Romanitatea romanilor.

In S-V Olteniei sunt atestate comunitati ale ilirilor.

Primele colonii grecesti in spatiul daco-getic.Ridicarea de catre greci a coloniilor Histria,Tomis si Callatis pe tarmul
Pontului Euxin
Hecataios(grec) din Milet amintete de geii de la sud de Dunre.
Prima meniune a geilor dobrogeni.
Constituirea etnosului trac.
Herodot(grec),in lucrarea Istorii, vorbete despre rezistenta dacilor impotriva lui Darius(persan) la trecerea lui prin
Dobrogea pentru a-i infrange pe sciti(513-514 i.Hr.),numindu-i Cei mai cinstiti si mai viteji dintre traci" .El mentioneaza
si o serie de hidronime localizate pe teritoriul dacilor:Maris(Mures),Porata(Prut) etc.
Tucidide(grec) in Rzboiul Peloponesiac" menioneaz pe geti ca fiind aliai ai Atenei.Getii-dincoIo de Munii Balcani
si pana la Marea Neagra".
Civilizatia geto-daca incepe sa fie influentata de celti.
Campania lui Alexandru Macedon impotriva triburilor geto-dace a tribalilor de la S de Dunre.
Grupari scito-iraniene patrund in Transilvania.
Inscripiile de la Histria.
Iustinus,istoric roman,ofer informaii despre geii din secolul al IV-lea i.Hr.
Flavius Arianus.istoric si geograf grec.in Anabasis, relateaza expediia lui Alexandru Macedon(335 i.Hr.) impotriva
dacilor de la N de Dunre.
Geto-dacii intra in contact cu lumea romana.Patrunderea primelor elemente de civilizaie romana in spaiul locuit de
daco- geti (spaiul daco-moesian intra in orbita civilizaiei romane).
In fruntea geto-dacilor se afirma Burebista,"cel dinti si cel mai mare dintre regii din Tracia.
Incepe epoca clasica a civilizaiei geto-dace.
Individualizarea geto-dacilor in marea familie tracica (82 i.Hr.).
Iulius Cezar.in De bello Gallico" amintete numele unui trib celt volcae".care pare sa stea la originea numelui de
vlah.Tot de la el vine cea mai veche informaie sigura despre etnonimul daci".
Trogus Pompeius ofer informaii despre geii din Dobrogea din sec. al IV-lea i.Hr. si din Transilvania si Moldova din
sec. al II-lea i.Hr.
Diodor din Sicilia amintete despre existenta dacilor in Campia Dunrii in sec. IV-II .Hr.
Prima unificare politic a geto-dacilor.
Strabon(lat.-Saiul").geograf grec afirm c: getii si dacii vorbesc aceeai limb".
Rzboiul civil dintre Cezar si Pompei.
Moartea lui Burebista.
Cezar e asasinat in senat.
Incepe etapa preliminar a romanizrii.
Primele campanii militare ale statului roman la Dunrea de Jos.
Se intensifica tendintele expansioniste ale Romei la Dunarea de Jos.
Civilizatia geto-daca atinge apogeul.
Crearea provinciei romane Moesia.
Dobrogea este cucerit de romani.
Dobrogea este anexat provinciei romane Moesia.
Sfrsitul etapei preliminare a romanizrii.
Inceputul celei de-a doua faze a romanizrii (romanizarea organizat) ,n dreapta Dunrii.
Domnia lui Vespasian.
La conducerea Imperiului Roman urmeaza Domitian.
Invazia dacilor si aliailor lor in Moesia, sub Duras,predecesorul lui Decebal.
Domitian reorganizeaza Moesia in Moesia Superior si Moesia Inferior.
Decebal preia tronul regatului dac, numit de Iorga, "noua confederaie daca".
Decebal reunete formaiunile neocupate de romani.
Domitian trimite in Dacia o armata condusa de Cornelius Fuscus.Aceasta e infranta de ctre Decebal la Tapae.
O noua armata e trimisa in Dacia,sub comanda lui Tettius Iulianus,care,de data aceasta,il invinge pe Decebal,tot la
Tapae.
Incheierea pcii dintre Decebal si Domitian.Decebal accepta statutul de rege clientelar Romei.=>primeste subsidii
bneti si asistenta din partea romanilor.
Moare Domitian.
Marcus Ulpius Traianus devine imparatul Romei.

VIII-VII i.Hr.
VII-VI i.Hr.
VI-V .Hr.
VI i.Hr.
V i.Hr.
V .Hr.
V-IV .Hr.
IV i.Hr.
335 i.Hr.
III i.Hr.
III-II .Hr.
II .Hr.
II .Hr.
II .Hr
82-44 .Hr.
I .Hr.
I .Hr.
I .Hr.
I .Hr.
63/60-21/26
i.Hr.
50-48 i.Hr.
44 .Hr.
44 i.Hr.
Mij. sec. I i.Hr.
a doua jum. a
sec. I .Hr.
I i.Hr. I d.Hr.
I d.Hr. II d.Hr.
15 d.Hr.
28 d.Hr.
46 d.Hr.
mij. sec. I d.Hr.
mij. sec. I d.Hr.
69-79
81-96
85-86
87
87
87
87
88
89
96
98-117

Primul rzboi daco-roman din timpul imparatului Traian(batalia de la Adamclisi).

