza era o foarte populard figura a Iasului mai de demult. Despre bezede Griggre, care a trait in tot
timpul victei sale la Iasi, nu s'a vorbit cleat de bine, iar in 1901
s'a spus atunci ca, odata cu moartea sa, s'a stalls una din cele
mai populare figuri ale tarii.
Iesevii de pe atunci nu cunosteau pe bezede Grigore numai
ca o figura istorica, caci dansul a determinatinconstientsavarsirea celui mai insemnat act istoric, al Unirii. Il mai cunosteau, in
intimitate i ca unul caruia Ii pldceau sporturile si in orele libere
ocupandu-se si cu mecanica.
Ce n'a trecut prin mnile lui bezede Grigore? Invenia unei
bicicIete metanice, a unui contrabas j cea mai de saind inventie
a sa: un aparat de sburat, care in teorie trebuia s dea rezullate
foarte bune, dupa apreciarea specialistilor de atunci.

Aparataul odata construit, ramnea numai sa se gaseasca


persoana care sa experiMenteze inventia.
$i s'a gasit in profesorul de gimnastica de pe atunci, cunoscut de eseni, Spinzi din strada cu acelas nuine din Pacurari. Spinzi
venea zilnic la bezede Grigore, dandu-i Iectiuni de ginmastica.

$i bezede Grigore si Spinzi erau multumiti: cel dintai cu


succesul inventiei, cel de pe urma ca.' (Jamul va avea cinstea sa
experimenteze inventia.
Experienta trebuia s aiba loc la mosia Cristestii din judeful Suceava, proprietatea printului Sturdza si wide chiar, dupa
indicatiile date de bezede Grigore, s'a construit in mijlocul satului un foisor, pe care avea sa se urce Spinzi, de unde sa sboare
in aer.

www.dacoromanica.ro

IA$II DE ODINIOARA

467

Mare forfoteala in satul Cristesti. Venise norod mult care


sA vada minunea minunilor: un om sburAnd pe sus, ajutat numai
de niste tinichele... Ba, venise si lautari, care sa inveseleasca multimea. Batranul lautar Spiridon, care povestea in totdeauna, cu la-

Pe foiorul dela Cristeti

crimi in ochi, de boerii moldoveni de alta data, venise si Mama


Doar era unul din cei mai vechi ldutari ai Iau1ui i plngea pe
coardele vioarei timpurile beizadelelor moldovenesti, and galbenii curgeau...

www.dacoromanica.ro

468

RUDOLF SUTU

Soseste Spinzi la mdsie si se urea pe foior de unde si-a dat


drumul spre a-si lua sborul in vazduh...
Dar vai, in loc sa' se urce se... prabusi lute') clipa la pamnt.
Multimea ramase ca incremenit.
Bezede Grigorie cerca sa mngie pe Spinzi, care plin de

rani si lovit peste tot corpul, de abea rasufla. pranit s'au adunat si ei, spre a vedea mai deaproape pe cel ranit. Ba unii mosinegi din sat i-au spus c de ce a cautat sa se urce daca aparatul
nu i-a fost bun.
Increderea lui Spinzi 'Irish' in aparatul sburator inventat de
bezede Grigore, ramase aceeasi. Nu mult dupd aceasta, Spinzi se
oferise din nou sa sboare.
Bezede Grigore renunta sa mai incerce experienta pe spinarea altuia. Munk' vreme taranii din Cristesti de cAte ori treceau
pe Fingil foisor, isi spuneau lor inslaci: foisorul nearnfului care
a sburat... la pamnt.

www.dacoromanica.ro

Cum serbaloriau ieenii


obiceiurile streirnoeti de Craciun
(1880)

Alt data Craciunul era o mare serhtoare pentru icseni.


Poate cea mai mare parte din timpul anului, caci datinile
stramoaeati erau respectate in intregimlea lor i erau o adeivarata
placere pentru ieaeni, pomii de Craciun cari se organizau in casele din Iasi, uncle toti cei ce asistau, Ii gaseau tin dar i unde era
intotdeauna Cite ceva i pentru cei nevoiaai caroira li se trimiteau
bani, haine, incaltaminte i ceva bunataturi ca sa.-ai mai indulceasca traiul.
Apoi, mai erau ai vestitii olteni caii todmai pe atunci se stabiliserd in Iasi, venind in mare numr din Oltenia ai cari cu ocaziunea sfintelor serbatori se imbracau in frumosul lor port natio,
nal, cu camesi i itari albi ca omatul, omat care pe atunci era
nelipsit in timpul seebatorilor de iarna,
cu bondite cusute in fluturi, cu brae roaii ai caciuti turcaneati in cap.
Veneau pe la curtile boereati i jucau dansurile lor nationale,
chiuind ai cantand, facand in acelaa thnp diferite miagari cu betele ce le aveau in mand. Mai erau ai irozii, dar nu irozii... de astdzi, cari nu sunt decat o slaba copie a cebor de alt data. Costumele lor erau frumoase ai curate, iar mireasa intotdeauna era o
fata dragalaaa, imlbracata intr'un frumos costum national; mirele
un flacau chipea cu caciula atrengreate la o parte; apoi irozil toti
in frumoase costume copiate din biblie i chiar ai traditionalul e-

vreu avea glume hazlii ce produceau un ras general. TO la un


loc erau Intovardaiti de doi sau trek tined cad acompaniau dansurile cu armonicile lor,

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

470

Lada cu papusi mai era o distractie foarte gustata in timpul


serbtorilor si cine nu-si aduce arninte de strigatul papusarilor:
Papusi, papusi,
Papusete frantuzesti,
Aduse din Bucuresti,
Pentru curtile boeresti.

Apoi cand erau chemati undeva sa-si joace papusile, dacd erau numai barbati in cas, te'ntrebau: --icum s jucam, cu rerdea
sau fard perdea? Bine inteles, dupa rdspunsul ce-1 capatau, jucau
si papusile... fdr insa de trivialitati si pornografii. Toti acestia,
olteni, irozi, papusari, erau bine primiti pretutindeni, ospatati si
rasplatiti din belsug. Era veselie si voe buna in toate, deSorctindu-se fruntile pentru cateva clipe, de serbAtori.
Nu era casa mai avutd, unde sa nu se faca un porn, serbare
la care luau parte nu numai copii ci si oarneni mad. La vechea societate Turn-Verein regulat era un frumos poni, imprejurul caruia
se adunau colonia germand din Iasi si 'multi romalli, petrecandluse de minune, intr'o cald atmosferd prieteneasca.
Un frumos porn de Craciun a fost in casele marelui Cogalniceanu, in strada cu acelas nume, unde actualmente se afl directiunea orfelinatului de rasboi si uncle locuia sora sa, d-na Lucia Liteanu, casatorita in urma cu Leon Bogdan.
Tot ce Iasul a avut mai distins s'a adunat la aceasta serbare.
Pomul era asezat in sala rotunda, cu fereste1e in spre o frurnoasa
gradind, pe locul caruia s'a cladit astazi o anexa a Orfelinatului.
Jucrele frumoase pentru copii, lumandri de toate culorile, bornbite si nuci aurite si argintate, roscovi si sinochine, cutiuti elegante cn bomboane fine dela Darmet si Poitervin, precuin si alte multe
bunataturi. Dar nici cei mari nu erau uitati!..
Pentru fiecare era Cate o atentiune care insa costa destul de
scrimp, in obiecte de arta si altele. 0 orchestra canta pe o estradd
si toti se veseleau. Cand deodata rasturnandu-se o lurnanare dela
porn peste o perdea dela fereastrd, perdeaua lud foc si gratie unui
baetas & vre'o 12 ani, defunctul Gheorghe Latescu, fiul fostului
prefect de politie, care smulse repede perdeaua, se repezir ai casei si stinsera focul. Petrecerea n'a mai putut continua in sara a-

www.dacoromanica.ro

IASII DE ODINIOARA

471

ceia. Copilasii speriati, nu mai voir sa intre in sala unde era Copacul.

