Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Efectul Atentatului de La 11 Septembrie
Efectul Atentatului de La 11 Septembrie
Lucrare de licen
Candidat:Chiuaru Maria
Specializarea: Geografia Turismului
Iai
Iulie 2013
Iai
Iulie 2013
Cuprins
Capitolul 1.................................................................................................................1
1.1
Introducere .................................................................................................................................... 1
1.2
1.3
1.4
2.2
Reacia internaional.................................................................................................................. 16
2.3
2.4
3.1.1
3.1.2
Piata de valori...................................................................................................................... 23
3.1.3
3.1.4
3.1.5
3.2
Analiza datelor statistice privind turismul in Statele Unite ale Americii inainte si dupa 9/11 ... 25
3.2.1
Hawaii ................................................................................................................................. 31
3.2.2
New York............................................................................................................................ 36
3.2.3
Las Vegas............................................................................................................................ 40
3.2.4
Florida ................................................................................................................................. 43
3.2.5
Marile metropole................................................................................................................. 45
3.3
3.4
Concluzii ..................................................................................................................................... 50
Bibliografie .............................................................................................................52
ANEXE....................................................................................................................54
Capitolul 1
1.1 Introducere
Originile terorismului
Definiiile date terorismului sunt numeroase i foarte diversificate. Unele consider acest
fenomen ca fiind normal, ca reacie la virusarea sistemelor societale i la bulversarea
sistemelor de valori, altele l plaseaz n formele extreme de manifestare a violenei umane, iar
cele mai multe l consider un fenomen de patologie social, adic o reacie anormal, asimetric,
chiar atipic i n general, cu totul disproporionat la progress, la tendinele evolutive ale
societilor. Desigur, aceste definiii i au importana lor, ntruct analizeaz , din varii puncte de
vedere , un fenomen fenomenul terorismului i l plaseaz ntr-o ontologie social i ea foarte
diversificat i foarte complexa.1 Termenul de terorism vine din limba latin, de la cuvintele
terror-terroris i are conotaie militar. Hitler avea i el o atitudine extrem de favorabil fa de
terrorism.
Unul din principiile dup care se ghida i pe care-l enun n Mein Kampf2 era acela
potrivit cruia singurul mijloc de a ctiga cu uurin mpotriva raiunii l reprezint teroarea i
fora.Primele ncercri de definire a terorismului din punct de vedere juridic au aprutn timpul
Conferinelor Internaionale pentru Unificarea Legii Penale, prin intermediul lui Quintilliano
Saladana, care a introdus, n 1925, n cadrul Academiei de la Haga, conceptul de crim
internaional (ce includea n sfera sa de definire crimele mpotriva drepturilor omului i
crimele comise mpotriva efilor statelor strine sau a reprezentanilor diplomatici ai acestora) .
Datorit inabilitii statelor de a cdea de acord asupra definirii crimei politice sau a
determinrii exacte a ceea ce constituie un act terrorist , patru conferine internaionale au euat
n ncercarea de a defini terorismul. n cadrul conferinei de la Copenhaga din anul 1935 se
1
ajunge la definirea juridic a terorismului ca act voluntar comis mpotriva vieii, integritii
fizice, sntii sau libertii oficialitilor ; orice act care primejduiete o comunitate, creeaz o
stare de teroare n vederea schimbrii autoriti publice sau mpiedicarea aciunilor acesteia, sau
care urmrete deranjarea relaiilor internaionale .Prima Conferin a Ligii Naiunilor pentru
prevenirea i pedepsirea terorismului a avut loc ntre anii 1935-1936, n cadrul acesteia
adoptndu-se definirea actelor teroriste ca actele criminale ndreptate mpotriva unui stat, astfel
gndite i concepute s creeze teroare n minile persoanelor particulare, a grupurilor sociale sau
a opiniei publice . n 1972, administraia american a naintat, n cadrul celei de-a asea Adunri
Generale a ONU, memoriul Propunerea SUA privind legiferarea conveniei pentru prevenirea i
pedepsirea anumitor acte de terorism internaional, finalizat cu decizia ONU de a stabili un
Comitet Ad Hoc pentru terorismul internaional. La 9 decembrie 1985 , ONU a adoptat pentru
prima dat o rezoluie de condamnare a actelor teroriste, definindu-le ca acte criminale.
Terorismul este o problem a oamenilor care plonjeaz ntr-o logic a urii fr limite,
pentru care toate valorile ce fundamenteaz societatea noastr occidental i mai ales respectul
fa de viaa uman nu mai au curs 3. Terorismul are o plaj foarte larg de scopuri, obiective i
nu poate fi redus la ceea ce s-ar numi patologie sociala. Dar el este un produs al societii
omeneti , vine din interiorul civilizaiilor i se prezint ca o trecere la limit, ca un summum al
acumulrilor negative. Uneori este vorba de grupuri teroriste locale care caut pur i simplu s
utilizeze terorismul pentru a-i procura resursele necesare ducerii rzboiului lor de gueril .
Frontiera ntre banditism i terorism este flexibil. Este ceea ce, ntr-un anume sens, s-a observat
n Asia Central unde s-a procedat la sechestrarea occidentalilor (n vederea rscumprrii lor) i
n Yemen.4 Btlia pentru resurse, mondializarea informaiei i a economiei - att cea
pozitiv, necesar i folositoare oamenilor, naiunilor i statelor, ct i cea negativ,
profitabil doar pentru lumea interlop , pentru criminalitate , trafic de droguri etc., adic pentru
partea social distructiv produce efecte dintre cele mai caudate .Terorismul se prezint ca un
fenomen social extrem de complex, constnd din manifestarea spectaculoas a violenei, cu
scopul de a atrage atenia, a nspimnta, a chinui i a impune un anumit tip de comportament,
uneori, pur i simplu pentru a teroriza, printr-o gam foarte diversificat de aciuni-limit, n care
omul este deopotriv arm i victima, clu i condamnat .
3
Terorismul a fost folosit la inceput, exclusiv in secolul XII-XIII, de catre un ordin Islamic
disident secret in perioada medievala, cunoscut sub denumirea populara de 'Asasini' (grupare de
sectanti musulmani fanatici care actionau sub influenta drogurilor pentru a raspandi teroare in
randul necredinciosilor prin violenta si crima) .Asasinii ismaeliti au fost prima grupare care
a folosit crima planificata si sistematica pentru a induce teroarea pe termen lung, transformand
atentatele in arma politica si sub amenintarea cu moartea au stors bani atat de la conducatorii
musulmani cat si de al cei crestini din Levantul secolului al XIII-lea . Istoricii au subliniat faptul
ca teroarea este o stare psihica iar terorismul se refera la o activitate sociala organizata, nimeni
nu poate nega faptul ca teroarea este cheia care declanseaza terorismul .Actul de terorism - a avut
scop similar descurajarii generale. Ganditorului militar chinez Sun Tzu evidentiaza intr-un
singur vers intregul scop al terorii:omoara unu- terorizeaza o mie; teroarea este, astfel, un
fenomen natural iar terorismul reprezinta exploatarea constienta a acestuia .
Atacul terorist de la 11 septembrie 2001 asupra Statelor Unite ale Americii, prin imaginea
terifiant transmis n direct (ca i cea a revoluiei romne din decembrie 1989), n-a fcut altceva
dect s schimbe percepia omenirii i a fiecruia n parte, s-i aduc aminte c, undeva, nu
departe de el, de omul planetei, poate chiar lng el, poate chiar n el, se afl un monstru care-l
poate ucide oricnd i oricum. Acesta a fost , probabil , i obiectivul central al atacurilor din 11
septembrie : crearea unui comar universal, lumea s afle i s nu uite c poate fi lovit i ucis
oricnd, oriunde i prin orice mijloace. ,, Terorismul nu este doar rul care se abate asupra
planetei, ci este chiar rul din lume, adic rul nostrum, partea fanatic dintre noi i adesea , din
noi, fanatismul obsesiv al puterii, al rzbunrii, el egocentrismului, al pedepsirii cu orice pre, al
purificrii prin ucidere i prin distrugere. De aceea, acest fenomen specific doar mediului uman
(doar fiina uman are plcerea sadic de a teroriza) trebuie investigat i analizat aa cum este ,
de pe poziii ct se poate de obiective , pentru a-i decela sensurile i mecanismele , pentru a-i afla
izvoarele i n consecin, pentru a-i anihila cauzele, a-i distruge structurile, a-i limita efectele i
a-i tia rdcinile.5 Terorismul este o ameninare asimetric, din umbr. Evoluia lui, de la o
seam sau o sum de acte teroriste disparate la un summum al fanatismului, cruzimii i violenei,
Americii, iar acea zi a terorii a nlocuit n simbolistica american dezastrul care a avut loc la
Pearl Harbour, n 7 decembrie 1941;
-au constituit o lovitur puternic dat civilizaiei, lumii moderne n general i nu doar o
ciocnire ntre civilizaii i religii, n acceptarea lui S. Hungtington (v. Argument Fakt, Rusia
2001);
-au declanat o ripost antiterorist fr precedent pe toate fronturile (diplomatic,
legislativ, servicii secrete, financiar, militar etc.). La nceput numai Frana, Rusia i China au
manifestat rezerve pentru ca ulterior coaliia antiterorist s devin o realitate.
