Sunteți pe pagina 1din 63

CURS 1

24.10.2007

I.Pregatiri preoperatorii:
1. contentia;
2. pregatirea campului operator;
3. linistea operatorie:tranchilizare si anestezia loco-regionala
care se poate realiza prin blocaj cu procaina 4% si xilina 2% si prin
infiltratie cu procaina 1-2%;
4. instrumentar (incizie-hemostaza-sutura) si instrumente
speciale;
5. pregatirea operatorului si ajutoarelor.
II.Tehnica operatorie
III.Tratamentul postoperator.
OPERATII PE REGIUNEA CAPULUI
DECORNAREA LA BOVINE
Decornarea este interventia chirurgicala prin care se impiedica
dezvoltarea coarnelor la vitei sau se practica amputarea coarnelor la tineret si
bovinele adulte.
Interventia se practica in scop economic mai ales in fermele cu
crestere intensiva si in stabulatie libera prevenind traumatizarile intre
animale si accidentele pentru om. Se executa si in scop terapeutic in caz de
fracturi,cresteri vicioase,avulsii.
Observatiile practice au demonstrat ca bovinele cu coarnele amputate
sunt mai docile.
In raport cu varsta animalelor,decornarea se sistematizeaza in:
a) decornarea viteilor;
b) decornarea tineretului si adultelor.
a)Decornarea viteilor se practica pana la 2-3 saptamani urmarind
prevenirea cresterii coarnelor prin distrugerea sau excizia mugurilor
cornuali.Se executa prin metode sangeroase si printr-un procedeu nesangeros
prin cauterizare chimica sau termica.

DECORNAREA PRIN EXCIZIA MUGURELUI CORNUAL


Se executa inainte de aparitia mugurelui cornual.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumental:-bisturiu;
-decornator Roberts;
-pense hemostatice,chirurgicale ;
-foarfece.
Contentia:-in decubit lateral mai intai pe o parte si apoi pe cealalta.
Linistea operatorie:-blocajul nervului cornual.
Campul operator:-tunderea perilor si dezinfectie.
TEHNICA OPERATORIE
Cu ajutorul bisturiului se practica o incizie circulara in jurul
mugurelui cornual si lamboul din interiorul inciziei se excizeaza.Hemostaza
se asigura prin tamponament si forcipresura(strivirea cu pensa
hemostatica).Prevenirea infectiei se face prin pudraj cu substante
cicatrizante.
Se procedeaza identic si cu celalalt mugure cornual.
Postoperator plagile se trateaza deschis.
Se poate folosi si decornatorul Roberts care este asemanator cu
trepanul.Se aplica decornatorul pe mugurele cornual si prin rasucire se
executa incizia circulara,dupa care I se da decornatorului o pozitie
tangentiala si executam si excizia lamboului cutanat.

DECORNAREA PRIN CAUTERIZAREA CHIMICA


Se aplica in prima saptamana de viata cu scopul de a distruge
mugurele cornual.Pentru aceasta se folosesc substante chimice: NaOH,acidul
cromic,acid salicilic,acid tricloracetic. Frecvent se foloseste hidroxidul de
sodiu sub forma de creioane.
PREGATIRI PREOPERATORII
Contentia:-in picioare.
Nu se foloseste anestezie.
Campul operator:-tunderea perilor;
-umectare cu apa.
TEHNICA OPERATORIE
2

Cu ajutorul creionului se frictioneaza zona mugurelui cornual


aproximativ 30 sec. sau pana la aparitia unui exsudat rosietic.In timpul
manoperei se urmareste prinderea intregii zone a mugurelui cornual pentru a
preveni cresterea rudimentelor de corn.
Identic se procedeaza si la celalat mugure cornual.
Accidente in timpul decornarii chimice:

Frecarea prea mult timp duce la leziuni ale osului;

Frecarea excesiva inunda fata vitelului rezultand


dermatite;

Exsudatul se poate scurge in globul ocular


rezultand conjunctivite.
In cateva zile rezulta necroza lamboului care se detasa sub
forma de escara in 30-40 de zile.
DECORNAREA PRIN TERMOCAUTERIZARE
Distrugerea mugurelui cornual se realizeaza cu termocauterul
care trebui sa fie cilindric si cu zona de aplicare usor concave.Este o
interventie dureroasa.
PREGATIRI PREOPERATORII
Contentia:-decubit lateral.
Linistea operatorie:-blocajul nervului cornual.
TEHNICA OPERATORIE
Cauterul incalzit la rosu-ciresiu se aplica pe mugure si se
mentine 3-4 secunde.Apasarea trebuie sa fie moderata,sa distruga
mugurele cornual,dar sa nu lezioneze osul frontal.Daca rudimentul de
corn are deja formata o cutie cornoasa se aplica termocauterul,prin
temperatura se detasa cornul,iar pe tesutul denudat se mai aplica o
data cauterul.
DECORNAREA TINERETULUI BOVIN
Se practica la tineretul bovin la 3-6 luni care au coarnele destul
de bine dezvoltate cu o lungime de 4-6 cm cu cepul osos compact,fara
sinus cornual.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-bisturiu;
-cleste pentru amputarea coarnelor sau cel pentru
ajustarea ongloanelor;

-fierastrau;
-pense hemostatice;
-foarfece.
Linistea operatorie:-blocajul nervului cornual.
Contentia:-in travaliu sau langa un perete.
Campul operator:-tunderea perilor.
TEHNICA OPERATORIE
Cu ajutorul bisturiului se executa o incizie circulara de jur
imprejurul cornului dupa care pielea se decoleaza.Cu clestele sau cu
fierastraul se executa amputarea cornului si a lamboului
cutanat.Hemostaza se asigura prin forcipresura,iar la vasele
intraosoase se introduce prin orificiu varful bisturiului ascutit si prin
torsiune se rasuceste vasul in canalul osos.
Postoperator pot creste rudimente de corn daca bureletul
cornual nu a fost excizat in totalitate.
DECORNAREA BOVINELOR ADULTE
La aceasta varsta se pot aplica metode sangeroase si
nesangeroase.
Metode sangeroase:
a)amputarea simpla a coarnelor;
b)amputarea coarnelor cu excizia mugurelui cornual se executa
ca la tineret;
c)amputarea coarnelor cu autoplastie cutanata.
AMPUTAREA SIMPLA A COARNELOR
Reprezinta procedeul care se aplica atunci cand trebuie decornat
un efectiv mai mare intr-un timp scurt.Metoda consta in sectionarea
coarnelor la 1 cm de la baza fara a traumatize pielea.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-bisturiu ascutit;
-fierastrau cu sarma sau cu lama;
-pansamente.
Linistea operatorie:-blocajul nervului cornual,iar la animalele
retive si tranchilizare.
Contentia:-in picioare in travaliu sau langa un perete.
Campul operator:-tunderea perilor de la baza cornului;
4

-dezinfectie.
TEHNICA OPERATORIE
In cazul fierastraului cu sarma,operatorul se aseaza in fata
animalului trece axa fierastraului dupa corn si prin miscari de du-tevino executa amputarea.
In cazul celui cu lama,operatorul se aseaza tot in fata animalului
si executa amputarea din spatial intercornual spre exterior.
Pentru amputare se prefera fierastraul cu sarma deoarece prin
producerea piliturii de corn si prin temperatura ridicata se realizeaza o
hemostaza mai buna.Hemostaza se asigura prin torsionarea vaselor in
conductul osos.
Postoperator,pe bonturile cornuale se aplica un pansament in 8.
AMPUTAREA CORNELOR CU AUTOPLASTIE
CUTANATA
Procedeul e mai laborious,dar vindecarea se produca in 14-16
zile resultant o cicatrice cutanata estetica.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura;
-fierastrau cu sarma sau cu lama.
Linistea operatorie:-blocajul nervului cornual,iar la animalele
retive si tranchilizare.
Contentia:-in picioare in travaliu sau langa un perete.
Campul operator:-tunderea perilor de la baza cornului;
-dezinfectie.
TEHNICA OPERATORIE
Se delimiteaza lambourile cutanate printr-o incizie circulara la
baza cornului dupa care se mai executa una liniara pe ceafa si una
liniara pe orbita.Se decoleaza lambourile cutanate.Cu ajutorul
bisturiului se amputeaza cornul si bureletul cornual.Hemostaza se
asigura prin forcipresura si torsionarea vaselor.Se ajusteaza lambourile
cutanate rezultand o plaga aproximativ liniara.Plaga cutanata dupa ce
a fost pudrata se sutureaza cu matase nr.5 in fire separate.
DECORNAREA BOVINELOR PRIN CONSTRICTIE
ELASTICA
Metoda consta in aplicarea unui inel de cauciuc la baza cornului
cu diamertul mai mic decat cel al cornului.Inelul va exercita o
5

presiune permanenta impiedicand circulatia astfel incat dupa 30-40


zile cornul cade.
Metoda nu se foloseste pe scara larga intrucat durerea este de
durata.Pentru a preveni acest neajuns,Vladutiu recomanda blocajul
nervului cornual cu Denervin.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-reneta;
-inel de cauciuc;
-extensor pentru inelul de cauciuc.
Contentia:-in picioare.
TEHNICA OPERATORIE
Cu ajutorul renetei se executa un sant la baza cornului dupa
care cu ajutorul extensorului se introduce inelul de cauciuc in santul
de la baza cornului.Pentru a preveni miazele cutanate,vara, la baza
cornului se aplica un unguent iodoformat.
OPERATII PE URECHI
REZECTIA PERETELUI LATERAL AL CONDUCTULUI
AUDITIV
Interventia este indicata in otita externa cronica rebela la
tratament sau cand conductul auditiv e obstruat cu tumori care intretin
infectia si supuratia sau in cazul unor corpi straini.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura;
-sonda canelata.
Linistea operatorie:-tranchilizare si infiltratie locala pe peretele
lateral al conductului auditiv.
Contentia:-decubit lateral pe partea sanatoasa.
Campul operator:-tunderea perilor si toaleta conductului
auditiv.
TEHNICA OPERATORIE
In conductul auditiv se introduce sonda canelata.Pe santul
sondei se introduce bisturiul si se face o incizie dinauntru in afara a
conductului auditiv.Cu ajutorul foarfecelui,de o parte si de alta se
excizeaza doua lambouri triunghiulare.Hemostaza se asigura prin
tamponament.Plaga se sutureaza cu matase in fire separate,respectiv
6

tegumentul intern la tegumentul extern.Uneori ca structura sa fie mai


rezistenta se poate trece si prin cartilajul auricular.

CURSURI 2 SI 3
31.10.2007

AMPUTAREA PAVILIONULUI URECHII


Se executa in scop terapeutic si estetic.In scop terapeutic,la toate
speciile in cazul unor leziuni grave cum ar fi tumori,ulcere, necroze.Scopul
estetic urmareste corectarea formei si portului urechii in vederea incadrarii
in standardul rasei.Locul de unde se executa interventia depinde de scopul
urmarit.In cea terapeutica,clupa auriculara se aplica pe pavilion auricular
sanatos in asa fel incat sa poata fi indepartata leziunea,iar cartilajul sanatos
ramas sa aiba forma de ureche.Pentru a pastra aspectul estetic al capului se
recomanda si amputarea celuilalt pavilion sanatos.
In scop estetic se tine cont de rasa si structura cartilajului auricular. La
Boxer si Dog urechea trebuie sa fie ascutita si usor concava,la Doberman
ascutita si dreapta,la Pitbul scurta iar la Ciobanescul caucazian si mai scurte.
Varsta de amputare este de aproximativ 3 luni.Amputarea mai
timpurie impiedica aprecierea formei deoarece urechile si cartilajul nu sunt
dezvoltate.Amputarea tarzie nu asigura un port corect deoarece cartilajul
pare a fi fracturat.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura;
-clupa auriculara:
-termocauter.
Contentia:-decubit sterno-abdominal.
Linistea operatorie:-tranchilizare.
In fiecare conduct auditiv se introduc cate doua tampoane de vata
pentru a preveni otita.
TEHNICA OPERATORIE
7

Pe pavilionul urechii se aplica clupa auriculara in sens vertical dand


forma urechii in functie de standardul rasei.La inceput clupa se strange
moderat si pielea auriculara se trage spre baza urechii,dupa care clupa se
strange definitiv.Cu ajutorul bisturiului se executa amputarea pe langa clupa.
Hemostaza
definitiva
se
asigura
prin
sutura
sau
termocauterizare.Termocauterizarea are avantajul ca este o manopera
rapida,dar poate duce la cicatrici retractile sau animalul isi poate traumatiza
crustele de la termocauterizare sau postoperator plagile termocauterizate
raman depilate.
Sutura necesita mai mult timp,dar este sigura in ceea ce priveste
hemostaza.Se va urmari ca firul de sutura sa nu treaca prin cartilaj pentru ca
pot aparea supuratii.
Succesiunea acestor manopere se executa si la celalalt pavilion
auricular.
Postoperator se aplica un pansament protector care se mentine 24
ore.Firele se scot dupa 12 zile,timp in care se executa zilnic masaj auricular.