"

Pomul de CrAciun din casele Cogalniceanu

Aceast serbare cu accidentul focului a rarnas mult vreme


in mintea ieseni1or. Alte pomuri frumoase se mai zareau in casele
Diditei Mavrocordat, uncle in salonul cel mare dela etajul I, lumea

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

472

petrecea cu voioia ceia cu care se petrecea intotdeauna in aceasC cash ospitalierh, unde toti fdr deosebire de treapta socialh, erau imbrgiati cu dragoste i bunk' vointd.
Aceste erau petreeerile din Crhciunul de alth dath fa Ia0, cari de i se -repeth in fiecare an, preau iarh:i, noi i erau ateptatie
cu nerthdare de iq,eni.

www.dacoromanica.ro

Pomul Verde
Un cabaret" din alte vremuri
(1888)

In strada Gh. Marzescu, unde astzi sunt niste case cu doua


etaje, alaturi de casele Goldner, era odinioara o casuta mica cu
un singur etaj, uncle se afla vestitul local de petreteri de pe vremuri, zis Pomul Verde, dupla gradina aflata In dosul acestuia, care
exista si astazi, dar care actualrnente serveste pentru reprezentatiile de vara ale trupelor israelite in trecere prin Iasi.
Cine din tineretul de odinioara, ba chiar Si cei mai batraiti
amatori de distractii, n'a cunoscut acest local de veselig? Cine n'a
cimoscut pe antrepenorul dela Pomul Verde, Regenstreich? In acest local isi ciddeau intalnire toti acei cari obisnuiau sii faca
noapte alba.", adeca sa stea pand a doua zi dimineatd. Imediat
ce se'nchideau teatrele, berariile si alte localuri, dupa ora 12 noaptea, grupuri de tined, bine dispusi, mospegi in,ca verzi, doritori
de petreceri, se'ndreptau mai pe fata, niai pe ascuns la Pomul
Verde.

Aici, inteo sala dinspre gradind, alaturi de o estradd era un


piano mare, la care canta vestitul pianist de pe vremuri, bine cunoscut de tot Iasul, Braun, acompaniat de talentatul violonist Oh,
Borteanu, iar pe scena se perindau diferite artiste in rochii scurte,
ceia ce pe atunci numai lor le era ingaduit, decoltate, cu
tinuta nici tocmai bunk', nici tocmai rea, chntand cantecile de nipd de pe atunci, ca Alza", apoi vechiul cantec:
Ce frumoasa melodie,
Intr'un vals frumos!
Fie polca cat de vie,
Nu-i asa duios...

www.dacoromanica.ro

474

RUDOLF SUTU

Artiste le erau de tot soiul: franceze picante;germane blonde,


italience brunete etc. Supeurile erau fine: cu icre negre, cu curcan, pui, gerveuri, sampanie, cotnar, Feslauer, servite toate sub
ingrijirea lui Regenstreich. Cati tudenti nu si-au sarbatorit aid
trecerea bacalaureatului sau a examenelor dela Universitate? Cati
batrani nu veneau la Pomul Verde spre a petrece o ord plAcutd
impreund cu tineretul de pe atunci, reamintindu-si de tinereta lor
ce a fost odata...

11;0
,

.7:4,11.

Scene din foasta gradin Pomul Verde

Unul din cei Mai constanti clienti de aici era un tartar... care castigand cu un bilet de 1 lett la o loterie, lotul eel mare de
20.000 lei, s'a transformat deodata dinteun simplu functionar comercial ce era, Intr'un tartar elegant care cu Carpo, luxosul droscar de pe vremuri, se plimba nebuneste de diminea
i prt'n
sard, pe strdzile Iaului. Carpo nu'l mai scotea din printisor" si
dimineata 11 astepta la scat% pe fericitul cksitigdtor, care arunaa
cu mult galantonie sute i mii de lei, acolo la Pomul Verde, unde-1 asteptau petrecerile.
Un alt tartar, cu ocaziunea trecerei bacalaureatului, a invitat

www.dacoromanica.ro

IASII DE ODINIOARA

475

in una din sari mai multi prieteni la o petrecere a lui, la Pomul


Verde. Au petrecut bine pana s'au chirchilit de-abinelea si in tot
tocalul nu se auzea deck glasurile lor. Antreprenorul ii ruga sa
nu turbure rmistea celorlalti vizitatori. Reusitul la bacalaureat foar-

te serios, intrebd atunci pe antreprenor: D-ta esiti bacalaureat?


Foarte mirat de aceast intrebare, raspunse nu. Tanrul II
ruga sa nu se ameistdce si si'i lase si petreaca, caci a scapa de
bacalaureat era un lucru greu.
Tot in acest local, s'au inchegat multe idile intre tinerii vizitatori si artistele de aid, idile repede injghebate si mai repede
desfcute. Au rams ins pentru cei ce au petrecut in liner* lor
in acel local, clipele frumoase de atunci.
Mai tarziu, Pomul Verde a ars, iar in locul sau astdzi, este o
cladire moderna. In gradina wide vara se plimbau parechi, parechi sub impulsul muzicei si al vinului de Cotnar, astzi se dau
reprezentatii teatrale, alta lume frequenta aceasta gradind veche, unde odinioard se petrecea cu 20 lei o noapte intreaga, avalid la diSpozitie cuM zice neamtul si cum era deviza atunci cand
intrai la Pomul Verde: Wein, Weib une Gesang.

www.dacoromanica.ro

Pe strazile Iaului...
(188o)

Pe strazile Iasului, mai de demult, fostii elevi de scoala,


caci tor mai degraba le raman in minte amintirile din copildrie,
intAlneau zilnic diferite figuri, ramase multa vreme i astzi chiar
adevarate tipuri Ale Iasi lor.
Dascalul Tarara, zis Biftic dela biserica Talpalari, nu lipsea
dela nici o inmormntare, dela nici un botez, dela nici o imparta-

senie. Era o nostimadd de om. Pandea toate praznicile, mai cu


samd cele de prin mahaldlile orasului. Dac erau i zece praznice

intr'o zi, la toate se ducea. I se ingramadise toate sosurile si


grSsimea mncarurilor, pe antereut lui, batran ca si anii multi ce-i
avea el.

La masa' se'ndopa Oita.' nu mai putea. Purta o paldrie mare,


peste care ca i la antereul lui )sedeau toate unsorile din lume si colbul de prin mhdlatile pe care le cutreera mereu, de zeci
de ani de zile.
Mos Culita era portarul dela Liceul National, al elevilor din
seriile mai vechi ai foastei Acadermii Mihailene. Culita suna mereu clopotelul de intrare si de iesire din clasa. Multi gologani incasa el zilnic dela bdeti, ca sd'i lase sa intre in scoala, mai Triainte de sunarea clopotului. Se certa, mai in gluma, mai in serios
cu elevii, prin salile liceului care'l necajeau, ii atatatf, iar Culita
ii fugarea pana ce intrau in clas.