n cazul Irakului, cu excepia Marii Britanii i a statelor din estul Europei, celelalte state
nu au participat. Operaiunea Enduring Freedom, lansat pe 7 octombrie 2001, format din
peste 90 de ri , va rmne n istorie drept cea mai mare coaliie format vreodat;
-au reprezentat o nfrngere politic a lumii arabe, o discreditare a acesteia, n aa fel
nct, chiar dac se plteau milioane de dolari tot nu se ajungea la aceste rezultate;
-au determinat o amuire a vocilor din Occident, care ndemnau la toleran, la nelegere;
-au determinat o reflecie profund pentru arabi n sensul c ,,scopul nu mai scuz
mijloacele;
-a marcat momentul iniierii unei analize profunde , pentru lumea modern a fenomenului
terorist ca atare (,,aa nu se mai poate este cuvntul cheie iar poziia de profesor autoritar este
depit i , nu exist valori universale) ;
-s-a creat ,,mitul Osama Ben Laden, care va dinui chiar dac iniiatorul acestui
fenomen va fi judecat sau ucis ;
-s-a produs ,,o prpastie tehnologic ntre S.U.A. i Europa. Aceasta din urm aloc
numai 1,4 din PIB pentru narmare (323 E/loc.), pe cnd S.U.A. aloc aproximativ 400 miliarde
dolari (1029 E/loc.), adic de 23 de ori mai mult dect cele apte state trecute pe lista neagr i se
dorete crearea unei superioriti covritoare , fr s mai fie nevoie de sprijinul aliailor n
rezolvarea unor probleme precum cea din 11 septembrie 2001 , iar Europa risc s devin un
partener prea puin credibil din acest punct de vedere; 8
-au fost editate manuale de pregtire terorist . Cele mai importante lucrri de referin
din domeniu sunt:
8
-,,Marea Enciclopedie a Jihadului Postat pe internet n anul 2002, cartea cuprinde teme
referitoare la principiile securitii, schimbul de informaii, utilizarea de legende, supravegherea
operativ i modul de utilizare a caselor conspirative, pstrarea secretului informaiilor obinute
din diferite surse i de la mujahedinii fideli. Nu lipsit de interes este i informaia potrivit creia
sunt obinuite verificri, odat la ase luni, asupra propriilor membrii, cu scopul identificrii
crtielor.9
-Scrisoarea lui Al-Liby , privind tehnicile de interogare ale S.U.A , redactat dup
evadarea acestuia din nchisoarea Bagram, din Afganistan.
-Ghidul teroristului, numit i Biblia teroristului 10
Semnat de Osama Bin Laden acesta conine sfaturi cu privire la modul n care pot fi
comise atentatele, rpirile de personae , falsificarea documentelor i , nu n ultimul rnd ,
alchimia preparrii de otrvuri.
-Manualul teroristului islamic Spionarea inamicului (importana informatorilor),
utilitatea informaiilor , modalitile practice de culegere a acestora , metodele de filaj.11
Organizatii teroriste
Pornind de la o serie de date privind istoricul , localizarea , ideologia sau obiectivele
urmarite de organizatiile teroriste , in cele ce urmeaza, ne-am propus sa aducem in atentie
organizatii, mai mult sau mai putin cunoscute , precum :
-AL FATAH CONSILIUL REVOLUTIONAR . Cunoscuta drept : Organizatia Abu
Nidal , a fost fondata in 1974, ca o consecinta a desprinderii lui Abu Nidal (Sabri al-Banna) din
organizatia Fatah . Inca de la infiintare , organizatia s-a considerat ca fiind adevarata organizatie
Fatah, acuzandu-i pe liderii organizatiei de tradare. ,,Organizatia este format dintr-o serie de
comitete funcionale , inclusiv politice, militare i financiare, fiind considerata cea mai activa si
mai periculoasa organizatie terorista palestiniana , cu numeroase victime la activ .
11
12
http://www.nationalsecurity.gov.au
14
membrilor nefiind cunoscut. Organizatia primeste sprijin de la simpatizantii sai din Statele Unite
si Europa.15
- TIGRII ELIBERARII EELAMULUI TAMIL (L.T.T.E.) . Fondata in 1976, organizatia
mai este cunoscuta si sub denumirile de World Tamil Association (WTA) , World Tamil
Movement (WTM) , the Federation of Association of Canadian Tamils (FACT) , the Ellalan
Force , and the Sangilian Force. L.T.T.E. este cea mai puternica grupare Tamil in Sri Lanka si
foloseste metode ilegale pentru a strange fonduri , achizitiona arme si a-si face publica ideologia,
prin care urmareste obtinerea independentei Tamilului. L.T.T.E. a inceput conflictul armat cu
guvernul din Sri Lanka in anul 1983, punand in aplicare o strategie de gherila care include
folosirea de tactici teroriste.
- JIHADUL ISLAMIC PALESTINIAN (JIP). Cunoscut si sub numele de HARAKAT
AL-JIHAD AL-ISLAMI AL-FILASTINI,
urmrete crearea unui stat islamic palestinian i distrugerea Israelului prin rzboi sfnt. J.I.P ,
potrivit surselor deschise cheama pentru infaptuirea unei lupte armate pentru eliberarea
palestinei. Aceasta va trebui sprijinita de o lupta de gherila condusa de brigazi revolutionare , ce
au ca sarcina atacarea obiectivelor israeliene considerate vulnerabile. La 19 mai 2003, trei
oameni au fost ucii i 47 rnii ntr-un atentat n Centrul comercial AMAKIM din Aufula ,
Israel. Potrivit Delcea (2006) , mecanismul a fost compus din aproape 5 kilograme de explozibil
de calitate i nu a fost combinat cu cuie sau alte obiecte de metal, ca n atentate similare; la 4
octombrie 2003, n restaurantul MAKOM MAXIM din Haifa , Israel, a avut loc un atentat cu
bomb , soldat cu 21 mori i circa 60 de rnii. In restaurant , la momentul expolziei, se aflau i
3 copii i un nou nscut (JERUSALEM POST).