=>tratat ->daramarea zidurilor cetatilor dacice.
->cedarea Banatului,Olteniei si Munteniei ctre romani.
->anularea politicii externe a lui Decebal.
Construirea Podului lui Traian de ctre Apollodor din Damasc.
Traian declanseaza un nou rzboi daco-roman.
O mare parte a Daciei e transformata in provincie romana.Statul,ca forma de organizare politica,se mentine in Dacia
pana in acest an.
Incepe romanizarea propriu zis-a a teritoriilor nord-dunarene(stanga Dunrii).
In provincia Dacia sunt adui coloniti din intreaga lume romana.
Inaugurarea,la Roma,a Columnei lui Traian,inaltata de Apollodor din Damasc.
Se incheie domnia lui Traian.
Pentru a evita persecutiile imperiale,crestinii apeleaza la simboluri din mitologia greco-romana.
Inflorirea vieii urbane in provincia Dacia.
Monumentele funerare cu insemne palocrestine de la Potaissa,Apulum,Micia si Caseiu(jud.Cluj).
Constitutio Antoniana stabileste normele dreptului roman care se vor regsi in normele dreptului romanesc de mai
trziu (a acordat cetatenie romana tuturor locuitorilor)
Imparatul Lucius Domitius Aurelian retrage armata si administraia romana din Dacia.
Se incheie a doua etapa a romanizarii.
Incepe ultima etapa a romanizarii.
Grupuri de daci liberi ptrund in Oltenia. Pe teritoriul fostei provincii vin si se asaza grupuri de daci liberi.
In timpul domniei lui Diocletian,persecutarea cretinilor a atins cel mai inalt nivel.
Diocletian organizeaza provincia Scythia Minor in Dobrogea.
Desfasurarea etnogenezei romanesti + Desavarsirea procesului de romanizare la Dunarea de jos.
Prin edictele emise de Diocletian se atinge apogeul reprimrii cretinismului in Imperiul Roman.
Domnia imparatului Constantin cel Mare.
Prin Edictul de la Mediolanum(Milan)imparatul C-tin cel Mare acorda libertate de cult cretinismului.
Reinstaurarea temporara a autoritatii imperiale la nord de Dunre in timpul lui Constantin cel Mare.
Are loc sinodul de la Niceea care,printre altele,condamna arianismul.
Eutropius,istoric roman,susine ca la data colonizrii Daciei de ctre romani,teritoriul era pustiit ,iar,odata cu retragerea
Aureliana,aceste locuri au ramas nelocuite si depopulate.El spune si despre romani ca au adus in Dacia colonisti din
toate colturile lumii romane.
Raidurile de prada ale migratorilor,care vizau in special orasele determina retragerea populatiei urbane in zone mai
ferite si stingerea vietii urbane la nord de Dunare(fenomenul demografic de reconversie rurala).Practic,pana in sec.
XI,la N de Dunare nu vor mai exista orase,asa explicandu-se de ce,in limba romn,terminologia referitoare la viata
urbana nu este de origine latina,ci,in special,de origine slava.
Este atestata Basilica de la Slaveni.
Cretinarea masiva a daco-romanilor.
Limba latina vulgara s-a transformat in limba protoromana.
Imparatul Theodosius(379-395) interzice cultele pagane(crestinismul devine religie de stat).
Secolul din care dateaza piesele paleocretine de la Biertan.(Ego Zenovius votum posui") - judetul Sibiu.
Este construita o noua Basilica,la Sucidava.
La Drobeta este atestata o noua Basilica.
In fruntea Imperiului Roman de Rsrit se afirma Iustinian.Acesta restabilete ,temporar,autoritatea imperiala la N de
Dunre.
In spaiul extracarpatic si intracarpatic ptrund slavii. Acestia trec prin Moldova,ajungand in Campia Romana(Vlaca tara romnilor) si patrund in sud estul Transilvaniei.
In lb. romana ptrund unele cuvinte din slava veche.
Theofilact din Simocatta povesteste in Istoriile sale despre indemnul torna,torna,fratre" - dovezi ale evoluiei limbii
daco-romane.Multi istorici socotesc aceste prime cuvinte drept o prima meniune a protoromanei.

101-102

Ruperea romanitatii balcano-carpatice (prabusirea limesului danubian).Imperiul Roman paraseste Dobrogea de

astazi.Odata cu ruperea romanitatii balcano- carpatice,romanii din Pen.Balcanica au fost dislocai si s-au regrupat in
zone montane sub numele de vlahi sau aromani.
Trecerea masiva a slavilor la S de Dunre.
Slavii ptrund in restul spatiului intracarpatic (Transilvania), apoi in Banat si Oltenia.
Limba greaca devine limba oficiala in Imperiul Bizantin.
Autohtonii nord-dunareni incep sa fie menionai in izvoarele documentare ale vremii ca un popor romanic distinct
constituit.

602

103-105
105-106
106
106
106
113
117
II-III
II-III
III
212
271-275
275
275
dupa 275(III-IV)
284-305
284
III-VII/VIII
303-304
306-337
313
IV
325
IV
IV

IV
IV-V
IV-VIII
391
IV sau V
V
V-VI
527-565
VI (560-570)
VI-VII
VI-VII

dupa 602
VII
VII
VII

Tratatul militar Strategikon", scris de imparatul bizantin Mauricius,in care este mentionat elementul
romanic,romanitatea,este prima atestare a locuitorilor in nordul Dunarii.Populatia este desemnata cu numele de latini.
Incheierea,in linii generale ,a procesului de formare a limbii romane.
Cultura Dridu evidentiaza incheierea,in linii generale,a procesului de formare a poporului roman(etnogeneza).
La Brateiu(jud.Sibiu),Poian(jud.Covasna),Izvoru(jud.Giurgiu) si Alba lulia sunt atestate obiecte apartinand autohtonilor
romanici nord-dunareni nord-dunareni.
Actele de la manastirea Costa Monitu care ii atesta pe vlahii rinchini.Acestea dovedesc continuitatea de locuire a
romnilor pe teritoriul pe care ei s-au format.
Slavii preiau termenul de vlah.
Geografia armeana a lui Moise Chorenati amintete de "tara necunoscuta ce-i zic Balak-Valahia".
Cronica turca Oguzname scrie despre o tara a vlahilor,Ulak-Ili".
Legenda despre Oguz Han: locuitorii formaiunilor teritoriale est-carpatice sunt numii ulakes"
Theophanes Confessor mentioneaza in Chornoarafia despre cuvintele torna,torna,fratre" prima mentiune privitoare
la limba romana (sau protoromana)
Formarea adstratului slav al limbii romane.
Limba slavona devine limba liturgica si,mai tarziu,de cancelarie.
Se incheie asimilarea slavilor ramai in spaiul carpato-danubiano-pontic.
In "Despre administrarea imperiului",imparatul bizantin Constantin al VII-Iea Porfirogenetul utilizeaza termenul de
romani pentru autohtonii nord-dunareni.El spune: se mai numesc si romani cei de la N de Dunre",iar pe bizantini ii
numete romei.El spune ca locuitorii tarii noastre se mai numesc romani pentru ca au venit din Roma.
Inscripia de la Mircea Voda.care vorbete despre un jupan Dimitrie din Dobrogea.
Cronicarul Kendrenos(bizantin) ii amintete pe vlahii chervanagii" (carausi) din apropierea lacului Prespa.
Imperiul Bizantin revine la Dunarea de Jos.[thema Paristrion.(Paradunavon)]
Corespondentele imparatului bizantin Vasile al II-lea Macedoneanul care amintesc pe romani sub numele de vlahi".
Inscripia de la Basarabi-Murfatlar care il atesta pe Gheorghe,conductor in spaiul istro-pontic.
In Sfaturile si Povestirile lui Kekaumenos" sunt menionai vlahii ce traiau langa Dunre si Saos,numit acum Sava.
In tratatul Podoaba istoriilor , geograful persan, Gardizi, ii asaza pe romani intre Dunre si un "munte mare".Vorbeste
despre populaia romanica de la noi din tara.
Cronica ruseasca Povestea anilor care au trecut" ii mentioneaza pe vlahi.
Alexiada"(sau Alexanda") scrisa de Ana Comnena(printesa bizantina),pomenete despre formaiunile politice
conduse de Thatos,Satza si Seslav.dar si pe un conductor al vlahilor din anul 1094,Pudila.
Ioan Kynnamos,secretar al imparatului bizantin Manuel Comnenul,descriind o campanie bizantina impotriva
maghiarilor,afirma despre vlahi ca sunt coloni venii demult din Italia.
Poemul german. Cntecul Nibelungilor", prezint evenimente din secolul al X-lea ,si ii amintete pe vlahi" si tara
vlahilor".Ar putea fi cel mai vechi indiciu referitor la existenta numelui de roman".
Cronica lui Nestor ii mentioneaza pentru prima oara pe locuitorii est-carpatici cu termenul de volohi".Atesta si faptul ca
la trecerea ungurilor spre campia Panoniei,i-au gsit in Carpatii Pduroi pe vlahi si pe slavi.
Cronica notarului anonim(Anonymus) al regelui Bela al III-lea al Ungariei Gesta Hungarorum" (Faptele Ungurilor) in
care amintea ca la venirea hunilor condui de Arpad in Panonia erau aici slavi,bulgari si blachi,adica pastorii
romanilor".=>cea mai bogata si completa relatare despre strile gsite de unguri la patrunderea lor in teritoriile locuite
de romani.
In corespondenta dintre Ionita cel Frumos si Papa Inocentiu al Ill-lea,ideea romanitatii romanilor ocupa un loc central.
Cronica lui Simon de Keza Gesta Hunnorum et Hungarorum" (Faptele Hunilor si ale Ungurilor),scrisa in jurul anului
1283,in care spune ca pe timpul lui Attila,"vlahii,care au fost pastorii si agricultorii romanilor,au ramas de bunvoie in
Pannonia.El admite prezenta vlahilor inaintea cuceririi lui Arpad.
Cronica lui Ioan de Tarnave amintete despre Bogdan in Moldova
Cronica pictata de la Viena" amintete de succesul btliei de la Posada din 9-12 noiembrie 1330 a lui Basarab I
impotriva regelui Ungariei,Carol Robert de Anjou.
Odata cu lupta antiotomana a Tarilor Romane,creste interesul umanitilor europeni fata de originea si istoria romanilor.
Poggio Bracciolini(1380-1459) este unul dintre primii umaniti italieni care afirma originea romana a romanilor(poate
chiar primul).
Flavio Biondo(1392-1463 afirma despre romani ca "invoca cu mndrie originea lor romana".
Demetrie Chalcocondil este primul care dupa veacuri de gndire medievala,revine la teoria antica elina,care identifica
limba cu neamul.
Odata cu Enea Silvio Piccolomini(1405-1464),devenit papa sub numele de Pius al II-lea(1458-1464),ideea originii

VII
VII-VIII
VII-IX
VII-XI
VIII
Incepand cu
sec.IX
IX
IX
IX
IX
IX-X
IX-X
X
X (912-959)
X (934)
X
971/1018- 1204
(X-XI)
X-XI (980 I si
1020 a Il-a)
X (982 si 992)
XI
XI
XI
XI
XII (1167)
XII
XII
Sf. sec. XII (pe
la 1200)
Incep. sec. XIII
Sf. sec. XIII (pe
la 1283)
XIV
XIV
XIV-XV
Prima jum. a
sec. XV
Mij. sec. XV
Mij. sec.XV
Mij. sec. XV

romane a romanilor intra definitiv in circuitul stiintific european.El a contribuit cel mai mult la raspandirea teoriei originii
romane a poporului roman.Si-a cules informaiile de la misionarii dominicani si franciscani.
Laonic Chalcocondil(1423-1490),grec stabilit in Italia,afirma originea latina a romanilor,numindu-i "dacipe cei din
nordul Dunrii si "vlahi pe cei din sudul fluviului.Revine la teoria antica elina.impreuna cu Demetrie.Scrie Expuneri
istorice in 10 carti".
Antonio Bonfini(1427-1503),umanist italian.,a comanda regelui Matei Corvin, a scris o istorie a ungurilor Rerum
Hungaricum Decades (Decadele),in care spunea: romanii s-au luptat pentru pastrarea limbii mai mult dect pentru
apararea vieii.
Antonio Bonfini,trind la curtea regelui Ungariei,preciza ca,"din legiunile si din coloniile duse in Dacia de Traian si
ceilali imparati s-au tras romanii",exprimandu-si totodata admiraia pentru modul cum a supravieuit "vechea limba a
Romei printer romani".
Filippo Buonaccorsi Callimaco(1438-1496),consilier la curtea iagellona,a cltorit in Moldova,unde afla despre
"descendenta romanilor din coloniti romani".
Enea Silvio Piccolomini scrie in lucrarea sa, Cosmoarafia" ca,inainte ca tara noastra sa se numeasca Valahia",s-a
numit Flacchia", dupa numele unui conductor roman, Flaccus.
Jan Laski,episcop de Gnezno,vorbind in Conciliul din Lateran despre Moldova,semnaleaza originea romana a
moldovenilor, "caci ei spun ca sunt ostenii de odinioara ai romanilor".
Afirmarea limbii romane scrise ; aparitia tiparului => dovada constientizarii romanitatii.
Francesco della Valle isi bazeaza afirmaiile despre romanitatea romanilor pe cunoaterea directa a acestora.
Francesco della Valle redacteaza lucrarea Insemnri despre originea,obiceiurile si oraele romanilor " . Scrie ca
romanii se mai numesc si romani in limba lor.Mai departe el citeaza chiar si o scurta expresie romaneasca: Sti
rominest ?
In lucrarea sa, Hungaria,Nicolaus Olahus(1493-1558 ; arhiepiscop de Strigoniu,primat al Bis.Cat. maghiare si
vicerege al Ungariei),umanist transilvanean de faima europeana ,el insusi de origine romana,este primul care susine
unitatea de neam,limba,obiceiuri si religie a romanilor.Sustinea si ca romanii din cele tre tari romane sunt descendenii
colonitilor romani. Corespondeaza cu Erasmus de Rotterdam.
Johannes Honterus,umanist sas originar din Braov,inscrie pe harta sa numele Dacia pentru intreg teritoriul locuit de
romani.
Anton Verancsics(1504-1573),Arhiepiscop de Strigoniu si vicerege al Ungariei,de origine dalmata,a scris Descrierea
Transilvaniei,Moldovei si Tarii Romaneti", dupa 1549 : cand intreaba ei pe cineva daca stie sa vorbeasca pe limba
valaha spun: oare stii romaneste? Sau cand intreaba daca este valah ,il intreaba daca este roman.
Georg Reicherstorffer Chronografia Transilvaniei.
Anton Verancsics scrie ca romanii se numesc romani".
In Psaltirea sa,diaconul Coresi justifica tiparirea de crti romaneti spunnd ca mai toate neamurile au cuvntul lui
Dumnezeu in limba lor,numai noi romanii n-avem".
Franco Sivori,secretarul italian al domnitorului Petru Cercel,descria constructia curtii domnesti : facu gradini frumoase
in stil italian.
Johannes Leunclavius (1533-1593),istoric german,a scris Istoria Imperiului Otoman ,opera ce contine informatii
pretioase despre Tarile Romane si istoria lor in secolele XV-XVI. Il socotea pe domnitorul muntean Mircea cel Batran,
barbatul cel mai puternic si mai viteaz dintre crestini.
Szamaskosy Istvan(1565-1612),intr-o lucrare din 1593 susinea ca romanii sunt urmaii colonitilor romani.
Nicolae Istvanffy ,istoric si diplomat al imparatului Rudolf al II-lea,considera ca romanii nu puneau in pericol privilegiile
nationale ale maghiarilor.
Se incheie domnia lui Mihai Viteazul.
Szamaskosy Istvan,isi schimba opinia,susinnd ca romanii nu pot fi urmaii colonitilor romani,acetia fiind mutati la
sudul Dunrii de imparatul Gallienus(253-268).E primul care neaga,in scris,autohtonia si continuitatea romanilor in
Dacia.
J. Troster isi afirma convingerea ca "romanii de azi...sunt cei mai vechi locuitori ai acestei tari".
Apogeul culturii medievale romaneti scrise (apariia primelor cronici in limba romana).
Martin Schmeitzel,istoric sas,afirma originea latina a romanilor.E istoricul sas care a contribuit cel mai mult la
raspandirea ideii originii romane a romanilor.
Valentin Frank von Franckenstein,comitele sasilor,desfiinteaza ideea confuziei dacilor cu goii.
L.Toppeltinus,erudit sas din Media scrie Origines et occasus Transilvanorum",in care spune ca ,in limba
sasilor,romanii sunt denumii blachi".
Grigore Ureche(1590-1647) in Letopisetul Tarii Moldovei,vorbete despre originea latina a romanilor (de la Ram ne
tragem si cu a lor cuvinte ni-i amestecat graiul ").In concepia sa,istoria romanilor incepe cu aceea a dacilor cucerii de
romanii lui Traian care au ramas in Dacia.
Cronica lui loan Lucius(Lucie),scrisa la Amsterdam, in care acesta si-a exprimat anumite dubii si rezerve cu privire la
romnii nord-dunareni.El nu a negat continuitatea elementului roman in Dacia traiana ,dar a sustinut ca el a fost sporit
printr-o imigrare provocata de catre bulgari de la sud la nord de Dunare.Teoria sa a trecut neobservata timp de un

Mij. sec. XV
A doua jum a
sec. XV

A doua jum a
sec. XV
1501
1514
XVI
1530-1540
1532
1536

1542
1549
1550
1570
1570
1584
1588
1593
Sf. sec.XVI
Incep. sec. XVII
1601
1601-1602
1602
XVII
XVII
XVII
1641-1670
1647
1666

secol.
Johann Troster scrie la Nurnberg Vechea si Noua Dacie". Autorul,originar din Sibiu,face si el confuzia dintre geti si
goti.
Miron Costin(1633-1691),a studiat in Polonia.In De neamul moldovenilor" : vorbete despre originea latina a
romanilor.
David Hermann afirma ca atat cei de dincolo de Carpati,cat si cei din Transilvania,isi trag originea si numele,ba chiar
si limba romana,din colonitii adui de Traian."
Apar primele semne ale unei constiinte naionale modern in intreaga Europa (chestiunea originii popoarelor se
transforma dintr-o problema istorica intr-una politica).
Unirea unei parti a clerului si a romanilor ortodoci cu biserica Catolica (apariia Greco-catolicismului sau a Bisericii
Unite realizata de ctre Habsburgi ).Aceasta oferea populaiei de origine latina o superioritate de civilizaie si de traditie
greu de acceptat pentru naiunile privilegiate(unguri,sasi,secui),care considerau ca s-au aezat primii pe aceste
meleaguri).
Continuitatea populatiei romanice in tinuturile carpato-dunarene nu a fost pusa la indoiala,fiind considerata un fapt
normal si logic.
Etnogeneza romanilor devine problema politica.Pentru populatia majoritara a Transilvaniei ,acest secol a reprezentat
momentul luptei pentru drepturile politice refuzate secole de-a randul de natiunile privilegiate
Muli erudii ,mai ales germani, se strduiesc sa demonstreze ca este cu neputinta ca romanii din Transilvania sa fie
urmaii direci ai populaiei romane si romanizate din provincia Dacia.
Intr-o scriere iezuita despre secui se afirma in doua randuri ca toti romnii din cele trei tari romanesti nu sunt altceva
decat urmasii romanilor.
In Descriptio Moldaviae,lucrare scrisa in latina la cererea Academiei din Berlin,Dimitrie Cantemir(1673-1722)
abordeaza in treacat problema romanitatii romanilor.
Stolnicul C-tin Cantacuzino,autor muntean,a studiat in Italia.In Istoria Tarii Romanesti",subliniaza continuitatea de viata
a dacilor sub stapanirea romana,unitatea si continuitatea romanilor.El afirma ca romanii cred ca sunt urmai ai
romanilor si se mndresc cu aceasta descendenta glorioasa.
In Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor", D.Cantemir reia ideea latinitatii romanilor,amplificand-o si tratand-o
intr-o lucrare de dimensiuni impresionante.Este cea mai ampla lucrare istorica de analiza a originii romanilor,cu ajutorul
careia voia sa fixeze locul romanilor in istoria universala (anticipeaza purismul latin).
Debuteaza lupta de emancipare naionala si politica a romanilor ardeleni sub conducerea episcopului unit Inochentie
Micu.
Inochentie Micu-Klein(1692-1768),episcop unit si unicul roman in Dieta Transilvaniei,scrie Supplex Libellus" prin care
a cerut drepturi romanilor in Transilvania.A activat pentru recunoaterea drepturilor poporului sau,utiliznd argumentele
romanitatii romanilor : vechimea,numrul si continuitatea urmailor Romei in Transilvania.Primele teorii tendenioase
cu privire la originea romanilor au aparut ca reacie la activitatea lui Inochentie Micu-Klein.
S-a descoperit valoarea documentara a teoriei lui Lucius(1666) pentru sustinerea unor teorii care reprezentau arme
ideologicein combaterea revendicarilor politice ale romnilor.Istoricul I.C. Engel a turnat teoria lui Lucius in tipare
noi,falsificand-o insa,in buna parte,prin eliminarea afirmarii staruintei elementului roman in Dacia postaureliana,printr-o
deplasare cronologica a amintitei implantari romane din initiativa bulgara.El i-a adaugat si nuanta peiorativa din Teoria
exilatilor si raufacatorilor lansata de istoriografia umanista poloneza.
Martin Felmer a scris un tratat despre originea romanilor,publicat exact la 100 de ani dupa moartea sa.
Descoperirea Donariului de bronz de la Biertan.
In lucrarea Transilvania,sive magnus Transilvaniae Principatus",Benko lozsef arata ca la abandonarea provinciei
traiane "muli romani impreuna cu dacii indigeni au ramas pe loc.
Se constituie coala Ardeleana care dovedete latinitatea limbii romane si a poporului roman si existenta sa
nentrerupta ca populaie autohtona in Transilvania si in celelalte teritorii locuite de romani.Reprezentatii Scolii
Ardelene resping teoria imigrationista considerand-o nefondata.In sec. XIX au aparut noi teorii tendenioase despre
originea neromana a romanilor.Scoala Ardeleana a rspuns prin noi argumente istorice.
Iosif al ll-lea(1741-1780) ii socotea pe romani "aceti saraci,supusi romani,care sunt incontestabil,cei mai vechi si mai
numeroi locuitori ai Transilvaniei".
Prin lucrarea sa, Istoria dacilor Transalpini .Franz loseph Sulzer ,ofierul de iustitie al armatei austriece pune bazele
teoriei imigrationiste.In lucrare, susinea ca romanii nu se trageau din colonitii romani si ca poporul roman s-ar fi
format in sudul Dunrii,de unde ar fi imigrat prin secolul XIII.
E prima teorie care sfideaza parerea unanima din cultura si stiinta istorica europeana din sec. XVIII.
La aceasta lucrare au aderat si istoricii I.C. Eder.Bolla Marton, l.Ch. Engel .
Atat lucrarea lui Sulzer,cat si cea a lui Roesler nu au gsit ecou in lumea stiintifica.Aceasta teorie urmarea clar scopuri
politice.
Rascoala lui Horea,Cloca si Crisan.
Invatatul sas,Michael Lebrecht afirma ca romanii,ca urmai ai romanilor,sunt "cei mai vechi locuitori ai acestei regiuni".

1666
1686
XV1I-XVIII
Sf. sec. XVIIXVIII
1699-1701

Pana in
sec.XVIII
XVIII
XVIII
XVIII
1714-1716
1716
1719-1722
1728/1732
1744

dupa 1750

1760-1810
1775
1778
1778

1780-1790
1781

1784
1784

Istoricul englez E.Gibbon autor al unei celebre Istorii a Imperiului Roman,arata ca in Dacia,dupa retragerea
aureliana,a ramas "o parte insemnata din locuitorii ei,care mai mare groaza aveau de migrare dect de stapanitorul
got.
Contele Teleki,preedinte al Cancelariei Aulice Transilvane,recunotea ca "romanii sunt locuitorii cei mai vechi ai
Transilvaniei.

1787

Huszti Andras afirma ca: "nici o naiune nu are limba atat de apropiata de acea veche romana ca naiunea
valahilor,ceea ce este un semn sigur si care nu poate insela ca ei sunt in Transilvania urmaii vechilor colonii romane".
Supplex Libellus VaIachorum(primul program politic al Scolii Ardelene) sintetizeaz revendicrile romanilor
ardeleni,subliniind ca romanii sunt cei mai vechi locuitori ai Transilvaniei,urmai ai colonitilor lui Traian.(In
aceasta,ideea romanitatii romanilor din Transilvania s-a transformat intr-o arma politica.)
Istoriografia din principate ,intrata odata cu domniile fanariote in etapa influentei grecesti,aborda ca pe un fenomen
natural fuziunea daco-roman.Aceste puncte de vedere se regasesc la istoricii greci stabiliti in Principate: Daniel
Philliphide,Dionisie Fotino,dar si la romnii Ienachita Vacarescu sau Naum Ramniceanu.
Istoricii lingviti romani:M.Kogalniceanu,A.D. Xenopol,Bogdan Petriceicu Hasdeu,Grigore Tocilescu , au adunat dovezi
referitoare la vechile populaii getice.Ei au demonstrat ubrezenia multora dintre argumentele invocate de istoriografia
oficiala maghiara.Au adus informatii referitoare la continuitatea popoarelor romanizate in Dacia si Moesia.
Se constituie limba romana literara.pe baza graiului din Muntenia,dar cu o importanta contributie a operelor literare
create in Moldova.
Netemeinicia afirmaiilor lui Sulzer este demonstrata de Gheorghe Sincai,in Hronica romanilor si a mai multor neamuri.
Prima publicaie istorica in spaiul romanesc: ..Arhiva romaneasca"
Intr-un discurs,M. Kogalniceanu a fcut un elogiu lui Decebal, cel mai insemnat riga barbar care a fost vreodata".
Netemeinicia afirmaiilor lui Sulzer a fost reliefata si de marele slavist Paul Ioseph Schafarik ,care susinea ca "valahii
de la nord si de la sud de fluviu au toti aceeai origine" evolund din "amestecul tracilor si a geto-dacilor cu romanii".
George Baritiu(1812-1893),editorul Gazetei de Transilvania,arata ca disputa originii romane nu a fost din dorina de a
descoperi adevarul,cat mai vrtos din tendinte curat politice."
B.P. Hasdeu e primul istoric orman care a luat atitudine fata de teoria imigrationista si fata de exagerarile latiniste.A
afirmat in studiul Pierit-au dacii?" ca,odata cu formarea statului naional roman,teza originii pur latine a poporului
roman a inceput sa fie considerata o eroare.Hasdeu a demonstrat ca substratul dacic nu poate fi contestat.E
intemeietorul folcloristicii comparate.
Theodor Mommsen (1817-1902) ,scrie Corpus inscriptiones Latinarum.In cadrul sferei de cercetare s-a situat si
teritoriul Daciei romane,mai exact Transilvania.
Instituirea dualismului austro-ungar.
Prelund argumentele lui Sulzer ,istoricul si geograful austriac Robert Roesler ,citand izvoare latine tarzii,realizeaza
formularea categorica a teoriei imigrationiste,baza ideologica a dominaiei maghiare asupra Transilvaniei.
Apare lucrarea lui Roesler Dacien und Romanen (Dacii si romanii).
Apare principala lucrare a lui Roesler, Romanische Studien (Studii romanetii).

1791

Au loc Sarbatorile de la Putna.

Tanarului Xenopol afirma ca marea unire era un fapt inevitabil.
Istoricii si lingvitii romani (M.KogalniceanU;A.D. Xenopol.B.P. Hasdeu, Gr. Tocilescu) demonstreaz ubrezenia
argumentelor teoriei imigrationiste.
Apare dicionarul limbii romane care a constituit apogeul Scolii Latiniste.Augistin Treboniu Laurian(considera ca istoria
romanilor incepe cu Fondarea Romei) a scos din dicionar elementele nelatine si a adoptat un sistem ortografic
etimologic,care nu mai semana dect vag cu limba romana autentica.Tentativa de a crea o limba artificiala a discreditat
definitiv coala Latinista.
Apare la Iasi lucrarea Teoria Iui RoesIer.Studii asupra staruintei romanilor in Dacia Traiana (A.D.Xenopol) , care
combate cu argumente logice argumentele teoriei imierationiste: "popoarele nomade se strmut inaintea unei
nvliri,cele aezate raman lipite de teritoriul lor si navalirea trece peste ele."
Dimitrie Onciul,in Scrieri istorice", respinge cu argumente logice teoria migratiunii medievale a romanilor din Pen.
Balcanica emisa de unii istorici austrieci precum:Sulzer,Roesler,Engel.

1871
1871
dupa 1871

Al.Phillipide(1859-1933) ,in Introducere in istoria limbii si literaturii romane demonstreaza caracterul latin al limbii
romane.
Teoriile roesleriene , criticate in mediile academice contemporane,au fost preluate nu numai de alte lucrari savante,ci si
de manualele scolare din Ungaria sec. XIX-XX,alimentand imaginarul nationalist maghiar.
Nicolae Densusianu(1846-1911) , in lucrarea aparuta postum Dacia Preistorica" , reconstituia istoria unui presupus
imperiu pelsagic care s-ar fi intins pe o mare parte a globului(Imperiul Dac).A exagerat valoarea , importanta si rolul
civilizaiei dacice.
Micrile de extrema dreapta(legionarii) dezvolta un discurs autohtonist care supraevalua importanta elementului

1888

1791

1791
cumpana sec.
XVIII - XIX
XIX
Prima jum.
sec.XIX
1808
1840-1841
1843
1844
1848
1860

1863
1867
1867-1871
1868
1871

1871-1876

1884
1885

XIX - XX
1913
1920-1930

dacic in contrast cu civilizaia mediteraneana,considerata decadenta.

Vasile Parvan publica Inceputurile vieii romane Ia gurile Dunrii.
Vasile Parvan scrie Getica ,Iucrare arheologica.
C-tin C. Giurescu afirma ca, in Dacia romana, majoritatea populaiei o constituiau dacii, iar romanizarea s-a produs
datorita superioritii culturii romane.
Nicolae Iorga publica Istoria romanilor (10 volume) . Sustine autohtonia romanilor si romanitatea lor : am ramas
romani pentru ca nu ne-am putut despari de amintirea Romei".
Gheorghe Bratianu publica O enigma si un miracol istoric: poporul roman.Prin aceasta,ii da un rspuns bine
documentat lui Densusianu cu privire la continuitatea si romanitatea romanilor.El demonstreaz fara drept de apel,in
context european,ca romanitatea si continuitatea romanilor sunt procese reale si nu miracole.
Gheorghe Bratianu scrie lucrarea Tradiia istorica despre intemeierea statelor romaneti".
Gheorghe Bratianu scrie la Munchen lucrarea Marea Neagra.De Ia origini pana la cucerirea otomana.
Satelizarea Romniei fata de URSS modifica dramatic teoriile istoriografice.Se impune teoria stalinista(slavista)care
accentueaza rolul elementului slav in formarea poporului si a limbii romane,criticnd caracterul "imperialist" al stapanirii
romane.
In manualul sau de istorie a Romaniei,Mihail Roller,istoric oficial al regimului communist,neaga romanitatea
romanilor,exagerand rolul elementului slav in etnogeneza romaneasca.In condiiile in care comunitii romani s-au
indepartat treptat de URSS,aceasta teza a fost abandonata.
Al. Rosetti(1895-1990) scrie Istoria limbii romane".
Nicolae Ceausescu declanseaza o opera de reinviere a sentimentului naional al romanilor,fiind reevaluata contributia
limbii latine si a civilizaiei romane in cristalizarea civilizaiei vechi romaneti.
Al. Rosetti publica Istoria limbii romane.(de la origini pana in secolul al Vll-lea)
Ideologia si istoriografia oficiala incep sa fie dominate de teorii care minimalizau aportul factorului roman,din nou
denuntat ca asupritor,de asta data in favoarea civilizaiei locale a geto-dacilor(teoriile protocroniste).
Apare lucrarea Romanitatea romanilor.Istoria unei idei" ,apartinand istoricului originar din Transilvania ,Adolf
Armbruster,tiprit la Bucureti.
C. C. Giurescu in Formarea poporului roman si a limbii romane" afirma lipsa temeiurilor teoriilor imigrationiste=>
romanitatea romanilor.
O polemica tot mai acerba cu istoricii maghiari si bulgari traduce tendinta regimurilor comuniste in declin de a folosi
instrumentele naionalismului agresiv pentru salvarea dominaiei exercitate de partidele comuniste.
Serban Papacostea, Geneza statului in Evul Mediu romanesc.
Istoriografia postcomunista a readus echilibrul in problemele romanitatii romnilor.Importante sinteze de istorie
publicate indeosebi dupa 1996 au evidentiat cu argumente solide romanitatea romnilor.
Vlad Georgescu Istoria romanilor.
Apariia lucrrii Romanitatea romanilor.Istoria unei idei ediia a Il-a,scrisa de Adolf Armbruster tiprit tot la Bucureti.
Serban Papacostea,in Romnii in secolul al XII-lea , sugereaza ca textul lui Keza nu doar recunoaste legatura dintre
romani si vlahi,dar si evidentiaza continuitatea romanitatii in acest spatiu.
Lucian Boia in Istorie si mit in contiina romaneasca" susine ca: singura raportare incontestabila la origini este
oferita pana la urma de limba...esenta romanica a limbii romane".
C.Durandin Istoria romanilor.
Aderarea Romniei,Bulgariei si Ungariei la Uniunea Europeana lipsesc de valoare politica argumentul intaietatii
istorice.

1923
1926
1935
1936-1939
1937
1943
1945
1945-1964
1947
1964-1966
1965-1970
1968
dupa 1971
1972
1973
anii 1980
1988
dupa 1989
1992
1993
1993
1996
2007