Multi i vor aminti poate bine de cucoana Sultnica din


Bat-lad", care'si petrecea timpul intr'una pe valea zisa a Bastonului, in fostul loc viran din strada Baston, cam in dosul Mitropoliei, vechea proprietate a colonelului C. Langa, care a facut atAta
bine nevoesilor
Coanei Sultanica ii placea mult vinul i dup a. ce se chefuia
bine, Ii fgcea obinuita plipbare zilnic, numai pe strada Lozon-

www.dacoromanica.ro

IA5II. DE ODINIOARA

477

i strada Baston. Se oprea apoi, facind un popas pe locul


Bastonului Si aici dada o intalneau baetii cari se Intorceau dela
scoala si o rugau sa ante, cnta Sultanica de aduna in jurul ei
pe toti ce sedeau pe acolo. Canta frumos si cu gratie i dupa ce
schi

Dascalul Tarara

ispavea cantecul, Ii incepea din nou plimharile pe acelesi strzi


si pe aceleasi locuri.
Un altul si mai cunoscut era PopoVici, caruia i se zicea nebunul i totusi era om linistit. Purta un fes sarbesc in cap, avea

www.dacoromanica.ro

478

RUDOLF SUTU

uti sac in spinare, in mni un cosciug, Lac dupa dansul se tinea


mereu un catelu mic alb. Umbla intotdeauna destult. Nu vorbea
niciodata nimic. Se spunea ca, in zilele lui a fost foarte bogat.
Langa orfelinatul Neuschotz din strada Academiei, edea ca
infipt, Vinland fructe $mil Merariu. Era aproape orb, dar.,. vedea bine cand trebuia sa iea parale dela baetii dela liceul natio-.
nal, care tabarau asupra tarabutei lui $mil, plina cu fructe.
Paganini zis i signor Turlupini, era un italian care umbla
cu harpa i canta noaptea pela baluri i societati. Semana leit cu
Chir Toaca, capitanul de haiduci. Se ducea in special la restaurantul Baroti, care se afla pe vremuri in str. Lapuweanu uncle
astazi este flordria Gloria" i ii trgea din harpa lui. Aid luau
masa de obicei profesorii, printre cari Vasile Buda, Vargolici etc.
cari'l ascultau cu drag.

www.dacoromanica.ro

Cum erau serbarile dela Copou


(1880

1890)

Orchestra lui Kraus dadea semnalul inceperei petrecerei din


gradina Copou. Crradina se urnplea dela amend cu cele mai de
samd doamne din societatea iesana, tipuri legendare de frumuseta si dragldsie. La una din aceste serbdri, a luat parte si Regele Carol. Neuitatul nostru Suveran a intrat in grdind, lar4
droaia de politisti in urma sa, fund Incunjurat de multimea ceia
care forfotea in gradina. Cu maim sa a impartit la toti copiii bilete pentru asa zisul carosel sau joc de cai, care pe atunci Insd
nu erau numai niste simple scdnduri ca acum. In fundul gradinii,
pe o scena frunios ticluitd, se jucau piese de societate, pline de
farmec, iar spiritualul Ianov, inainte ca artistii diletanti s iasd pe
scend, isi recita versurile din canticclul sat comic, care au ramas i astazi de pomind:

Ich Herr von Kalikenberg,


Tocmai din Berlin alerg,
Mit hohe protection,
Fr grosse concession...
Printre femeile, ies,ence de bastina de atunci, se numara
printre cele dintai si care prezida serbdrile dela gradina Copou
cari se dadeau In folosul societatilor de binefacere, Maria Catargi. Fauritoare de bine pentru ajutorarea aproapelui, minte isteata, traind cu bucuriilei cu suferintele multimii, iata ce a fost
aceasta.' figura mare din trecutul falnic al Iasi lor. E i se datoreste
infiintarea azilului de batrne din str. Buzdugan.
Maria C. Cazimir, mai tdrziu Hinnh, despre care cantaretii
de pe atunci, o descriau astfel: va ramne un exempla neuitat si

www.dacoromanica.ro

ilUDOLF SUTU

480

neintrecut al farmecului femeesc. Artist in toata puterea cavgntului, aduce in arta duiosia care o caracterizeaza.
Cti artisti de cariera ar don s posede in jumgtate maestria
de diletant cu care &Lisa interpreteaza operile lui Chopin
i

Schubert...

Natalia Sutu, Aspasia Grecianu, Maria Ghica na,scuta Mavroeny, d-na Lucia D. Grecianu, d-na Lucia Liteanu mai tarziu L.
Bogdan, unele dintre ele disparate azi. AceSt comitet isbutea sa
schimbe cu total fata gradinii in ziva serbarii.

6 er
sfil

.',"'-1

Leii dela Copou;

La poarta de intrare erau doi gromi, Imbracati in costume de

arabi, boiti pe fata pi pe mgni, baiind din niste timbale si chemgnd lumea in grading, care era iluminata cu lampioane de sticla

si de hartie de toate culorile. Nenumarate chiowaril adevgrate


cuiburi tainice, se perdeau in ungherile din grading. De-alungul
aleelor, copi1ai purtnd panerase frumos Impodobite, vindeau
flori si tigari, iar in fata monumentului leilor, cu un franc castigai la roata norocului" sumi intre 5-100 lei. Jocurile de artifitii erau combinate iateligent. Un mic tramcar, tras de cai, fgcea
pe sine ocolul gradinii.
Dar bombardamentul Sevastopolului?" Venise Intamplator
un grec din Constantinopol la Iasi. Cunoptea bine grecul pe Pa-

naite loan, proprietarul foastei gradini Strachina" din Pacurari,

www.dacoromanica.ro

48i

IASI DE 0DrNIOARA

cunoscut de iesenii de atunci, fiind unul din fruntasii comertului


de pe acele vremari.
Grecul Ion Papagheorghiu, maestru in arta pirotehniei, a oferit in una din seri o distractie placuta iesenilor. In gradina din
Pdcurari, a combinat dansul niste focuri de artifitii, nemai vazute
rand atunci la Iasi, asa incat la serbarea din gradina Copou, nu.

- -,,,,.

:.,,,

t,,,t1v,
:: ;7-.1.

.-. -...

'.

... , ,,,.1,..s1,,,,,,,,,,

'Net 2.,'$' 7,

..2

'''''

'' '

'',

-',','"3""--,4":",,,,,....

Mt r'V

lT :,:a

,.

il.c
h....,t'f r-ci''1.'

, .11

'I. ..' 4*,

.i

,....

..

(vike, A-..

;.,...
2' L

-7 :. -,-..------.' Kfffig....qs,..,,,
\
_
,

r c,400

...,

,,o,;',P.:11,..

, , r;

OVii.!

"..tr''t'4

'-- :j

..

, ,,:11

' ti

:: t

.'
!!'44

n
,

?.

I.1.42' Ill 21k Cr.i *;


I
EN 2.2

g1:20:
7.22

o.-;
go

7.1:Airviseki,..i.kal,..

Bombardarea" Sevastopolubii

mai deck a fost chemat ca s pregateasca ceva deosebit publicului.

In ziva serbdrii, a venit Papagheorghiu des de dimineata


!a gradina i s'a pus pe lucru. A iiPhipuit, in stanga gradinii,
dinspre monumentul leilor, un fel de cetate, din carton gros si
de 0 mdrime impunatoare, a boltit'o 5i a facut'o astfel, ea se credea ca ar fi din cdiamida; a asezat in dreapta monumentului lei31

www.dacoromanica.ro

RUDOLF' SUTU

482

tin colos de vapor, tot din carton, cu scnduri insi, punand


in fats si a cetatii si a vaporului, cam ca'te 30 tunuri, faurite numai din artifitii si legate toate intre ele, ca sa comunice, prin fi1,)r

tiluri.

Ai fi crezut, Cand ai intrat in gradina c. te aflai, cu adesiar


inaintea... Sevastopolului.

In toiul serbarii, seara, s'a anuntat atacul printr'un sunet


de goarna. Orecul s'a pus in miscare. A aprins un capat al fitilului dela cetate, care a inceput bombardamentul spre vapor. Nu
mult diva aceia, a Aprins celalt capat al fitiIului dela vapor. 0
huruiala nemai pomenita si o lupta strasnica s'a incins deoparte
si de alta. Din bombardamentul acesta, se imprasiieau in aer, la
inaltime mare, stele de diferite culori. Toga comedia aceasta a
tinut mai bine de jumatate oil. Ion Papagheorghiu, un tip madest, imbrdcat in haina de lucrator, a prima felicitrile ofiterilor,
cari in deosebi i-au admirat opera... cettii combinate i mecanismul bombardamentului.
Asa se petrecea pe atunci. Totul insa era pentru cei nevoie$i, cari erau ajutati cu draga inima.
Au fost generatii bogate in suflete alese si porniri generoase pentru ajutorarea aproapelui.

www.dacoromanica.ro

Dintr*un vechi album iepn.