- AL QAIDA. ,,nfiinat n cursul anului 1980 , n timpul rzboiului afgan mpotriva
sovieticilor, organizatia este cunoscuta si sub numele: AL-QAIDA (Baza) Maktab al-Khidamat
(MAK-Biroul serviciilor); Frontul Islamic International pentru Jihad impotriva Evreilor si a
Cruciatilor. Membrii de baza ai gruparii sunt veterani de razboi afgani din intreaga lume
musulmana si este rasturnarea guvernelor unor state musulmane considerate a fi corupte si
eretice si inlocuirea lor cu guverne islamice care sa respecte Sharia (legea islamica). AL
QAIDA are o atitudine profund anti-occidentala , percepand Statele Unite ale Americii ca fiind
cel mai mare dusman al Islamului. Al-Qaida reprezinta o retea formata din mai multe organizatii
15
fundamentaliste din diverse tari. AL QAIDA este o organizaie cu sprijin multinaional care
finaneaz i organizeaz activitile militanilor islamici din lumea ntreag i este condus de
OSAMA BIN LADEN.16
Utiliznd mijloace tehnice avansate, cum ar fi faxurile, telefoanele prin satelit i
Internetul, AL QAIDA se afl permanent n legtur cu un numr necunoscut de adepi din
ntreaga lume arab, dar i din Europa, Asia, Statele Unite i Canada (Terorismul, 2001).17
Obiectivul principal al organizaiei const n rsturnarea guvernelor unor state musulmane ,
considerate a fi corupte i eretice i nlocuirea lor cu guverne islamice care s respecte SHARIA
(Legea islamic). 18Al-Qaida are o atitudine profund anti-occidental , percepnd Statele Unite
drept cel mai mare duman al Islamului. In mod tradiional, Al-Qaida a operat ca o structur
orizontal informal, compus din peste 24 de organizaii teroriste (Iordache, 2005). Dup 2001 ,
ca o reacie la campania internaional mpotriva terorismului , condus de Statele Unite ale
Americii, reeaua a stabilit legturi cu grupuri indigene din toata lumea . intele atacurilor
teroriste nu mai sunt centrate pe persoane sau categorii de persoane politicieni , poliiti ,
military , oameni de afaceri, interesul major fiind orientat doar spre mase ct mai mari de
oameni. Organizarea AL QAIDA (Fig.1) . Potrivit unor informaii postate pe internet (CNN
International, 11.08.2207), AL- QAIDA ar inteniona s organizeze un atac radiologic
mpotriva oraelor New York , Los Angeles sau Miami , care ar urma s fie comis prin
intermediul unui camion ncrcat cu substane radioactive. Situaia este de luat n seam , cu att
mai mult cu ct un un grup de oameni de tiin de la King/s College London au avertizat c
teroritii ar putea nva din asasinarea cu poloniu 210 , n noimebrie 2006 , a lui Alexander
Litvinenko, pentru a comite atacuri radiologice asupra unor orae , ceea ce ar fi cu mult mai
devastator dect o bomb murdar (The Guradian, 10.08.2007). n prezent, aciunile AL
QAIDA sunt simite din Orientul Mijlociu , Europa de Vest , America de Nord , pn n Asia de
16
Ardvoaice, Gheorghe; Iliescu, Dumitru; Ni, Dan Laureniu, Terorism, antiterorism, contraterorism, Ed. Antet,
Bucureti, (1997)
,,Patterns of Global Terrorism 2000, U.S. Department of State, (2001)
17
18
10
Sud. 19 n urma atacului terorist de la 11 septembrie 2001, iau pierdut viaa peste 3.000 de
oameni, din categorii sociale , rase i naionaliti diferite.20
Organizarea AL QAIDA
Fig.1
20
-,,Terrorist Group Profiles,, , Departamentul de Stat al S.U.A, traducere de Costandache Constantin. i Ferchedu
Muntean M.(2006)
-,,La nebuleuse: le terrorisme du Moyen Orient,, Ed. Fayard,( Paris)
21
Miruna MUNTEANU, Vladimir ALEXE ,,Misterele din 11 septembrie si noua ordine mondiala,editura Ziua,
Bucuresti, 2002
11
pasageri deturnat de un grup de teroristi izbea Turnul de Nord al complexului, fiind urmat de un
al doilea care, la doar 17 minute distant, lovea Turnul de Sud, intregind sumbru un atentat fara
precedent in istoria metropolei americane. In urmatoarea ora, intr-o succesiune a ororilor , un al
treilea avion a lovit Pentagonul, in timp ce al patrulea, care se indrepta cel mai probabil spre
Casa Alba sau spre Capitoliu, s-a prabusit pe un camp din sudul statului Pennsylvania, dupa o
razmerita a pasagerilor, care realizasera gravitatea atacului. Bilantul acestor atentate teroriste ,
asa cum a fost el realizat de comisia insarcinata cu analizarea lor este cutremurator: aproape
3.000 de victime.
Atentatele au fost comise de 19 teroristi de origine araba , legati de reteaua Al-Qaeda ,
condusa de Osama bin Laden. Ele fusesera atent pregatite timp de cel putin un an de zile. Asa
cum evidentia raportul comisiei de ancheta, evenimentele au socat, dar nu trebuiau sa surprinda,
tinand cont de faptul ca existasera numeroase indicii care anuntasera o dezvoltare fara precedent
a metodelor teroriste de lupta. Acelasi raport insista si asupra deficitului de imaginatie a
autoritatilor americane , in sensul anticiparii acestui nou tip de terorism care a lovit S.U.A , fapt
valabil si pentru expertii independenti in studiul fenomenului.22
Atentatele au trezit in societatea Americana , dar si la nivel mondial, comparatii cu cele
mai sumbre momente petrecute in istoria recenta si ramase inca in memoria colectiva. Cel mai
des uzitata analogie (inclusiv de catre lideri precum Barack Obama sau Condoleezza Rice) a fost
aceea cu necrutatorul atac japonez de la Pearl Harbour , din decembrie 1941 , eveniment care a
determinat intrarea Statelor Unite ale Americii in al doilea Razboi Mondial. Astfel, Gabriel
Schoenfeld, senior-editor al revistei Commentary , numea evenimentele de la 11 septembrie un
al doilea Pearl Harbour, mult mai teribil, iar raportul comisiei de analiza a atentatelor folosea
acelasi termen de comparative, mentionand ca bilantul victimelor atentatelor a fost mai mare
decat cel al atacului japonez din urma cu 60 de ani. Un astfel de eveniment traumatic a generat in
mentalul colectiv eroi negativi si pozitivi. Daca Osama bin Laden a ocupat fara drept de apel
pozitia de cel mai detestat om al momentului , povestea personajelor pozitive este una mai
complexa. Presedintele George W. Bush a fost surprins de evenimente intr-o vizita la o scoala
elementara din Florida si a reactionat public abia la 45 de minute dupa primul atentat, printr-o
scurta declaratie de presa. Aflat in mijlocul evenimentelor , primarul orasului New York,
22
http://www.descopera.ro
12
Rudolph Giuliani, a devenit unul dintre cei mai apreciati lideri ai momentului , datorita modului
ferm in care a stiut sa gestioneze momentele de criza.
Asa cum nota si revista New York Magazine: ,,Daca George W. Bush a revenit in
Washington abia la zece ore dupa atentat , Giuliani nu a parasit New York-ul in favoarea unei
locatii mai sigure, ci a preferat sa se implice concret in coordonarea operatiunilor de salvare.23
Astfel , desi cariera sa se afla pe o lina , dar certa panta descendenta , Rudy Giuliani a devenit in
scurt timp eroul Americii, fiind desemnat Omul Anului de catre prestigioasa revista Time. Drept
marturie ca, de multe ori , gloria obtinuta in astfel de clipe e trecatoare sta si faptul ca bazandu-se
pe capitalul de imagine dobandit in septembrie 2001 , Giuliani a incercat sa obtina nominalizarea
republicanilor pentru alegerile prezidentiale din acest an , dar a esuat intr-un mod care pune sub
semnul intrebarii viitorul sau politic. In categoria eroilor pozitivi trebuie trecuti, fara indoiala,
membrii echipelor de interventie din New York , fie ei pompieri (FDNY) sau politisti (NYPD) ,
totalul combinat al victimelor care proveneau din aceste structuri fiind de aproape 400. Initialele
celor doua institutii au inceput sa fie imprimate de newyorkezi pe tricouri , sepci si alte obiecte ,
in semn de respect pentru sacrificiile facute cu nefastul prilej. Influenta evenimentelor a depasit
insa teritoriul american , rasfrangandu-se asupra relatiilor internationale la nivel global.
23
http://nymag.com
13
ale lui Mohammed, respingnd unele inte poteniale cum ar fi Turnul US Bank din Los Angeles
deoarece nu era destul timp de pregtire pentru o asemenea operaiune.24
Bin Laden a fost liderul operaiunii, aducnd i ajutor financiar , i a fost implicat n
alegerea participanilor la atacuri. Bin Laden i alesese iniial pe Nawaf al-Hazmi i pe Khalid alMihdhar , ambii jihaditi cu experien, care luptaser n Bosnia. Hazmi i Mihdhar au sosit n
SUA la jumtatea lui ianuarie 2000, dup ce au cltorit n Malaezia s participe la summitul alQaeda de la Kuala Lumpur. n primvara lui 2000 , Hazmi i Mihdhar au luat lecii de zbor n
San Diego, California, dar ambii nu prea vorbeau englez i nu au nvat bine s zboare i n
cele din urm au folosit doar ca teroriti de for i nu ca piloi. Spre sfritul lui 1999, un grup
de oameni din Hamburg , Germania , printre care Mohamed Atta , Marwan al-Shehhi , Ziad
Jarrah i Ramzi Binalshibh au sosit n Afganistan. Bin Laden a ales aceti oameni pentru atacuri
deoarece erau educai, vorbeau englez i aveau experien cu traiul n Occident. Noii recrui au
fost cutai dup capaciti speciale, ceea ce a permis liderilor al-Qaeda s-l identifice i pe Hani
Hanjour, care avea deja licen de pilot comercial.
Hanjour a sosit la San Diego n ziua de 8 decembrie 2000 , i i s-a alturat lui Hazmi.
Curnd dup aceea, ei au plecat n Arizona, unde Hanjour s-a mai reantrenat. Marwan al-Shehhi
a sosit la sfritul lui mai 2000 , Atta a sosit la 3 iunie 2000, iar Jarrah la 27 iunie 2000.
Binalshibh a cerut de mai multe ori viz pentru Statele Unite ale Americii, dar fiind yemenit,
viza i-a fost respins pe motiv c ar fi putut depi perioada de edere i ar fi rmas ca imigrant
ilegal. Binalshibh a rmas la Hamburg , ocupndu-se de coordonare dintre Atta i Khalid Sheikh
Mohammed. Cei trei membri ai celulei de la Hamburg au nvat s piloteze n Florida de sud. n
primvara lui 2001, au nceput s soseasc n Statele Unite i teroritii de for. n iulie 2001,
Atta s-a ntlnit cu Binalshibh n Spania , unde i-au coordonat detaliile atacurilor , inclusiv
alegerea final a intelor. Binalshibh a transmis i dorina lui Bin Laden ca atacurile s aib loc
ct mai curnd cu putin.25
Atentatele de la 11 septembrie au avut efecte majore imediate asupra americanilor.