OPERATII PE CUTIA CRANIANA


TREPANATIA CUTIEI CRANIENE
Operatia consta in rezectia unei portiuni de os sub forma de rondela cu
ajutorul trepanului.
Dupa locul unde se executa operatia distingem:
a)trepanatia sinusurilor paranazale;
b)trepanatia cavitatilor nazale;
c)trepanatia cutiei craniene.
TREPANATIA SINUSURILOR PARANAZALE
Se executa in scop terapeutic si explorator.In scop terapeutic,se
executa in caz de sinuzita pentru drenarea continutului purulent,iar in scop
explorator pentru precizarea diagnosticului sau pentru crearea accesului
operator in respingerea molarilor.
La cabaline sunt abordate pentru trepanatie numai sinusurile situate
extern:frontal,maxilar superior si inferior.La bovine se trepaneaza sinusul

frontal care comunica cu cel cornual si maxilar.La carnivore se trepaneaza


doar sinusul frontal.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura;
-decolator de periost;
-trepan.
Contentia:-in decubit lateral pe partea sanatoasa.
Linistea operatorie:-blocajul nervilor regionali:
-la animalele retive-tranchilizare.
Locul de electie este in raport cu sinusul si specia se tunede si se
dezinfecteaza.
TEHNICA OPERATORIE
Se executa o incizie verticala care intereseaza pielea,tesutul
conjunctiv si periostul.Cu ajutorul decolatorului de periost se decoleaza
periostul.In mijlocul plagii se aplica trepanul si se indeparteaza o portiune de
os circulara.In continuare conduita terapeutica este in functie de scopul
urmarit.In caz de sinuzita plaga ramane deschisa pentru a asigura drenajul si
a putea executa tratamentul local. Plaga se va cicatriza prin inmugurire.
Executarea interventiei pentru indepartarea de tumori sau
explorator,plaga cutanata se va sutura cu matase in fire separate.
Locuri de electie:
Cabaline-sinusul frontal se abordeaza la doua nivele:
-unul inferior reprezentat de linia care uneste unghiurile interne ale
ochilor,2 cm lateral de planul median;
-unul superior reprezentat de linia imaginala care uneste arcadele
orbitale la 3 cm de planul median.
-sinusul maxilar superior-in mijlocul triunghiului delimitat de
marginea inferioara a orbitei,creasta zigomatica si linia care uneste unghiul
intern al ochiului cu spina maxilara.
-sinusul maxilar inferior-in raport cu varsta animalelor
astfel:la animalele tinere inapoia spinei maxilare,iar la cele peste 10 ani
deasupra spinei maxilare.
Bovine-sinusul frontal la egala distanta dintre planul median si orbita.
TREPANATIA CAVITATILOR NAZALE
Operatia este indicate in extirparea tumorilor nazale,rezectia cornetilor
nazali,indepartarea parazitilor,indepartarea corpilor straini.
Locul de electie:-fata dorsala a regiunii nasului si trepanatia se
executa la 2-2,5cm de planul median.
9

PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura;
-decolator de periost;
-trepan;
-dalta dreapta sau curba;
-ciocan chirurgical;
-chiureta;
-instrumentar pentru traheotomie.
Contentia:-decubit lateral asezand capul animalului decliv prin
introducerea unei perne sub gat.
Linistea operatorie:-tranchilizare si blocajul nervului infraorbitar.
Campul operator:-tundere si dezinfectie.
Interventia este foarte dureroasa,iar postoperator se recomanda
administrarea de hemostatice.
TEHNICA OPERATORIE
Pentru a preveni asfixia animalului se executa traheotomia
provizorie.Pe fata dorsala a regiunii nasului se executa o incizie de 6-8 cm la
2-2,5 cm de planul median care intereseaza pielea,tesutul conjunctiv si
periostul.Se decoleaza periostul cu ajutorul decolatorului.Cu ajutorul
trepanului se executa 3-4 trepanatii succesive.Cu ajutorul daltei si a
ciocanului puntile de legatura se excizeaza o plaga aproximativ
dreptunghiulara.Astfel se creaza acces operator in cavitatile nazale.
Hemostaza se asigura prin introducerea in cavitatea nazala a unor
tampoane imbibate in solutii hemostatice.Pentru a putea fi extrase
postoperator,la fiecare tampon se ancoreaza cate un fir de matase care se
scoate la nivelul narilor.
Plaga cutanata se sutureaza cu matase in fire separate.Mesele de tifon
se scot dupa 24-48 ore si traheotomia provizorie se mentine pana cand se
restabileste tranzitul normal aerofor.
TREPANATIA CAVITATII CRANIENE LA OVINE
Interventia se recomanda in tratamentul chirurgical al cenurozei ovine.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura;
-decolator de periost;
-trepan;
-foaie de jales;
-ac de seringa lung si bont;
-pensa anatomica.
10

Contentia:-decubit lateral cu capul foarte bine fixat la baza coarnelor


sau la urechi.
Linistea operatorie:-tranchilizare si infiltratie pe linia de incizie.
Pentru a preveni hemoragia se recomanda administrarea de
hemostatice.Se vor respecta riguros masurile de asepsie si antisepsie pentru a
preveni meningoencefalita ce efect letal.
Campul operator:-tundere,radere si dezinfectie cu tinctura de iod.
Locul de electie:-in raport cu localizarea vezicului manifestata clinic
prin semne locale si functionale.Cele functionale sunt oculare:amauroza si
semne locomotorii caracterizate prin deplasarea animalelor in cerc sau prin
dromomanie.Semnele locale apar in fazele avansate ale bolii si atunci cand
vezicula parazitara este situata superficial si se caracterizeaza prin
ramolismentul osului in zona veziculei.Uneori,din punct de vedere
clinic,diagnosticul se precizeaza greu cand vezicula parazitara este situata
profund si este voluminoasa sau cand exista mai multe vezicule in lobi
cerebrali diferiti.
TEHNICA OPERATORIE
Se executa o incizie de 7-8 cm la nivelul modificarilor locale
coroborate cu cele functionale.Incizia este paralela cu linia mediana la 1 cm
de aceasta.Incizia intereseaza toate straturile inclusiv periostul.Se decoleaza
periostul dupa care cu trepanul se rezeca rondela de os..Daca osul prezinta
modificari locale(este mai moale)apasarea cu trepanul trebuie sa fie mai
moderata.Extirparea portiunii de os se poate realiza si cu foaia de jales.
Dupa trepanatie,in campul operator apare dura mater.Aceasta poate fi
deschisa linear sau in cruce.Daca vezicula este situata superficial dupa
deschiderea durei mater aceasta proiemina in campul operator.Aceasta se
extrage fara a fi rupta.In cazul in care vezicula este situate profund prin
tatonare cu ajutorul acului se precizeaza localizarea veziculei prin aparitia
lichidului pe lumenul acului.Acul ramane pe loc ca punct de reper.In
prealabil cu ajutorul seringei se extrage o cantitate de lichid vesicular.Pe
langa ac se introduce pensa anatomica,se prinde vezicula parazitara si se
extrage fara a o rupe.
Daca dupa extragere in masa encefalului ramane o cantitate de
lichid,acesta se extrage prin aspirare cu seringa.Hemoragia se asigura prin
tamponament.
Plaga cutanata se inchide cu matase in fire separate.Postoperator se
administreaza antibiotice cu spectru larg.
OPERATII PE GLOBUL OCULAR SI ANEXELE SALE
11

BLEFARORAFIA
Reprezinta sutura pleoapelor si este indicata in plagi prin
agatare,muscatura sau sfasiere sau in coloboma palpebrala(boala
congenitala).In coloboma palpebrala lipseste din pleoapa o portiune sub
forma literei V cu deschiderea V-ului spre marginea pleoapei.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura.
Contentia:-in decubit lateral pe partea sanatoasa cu capul bine fixat.
Linistea operatorie:-tranchilizare si instilatii oculare.
TEHNICA OPERATORIE in functie de profunzimea plagii
palpebrale.
In plagile superficiale cand nu este traumatizata conjunctiva
palpebrala,plaga se sutureaza cu matase in fire separate(frecvent la
cabaline).In plagile profunde cand este traumatizata si conjunctiva
palpebrala se face o sutura bietajata:conjunctiva palpebrala cu catgut in fir
continuu si pielea cu matase in fire separate.
In caz de coloboma se vivifiaza buzele plagii si se executa o sutura
bietajata:conjunctiva palpebrala cu catgut in fir continuu si pielea cu matase
in fire separate.
OPERATIA PE ENTROPION
Afectiunea se caracterizeaza prin rasfrangerea spre inauntru a marginii
libere a pleoapei.Se observa mai des la unghiul temporar si la pleoapa
superioara,mai rar la cea inferioara sau la ambele pleoape.
Interventia urmareste redresarea marginii pleoapei intrucat cilii
palpebrali irita conjunctiva si cornea si este frecventa la caini si pisici.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura;
-termocauter.
Contentia:-decubit lateral pe partea sanatoasa cu capul bine fixat.
Linistea operatorie:-instilatii oculare,infiltratii pe linia de
incizie,tranchilizare.
Campul operator:-aseptizarea globului;
-tunderea perilor.
TEHNICA OPERATORIE
Se realizeaza prin trei procedee:
a)cauterizare;
12

b)sutura;
c)excizie.
a)Prin cauterizare-cu creionul dermatograf se demarca linia de
indoitura a pleoapei.Se redreseaza marginea libera a pleoapei si se traseaza o
linie de demarcatie la nivelul indoiturii.Cu termocauterul incalzit la rosu se
fac treceri succesive de la unghiul nazal spre cel temporar pana cand pleoapa
isi mentine pozitia anatomica.Postoperator se recomanda administrarea de
unguente cu antibiotice in sacii conjunctivali si pe linia de cauterizare.
b)Prin sutura.Reprezinta o metoda nesangeroasa care redreseaza
marginea libera a pleoapei prin mortificarea unui lambou cutanat.Cu ajutorul
unei pense se prinde pleoapa,i se da pozitia anatomica realizand un pliu.La
baza pliului se face o sutura in U sau in lingurita.
c)Prin excizie-metoda sangeroasa.
Se face un pliu care redreseaza marginea libera a pleoapei care se
excizeaza.Plaga cutanata se sutureaza cu matase subtire in fire separate.
In cazul entropionului temporar cu afectarea ambelor pleoape se va
executa la unghiul temporar o excizie sub forma de varf de sageata cu
deschiderea spre globul ocular.Se executa sutura cutanata,pleoapele
recapatandu-si pozitia anatomica.
OPERATIA IN ECTROPION
Leziunea se caracterizeaza prin rasfrangerea spre in afara a marginii
libere a pleoapei si apare frecvent la pleoapa inferioara.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura;
-termocauter.
Contentia:-decubit lateral pe partea sanatoasa cu capul bine fixat.
Linistea operatorie:-instilatii oculare,infiltratii pe linia de
incizie,tranchilizare.
Campul operator:-aseptizarea globului;
-tunderea perilor.
TEHNICA OPERATORIE
Pleoapa se poate redresa prin doua procedee:
a)cand ectropionul e redus se practica o incizie in V pe pleoapa
inferioara cu deschiderea spre marginea libera.Se excizeaza pielea si prin
sutura pleoapa isi capata pozitia anatomica.
b)cand este extins se rezeca de la unghiul temporar un lambou
triunghiular.

13

EXCIZIA PLEOAPEI A III-A


Se recomanda in tumori sau in conjunctivita cronica foliculara.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-pensa anatomica;
-foarfece.
Contentia:-decubit lateral pe partea sanatoasa.
Linistea operatorie:-instilatii oculare.
TEHNICA OPERATORIE
Cu pensa se prinde pleoapa a III-a si cu foarfece se sectioneaza de la
baza.Sectionarea trebuie sa cuprinda si portiunea cartilaginoasa.Dupa
excizie,portiunea adipoasa se retrage retrobulbar.Hemostaza se asigura prin
tamponament rece. Postoperator,in sacii conjunctivalise administreaza
unguente cu antibiotice.
ABLATIA GLANDEI PLEOAPEI A III-A(HARDER)
Glanda este situata pe fata posterioara a pleoapei a III-a. Ablatia se
executa in caz de luxatia glandei sau a hipertrofiei neoplazice.Apare mai
frecvent la cainii cu fanta palpebrala.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-pensa anatomica;
-foarfece.
Contentia:-decubit lateral pe partea sanatoasa.
Linistea operatorie:-instilatii oculare.
TEHNICA OPERATORIE
Cu pensa se fixeaza glanda ,iar cu foarfecele se sectioneaza de la
baza.Hemostaza se asigura prin tamponament rece.

OPERATII PE APARATUL LACRIMAL


EXTIRPAREA GLANDELOR LACRIMALE
Interventia este recomandata in tumori ale glandelor lacrimale si in
fistule ale glandelor lacrimale.
PREGATIRI PREOPERATORII
14

Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura;
-pensa pentru prins limba.
Contentia:-decubit lateral.
Linistea operatorie:-tranchilizare si infiltratie pe linia de incizie.
Locul de electie:-marginea superioara a orbitei sub arcada orbitara
unde se gaseste fosa glandei lacrimale.
TEHNICA OPERATORIE
Cu ajutorul bisturiului se face o incizie pe marginea superioara a
orbitei spre unghiul temporar.Incizia intereseaza pielea si tesutul conjunctiv
subcutan.Prin accesul operator creat se patrunde cu sonda canelata intre
arcada orbitara si aponevroza muschiului ridicator al pleoapei
superioare.Prin aceasta se izoleaza marginea anterioara a glandei lacrimale.
Polul anterior al glandei se fixeaza cu pensa pentru prins limba si se
izoleaza cu ajutorul unor comprese de tifon.Inchiderea plagii cutanate se
executa cu matase in fire separate sau printr-o sutura incolocita cu
ace.Pentru asigurarea drenajului la unghiul temporar al ochiului se aplica un
dren capilar.

OPERATII PE GLOBUL OCULAR


EXTIRPAREA(ENUCLEAREA) GLOBULUI OCULAR
Interventia este recomandata in panoftalmie,avulsia globului
ocular,tumori oculare.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-foarfeci;
-foarfece curb cu brate lungi pentru sectionarea
cordonului nervos.
Contentia:-decubit lateral pe partea sanatoasa.
Linistea operatorie:-tranchilizare,blocajul nervului optic cu procaina
4%,instilatii oculare.
Campul operator:-aseptizarea globului ocular;
15

-tunderea perilor.
TEHNICA OPERATORIE
Extirparea se poate executa prin doua procedee:
a)extirparea globului ocular cu pastrarea integritatii pleoapelor;
b)extirparea prin anchiloblefaron artificial.
a)Cu ajutorul foarfecelui se executa incizia conjunctivei la nivelul
limbului sclerocornean de jur imprejur.Aceasta manopera este usurata prin
trecerea a doua fire prin marginile libere ale pleoapei.Dupa sectionarea
conjunctivei se sectioneaza tendoanele muschilor oblici si drepti ai globului
ocular cat mai aproape de sclera,globul ocular ramanand fixat numai prin
cordonul vasculo-nervos si muschiul retractor.
Cu ajutorul foarfecelui cu brate lungi se patrunde in spate globului
ocular si se sectioneaza cordonul vasculo-nervos si muschiul retractor.Prin
miscari de basculare a foarfecelor se executa enuclearea.
Hemostaza se asigura prin tamponament compresiv(mese
compresive).Pentru ca mesele sa fie mentinute in cavitatea oculara pe
pleoapa se aplica 2-3 fire de sutura.Mesa compresiva se indeparteaza dupa
48 ore,indepartand si firele de sutura.Interventia are dezavantajul ca in timp
se produce entropion.
b)Operatia este indicate la carnivore.
Cu ajutorul bisturiului se executa pe fiecare pleoapa o incizie paralela
cu marginea libera,incizii care se unesc in unghiul nazal si unghiul
temporar.Cu ajutorul foarfecelui se sectioneaza conjunctiva palpebrala
urmata de sectionarea muschilor globului ocular si a tuturor anexelor sale
inclusive pleoapa a III-a.
Hemostaza se asigura prin introducerea unei mese de tifon in cavitatea
orbitara.Marginile libere ale pleoapei se sutureaza cu matase in fire
separate,avand grija ca firul se sutura sa nu prinda si mesa de tifon.La
unghiul nazal al ochiului se pastreaza un capat din mesa pentru asigurarea
drenajului.
INTERVENTII CHIRURGICALE PE DINTI
NIVELAREA MOLARILOR (OPERATIA DE RABOTAJ)
Se recomanda la cabaline in neregularitati dentare.Apare la aceasta
specie pentru ca tabla maxilara este mai larga decat cea mandibulara.Prin
mecanica masticatiei apar creste taioase pe marginile laterale ale molarilor
maxilari si pe marginile interne ale celor mandibulari.
16

PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-speculum bucal;
-pila de rabotaj;
-clesti pentru sectionat coltii.
Contentia:-pe animalul in picioare de multe ori fara capastru si cu
iavasaua la ureche.
Campul operator:-cavitatea bucala se aseptizeaza prin spalaturi cu
permanganat de potasiu.
TEHNICA OPERATORIE
Cu speculum se deschide gura animalului.Un ajutor prinde limba
animalului si o tine la una din comisuri.Se introduce mana in cavitatea
bucala si se repereaza crestele taioase.Cu ajutorul pilei de rabotaj care se
fixeaza pe crestele taioase prin miscari de du-te-vino crestele se niveleaza.Se
schimba contentia limbii la cealalta comisura si se niveleaza si celelalte
creste.Eventualii colti se sectioneaza cu clestele.
Postoperator se aseptizeaza din nou cavitatea bucala cu permanganat
de potasiu si obligatoriu serurizare tetanica.
EXTRACTII DENTARE
Se indica in scop terapeutic pentru remedierea unor anomalii
dentare(cresteri vicioase,in carii dentare,fistule dentare,fracture dentare).
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-speculum bucal;
-clesti pentru extractie;
-bisturiu;
-instrumentar pentru trepanatie;
-dalta;
-ciocan.
Campul operator:-lavajul cavitatii bucale.
Contentia:-decubit lateral cu capul bine fixat.
Linistea operatorie:-tranchilizare asociata cu blocajul nervului
infraorbital in conductul sau osos sau blocajul nervului alveolomandibular
pentru dintii mandibulari.
TEHNICA OPERATORIE
Se realizeaza prin doua procedee:
a)prin avulsie;
b)prin respingere.
a)Se deschide cavitatea bucala cu ajutorul specumului,apoi se
examineaza tabla dentara si se identifica dintele bolnav.Se decoleaza gingia
17

si se prinde dintele cu clestele si se imprima o usoara miscare de rotatie


pentru a rupe ligamentul alveolo-dentar. Prinderea coroanei va fi stransa
moderat.Avulsia propriu-zisa sa realizeaza prin imprimarea directiei de
tragere a clestelui in raport cu dintele extras.
Pentru incisivi,clestele se tractioneaza in directia axului
dintelui.Pentru premolari,clestele se sprijina de tabla dentara
congenera,pentru molari clestele se fixeaza in directia tablei dentare si intre
cleste si tabla dentara se pune un corp dur.
Postoperator se plombeaza cavitatea alveolara cu o mesa de
iodoform.La cabaline se administreaza ser antitetanic,iar furajarea va fi
semilichida.
b)Metoda este mai laborioasa si se recomanda atunci cand clestele nu
poate prinde coroana dintelui.
Se executa incizia cutanata si a tesuturilor subiacente si a periostului
in dreptul radacinii dintelui.Se executa trepanatia maxilarului/mandibulei la
nivelul radacinei dintelui.Cu dalta si ciocanul se incearca respingerea
dintelui spre cavitatea bucala.Loviturile de ciocan vor fi moderate pentru a
nu produce fracture ale osului.Cand dintele proiemina suficient in cavitatea
bucala acesta poate fi extras cu clestele.Plaga cutanata se sutureaza cu
matase in fire separate.
APLICAREA INELULUI NAZAL LA TAUR
Interventia este impusa de protectia muncii.Aplicarea inelului nasal pe
septumul nazal bogat inervat confera siguranta.La taurii reproducatori se
adauga pentru toti indiferent de comportament.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-inel nazal;
-cleste pentru aplicarea inelului nazal(Flesa) sau un
trocar.
Contentia:-in picioare.
Fara anestezie.
TEHNICA OPERATORIE
Se deschide inelul nazal,se aplica intre bratele clestelui, capete
ascutite ale inelului se fixeaza pe septul nazal si prin strangere acesta se
perforeaza.Se insurubeaza si se taie floarea surubului.In lipsa
clestelui,perforarea septului se poate face cu un trocar.
Fara tratament postoperator.

18

CURS 4
07.11.2007
OPERATII PE LIMBA
OPERATIA IN TICUL SUPTULUI
Tulburare de comportament cu implicatii economice deosebite
caracterizate prin scaderea productiei de lapte,afectiuni ale glandei
mamare,dereglari hormonale,intreruperea dezvoltarii fiziologice a glandei
mamare.Afectiunea se intalneste la taurine.
Tulburarile de comportament se prezinta sub doua forme:ticul
autosugerii si ticul sugerii altor vaci.Pentru combatere s-au folosit metode
conservative prin aplicarea unor botnite cu ace cu rezultate de 40-50%.In
ultimul timp s-au impus metode operatorii prin extirparea unei portiuni din
varful limbii pentru a impiedica formarea santului necesar sugerii.
In 1978,s-a utilizat un procedeu prin excizia unui lambou eliptic de pe
fata ventrala a limbii.Prin aceasta se impiedica formarea santului de prindere
a mamelonului.Interventia nu influenteaza prehensiunea si masticatia.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura;
-speculum bucal.
Contentia:-animalul contentionat in picioare.
Linistea operatorie:-tranchilizare,infiltratie locala si uneori blocajul
nervilor limbii la animalele retive.
TEHNICA OPERATORIE
Se aplica speculum bucal de un ajutor care in acelasi timp
contentioneaza si capul animalului.Un alt ajutor evidentiaza limba la una din
comisuri.Operatorul executa pe fata ventrala a limbii doua incizii eliptice(in
felie de pepene).Incizia intereseaza numai mucoasa linguala ventrala.Cu
ajutorul foarfecelui mucoasa dintre incizii se excizeaza.Daca manoperele pe
excizii sunt mai profunde se poate deschide accidental artera sau vena
linguala.
Plaga operatorie se sutureaza cu matase in fire separate sau in fir
continuu.Prin afrontare,limba va avea o forma triunghiulara ceea ce
impiedica sa se formeze santul.

19

Postoperator se recomanda evitarea furajelor grosiere.Firele de sutura


se scot dupa 14-16 zile.
DEBECAREA
Consta in amputarea varfului ciocului la pasarile de reproductie pentru
combaterea canibalismului,loturile se uniformizeaza,scade consumul de
furaje.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-foarfeca;
-costotom(clesti pentru sectionarea ciocului)sau aparat
electric pentru sectionare si hemostaza.
Preoperator,pasarile vor primi in hrana vitamina K timp de 2-3 zile.
TEHNICA OPERATORIE
Se executa prin doua metode in raport cu varsta si gradul debecarii:
1)debecarea moderata la pui si tineret;
2)debecarea severa la pasarile adulte.
1)Se sectioneaza 2/3 din extremitatea superioara si jumatate din
extremitatea inferioara,manopera care se executa cu foarfeca la pui si cu
clestele la tineret.
2)Se sectioneaza 2/3 din tot ciocul.
Dupa amputare,hemostaza se asigura prin cauterizare.
Postoperator se recomanda timp de 10-14 zile jgheaburile de furajare
sa fie pline pentru a nu traumatiza ciocul.
OPERATII PE GLANDE SI CANALE SALIVARE
OPERATIA IN CALCULI SALIVARI
Calculii salivari apar mai frecvent la cabaline si bovine cu localizare
in canalul Stenon(parotidian).Acesti calculi se localizeaza in portiunea
terminala a canalului sau la nivelul scizurii vasculare.In cazul calculilor
localizati la nivelul tuberculului parotidian se debrideaza deschiderea si se
elimina calcului prin compresiune.Localizati in alte zone abordabile
chirurgical se impune interventie.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura;
20

-sonda butonata din plumb sau material plastic.


Contentia:-in decubit pe partea sanatoasa cu capul bine fixat.
Linistea operatorie:-tranchilizare.
Campul operator:-tunderea si raderea perilor.
TEHNICA OPERATORIE
Se executa incizia pielii si a tesuturilor subiacente in directia
canalului.Izolare canalului se excuta prin dilacerarea longitudinala cu sonda
canelata fara a-l izola de jur imprejur pentru a avita formarea unor buzunare
cu retinerea de exsudat.Canalul Stenon se deschide cat este lungimea
calculului dupa care este extras cu o pensa.
Dupa indepartarea calculului surplusul de canal se excizeaza.Canalul
Stenon se inchide printr-o sutura bietajata cu catgut 000:in primul strat o
sutura in bloc si a II-a sutura care prinde tesutul conjunctiv din jurul
canalului.
Daca regiunile nu permit sutura se recurge la creerea unui canal
artificial de scurgere sau suprimarea glandelor parotide prin injectarea unor
solutii iritante(clorura de zinc,solutie Lugol).
OPERATII IN CHISTI SALIVARI
Obliterarea glandelor salivare este urmata de retentia salivei ducand la
formarea chistilor care pot fi localizati bucal sau cervical.In cei bucali sau
broscute sau renule tratamentul se realizeaza prin chistectomie pentru ca
chistotomia sau chistocenteza nu dau rezultate.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza.
Linistea operatorie:-tranchilizare si infiltratie locala cu procaina 2%
(suprima durerea si ajuta la dilacerarea tesuturilor din jurul chistului).
Contentia:-decubit lateral cu gura deschisa cu ajutorul unui speculum.
TEHNICA OPERATORIE
Cu ajutorul bisturiului se sectioneaza chistul in sens longitudinal.Dupa
drenarea secretiei se excizeaza peretii laterali de o parte si de alta a inciziei
longitudinale.Partea profunda care este aderenta de tesuturi nu se poate
exciza.Aceasta se pensuleaza cu tinctura de iod sau solutie clorura de zinc
10%.
CHISTI SALIVARI CEREBRALI
CHISTUL GLANDEI MANDIBULARE

21

Formatiune nedureroasa de dimensiuni relativ mari situate la nivelul


triunghiului alcatuit din ramura recurbata a mandibulei si cele doua vene ale
jugularei.
Tratamentul este chirurgical prin chistectomie insotita de ablatia
glandei mandibulare.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura.
Linistea operatorie:-tranchilizare si infiltratii locale.
Contentia:-decubit lateral cu capul intins pe gat.
TEHNICA OPERATORIE
I.Se executa incizia pielii si a tesuturilor subiacente.Cu ajutorul
bisturiului se executa o incizie in jgheabul jugular incepand de la ramura
recurbata a mandubulei pe o lungime cat este marimea chistului.Incizia
intereseaza pielea,tesutul conjunctival,fascia cervicala superficiala,muschiul
parotido-auricular si fascia subparotidiana.
II.Izolarea si ablatia glandei.
Cu ajutorul foarfecelui prin incizii scurte si cu comprese de tifon se
izoleaza chistul avand grija sa nu lezionam vena jugulara sau cele doua vene
maxilare.Dupa izolare,pe pedicul se face o ligature transfixica cu
catgut.Dupa ligatura se face ablatia chistului. Hemostaza se asigura prin
forcipresura si ligatura.Pielea se sutureaza cu matase in fire separate.
OPERATIA IN FISTULA CANALULUI PAROTIDIAN LA CAL
Aceasta fistula apare datorita deschiderii accidentale a canalului
parotidian in zona faciala.Interventia se executa prin trei posibilitati:
1)restabilirea tranzitului prin sutura canalului;
2)crearea unui canal artificial cu deschidere endobucala;
3)ligatura canalului si distrugerea glandei.
1)RESTABILIREA TRANZITULUI PRIN SUTURA CANALULUI
Interventia este indicat in plagi recente ale canalului Stenon,plagi prin
intepare sau taiere incomplete.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura;
-o sonda butonata.
Campul operator:-tundere si dezinfectie.
22

Contentia:-decubit lateral.
Linistea operatorie:-tranchilizare si infiltratii locale.
TEHNICA OPERATORIE
Se controleaza permeabilitatea canalului prin introducerea in lumen a
sondei butonate.Sonda se introduce la nivelul plagii faciale si se palpeaza
endobucal.Buzele plagii se vivifiaza (conservativ pentru a nu stramta
lumenul canalului prin sutura).Mentinand sonda pe canal,canalul se
sutureaza bietajat cu catgut 000 in fir continuu.Dupa inchiderea
canalului,sonda ramane pe loc timp de 4-5 zile dupa care este extrasa,iar
plaga se sutureaza cu matase in fire separate.