(1880)

Dintr'un vechi album iesan, ratacit, itttitulat Cunoaste-te


pe tine insuli", spicuind din filele ingalbenite, am dat de urmatoarele spovedanii:
21 Decembrie 1886. Eugenia Drossu, (fiica Ortansei:
si a lui Neculai Drossu, ce locuiau in chele lor din strada Lapus-

neanu, astazi Banca Uniunea").


La intrebarea ce i s'a uis: Calitatea ce o prefera la un
barbat, a raspuns: Mndria, spiritul i bunele maniere, iar la
femei: rabdare si gingasie.
I-a placut a scrie, a dormi, a patina si a calari. Ideia despre fericire, e a putea uita. hull place, a zis dansa, a fi iildependentd.Cine asi vrea s fiu daca nu eu? A raspuns: ca s pot
ghici gandurile persoanelor an m intereseazi. lar despre nenorocire care i-a lost ideia?: a imbatrani si a hu putea face piacere celor pe cari nal iubesc. Tresatura distincta a caracterului
ei?: indiferenta (numai in aparenta). Ce gresala ar ierta mai degraba?: mania si gelozia. Ce gresala nu ar ierta?: egoismul, oamenii interesati i faksitatea. De ce se teme?: de a dansa cotilionul cu un otn prost. Ce deviza are?: totul trece.
lulie 1887. Zoe Miclescu, (fiica marelui logofat Scarlat
Miclescu si sora Mitropolitului Calinic Midleku). Calitatea ce o
preferd la barbat: respectul femeei. Calitatea ce o preferil la femeie: sentimentul demnitatii sale, iar ocupatiunea favorita: de a
studia un caracter. Despre ideia fericirii: chestiun,ea este indis2

creta.

Ce ocupatiune ii pare mai bung: orice misiune bine inteleasa. Ce ar fi vrut s fie dacd nu ea?: o persoand iuhita de fi,ecare.

www.dacoromanica.ro

484

RUDOLP SUTU

Unde ar fi vrut sa traiasca?: la tail $i in ce timp?: de mull


$i pentru mult timp. Parerea ei despre nenorocire?: de a face sa
sufere acei pe care ii iube$te.
Care ii e tresatura distincta a caracterului?: multd frarkhet,
prea multa vointa $i putina gelozie.

Albumul .....

Ce grgala ar ierta mai ul$or?: gre$elile cari sunt acute dintr'un exces de bunatate.
Ce ura$te mai mult?: are oroare de tot ceiace este vulgar.
De ce are fried?: de cei rai $i mai mult Inca de cei
Mancarea i bautura preferata?: totdeauna calitatea $i niciodata cantitatea.
Temperamental?: vioae $i nervoasa.
Deviza?: a Vol e a rutea.

www.dacoromanica.ro

IASII DE ODINIOARA

485

Zoe Miclescu, fire de artista, femeie cultd, cu o educatime


Ansa, totodata a fast i o bund gospodina. Era una din acele femei, din vechiul lasi, superibard $i muncitoare. A lost o excelent peofesoard de piano la Conservatorul nostru de muzica de unde a trecut apoi la Conservatorul din Bucure$ti. A fost $i doamna de onoare a Reginei Elisabeta. Regina o iubea mull $i Ii arata
o deosebitrt afectiune p2ntru calittile .ei deosebite.
22 Iu lie 1886.

Alexandru Scortescu.

Calitatea preferata la barbat?: desinteresarea i franchetn.


La femei?: pasionata i neincrezatoare. Ocupatiunea favorita: a
visa $i a spera. Cine ar fi vrut sa fie daca nu el?: un flUture.
Unde ar fi vrut s tralasca?: langa idealul sau. In ce timp?: in
timpul imparatiei,.. ebraice. Parerea despre nenorocire?: nenorocirea e totdeauna prezenta. Ce groseli ar ierta mai usor?: gre$elile cari nu fac parte din tinereta. $i ce urste mai mult?: ipocrizia.
De ce are frica?: de fatalitate", (Alexandru SCortescu s'a sinucis mai tarziu, in gradina Copou).
Deviza lui?: iubesc ca s. flu lubit, cum Mbesc child iubesc",

www.dacoromanica.ro

Un duel" lang6 Sans-Souci Ia Copou


(1880-1890)

Mai de demult era un handier la Iasi, Bic, potrivit la statura, insa destul de gros. Avea vre'o 40-45 de ani. Ii plcea sal
petreacd i sa faca parte si el din societatea iesana, alaturi de tinerii cunoscuti de pe vremuri, cari nu lipseau dela petrecerile cele mai de sama din orasul nostru.
Bantherul Bic tot auzea de duelurile cari aveau loc intre cu-

tare si cutare i ce-ar mai fi dat sa poat vedea si dansul cum


se bat doi cu floreta sau cum trag cu pistoalele!
Ar fi dorit sa stie si el a manui aceste arme, ba poate in
Visurile lui se si vedea intoiJcand floreta si invrtincl-o cu atAta
usurinta sau tragand si dinteun singur fdc de pistol culcind la parant pe.,. adversarul sa.U.
Cu prietenii sai nu vorbea deck de dueluri si de scrima si
cum vroia sa-si pue in aplicare ganclul, angajd pe fostul profesor
de scrim dela scoala militara Scheiner sa-i dea lectii de scrima.
Jute() sard ins, la un teatru de varieteu, care era pe atunci
la o foasta magazie de trsuri a lui Scherer, astazi brutdria Klein
in jurul unei mese se aflau adunati mai multi tineri din societate, printre cari defunctul Albert Ghica i d. M. Weisengriin, cei
doi eroi" ai acelei nopti. Bine infeles, n'a trecut mult si a cazut
si Bic aici. Era deci ocaziunea, odata cit sosirea lui Bic, de petrecere, de chef si veselie pe... socoteala bancherului. Si atunci repede s'au sfatuit Albert Ghilca cu d. Weisengriin, s'au infefes

s'au provocat". Trebuia neaparat sa iasa un duel", dupd care,


stiau ceilalti ca umbla nebun Bic. $i cum sedeau intre ei asa, s'a
iuceput sfada. Albert Ghica i d. Weisengriin, la inceput mai domot incetul cu incetul apoi cu glas mai radicat, an inceput a se
lua la ceartd, 'Ana ce au degenerat in... ofeuse, in vorbe tari adresate de arnandoi. 0 iesire pe teren era invitabil. Pe Bic il apu-

www.dacoromanica.ro

IA$II DE ODINIOARA

487

case tremurul, tremurul mai cu sama ca visul sau de atata amar


de vreme, era pe cale sa se indeplineasca: sa vada si el un duel...
intre altii, s ia parte dela Inceput i pand la sfart, sa'i vada
cum se masoard pasii, cum se astaza unul i celalt, cum se da tomanda, cum se trage eu pistolul I cum cade until.
Si cum onoarea celor doi era atinsa, acolo pe loc, la masa de
la varieteu, se hotarase ca cluelul sa aiba loc imediat, chiar in
noaptea aceia.
Era trecut de miezul nopii, can& fiecare primi cate o Insrcinare. Unut s'a dus repede la Copou, laugh' gradina Sans-Souci,
pe teren... altul s'a repezit la armittrierul Lethschtitz, un vechi
cunoscut armurier din str. Unirea de pe vremuri, l'a sculat din
somn si I-a inichiriat doug pistoale. A avut grija ca de aici chiar
sa incarce pistoalele cu... praf.
5) asa, cu totii gata pregatiti pentru duel, in trsuri Inchts;
caci era doar caz gray la mijloc, au pornit'o spre Copou, au trecut
de cele doua ronduri i au leOt Pe camp, spre stanga cum urci
Copoul i unde alta data era gradina Sans-Souci.
Iatg-i i pe teren. Cei doi eroi nici nu se salutl, nici nu, se
privesc. Cella Iti, par speriati si ingrijati, iar intru cat priveste pe
Bic, e aproape lesinat. Si fiindca se temea de nectmoscut i fiindca
credea ea Albert Ghica va chiti mai bine ca adversarul sau, deahea putand s ingane cateva cuvinte, Bk se repezi la d. Weisengain i aproape implorandu-1, i-a spus: Lupule, cauta de te impaca cu Ghica, gandeste ea ai mama, ai surori, a) frati. Eu te sta.
tuesc sa te impaci, s nu se intarnple vre-o nenorocire.
Dar d. Weisengrfin... nici n'a vrut s auda de asa ceva.
$i pe cand nu mai contenea Bic cu ruomintite sale, un alt
prieten se duse repede la Sans-Souc!, lua un 12rvt I) unse cu
sange... de pasere si de abia reintors pe teren, auzi pridul foe de
pistol.