Numeroi poliiti i lucrtori ai serviciilor de urgen din toat ara au venit la New York
City pentru a ajuta la recuperarea cadavrelor dintre resturile contorsionate ale Turnurilor Gemene
. Donaiile de snge din toat ara au avut o cretere n sptmnile de dup 9/11. Pentru
24
25
http://ro.wikipedia.org/wiki/Atentatele_din_11_septembrie_2001
,,The Looming Tower, Lawrence Wright,6 September 2007
14
prima dat n istorie , toate avioanele civile care nu fac zboruri de urgen din SUA i din mai
multe state , inclusiv Canada au fost oprite imediat , innd n loc zeci de mii de pasageri din
toat lumea. Toate zborurile internaionale din spaiul american au fost oprite de
Administraia Federal a Aviaiei , aproape cinci sute de zboruri fiind ntroarse din drum sau
direcionate spre alte ri. Canada a primit 226 dintre aceste zboruri i a lansat Operaiunea
Panglica Galben pentru a trata numrul mare de avioane aflate la sol i de pasageri oprii din
drum . Statele Unite au nfiinat un centru de detenie la baza militar din Golful Guantnamo ,
Cuba , pentru a-i ncarcera acolo pe combatanii ilegali inamici. Legitimitatea acestor
ncarcerri a fost pus n discuie, printre alii, de Parlamentul European, Organizaia Statelor
Americane i de Amnesty International. Evenimentele i reaciile internaionale de imediat
dup atacuri a avut impact asupra Conferinei Mondiale mpotriva Rasismului din 2001 , care se
ncheiase cu conflicte i tensiuni internaionale cu doar trei zile nainte.26 Ca i n Statele
Unite ale Americii , dup atacuri au aprut tensiuni rasiale i n alte ri ntre musulmani i
nemusulmani. Cel mai notabil exemplu de astfel de eveniment a avut loc n Regatul Unit , unde
la 21 septembrie , tnrul Ross Parker a fost ucis de un grup de musulmani ntr-un atac rasist.
27
http://georgewbush-whitehouse.archives.gov/
15
cooperrii politienesti si juridice pentru combaterea terorismului. n Statele Unite ale Americii ,
Congresul a adoptat i Preedintele Bush a promulgat legea Homeland Security Act din 2002 ,
prin care se nfiina Departmentul Securitii Interne, care reprezint cea mai mare restructurare a
guvernului american din istoria contemporan. Congresul a adoptat i legea USA PATRIOT Act,
cu scopul de a ajuta la descoperirea i instrumentarea cazurilor de terorism i a altor crime.28
Gruprile pentru aprarea drepturilor civile au criticat legea PATRIOT, afirmnd c ea permite
poliiei s invadeze viaa intim a cetenilor i elimin supravegherea juridic a procesului de
adunare de informaii. Au fost raportate numeroase incidente de crime violente i hruire
mpotriva persoanelor din Orientul Mijlociu i a altor persoane cu aspect oriental n zilele de
dup atacurile 9/11. Etnicii sikh au fost i ei inta acestor acte, deoarece brbaii sikh poart
adesea turbane, asociate stereotipic n Statele Unite cu musulmanii. S-au reclamat abuzuri
verbale, atacurii asupra moscheilor i a altor cldiri religioase (inclusiv asupra unui templu
hindu) i agresiuni mpotriva oamenilor , inclusiv o crima : Balbir Singh Sodhi a fost mpucat la
15 septembrie 2001.29 El , ca i alii, era un sikh confundat cu un musulman.
Principalele organizaii musulmane din Statele Unite au condamnat imediat atacurile de
la 11 septembrie i au cerut musulmanilor americani s vin fiecare cu priceperea i cu resursele
sale s ajute la alinarea suferinelor celor afectai i familiilor acestora. Printre aceste organizaii
se numr: Societatea Islamic din America de Nord, Aliana Musulman American, Consiliul
Musulman American, Consiliul pentru Relaii Americano-Islamice, Cercul Islamic al Americii
de Nord i Asociaia Cercettorilor Shari'a din America de Nord. Pe lng donaii bneti
massive, numeroase organizaii musulmane au lansat campanii de donare de snge i au oferit
asisten medical, hran i locuin pentru victime.30
28
http://www.fincen.gov/statutes_regs/patriot/
http://www.saldef.org/issues/balbir-singh-sodhi/
30
Morgan, Rowland; Ian Henshall. 9/11 Revealed: The Unanswered Questions
29
16
http://ro.wikipedia.org/wiki/Atentatele_din_11_septembrie_2001
17
la Geneva, avnd ca rezultat autorizarea unor tehnici de interogare avansate, metode pe care
administraia Obama le-a interzis ulterior ca fiind un tip de tortur.
18
elicopterul, dar uile de acces pe acoperi erau ncuiate. Nu a existat niciun plan pentru salvarea
cu elicopterul i la 11 septembrie , fumul gros i cldura intens ar fi mpiedicat orice elicopter s
efectueze operaiuni de salvare.
n total , 411 lucrtori ai serviciilor de urgen care au fost prezeni la locul dezastrului au
murit n timp ce ncercau s salveze oameni i s sting incendii. New York City Fire
Department (FDNY) a pierdut 341 pompieri i 2 paramedici . Poliia New York City a pierdut 23
de lucrtori. Poliia Autoritii Portuare a pierdut 37 de oameni, i au murit i ali 8 tehnicieni
medicali i paramedici de la uniti de urgen private.
33
numrul estimat al morilor era de peste 6.000. Municipalitatea a putut identifica rmiele doar
a aproximativ 1.600 dintre victimele de la World Trade Center. Medicii legiti au colectat
aproximativ 10.000 de fragmente neidentificate de os i esut care nu au putut fi legate de
niciuna din persoanele de pe lista morilor. n 2006 nc se mai gseau fragmente de oase n
timpul pregtirilor pentru demolarea cldirii Deutsche Bank.
34
comandanii pompierilor au dat avertismente de evacuare , dar , din cauza dificultilor tehnice la
sistemele de retransmisie radio, muli pompieri nu au auzit ordinul de evacuare. Dispecerii
serviciului de urgen 9-1-1 au primit i ei informaii care nu au fost transmise i comandanilor
de la faa locului. La cteva ore dup atac , s-a lansat o operaiune substanial de cutare i
salvare. Dup mai multe luni de operaiuni permanente, zona World Trade Center a fost eliberat
pn spre sfritul lui mai 2002.35
35
http://ro.wikipedia.org/wiki/Atentatele_din_11_septembrie_2001
19
prima lectie invatata dupa atentatele de la 11 septembrie a fost aceea ca provocarile majore la
adresa relatiilor internationale nu se sfarsisera odata cu incheierea Razboiului Rece. Avand o
evolutie dinamica , neglijata in contextul aparent relaxant de dupa destramarea fostului bloc
sovietic, terorismul (si mai ales revenirea lui in forta) avea sa marcheze ceea ce editorialistul
revistei Newsweek, Fareed Zakaria , numea dupa 9/11 sfarsitul sfarsitului istoriei. Zakaria
facea astfel aluzie la faimoasa sintagma a politologului Francis Fukuyama (sfarsitul istoriei) ,
care a facut cariera la inceputul anilor 90 postuland declinul inevitabil al importantei factorilor
ideologici si politici in contextul prabusirii comunismului.
Reactia imediata a Statelor Unite declansarea razboiului contra Afganistanului, vazut ca
unul dintre bastioanele terorismului Islamic, mai ales din cauza gazduirii lui Bin Laden si a
retelei sale de catre regimul taliban s-a bucurat de un larg sprijin international. Capturarea lui
Osama era vazuta de intreaga lume ca un lucru necesar si trebuia facuta cat mai repede. Rand pe
rand, administratia americana a introdus sau reintrodus in relatiile internationale o serie de
concepte care au facut cariera in acesti ultimi 12 ani, dar care au generat si reactii nu intotdeauna
aprobatoare.36 Astfel, razboiul contra terorismului (the war on terror), razboiul preventiv
(preemptive war) sau axa raului (the axis of evil) , compusa din Irak , Iran si Coreea de Nord, au
devenit unele dintre cele mai frecvente expresii din vocabularul diplomatiei americane.