2)CREAREA UNUI CANAL ARTIFICIAL CU DESCHIDERE


ENDOBUCALA
Se recomanda atunci cand canalul Stenon este sectionat in totalitate si
nu mai poate fi suturat.Se face prin doua procedee:
a)clasic;
b)modern.
a)Procedeul classic se executa in doua etape.Distanta dintre etape este
de doua saptamani.
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura;
-departatoare;
-sonda canelata;
-trocar;
-andrea;
-mesa de tifon;
-speculum bucal.
TEHNICA OPERATORIE
Etapa I.Se executa incizia pielii la nivelul fistulei faciale.Se izoleaza
capatul central al canalului si se ancoreaza la piele.Se creeaza canalul
artificial.Se aplica speculum bucal,apoi in mijlocul plagii faciale se
introduce trocarul protejand cordonul vasculo-nervos,imprimandu-i o
directie de sus in jos,dinapoi spre inainte si din afara spre inauntru.Se scoate
stiletul trocarului,canula ramane pe loc.Cu ajutorul andrelei, pe canula se
introduce mesa de tifon.Dupa care,mesa se prinde prin cavitatea bucala,se
extrage si canula si capetele mesei se innoada la comisura buzelor.Mesa e

23

mentinuta 10-12 zile,timp in care se misca zilnic pentru a favoriza crearea


unui canal artificial.
Etapa a II-a.Se indeparteaza mesa.Plaga se dezinfecteaza,se
dezancoreaza capatul periferic al canalului dupa care capatul acesta se
sutureaza la canalul artificial.Aceasta sutura se recomanda a fi facuta pe
sonda.Plaga cutanata,dupa asepsia mecanica,se sutureaza cu matase in fire
separate.
b)Procedeul modern se executa intr-o singura etapa.
TEHNICA OPERATORIE
Este similara cu etapa I din procedeul clasic ,dar in locul mesei de
tifon pe canula trocarului se introduce un tub de plastic flexibil care se va
sutura la capatul periferic al canalului.Plaga se sutureaza cu matase in fire
separate.
Daca niciuna din aceste tehnici nu dau rezultate se procedeaza la
legarea canalului si distrugerea glandei.Pentru aceasta se izoleaza capatul
periferic al canalului si se face o ligatura cu matase.Prin retentia de saliva
glanda se atrofiaza.Pentru a grabi distrugerea glandei,inainte de ligatura
canalului se introduce o substanta iritanta.
OPERATII PE REGIUNEA GATULUI
OPERATII PE TRAHEE
TRAHEOTOMIA
Deschiderea chirurgicala a canalului traheal cu scopul de a creea o
cale artificiala de patrundere a aerului in pulmon.Dupa momentul in care se
practica deschiderea si dupa durata mentinerii orificiului artificial poate fi:
a)provizorie(temporara);
b)permanenta.
a)Traheotomia provizorie poate fi si de urgenta.
Se impune atunci cand viata animalului este amenintata prin moarte
prin asfixie.Traheotomia de urgenta in caz de edem glotic,spasm
laringian,corpi straini in laringe si cavitatile nazale,flegmonul
paralaringian,fractura oaselor nazale,faringita banala acuta,intepaturi de
insecte.
Traheotomia provizorie cu caracter preventiv se impune in caz de
trepanatia cavitatii nazale,laringotomie. Si este frecventa la cabaline.
PREGATIRI PREOPERATORII
24

Instrumentar:-incizie-hemostaza;
-departatoare;
-canula traheala;
-traheotomul Tompson;
-comprese tifon.
Contentia:-in cea de urgenta in pozitia in care se afla animalul;
-in cea provizorie si cea curative in decubit.
Locul de electie:-treimea superioara a fetei ventrale a gatului in
dreptul inelelor traheale 4-6;
-in cazul corpilor straini traheali,tumori deschiderea
se face unde sunt localizati acestia.
Campul operator:-in traheotomia de urgenta nu se face tunderea si
dezinfectia;
-in celelalte tipuri de traheotomietundere,radere,dezinfectie.
TEHNICA OPERATORIE
Traheotomia de urgenta-prin doua procedee:
a)cu traheotomul Tompson;
b)cu bisturiul.
a)se aseaza traheotomul inchis intre doua inele traheale si printr-o
lovitura cu pumnul se sectioneaza pielea,tesutul conjunctiv,inelele
traheale.Prin deschidere patrunde coloana de aer in pulmon.
b)printr-o lovitura se sectioneaza toate straturile anatomice, inclusiv
inelele traheale.Se introduce o canula traheala sau se pun doua carlige de
sarma cu care se trag plagile traheale si se leaga de gat.

CURS 5

14.11.2007
TRAHEOTOMIA CURATIVA

Se poate executa prin doua procedee:


a)cu canula;
b)fara canula.
a)Traheotomia curativa cu canula.
TEHNICA OPERATORIE

25

Se descopera fata ventrala a traheei printr-o incizie in planul mediosagital care intereseaza pielea si tesutul conjunctiv subcutanat,muschii
sterno-hioidieni si sterno-tiroidieni se dilacereaza bont.Deschiderea
chirurgicala a traheei se realizeaza prin doua procedee:
i)cu pierdere de substanta;
ii)fara pierdere de substanta.
i)Deschiderea cu pierdere de substanta se realizeaza prin doua
procedee:
1)cu pierdere de substanta dintr-un singur inel traheal;
2)cu pierdere de substanta din doua inele traheale successive.
1)Se executa o incizie dreptunghiulara dintu-un singur inel.Are
dezavantajul ca scade rezistenta inelului traheal.
2)Se sectioneaza jumatate dintr-un inel si jumatate din celalalt inel.Nu
scade rezistenta inelelor traheale.
ii)Deschiderea fara pierdere de substanta presupune sectionarea
longitudinala a 2-3 inele traheale.
Indiferent de procedeu dupa executarea traheotomiei se aplica canula
traheala.
b)Traheotomia curative fara canula
TEHNICA OPERATORIE
Dupa ce se ajunge la trahee se sectioneaza inelele traheale fara a
sectiona mucoasa traheala.Mucoasa se sectioneaza longitudinal si se
sutureaza la piele.
Postoperator animalul va fi supravegheat.La 24-48 de ore se scoate
canula,se dezinfecteaza si se aplica din nou.
In traheotomia preventiva dupa restabilirea tranzitului aerofor
normal,traheostoma se inchide.Se scoate canula traheala,se vivifiaza buzele
plagii traheale,dupa care traheostoma se inchide printr-o sutura cu catgut in
fir continuu care intereseaza mucoasa traheala,firul de catgut trecand si dupa
inelele traheale rezultand o sutura etansa.Prin aceasta se previne aparitia
emfizemului subcutanat.Pielea se sutureaza cu matase in fire separate.
OPERATII PE ESOFAG

26

Chirurgia esofagului grupeaza o serie de interventii efectuate in scopul


de a dezobstrua lumenul,de a evacua gazele din stomac,pentru administrarea
unor alimente sau medicamente intrastomacal.Acestea sunt reprezentate de:
1)cateterism esofagian;
2)extragerea corpilor straini esofagieni;
3)esofagotomia la mamifere;
4)ingluviotomia la pasari.
1)CATETERISMUL ESOFAGIAN
ESOFAGIAN)

(SONDAJUL

Reprezinta introducerea in lumenul organului a unei sonde tubulare


flexibile.Manopera se indica pentru dezobstruarea esofagului,evacuarea
gazelor,administrarea de alimente sau medicamente.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-sonda nazo-esofagiena;
-sonda buco-esofagiena;
-speculum bucal pentru ovine;
-un mandren pentru sonda;
-emolient pentru sonda.
Contentia:-la animalele mari in pozitie patrupodala;
-la animalele mici in decubit lateral.
TEHNICA OPERATORIE
Difera in functie de specie,astfel:
-la bovine: calea de acces este cea bucala.Se aplica speculumul
bucal,iar in lipsa acestuia se aplica un calus.Sonda lubrefiata se introduce
prin cavitatea bucala,faringe si se ajunge in esofag.Prin palparea jgheabului
jugular se urmareste inaintarea sondei spre prestomace.Nu se va forta
inaintarea sondei deoarece in traiectul ei intalneste trei obstacole:valul
palatin,intrarea esofagului si cardia.
Atunci cand prin cateterism se urmareste impingerea unui corp strain
situat in esofagul toracic asupra sondei se va exercita o presiune moderata si
continua pentru a invinge contractia spasmotica a esofagului pe corpul
strain.
Patrunderea sondei in stomac este marcata de un zgomot de
lichid.Permeabilizarea esofagului este urmata de reluarea imediata a
deglutitiei si eructatiei.In cazul in care cateterismul esofagian se practica
pentru dezobstruarea esofagului se recomanda punctia rumenului.

27

-la cabaline: contentia in picioare cu iavasaua la ureche.Se executa


sondajul nazo-esofagian care evita primul obstacol-valul palatin.
La animalele mici se executa cu reserve.
Daca sonda forteaza glota animalul va reactiona prin tuse.Se intrerupe
sondajul si se reia dupa ce animalul se linisteste.
ACCIDENTE SI COMPLICATII
-introducerea sondei in trahee se retrage sonda si i se imprima
directia corecta;
-desirarea peretelui esofagian atunci cand se forteaza sonda sau daca
aceasta este prea rigida;
-cand se desira mucoasa esofagiana vindecarea se produce in 3-4 zile;
-cand desirarea intereseaza tot perete apar abcese si flegmoane care
vor afecta starea generala a animalului;
-afectarea esofagului intratoracic-apar flegmoane cu evolutii grave
producand compresiuni pe cordonul vago-simpatic rezultand moartea
animalului.
2)EXTRAGEREA CORPILOR STRAINI ESOFAGIENI
Se recomanda in cazul localizarii corpilor straini in portiunea
cervicala a esofagului cand prin palpari corpul strain poate fi adus spre
faringe si extras prin cavitatea bucala.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-pense pentru extragerea corpilor straini pentru
animalele mici;
-pense pentru extragerea corpilor straini la bovine cu
brate lungi.
Contentia:-la animalele mari in pozitie patrupodala;
-la animalele mici in decubit lateral.
Linistea operatorie:-nu se recomanda.
TEHNICA OPERATORIE
Se deplaseaza corpul strain spre faringe.In acest scop,operatorul se
aseaza in partea dreapta a gatului,trece bratul stang peste gat si prin palpari
bimanuale pe corpul strain se incearca aducerea acestuia spre faringe.In
cazul fericit,odata corpul strain ajuns in faringe,animalul il poate expulza
printr-un acces de tuse.

28

Daca nu-l expulzeaza se aplica speculum bucal,se introduce mana in


cavitatea bucala inarmata cu o sarma cu carlig care se introduce in corpul
strain,dupa care se extrage.
La animalele mici,frecvent, se intalnesc obstructii cu oase
cervicale.Pentru oase exista pense speciale cu un brat fix si unul mobil cu
ajutorul carora se prinde corpul strain si prin tractiuni usoare si sacadate se
incearca extragerea.
Cand corpul strain nu poate fi extras se recomanda esofagotomia.

3)ESOFAGOTOMIA
Consta in deschiderea longitudinala a esofagului.Se practica pentru
extragerea corpilor straini deglutiti opriti in portiunea cervicala a
esofagului.Afectiunea se intalneste la bovine si la carnivore.Se mai
recomanda in crearea unei fistule esofagiene,extirparea unor tumori sau
remedierea unui diverticul esofagien.Interventia este contraindicata in cazul
in care corpul strain prin forma si dimensiuni a determinat leziuni grave a
peretelui esofagian.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura;
-matase nr.5 si nr.10;
-catgut nr.1 sau nr.0.
Contentia:-in decubit lateral drept cu capul intins pe gat.
Linistea operatorie:-tranchilizare si infiltratie pe linia de incizie.
Campul operator:-tundere,radere,dezinfectie.
Locul de electie:-difera functie cu specia sau in cadrul aceleeasi specii
exista mai multe posibilitati de abordare a esofagului.
La cabaline incizia pielii si straturilor se face in jgheabul jugular stang
in dreptul vertebrelor 4-6 sau la locul de stationare a corpului strain.Incizia
poate fi deasupra jugularei pe marginea inferioara a cleido-mastoidianului
sau sub jugulara deasupra sterno-mandibularului.Pe deasupra jugularei calea
de acces este mai scurta,sub jugulara se asigura un drenaj mai bun.
La rumegatoare calea de acces poate si ca si la cabaline sau pe fata
ventrala a gatului printre muschii sternomandibulari.Asa se previne
traumatizarea jugularei,carotidei.
La carnivore calea de acces este pe fata ventrala a gatului.
29

Instrumentarul se aseaza in doua tavi:pentru interventia aseptica si una


pentru interventia septica.
La locul de electi se face o incizie cat marimea corpului strain care
intereseaza pielea si tesutul subcutanat,se aplica departatoare si stratul
muscular se dilacereaza bont.Plaga va avea forma unui trunchi de con cu
baza mica spre esofag pentru a se evita formarea buzunarelor.Peretele
esofagian se izoleaza partial(este contraindicata izolarea peretelui de jur
imprejur pentru ca profund se formeaza buzunare si se acumuleaza secretii).
Deschiderea esofagului:-se aplica al II-lea rand de campuri,cu
bisturiul se face o butoniera in sens longitudinal si cu foarfecele sau cu
bisturiul pe sonda canelata incizia se largeste.Prin plaga create cu o pensa se
extrage corpul strain fara a traumatiza mucoasa esofagului.
Sutura esofagului:
-sutura pe segmentele tubului digestive se fac trietajat:
-sutura muco-mucoasa cu matase:
-sutura musculo-musculoasa cu catgut;
-sutura sero-seroasa cu catgut.
Sutura 1. se face cu matase in fir continuu si trebuie stransa bucla
langa bucla;
Sutura2. se face cu catgut in fir continuu;
Sutura 3. a tesutului periesofagian cu catgut in fir continuu.
Suturile se fac cu ac drept si fara portac.
Stratul muscular dilacerat se poate sutura cu cateva fire de catgut
separat.Pielea se sutureaza cu matase in fire separate si decliv se aplica un
tub de dren ferestruit.
4)INGLUVIOTOMIA
Deschiderea chirurgicala a gusii in indigestia ingluviala cronica cand
procedeele terapeutice nu au dat rezultat.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura.
Contentia:-pasarea se va contentiona in pozitie naturala sezand sau in
decubit lateral.Cea in decubit dorsal produce moartea pasarii prin asfixie
prin compresarea gusii pe trahee.
Campul operator:-fata ventrala a gusii se pregateste prin deplumare.
Nu se anesteziaza.
TEHNICA OPERATORIE

30

Deschiderea gusii se face printr-o incizie de 5-6 cm in planul median


care intereseaza pielea si peretele ingluvial.Dupa deschidere se evacueaza
continutul cu o spatula,dupa care se face lavajul buzelor plagii
ingluviale,apoi se sutureaza printr-o sutura bietajata:o sutura in bloc cu
matase in fir continuu si una de infundare cu catgut in fir continuu.Pielea se
sutureaza cu matase in fire separate sau in fir continuu.
Postoperator se recomanda regim lactat.