Cu servetul acesta, s'a dus puscd la d. Weisengrfin, fiindca

trebuia ca dansul s fie cel ranit", II lega repede la mina

cu

servetul plin de sange, dupa ee I-Anita)" striga cu durere, spre


marea dezolare a lui Bic, care speriat peste masura, rupt-o de
fuga, cazand intr'un sant, de uncle de abea a putut fi scos. Si
cand s'a trezit Bic, a intrebat daca e Mort cineva.
Dar vazand pe d. Weisengran legat la mana, dar In picioare,
a inceput s sara in sus de bucurie si impacarea cel'or doi eroi

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SLITU

488

se facu alaturi la Sans-Souci, la o masa imbelugata, cu petiecere


care a tinut pAnd a doua zi dimineata.

Duelul" dela Sans-Souci

Bic ceru ca sa plateasca dnsul intreaga consumatie.


Cella Iti insa se facura ca nu pot primi a5a ceva, facAnctu-i
doar hatdrul ca s plateasca numai jumatate. Si la prezentarea socotelei, dupa ce avuseserd ceilalti grijd sa spue chelncrului sa arate socoteala dubla, Bic plan jumdtate, in realitate insa intreaga
cheltuiala a meseti.

www.dacoromanica.ro

Cum petreceau mai inainte vreme copiii


Duioia anilor de copilarie
(1885-1895)

Sunt duioase arnintirile din trecut, mai cu sama ale copilariei. Jocurile si petrecerile copildresti, in pasnicul nostru oras,
isi aveau farmecul lor deosebit. Nu era mi., nu era s..rada, unde
sd nu se auda glasuri'e zburdalnicilor copii, cari pe lang casele
lor, cat era ziulica de mare, o lineau numai inteo joaca.
Adunafi in jurul unuia care tinea de sfoara, baetii faceau si
trimeteau zrneului care de abia se zrea, scrisori cari rorneau
a lene in vazduh, prin sfoara cea subtirica. Ceva mai departisor,
altii urcau smei turcesti", fabricati cu multa indemanare. Erau
smeii cei mai frumosi, inventati de catre copii, in zilele lor de odihna din vacanta cea mare, smei cari erau urcati si noapkaa cu
lampioane.

Pe campul cel larg din dealul Copoului, se adunau sute de


copii. Ei bateau aici minge,a, de se cutremura si pamantul. Tacul
si oina erau jocurile cele mai gustate. Ccasuri intregi alergau pi
sareau si nu mai oboseau, atat le era de drag jocul.
In zilele cele calduroase, cand arsita soarelui de fulie muia
trotuarele de pe strazi si cand tipenie de om nu se zarea nicaeri,
baetii o porneau spre Bahlui unde platind 5 bani, 'utran in cabine

de'si puneau hainele si se scaldau aid cate o ora, doua. Nu le


mai venea sa ias din apd.
Cei mai marisori, in zilele de ploae, cand credeau ei ca se
poate \Tana mai bine, o porneau la vanatoare de raIi pe sesurile
Carnicenilor. Printre cei ce se credeau vanatoii, crau fratii Petru,
George si Ludovic Cazaban, vanul lor Alexandra Cazaban, Launay si multi altii, toti prin clasele intaia si a doua de liceu. Unul
din ei nimerea la intamplare, impu;icand un ratoi, care cadea gre-

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

490

oi intr'un baltog de stub. $i atunci voinicii ceilalti alergau, fidcare voind ca sa." pue cel dintai mana pe ratoi. Pe aproape de
balta, se desbracau, aruncau hainele pe unde nimercau si intrau
in apa, in cgutarea ratoiului. $i dupa ce'l gseau, rand ieseau la
mal, toti erau plini de lipitori negre, de acele de cal, murdari ca
vai de ei si fa'ra sa se mai usuce, se imbracau repede si, o porneau
inainte dup vanat.
'1

77-.111121

In noartea lui Sft. Vasile, iarna, baetii de scoala o luau de-alungul Pacurarilor, din casa in casa, cu uratul. Unul facea angle
mare cu clopotul, iar ceilalti cari nu tiau cAntecul uratului, spuneau la dracii, ca ei intre ei nu'si mai puteau tine rAsul. Insirau
la vorbe din latineasca dela liceu, amestecat cu dentirnirea mineralelor si cu alte comedii de aceste, pima' ce se'ndurau cei de ai

www.dacoromanica.ro

IASII DE ODINIOARA

491

casei sa le dea 5 sau 10 bani. $i diva ce adunau cam la 10 lei,


numai in gologani de 5 $i de 10, se puneau intr'un colt de strada la impartit.

Copiii cu uratul tie SI. Vasile

Si pe cand isi imparteau banii, aparea unul din ei, din cei
mai marisori cari pang atunci era pe celalt trotuar, neluand parte
la cntec, ii trantea pe jos si le lua baetilor gologanii. Si atunci
alergau dupa dansul pe stradi ca sa le dea indanit banii, p'ana ajungeatt s se apuce de par $i bataia era gata

www.dacoromanica.ro

RUDOLF SUTU

492

Ceilalti copii, cari nu stiau ce vrea s zica a trece de poarta

casei, cari nu cunosteau strada, se sculau iarna de dimineata si


se puneau la fabricat... oameni de zapada. Dupa ce le ddeau chip
de om pi cu cdrbunele le fceau ochii si sprincenile, puneau in fata
doua tabere de lupta. Si bombardarea indepea: disparea indetul cu

incetul Cate un... orn. I se reteza dintai capul, apoi manile, ;Ana
nu mai ramnea nici o urma...
Te Iasi in prada visurilor si doar, asa, numai deli este ingaduit
vezi copilaria ce ai trait'o, legat de casa printeasca
unde totul iti era scamp. Si piatra din fata casei, pe care sedeasai
si ne jucam i copacul urnbros din gradind, unde ne catararn ca
momitele i sapam cu cutitasul numele nostru, ca s ramae (credcam noi pe atunci) legat de veci de casa printeasca.
Totul ne era slant, caci ele faceau parte din copirdria noastra, erau zi cu zi martorii joadei noastre, eram legati noi de ele
Si ele de noi.
J o a ca era joaca ,si scoala era scoal. Ne respectam profesorii.