Lumea de dupa 11 septembrie 2001 a avut insa de facut fata si altor provocari. Replicile
cutremurului terorist din America au aparut sub forma sangeroaselor atentate din Bali , Madrid si
Londra, vadind faptul ca amenintarea terorismului este pe cat de reala , pe atat de persistenta. In
acest context , faptul ca Al-Qaeda ramane inca activa si condusa de acelasi temut lider Osama
bin Laden, in ciuda tuturor incercarilor de a-l captura , nu are darul sa linisteasca opinia publica
internationala. 37 Totodata, problema respectarii drepturilor omului in context post-9/11 a capatat
noi dimensiuni odata cu deja celebrele controverse legate de statutul detinutilor din inchisoarea
americana de la Guantanamo Bay sau de metodele de interogare folosite de catre serviciile
speciale americane, acuzate ca ar folosi tortura pentru a obtine informatii. Putem spune, fara
teama de a gresi, ca efectele atentatelor de la 11 septembrie 2001 inca influenteaza mersul lumii
in care traim.
36
37
20
DOW JONES - Dow Jones Industrial Average -este unul dintre cei mai cunoscuti indici bursieri din lume
39
http://ro.wikipedia.org/wiki/Atentatele_din_11_septembrie_2001#Urm.C4.83ri_.C3.AEn_plan_economic
40
21
luni ale lui 2001 i n tot anul 2002. Guvernul federal a furnizat 11,2 miliarde de dolari fonduri
de asisten pentru administraia local din New York City n septembrie 2001 i 10,5
miliarde de dolari la nceputul lui 2002 pentru dezvoltare economic i refacerea infrastructurii.
Atentatele de la 11 septembrie au afectat micile afaceri din Lower Manhattan din preajma
World Trade Center, distrugnd sau ducnd la mutarea a 18.000 dintre acestea. Small Business
Administration a oferit ajutoare n mprumuturi. Aproximativ 2.87 milioane de metri ptrai de
spaii de birouri din Lower Manhattan au fost avariate sau distruse. Muli s-au ntrebat dac
aceste locuri de munc vor reaprea i dac se va mai reface baza de impozitare. Studiile asupra
efectelor economice ale atentatelor 9/11 arat c piaa imobiliar a spaiilor de birouri din
Manhattan i locurile de munc din birouri au fost mai puin afectate dect se credea iniial
din cauza nevoii industriei serviciilor financiare de interaciune fa n fa. Spaiul aerian
nord-american a fost nchis timp de cteva zile dup atacuri i numrul de cltorii aeriene a
sczut dup deschidere , ceea ce a dus la o scdere de aproape 20% a capacitii de transport
aerian i la exacerbarea problemelor financiare din industria aerian american.41 n august
2001 , agentiile aeriene americane au transportat peste 63.8 milioane de pasageri i au angajat
mai mult de 520.000 lucrtori , dar atacurile teroriste din 11 septembrie au avut un efect imediat
i profund asupra industriei. Numrul de pasageri a fost aproape njumtit n septembrie 2001
, la 34.9 milioane. Guvernul federal a intervenit rapid. Air Transportation Safety si System
Stabilization Act au semnat o lege in 22 septembrie 2001 , care a furnizat companiilor aeriene 5
miliarde dolari i 10 miliarde dolari insumand credite pentru stabilizarea industriei. Multe
lucruri reies pe frontul economic, in urma atacului din SUA la 11 septembrie 2001. Naiunea a
fost erodata de cele doua recesiuni, proprietarii de case au suferit enorm datorita pietei imobiliare
aflate in declin; forta de munca se confrunta cu un somaj de doua cifre iar investitorii s-au trt
printr-un deceniu pierdut .Nu toate problemele care au afectat economia Statelor Unite pot fi
legate de 9/11, dei exist argumente pentru a demonstra contrariul.
In continuare am propus o analiza comparata, a mai multor elemente economice,
caracteristice perioadei premergatoare atacurilor si respectiv perioadei actuale:
41
Sloboda W. Brian ,,Tourism Economics: The Business and Finance of Tourism and
Recreation, (2003).
22
42
http://money.msn.com/investing
23
Citigroup (C) , a fost lovit n favoarea Cisco Systems (CSCO). Indicele Dow a urcat la valoarea
de 76%, de la 6547 cat inregistrase in 9 martie 2009.43
43
http://money.msn.com/stocks
24
44
http://money.msn.com/investing
25
respirator acut sever (SARS), rzboiul din Irak (primvara 2003), atentatele cu bomb de la
Madrid (martie, 2004) i mai recent un tsunami n Oceanul Indian (decembrie 2004) ,
deasemenea atentatele de la Londra (iulie 2005).45 Aceste ocuri de la 9/11 par s fi exercitat un
impact diferit n rile afectate n mod direct , n rile i regiunile nvecinate , precum i pe
piaa turismului la nivel mondial ( Edmonds i Mak, 2005 ).
Atacurile teroriste din 9/11 au avut un ecou n ntreaga lume, dar la nivel global
impactul acestora asupra sosirilor a fost considerat a fi unul minor. La scurt timp dup atacuri,
Organizaia Mondial a Turismului ( OMT ) a remarcat , cu un grad de satisfacie c numrul
de sosiri internationale a scazut cu mai putin de 1 la suta , de la 696.7 milioane sosiri n 2000 la
692,7 n 2001. Acest mic declin anual , a marcat o inversare brusc a ritmului de cretere al
numrului de sosiri internaionale nregistrate n deceniul precedent atentatului de la 9/11.
Pn n 2002 , sosirile turistice internaionale au revenit la 702.6 milioane , depind valorile
anului 2000 ( Organizaia Mondial a Turismului, 2003).46
Desigur, experiena n rile individuale difera de tendinele globale. De exemplu,
Fig. 2 arat c atacul terorist de la 9/11 i ulterioarele incidente teroriste precum si alte ocuri
internaionale majore , au produs declinuri n sosirile turistice internationale din Statele Unite
ale Americii . Ponderea SUA din numrul total de sosiri internaionale a sczut la un minim de
5,9 la sut (de la nivelul de vrf de 9,4 la sut nregistrat n 1992) , nainte de a afia o cretere
modest (0,1 la sut), n anul 2004.47
45
Ustravel.org
EastWestCenter
47
Sloboda W. Brian ,,Tourism Economics: The Business and Finance of Tourism and
Recreation, (2003).
46
26
48
27
49
http://www.ustravel.org
28
schimbare n preferinele cltorilor pentru anumite destinaii. Statele Unite ale Americii, n
special, au cunoscut o scdere imediat i precipitat n sosirile vizitatorilor internaionali,
(fig.3) n special cele cu avionul.50
Numarul total al turistilor sositi in Statele Unite ale Americii dupa tara de
provenienta anul 2001
5,000,000
4,500,000
4,000,000
3,500,000
3,000,000
2,500,000
CANADA
2,000,000
MEXICO
1,500,000
TOTAL OVERSEAS
1,000,000
WESTERN EUROPE
500,000
0
ustravel.org
29
Aceste percepii au determinat ngrijorarea n industria de turism astfel Statele Unite ale
Americii au devenit o destinaie de cltorie mai puin atractiv i in acelasi timp fost
deteriorata si imaginea acestora n strintate (Alden, 2008).51
Dei politica de vize n sine nu s-a schimbat semnificativ dup 9/11 , procedurile de
control ale securitatii care fac parte din procesul de solicitare a vizelor au fost standardizate i
intensificate.Dup atacurile din 9/11 , de exemplu , anumite proceduri administrative legate de
vize i de intrare la frontiera Statelor Unite au fost implementate ca parte a unui protocol sporit
de securitate a cltoriilor.
Procedurile de securitate legate de eliberarea vizelor au afectat doar solicitanii de viz
care cltoresc n Statele Unite i nu au afectat turitii din rile participante la Programul
Visa Waiver (VWP). Mai mult dect att , n timp ce cltorii din VWP i ri non-VWP au
fost expui la aceleai proceduri de screening la intrarea n Statele Unite, unii cltori din ri
non-VWP au fcut obiectul unui strat suplimentar de procesare.
Un studiu recent de Neiman i Swagel (2009) exploateaz aceast variaie ntre VWP
i ri non-VWP, n scopul evaluarii impactul mediului de securitate post-9/11 asupra sosirilor
temporare n Statele Unite. Rezultatele studiului lor indica faptul ca , in ciuda protocolul de
securitate, numarul noilor venii din ri non-VWP nu a fost semnificativ mai mic decat cel
din tarile VWP dup 9/11.
Aceasta constatare sugereaza ca , contrar percepiei populare , noile proceduri de
securitate nu au descurajat disproporionat cltoriile din ri non-VWP. n plus fa de
aceast evaluare empirica , inspecia cazuala de date privind sosirile temporare indic faptul c
o recuperare general a nceput la sfritul anului 2003 i a continuat pn n 2007.
Fig.4 ilustreaz att scdere iniial n totalul sosirilor temporare ntre 2001 i 2002 cat
i recuperarea ulterioar la sfritul anului 2003.
51
http://www.ustravel.org
30
3.2.1 Hawaii
Diferenta intre creterile turismului intern i
sugereaz c americanii si-au substituit cltoriile n strintate cu cele in interiorul tarii. Acest
lucru este cel mai bine ilustrat n deplasare turistilor
n Hawaii.
52
In timp ce sosirile
internaionale in Hawaii au scazut dupa 9/11 sosiri interne din S.U.A au crescut mai mult dect
suficient pentru a compensa scderea vizitatorilor internaionali (Fig. 5 si Fig. 6). Numrul total
de sosiri (interne i externe) a depit vrful atins n anul 2000.53
52
53
http://www.ustravel.org
Office of Travel and Tourism Industries
31
32
http://www.nycgo.com/
Sloboda W. Brian ,,Tourism Economics: The Business and Finance of Tourism and
Recreation, (2003).
55
33
tot
mai
mare
de
reglementri
i
cerinele
necesare
pentru
a obine o viz de turist pentru Statele Unite face ca totul sa fie mai dificil pentru strinii care
doresc s viziteze SUA : interviurile personale, taxele de solicitare a vizelor tot mai mari i
asteaptarea pentru a obine vizele pot descuraja turistii internaionali. Msurile de securitate
adugate la ambasadele americane din strintate determina solicitanii de viz s atepte
adesea n linii lungi pentru a aplica la viz. Insistena Statelor Unite ca vizitatorii strini sa
deina paapoarte , care includ elementele biometrice de identificare ale titularului, a
ameninat s nbue sezonul aglomerat de var. Acest lucru s-a observat in luna mai , cnd a
devenit clar c majoritatea rilor europene nu ar fi n msur s satisfac aceasta cerina.
n timp ce controlul adugat pentru viitorii turisti i securitatea mai stricta n SUA sunt
de neles dupa evenimentul de la 9/11 , eforturi mai mari par a fi necesare pentru a se asigura
ca timpul i neplcerile cu care se confrunt cei care doresc s viziteze S.U.A ,s fie reduse ct
mai mult posibil. Exist o percepie larg rspndit n rndul reprezentanilor industriei de
turism i cltorii, care sustine ca turismul a fost adesea tratat ca un "cetean de clasa a doua",
printre alte industrii majore. Cu excepia cazului n aceast mentalitate se schimb , recuperarea
numarului de cltorii internaionale in SUA este puin probabila.
Cu toate acestea , industria,
membrii
56
sursa: http://www.ustravel.org
Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economiceste o organizaie internaional a acelor naiuni
dezvoltate care accept principiile democraiei reprezentative i a economiei de pia libere.
57
34
"parteneriat strategic" cu Travel Business Roundtable (TBR) parteneriat care ar putea ajuta la
scaderea normele de control la frontier n traficul internaional de cltori n SUA i ofer
promisiunea de a realiza o campanie care s reduc multe dintre nevoile existente in industria
turismului. Exista o nevoie evident pentru SUA , de a gasi moduri de reducere a costurile
tranzaciilor turitilor strini cu care se confrunt atunci cand doresc sa viziteze Statele Unite
ale Americii n caz contrar, traficul internaional de cltori n SUA pare s scada sub
potenialul su, i ara va fi mai ru din punct de vedere economic.
ncurajator, Departamentul de Stat al SUA i Departamentul de Securitate Intern al
SUA (ianuarie 2006) a prezentat o strategie comun numit "granie sigure, ui deschise"
pentru a ncuraja turismul international n SUA.Un alt ,,trend este reprezentat de msurile luate
de alte ri pentru a uura intrare turistilor la granita si scaderea restriciilor de cltorie , n
scopul promovarii cltoriilor internaionale ri care contribuie la declinul relativ al turismul
internaional din S.U.A. n urma atacului de la 9/11 , mai multe ri au redus de fapt bariere
pentru vizitatorii internaionali.
Poate c nu este o coinciden faptul c Singapore, care are acorduri de securitate de
viz cu mai bine de 150 de ri din lume, a observat
recupereaza rapid dupa valurile de ocuri externe i au depit vrful existent inainte de 9/11 .
Numrul de turiti strini care viziteaz China este n cretere i dac tendinele recente
continua sa creasca China va depasi SUA si va fi situata pe locul 3, in topul celor mai vizitate
destinatii internationale. n ultimii ani , China a negociat rapid i a pus n aplicare "statutul de
destinaie aprobat" , acorduri care faciliteaz procesele pentru obtinerea de vize pentru chinezi
care doresc s cltoreasc n strintate i pentru strinii care doresc s viziteze China.58
In perioada de dupa 1990 au fost semnate acorduri multilaterale importante ,
de facilitare a cltoriilor ntre ri. Uniunea European (UE) a implementat "viz Schengen",
care permite vizitatorilor straini din state non-UE sa obine o viz unic , aceasta le permite s
cltoreasc n toate rile membre UE.59 Mai multe ri din Acociaia naiunilor din sudestul Asiei (ASEAN) permite acum intrarea fr viz a cetenilor celuilalt stat , iar negocierile
sunt n desfurare pentru a creea o viz "de tip Schengen" destinata turistii din regiunea
ASEAN. Aceste evoluii sunt de remarcat, chiar i ntr-un mediu cu probleme de securitate; pe
58
59
35
piaa mondial extrem de competitiv pentru turism , poate fi de ateptat ca aceste msuri s
influeneze opiunile turistilor pentru anumite destinaii.
60
Potrivit
Nr.turisti
Nr.turisti
Nr.total
internationali(milioane) locali
Cheltuieli
directe(miliarde)
1998
6.0
27.1
33.1
14.7
1999
6.6
29.8
36.4
15.6
2000
6.8
29.4
36.2
17.0
2001
5.7
29.5
35.2
15.1
2002
5.1
30.2
35.3
15.1
2003
4.8
33.0
37.8
18.5
2004
5.1
34.3
39.4
19.8
60
36
Tab.2
61
http://www.nycgo.com
Olivia A. Jackson is an Associate Professor at Florida Memorial
University in the Social Sciences and Business Administration departments.
62
37
85.00%
80.00%
gradul de ocupare
75.00%
70.00%
65.00%
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
38
65
manufacturiere si de tiparire au fost afectate nu exista insa nicio indicatie care sa ne arate ca
acestea au simtit o scadere considerabila. Totusi este demn de mentionat faptul ca desi unii
oameni de afaceri nu au concediat lucratori totusi acestia au suferit micsorari considerabile ale
veniturilor , comparativ cu perioada similara dinaintea atacurilor teroriste din septembrie 2001.
Diagrama urmatoare (fig.8) sugereaza faptul ca impactul net al atacurilor asupra locurilor
de munca s-a realizat in octombrie 2001. Urmarind indeaproape industriile afectate observam pe
cele afectate direct: serviciile financiare , restaurante , hoteluri si transporturile aeriene. La un loc
aceste industrii insumeaza 42.000 din totalul de 51.000 locuri de munca pierdute de sectorul
privat in octombrie 2001 .66 In lunile ce au urmat desi efectul asupra economiei pe ansamblu nu a
fost unul insemnat unele industrii au inregistrat pierderi considerabile in timp ce altele au avut
cresteri moderate. Ca sa putem intelege efectele atacurilor asupra acestor industrii in timp este
bine sa examinam aceste industrii si performanta lor. 67
63
64
nycgo.com
http://www.ustravel.org
Economic Consequences of Terrorism. Organisation for Economic
Cooperation and Development, OECD Economic Outlook, no. 71 (June 2002)
66
State Labor Department New York
67
The International Association of Convention And Visitors Bureaus
65
39
Fig.8
40
34000000
33000000
32000000
anul 1999 2000 2001 2002 2003 2004
Fig.9
ig.9 (sursa: Review of Tourism Research, (2003))
Conform Las Vegas Convention and Visitors Bureau , n luna martie a anului 2002
volumul vizitatorilor a scazut cu 1,2
1,2%, fiind a cincea lun consecutiv de declin in industria
turismului . n primele ase luni ale anului 2002
2002, turismul a sczut cu 2,3%,, iar veniturile in
69
41
urma jocurilor de noroc a fost n scdere cu 4,1% . n comparaie cu anul 2001, aceste numere
nu vor simti o cretere, avnd n vedere declinul sever dup 9/11. Aa c, dup ani de cretere
a numarului de vizitatorilor i a veniturilor din jocuri de noroc din Las Vegas, 2002 stagnat n
raport cu anul 2001 fapt ce demonstreaz c Las Vegas, dei este nc o destinaie popular, a
fost greu lovita de atacurile din 9/11 i declinul economiei naionale .70 Toate aceste lucruri
erau de ateptat . Peste tot n Statele Unite ale Americii industria turismului a cunoscut scaderi
semnificative, dar Las Vegas este un caz special.71 De ani de zile Las Vegas a fost cunoscut atat
la nivel naional cat si pe plan internaional ca ,,o statiune pentru aduli cu jocuri de noroc si
diferite forme de divertisment pentru adultii cu vicii. Se poate poate spune c, terorismul a vizat
Las Vegas, ntr-un mod special. Las Vegas cu arhitectura post-modern i caracteristica
grandoare, poate fi asimilat n multe feluri cu celebrul World Trade Center unde bani i statutul
sunt percepute ca un adevrat simbol american al capitalismului i determinismului corporativ.
Asemenea aerului snob in care a fost invaluit oraului New York ca un simbol al libertii
americane i al prosperitatii asa si orasul Las Vegas este venerat ca un loc de statut , el
simbolizeaz aceleai valori americane de libertate i de bogatie.
Avnd n vedere similitudinile lor simbolice, nu este de mirare c Las Vegas a suferit un
declin n turism i juctorii au stat departe de centru orasului i au jucat in locatiile mult mai
aproape de casa. America a avut parte de alerte portocalii tot parcursul anului 2002, ca reacie la
atacurile teroriste poteniale i in urma negocierilor cu Irakul, Las Vegas parea o tinta pentru
cei care s-au opus creterii capitalismului american. Prin urmare, gamerii care ar fi cltorit de
obicei la Las Vegas pentru scopuri de divertisment au inceput sa cheltuite bugetele lor de jocuri
de noroc n alt parte, sporind astfel veniturile din jocuri de noroc, n pieele de jocuri de noroc
alternative , n timp ce Las Vegas, bastion al ntreprinderilor de jocuri de noroc, a pierdut din
cota sa de poteniali juctori i a simit impactul acesteia prin concedieri , declin n ocupare
hotelurilor i a tarifelor pe camere, convenii anulate. Ce rezerv viitorul pentru Las Vegas
este incert. Rapoarte recente din Convenie i Visitors Bureau demonstreze c Las Vegas se
afl n fruntea listei de cutare la nivel mondial pentru Ask Jeeves motor de cutare pe Internet
i care este considerat numrul unu ca destinaie pentru anul 2003 potrivit revistei Tradeshow
Week magazine (2003). Numrul de vizitatori este n cretere, dar o crestere considerabila nu
70
Review of Tourism Research , Terrorism and tourism in Las Vegas ,Vol. 1 , 2003
71
42
este de ateptat s apar pn la sfritul anului 2003, nceputul anului 2004 .72 Economiei
naionale i rzboiul din Irak, mpreun cu ameninrile teroriste continue sunt motivele
pentru reducerea turismului n Las Vegas. Prin urmare, juctorii vor continua s joace mai
aproape de resedinta lor ceea ce va determina o scadere a veniturilor din urma jocurilor de
noroc.73
3.2.4 Florida
Recesiunea din Statele Unite ale Americii a nceput n anul 2001, masurile de securitate
ale aeroporturilor , dup 9/11 i rzboiul din Afganistan i Irak au mpins sectorul turistic din
S.U.A n cea mai dificila criz de la al doilea razboi mondial incoace. Numrul de vizitatori in
Florida, a sczut cu 3.3 milioane n 2001 fa de anul precedent. Numrul de vizitatori din toate
rile UE, cu excepia Marii Britanii a scazut cu 28% ntre 1999 i 2004, reprezentnd cu un
sfert de milion de vizitatori mai putin. (Tab.3 ) .Declinul sever al numrului de hoteluri , al
preurilor accesibile de pe plaje , concurena n cretere din partea altor destinaii turistice ,
cum ar fi Spania i rile din Caraibe i reglementarile de frontier sunt cei mai importanti
factori care au contribuit la scderea numrului de vizitatori internaionali n Florida.74
Numarul turistilor care au vizitate Florida in intervalul 1998-2005
Anul
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
Numarul total
de
turisti
(mil.)
48.7
58.9
72.8
69.5
73.9
74.6
79.7
85.8
73
VegasInc- Rossi Ralenkotter,President and CEO, Las Vegas Convention and Visitors Authority
74
43
Depind criz care a nceput dup 11 septembrie 2001, 85,8 milioane de turiti au
vizitat Florida , n 2005, un nivel record
record. n ciuda temerilor privind uraganele care erau
anticipate, vizitele pentru al treilea trimestru al anului 2005 au depit aceeai
aceea perioad din
2004 cu 9,3%. (fig.10) De la 9/11
11 mai muli vizitatori au ales mijloacele de transport dect pe
calea aerului pentru a ajunge la destinatie , dar pn n 2004 , cele doua categorii au fost egale n
proporie. n 2005, vizitatorii care au sosit cu avionul au depit
it uor numarul turistilor sositi
cu masina. Media perioadei de sedere este de cinci nnopi .75 Turistul rmne in medie cinci
nopi i cheltuie in medie de la 107 dolari (cltor cu masina) la 163 dolari (cltor cu
avionul) pe zi, n Florida. Un turist strin cheltuiete de dou ori mai mult ca turist intern.
76
Florida TaxWatch remarcat faptul statului bunstrii economice nu a fost destabilizat foarte mult
datorita consecinelor nedorite ale politicilor i procedurilor de securitate naional
ional impuse ca
reacie la atacurile teroriste din 9/
9/11. Aceste msuri au avut un efect mai mare asupra turitilor
strini i asupra persoanelor care sosesc cu avionul si care, potrivit sondajelor de opinie,
opinie stau
mai mult i cheltuie mai mult.77
44
78
Cltoriile i turismul
au generat o medie de 7,1% din totalul produsului brut n primele 20 de zone metropolitane n
anul 2000. Comparand serviciile de sntate cu un procent de 5,5% din PIB-ul SUA, industria
imobiliara cu un procent de 4,7%, sistemul bancar cu 3,7%, comunicaiile cu 2,9% i
electronice echipamentele de fabricaie cu 1,8% din PIB-ul SUA. De fapt, nici un alt sector nu a
contribuit mai mult la PIB la nivel naional, decat cltoriile i turismul pentru primele 20 de
zone metropolitane. Incetinirea creterii economice i recesiune au lovit turismul mai usor
dect economia n ansamblu i cota a scazut cu 3,6% n anul 2002. New York, Las Vegas,
Chicago, Los Angeles-Long Beach i Atlanta in capatul listei , au contribuit cu 71 miliarde de
dolari , din cltorii i turism, la Produsul Intern Brut n anul 2000 .79 Industria turismului n
New York, a generat 17,6 miliarde de dolari, Las Vegas a contribuit cu14,8 miliarde de dolari,
Chicago 14,0 miliarde de dolari, Los Angeles 13,6 miliarde de dolari iar Atlanta 11.2 miliarde de
dolari . (tab.4) Aceste orase sunt dependente de activitatea de turism i au fost , de asemenea,
printre cele mai afectate economii din timpul recesiunii din ultimele treisprezece luni.
Aa cum am menionat mai devreme, cltoriile i turismul
n primele 20 de zone
metropolitane,au generat 272 miliarde dolari in 2000, contribuind cu peste 47% la PIB-ul
naional n anul 2000 i 2001.80
78
79
80
http://www.ustravel.org
The International Association of Convention And Visitors Bureaus
45
Primele 20 de economii ale zonelor metropola in ceea ce privesc veniturile din turism , au
fost grav afectate de evenimente din anul 2001 . Pierderile pot fi atribuite atentatului din 9/11
acestea depasind 11 miliarde de dolari
dolari, sau 8,0%, n 2001 i vor ajunge la 19 miliarde dolari ,
sau 15%, n 2002. Acest lucru nu nseamn c industria turismului va pierde aceast sum n anul
2002, dar n absena unui eveniment ca cel de la 9/11 poate determina o suplimentare de 19
miliarde de dolari. Exist mai multe motive pentru acest impact disproporionat
ionat asupra celor
mai importante economii in zonele metropola in ceea ce priveste turismul. n primul rnd, aa
cum am menionat
ionat mai devreme
devreme, este vorba de scaderea numarului de turisti in marile orae
ora
din SUA. Pieele
ele internaionale au fost cel mai grav afectate. 81
Al doilea este importana
a domeniului aviatic pentru marile orae.. Figura de mai jos (
fig. 11 ) ilustreaz scaderea industriei de cltorie i de turism la aportul adus PIB-ului
PIB
pentru
primele 20 de zone metropolitane din SUA. Importanta mare a transportului aerian cantareste
foarte mult pentru orase din SUA , recupera
recuperarile au fost lente i a existat dorinta de a rmne
aproape 10% sub nivelul din 2000 .82
81
The Role of Travel and Tourism in Americas Top 100 Metropolitan Areas,oct 2002, DRIWEFA
82
46
http://www.ustravel.org
47
mii de locuri de munc. Sectorul de transport a fost cu att mai greu lovit, cu mai mult de 96.000
de concedieri. Atacurile au frnat, de asemenea, cheltuielile de consum, care n mod normal
reprezint aproximativ dou treimi din activitatea economic din SUA.84
Impactul asupra continentului european
ncrederea redus a consumatorilor este evidenta n majoritatea statelor membre ale
Uniunii Europene. Chiar i Marea Britanie, care s-a bucurat de cea mai puternica pozitie
economica nainte de atacurile teroriste, a fost nevoit s revizuiasc ateptrile sale modeste de
cretere a PIB pentru acest an.Temerile despre modele noi atacuri teroriste asupra transportului
aerian au trimis industria aeriana din Europa ntr-o lacuna.Compania belgiana de transport
Sabena intrase in faliment.