CURS 6
21.11.2007
OPERATII PE VENA JUGULARA
LEGAREA VENEI JUGULARE
Urmareste oprirea reversarii de sange in caz de accidente grave
sau tromboflebita hemoragica.In cazul tromboflebitei poate fi
iatropatie cand injectii i.v. sunt facute defectuos.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura;
-acul Deschamps;
-snur pentru legat vasul.
Contentia:-decubit lateral.
Linistea operatorie:-tranchilizare.
TEHNICA OPERATORIE
Descoperirea vasului.Cu bisturiul se face o incizie paralela cu
vena deasupra muschiului sternomandibular interesand pielea si
muschiul pielos.
Izolarea vasului.Cu sonda canelata sau cu o pensa hemostatica
inchisa-se face pe o lungime incat peretele venei sa fie
sanatos.Hemostaza se asigura prin forcipresura si ligatura.
Legarea vasului.Cu acul Deschamps se trece un fir gros de
matase sub capatul vasului realizand o ligatura mediata.Folosirea atei
chirurgicale simple este contraindicate pentru ca prin strangere poate
taia vasul.
Inchiderea plagii cutanate se executa cu matase in fire separate
si decliv se aplica un tub de dren.
31

Postoperator:animalul supus cateva zile la dieta,dupa care


alimente semilichide deoarece miscarile de masticatie pot mobilize
ligatura.Dupa operatie se va produce un edem al regiunii cervicale si a
capului.Acest edem va ceda in cateva zile prin instalarea circulatiei
sanguine colaterale.
Tubul de dren se scoate dupa incetarea secretiilor.Vindecarea se
face dupa 2-3 saptamani cand animalul se poate utiliza la serviciu.
REZECTIA VENEI JUGULARE
Extirparea unei portiuni de vena in caz de tromboflebita
supurativa.Lungimea portiunii de vas excizate poate fi de la cativa
centimetri sau pe toata lungimea jghebului.Cand portiunea de vas
traumatizata este mica se opereaza prin procedeul clasic,cand este
traumatizata toata vena se opereaza prin procedeul Cebotarev.
Procedeul classic
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura;
-acul Deschamps;
-snur pentru legat vasul.
Contentia:-decubit lateral.
Linistea operatorie:-tranchilizare.
TEHNICA OPERATORIE
Se executa incizia pielii si a muschiului pielos in jghebul
jugular pe toata lungimea vasului afectat descoperind si vas sanatos.Se
izoleaza vasul pe lungimea afectata plus 2-3 cm de vas sanatos.Cu
acul Deschamps se leaga cele doua capete ale vasului,mai intai cel
periferic si apoi cel central.Unii autori recomanda doua ligaturi pe
fiecare capat din care una mediata permanenta si una la 2-3 cm
imediata,rezectia venei executandu-se intre ligaturi.Prin aceasta se
previne scurgerea materialului purulent in plaga operatorie.A doua
ligatura poate fi inlocuita prin aplicarea penselor hemostatice.Odata
cu rezectia venei jugulare se excizeaza si tesuturile necrozate din
jgheabul jugular.
Plaga operatorie se sutureaza cu matase in fire separate sub tub
de dren.
Procedeul Cebotarev
TEHNICA OPERATORIE

32

Se practica mai multe incizii succesive:prima spre ramura


recurbata a mandibulei pe tesut venos sanatos si ultima la intrarea
pieptului pe tesut venos sanatos.Prin aceste incizii se face rezectia
venei in totalitate.Plagile se sutureaza.
OPERATII PE COLOANA VERTEBRALA
AMPUTAREA COZII
Se recomanda in scop terapeutic,estetic si economic.
In scop terapeutic,la toate speciile In caz de tumori, gangrena
cozii,osteomielita,leziuni traumatice grave.
In scop economic,la miei si purcei.La purcei pentru a impiedica
codofagia,la miei pentru a preveni murdarirea lanai,mamelei si a
miazelor cutanate.
In scop estetic la diverse rase de caini pentru incadrarea in
standardul rasei.
Interventiile economice si estetice se fac de obicei in prima
saptamana de viata.Aceasta are avantajul ca socul este minim si
hemoragia mica.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura;
-garou;
-termocauter sau electrocauter.
Contentia:-la animalele mari in picioare ca pentru monta;
-la animalele mici in decubit sterno-abdominal.
Linistea operatorie:-tranchilizare la animalele mari;
-infiltratie locala la animalele mici.
Locul de electie:-tunderea si raderea perilor;
-dezinfectie;
-in functie de scopul urmarit: terapeutic-o
portiune din coada sanatoasa;economic-2-3 vertebre;estetic-dupa
standardul rasei.
TEHNICA OPERATORIE
Indiferent de forma dorita,amputarea cozii se executa la nivelul
unui disc intervertebral.Identificarea discului se realizeaza prin
palpare sau prin tatonare cu acul(acul nu patrunde prin capul
vertebrei).
Coada poate fi amputata:
33

a)circular;
b)cu lamboul.
a)La animalele mari cu ajutorul codotomului,la miei si purcei
cu termocauterul,iar la catei cu bisturiul sau cu foarfece.
La catei se executa in prima saptamana de viata dupa
urmatoarea tehnica:un ajutor contentioneaza coada tragand pielea spre
baza cozii.Se asigara astfel contentia si hemostaza provizorie.Cu
foarfece si bisturiul se executa amputarea circulara.
b)Se practica la carnivore in scop estetic incepand de la varsta
de o saptamana.
Un ajutor contentioneaza coada tragand pielea spre baza
cozii.Operatorul cu bisturiul executa doua lambouri(unul dorsal si
unul ventral) cu concavitatea spre baza cozii.Aceste lambouri trebuie
sa fie suficient de lungi sa acopere portiunea musculo-osoasa,dar nu
prea lungi deoarece dupa sutura se formeaza o cavitate in care se
aduna exsudat.Dupa executarea lambourilor se sectioneaza coada la
nivelul unui disc intervertebral.
Sectionarea corpului vertebrei sau bontul cozii postoperator
ramane dureros.
Hemostaza definitiva se asigura prin ligatura cu catgut. Ajutorul
slabeste contentia cozii.Pielea se sutureaza cu matase in fire separate.
OPERATII PE PERETII SI ORGANE TORACICE
OPERATIA IN FLEGMONUL GREBANULUI
Se indica in flegmonul grebanului la cal cu urmatoarele
manifestari clinice:infiltratia supurativa a spatiilor conjunctive suprasi subscapulare cu afectarea ligamentului cervical si necroza
apofizelor dorsale cu urmatoarea etiologie:muscaturi intre
animale,hamuri rau ajustate.
Interventia este remediul unic care asigura drenajul si
favorizeaza cicatrizarea.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza;
-chiureta;
-cutitul Buss;
-fierastrau cu sarma;
34

-cleste ciupitor de os.


Contentia:-pe animalul in picioare,in travaliu cu iavasaua
aplicata.Contentia in decubit lateral asigura o liniste operatorie buna
dar nu asigura un bun drenaj.
Locul de electie:-versantii grebanului.
Locul operator:-tundere si dezinfectie;
-spalarea cu apa si sapun.
TEHNICA OPERATORIE
Inainte de operatie se recomanda ca pe versantii grebanului sa
se aplice o vezicatoare cu biiodura de mercur .Se recomanda a se
excuta pe versantii grabanului incizii verticale paralele,uneori
recomandandu-se ca unele din incizii sa treaca si prin fistulele
purulente.Distanta dintre doua incizii se recomanda a fi de 5-6 cm in
asa fel incat postoperator sa nu se necrozeze pielea.Lungimea
inciziilor este executata in asa fel sa asigure drenajul si sa nu se
formeze buzunare.
Dupa executarea inciziilor,cu chiureta se racleaza tesuturi moi
necrozate.Hemostaza se asigura prin aplicarea pe tesuturile incizate a
unor pense hemostatice care se mentin 24 de ore.In cavitati se
introduc mese de tifon imbibate in Lotagen(Racilir) care are efect
hemostatic si elimina tesuturile necrozate.Mesele se schimba la 48 de
ore dupa care plagile se trateaza prin aspersiuni cu eter iodoformat
10%.
Tratamentul postoperator dureaza 30-40-60 de zile.Postoperator
animalul se recomanda a fi cazat in adapost igienic,iar furajele sa fie
administrate la nivelul gatului(infectia purulenta astfel nu poate
ajunge la ligamentul cervical).

CURS 7
28.11.2007
TORACOTOMIA
Deschiderea cavitatii toracice in scop terapeutic in unele
interventii pe organe toracice (pericard, esofag,pulmon).Toracotomia
in raport cu specia poate fi prin:
a)rezectie de coasta;
35

b)toracotomia intercostala.
REZECTIA DE COASTA
Se executa la animalele mari pentru crearea accesului operator
in vederea abordarii viscerelor toracale.Se executa si in scop
terapeutic in caz de fractura costala cominutiva (coasta este
zdrobita),osteomielita costala sau tumori costale.
La bovine coasta se rezeca mai usor decat la cabaline deoarece
fascia endotoracica este mai rezistenta.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura;
-decolator de periost;
-cleste ciupitor de os;
-reneta;
-foaie de jales;
-costotom:
-fierastrau cu sarma.
Contentia:-decubit lateral pe partea sanatoasa.
Linistea operatorie:-tranchilizare asociata cu blocajul muschilor
intercostali si infiltratie pe linia de incizie.
Campul operator:-tundere si dezinfectie.
TEHNICA OPERATORIE
-toracocenteza pentru a crea pneumotoraxul artificial.
-descoperirea coastei rezecabile.Cu bisturiul se face o incizie
longitudinala pe mijlocul coastei care intereseaza pielea,fascia
superficiala,muschiul pielos si stratul muscular pana la periost.
-deperiostarea si rezectia coastei.Cu ajutorul departatoarelor se
trag lateral buzele plagii musculare descoperind coasta acoperita cu
periost.Cu bisturiul se sectioneaza longitudinal periostul ,iar la
extremitatea posterioara si cea inferioara pe coasta se incizeaza
periostul transversal.Cu decolatorul de periost sau foarfecele inchis se
decoleaza periostul de pe fata externa a coastei.
Coasta fara periost va fi sectionata cu ajutorul costotomului sau
cu ajutorul fierastraului.Avand in vedere ca aceasta manopera este
dificila prezentand riscul de a deschide fascia endotoracica,unii autori
recomanda ca sectionarea coastei la nivel superior sa se faca cu
ajutorul clestelui ciupitor de os sau al renetei.Dupa sectionare se trage
de coasta sectionata si cu foaia de jales se desprinde periostul de pe
fata interna a coastei.Dupa decolarea periostului in unghiul
36

inferior,coasta se sectioneaza cu fierastraul cu sarma. Periostul


costal,fascia endotoracica si pleura parietala se sectioneaza cu
bisturiul.
-inchiderea plagii operatorii.Daca rezectia de coasta a avut scop
numai aceasta interventie,plaga se inchide printr-o sutura bietajata:
-in primul plan periostul costal cu catgut in fir
continuu,musculature cu catgut in fir continuu;
-in al doilea plan pielea cu matase in fire separate.
Inchiderea plagii se face numai sub tub de dren.
Daca prin rezectia de coasta se patrunde in cavitatea
toracica,plaga se sutureaza trietajat:
-pleura parietala,fascia endotoracica,periostul cu catgut in fir
continuu;
-musculatura cu catgut in fir continuu;
-pielea cu matase in fire separate.
TORACOTOMIA INTERCOSTALA
Se practica la animalele mici la care elasticitatea arcului costal
permite departarea coastelor si crearea accesului operator.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura;
-aparat de intubatie traheala pentru respiratie
etajata.
Contentia:-decubit lateral pe partea sanatoasa.
Linistea
operatorie:-intubatie
traheala,blocajul
nervilor
intercostali,infiltratie pe linia de incizie.
Locul de electie:-tundere si dezinfectie.
TEHNICA OPERATORIE
-sectionarea pielii si a tesuturilor subiacente.Incizia cutanata
intereseaza toata lungimea peretelui toracic din regiunea spinala pana
la articulatia condrocostala.
-se sectioneaza tesutul muscular intercostal cat mai aproape de
coasta posterioara.Prin aceasta se evita traumatizarea cordonului
vasculonervos intercostal.
-in momentul deschiderii cavitatii toracice se insufla aer in
pulmon fara a desprinde pulmonul producand leziuni alveolare.
-incizia fasciei endotoracice si a pleurei parietale se va executa
intr-un moment de expiratie pentru a nu traumatiza pulmonul.
37

-inchiderea cavitatii toracice.Unii autori recomanda o sutura


trietajata:
-pleura parietala si fascia endotoracica cu catgut in fir
continuu;
-stratul muscular cu catgut in fir continuu;
-pielea cu matase in fire separate.
Sutura bietajata:
-pleura parietala,fascia endotoracica si musculature cu catgut
in fir continuu;
-pielea cu matase in fire separate.
Pentru ca plaga sa fie inchisa etans un ajutor apropie coastele
adiacente si operatorul trece cu firul de catgut si dupa coasta.Ultima
bucla se executa intr-un moment de inspiratie.
PERICARDOTOMIA LA BOVINE
Consta in deschiderea sacului pericardic.Ca operatie adjuvantarezectia de coasta.Deschiderea sacului pericardic are drept scop
indepartarea corpilor straini si a continutului purulent in pericardita
traumatica
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura;
-instrumentar pentru rezectia de coasta.
Campul operator:-tundere,radere,dezinfectie intre spatiile
costale 3-7.
Linistea operatorie: -tranchilizare, blocajul nervilor intercostali.
Contentia:-rezectia de coasta se recomanda a fi facuta pe
animalul contentionat in decubit;
-toracotomia propriu-zisa si pericardotomia se face pe
animalul in picioare prin aceasta asigurandu-se un bun drenaj.
TEHNICA OPERATORIE
Se executa rezectia de coasta,respective a coastei a cincea.Se
deschide cavitatea pleurala prin incizia periostului costa,fasciei
endotoracice si pleurei parietale.Se examineaza pulmonul stang,cordul
si sacul pericardic,apreciind gravitatea leziunilor si identificarea
corpului strain.
38

Daca nu sunt leziuni grave ale sacului pericardic se aduce o


portiune din sacul pericardic in plaga operatorie,dupa care se executa
pericardopexia(pexie=a fixa).Pentru aceasta sacul pericardic se
sutureaza la perete plagii musculare. Sutura se face cu un fir subtire de
matase fara a perfora sacul pericardic.Prin aceasta manopera se
previne revarsarea continutului purulent din cavitatea pleurala in
cavitatea toracica.Se aplica al doilea rand de campuri.In mijlocul
pericardopexiei se executa deschiderea pericardului. Se dreneaza
continutul purulent,se desprind aderentele fibrinoase,se cauta si se
indeparteaza corpii straini.
Se executa lavajul cavitatii pericardice cu solutie de antibiotice.
Inchiderea sacului pericardic se face printr-o sutura bietajata cu
catgut.Se indeparteaza pericardopexia si sacul pericardic se repune in
cavitatea toracica.
Se executa inchiderea cavitatii toracice bi- sau trietajat.
In cazul in care procesul inflamator face ca sacul pericardic sa
adere la pleura parietala in momentul in care se deschide cavitatea
toracica avand in vedere aderentele se deschide si sacul pericardic.In
acest caz nu mai e nevoie de pericardopexie.

OPERATII PE PERETELE SI VISCERE ABDOMINALE


LAPARATOMIA(CELIOTOMIA)
Se executa in scop de diagnostice sau ca operatie adjuvanta in
interventii pe organele din cavitatea abdominala.
PREGATIRI PREOPERATORII
In interventiile pe cavitatea abdominala preoperator se
recomanda cu 24 de ore dieta alimentara,iar in ziua operatiei si dieta
hidrica.Rolul este de a evita balonarea anselor intestinale care prin
aceasta stare se pot angaja intraoperator in plaga abdominala
ingreunand actul operator sau pot fi traumatizate.
Linistea operatorie:-tranchilizare,anestezie epidurala inalta sau
joasa,anestezie(blocaj)paralombar(a),infiltratii pe linia de incizie.