Era respect $1 teama totodata, tearn de dascalul pe care ni l'am


inchipuit atunci ca ceva deosebit, caci doar dansul ne Invta, dansul ne punea cu randul" cand plecam dela Iscoald, dansul chiar ne
bMea cu linia pe palm.
Si in zileTe cand i faCea aparitia pe strazile lui ofbisnuite,
spaima copiilor, asa zisul Mosul Cuti", vai de baeti. Ii fugal-ea
$i Ii stalcea cu batul lui gros. Se plangea batranul de fiecare scolar
in parte: ba ca unul l'a tras de surtuc i i l'a rupt, ba ca altul i4a
tura batul, dar nici odat nu i se facea vre-un ru.
Din Liceul National, nici odat au am putut uita pe profesorul de stiInte naturale, Gh. Draghici; pe severul Vasile Paladi de
matematica; pe D. D. Pastia de geografie; pe Mihail Buznea de
istorie; pe Soldanescu, Chiabur i Ghita Dimitrescu, maestrii de desemn, de exercitii militare $i de gimnastica; pe Victor Castan profesorul de limba francel i atatia altii, cari ne-au parasit de multa vreme.
Erau greve de elevi si pe atunci, greve insa cu caracter cu
totul deosebit de al celor ce se vad astazi. Elevi de clasa intdia Si
a doua de liceu faceau greva de o or, neintrand in clas, pentru
ca un profesor a pedepsit cu carcera pe un elev, nevinovat de pedeapsa ce i s'a aplicat pe nedrept.
In zilele de vacanta, de Craciun ori de Pasti, se imita interm

www.dacoromanica.ro

iAsIl DE ODINIOARA

40

circ improvizat acas la unul din bdeti, pe artistii dela Circul Sidoll, pe August cel prost, pe Hanson, pe Franzini Sidoli, ori se
pregatect cate o scena din Baba Harca", jucandu-se in aplauzele
parintilor si a vecinilor, cu toata caldura si enttisiasmul tineretii.
Cate o caterinca condusa de un muzicant, eia intotdeauna, rentlu
un leu la dispozitia artistilor", care'si sdoteau cheltuelile din pretul de intrare, (5 bani de persoana).
Iar copilasii cand ramaneau singuri aca3, erau ingrijiti de
bunicuta lor, care ii urmarea pas cu pas, ii desmierda cu foc, ii
hranea mai malt de cat trebue si ii strangea si ii sruta nebuneste.
Asa s'a scurs copildria de odinioara, a noastra, in dukeata
vietii de familie, langd OHO si casa parintea,scd, langa tot ce
ne-a fost mai scump atunci, locul unde ne-am nas,cut si pamntul
pe care l'am calcat de atatea oni, in fuga noastra nebuneasca dttpri
joaca.

www.dacoromanica.ro

Scrisoare de dragoste
a lui Bezede Petrachi Mavroeny catre Smarandita
Arghiropol din 1822.
Tres adorable deesse.

Mon coeur ingenu et franc ayant toujourg pour maxime d'etre simple et sincere, et ne connaissant point l'art de se dissimuler, prend la liberte de vous declarer sincerement que l'offre precieux que vous avez daigne m'accorder, aurait mit le comble a
son bonheur, si des grandes consequences ne l'empechaient pas
d'etre Pheureux possesseur de cet incomparable tresor. Comme
dpositaire de tous les secrets de mon triste cbeur, volts saurez
le tout avec le temps. Pour le moment, je me bomerai a vous avouer franchement que mon coeur est et sera a jamais a vos
pieds, mais helas, ma main n'est plus a ma disposition, elle est...

ma belle et unique amie.


Bezede Petraki Mavroeny

www.dacoromanica.ro

0 caricatur satirica
a ca'imacaniei celor trei din Moldova
5tefan Catargi
Vasite Sturdza
Anastase Panu (1858).

.f.a
Onl

;.
ti _1,0

Iirefi4 0.47, 6;4.4

Haas! ils sont du monde; oh les plus belles choses


ont le pire destin
Et roses ils vivront ce que vivrent les roses
L'Espace d'un matin!

www.dacoromanica.ro

Regirnentul de lancieri din Iasi


(1866)

(0 fotografie rard, p2. care am gsit-o la d. Const. Crupenschi).


www.dacoromanica.ro

Figuri ieen

D. Dr. N. Leon
una din cele mai simpatice figuri ale lasului mai vechi si ale Ia$iilui de asliizi.

32

www.dacoromanica.ro

D. C. B. Pennescu
(e singurul clipu ce fam gasit).

o figurd simpaticA, cunoscutd $i de ievnii cei vechi $i de cei de


astzi. Fost senator, fost deputat, fost primar, efor $i prefect de
Ia0. Actualmente director al Teatrului nostru National.

www.dacoromanica.ro

L'

D. Ath. Ath. Gheorghiu


fost deputat, senator, epitrop al Spiiidoniei, vice-predinte al
Camerei deputatilor, fruntaS, al partidului liberal si unul dintre cei
mai devotati membri ai Jockey-Clubului. Retras din politica militant, d. Ath. Ath. Gheorghiu a ramas totusi astazi, unul dintre
cei mai venerati membri de onoare ai vechei organizatii liberale

iqene

www.dacoromanica.ro

Figuri ieene disparufe


r

.....mizarprapow./2/Mitre_340.11MICSEZIZISSI.I.,JWA,4;. 31-1Wp

A. D. Holban
fruntas intre fruntasii oarneni politici de odinioara, ai Iau1ui i ai
tdrii; omul care, in deosebire de altii, spunea intotdeauna verde ce
avea de spus. Asa a dus el lupta cu fostul mitropolit al Moldo-

vei, cu Kir Partenie" cum l'a denumit; asa s'a rdsboit in polemid de ziare si in cuvntari de club cu fostui p antic Matei
Cantacuzino. Polernica cu harpele eoliene" a Meat sensatie pe
vremuri la Iasi.

www.dacoromanica.ro

.. :

G. D. Serban
fostul mareie presedinte al Camerei de Corned din Iasi, care datorita numai lui, Camera si'a catigat fairna si renumele de care
s'a bucurat odinioard.
De si fara o deosebit instructie, totusi G. D. Serban, care
a ocupat i multe demnitati la Iasi, ca de pilda efor al Spiridoniei,
a fost unul dintre cei mai de sama presedinti ai Camerei de Comert din Iai.

www.dacoromanica.ro

Al. Sdrobici
Pe vremuri, cine spunea Sdrobici, spunea directorul Prefecturii" i cine amintea de diredorul Prefecturii", se gandea numai decat la Sdrobici. A fost cel mai cunoscut om din Iasi si...
director pe viata, la Prefectura politiei din Iasi. Dar, a fost si
cel mai decorat om din orasul nost:u, in dublu sens, caci pe langa figura lui impunatoare, martial, distins, cu o maniera deosebit, fiind un perfect gentleman, Sdrobici, dept fiecare vizit a
vre'unei personalitati strine, la Iasi, primea cate o decoratie...

www.dacoromanica.ro

iI

Const. Ivacu
fost ajutor de primar, fost efor al Spiridoniei, fost prefect de judet al lasului. Un barbat frumos, un ie;ian bun, aa ne-a remas in arnintirea noastra.
www.dacoromanica.ro

Teodor (Raki) Vasiliu


era cunoscut numai sub numele de Raki. Asa il strigau si la clubul liberal, asa 11 tiiau la Liceul National unde era profesor de
Istorie, asa colegii lui din pailamenc, caci Raki Vasiliu era ales
intotdeauna sub guvernul liberal, &milk de Iasi II tutuiau.
A fost si ziarist distins.

www.dacoromanica.ro

tab

A. A. Badareu
care a iubit mult Iasul, atunci pe cand se facea mai multa treaba
si se vorbea mai putin.
Iasul ii va fi pe veci recunoscdtor pentru staruinta ce a depus in toate ocaziunile, Ca s4 se inzestreze orasul nostru cu diferite institutituli,
www.dacoromanica.ro

Georgel Marzescu
(dupift ultima sa fotografie)

a carei moarte recent, a presurat numal jale si tristet. DacA unii s'au acomodat i cu situatia de astazi, foarte multi il au in suflet i'l vor avea vepic, pe acel ce a fost Georgel Marzescu, dela

care in totdeauna vor putea tua pild, ce vrea sa zica munck


cinste i bunCate de om.

www.dacoromanica.ro

.4%

34111k....
":.-

Alexandru Gr. Sulu


fost profesor la Liceul National, de limba i literatura franceza 5i
de limba greaca la vechiul pension War lam.

