CATEHEZE MISTAGOGICE CATRE CEI DE CURAND LUMINAT!! (CATEHEZA I MISTAGOGICA CGitie din intala Epistola sobomniceascd a ll Petru de la ‘vintele: ‘ili tre privegheat pana la sfaritul epistolel? 1. De multe ori doream, adevaral st dori fit ai Biserit, sa va vorbesc despre aceste duhovnicesti si ceresti taine ar pentru ca stiam bine ca dam mal multa incredere ve der decat auzului, am asteptat timpul de acum pentru ca ‘54 v8 pot conduce cu mal multa usurinfa iv aceasta livada ‘mai luminoasa s1 mal bine mirositoare a ralulul, 0 data ce ‘afi trait vot insiva cele ce va voi spune. De altel, acum al ajuns in stare sa va impartasiti cu prea Dumnezeiestile ‘Taine, dupa ce af fost invednicit! de dumnezeiescul si de lata facatorul Botez. Asadar, pentru ca trebule sa va Tntin- ‘dem masa invataturilor mal desavarsite, aide sa va inva: tam bine pe acestea, ca sa va putet! da seama de cele ce ‘ea facut cu vot in acea seara a Botezulul ‘2. Mai Intl atl intrat in pridvorul baptisterlulul, Afi fost asezati cu fata la apus si afl ascultat lepadarile; apol vi sa porunelt sa ntindet! mana s! vali lepadat de Satana, ca si cum era de fata. ‘Trebule sa siti cain istoria Vechlulul Testament a fost preinchipult acest lucra, Cand Faraon, tranul cel aspra si foarte crud, impila neamul cel liber sl ales al evreitor, Dum- inezeu a tiimis pe Moise «ti scoata din robla cea rea a egip- tenllor®. Pragutle usor de la case au fost unse cu sangele ‘mielului, ca 88 nu se atinga nlmicitorul de casele care aveau 1 Cel de crand luminal ~ ce de curan boteza. careneze mstagoaice sas semnul singelul*. Poporul evrellor a fost eliberat in chip ‘minunat, Dar cu toate ca au fost ellberatl, dusmanul fa ur mart sf a vazut cum marea sa despanit in chip minunat pentru ei; dusmanul na tinut seama de asta, si imaintand pe ummeie lor, sa trezit dint-o data sub apa, inecanduse mn Marea Rosie 5. Intoarcete acum de ta intamplarle din Vechiul Tes- tament la cele ce s-au facut in Toul Testament! Intoarce te de la preinchipulre la adevar! Acolo, Molse a fost trims de Dumnezeu in fipt: ale, Hristos a fost trimis de Taal in lume. Acolo, ca 84 scoala pe poporulimpilat din Egipt; alc, Hirstos, ca sa Izbaveasca pe cel chinuif! in lume de pacat Acolo, sangele miclului indeparta pe nimictor; alc, san ele Mielulul celul nevinovat, al ll lisus Hristos®, pune pe fuga pe demon, Tiranul acela a alungat acel vech! popor pang la mare; si pe tine acest demon indraznet, nerusinat si izvoditor al raului te urmareste chiar pana ia apa cea ‘mantultoare, Acela sa inecat in mare; si acesta plere in apa ‘cea mantultoare 4. Tu auz\ A ti se porunceste sa rostesti, cu mana in tinsa inspre demon, ca si cum ar fide fata: ‘Ma lepad de tine, Satano. Vreau sa va spun pentru care pricind ali fost asezati cu fala spre apus. Pentru ca ¢ lucru de trebuina. Apusul este local intunericulul din tumea aceasta. Satana este intunerlc, si in intuneric isi are puterea sa pentru aceasta privind In chip simbolic spre apus, va lepadati de {cel stapanitor intunecat st intunecos. Ce-a spusflecare din Voi pe cand statea cu fala la apus? “Ma lepiid de tine, Satano, de tine, raul si prea crudul tian! Nu ma mai fem de puterea tal A nimicito Hristos: El a luat sangele sf trupul ‘meu pentru ca prin sangele si trupul me s& surpe prin ‘moarte moartea, ca sa nu mai lu pururea supus