39

Contentia:-datorita faptului ca laparatomia se poate executa la


diferite nivele in raport cu specia si scopul urmarit, alegerea pozitiei
depinde de locul de electie adoptat de chirurg.Animalul poate fi
contentionat in decubit dorsal,lateral,la taurine in interventii pe
rumen,intestine,ovare contentie in picioare.
Locul de electie:-difera dupa scopul urmarit.Din acest punct de
vedere deosebim urmatoarele tipuri de laparatomie:
1)laparatomia mediana ventrala;
2)laparatomia paramediana ventrala;
3)laparatomia ventrolaterala in cezariana la bovine;
4)laparatomia laterala in golul flancului sau in tesitura
flancului;
5)laparatomia ingvinala;
6)laparatomia pe cale vaginala.
1)LAPARATOMIA MEDIANA VENTRALA
Se practica la animalele mici intrucat permita accesul operator
la toate viscerele abdominale.Este putin traumatizanta,iar hemoragia
este mica.La animalele mare prezinta dezavantajul ca cicatricea
formata prezinta o rezistenta scazuta in raport cu greutatea viscerelor
abdominale.Se practica la animalele mari in caz de hernie abdominala.
Pentru interventie,animalul se contentioneaza in decubit
dorsal,iar dupa locul unde se executa laparatomia pe linia alba,in
raport cu cicatricea ombilicala,laparatomia poate fi preombilicala(de
la stern la ombilic) si postombilicala(de la ombilic la pubis).In primul
caz se abordeaza organele postdiafragmatice,in al doilea caz in
ovariectomii,etc.
TEHNICA OPERATORIE
Se executa incizia pielii si a tesuturilor subiacente inclusive
peritoneul.Cu ajutorul bisturiul se practica o incizie la nivelul liniei
albe care intereseaza pielea si aponevrozele muschilor care alcatuiesc
linia alba.Hemoragia este absenta.De cele mai multe ori ,odata cu
deschiderea stratului aponevrotic se incizeaza si peritoneul parietal.
La animalele cu stare buna de intretinere intre stratul
aponevrotic si peritoneu se interpune un strat adipos.In acest caz se
prinde peritoneul cu o pensa,se executa un pliu avand grija ca in acel
pliu sa nu fie ansa intestinala,dupa care in pliul format se face o
40

butoniera.Prin aceasta plaga operatorie se largeste printr-o incizie cu


foarfece pe pulpa degetului sau prin butoniera se introduce sonda
canelata si plaga se largeste cu ajutorul bisturiului printr-o incizie
dinauntru in afara.In ambele cazuri se executa o incizie pe
conducator.Se exploreaza cavitatea abdominala prin palpare si
inspectie.
Inchiderea cavitatii abdominale se face printr-o sutura
bietajata:una musculoperitoneala si una fibroperitoneala. Aceasta
sutura se face cu catgut in fir continuu,avand grija ca intre buzele in
timpul suturii sa nu fie prins tesut adipos.Pielea se sutureaza cu
matase in fire separate.
2)LAPARATOMIA PARAMEDIANA VENTRALA
Se recomanda la animalele mici,in special la masculi,in
laparatomia postombilicala la care localizarea furoului impiedica
executarea laparatomiei pe linia alba.
Patrunderea in cavitatea abdominala se executa prin traversul
muschiului drept abdominal.Prezinta avantajul ca cicatricea operatorie
este mai rezistenta,dar are dezavantajul ca interventia este mai
hemoragica si portiunea de muschi dintre linia alba si
incizie,postoperator,se poate atrofia.Pentru a preveni acest neajuns se
executa paramedian ventral numai incizia cutanata,dupa care pielea si
furoul se imping lateral,iar laparatomia propriu-zisa se executa pe
linia alba.
Plaga operatorie se inchide similar cu laparatomia mediana
ventrala.

CURS 8
05.12.2007
3)LAPARATOMIA VENTROLATERALA
Se recomanda in histerotomie.Locul de electie este in regiunea
ventrolaterala stanga ,deasupra pliului iei si deasupra venei
41

mamare.Incizia peretelui abdominal este paralela cu vena mamara si


intereseaza toate straturile pe o lungime de aproximativ 30-35 cm.
Incizia intereseaza si muschiul drept abdominal formand o
cicatrice rezistenta.Postoperator,prezenta rumenului face sa nu se
produca aderente.Hemostaza se asigura prin forcipresura si ligatura.
Laparorafia se executa trietajat:
-peritoneul cu catgut in fir continuu;
-stratul muscular cu catgut in fir continuu;
-pielea cu matase in fire separate.
Decliv se aplica un tub de dren.

4)LAPARATOMIA LATERALA IN TESITURA FLANCULUI


Se executa in jumatatea inferioara a flancului si creaza acces
operator in criptorhidie,ovariectomie,histerotomie.
Tehnica previne postoperator pericolul eventratiei si
evisceratiei.Patrunderea chirurgicala in cavitatea abdominala prin
acest procedeu se poate realiza prin dilacerarea stratului muscular sau
prin sectionarea tuturor straturilor cand este nevoie de acces operator
larg.
Incizia cutanata poate fi verticala sau oblica in directia fibrelor
musculare a oblicului extern sau a oblicului intern. Cand se executa
prin dilacerare in fiecare strat muscular se face cate o butoniera dupa
care musculature se dilacereaza. Prin dilacerare hemoragia este
minima.
In cazul sectionarii,se sectioneaza toate straturile anatomice,se
ajunge la peritoneu pe care se face un pliu dupa care se sectioneaza.
Laparorafia se executa in functie de tehnica laparatomiei.In caz
de dilacerare se sutureaza peritoneul,musculatura putand ramane
nesuturata ,pielea se sutureaza cu matase in fire separate.In cazul
sectionarii tuturor straturilor se face o sutura bietajata
musculoperitoneala si cutanata.
4)LAPARATOMIA LATERALA IN FOSA PARALOMBARA

42

Se executa in scobitura flancului in interventii pe


rumen,ovare,rinichi.
Locul de electie:-la egala distanta dintre ultima coasta si
unghiul extern al iliumului sau la 2-3 cm de ultima coasta si 3-4 cm de
apofizele transverse lombare.De obicei se executa prin sectionarea
tuturor straturilor.Laparorafia se executa trietajat.
5)LAPARATOMIA INGVINALA
Se recomanda in caz de hernie ingvino-scrotala sau la
carnivorele femele in hernia uterului.
6)LAPARATOMIA VAGINALA(COLPOTOMIA)
Locul de electie:-in fundul de sac dorsal al vaginului deasupra
cervixului.
Se recomanda in ovariectomie la vaca si iapa.
Plaga operatorie nu se sutureaza.
Tratamentul postoperator in laparatomie:
-indiferent de calea de acces animalul va fi cazat intr-un adapost
igienic,animalele mari trebuie sa fie legate scurt pentru a nu
traumatiza plaga,la animalele mici se pot face camasi sau aplica
coliere;
-plaga va fi supravegheata zilnic pentru a interveni precoce in
caz de accidente;
-alimentatia va fi redusa cantitativ si administrata in tainuri mici
si dese;
-plaga se va pensula cu tinctura de iod sau la animalele mari se
pot aplica vezicatori;
-pentru a preveni peritonita se administreaza antibiotice pe cale
generala.
Accidente si complicatii in laparatomie
1)Eventratia;
2)Evisceratia;
3)Peritonita;
43

4)Supuratia plagii operatorii.


1)Eventratia este consecinta cedarii suturii musculo-peritoneale
si viscerele abdominale se deplaseaza subcutanat.Se produce cand
firul de catgut nu a fost cel recomandat,adica fir prea subtire.Se ami
preduce cand animalul isi traumatizeaza plaga sau cand nu se respecta
regimul alimentar postoperator.
Eventratia poate sa apara si tardiv cand in timpul suturii nu a
fost prins peritoneul sau cand in sutura s-a interpus tesut adipos.
Tratamentul este tot chirurgical si consta in indepartarea firele
cutanate si refacerea suturii.
2)Evisceratia apare consecutiv cedarii tuturor suturilor si
viscerele abdominale iau contact cu exteriorul.Accidentul impune
interventia de urgenta prin toaleta organelor eviscerate,verificarea
integritatii lor,viabilitatii anselor dupa care se repun in cavitate si se
refac suturile.
3)Peritonita se datoreaza nerespectarii regulilor de asepsie si
antisepsie sau cand traumatismul operator este violentPoate sa apara si
prin prelungirea exagerata a actului operator.Se trateaza cu instituirea
tratamentului cu antibiotice de ultima generatie.
4)Supuratia plagii apare atunci cand nu s-au respectat regulile
de asepsie si antisepsie si cand firele cutanate nu au fost scoase la
timp sau cand la sutura musculoperitoneala s-a folosit fir neresorbabil.
In cavitatea peritoneala se intra si se iese repede.La sutura
peretelui muscular obligatoriu trebuie prins peritoneul.

RUMINOTOMIA LA BOVINE
Reprezinta interventia de deschidere a rumenului.
Indicatii si contraindicatii:
-in toate cazurile in care exista in rumen sau retea un corp strain
susceptibil de a produce ruminite si reticulite.Se recomanda a se face
in primele 8-10 zile de la aparitia semnelor clinice;
-in indigestia prin supraincarcare a rumenului.La recomandarea
interventiei se tine cont de varsta,starea de intretinere,rezistenta si
valoarea economica;
-este contraindicata la animalele cu stare foarte buna de
intretinere cand valorificarea prin abataj este mai avantajoasa.Nu se
44

recomanda la animalele cu tulburari circulatorii grave,cu edem de


staza la nivelul salbei,puls venos pozitiv,dureri toracice,respiratie
grea.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar :-incizie-hemostaza-sutura ;
-departatoare ;
-pense speciale in T pentru peretele ruminal.In
lipsa acestora,pense hemostatice obisnuite a caror brate se protejeaza
cu tuburi de cauciuc ;
-manson de cauciuc pentru protectia mucoasei
ruminale si pentru protectia mainii operatorului.
Instrumentarul va fi asezat in doua tavi pentru operatia aseptica
si cea septica.
Linistea operatorie :-anestezie epidurala sau blocajul
paralombar si infiltratie pe linia de incizie.Nu se recomanda
tranchilizarea pentru ca animalele se culca.
Contentia :-animalul in picioare,in travaliu sau langa un perete.
Locul de electie :-golul flancului stang.
Campul operator :-tundere,radere si dezinfectie.
TEHNICA OPERATORIE
Se executa laparatomia in golul flancului stang prin incizarea
tuturor straturilor pe o distanta de 25-30 cm.Hemostaza se asigura prin
forcipresura si ligatura.Se exploreaza cavitatea abdominala,operatorul
introducand mana in cavitatea abdominala si se exploreaza prin
palpare peretele ruminal,reteaua,ficatul pentru a descoperi eventualele
aderente a unor procese septice.In cazul unor leziuni grave plaga
peretelui abdominal se inchide si animalul se dirijeaza spre abator.In
cazul in care nu sunt leziuni cu mana se prinde o portiune din sacul
dorsal al rumenului si se aduce in plaga executand ruminopexia.
Aceasta fixare se recomanda a se executa de jur imprejur si
previne scurgerea continutului ruminal in cavitatea abdominala.Se
foloseste fir de matase care trece numai prin seroasa peretelui ruminal.
Se deschide rumenul in mijlocul fixarii pe o distanta de 20-25
cm.Se aplica pensele pentru rumen,se introduce mana in rumen si se
cauta corpii straini si se extrag.Pentru a nu introduce mana de mai
multe ori in rumen,se poate introduce un magnet sau un cartof in care
se infig corpii straini.
In caz de indigestie prin supraincarcare se evacueaza
continutul.In caz de sedimentoza depunerile se indeparteaza. In cazul

45

fitobezoarelor cu material textil acestea intai se zdrobesc si apoi se


extrag.
Ruminorafia se executa printr-o sutura trietajata :
-muco-mucoasa cu matase in fir continuu executand o sutura
stransa ;
-musculo-musculoasa cu catgut in fir continuu;
-sero-seroasa cu catgut in fir continuu.
Se executa lavajul peretelui ruminal,se indeparteaza
ruminopexia dupa care pe plaga ruminala se aplica un
unguent(asocilin) pentru a preveni aderentele sau se poate executa
omentopexia care consta in aducerea unei portiuni de epiplon pe plaga
ruminala si sutura acesteia la seroasa ruminala.
Laparorafia se face trietajat:
-peritoneul cu catgut;
-musculatura cu catgut;
-pielea cu matase in fire separate sub tub de dren.
Pentru a grabi cicatrizarea,postoperator, se poate aplica o
vezicatoare cu biiodura de mercur.
GASTROTOMIA LA CARNIVORE
Se recomanda la carnivore pentru extragerea
corpilor straini localizati in stomac sau in portiunea
terminala a esofagului toracic.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura.
Linistea operatorie:-tranchilizare si infiltratie pe
linia de incizie.
Campul operator :-tundere si radere.
Contentia:-decubit dorsal.
TEHNICA OPERATORIE
Se executa laparatomia mediana ventrala intre
apendicele xifoid si cicatricea ombilicala.Se cauta
stomacul si se aduce in plaga operatorie.Tractiunile pe
stomac vor fi moderate pentru ca tractiunile pe
ligamentele gastrice sunt foarte dureroase.Prin palpare
se identifica corpul strain si se aduce in partea stanga a
stomacului.Perete gastric se deschide intre mica si
marea curbura intr-o zona putin vascularizata.Corpul

46

strain se extrage cu o pensa.Cand corpul strain este


stationat in portiunea terminala a esofagului,stomacul
se deschide spre cardia.
Gastrorafia se executa printr-o sutura trietajata:
-muco-mucoasa cu matase;
-musculo-musculoasa cu catgut;
-sero-seroasa cu catgut.
CURS
12.12.2007

OPERATII IN DEPLASAREA ABOMASULUI LA


BOVINE
Stomacul glandular la bovine este plasat in partea
ventrala dreapta si nu prezinta legaturi anatomica
directe cu peretele abdominal.El este mentinut prin
marele epiplon care se insera pe rumen si marea
curbura a cheagului si micul epiplon pe mica curbura a
chiagului si fata exterioara a ficatului.Destinderea sau
desirarea,modificari topografice fac posibila deplasarea
cheagului.Se poate deplasa spre stanga pe sub rumen
sau spre dreapta urcand mult in flancul drept.Spre
dreapa este insotit si de torsiune.
Tratamentul conservativ : dieta, palpari profunde,
rostogolirea animalului nu dau rezultatele scontate.
Tratamentul operator este singurul remediu.Operatia
urmareste aducerea abomasului si prevenirea recidivei
prin omento- sau abomasopexie.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar :-incizie-hemostaza-sutura.
Linistea operatorie :-blocaj paralombar,infiltratie
pe linia de incizie.
TEHNICA OPERATORIE
In raport cu calea de acces operator.In cazul
deplasarii abomasului spre stanga se executa

47

laparatomia in flancul stang ca in ruminotomie.Se


introduce mana in cavitate si se palpeaza abomasul
destins cu gaze.Prin evacuarea gazelor se aduce o
portiune de abomas in plaga operatorie se delimiteaza
cu un al doilea rand de campuri si prin seroasa
organului se executa o sutura in punga de tutun a
seroasei.In mijlocul suturii se introduce trocarul.Dupa
evacuarea gazelor firul se strange si se extrage
trocarul.Sutura cu fir de matase se infunda printr-o
sutura cu catgut.Dupa evacuarea gazelor se impinge
cheagul de sus in jos pe sub rumen.
In caz de nereusita se executa laparatomia si in
flancul drept.Se exploreaza cavitatea abdominala,se
identifica duodenul si prin tractiuni usoare se aduce
cheagul din partea stanga in partea dreapta.Interventia
se poate opri aici inchizand cele doua plagi.Pentru a
preveni recidiva se fixeaza marele epiplon la perete
ventral.
Cu un fir de matase lung de aproximativ 4 m se
executa pe insertia marelui epiplon pe curbura chegului
in asa fel incat capetele firului sa ramana aproximativ
egale.La cele doua capete ale firului se adapteaza cate
un ac chirurgical pe care il protejam cu dopuri de
cauciuc.Operatorul
dupa
depunerea
abomasului
introduce mana in cavitatea abdominala cu un
ac,scoate dopul de cauciuc si trece firul cu acul in
dreptul cicatricei ombilicale,procedeaza identic si cu
celalalt fir.Firul se innoada spre exterior.
In deplasarea abomasului spre stanga accidentul
se poate remedia prin laparatomie ventrala dreapta.Se
introduce mana in cavitate,se palpeaza cheagul si se
aduce in pozitia anatomica.Pentru prevenirea recidivei
la sutura se fixeaza si sutura abomasului.
In deplasarea abomasului spre dreapta este o
urgenta chirugicala intrucat deplasarea este insotita si
de torsiune.
TEHNICA OPERATORIE
Se excuta laparatomia in flancul drept.Sectionarea
peritoneului se va face cu atentie pentru ca imediat sub

48

acesta se gaseste cheagul destins de gaze.Se executa


punctia cheagului si evacuarea gazelor dupa care se
detorsioneaza
si
se
repune
in
pozitie
anatomica.Laparorafia se executa printr-o sutura
trietajata.
INTERVENTII PE INTESTINE
ENTEROTOMIA
Reprezinta operatia de deschidere a intestinului printr-o incizie
longitudinala executata in partea opusa insertiei mezenterului.Interventia
este indicata pentru indepartarea corpilor straini.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar :-incizie-hemostaza-sutura ;
-departatoare ;
-pense de baraj intestinal.
Contentia:-la animalele mici in decubit dorsal;
-la cabaline in decubit lateral ;
-la bovine in picioare.
Locul de electie :-se pregateste prin tundere si radere.
TEHNICA OPERATORIE
Se executa laparatomia la locul de electie.Se exploreaza cavitatea
abdominala si se identifica ansele obstruate.Ansa obstruata se aduce in
campul operator si se aplica al doilea rand de campuri.De o parte si de alta a
corpului strain se aplica pensele de baraj intestinal.Daca in zona obstruata
intestinul prezinta leziuni usoare,se incearca deplasarea intestinului pe o
portiune de intestin sanatos.Cu bistruriul se deschide intestinul in sens
longitudinal pe o lungime cat marimea corpului strain.Incizia se recomanda
a fi executata intr-o zona putin vascularizata.Cu ajutorul unor pense se
extrag corpii straini dupa care buzele plagii se aseptizeaza dupa care se
executa o sutura trietajata :
-muco-mucoasa cu matase in fir continuu ;
-musculo-musculoasa cu catgut in fir continuu;
-sero-sroasa cu matase in fir continuu.
Se aplica un unguent pentru a preveni aderentele si organul se repune
in cavitatea abdominala.

49

ENTERECTOMIA SI ENTEROANASTOMOZA
Enterectomia reprezinta rezectia unei portiuni de intestin care prezinta
modificari ireversibile.
Enteroanastomoza reprezinta manopera de refacere a continuitatii si
restabilirea tranzitului.
Se recomanda in caz de plagi ale intestinului,dupa accidentul de
evisceratie cand peretele nu mai poate fi refacut prin suturi,in caz de
gangrana intestinului,hernia strangulata,invaginatia intestinala,tumori.Prin
gravitatea leziunilor interventia constituie o urgenta chirurgicala.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar :-incizie-hemostaza-sutura ;
-departatoare ;
-pense de baraj intestinal.
Contentia:-la animalele mici in decubit dorsal;
-la cabaline in decubit lateral ;
-la bovine in picioare.
Locul de electie :-se pregateste prin tundere si radere.
TEHNICA OPERATORIE
Se executa laparatomia,se exploreaza cavitatea abdominala,se
identifica si se aduce in plaga operatorie segmentul de intestin cu
afectiune.Manoperele de aducere in plaga operatorie nu vor fi brutale pentru
a nu se rupe perete intestinal si continutul intestinal sa nu ajunga in cavitatea
abdominala.Se aplica al doilea rand de campuri si se verifica viabilitatea
ansei cu clorura de sodiu.Daca ansa isi schimba culoarea inseamna ca
aceasta este viabila.
Rezectia de intestin se executa intre doua pense de baraj intestinal
care se aplica pe perete intestinal sanatos.Rezectia se executa langa pensele
de baraj sau la o distanta de 2-3 cm de pense in functie de tehnica ulterioara
de realizare a enteroanastomozei. Odata cu intestinul se rezeca si lama de
mezenter sub forma triunghiulara dupa ce in prealabil au fost ligaturate
vasele mezenterice.
Vasele mezenterice se ligatureaza in asa fel incat sa nu fie ligaturate
vase care iriga intestin sanatos.
Dupa rezectia de intestin se procedeaza la refacerea continuitatii si
restabilirea tranzitului :
1.enteroanastomoza termino-terminala care consta in asezarea
capetelor intestinale cap la cap dupa cere se sutureaza ;

50

2.enteroanastomoza latero-laterala-capetele intestinului se sutureaza


bont ,se aseaza in pozitie izoperistaltica dupa care se sutureaza ;
3.enteroanastomoza latero-terminala.
1.Enteroanastomoza termino-terminala
Se aplica pensele de baraj intestinal.Rezectia de intestin se executa la
aproximativ 3 cm de pensele de baraj.Odata cu intestinul se rezeca si lama
de mezenter.
Vladutiu recomanda a se executa trei suturi.Un ajutor apropie cu
pensele de baraj capetele intestinului si le prezinta cu deschiderile spre
operator.Operatorul executa o sutura sero-seroasa cu catgut pe marginile
adiacente pastrand capatul lung al firului,o sutura musculo-seroasa pe
marginile adiacente pastrand capatul lung al firului si o sutura mucomucoasa de jur imprejur cu matase.Se continua sutura musculo-seroasa si pe
cealalta jumatate si sero-seroasa si pe cealalta jumatate.Interventia se
termina prin sutura lamei de mezenter pentru a preveni hernia
transmezenterica.
In urma acestor trei suturi postoperator se va forma un burelet care va
ingusta lumenul intestinal.
Alti autori recomanda doua suturi :musculo-seroasa si muco-mucoasa.
2.Enteroanastomoza latero-laterala
Rezectia de intestin se executa langa pensele de baraj intestinal.In
spatele pensei se executa o sutura in punga de tutun cu matase,dupa care se
indeparteaza pensa,bontul se infunda printr-o sutura cu catgut in fir
continuu.Se procedeaza identic si la celalalt capat.
Intestinele suturate se aseaza in pozitie izoperistaltica.Pentru refacerea
tranzitului,ansele asezate in pozitie izoperistaltica sunt mentinute de catre un
ajutor.Operatorul executa o sutura sero-seroasa pe o lungime de 7-8 cm pe
fata opusa lui si pastreaza capatul lung al firului,dupa care cu ajutorul
bisturiului sectioneaza sero-musculoasa la fiecare bont.Sectiunea se executa
spre operator.Incizia se executa fara a traumatiza mucoasa.Cu ajutorul unui
fir de catgut se sutureaza si musculoasele pe partea opusa lui pastrand
capatul lung al firului.Cu bisturiul se deschid si seroasele.Cu ajutorul unui
fir de matase se sutureaza muco-mucoasa din partea opusa continuand si pe
partea dinspre operator de jur imprejur.Se continua sutura musculomusculoasa si cea sero-seroasa.Se sutureaza si lama mezenterului.
OPERATIA IN INVAGINATIA INTESTINALA

51

Consta in angajarea si strangularea unei anse in ansa imediat


urmatoare.Prin continut sau prin angajare se determina obstructia.
Interventia urmareste descoperirea ansei,devaginarea ei,iar in cazul in
care prezinta modificari ireversibile se executa enterotomia.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar :-incizie-hemostaza-sutura ;
-departatoare ;
-pense de baraj intestinal.
Contentia :-la animalele mici in decubit dorsal ;
-la cabaline in decubit lateral ;
-la bovine in picioare.
Locul de electie :-se pregateste prin tundere si radere.
TEHNICA OPERATORIE
Se executa laparatomia la locul de electie si se exploreaza cavitatea
abdominala.Se identifica ansa obstruata si se aduce in plaga operatorie.Ansa
se procedeaza cu un al doilea rand de campuri.Se produc desirari ale
seroasei.Se executa toaleta ansei,se aplica un unguent si se repuna in
cavitate.
OPERATII PE RECT SI ANUS
OPERATIA IN PROLAPSUL RECTAL
Reprezinta prolabarea mucoasei sau a intregului perete rectal prin
orificiul anal.Din acest punct de vedere prolapsul poate fi mucos(partial) sau
adevarat(total) cand prolabeaza tot rectul.
In cazul prolapsului rectal total masa prolabata este formata din doi
cilindri care adera la interior prin seroase si la exterior prezinta mucoase.In
functie de aspectul clinic tratamentul prolapsului rectal poate fi conservativ
sau radical.
Ca frecventa apare la toate speciile in special la purcei si carnivore.
Tratamentul conservator-repunerea mucoasei sau intregului perete
prolabat in cazul in care nu sunt modificari ireversibile si contentia organului
in pozitie anatomica prin sutura anusului in punga de tutun.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar :-sutura .
Contentia :-la purcei in pozitie verticala cu capul in jos ;
-daca este animal mare in pozitie patrupodala.
TEHNICA OPERATORIE
52

Masa prolabata se spala cu permanganat de potasiu dupa care se


aplica un unguent.Dupa ce pe masa prolabata s-a aplicat o compresa de
tifon,un camp operator se incearca repunerea masei prolabate prin
compresiuni usoare.Dupa repunere se verifica daca seroasele s-au dezlipit
una de alta.Aceasta manopera se realizeaza prin explorare transrectala sau
tuseu rectal.
Prevenirea recidivei se realizeaza printr-o sutura in punga de tutun la
nivelul anusului fara a traumatiza mucoasa rectala.Firul se va strange in asa
fel incat sa fie posibila defecarea dar sa nu produca recidiva.Firul se scoate
dupa 7-8 zile.
Tratamentul operator se executa in toate cazurile cand repunerea este
imposibila sau prezinta leziuni grave.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar :-incizie-hemostaza-sutura ;
-andrele .
Contentia :-decubit lateral.
Linistea operatorie :-tranchilizare si anestezie epidurala.
TEHNICA OPERATORIE
In fata acului prin masa prolabata se introduc andrelele in forma de
cruce sau se pot trece doua fire de matase.In fata lor se executa rezectia
masei prolabate.
In cazul folosirii firelor la locul de incrucisare se prind cu o pensa,se
sectioneaza rezultand patru fire.Acestea se innoada intre ele.Refacerea
continuitatii se realizeaza printr-o sutura musculo-seroasa care poate fi
catgut in fire separate sau in fir continuu,mucoasa cu matase in fire separate
sau in fir continuu.Se scot andrelele si plaga cutanata se repune in cavitatea
pelvina.

CURS 11

09.01.2008

OPERATII IN PROLAPSUL RECTAL LA CARNIVORE

53

Prolapsul rectal se poate remedia numai prin operatia de


colopexie.
PREGATIRI PREOPERATORII :-similare cu cele din
laparatomie.
Locul de electie :-mijlocul flancului stang.
Campul operator :-tundere,radere si dezinfectie.
TEHNICA OPERATORIE
-laparatomia in flancul stang:peritoneul se prinde intre doua
pense,intre pense se sectioneaza si se pastreaza in pense pentru sutura.
-explorarea cavitatii abdominale :se identifica colonul si se aduce
in plaga operatorie.Prin tractiuni usoare pe colon se incearca
remedierea colonului.
-fixarea colonului la peritoneul parietal.Pentru aceasta se executa
cateva scarificatii pe seroasa colonului si pe peritoneul parietal.La acest
nivel se trece cu un fir de catgut prin seroasa colonului si prin
peritoneul parietal.Prin aceasta fixare se mentine recidiva.
Laparorafia se executa etajat.
OPERATII IN ATREZIILE ANORECTALE
Anomaliile congenitale de dezvoltare anorectale sunt mai
frecvente la purcei si vitei si se caracterizeaza prin imperforarea
anusului,lipsa anusului,lipsa anusului si rectului, fistula ano-vaginala.
IMPERFORAREA ANUSULUI-dezvoltarea normala a orificiului
anal,insa lipsa tranzitului se datoreaza unei membrane plasata la 2-3 cm
in adancime.
Tratament :-cu o pensa sau cu o sonda canelata se perforeaza
aceasta membrana.
ATREZIA ANALA(LIPSA ANUSULUI)
In dreptul anusului neperforat se practica doua incizii in cruce,se
excizeaza lamboul pe jumatate sau din prima se executa cu foarfecele o
incizie eliptica.Cand se executa aceste incizii se va preveni
traumatizarea sfincterului anal.Cu o pensa se prinde capatul infundat al
rectului dupa care se deschide.Perete rectal se sutureaza cu matase in
fire separate la piele.
ATREZIA ANO-RECTALA
Se executa inciziile cutanate ca mai sus.Cu o pensa hemostatica
se tunelizeaza conductul pelvin si se incearca identificarea colonului
54

descendent terminat in fund de sac uneori cu rudiment de rect.Daca


bontul reuseste sa fie adus in plaga se deschide si se sutureaza la
piele.Daca bontul nu se poate aduce in plaga animalul este irecuperabil.
EXTIRPAREA GLANDELOR PERIANALE
Interventia se practica in inflamatii cronice supurative la caine,in
fistule sau in caz de tumori.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar :-incizie-hemostaza-sutura.
Linistea operatorie :-tranchilizare.
Contentia :-decubit ventral cu trenul posterior mai sus.
Se videaza rectul si se blocheaza cu o compresa.
TEHNICA OPERATORIE
-se introduce sonda pe canalul glandei pentru a putea fi reperata
mai bine.In dreptul glandei se face o incizie verticala, cu foarfecele se
dilacereaza tesutul conjunctiv,se descopera glanda care se extirpa
impreuna cu canalul ei.Hemostaza se asigura prin tamponament.Plaga
se sutureaza cu matase in fire separate.Daca este cazul se intervine si la
glanda pereche.
INTERVENTII OPERATORII IN HERNIA ABDOMINALA
Hernia reprezinta deplasarea unui organ din cavitatea in care este
mentinut in mod normal printr-un inel congenital sau dobandit(de
natura traumatica) si se intalneste in zonele herniale unde peretele
abdominal este alcatuit din fascii.
Dupa modul de producere, herniile sunt :
a. congenitale
b. dobandite(eventratie)
Din punct de vedere clinic, elementele unei hernii pot fi :
-simple sau reductibile- prin palpare sau prin schimbarea pozitiei
animalului organul herniat se repune in cavitate
-complicate sau ireponibile- la palpare organul herniat nu poate fi
repus in cavitate. Uneori, animalul prezinta semne clinice de colica si
semne de auto-intoxicare.
Din punct de vedere clinic, elementele unei hernii sunt alcatuite
din :
-inelul hernial, uneori canalul hernial
-sacul hernial care e dat de peritoneul parietal
55

-continutul hernial care de cele mai multe ori este alcatuit din
epiploon, intestin, uter, colon, vezica urinara, ficat, etc.
Tratamentul herniilor urmareste repunerea organului ectopiat in
cavitate si inchiderea inelului.
Tratamentul poate fi :
-paleativ-in caz de inel hernial mic, injectarea de substante
iritante care sa inchida inelul
-radical(operator).
Tratamentul cert este cel operator.
OPERATII IN HERNIA OMBILICALA
Hernia ombilicala reprezinta deplasarea unui organ prin inelul
ombilical si de cele mai multe ori e congenitala. Din punct de vedere
clinic, hernia ombilicala poate fi reductibila si ireductibila.
OPERATII IN HERNIA OMBILICALA REDUCTIBILA
Contentia: -animalele mici-in decubit dorsal
-animalele mari-in decubit lateral.
Linistea operatorie-tranchilizare si anestezie locala.
Instrumentar- incizie, hemostaza, sutura, sonda canelata.
TEHNICA OPERATORIE
Prin palpare se identifica inelul hernial. Pe sacul hernial si pe
inelul hernial se face o incizie simpla sau una in felie de pepene in
functie de marimea sacului hernial. Inciziile trebuie sa depaseasca 12cm buzele inelului hernial.
Pe cale bonta, cu degetele, cu comprese de tifon sau cu
foarfecele prin incizii scurte se izoleaza sacul hernial. In hernia simpla
se incearca repunerea sacului hernial in cavitate, fara a-l deschide,
dupa care inelul hernial se inchide printr-o sutura cu catgut sau matase
in fir continuu sau in fire separate. In cazul in care sacul hernial este
voluminos se izoleaza pana la inelul hernial dupa care se prinde fundul
sacului si prin torsiune obligam continutul hernial sa refuleze in
cavitatea abdominala.
La baza sacului se face o ligatura transfixica, pastrand capetele
lungi ale firului. Excesul de sac se rezeca. Cu capetele firului se trece
dinauntru inafara prin buzele inelului hernial. Prin strangere si
innodare se inchide inelul hernial, bontul de sac hernial avand rol de
tampon biologic.

56

OPERATII IN HERNIA OMBILICALA IREDUCTIBILA


Din punct de vedere clinic, se manifesta prin imposibilitatea
repunerii organului in cavitate. Din punct de vedere etiopatogenetic
este produsa prin strangulare, prin aderente intre continut si continator
sau prin impastare sau prin continut.
TEHNICA OPERATORIE
In caz de strangulare, dupa izolarea inelului hernial la comisura
inelului se introduce sonda canelata si pe sonda se largeste inelul
hernial. In cazul herniilor prin aderente se procedeaza la tehnica
herniotomiei. Dupa izolarea sacului, acesta e deschis la baza printr-o
butoniera in asa fel incat sa nu traumatizam ansa intestinala, dupa care
cu foarfecele pe pulpa degetului se deschide sacul hernial. In caz de
aderente acestea se vor rupe cu atentie in asa fel incat sa nu se deschida
ansa intestinala. Organul se repune in cavitate, sacul se rezeca la baza
inelului hernial dupa care se inchide prin sutura in fir continuu.
OPERATIA IN HERNIA INGVINALA
Hernia ingvinala e rezultatul angajarii epiploonului, al unei anse
intestinale, a uterului prin inelul ingvinal superior, traiectul ingvinal si
inelul ingvinal inferior.
Clinic, deformarea subcutanata apare cu frecventa mai mare la
masculi, in special la vier si mai rar la armasar si caine. La masculi
sunt cunoscute ca hernii ingvino-scrotale si ca evolutie pot fi acute si
cronice.

OPERATIA IN HERNIA INGVINO-SCROTALA ACUTA LA


ARMASAR
Este o urgenta chirurgicala si trebuie executata cat mai repede
intrucat ansele intestinale strangulate produc semne de colica.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar :-incizie-hemostaza-sutura ;
-clupa ;
-cleste pentru prins clupa.
57

Contentia-in decubit lateral ca pentru castrare pe partea opusa


herniei cu membrul de deasupra in flexie fortata.
Linistea operatorie :tranchilizare.
Locul de electie :la nivelul pungilor scrotale.
Campul operator :spalare.
TEHNICA OPERATORIE
Se executa o incizie pe pungile scrotale la 1-2cm de rafeul
median. Incizia intereseaza teaca scroto-dartoica. Se dilacereaza
celuloasa si se evidentiaza teaca vaginala care formeaza si sacul
vaginal alcatuit din testicul si cordon testicular,ansa intestinala herniata
si o cantitate de lichid de staza.
Dupa izolarea sacului, la baza lui se face o butoniera pentru
drenarea lichidului. Pentru a putea repune organul in cavitate, cu
bisturiul se largeste inelul hernial printr-o incizie la comisura inferioara
sau in peretele lateral al inelului. Prin bresa in sacul hernial se verifica
integritatea functionala a intestinului. Daca intestinul nu prezinta
modificari, prin palpari se repune ansa in cavitatea abdominala.
Inelul hernial se inchide printr-o sutura cu catgut, nylon, matase
in fir continuu. Celalalt testicul se castreaza normal. Plaga cutanata se
sutureaza cu matase.
OPERATII IN HERNIA INGVINO-SCROTALA CRONICA
Este frecventa la vier si mai rara la armasar.
La vier :
Pregatiri preoperatorii
Instrumentar : incizie, hemostaza, sutura
Contentia :in decubit dorsal, cu membrele posterioare spre
inapoi.
Tehnica operatorie
La nivelul inelului ingvinal se practica o incizie
anteroposterioara care intereseaza pielea si tesutul conjunctiv, dupa care
tesutul conjunctiv se dilacereaza si se izoleaza gatul tecii vaginale.
Cu degetul se tunelizeaza traiectul ingvinal pana se ajunge la
nivelul scrotumului unde se rupe ligamentul testicular. In plaga
operatorie se aduce sacul hernial. In fundul sacului hernial se
contentioneaza testiculul si prin torsiune obligam ansa herniata sa
refuleze in cavitatea abdominala.

58

La baza inelului ingvinal, pe cordonul torsionat se face o ligatura


transfixica cu matase, pastrand capetele lungi ale firului. Se rezeca
sacul herniat si se executa castrarea. Cu firele se trece prin buzele
inelului hernial dupa care se innoada si se inchide inelul. Daca inelul nu
se inchide perfect, se trece cu firul pana se inchide. Celalalt testicul se
castreaza normal.
OPERATIA IN HERNIA PERINEALA
Hernia perineala reprezinta deplasarea epiploonului, vezicii
urinare, rectului, prostatei in stanga sau dreapta anusului. Se datoreaza
desirarii peritoneului pelvin la cainii batrani, mai freecvent la cei de
talie mare, la cei care adopta des pozitia cainelui sezand, cand se
acumuleaza urina in vezica, iar aceasta se raboteaza spre peritoneul
pelvin pe care il desira.
Pregatiri preoperatorii
Instrumentar : incizie, hemostaza, sutura.
Contentia : decubit ventral cu trenul posterior mai sus.
Linistea operatorie : tranchilizare.
Preoperator se face clisma si se blocheza anusul.
Tehnica operatorie
Se executa o incizie verticala la 2-3cm lateral de anus, se
dilacereaza tesutul conjunctiv si se evidentiaza sfincterul anal extern.
Masa herniata se impinge spre inainte. In caz de aderente, acestea se
desprind cu atentie. Cand este herniata vezica, cateterismul este negativ.
Pentru golire, se introduce acul si se evacueaza urina.
Refacerea diafragmei pelvine este o manopera dificila pentru ca
nu este un inel hernial clasic. Firul de catgut se trece prin muschiul
sfincterului anal extern si muschii coccigieni si lateral prin ligamentul
sacrosciatic.
OPERATII IN HERNIA VENTROLATERALA
Acest tip de hernie e de natura traumatica. Apare frecvent la
animalele mari, prin lovituri, dar si la cele mici, prin muscaturi. In urma
traumatismului, poate fi desirat si sacul hernial=eventratie.
Pregatiri preoperatorii
Instrumentar : incizie, hemostaza, sutura.
Linistea operatorie : tranchilizare.
Contentia : decubit lateral sau dorso-lateral.
Locul de electie : tundere si dezinfectie.
59

Tehnica operatorie
Se examineaza animalul si se identifica inelul hernial prin palpari
profunde, exploratie transrectala sau prin trantirea animalului. Se face o
incizie verticala sau oblica sau in functie de comisurile inelului hernial
in asa fel incat post-operator sa se asigure drenajul. Organele herniate
se repun in cavitate. Inchiderea inelului hernial se face cu matase nr.5 in
fir continuu. Cand bresa este mare, se poate executa aloplastia cu fire
sintetice sub forma de plasa. Plaga se inchide cu matase in fire separate
sub tub de dren.
CURS 12

16.01.2008

OPERATII PE ORGANELE GENITALE SI URINARE


CASTRAREA MASCULILOR
Castrarea reprezinta interventia de suprimare a functiei
testiculare si se executa in scop economic, terapeutic si zootehnic. In
scop terapeutic se practica in diverse afectiuni, iar in scop zootehnic
pentru eliminarea unor masculi de la reproductie.
TEHNICA CASTRARII MASCULILOR IN GENERAL
Pregatiri preoperatorii
Contentia:decubit dorsal sau lateral.
Locul de electie:regiunea pungilor testiculare care se pregateste
prin tundere si dezinfectie.
Instrumentar -incizie-hemostaza-sutura
-pense de castrare(pensa Reimers, Burdizzo)
-clupe auriculare.
Tehnica operatorie
Castrarea masculilor se poate executa cu testicul acoperit si
testicul descoperit. In cea cu testicul acoperit se executa doua incizii
paralele cu rafeul median care intereseaza numai punga scrotodartoica(se mai practica inca castrarea vierilor printr-o singura incizie).
Lungimea inciziilor este cat axul longitudinal al testiculului.Dupa care
teaca vaginala si testiculul se izoleaza,izoland si cordoanele testiculare
cat mai mult.
Ablatia testiculului se poate executa prin urmatoarele manopere :

60

1.ligatura-se executa cu fir de catgut sau de matase, executand o


ligatura transfixica. Cu firul se trece prin grosimea cordonului
testicular, se leaga o jumatate apoi cealalta si pentru siguranta de
jur-imprejur.
2.torsiune-care poate fi lemitata si nelimitata.Torsiunea
nelimitata se asigura cu ajutorul unei pense hemostatice si prin
torsiunea cordonului acesta se rupe dar necontrolat. Torsiunea
limitata-se aplica o pensa hemostatica dreapa pe cordon spre
pungile testiculare si la 1 cm se mai aplica una curba dupa care
se executa torsiunea. Cordonul testicular se rupe intre cele doua
pense.
3.aplicarea pensei Reimers-se practica la armasar de regula.Pensa
se mentine pe cordonul testicular 5-8 minute.
Dupa ablatia testiculelor,pungile testiculare se pudreaza, iar la
armasar si vier se administreaza ser antitetanic.
CASTRAREA LA ARMASAR
Preagatiri preoperatorii
Contentia: decubit lateral stang cu membrul posterior de
deasupra legat in opt.
Linistea operatorie:tranchilizare.
Dupa izolarea cordoanelor se aplica pensa Reimers mai intai pe
testiculul de dedesubt. Pensele se mentin pe cordon 5-8 min. Fara a
sectiona cordonul testicular. Dupa 5-8 min. Se sectioneaza cordonul, se
mai mentin pensele inca 1-2 min.dupa care se deschid usor lasand
cordonul sa alunece singur spre inelele ingvinale.
Post-operator :administrarea
de
antibiotice
pe
cale
generala,administrarea de ser antitetanic. Dupa 24 de ore animalul se
plimba zilnic.
CASTRAREA LA RUMEGATOARE
Contentia :culcare
Interventia este o metoda sangeroasa.
Inciziile se pot executa astfel :
-incizii antero-posterioare paralele cu rafeul medial
-de jur imprejur perpendicular pe rafeul medial
-incizii mai scurte e o parte se de alta perpendiculare pe rafeul
medial.Izolarea testiculului este foarte usoara avand in vedere tesutul
conjunctiv.
61

-sectionarea fundului pungilor testiculare.


Castrarea propriu-zisa- prin aplicarea penselor de castrare, dar
este recomandata ligatura transfixica cu matase. La rumegatoare se face
castrarea si prin metode nesangeroase cu pensa Burdizzo.
Tehnica operatorie
Se contentioneaza cordonul intr-un pliu lateral al gatului pungii
testiculare si se aplica pensa Burdizzo care se mentine 30 sec. Pentru
siguranta se mai aplica o strivire. Pe celalat cordon se executa tot doua
striviri, dar sa nu fie la acelasi nivel.
CASTRAREA VIERULUI ADULT
Manopera de castrare este mai dificila pentru ca celuloasa se
sclerozeaza. De aceea, cateodata, se poate executa castrarea si cu
testicul descoperit.
La vierusi manopera de izolare este foarte usoara.
La vierul adult, ablatia se executa cu pensa de castrare, prin
ligatura transfixica cu matase.
La vierusi interventia, se poate executa si prin acces ingvinal.

CASTRAREA LA COTOI
Contentia :in cutii speciale.
Ablatia se executa prin torsiune sau prin ligatura cu catgut.
CASTRAREA LA CAINE

62

63

S-ar putea să vă placă și