A tradus cartea IV-a din Herodot; a facut o lulrare mai


sistematica din Istoria limbei i literaturii franceze"; a tradus pe
Eminescu in frantuze5te; inteun cuvalt, a lost un om de carte si
totusi a fost nepotul lui Alexandru Sutu Voda.
Aldturi de Vasile Bur l, de d-nii H. Tiktin, Al, Philiptpide,
marii invatati, ca 5i de Alexandru Mavrocordat (Mutunachi) si de
bezede Grigore Sturdza, tatal meu 5i'a petrecut viata numai in
cercetari filologice, in discutiuni 5tiintifice, cu acel devotamen1
care nu se gasea deck la oamenii din trecut, mari cu sufletul $i
plini de intelepciune.
Reintors dela Paris, unde a stat 12 ani de zile, aici la Ia
in jurul sau s'au adunat cei mai de sama artiVi de pe vremuri
din orasul nostru, caci Alex. Gr. Sutu a fost i un pianist de fort i un peisagist plin de talent 5i un nuvelist atragator 5i un
conferentiar placut.

www.dacoromanica.ro

Tab la de materie
Capitolul

Pag.

Viata mondend a k4ului


Coana Marghiolita Beldiman
Didita Mavrocordat

La belie' Hffene"
Alexandra Mavrocordat (Mutunachi)
O nu,nta mare la Iasi: Elena $i Olga Vogorid
Dimitrie Mavrocordat
o evlavioas $i bibliofila ieanij

3
6
15
20
23
27
32

Viata din casele boeresti de odinioarl:Saftita Pallady


Eufrosina Rosetti si Agripina Sturdza
Cele trei frumuseti: Maria, Elena sit Lucia Grecianu
Dimitrie Rosetti
Fratii -Leon, George si Lupu Bogdan
Regina Natalia a Serbiei $i familia ei la la*
Coana Marghiolita Rosetti Rosnovanu
Dimitrachi Miclescu
Bombonel Asian
Caliitoriile din trecut ale boerilor

Din farsele lui Costica Bogonos


C. M. D Miciescu
Cum a fAcut Anuta Latescu-Bal$ inchisoar
Emil Mavrocordato
Maria Dahon $i Lucia $i Natalia Mavroeny
Dimitrie Bogonos
Emanuel VOgoridi
Eugenia Conduratu
Aglaia Moruzzi
Princesa Cocuta Conachi Vogoridi
Natalia Sutu
Adela Coglniceanu
Dimitrie $i Petru Grecianu
Ghica Kefal
Colonelul Varnav

www.dacoromanica.ro

37
-40

44
48
52
57
59
63
67
70
75
79
83
86
90
94
99
99
101

102
107
109
113
114

II
pad.

Leon Ghica
Generalul Savel Manu
Jean Manu
Alex. Sturdza Nabucu
Colonelul Const. Asian
Nicu Cazim'r
L. Steege
George As Ian
Matei Cantacuzino

115
116
118
119
120
122
123
124
125

Capitolul II:
Case vechi i negustori dispeiruti
De-alungul strzilor $tefan cel Mare, Golia i LApusneanu

Teatrul TivoliBuch: Adolf Bitch


Negustorimea de odinloar a Iasului
Tanasachi
Costea Plgcintarul din Piata Sf. Spirk loi
Notchi
Mos Mihali placintarill din Sf. Vineri
Rozina italianca
De-alungul strAzii Romfing
Amintiri: Andrelici, laaapte acru, Itic Carasu

Strada Carol de pe vremuri


La mos Berl
De-alungul strizii PIcurari
Librarul Petrini
Sotii Launay
George si Tuff li
Halvita turceascI

129
133
137
146
149
153
157
160
164
169
172
177
181

187
190
193
198

Capitolul III:
Viata culturald, artistica .5i muzicald
a la.sului
In: titutee-Unite
Institutul academic: Mihaj Eminescu profesor
Vechi profesori si elevi ieseni
Preatimea de alt lath' a lasului
Scoala de sericictaurl dela Miingstirea Galata
Gh. Mfirzescu si\discutiile universitare de pe vremuri
Bacalaureatul de pe vremuri
Profesorul Lucescu dela Liceul National
De Max elev la Lioeul National
loan Paul

www.dacoromanica.ro

200
205
210
213
220
224
227
230
234
237

III
Peg.

Unde F. e lnvata In laii nostri


loan Caragtani
Cantantii de odinioar'A
Institutortil Tincu
George Pattaiteanu-Bardasare
Prafesorul Victor Castan

Igenii la Teatrul dela Copou


Neculai Culianu
Seminarul dela Socola
Capitanul Emil Lehr
Vedhii artisti ai Teatrutui nostru National

Profesorul Mihai rdmain


A. Weitzscher

Dr. loan Ciurea


Iasul muzical de odin'oara
NuovIna

Profesoral Petru Raszanu


Carturarul Dimitrie Moruzzi
loan Burada
Dr. 1. Russ senior
D. D. Pastia
Gr. Trancu-Iasi
Profesorii vechi dela Facultatea de $tiint1

240
245
252
254
257
263
266
249
274
276
280
286
288
292
296
306
307
311

313
316
321
323

325

Capitolul IV :

Figuri $i tipuri ieene


scarlat Pastia
Fratii Levaditi

$eful portarel Vasi'e Greciani


Neculai Dross.t
Dr. Tausig
Vasile Pogor
Petru Sucitt
Carpo
Generalul $erban Pascu
Inginerul Frangois Cazaban
Grelierul Nrctor Romanesci
Fisel Brandes
PArintele Iroftei Maximovi i
Teodor Crivat
Gheorghe Pavloff
Mitropolitul Calinic Miclesca
Fratii Scortescu

Jean Wilder zis Cheval

www.dacoromanica.ro

329
333
337
341

344
348
352
.355

359
364
3E8

J71
374
377
380
386
390
394

Iv
Pag.

State Dragomir
Pedelul Felix dela Liceul National
Avodatul Gh. Cimara
Anastase Panu
Constantin Rojnit si Arhirnandritul Marzescu

Consulachi"
Colontlul Rosnovanu $i I. C. Bratianu
Consulii Vocidaner $i dv Giers
Consulul Douroujoux
Consulii Bencik si Pietka

Bora lui Mihai Cogalr4eanu


Colonelul Gurita

397
401

404
409
410
413
416
418
421

424
p.128

431

Capitolul V :

Petrecerile de altd data ale oraului


Imprejurimile 1ailor
Circul Sidoli

50 ani dela infintarea Jokey-Clubulti


In fata custei cu lei
Nicu Sakelary si Zisu Felt
Vara la Iasi
Iesencele Ia calitetrie
Fuga elevilor dela scoala militara
Inventia4 lui bezede Sturdza

Cum serbatoreal ieenii Crariunul


Pomul Verde"
Pe strazile lau1ui
Cum erau serbarile dela Copou
Dintr'un vechi album ie$an
Un duel" langa Sans-Souci
Cum petreceau mai inainte vreme copiii
Scrisoare de dragoste a lui bezede Mavroelly
o caricatura satirica a caimacaniei
Regimentul de lncieri din Iasi
Figuri le$ene
Figuri ie$ene disparute

www.dacoromanica.ro

435
440
445
451

453
455
459
463
466
469
473
476
479
483
486
489
491
495
496
497
506

Ilustraiii
Pag.