85
companiile aeriene n Frana i Elveia. Companiile importante din Marea Britanie, Italia,
rile de Jos i Scandinavia au redus capacitatea de zbor, dezmembrarea unor rute i
concedierea a zeci de mii de angajai. Unele companii aeriene europene au adaugat suprataxa de
"criz" sau "de rzboi" - pentru a ajuta la acoperirea costurilor de asigurare de creterea - la
preul
biletelor.
Bursele de valori din Europa s-au cltinat, nu numai din cauza incertitudinii investitorilor.
Contieni de faptul c atacurile ar devasta industria companiilor aeriene i de asigurri din
Europa, membrii Al-Qaida au profitat de "opiuni de vnzare," ofertele negociabile,de
speculaii cum c preul unor anumite companii aeriene i stocurile de asigurare ar scdea
ntr-un interval de timp scurt.
Impactul asupra continentului asiatic in special Asia de Est
Japonia, deja aflata ntr-o recesiune, sta probabil s se confrunte cu provocri economice
mai profunde.Declinul cheltuielilor de consum din SUA va afecta, printre altele, industria auto
japoneza. Japonia, singurul membru G-7 din Asia, a vzut cum dificultile economice se
multiplica dup atacurile teroriste din septembrie. Avnd n vedere c Statele Unite cumpr
84
85
48
aproximativ 40 la suta din exporturile japoneze, consumul din SUA reducandu-se substantial asta
ar nseamna declinul exporturilor japoneze, de producie, ocuparea forei de munc i
investiiile de capital. De asemenea, turismul a scazut ncepnd cu 11 septembrie. n Okinawa ,
78.000 de excursii turistice au fost anulate ntre jumtatea lunii septembrie i mijlocul lunii
octombrie.
Japan Airlines i All Nippon Airways au fost forai sa reduca pretul biletelor de avion
ncepnd cu 11 septembrie. Reduceri similare au fost fcute de ctre Air Malaysia i Coreea
Air, care are n vedere sute de concedieri. Transportatorii din Thailanda i China s-au adugat
suprataxe la preurile biletelor de avion.86
Cambodgia, care preia aproximativ 120 milioane de dolari pe an din turism, a raportat c
30 la sut dintre turiti strini anulat rezervrile n a doua jumtate a lunii septembrie.
Cambodgia este, de asemenea, ngrijorata cu privire la exporturile de textile, din care 75 la suta
sunt vndute pe piaa din SUA.Unele firme de lichiditi din Asia ar putea eua din cauza
ngrijorarii tot mai mare n rndul investitorilor internaionali cu privire la asumarea riscurilor
comerciale. Aproximativ 3,5 miliarde de dolari n valoare de refinanare a datoriei este deja n
discuie n Asia de Est. Cea mai in primejdie ara din regiune este Filipine, unde guvernul va
crete, probabil, deficitul bugetar a amortiza impactul intern al recesiunii globale.
Impactul asupra Americii Latine i Caraibe
America Latin, ca un ntreg, s-a ateptat la o cretere economic modest, de 1,3 la
sut, n 2001. De la atacurile teroriste din septembrie, economitii cred acum c PIB-ul regional
nu poate crete mai deloc.. Aeromexico i Mexicana Airlines au concediat deja mii de
muncitori. Rezervrile hoteliere din El Salvador au fost la jumatate din volumul normal de la
sfarsitul lunii septembrie. Industriile de export n Mexic i America Central sunt in declin de
la consum redus din Statele Unite si deasemenea au determinat cresterea preurilor pentru
materiile prime.87 Pn la nceputul lunii octombrie 2001, la angajatorii din Guatemala au
concediat 250.000 de muncitori, mai ales n industria textil;iar numrul ar putea crete cu nc
15 la sut n lunile urmtoare. Speculaiile au nscut si incertitudini in economia Braziliei cu o
86
87
49
scadere de 8 la sut. Acest lucru se va traduce prin creterea datoriei publice. In urma atacurilor
teroriste va aprofunda dificultatea de atragere a investitorilor strini att de necesar n
Argentina.88
3.4 Concluzii
Turismul mondial este valorificat n mod tradiional prin sosirile turistice internaionale i
ncasrile de la turismul internaional. Evoluia acestor indicatori demonstreaz tendina
permanent de cretere n cadrul industriei turistice mondiale . Evenimentele tragice din 11
septembrie 2001 din SUA au avut efecte negative asupra circulaiei turistice internaionale n
toate regiunile de pe glob. n anul 2001 sosirile de turiti internaionali au atins cifra de 692
milioane, n comparaie cu 697 milioane n anul 2000 (-0,6%).
Turismul internaional reprezint o parte integrant a procesului de specializare
internaional, alturi de alte servicii i de producia de mrfuri, iar circulaia turistic
internaional este bazat pe specializarea internaional n turism i evolueaz n urma
accenturii i extinderii acestei specializri. n ultimele decenii turismul a devenit una dintre cele
mai vaste i mai dinamice industrii mondiale. Conform estimrilor Consiliului Mondial de
Turism i Cltorii (WTTC), n anul 2001 turismului i-au revenit 10,7% din PIB-ul mondial, iar
n urmtorii zece ani, ponderea turismului a crecut pn la 11%.
n Uniunea European aceste cifre snt de 12,2% i respectiv 12,9% pentru aceleai
perioade de referin (cifrele exprim impactul direct i indirect al turismului).
Turismul se numr printre primele cinci poziii de export global pentru 80% din rile
lumii, n special din Europa, Orientul Mijlociu i SUA. Ponderea turismului n exportul mondial
de mrfuri i servicii este de 12,8%, iar ponderea turismului n exportul european - de 13,6%
(datele pe anul 2001). Turismul este un domeniu generator de noi locuri de munc. Conform
estimrilor WTTC, n anul 2001 n turismul mondial au fost angajai 8,2% din totalul salariailor,
ceea ce reprezint o persoan din fiecare 12 persoane angajate. n Uniunea European ponderea
celor angajai n turism n anul 2001 este mai mare dect cea mondial, constituind 12,3% din
total, respectiv 1 persoan din fiecare 8 persoane angajate. Contribuia turismului la utilizarea
88
50
89
Sloboda W. Brian ,,Tourism Economics: The Business and Finance of Tourism and
Recreation, (2003).
90
Sloboda W. Brian ,,Tourism Economics: The Business and Finance of Tourism and
Recreation, (2003).
91
World Tourism Organization,UNWTO
51
Bibliografie
Lucrri consultate
Sloboda W. Brian , (2003)-Tourism Economics: The Business and Finance of Tourism and
Recreation.
Blunk Scott and David Clark,(2006) -Evaluating the long-run impacts of the 9/11 terrorist
attacks on US domestic airline travel.
Randall Bell, (2008)-Strategy 360.
Miruna Munteanu, Vladimir Alexe,(2002)-Misterele din 11 septembrie si noua ordine
mondiala, Bucuresti.
Don Paul si Jim Hoffman , (2004)-Waking up from our Nightmare-The 9/11/01 Crimes in
New York City.
Morgan Rowland, Ian Henshall-9/11 Revealed: The Unanswered Questions.
Toma Gabriel, (2013)- Terorismul international.
Lawrence Wright, (6 September 2007) -The Looming Tower.
Departamentul de Stat al S.U.A, traducere de Costandache Constantin. i Ferchedu
Muntean M,. (2006)-Terrorist Group Profiles .
Ed. Fayard-La nebuleuse: le terrorisme du Moyen Orient, ( Paris).
Atanasiu, M (2006)-Terorismul ameninare contra umanitii,
Colocviu Stategic,
52
UNITED
STATES
DEPARTMENT
TREASURY
http://www.saldef.org/issues/balbir-singh-sodhi/ - SALDEF
http://www.ziare.com/articole/efecte+atacuri+11+septembrie ZIARE.COM
53
OF
http://www.descopera.ro/cultura/3170776
http://www.descopera.ro/cultura/3170776-lumea-dupa-11-septembrie-2001 - DESCOPERA.RO
http://money.msn.com/investing - MONEY MSN INVESTING
http://money.msn.com/stocks - MONEY MSN STOCKS
http://www.ustravel.org US TRAVEL
www.EastWestCenter.org ESTE WEST CENTER
http://www.nycgo.com/ - NYC THE OFFICIAL GUIDE
WWW.VisitFlorida.com VISIT FLORIDA
ANEXE
Figura 1. Numarul pasagerilor din Statele Unite ale Americii in intervalul 1999-2005
1999
54
55