roblel. Maoa -SPASTUL HR AL TERUSALIMUL Jepad de tine, vieleanule si prea siretule sarpet Ma lepad de tine, cel ce esti cu adevarat ispititor, care sub chip de pric {ene ai savarsit toaté nelegulrea, pricinuind caderea Stra- ‘mosllor nostri. Ma lepad de tine, Satano, aeatorul si lucra- torul oricaret rautai 5, Apo ai fost invatat sa spul a dowa formula: ‘Sf de toate lucrurie fale’ Lucrurile Satanel sunt feluritele pacate de care trebuie sa te lepezi, Intocmai ca si cel care seapa de toate armele unul tran 0 data ce a scapat de tran. Asa dar, orice fel de pacat este numarat intre lucrutile diavol- Jul. In afara de aceasta, ala ca tot ceea ce spui, dar mal cu seama in acel ceas prea lnftlcasat, se scrie in cartile lui Dumnezeu. lar daca vel face ceva potrivnie acestora, vel fi osaindit ca un caleator de lege. Leapadite deci de hucrurile ul Satan, adiea de toate faptele si gandurile savarsite my potriva dreptet ratiuni. 6. Apo! spul: ‘Side toata trufa fu. Trufia diavotulul sta ‘in; patima pentru teatru, cursele de cal, pentru vanatoare si pentnt orice desertaciune de acest fel. Santul se roaga ul Dumnezeu sa fle Izbavit de acestea si zice: ‘Intoarce ‘ochil mel ca sa nu vada desertaciunea’. Nu indragl teat, unde vezI desfranarite pline de hule si de toata nerusinarea mascarillor si a jocurlior nebunest ale desfranalilor. Nici nu jubl patima celor care, pentru as desfata ticdlosul lor pantece, se dedau vanator flarelor salbatice, $i el, care vvaneaza pentru asi desfata pantecele cu mancaruti - dar, ‘cas vorbesc drept, care lupta pentru pantece, dumnezeui Jor, punandusi in primejdle propria lor viata ~ , ajung ei insist hrana flarelor vanate. Pug) si de cursele de cal, prive liste nebuneasea, ce doboara sulletele, Toate acestea for meaza trufia diavolulul 7. Tot in trufia diavolulul se numara si primejelile su Aetesti legate de sarbatorle kdolest, Te €4 Sunt pricinute & Mipen! 313 ccaruneze mistacoaice @) 345 de came sau paine sau de alte mancarurl pangarite prin invocarea demonilor celor cu totul necurali. Cael, dupa ‘cum painea si vinul Euharistiei, mainte de Invocarea Sin {ei Treini, sunt simpla paine si vin, dar, dupa Invocare, painea ajunge trup al lui Hristos, lar vinul, sange alti Hristos. tn acelasl chip mancarurile din trufia lul Satan sunt, prin natura lor, simple mancarur, dar se spurea prin invocarea demonilor. 8. Dupa acestea spul: ‘Si de toata slujirea tat. Shuji’ a ‘pre desfatare trupul si sangele Lul?356 SPATULA AL eRUSALIULAN +5. Fentru aceea suntem pe deplin incredinta cane Im pakasim cu trupul si cu sangele lui Hristos. In chipul pain {ise da trupul, lar In chipul vinului tl se da sangele ca sa ‘jung prin Impartasirea Cu trupul gl cu sdngele ul tristos ‘unit inte-un singue trup snge cu EL Astfel ajungem si pur- {tori de Hristos, pentru ca tupul si sangele Lul se Impar- tasesc madularelor noastre. Astfel, dupa cuvintee ferictu- Tul Fetru, ajungem partast fill dumnezeiest®. ‘4 AltA data Hristos, vorbind ludellor, le spunea:"Dacd ‘nu veti manca trupul Meu si nu vet! bea sangele Meu, mu Verl avea viata intru vol7. tude insa, pentru ca n-au infeles| In chip duhovnicese cele spuse, sau depatat de E, soco- tind c@4 indeanmna sa manance trupul Lu. '5. In Vechiul Testament erau painile punerllnainte; dar acelea, pentru ca apartineau Vechiului Testament, au luat Sfarsit. In Poul Testament avem paiine cereasca si pahar al ‘mantuil, care sfintese sufletul $1 trupul. Cacl dupa curs painea este pentru trup, tot aga si Cuvantul este potrivit su- Aetutu. 6. Du te ulta dect la pane gl vin ca la paine st ta vin obisnuite, Ele, potrivit hotararl Stapanulul, sunt trup si san {ge al ul Tristos. Chiar daca simtirea te indeamna sa gan ‘esti asa, totus! credinta sati dea certitudinea faptulul. Sa fu judeci taina dupa qustare, cl, nelndoielnic, ineredintea- zate prin credinta ca al fost invrednieit de trupul si sangele lui Hristos. 7. David i taleuleste puterea tainel prin cuvintele: “Gati¢al naintea mea masa, Impotriva celor ce ma necaijesc pe mine’. Cuvintele lui David au aceasta talcuire: “Inalnte de a veni Tu, Doamne, demonil au gatit oamenilor masa spurcata, pangarta sl plina de putere draceasca: dar dupa ce ai venit, Stapane, gati-al inaintea mea masa’. Cand ee ‘caremeze mstaaoaice avy 397 Shaul spine tut Dumnezeus “Catial inaintea mea masa’ ce eamna decat masa cea tainicd spirtualé, pe intern in tna ‘spre a avea in tine 7" : rma peel sites Danese paharl Ta este wdapsnavna ean putamen gen acstecuvntepaharl espe care am Go ge ee ‘tui ss Aceata che Saget Pens mull spre tetarea pace at tsus in maini, Mew care se varsd cand spune in ecleslast : ’no $i mananca cu vesele pa nea ta ~ painea cea duhovniceasca; “vino” este nemar Mantuitoare si datatoare de fericire. vinta baa Vinal ‘a3 aul cat dunovntcesc ame feee358 STANTUL CHL AL TERUSALIULL ore Se es 2 oe Fl tect a eee eee are irony pee eee cat sneer ns ten eet abet ogee emctae eat CATEHEZA A V-A MISTAGOGICA DESPRE ZIDIREA DUHOVNICEASCA tire din ntaia Epistola soborniceasca a lui Petru: “Pen- tru aceea, lepadand toata murdavia, toata viclenia si grarea de rau’, 51 Celetate, 1. Cu ajutorul lubiti de oameni a lui Dumnezeu, la ade narile de mai inainte afi auzt in chip indestulator despre botez, despre ungerea cu Sfantul Mir si despre impartasirea cu Trupul si Sangele lf Hristos. Acum este necesar sa mer ‘gem mai depatte. Astazi vom pune cumuna pe zidinea di hhovniceasca a folosului vost 2. AY vazut pe diacon ca le da preatulul liturghisitor si Celorlattpreoti care stau in jurul altarulul lui Durmnezeu si se spele, Negrsit le da sa‘se spele nu pentru ca ar avea cum: va vreo murdarie trupeasca. Nu din pricina astal Caci nam Intra in bisericd vreodata avand vreo murdarie trupease’. Splarea arata ca rebuie sa va curatil de toate pacatele si faradetegie. $1 pentru ca mainlle sunt simbolul faptelor hoastre, este lamurit ca prin spalarea mainilor facem aluzie Ja curatia i neprinanirea faptelor noastre, Nal auzit pe fee ricitul David, cd newa facut cunoseuta aceasta taina prin eu vintele:‘Spala vos intru cele nevinovate mainlle mele $1 vol Inconjura Jertfeinicul Tau, Doamne? Prin urmare. spate ea mainilor inseamna ca suntem curati de pacate +3. Apol diaconulstrga: ‘Primit-va unl pe altul sl sa ne sarutam unul pe atu. Sa nut! Inchipul ca Sarutarea aceas- ta este © sarutare obismulta, din acelea cei dau prietentt360 SPANTUL CHIRK. AL TERUSALINULOH pe strad sau tn plat. Sarutarea aceasta nu este la fel ci acelea. Sanutarea aceasta uneste sufletele unele cu aitele ‘1 Indeparteaza din ele orice vrajmasle, Sarutarea aceasta este deci semn al unin sufletelor si al izgoniri oriearei vr mai. Pentru aceasta Hristos spune: ‘Defi vei aduce darul tau la altar si acolo it! vel aduce aminte ca fratele tau are ceva impotriva ta, lasa darul tau la altar $1 mergl mat Inti de te impaca cu fatele tau, si atunel, venting, ad darul ti, Sarutarea este dec! impacare: pentru aceasta e fant. in alta parte fericitul Pavel striga zicand: “Imbratisava unul pe atl cu sarutare santa; ar Petru: “Cu sarutarea dragostel®. 4, Dupa aceasta preotulIturghistor tiga: ‘Sus Inimile’ In adevar, in acel ceas inficosator trebuie sa aver inima ‘us, catre Dumnezeu, si nu indreptata in Jos, spre pamant si spre Iucrurile pamantesti Prin urmare preotit iturghis- {or porunceste cu tarie sa lepadam in ceasul acela toate gi Jile cele lumestl, toata glia ce-0 avem de casa noastra ssa ‘avem inima la cer, spre Dumnezeu cel iubitor de oament |Apoi vot raspundeti:“Avem catre Domnu. Prin aceste cu Vinte marturisim ca ne involm cu cele spuse de preotul Ii ‘urghisitor. Nimen! sa nu stea in biserica in asa chip incat ‘cu gura sa spuna: ‘Aver catre Domnul’ lar cu mintea 8 + ‘mana la grijle cele lumesti. Totdeauna trebule 4 ne gan- ‘dim numai la Dumnezeu. Daca lucrul acesta nu este eu pi tinja sal facem in tot timpul din pricina stabiciunil noastre fomenestl, cel pulin in ceasul acesta sa ne dam slinta sit Implinim. 5. Apo! preotul Iturghisitor spune: °Sa mullumim Dom: inulu’. Intradevar, suntem datort sa multumim pentru ca hne-a chemat la un har atat de mare, desi eram nevrednici, pentru ca Sa impacat cu nol desit eram vrajmasie, pentrt ‘careneze mistAd0aIcE (v) 361 ‘a am fost invredniciti de Inflerea Duhului?, Apot voi spu- neti: “Cu vrednicie g cu dreptate”. Prin faptul e& multumim, noi facem un lucru vrednic si drept. Duminezeu, in sehimb, nea facut numai ce era drept, cl ceva mai presus de drep. late, cand nea facut tata Dine si ne-a invrednict de atatea unatay 6. Dupa aceasta facem pomenire de cer, de pamant st ‘de mare; de soare si de luna; de stele $i de toata zidirea cu getatoare si necugetatoare, vazuta si nevazuta: de inger {de arhanghell, de puter, de domnil, de incepatori, de sta Danii, de tronuri, de heruvimit cei cu multe fete®, spunand x tare cuvintele tui David: “Marit! pe Domnul cu mine. Facem pomenite side serafiml, pe care, in Duhul Sfant, Fa vazut Isala, stand in jurul tromutal lui Dumnezeu: ‘cu doua ari fs! acopera fata, cu alte doua, pleioarele, far cu doud zboara si spun: ‘Sfant, Sfant, Stant. Domnul Savaot!"®, Fostim aceasta lauda lul Dumnezeu, predata noua de sera. fim, pentru ca sa fim partas! cantar ostrlor celor mai pre- ‘sus de lume. 7. Apoi, dupa ce ne-am sfintit prin aceste imne duhov- hicesti,rugam pe lubitorul de oameni Dumnezeu sa trimita Dual cel Sfant peste cele puse inainte, spre a face painea (tup al lul tristos, iar vinul, sange al lui Hrstos. In aclevar acelea de care Sa atins Sfantul Duh s.au sfini si sau pre- (cut, ‘8. Apot, dupa savarsirea jertfel duhovnicest, slujba cea fara de sange, rugam, asupia acestel jertle de ispasire, pe Dumnezeu: pentru pacea de obste a Bisericitor, pentru buna ‘anduiala a lumil, pentru conducator,, pentru ostasl sh cel ‘care ne ajuta in lupte, pentru cel care sunt bolnavi, pentru562 SPAT, CHIL AL TERUSALIMUL cei care se trudesc, si, in general, nol tof! ne rugam si adu- ‘cem aceasta jertfa pentru tof care au nevole de ajutor. 9. Apo! facem pomenire si de cel mal inainte adormit, ‘mal intai de patriarhi, de profetl, de apostol, de mucenic pentru ca Dumnezeu, prin rugaciunile si mijlocrle lor, 34 primeasca cererea noastra: apot ne rugam si pentru cel mal Inainte adormil stint parinti si episcopl si, scurt vorbind, pentru toti cel adormifiinainte de nol. Credem ca vor do. Dandi cel mai mare folos sufletele pentru care facem ruga lune la Jertfa sfanta 1 prea inficosatoare ce este pusa Inainte. 10. $i vreau sa va conving printrun exemplu. Cunose pe mull! care spun aga: ~ Ced foloseste sufletulul care pardseste lumea aceas- ta, cu pacate sau fara pacate, daca este poment in timpul rugaclunil de la jetfa cea fara de singe? ~ Sd ne Inchipulm ca un imparat a surghiunit pe cei care fu gresit: prietenl celor surghiuniti au impletit 0 cu- hnuna gi Fau dat‘ imparatulul spre a se indura de cel pe- \depsitl. Credet care, ca imparatul nu le va usura pedeap- sa? Tot aga $1 nol: desi suntem pacatosl, totus! Intotdeat nna aducem rugiciuni lui Durmnezeu pentru cel adormiti: ‘nut impletim cununa, ci oferim pe Hristos, Care a fost Jjunghiat pentru pacatele noastre, spre a imblan2\ pe lubito- rul de oamen! Dumnezeu atat fata de el, cats fata de noi 11. Apol, dupa acestea, zicem rugaciunea aceea pe care @ dato Mantuitorul uceniciior Lul!!, Cu constinta curata ‘numim pe Dumnezeu Tata stzicem: Tatal nostra Care esti In cenur’. Cat este de mare {ubirea de oamen| a tal Dum- nnezeu! Celor care sau departat de Elsi au ajuns in cele mai ‘marl rautali, lea darult atata lertare de pacate si impar- Use de har, ineat lea ingadult sa numeasea Tata: “Tat nnostru Care est! In cerur™. Prin “cera, pot sa se infeleaga ‘cxrmneze misrAc0o1Ce 1) 363 i cei care poarta chipul celui ceresc! in care loculeste si tumbla Dunmezeu!>. 12. ‘Sfinfeascé-se numele Taw, Chiar de-o spunem, chiar de no spunem, numele Tul Dumnezeu este prin fire sfant, (Cu toate ca numete Lul este pangarit in cel pacatosl, poti- vit celor sctise: ‘Din pricina voastra numele Meu este hulit pururea intre neamur'', totusi ne rugam ca sa se sfinteas- ‘cain noi numele lol Dumnezeu. Nu insearona ca numete ll Dummnezeu vine de la nesfintenie la sfintenle, ci ne ruggam ‘sa se faca sft in nol, care ne sfntim si facem lucrurl vred- nice de sfintenie. 15. “Vie Imparatia Tar. Numai un suffet curat poate sa spuna cu indrazneala: “Vie Imparatia Tal’. Cine a auzit pe Pavel spunand: ‘Sa nu mal Imparaeasca pacatul in trupul vostnr cel muritor'9, acela, curatindu-se pe sine Insusi in fapta, In gand s\n cuvant, va spune lul Dumnezeu: “Vie im aratia Tal 14, “Facase vol Ta precum in cerasa s pe pamant: Dur nezelesti si fericii Inger! al lul Dumnezeu fac vota lul Dum: hhezeu, dupa cum spune David in psalms ‘Binecuvantati pe Dommnul tof! ingenli Lui, cel puternicl la vartute, care facet via Lu!®, Cand te rogi. 0 spul aceasta cu tarie: Dupa cum «5 indeplineste volnta Ta de catre ingeri, tot asa, Stapane, 4 se indeplineasca si de catre mine pe pamantt 15. ‘Palnea noastr cea spre flina di-ne-o nous astazt Painea cea obisnulta nu este spre fnta. Dar painea aceas- ta sfanta este spre flnta, Cuvantul ‘spre flnfa’ inseam ‘ceea ce este randult spre finjarea sufletulul, Aceasta paine hnu intra in pantece, nici nu se aninca afara, cl se raspan- deste in toataflinta ta spre folosul trupulul sf al sufletui368 SPAYTUL CHR AL TERUSALIMLLOH Cuvantul‘astazrinseamna: in flecare 21, dupa cum spune 51 Pavel: ind ce putem sa zicem: Astazi!7. 16. ‘$i ne larté noua gresalele noastre, precum si noi fertam grestilor nostrt™.Iniradevar, aver multe pacate, Pa ccatuim si cu cuvantal si cu gandul si facem multe fapte vrednice de osinda. Cac, dupa euvintele ll loan, “daca vom ‘spune ca nu avem pacat, mintia™8, Prin aceste euvinte din [Rugaciunea Domneasca, facem un soi de invoiala cu Dum nezeu, rugandud. sa ne lerte pacatele, dupa cum si nol let- tam greselilecelor ce ne-au gresit. Asadar, gandinduine ce primim in schimbut lertart noastre, sa nu mal asteplam. nici si nu mal zabovim de alerta pe ali. Greselile pe care le fac alli fata de noi sunt mci, neinseminate si usor de tre- ‘cut cu vederea; dar gresalele ce le facem not fata de Dum- ‘nezeu sunt mari si nummal marea Lul lubire de amen! poa- tesa le fete. Aigrijé deci ca nu cumva, din pricina unor pi cate mici si neinsemnate, pe care leat facut all fata de tine, sai zavorist He insuti lertarea de la Dumnezeu, a lunor patcate foarte gree. 17. ‘$i nu ne duce pe nol in ispita, Doamne’. Oare prin aceste cuvinte ne invata Dominul ca nol sa ne rugam ca $4 ‘hu fim ispititt deloc? Cum atunci se spune in alta parte, in Scriptura: ‘Barbalul nelspitit nu este pus la incercare'™? $i iarasl: ‘Sa socotiti drept mare bucurle, frat mel, cand ci det in multe felurl de ispite°, Oare nu cuniva cuvintele “Tu ne duce in ispita’ au sensul de ‘anu f funda in ispta’? In adevar, sa asemanat ispita eu un torent greu de recut ei care nu se afunda in ispite, ca niste Inotator foarte bur, ‘hu sunt deloc tarafi de torent. Cei care nu sunt bul inota- tor, de cad in ispite, se afunda. De pilda, luda a cazut in ‘spita iubiri de argint; na trecut peste ea, ci, afundandhse. Ccareneze mistAcoaIcE (vy 365 ‘sa inecat si trupeste, si sufleteste?!. Petru a cazut si el in isplta tagaduir lui iristos; dar, cu toate ca a cazut totus nu ‘a afundat, ci, trecdnd cu vitele, a fost izbavit de ispita22 Asculta, iarasi, tn alta parte, ceata tuturor sfintllor mult ‘mind & a fost zbavita de isplta: “Pustene-al la incercare, Dumnezeule: cu foc ne-al lamurit pe noi. precum se lamu- reste argintul; prinswne-al pe nol in curs, al pus necazur pe umanul nostru; ai ridicat oameni pe capetele noastre ‘Am trecut prin foc si prin apa si ne-ai scos la odihna'2>. $i vezi apot ca sunt plint de indravneala a au trecut fara si se inece? ‘$/ neal scos’, spun el, la odinna’. Venitea lor la ‘odihna inseamna fzbavirea din ispita 16. "Cine izbaveste de cel-viclean’. Daca textul: ‘Nu ne ‘duce pe noi ispita ar fi avut Sensul de a nu fi lpitt, Don ‘ul narfl spus: ‘Ci ne izbaveste de cel viclean’. ‘Ceviclean’ este diavolul potrivnic: ne rugam deci ca Domi sa me lab vveasca de diavol ‘Apol, dupa terminarea rugaclunll spu ‘Amin’ Prin acest ccuvant: ‘Amin’, care inseamna: aga Safle, pecetiuiest cele ‘cea spus in rugactunea pe care am primit-o de la Duminezeu. 19, Dupa acestea, preotul liturghsitor spun: 'Sfintele. sfinilor, Cele ce stau inainte stint ‘inte: pentru ca au pri mit pogorérea Sfantului Duh, “Sfinf* sunteti sf voi, pentru (ati fost invredniciti de Dubul stant. ‘Apol spuneti:"Unul Sfant, Unul Doma tisus Hrstos’. Cu adevarat Unul singur este slant, Cel care este prin fre fant: ‘sinoi suntem sfinf, dar nu prin fire, ci prin participare. prin nevointa si prin rugaciune. 20. Dupa aceea auziti psaltul care, cu dumnezeiasca cantare, va indeamna sa va impartasiti cu Sfintele Taine si ice: “Gustaf si vedet! ci bun este Domnul®. Nu ingduil Bo RSOR, OMICS nan nen mn366 SPANTUL CHL AL IeRUSALIMLLN ‘itlejulul celut trupese sa Judece cele gustate, ch eredinged Ccelei neindoleinice! Not gustam, dar nu suntem chematl $2 ‘gustam paine si vin, cl Trupul si Sangele lui Hrstos. 21, Cand te apropil deci sa te impartasesti, nu te apro- pia cu palmele tntinse, nici cu degetele rasfirate: dimpotr- 4, fa mana stanga tron main drepte, ca una ce are sa pr measca pe imparatul. Fai caus palma, si primeste Trupul Tul testes, aspunzane: ‘Amin, Dupa ced vel sfinl cu mul ta ga ochil prin atingerea de Stantul Trup,Impartageste-te, avand grija sa nu pierai ceva din el. Cael daca vel pierde ‘ceva, este ca si cum tial pierde unul din proprile tale mac Jare. Spune-mi: Daca cineva thar da cateva bucatele de aur, nu leal tine cu toata gj, ferindute sa nu pler2i ceva din ele, 91 sa te pagubestl? Oare nu vei cauta cu mult mal mull si cu mal multa grija sa mui cada vreo faramitura din ceea, ‘ce este mai de pret decat aurul si pietrele pretloase? 22. Apol, dupa ce teal impartasit eu Trupul Il Hristos, apropie-te si de potiral Sangelul. Mu mal intinde maine, cl pleacate, si cu rugaciune sl eviavie, rosteste: ‘Amin’ sir lestete impartasindute din Sangele lu Hristos. $i pe cand Sunt inca umede buzele tale, du degetele la qura st cu ume: zeala buzelor sfinteste-i ochll funtea si celelalte simu Apol. asteptind rugaclunea, mulfumeste iui Dumnezeu, Care te-a invrednieit de atat de mari Taine. 25, Pasta, deci, aceste predanil neintinate st pazitva ‘nu va poticniti. Sa nu va despatitl de Impértasire. Ca nu ‘cumva, din pricina intinaciunil pacatelor, 8a va lipsiti de aceste sfintite si duhovnicesti Taine. lar ‘Dummezeul pci Sa va sfinteasca pe voi desavarsit, si fot trupul si sufletul si ‘duhul vostru sa se pazeasca fara de prlhan intru venirea Domnulul nostru lisus Hrstos, Carula, cinstea si piu terea, Impreuna cu Tatal si cu Sfantul Dub, acum si pururea 1 veel vecilor. Amin, ALTE SCRIERI OMILIE LA SLABANOGUL, DE LA SCALDATOAREA VITEZDA 1. Oriunde Se arata lisus, acolo este s1 mantultea. De vvede vames sezand la vama, Il face apostol si evanghelist!. De este ingropat cu morti i! invie pe cet mort2, Orbilor le \aruieste vederea®, celor mi, grairea; surzlor, auzul¥, Co- linda scaldatorte; dar nu ca sa le vada, ci ca si vindece pe botnavi. 2, In lerusalim era scaldatoarea ollor; avea cine! prid- VoareS. Patru erau imprejural scaldatori iar al cincilea, la mijoc, si in acesta zaceau mullime de bolnavi. Mare era necredinta ludellor. Doctorul si tamaduitorul sufletelor si al tupurior danuia vindecare cu multa socoteali: mal intal vindeca boala cea de mula vreme, ca sa slobozeasca mai repede de durert Slabanogul ce se gasea atuncl la scald toarea ollor nu zacea de 0 21 sau doua si nicl de o huna sa ‘de un an, cl de treizect s! opt de ani. Pentru ca era bolnav ‘de multa vreme, era cunoscut de toti; asa ca putea sa se arate tuluror lucrarea timaduitorulul, cael slabanogul era Ccunoscut de toti din pricina boll indelungate. Marele Doc- tor $ia aratat puterea, dar ea na fost primita de cel care priveau eu ochl ra faptete Lu 8, 2226010, 9a laca #18721 2a lomo tat