Coana Marghiolita Beldirnan


Didita Mavrocordat

G en eralul MaWrocordat

Elena Sutu

14 si 15

P. P. Carp tank
Elena si Mihai Sutu
Maria Hinh
Mexandru Mavrocordat (Mutunachi)
Olga Sturdza
Nunta fiicei lui bezede Grigorie Sturdza
Elena Sturdza
Dimitrie Sturdza
Bezede Grigorie Sturdza
Dimitrie Mavrocordat
Elencu Ma'nu

16
17
19
21

23
24
25
26
27
30

32 0 33

Catinca Sutu
Saftita Pal lady
Eufrosina Rosetti
D-na General Lambrina
D-na Elena Mavrodi
Contesa Zoppola
Dimitrie Rosetti inteun grup de consKieri

34
38
39
41

Leon Bogdan
Mihai Cogalniceanu

42
43
45
46
49
50

Vasile Alexandri, tank

51

Colonelul Kescu
Natalia Kescu

52
53

Voda. Cuza

33

www.dacoromanica.ro

vi
Pag.

Natalia cu fiul ei
Marieta Kecu
Caterina Kescu
Generalul Catargi
Sofia Catargi
Coana Marghiolita Rosetti Rosnovanu
Dumitrachi Miclescu in port tranesc
Dumitrachi Mklescu ca ministru

54
55
55
56
56
57

60
61

Bonilbonel As Ian

64

Nunut`a Rosnovanu
Costic6 Bogonos

167

71

Jaki Bogdan
CApitanul Bogdan
Minuta Miclescu
Aehimandritul Ieronim Butureanu
Anuta Ba4
Anuta Bals in inchisoare
Emil MaVrocordat
Alexandru Mavrocordat
Familia Mavrocordat

72

Lucia MaVroeny

86
87
88
40
94

Maria Dahon
Natalia Mavroeny
Dimitrie BogonoE: in grup
Emanuel Vogoridi
Eugenia Conduratu
Aglaia Moruzzi
Princesa Cocuta Conachi Vogoridi
Natalia Sutu
Natalia Sutu
Neculai Sutu
Ade la Cogalniceanu

Ade la Coaniceanu
Generalul Petru Grecianu
Dimitrie Grecianu
Ghica Kefal
Colonelul Varnav
Leon Ghica

www.dacoromanica.ro

73
76
77
79
81
83

84
85

97
99
101

102
104
105
107
108
110
11P1

113
114
115

Vh
Pag.

Generalul Savel Manu


Natalia Manu
Jean Manu
Alexandru Sturdza Nabucu
Nicu Const. As lan
Colonelul C. As Ian
Nicu Cazimir

L. Steege
George As Ian
Matei Cantacuzino

116
117
118
119
120
121
122
123
124
125

Biserica Cato lica

130

0 cas veche din sir. Stefan cel Marc


Adolf Buch
Vechiul teatru Tivoli

131
133
134

Iby intr'un grup de vechi negustori

Baronul Neuschotz
Baroneasa Neuschotz
Tanasachi
Costea placintarul
Notchi
Mos Mihali plcintarul
Rozina la Institutul Varlam
Rozina la Institutul Humpel
Andrelici

Universitatea noua si foasta crAsm de alaturi


Teatrul dela Copou
Mos Berl Finkelstein
Librarul Petrini
Henry Launay
Cabaretul romnesc dela Paris
Ionic Barbu

140
141

147
150
155

159

161

162
170
174
175

179
189
190

191

192

D*.na Launay

194

Cofetarul George

19)

Cofetarul R. Tuff li

196

Halvitarul Iani
Fostul Institutele-Uiiite
Diaconul Ion Creangd la biserica Go lia
Preotul Gavrilescu

198

www.dacoromanica.ro

214

216
217

VIII
Pag.

Preotul Gh. Possa


Mn6stirea Galata
D-na Vitlimescu
Univeesitatea veche

218
220
221

Idstitutul Fajare
D-na Maria Herovanu
Elevele coalei Herovanu
loan Caragiani
Loan Caragiani invitat de un lutar s Cante

228
230
232
235
237
238
241
243
244
245
248
249

Loan Caragiani

251

Gh. Borteanu cntnd in saloane


Institutorul Tincu
Gh. Panaiteanu-Barklasare
Profesorul Victor Castan
Neculai Culianu
Cgpitanul Emil Lehr
CApitanul Emil Lehr dirifnd muzica
Artista Atena Georgescu
Artistul Ghit Dimitrescu
Artistul Const. Ionescu
Profesorul M. Tiedmain
A. Weitzsecker btrAnul
WeitZsecker fiul
Dr. loan Ciurea

253
254
257
263

Profesorul Gh. Luiceseu


Arcul dela Academie
Eduard Max elev

loan Paul
Miron Pompiliu
Scenk

271

Lucta'torii de pe acopereminte cntnd


Diva Darcle

276
277
280
283
284
286
288
290
292
293
294
297
298

Amicii Artelor"

301

Nuovina

306
308
309

Dr. loan Ciurea in grup


Dr. Iloan Ciurea la Paris

Petru R4canu
Aglaia R4canu

www.dacoromanica.ro

IX

pag.

Dimitrie Moruzzi
loan Burada
Dr. L. Russ senior

D. D. Pastia
Elevul Gr. Trancu
Prof esorii vechi dela fac. de tiinti
Scarlat Pastia
Didi Levaditi
Alexandru Levaditi
Lilic Levaditi
Seful portal-el Vasile Grecianu
Neculai Drossu
Dr. Tausig
Vasile Pogor

Petru Suciu in grup


Birjarul Vasca
Birjarul Carp?)

Generalul 5erban Pdscu


Patinajul dela uzina electrica
Sevastia Pascu In grup
Inginerul Francois Cazaban
Familia lui Francois Cdzdban
Victor Romanescu
Fisel Brandes
Chilia parintelui Iroftei
Teodor Crivat
Gheorghe Pavloff
Vechile case Pavloff
Mitropolitul Calinic Miclescu
Parintele Clement
Alexandru Scortescu
Nicu Scortescu

Jean Wilder
State Dragomir
State Dragomir in grupj
Pedelul Felix dela Liceul National
Gheorghe Cimara
Esmeralda Cimara

www.dacoromanica.ro

811
314
317
321
324
325
330
333
334
336
338
342
345
349
353
356
357
359
361
362
365
367
368
371

375
377
382
384
386
387
390
392
395
397
399
402
405
406

Pag.

Cape la ortodoxal deia Baden-Baden

Anastase Panu
Canstantin Rojnit
Arhimandritul Gherthsim Milizdscu
Mama lui Const. Rojniti
Dimitrie Sakelaride
Consulachi
Colonelul Rosnovanu

Consulul rus De Giers


Fostul consulat rusesc

Oeuf rosine"
Camera cu fotografii a lui Bencik
Maria Leon tandr
Maria .Lcan batrana
IacoVachi Leon

Colonelul OtIiii
Trei-Sarmale.
Circul Sidoli
Albert Ghica
Jockey-Club
Todirita Latescu
Nicu Sakelary
Baetii in fata lui Mosu Cull
Maica Tavefta liesache
Maica Fevronia Zhrdscu.
Elevii scoalei militare fugind la schitul Tarifa'

Pe foisorul dela Cristesti


Pomul de Craciun din casele Cogalniceanu
Scena din foasta grdiri Porrini-Verde
Dascalul Tarara
Leii dela Copou
Bombardarea" Sevattopolului
Albumul...

Duelul" dela Sads-Souci


Copiii la vntoare
Copiii cu uratul de Sf. Vasile

o caricatura. satiria
Regimentul de lancieri din Iasi

www.dacoromanica.ro

407
409
410
411
412

4/3
414
416
419
420
422
425
428
429
430
431
436
441
443
447
452
453
457
460
461

463
467
471

474
477
480
481

484
488
490
491
495
496

kt
Paz.

Dr. N. Leon
C. B. Pennescu
Ath. Ath. Gheorghiu
A. D. Holban
G. D. 5erban

497
498
499
500

A. Sdrobici

G eorgel A/lames ea

502
503
504
505
506

AL Gr. Sulu

50/

501

Const. Ivocu
Raki Vasiliu
A. A. Badareu

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro