Iuliu A. Zanne - Volumul06 - Proverbele Romanilor

PROVERBELE ROMANILOR
en)0ia
sez44 la/Liz dhost,
aosm'a fI65 tWioas iglaor4nad aatea a4Cia,

eiaoeeavieyelaa oen7las a9ozo;J$t:ona vats.
LIICRETM, ur, p. 31-18.
.457.enth
aos ham, a le
aos
,4 hve4
B. P. EI.X$DtIrt, 6uv. Betr., II, XIX.
dacoromanica.ro
FIE-CARE EXEMPLAR VA PURTA ISCLITURA AUTORULUI
TOTE DREPTURILE RESERVATE
dacoromanica.ro
DIN
ROMANIA, NSARAIIIA, BUENA, UNGARIA, SIRIA i MACEDONIA
PROVERBE, pietToRt, POMUIRI, CUVINTE ADEVRATE,

ISEMtNIRI, IDIOTISME SI CIMILITURI
CU UN
GLOSAR ROMANO-FRANCES
DE
IULIU A. ZANNE
NrC014. N71
OPERA PREMIATI DE ACADEMIA ROMANA
BUCURESCI
STABILIMENTUL GRAFIO I. V. SOCECla
EDITURA LIBRARIEI SOCECrl & Comp.
1901
dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE ROMANA
AUTORI CITATT
.ics (KiRoLy). Magyar, Nmet, Olasz, Roman, (016h), Csek-lot s
Szerb beszlgetsek otthon
Lauffer s Stolp.
s uton. Pest, .1859, Kladjk
ACSINTI URICARUL. A doua domnie a luT NeculaT Alecsandru

Mavrocordat V. V. In Moldova. Cronicele RomanieT de Mi-
chail Kogalniceauu. Racurescl, 1872, C. N. Radulescu.

ADRIAN (r. v.). Abecedar ilustrat.BotoganI, 1870.
ALBINA.Revista, An. I & II. Bucurescl.
ALEXANDRESCU (GmaoRE).Suvenire chi impresiT, epistole chi
s.
fabule.BucurescI, 1947,
ScrierT In versurT i pros. Bucuresc1, 1893.
ALEXANDRESCU (GR. 1).Literaturi gi Salta. Director Dobrogeanu-Gherea, Vol. II, 1894.
Studii asupra obiceielor juridice ale poporuluT roman. Galatz,
1896.
Badea Traian. Focganl, 1898.
ALEXANDRI V. & LASCAR ROSETTI. Mid colectiune de

89 proverbe culese de L. Rosetti pentru V. Alexandri,
urmate de 156 proverbe extras din Povestea Vorbei, manuscris din biblioteca Academia Romane.
Bucurescl,
ALEXANDRI (v.).
Opere complecte. IX Vol.
1815, Socecil & Comp.
PoesiT populare ale Romanilor. Bncurescl, 1857, Tipogralla lucratorilor asociatl.

Diverse. ConvorbirI literare,
Operile luT C. Negruzzi, Edit. Soceml. Prefata.

CroAMIRAS (A.). Cronica anonimli a MoldavieT, 1662 1733.
nicele Romania de M. Kogalniceanu. Bucuresc1, 1874, C.
N. Raduleseu.
ANTIM IVIRNUL (MITROPOLIT). - Din didahiile tinute In mitropolia din BucurescT. Edit. Dr. I. CornoI. Librria Soceol
& Comp., 1895.
ARSENIE. Noua colectiune de basme, I II.Bucurescl, 1884.

1) La inceputul ultimului volum se va complectn, de
lista corespondenplor 0 a autorilor
dacoromanica.ro
TIL fi
trebuiota
VIII
ASAKI (G.). - Fabule.-IaT. 1862.
BADESCU (A.), preot, c. Margineni, J. Prahova.- Etymologicum
Magnum, B. P. HAd56.
B./MAN (E.). - Vorbe bune (Binete) Tntrebuintate la Romani i adunate
de. -,Bucuresci, 1884.

BILISEL (TEODOR). Invtator, c. Stefanesci, J. Vcilcea.- ezitre.
BARONZI (GEORGE). - Limba romani
traditiunile a.- Gala,
1872.
BELD1MAN (ALEXANDRE)). - Tragedia, sati mar bine a 4ice jalnica

Moldova Intimplare dupi resvrtirea ,Grecilor.- Cronicele Ro-
manilor. Vol. ILI, de M. Koglniceanu. Bucurescr, 1874.

BENGESCU. - Opere publicate in Convorbirr literare, An. XI-XII
BERTOLDO (VIATA
- Chrestomatia roman i Literatura popular romana de Dr. Gaster.
BIBICESCU (r. G.). - Poesil populare din Transilvania.-Bucurescl,
1893.
BIBLIE.
BOGDAN (N. A.).- PovettT ti Anecdote. - Saraga, Ia1.
BOLINTINNU (DIMITRIE). - lelele, Bucurescl, 1869. C. N.
RAdulescu.
BOLLIAC (CESAR). - CulegerT de mal multT articolT.-Bucurescl,
1861.
BUJOR
- Nuvele.
BURADA (TEODOR). - Diverse.- ConvorbirT literare ti Revista pentru

istorie, Arheologie ti Filologie.
CALENDARIU pe anul [lima Hristos 1829.- Buda, tipografla

universitAtii ungurescl.
CALENDARIU pe anul dupg Hristos 1832.- Buda, tipografla
universit.101 ungurescl.
CALENDARIU pe anul dupi Hristos 1841.- Buda, tipografla
universitritii ungurescl.
CALENDAR pe anul 1853.-Tipografia Rom5no-FrancesA, Ia1.
CALENDAR PENTRU TOP, profetic, amusant ti popular pe
anul comun 1863. - Bucurescl, Edit. Brdriceanu i Varta.
CALUGARENI (r.). Invegtor, c. lifovileni, J. Tecuciti. -Etymalogicum Magnum, B. P. LIAd65.
CANDREA (AURELIO. - Poreclele la Romani. - Revista Noui, AnVII.
CANTAN (N.).- Pour( populare. - $araga Ia1.

CANTA (SPATARUL ION). - Letopisetul Moldova, - 1741 -1769.-
Cronicele Romania, de Mihail Kogalniceanu, Vol. M.
CANTE MIR (PRINCIPELE DIMITRIE). - Divanul.- Edit. Academiel
--
Romne, Bucurescl, 1878.

Descrierea MoldavieT.- Edit. Academia, Bucuresci, 1875.
lstoria leroglific5.- Edit. Academiel, Bucuresci, 1883.
Evenimentele Cantacuzinilor i Brancovenilor. - Edit. Acaderniel, Bucurescl, 1878.
CARAGIA.LI
D.).- Teatru. Edit. Socecd & Comp., Bucurescl,
1889.
CARP (p. p.), c. Tibeinesci, J. Vaelui4. - Monitorul Oficial, An.

1896, No. 183, p. 983.
CATARG1U (LASCAR), c. Golii pi, J. Covurluiit.- Monitorul Oficial,
An. 1894, No. 94.
CHIBICT-RRVNEANU (A.). - Diverse. - ConvorbirT literare.

CiliAC (A. DE).- Dictionnaire d'tymologie Daco-Roumain, 2 Vol.
Francfort sill Ludolphe St. Goar, 1870-1879.
dacoromanica.ro
IX
CODRESCU (TEODOR). - Uricaru. XXII volume. -Ias1, 1852 -1892.
COLUMNA LUI TRALA.N.-Revista.-B. P. Hald64, An. VII.

1870.
CONSTANTINESCU (GAGGtr). - Carte de citire prelucrati de In-
--
vAtitoriT asociatT Barbu Constantinescu, Lambrior, Aug. Laurian,

St. MihAilescu, I. Manliu.- Partea II, Edit. XV. Socecil &
Comp., 1892.
idem. Partea III. Edit. XII. - Socecil & Comp., 1893.

Proverbele romlnescl din colectiunea Reinsberg-DUringsfeld.
CONSTITUTIONALUL, Diar.-Bucurescl.
CONVOBBIRT LITERARE.- An. I- XXIX.

CORESSI.- Evanghelie. - Etymologicum Magnum, B. P. 1111.060.
CO$BUC (G.) - B al ad e 11 idile. -Socect. & Comp., 1893.
Foie pentru totT, An. I.
COSTIN (111R0N). -Scrierile luT Nicolae Costin.- Cronicele RomAnieT
de Mihail Kogrdniceanu, Vol. I & III, Bucurescl, 1872 -
1871
COST1N (NICOLAE). - Sc ri er i I e luT Nicolae Costin. - Cronicele Ro-
mAnieT de Mihail Kogalniceanu, Vol. I & 11, Bucuresc1,

1872.
CRLCIUNA$ (GG.). - Inceptor in Transilvania. - Etymologicum

Magnum, B. P. Hisd611.
CRXSESCU (vIcTox).-Schite Ii Nuvele.- H. Steinberg, BacarescI. 1893.
CRAINICEANU (DR. G.).- Diverse -- ConvorbirT Literare. An. XXII.

CREANGA (ioN). - PovectT - Edit. Grig. G. Alexandrescu, 1890.
AmintirT din copilrie fi anecdote. Saraga, Iasl, 1892.
CRISIAN. (T.). - Inceptor, c. Cugieru, Transilvania. - Etymologicum Magnum, B. P. Hasd611.
CRONICA ANONIIVI.i. - lstoria Ord RomAnescT de la anul 1809

1nc6ce, continuata de un anonim.- Magasin istoric pentru
Dacia, Vol. V, 1847.
DAME (FR.) - Nouveau dictionnaire Roumain-Francais. Bucarest,
1893- 1896.
DARIU (ION). - Gazeta TransilvanieT, 1898.
DELAVRANCEA (sr.. - Trubadurul.-Haimann. BucurescI,1887.

Sultanica.- St. Mihailescu, Bucurescl, 1885.
DIACONOVIOI-LOGA.- Chemare la tiparirea cArtilor romanescT. Buda, 1821.
DONCEV - Curs de literaturi romAng 1805.
DONICI (A.). - Fabule. Cartea I, Iasi?, la cantora Daciel literare,
DRAPE! JUL. - piar. Bucureso,

- piar. Brlad, J. Tutova.
1840.
Fabule. Cartea II. Fla data.

DOSOFTEIli. - Etymologicum Magnum, B P. Hasani.
DREPTATEA. - piar, Banat, 1895.

piar, Buctirescl.
DULFU (PETRE). - Revista Albina.
DU.MITRESCU (AL.). - Galicisme, proverbe, maxim, barbarisme. -
Carol Miller, Bucurescl, 1894.

EMINESCU (N., Diverse. - ConvorbirT literare.
ESARCU (G.). - Monitor Oficial, No. 20. Feb. 1898.
EVENIMENTUL.- piar,
83. FILIMON (N.).- CiocoT vechT qi noT.- Revista RomAna,1801- 1802.
FLONDOR (D-nu G. OAVALER DE). -Patria, Cernautl, 1898.

FI:SIEA PENTRU TOTI. - Revista, BucurescI.
dacoromanica.ro
FRINCU T. & G. CANDREA -Rotacismul la MotT fi Istrient
BucurescI, 1880.
FUND ESCU (Fox c.). - Basme, OratiT, PiciliturT i GhicitorT. -Bucurescl. 1R75.
GALLIN, NDEJDE, TIGHILIt i CANDREA. - Carte de

citire, 1893.
GANE (N.). - Nuvele.- ConvorbirT literare, 1875 - 1876.
PoesiT.
Saraga. Iasi.
---
Diverse.- ConvorbirT literare.
- Literatura popularii romani. Bucurescl. 2 Vol.

Chrestomatia Romani. 2 Vol. Leipzig - Bucurescl, 1891.
GASTER (DR.
Tiganul ce 'fi-a mancat biserica. -Revista Tocilescu, I, 1888.
GAZ ETA POPORULUI. -Diar, Bucurescl.
GAZ ETA STENULUI. - RevistA, Datculescu Director.
GAZETA TRANSILVANIEI. -piar, Brasov.

GEORGESCLT, Inv c. Copreni, j. Ialovzia. - Etymologicum
Magnum.
GHEORGACHI (AL DOILEA LOGOFET). -Candice obiceiurilor vechl

nol ale Domnilor MoldoveT. - Cronicele RomanieT de Mihail
Kogalniceanu, Vol. III, 1874.
GH1CA (lox). - AmintirT din pribegia dupi 1848.- Socecd & Comp.
Bucurescl, 1890.
ScrisorT catre V. Alezandri. - Socecil & Comp. BucurescI,
1887.
GIL. - Nuvele. - ConvorbirT literare.

GLIGORE (POPA). - Legenda Duminicei, an. 1000.
GOLESCI (CONSTANTIN DIN). - Adunare de pilde bisericescI i filosoficescT. -Buda. 1826.
GOLESCU (VORNICUL IORDAOHEI. - Pilde, povituirT i cuvinte adevrate i povestT adunate de dumnealuT Vornicul lordache Golescu, fiul rposatulul banul Radu Golescul. - /vlanuscris din
biblioteca Academiel Romne. Proverbele extrase din
acest manuscris stint trecute in FROVERBELE
eu Insemnarea: Mss. I.
Copie IntocmaT a precedentuluT manuscris care se AA depusi
la biblioteca nationali de
la
lap. Pi overbele extrase lin
acest manuscris sunt trecute in PROvERBELE ROILINILOR,

co 1nsemnarea Mss. H.
GOVORA (PRAYILA DE LA). - Pravila bisericscA ROHM la 1640
la monastirea Govora.- Edit. Ion M. Bujoranu, Bucuresci,
18-5.
GRDI$TEANU (rETsz). - Vointa nationall, An. 1895.- Gazeta

PoporuluT, An. I, No. 192.
GRIG. - Nuvele. - Convorbiri literare.
GROSSMANN (s.
- Dictionar germano-roman.
In cut s
de publicatie.
HALLER (DR. JOSEPH). - Altspanische Sprichwiirter
und sprichwtirliche Redensarten aus den Zeiten vor Cervantes, Vol. 2. -
Regensburg, 1'-83.
.117. HARAM (VASILE). - Carte de lecturi, 1894.
H.APPAT (ALEXANDRU). - Domnia ArniutuluT.- Revista noti, An.
---
VIII, No. 10 - 11.
HPar
(B. pETRTOEfou). - Etymologicum Magnum Romaniae.

.
Bucurescl.
Ion Veda cel cumplit. - BucurescI, 1865.
Columna luT Traian, 1882-1883.
Cuvinte din IntranT. 2 Vol. -Bucurescl, 1678.
TreT CraT de la Rsirit.
dacoromanica.ro
XI
HISDftlfJ (B. PETRICEICU).
- Traian.-Diar, An. 1809, No 83.
HELIADE RIDULESCU (ION). - Mmoire sur l'histoire
--
de
la
rgnration roumaine ou sur les vnements de 1848.- Paris.

18,1.
Vocabular de vorbe strine.- Bucuresel, 1847.
Tandalida.
Biblioteca portativi, LXV. - Poesil inedite. - Bucurescl,

1860.
H1NTESCU (r. c ).- Proverbele Romanilor. - Editura Closius,

SibiL 1877.
HODOS (ENEA). - PoesiT poporale din Banat. - Caransebes, 1892.
HOITAN (E. N.).-invleftor, Cetatea din Codru, Sinaia.-Ploescl,

1898.
IANOV.- Diverse. -ConvorbirT literare.
IARNIK-BIRSEANU. - Doine si
iveali. de Dr. Urban larnik
strigiturT din Ardeal date la
Andreiti Barseanu. - Bucurescl,
1883.
JCS. - Paloda, An. XIV, No. 27.

'DEM. - Diclionar de proverbe In calendarul Romanilor pentru 1892.
IONESCU
- Carte de citire II. -Ioseph Gbl, .Bucuresc1.
- T. Initiil si L. Alcalay, Bucuresci.
Carte de citire,
-IPSILANT V.
V. (ALEXANDRU ION). - Pravilnicisca condici a

Domnului Ion Ipsilant. - Bucurescl, 1841.
ISPIRESUU (PETRE). - Legende sail Basmele Romanilor. - BucurescI, 1882.
Sn6ve sail povestT populare adunate din gura poporulul do
---
un culegitor.tipograf. - Editia II. ca multe adause. Buen-
rescl, 1879.
Basme, snive si glume adunate din gura poportifuT. de P. Is-
pirescu.- Craiova, 1893.

Pitcle i GhicitorT, adunate de P. Ispirescu.-BucurescI,
1880.
Pilde, fabule, ghicitorT adunate de P. Ispirescu. -Bucurese1, 1880.
Din povestile unchiasuluT sftos, basme pfiginescl Intocmite
de P. Ispirescn. -Bucurescl, 1879.

QicitorT populare, Reviste pentru istorie, archeologie
filo-
!ogle, An. 1 & II.

Basme, snive,
etc., de un culegtor tipograf. - Bum-
rescl, 1872.
Idem. - In Chrestomatia Romani de Dr. M. Ghster, Vol. II.
Diverse.- C.onvorbirT literare.
JIPESCU (GLIGORE M.). - Opincaru, cum leste si cum trebue si fie

siteanu. - Bucnresc1, 1881.
Muffle oraselor. - Bncurescl, 1884.
QicerT In Lumina pentru totT, 1886.
JUNIMEA.
Brlad, J. Tutova.
KOGALNICEANU (ENACHE). - Diverse. - Cronicele RomanleT de
Mihail Kogilniceanu, Vol. III. 1872.

KOGILNICEANU (KIHAIL). - edintele divanuluT ad-hoc din Moldova.- Baspuns vornicului Aiwa Bak.
LAB 0 V A RY (ALEXANDRE). N.). - Monitorul Ofiial. Sedinta Cameril.
din 2 Decembre 184.

LAMBRIOR (A.). - ConvorbirT literare, An. VIII- IX.
LAURIAN-MAX1M.- Dictionarul limbeT Romane, 3 Vol.- Bucurescl, 1871-1876.

LITA (IOSIP). -invfeitor. - Etymologicum Magnum.
dacoromanica.ro
XII
LUOACTU (DR. VASILE), paroit greco-catolic, c. Sisescl, p. u.
Fels-Banya, Ungaria.- Gazeta, I, No. 160.
LUMEA ILUSTRATA. - Revistii, An. II, 1894.

LUMEA NOUI. - piar, Bucurescl.
LUMINA PENTRU TOTI. - Revistl, Director Enid litlteanu,
BucurescI, I, 1885.
LUPESCU (m.). - Inveldtor, c. Broseenil, J. Suciava. - ezit6rea.
MADAN (G.). - Suspine, Bucurescl, 1898.
MAGASINUL ISTO RIO PENTRU DACIA. - Volumul IV si V.

MAGIUNCA (s.). - Etymologicum Magnum, B. P. litisdd.
MAIORESOU (TiTu).- Critice, Bucurescl, 1874
MARIAN (s. FL.). - Nascerea la Romani. - C. Giibl, 1892.
Nunta la Romani.- C. Gbl, 1890.
Inmormintarea la RomanT. - O. Giibl, 1892.
Ornitologia poporanti Romana, 2 Vol. CernInti, 1883.
----
Satire poporane Romane, Suclava, 1893.

Descantece poporane Romane, Suclava, 1886.
TraditiT poporane Romano In Bucovina, Bucurescl, 1896.
MATEr BASARAB V. V. - indreptarea legieT Cu Dumnedeti care
are t6ti judecata archiersca gi Imprtitsca de t6te vinele preotescl si niirenescT Pravila, etc. - Editia Ion M. Bujoreanu,
Bricuresel, 1885.
Previte.- Studiti asupra elementelor grecescT In limba romana,
de G. Murnu.
-MAWR D63INA E. B.). - Proverbele Romanilor- Bucurescl si London, 1882.

Analogous Proverbs in ten languages.- London. Elliot Sock,
62, Paternoster Row. E. C. 1885.

MEISSNER C. & V. DOGAR.- Prima carte de lectura, U, Ploesci, 1894.
Revista pentru Istorie, Arheologie
MELHISEDEC (EPISCOP).
Filologie, An. II, Visita EpiscopuluT Gr. Tamblac.
MERA (1. T.). - Diverse. ConvorbirT literare, An. XVI.
MIHAILESCU (S.). - Invettitor, ezdtrea, An. I.
MILESCU (SPATARIIL NICOLAE). - Cronica pe scurt a Romanilor.Cronicele RomanieT de Mihail Kogrilniceanu, Vol. I, 1872.
MONITORUL OFICIAL. - edinta din 2 Decembrie 1894;
No. 183. din anul 1895.

MUNTEANU (G.
- Carte de lectura romansci pentru clasele
gimnasiale inferiorT i reale. - Brasov, 1861.
MURNU (G.). - Studiti asupra elementelor grecesci In limba romana, Bucuresci, 1895.
MUSTE (RicoLAE). - Letopisetul treT MoldoveT de la domniea lui
!strati Dabija V. V. pana la a treia domnie a luT Mihal Racevita, V. V. atribuit luT Nicolae Muste, dieac stare de divan
1662-1729. - Cronicele RomanieT de Mihail Kogalniceanu.
III, 1874.
N.A.DEJDE (D6IIINA SOPIEA).- Fie-care la rIndul

Samitca, Craiova, 1895.
en. -Nuvele. -
NAUM. - ScrierT. - Dictionnaire Dam&

NECULCE (los). - Letopisetul Moldova - Cronicele RomanieT de
Mihail KogAlniceanu, II, 1872.
NEGRUZZI (cO.-Opere complecte, 3 Vol., Soceml & Comp., 1873.

NEGRUZZI (L).- Diverse.- ConvorbirT literare.
NOUTATEA. - piar, Iagl, I, No. 75.
ODOBESCU (ALEXANDRII ION). - Pravilnidsca condici a luT Alexandru ln Ipsilanti.
dacoromanica.ro
XIII
195. ODOBESCU (ALEXANDRU IN). - ScrierT literare
gi
istorice, 3
Vol. -Soceml & Co., 1887.

193. ODOBESOU-SLAVICI - Carte de citire. Bucurescl, 1893.
197. OLLANESCU
- Teatru la romanT. Soceca & Co..
13.1-
rescI, 1897.
193. OMILIAR DE LA GOVORA. - Etymologicum Magnum, B. P.

Hasdaq.
199. PALODA. - piar, Barlad, J. Tutova.
203. PILTINEANU (GR.). - inVelatOr, c. Tiubari, Transilvania. - Etymologicum Magnum, B. P. Hasdat.

PANN (ANToN). - Culegere de Proverbe safi Povestea Vorbel.
233. 204. 205. 206. 207. 208. -
Editia Cucu, 1889, reproducere dupa cea de la 1847.
ProverburT sa povestea VorbeT, 3 brosure. - BucurescI,

1852-1853.
Calendar pe anul 1848.
Plisdrvniile luT Nastratin Hogea. - Bucurescl, 1887.
Fabule
istori6re, 2 vol. - Editia I, Bucurescl, 1841.
Inteleptul Archir gi nepotul sail Anadam. - Bucurescl, 1880.

O ezitre la tara sa povestea luT MOI Albu, partea I, BucurescI, 1851.
Idem, partea II. - Editia Lazar, Craiova. 1890.

209. PANU (G.). - Publici8t. - piarul Epoca. - 1896-1897.
210. PASCULESCU (31.) - La 1ntalnire sfaturT
gi
diverse pentru totT,
de M P. Misiotis. - Tipugrafla Lazar, Craiova.

211. PATRIA. - piar, Cernaug, Bucovina.
212. PAUL (ION).- Din Transilvania. - Mee pentru
213. POMPILIU. - Diverse. - ConvorbirT literare.

214. POP (Rm.). -"flak/tor, c. $oniculel-Mare, Ungaria.- Etymologicum
Magnum.
215. PO P-FLO REN TIN (ION). - Diverse. - ConvorbirT I iterare.
216. POPESCU (AL). - lnalcItor, c. Cernica, J. lifov. - Lumina

pentru totT.
217. POPESOU (N.).- Calendarul Basmelor. An. 1881-1882-1883.

218. POPOVICf ;G.). - ConvorbirT literare. An. XXV.
219. REINSBERG-DeRINGSFELD (IDA urn) OTTO FREIHERRN VON). Sprichwrter der Germanischen und Romanischen Sprachen. 2 Vol.
Leipzig, 1875.
220. REVISTA PENTRU ISTOR1E, ARCHEOLOGIE SI FILOLOGIE, sub directiunea lul Grigoria G. Tocilescu,
1892-1893.
221. REVISTA NOUA. sub directiunea lull B. P. Hasdad, 1888-1894.
222. litURNU (I.

- Despre datorille copiilor &Are *Mil tor.
A cincea editiune, Bucuresc1, 1887.
223. - Nod istori6re pentru copiT. - A patra editiune, Bucu-
224. -
rescl, 1887.
Morale. - Volumul IV din biblioteca portativa, Bum-
resel, 1b60.
225. ROMANIA LIBERA, No. 838 din 15 Martie 1880. WI Graila,
226. ROMANUL (larrRopoLiTuL miRoN). - Tribuna poporuluT, Arad.
Ungaria, 1, No. 198, pag. 1043.
227. ROM1NUL GLUMET, partea I, ProverburT, ghicitorT.- Thiel &
Weiss, Bucurescl, 1874.
228. ROSETTI (LASCAR). - Ve4i ALEXANDRI (V.).
229. SAGU.NA (MITROPOLIT). - Diverse.
230. SAINENU (LAZAR). - Basmele Romane.- C. Gbl, 1895.
231. -
lelele, dinsele, vInt6sele, frum6sele, fernanele, maTestrele, mi-
lostivele, zfnele. - Bucurescl, 1886.
dacoromanica.ro
XIV
SALNEANU (LAZAR). -IncercirT asupra semasiologieT limbeT romane. - Revista pentru istorie, Archeologie fi Filologie, Vol. VI, 1891.
Elemente turcescT In limba Romani.- Revista pentru istorie,
--
etc. An. II
Filosof-Filoscos.- ConvorbirT Literare. - An. XXI.

Dictionar universal al limber Romane. - Samitca, Craiova,
1896.
SALVIU (G. r).- Inv ilcitor, C. &map, J. Covurluiti. - ezitrea.

SB1ERA (ION AL LUZ G.). - Povef ti poporale romanescI. Cerniutl,
1886.
SCHULLER (IOHAN KARL). - Aus der Valachei : Ruminische Gedichte und Sprichwrter. - Hermanstadt, 1851.
$ EZ T(5 REA. - Revista. Buda-Pesta.
SEZAT6REA.- Revisti. - Director A. GoroveI. Folticenl, j.

Suc1ava.
SEVASTOS (ELENA D. O.). - PovetT. - Saraga,
SILASI (DR GR.). - Renascerea limbei

scriere.- stein, Clusit, 1879.
stein. Clufid, 1870.
Apologie.
romanescT In vorbire
SIMA (GR ).- ConvorbirT Literare.

SIMEON DASCALUL.- Cronicele RomanieT, I. Apendice.
SIMU (R.). Inveyitor, c. Orlat, Transilvania. - Etymologicum
Magnum.
SINCAI DIN SINCA (GHEORGHIE). - Cronica Romanilor, 3 Vol.

Bucurescl, 1886.
SION. - Fabule, BucureseI.
SLAVICT.- Nuvele. - ConvorbirT literare. -An. 1875- 1876.
SOLOMON. - Paremiile luT Solomon extrase din Biblia de la 1688. -
Socee0 & Comp.. 1895.

SPERANTIA (TEGDGR). - Anecdote populare, I.- Editia II. Basilescu, Bucurescl, 1892.
Alte anecdote populare, II.- Editia L C. Sfetea, Buen-
resol, 1890.
H. Steinberg, Bucuresel,
Tot anecdote populare,

1803.
STAMATI (c.). - Musa.

STANCESCU (mm.) -Basme fi Snave. -H. Steinberg., Bucu-
- Alte Basme.- H. Steinberg, Bucurescl,J.1893.

Ilfov. - Lumina
STOICESCU (sT.).-Preot,
rescl, 1894.
c.
Beillictinca,
pentru top'.
STURDZA (D. A.). - Vointa nationali, An. XII, No. 3278.

TEODORESCU (G. DEM ) - CercetirT asupra proverbelor romane.-
---
Bucurescl, 1877.
Poesil populare romane. - Bucurescl, 1885.
Mituri lunare. VIrcolaciT. - ConvorbirT literare.- An, XXIII.
Vita fi activitatea luT Anton Pann. - I. Gbl, Buc., 1893.
Operele luT Anton Pann.- I. Gbl, Bucurescl, 1893.
IncercirT critice asupra unor credinte, datine i moravurT ale
poporuluT roman. - Tipogr. Petrescu-Conduratu, Bucuresci,
1874.
'ORA NOUA. - Tomul III, Bucurescl, 1887.

THEODORESCU (G.).- Invtator, Galati.- Etymologicum Magnum,
B. P. Hisdd.
THEODORESCU (T.). - Inalcitor. - ezitrea.
TICHINDEAL (DnuTRIE).- FilosoficescI i politicesd prin fabule
moralnice InvatiturT.- Buda, 1814.
dacoromanica.ro
XV
TIMPUL - piar.- Bucuresel.
-TOMESCU (v.).- Invetcltor, c. Buda, J. recua. -Etymologicum
TOCILESCU
Vedl Revista pentru lstorie, etc.
Diverse. - ConvorbirT literare.
Magnum, B. P. Hasdd.
Temif6ra. - Etymologicum Magnum, B. P.
TRILA (PREOT
BAO d.
TRAIAN.- piar. Vedl HO4d611.
TRIBUNA.- piar, Sibi, 1885 -1894.

TRIBUNA POPORULUI. -piar, Arad, Ungaria.
UNIR EA. -piar, Blaj, Transilvania.
URECHI (VORNICUL GRIGORI). - DomniT MoldoveT, 1354 -1594.-
Cronicele RomanieT de M. Kogalniceann, Vol. I.

URECHL (v. A ) - Legende Romane - Socecd & Comp., 1891.
Diverso. -ConvorbirT !iterare, An. XXI.
VA CARESCU (I6N).-Opere.-Etymologicum Magnum.- ConvorbirT
!iterare, An. XVIII.

VALENTINEANU (1. G.).- CugetrT, maxime, proverbe, anecdote.
- BucurescI, 1890.
VARRON (o.).-Noptile lungT sa povetI, fabule i anecdote.BucurescI, 1877.
VASILE LUPU V. V.- Carte romanifscii de Invitituri de la

Pravilele Imprtesef i de la altele giudte cu Osa i cu tti
cheltula a
luT
Vasile Voevodul
vi
Domnul trT MoldoveT. -
Editia I. M. Bujoreanu, 1885.

VOINTA NATIONAL. - Piar, Bucurescl.
VOINTA PRAHOVEI.- Piar, Ploescl.
WANDER (N. p. w.). - Deutsches SprichwOrter-Lexikon. 5 Vol. -
Brockhaus, Leipzig, 1867-1880.
ZILOT ROMINUL.- Cronica meditA. - Columna luT Traian, 1882.
--
pinit la 1888.
ScrierT inedite.- Revista pentru istorie, etc., An. II, 1885.
lalnica cantare.- Revista pentru Istorie, etc. Vol. VI, 1891.
CORESPONDENTI
ALBU (oN.), elev la fc6la normalli de invelatori din Birlad, c.
Schinenl, J. Tutova.
ALBU (11.), elev la c6la normala de invitcltori din Birlad, c.
'yeso', J. Tutova,
ALBU (N.), C. Piatra, J. Nmtu.

ALEXANDRESCU (GR. I.), preedinte de tribunal, Galatl, J.
Covurluid.
ALEXANDRESCU (o.), elev la c6la nornuali de institutor f din
Bucureeci, c. Alexenl, Ialomita.
ALEXANDRESCU (p.). elev la fc6la normald de inv4ator1 din
Birlad, c. Mircescl, J. Vasluid.

ALEXANDRESOU (A.), c. Hilyiva, J. Constante.
ANTONESCU
elev la fc6la normuld de invilditort din Birlad, c. PlitInescI, J. Rimnicu-Srat.
ANTONESOU, elev la qc614 normald de inviteltori din Bucu-
res" c. Valcele, J. Argeq.
ARBORE (ION), inginer, J. Buz6A.
ARJOai (o.
invitalor, c. Obarqia, J. Meheding.
dacoromanica.ro
XVI
392. ARMEAN (r.), student, c. Zibot, comitatul Huriedira, Transilvania.
ARSENESCA (ANIcA), servitre, Bueurescl,
Ilfov.
BL.NESCU ((.N), avocat, C. Foconl, J. Putna.
BLNESCU (D-NA S.), e Focani, J. Putna.
BLSEL (TEonoN), inveptor, c. Steffinesel, J. Valcea.
BALLY (oosTAcuE). proprietar, C. Carlomlinesel, J. Tutova.
BALLY (DAINA CL.), c. Nicorescl. J. Tecuchl.
BALS (ioNGu), J. la1.
BANCIU (ANrcA), e. Toparcea, cornil. Sibili, Transilvania.
BANESCU (Ion profesor, c. Roman, J. Roman.

BANITA (anEortatiE), neguidtor, c. Vacoli, comitatul Bihor,
Ungaria.
BANITA (curaNA), iurat, e. Vacoft, comitatul Bihor, Ungaria.
BANULESOU
inveldtor, c. Pietroita, J. DImbovita.
BARSAN (A.), student, c. Corbi, comit. Ffigitra, Transilvania.
BARSAN (r.), student, c. Soar, comit. T1rnava-Mare, Transitvania.
BASOTA (A.), prin V. Forescu, c. FolticenI, J. Suclava.

BZAVAN (G.), eles din e6la normal, c. Oraiova, J. Dolj.
BERBECE (r.), student, c. Sibill-Bran, cornit.Fligtira, Transilvania.
BEREA (rorteu), agricultor, c. Urlap, J. Melt'.
BICA. (G.), student, comit. Ffigftra, Transilvania.
BODEA (a.), student, c. SochturA, cornil. Turda-Arie, Transilvania.
BODNARIU (o.), preot, c. Bochia, cornil. Arad, Ungaria.
BOGDAN (G.), preot, c. Ciirpinet, comit. Bihor, Ungaria.
BOGDAN (pETNu), e. Bhrescl, comit. Bihor, Ungaria.
BOLDEA (r.), teolog, e. Crihalma, comit. Timm-a-Mare, Transilvania.
BORZA (N.), student, cornil A1ba-Inferi6r11, Transilvania.
BRA.TEIU student, comit. Tlrnava-Mare, Transilvania.
o.), inginer, Florica, J. Mnscel.
BRTIANU
BRATU (v.), student, comit. Alba-Inferi6rk Transilvania.
BUDISTEANU (PAuL), tnaior, c. Bucuresel. J. Ilfov.
BUD1STEANU (D-NA V.), c. Bucurescl, J. Ilfov.
333 BUGARIU (T.), preot militar, Banat, Ungaria.
BUNGETIANU (preot o.), inveidtar, c. Coov6t, J. MehedintI.
BUNGETIANU (o. c.), elev la ,cla de inetitutorl din Bucuresct,
c. Cosovt, J. Mehedintl.
BURSASIC (naz), preot, c. ust, comit. Bihor. U.ngaria.
CALIN (10RDACHE), eles la cla de institutort din Bucuresel, J.
Arge.
CAL1N (VASILB), elev
la fc6la de invegtori din Bucuresci, J.
Arge.
CALOI (D-NA s.), c. Bk.lad, J. Tntova.

publicist, c. Ia1, J. Ia.1.
CAN IAN
CATRINIff, eles la fcla normald de inaldtori din Brlad, c.

Rlidi(1, J. Vasinit.
CHERECHEANNonoN), inveldtor, c. siria, comit. Arad, Ungari a.
CHETAN (ALNxiN), student, comit.Tirnava-Mare, Transilvania.

CHIRIAC (ION), eles la ehla normald de institutori din Bucureset.
CIOCOIU (A.), elev la c6la normald de institutorl din Bucureset.
dacoromanica.ro
XVII
CIOICk (ATH ), c. Strehda, J. Mehedintl.

CIORICE (preot D.), invglator, c. Meren, J. Olt.
COJOCARU (A.), eles la fcla normad de invllitori din Berlad,
c. Tifescl, J. Putna.
COMANESCU (rosrF), etudent, c. Codlea, comit. Brasov, Transilvania.
CONSTANTINESCU(r. N.), agricultor, c. Clulnita, J Ialomita.
CORBIS (GRIGORE), agricultor, c. Cndescl, J. Nmtu.

CORCE A (AvRA31), paroh ortodox-oriental, c. Costelu, p. u.
Banat, Ungaria.
COROIANU (ramm), execntor regesc, c. Vascoll-Bitrescl, com.
Bihor. Ungaria.
COROIU A FILI (ION), preot, c. B5.rescl, comitatul Bihor, Un-
gana.
OOROliJ (PARTENIE), C. Vascoll-Bresel, comitatul Bihor, Un-
CORO/U A FILI (sAvETA), c. Vascoil-Brescl, comit. Bihor,

Ungaria.
COSMA (D-NA MARIA ), invefdtre de Stat, C. VaCOA, COM1 t.
Bihor, Ungaria.
COSTACEA, pro fesor, e. Galatz, J. Covurluln.
COSTACHE (IoN), agricultor, c. Ming. J. Roman.
COSTENT (LASCAR), avocat, c. Banca, J. Tutova.
CRETO/U (G.), C. ScAescl, J. Dolj.

CRISTEA (GAvRu.), preot, c. Forr6A, comit. Bihor, Ungaria.
CRISTESCU (c.), sub-locotenent, proverbe culese In c. Ruar,
J. Muscel si c. Valea-Rea, J. Vaslulu.
CRUCEANU (orm.), elev la fc6la normald de inveldtori din Ber-
lad, c. Popeni, J. Tutova.
CURCUBETA (ioRDAN), student, c. VIhden1, comit. FrtgAras

Transilvania.
CURIERU (rucuLAR), agricultor, c. Tinta, J. Prahova.
CUSIAN, etudent, c. Godinescl, comit. Hunedira, Transilvania.
363. DAME (D-NA EUGENIA), e. Bueurescl, J. Ilfov.
DANIILESCU, (c.), elev la c6la normald de institutorl din Bucuresci, c. Scundu, J. Vlcea.
DANILESCU (rEntz), c. Craiova, J. Dolj.
DANCU (ALEXANDRU), negufdtor, c. Uresel, comit. Bihor, Mi-
gada.
DIANU (o.), revisor colar, J. Mehedinti i Arges.

DONOA (1. I.), eles la fc6la normald de invelatori din Brlad,
c. Carja, J. Tutova.
DORDEA (mARIA), e. Topircea, comit. Sibit Transilvania.
DRAGAN (r.), eles la fc6la normald de institutorf din Bucuresci,
c. Cosula-Miletin, J. Botosan1.
DRGUESCU (orm.), C. Bucurescl, J. Ilfov.
DRGUT (O. X.), C. 0oprIcI6sa, J. Gorj.
DUMBRAVA, elev la fcla normald de intiefdtori din Brlad,
c. Schinenl, J. Tutova.
DUMITRESCU (HARnr), C. Bucurescl, J. Ilfov.
DUMITRESCU (L), inveldtor, c. GitncIova, J. Dolj.
DUMITRESCU (sTEF.), elev la fc6la normald de institutori din
Bucurescf, c. Balsu, J. Romanatl.
DUMITRU (hurtar), agricultor, c. MotAenl, J. DImbovita.
DUCA (Taus), inginer, c. Tulcea, J. Tulcea.
EMANDI (G.), C. Mrlad, J. Tutova.
ENESCU (H. o.), invlettor, c. Zamostea, J. Dorohohl.
2
62447
dacoromanica.ro
XVIII
ENGEL (H.), inginer, c. Folticenl, J. Suclava.

TERCHILA, student, 2omit. Tirnava-filare, Transilvania.
398. FETU, elev la fe6la normalci de invitcltort din Birlad, c. Onescl,
J. Baclul.
FL.LMIND (c.), student, c. Borgo-SusenI, emit. Bistrita-Nhsfiud, Transilvania.
FOCHIDI (Ar,nr.), proprietar, c. Urzicenl, J. Ialomita.
FORESCU (vAs:LE), c. Folticenl, J. Suelava.
FRUMU$ANU (mu), avocat, e. Tirgu-Jiu, J. Gorj.
FURCA (N.), inginer, c. Bucurescl, J. Ilfov.
GABRIELESOU (Im), inginer, c. TIrgoviste, J. Dlmbovita.
GABUNEA (0.), inginer, c. Slatina. J. OIL.
GALDFX_I (A), student, comit. Turda-Aries, Transilvania.
GARBOVICEANU (P.), prof. seminar central Bucuresd, colectie
de proverbe eulese In oomunele; Comanita (Olt), DrAgfinescl (Vlasca), DomnescI (Muscel), Dogu (Argos), Amfirescl (-Mena), RfitescI (Argos), erl:ifinescl (Argos),
uicl (Argos), Poenaril iGorj), PacIonil (Muscel), Mosna
(Do1j), Slfivuta (Do1j), Tutana (Arges), Costesel (Argos),
Botenl (Muscel), CretenI (Vfilcea), Corbu(01t), VIrclorova
(MehedintI), Lucent (DImbovita), Furduescl (Argos), MOgosescl (DImbovita), Dobresel (Muscel), Batten' (Vilcea),
Schitu-Golescl (Muscel).
GELT (ANDREY1J), e. Vascod, comit. Bihor, Ungaria.

GEORGESCU (caisTEA), magistrat, c. Hnsl, J. FAIchl.
GEORGESJU (EL), invlator, c. Goeslu, J. Iasl.
GEORGI (mum), c. Beiusl, comit. Bihor, Ungaria.

GERLAN (G.), matriculant, e. Camp, comit. Bihor, Ungaria.
GHEORGHIla (pm), eles la fc6la normald de institictort din
Bucuresa, c. Teemlu, J. Tecuclu.
GHICA (N.), c. Bucurescl, J. Ilfov.
4.05. GLODARIU (ANIoA), c. Toplrcea, comit, Sibid, Transilvania.
GOROVE/ (ARTUR), magistrat, c. Fohicenl, J. Sucia-va.
GRIGORESCU (ioN), eles la fcla normald de institutort din
Bucuresci, c. Bucurescl. J. Ilfov.
GR... (D-NA ELENA), C. Bucurescl, J. Ilfov.
GROIWREANU (man), inveptor, c. Gala, comit. Arad si
B. Comlos, Ungaria 1).

GROFWREANU (IoN), student, c. Vasiova, comit. Torontal,
Ungaria.
GROSFOREANU (=TA), comit. B. Condos, Ungaria.
GURBAN (c.), protopopul Butenilor, comit. Bihor, Ungaria.
HARAM (vAsti,N), inritator, c. Grivita, J. Tutova.
HERESU (ToN), tipograf, c. Arad, comit. Arad, Ungaria.
HERLE, c. Beius, comit. Bihor, Ungaria.
HINU
student, comit. Ffigitras, Transilvania.
HOCIOTAII (ILIE), student, c. Seliste, comit. Sibid, Transilvania.
HOLERGA, student, e. Soda, comit. Sibid, Transilvania.

HOLERGA, student, e. Magark comit. TIrnava-Mare, Transilvania.
HOVA5Iff (ANT.), student, c. Acilid, comit. Sibid, Transilvania.
HRISTIDI, student, c. Buztkl, J. Buzikl.
1) T6te proverbelc din comitatul Arad si Imprejurn tut all fost adunate
de D-1 lullu Grofsoreanu.
dacoromanica.ro
XIX
HU/BAN (mARGRDDALA), c. Avramescl, J. Tutova.
lARCA (c.), c. Buzad, J. Buzad..
IFRIM (v.), eles la fc6la normald de itaatatori din Birlad, c.

Corodesci, J. Tutova.
ILASEVICI (I.), invigtor, c. Stlubeni, J. Dorohol.
ILIE$ (PETRE), inginer, c. Hateg, cornil. Hunedldra, Transil-
vania.
IONESCU-GION, profesor, C. Bucurescl, J. Ilfov.
IONESCU (L), invldtor, c. Beciu, J. Olt.
IONESCU (G.), inveldtor, c. Beclu, J. Olt.
IONESCU (N. GR.). inveldtor, c. Mamorntla, J. Dorohol.
IORDA.CHESCU (e.), eles la 8c6la normald de institutert din
Bucureset, c. Cristescl, J. Botosani.
IORDAN (N.), eles la pla normald de invilittort din Birlad, c.
Tecucel, J. Tecucid.
IORGULESCU (1.), inveldtor, c. Baia-de-Arama. J. Meheding.
ISTRATESCU (L), inveldtor, c. Cobia, J. Dimbovila.
IUTESCU (sT. sT.', C. Catanele, J. Dolj.
1VAN (pum.), student, c. Apoldul-Mare, cornil. Sibid, Transilvania.

JUVARA (D-NA Z.), c. Fedesci, J. Tutova.
JUVARA (D-NA p.), c. Focsanl, J. Putna.

JUV ARA (N.), proprietar, c. Popeni, J. FalcId.
JUVARA (ALFRED), student, c. Barlad, J. Tutova.
JUVARA (HENRI), c. Berlad, J. Tutova,
JUVARA (D-NA A.), C. Berlad, J. Tutova.
JUVARA (D-NA )EARIA), c. Saralent. J. Tutova.

KARKALECHI
inginer, c. Campins, J. Prahova.
KOSTAKI (Lupu), c. Ciortoloni, J. Tutova.
KRUPENSKI (D-RA SAETA), c. BetescI, J. Nmlu.

LAMBRINO (D-NA SMARANDA), c. Gagesci, J. Falcid.
LAZAR (D-RA
CYVSSCO, comit Bihor, Ungaria.
LINDE (D-NA LUDO, O. Barlad, J. Tutova.
LUNGU (I.), Sebesul-Mare, Transilvania.
LUPAN, elpitan, c. Falda, J. Falcid.
LUPESCU (m.), invtdtor, c. Broscenl, J. Suclava.

LUZZ ATTO (D-RA P.), c. Iasl, J.
MA CHIDON (N.), eles la c6la normald de invigtori din Birlad,
c. Niporescl, J. TecucTu.
MACRI (D-NA CALIOPI), c. Galatz, J. Covurluiu.
MADAN (G.). proverbe din comunele: Chi,ened, linutul Chi-
semi" Valea Parulul, tinutul Bender; c. Trust:mi, tinutul ghisened.; Costescl, linutul Chisened, Basarabia.
MAGURA (I.), profesor, J. Prahova.

MANAFU (N.), inaidtor, c. Vela, J. Dolj.
MANOILESCU (o.), eles la cla normald de institutort din Bucuresei, c. CosmescI, J. Vaslu;u.
M'A.R./IC.1NA (o.), inginer, c. Slatina, J. Olt.
MARCOVIC/U (p.), c. Belus, comit. Bihor, Ungaria.

MARDARE (r. s.), eles la fcla normald de invitettort din Birlad,
c. Costesci, J. Tutova.
MARIN (ILo), c. Bucurescl, J. Ilfov.
MARIN (IONACHE), c. Gradistea, J. Vlasea.
MARINESCU (aoRRE), invildtor, c. Pirvu-Rosu, J. Argel.
MAR1NESCU (ANDREI), inviyitor, c. Humele, j. Arges.
MARINESCU (1.), invikitOr, c. Braciu-de-Jos, J. Arges.
MARTINLAN (AL.), C. Bocuresel, J. Ilfov.
dacoromanica.ro
XX
MATAK. inginer, C. Bucurescl, J. Ilfov.

MATEESCU (EALAcl), e. SuIca, J. Olt.
MATEESCU (N.), inveidtor, e. Movilita, J. Putna.
MEDESI (ION), c. Cluj, comit. Cluj, Transilvania.
MEISSNER (c.), profesor, e. Iasl, J. Ias3.
MICLESUU (D-RA. EUFROSINA OAT.), C. Beirlad, J. Tutova.
MICLE-XU (c. c.), locotenent, c. Miclesel, j. Vaslulu.

MICLOSI (ies:tE), c. Vascod, comit. Bihor, Ungaria.
MIOU (G.), agricultor, c. Bltsescl, J. Falda
MICU (i), agricultor, c. Basase'. J. Ffticid.
MECULA (1), preot, C. Vascod, comit. Bihor, Ungaria.
M1LIILE1CU (E ), elev la ela normald de invejatorI din Brlad, c. Basescl, J. Fhleid.
MIHILESCU (zoE si A.), invE(tort, c. Buten ly J. Prahova.
MIRUT.A. (PETRu), c. Vasend, comit. Bihor, Ungaria.
MIRCEA I.), student, c. Lovnic, comit. Ttrnava-Mare, Transilvania.
MIRON (N.), elev la una normald de intlatort din Brlad, c.
Onescl, J. Buda.
MOLDOVAN (I.), C. San-Mielan% comit. Tlrnava-Mare, Transilvania.

MOLDO VAN, cornil. Alba inferi6rh, Transilvania.
MOSCUNA. (AT.), proprietar, J. Gorj.
MOTAS...(vAsiLE), agricultor, c. Adanca, J. DImbovita.
MO VI LA (tuncI), proprietar, c. Movilenl, J. Covurluiu.
MOLLER (IGNAT), c. Vascod, comit. Bihor, Ungaria.
Mil10E80U (GAMO, profesor, c. IasI, J. Iasl.

N *** c. Gftescl, J. DImbovita.
N ** eles la qmla normald de luvldtori din Brlad, c. Schlopeni, J. Falcitl.
NECULESCU (D-NA EUFROSINA A.), C. Consta*, J. Constan(a.
NEDE/ANU, student, c. Oraiova, J. Dolj.
NEGOESCU (EAKFIE G.), invilator, c. JidenI, J. Rimnicu-Shrat.

NICULESCU (RADI), C Dieneil. J. Olt.
NIT. BERJARU, c. Pitase', J. Arg, s.

NITESCU (i6N), invtator, c. Viespescl, J. Olt.
NITULESCU (G), c. Petenlescl, J. Wileea.
OLAftU (ILEANA), O. Crangu, J. Tntova.

ONISOR (GAvRIL), profesor. Proverbe adunate In e. Dobrovdt,
plasa Crasna, J. Vaslulu1).

Colectie de preverbe adunallt In judetul Tntova, comunal Simila, Slobozia, Sirbil, Banca,Fedesel,Murgen1,
Ctingu, Dlu-Mare.
OPREA. (Rusu), e GoIcea-Mic, J. Dolj.
OPRESCU (11.), c. Balad, J. Teleorman.
OTOI (i.), teolog, c. Acilin, comit. Sibid, Transilvania.
PALADE (v.), student, c. CampenI, cornil. Turda-Aries, Transilvania.
PAP (tavlu), inattitor, c. Covasint, comit. Arad, Ungaria.
PAPP (PAUL), avocat, c. 13e1us, comit, Bihor, Ungaria.
PAPP (DNA VETURIA , O. BeIUSI, COMA. Bihor, Ungaria.
PAPP (vAstmu), protopop, c. Belus, coma. Bihor, Ungaria.

PASCAL (mfriAf), profesor, c. Bucurescl, J. lifov.
profesor G. On4or datorez t6te
I) Indemmilul g
proverbele primite de la eleva eOIel normale de InvEtitorl din 'Orlad.
dacoromanica.ro
XXI
PATRICIU (E. I.), invtator-diriginte, c. Smulp, J. Covurluiu.

PETRESCU (1.), c. Bucurescl, J. Ilfov.
PETRESCU (AT.), inginer, c. Curtea-de-Arges, J. Arges.
PETRIUC (G ), C. L. orna, comit. Alba-inferirIt, Transilvania.

PETROV (N.), elev la fc6la normalci de institutor t din Berlad,
c. CodAescl, J. Vaslulu.
PIRVU, elev la fc6la normald de invlatorl din Brlad, c. Ivesci,
J. Tutova.
POBORAN (G.), institutor-diriginte, c. Slatina, J. Olt.

POIENARU (GR.), inginer, c. Focsanl, J. Putna.
PONICI (D-RA E.), institutre, c. Cernavoda, J. Constanta.
POP, locotenent, c. B6rlad, J Tutova.
POP (p.), avocat, c. Beim, comit. Bihor, Ungaria.
POPA (D.), inaidtor, c. Simia, J. Prahova.

POPA (N.), sumar, c. Vrzar, comit. Bihor, Ungaria.
inveldtor, c. Cioamesci-MArgineni, J. Ialomita.

POPESCU
POP ESCU (N.), agricultor, c. Petrosita, J. Dimbovita.
POPESCU (mATEIu), c. Clejanl, J. Vlasca.
inv'pitor, c. Dobreni, J. Ilfov.
POPESCU-DOBREN
POPESCU (coaNEW, teolog, c. SibiA, comit. Sibid, Transilvania.
POPOVICIU (ploma), student, c. CovragiA, comit. Hunedirei,
Transilvania.
POPOVICIU (uso), comit. Sibi, Transilvania

POPOVIC/U (la.), C. Rupt, comit. Hunedire1 Transilvania.
534 POPOVICIU (D.), invldtor, c. Cuvin, comit. Arad, Ungaria.
POP? (Iosip), notar, c. Mesa comit Bihor, Ungaria.
POSSA (c.), elev la sc6la normald de institutor t din Bucurescl,

c. Humulesci, J. Nmtu.
PROCOPIESCU (Ta.), invetator diriginte, c. Islaz, J. Romanati,
PU$CAR/U (1.), student, e. P.-M6rului, comit. Fggras, Transilvania.
RIDOPIT
avocat, c. Bucuresel, J. Ilfov.
R.DULESCU (mARIN), eles la fc6la normald de institutori din
Bucureset, c. Slatina, J. Olt.
RIMBU (v.), e. BrAnesci, J. Dimbovita.
REDNICU (I.), doctor, c. Vaseml, comit. Bihor, Ungaria.
ROMAN
student, c. Vima-Mic6., comit. Solnocului, Ungaria.
ROVASCU (G.), agricultor, c. Urdes% J.
ROSETOS (iorT), inginer, c. Roman, J. Roman.
ROSETTI (D-NA EFROS1NA), c. Filipenil, J. Bac5.0.
RUSU (ara), c. Ighisdorf, comit. Tirnava, Transilvania.

SALA (vAsu,E), dascdl grec-oriental in Vascoll-Baresci, comit.
Bihor, Ungaria.
Colectie de proverbe adunate in urm6trele comune
din comitatul Bihor: Vascoil-BAr6scl, Drgtmescl, Belus,

Negro, Paalescl, TigAnescl, Lelesci, Sbisu, Hinchiri,
B6.1eni, Totorenl, B. Lazun, Cusiisu, CItc&cenl, Ghighiseni,
Hoiar, Lunca, Serbescl, Dumbravani, S6ud, Ferice,Buntescl, PoenI sup. si inf, Gurani,Petrsa, Chico, Br6sce,
Brklet, Mfigura, Sudrigin, Rienl, Zavoenl, Petrileni, Camp,
ColenI, Driheni, Sust, Cmpani, Mita, Leheceni, F6nata,
Sedistel,
edite Talpe, Miziries, Chrpinet, Poiana, V.
Seliste, V. Sohodol, Verzar, Pocola, Da. Forr66, Vinteri,

Holod, Saca, Dudureasa, Telec, Ninfalesci, Merag, Tar-
dita.
SALA (iumArTA), c. Vascot-Br6scl, comit. Bihor, Ungaria.
dacoromanica.ro
XXII
SALVIU (G. p.), invalator, c. Smultl, J. Covurlulu.

SAGUNA (Societatea de lectura ANDREf), din Sibili. Colectie
de proverbe adunatit si trimisft de membril sacietfttel.
ANDRU (N.), student, c. Geoagul-de-sus, cornil. Alba-Inferira,
Transilvania.
SRARICT (I.), c. Tighina, J. Valcea.
SCURE/U Ilevisor l'colar, c. Badal, J. Bachil.

SILAGHI (s), teolog, comit. Mures-Turda, Transilvania.
SIMION ti. GIL), eles la fcla normala de invetatori din Brlad,
c. BAsescI-Thmlisent, J. FAlcitl.
SIMULESCU (I.), student, c. Mihelenl, cornil. Zarand, Transilvania.

SION (DNA PROPINA), C. Hartad, J. Tutova.
1$151AN (eAT.), invtat6re, c. Adam, J. Tutova.
SOREANU (FLortmA), c. Preajba-de-Pftdure, J. Romanatl.
SPERANTIA (T.), profesor, e. 1a1, J. Iasl.')

ST'ANCEANU (m.), inv'tator, c. Piria, J. Meheding.
STANESCU (ioN), eles la fuga normala de institutori din Bucuresci, J. Arges.
STEFA.NESCU (Likz.liN), C. PerisanI, J. Argos.
STOIAN (VASILE N.), agricultor, c. Rosiorilde-Vede, J. Teleo rman
STOIAN (vAsiLE), c. Oltenita, J. Ilfov.

bTRUGARTU (ismoN), pi/durar, c. Vascoii-Bftresel. comit. Bihor, Ungaria.
TACU ), invffitor, c. Braniscea, J. Covurlulu.
TARCUS (N.), invalator, c. Pisen, J. Covurlulu.
TEODOR (LisAvETA), c. Btirlad, J. Tutova.
TEODORESCU, eles' la e6la mrmald de institutori din Bucuresci.
TEODORESCU-KIRILEANU (s.), J. Suclava.

TEODORESCU (1.), inatator, c. Cottrgas, J. Suclava.
TEODORESCU (c.), invefator, c. Lipova, J. Vaslulu.
TEREBENT (TRAfAN), c. Cocluba, cornil. Bihor, Ungaria.
TIFANCA (mEANA), c. Ttfu, J.
TILA (s.), eles la gc6la normala de invegtori din Brlad, c.
Brfth4sescI, J. Tecuclu.
TITORIAN (i.), profesor, Basarabia.
TODAN (ioNAsu), diac, c. Blir6scl, comit. Bihor, Ungaria.
T6DER (vAsux), agricultor, c. Rosioril-de-Vede, J. Teleorman.
TOFELDEA (pret.), cornil. Alba Inferirft, Transilvania.
TOMESCU (G. 1.), inalator, c. Broscaril, J. MehedintI.
TRIFU (u.n), eles la faSla nonniala de institutori din Bucurescl,
c. Bucurescl, J. Ilfov.
TROFIN (N.), normalist Trasile Lupu, c. Glodenl, J. SucIava.
TROTEANU (e.), eles la fcla normala de institutor i din Bucuresci, c. StEneescl, J. Botosant.
'MOR& (HENctur), perceptor, c. Vacoll-Bflrlisel, comit. Bihor,
Ungaria.
TUTESCU (EIT.), O. Catanele, j. Dolj.
TZINTZU (r.), inginer, c. Buz611, J. Buzful.
ULESCU (PANTELIS), O. Phtula, J. Mehedintl.
3) T6te proverbele primite de la eleva c61e1 de instimtort din Bucules dupi Indemne! si stiruinvt D.lut T. Sperantia, profesorul lor.
curesct,
dacoromanica.ro
XXI"
URECHI. (v. A.), profesor univektitar, c. Iasl, J. Iasl.
URECHIA. (MiKox). c. DrAgInesel, comit. Bihor, Ungaria.
VACARESCU (ioN), picher, c. M&cin, J. Tulcea.
VILCOF (ToN), eles la lago, normak1 de institutor i din Bucuresci, c. Lralova, J. Dolj.
VARLAM (r.), inv'eldtor, J. Putna.
VAS1LE (L), agricultor, c. Vadn-Lat, J. Vlasca.
VASILE A LUI STAN, c. Ruc&r, J. Muscel.
VASILI (AL.), invtator, c. TitarasI, J. Suclava.
VASILIC (INDREIU Vil:1ER), C. Sedistel, comit. Bihor, Ungaria.
VEJA. (I), profesor, c. Alexandria, J. Teleorman.

c. Balsa, J. Romanatl.
VERGATI (Emonon),
VESTEMEAN (N.), c.proprietar'
Rin-Sadului, comit. Sibid, Transilvania.
VOINESCU (ALEX., elev la fc6la normald de institutor din
Bucuresd, J. Gorj.
VIILOANESCU (luan), eles la fcla normald de institutort din
Bucurescl, c. Pelead, J. Dolj.
WALNER-COSMA, c. Beius, comit. Bihor, Ungaria.
WELTZ, cdpitan, c. Constanta, J. Constanta.
X***, elev la c61a normald de institutor i din Bucurescl, C. Nil-
nescl, J. Bacll.
638. ZAMFIRESCU-DIACON (K. A.), invdtdtor, c. Stiubienl, J.Dorohol.

X... (D-NA EC.), c. Hrlad, J. Tutova
ZANNE (D-NA SIMA), C. Bucurescl, J. Ilfov.
ZANNE (D-KA. ALEXANDRINA). C. Bucuresci. J. Ilfov.
ZANNE (D-NA VICTORIA), C. Bucurescl, J. Ilfov.
ZANNE (Limrrum), arhitect, c. Bolintin-din-Vale, J. Illov.
dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
PENTRU
DIALECTELE DIN ISTRIA
I MACEDONIA
AUTORI CITATI
/. BAGAVII (ANDREIUL ALA Carte de alegere scris In dialectul
Macedo-Roman. Bucuresci, 1887.
rputip.aux1 Pcop.oLvEn1 irca MotteSoBOJADSCHI (mTHAT G.).
Max:xyl ono
r. Mnovre-ri. Bucurescl, 1863. Editie
identiae.0 cea din Viena, 1813.
GA ZETA MACEDONIEI. piar. Bucurescl.

LAURIAN & MAXIM. Dictionarul limbeT Romane.
1871
BucurescI,
187e.
MIKLOSICH (DR. FRk/u).
Rumunische Untersuchungen: lstro und
Macedo-Rumunische Sprachdenkmhler.
rold's, Wien, 1881 1882.
2 brosure. Carl Ge-
NENITESCU (ION). De la Romani( din Turcia europn. Carol

Gbl, BucurescT, 1895.
Die Aromunen, etnographisch-philologischWEIGAND (GUSTAV).
historische Untersuchungen Ober das Volk der sogenannten Makedo-Romanen oder Zinzaren. Zweiter Band. Volksliteratur der
Leipzig. 1894.
Aromunen.
PAPAHAGI (PERICLE). In Zweiter Jahresbericht des Institut fUr
rumnische Sprache, zu Leipzig 1895, publicat de Dr. Gustav
Weigand.
CORESPONDENT!
BUIA (D-NA. ATHENA), C. Ochrida, Macedonia.
CAPSALE (xEsoFoRTE), student, c. Pirlepe, Macedonia.

COYAN (T.), director gimnasia lanina. Mich. colectie de proverbe
adunate in Albania i Epir.
DAN (D.), student, c. Nevsta, Macedonia.
DlAMANDY (vAsiLE), profesor, c. Metova (Arminciti), Macedonia.

GHIOCA (CONSTANTIN), c. Bitolia, Macedonia, prin d. Jeronimy.
GH1CU (11IR), profesor, c. Ianina, Epir.
IONESCU (CONSTANTIN), profesor, c. Nevsta, Macedpnia.
META (CONSTANTM), student, c. Moloviste, Macedonia.
dacoromanica.ro
XXVI
MLLESCU (D. A.), student, c. Gope1, Macedonia.
N. ST., c. Nijopole, Macedonia; prin d-nu Jeronimy.

VULCAN (F.), publicist, Macedonia.
ZUCA (GO, student. Mich colectie de proverbe din urmt6rele

comune din Albania: Berat, Fieri, Elbasan, Permet, Cavaia. Durazzo, Cusma, Georgia, Covita, CuIona, precum
i diferite alte comune din Albania i din Epir.
SEMNE CONVENTIONALE
* Proverbe cunoscute personal de autor sat culese de dinsul.
p Proverbe shtesci.
0 Proverbe intrebuintate numal de literati.
Proverbe dubitise sa tra.duse din cele stains, carI ins/ nu
s'at dephrtat din diferite motive.
dacoromanica.ro
PROVERBELE ROMNILOR
CAPITOLU XI
PROVERBE ISTORICE
Vid
POPRE. -- ORASE. SATE. LO CALIT'AV DIVERSE. NUME PRO PRIT.
ABRUD
13111
La Abrud unde'I aurul cel mult.

T. FitlaTcu & G. CANDREA, Ro-
tac., p. 69.
Numele de Abrud se da, in Transilvania, unui afluent

de-a drpta Arieului, pe malurile caruia e aelat oraul
Abrud, precum i. unei ramuri a muntilor Bihorului, intre
Arie i Ampoiu. Acsta regiune este vestitg, pentru baile
sale de aur 1 de argint.
ADAM 1)
Vedt Cal% XII, c. Arlam .
1) The proverbele, privitre la numele propril din Biblie, se vor gsi

In capitulul XII.
dacoromanica.ro
PROVERBELE ROmINILOR
AGACHI
13112
Inghite, Agachi.
B P. 111Dttr, Efym. .1Ifag.,
p. 481.
p 136.
S. I. GROS'iMANN, Dict.,
V. A LEXANDRI, Teatr.,
p. 199, 237, 552, 769, 929, 1000,

1006.
GR. ALEXANDRESOU.
A. GOROVEL
magistr., j. Pana.
c. Folticeni, j. Suciava.
1A nu av Incotro, a inglli0 necazul; a patl vre-o

ruine.
2 Se lice celor mncacIoi i 136utorI.
ION. .
. .
acum de trel dile, o tin tot una cu mesele si cu
lautaril.
(Se ande, in salonul cel mic, clocnete de pahare i chiote de veselie:
set' t'Y/faca Ghiftui I In scindtatea 1t4 Ghiftut Virat I)
IoN. Gil, 01,
inghite, Agachi I dut}c6 Mete! Par'c,
V. ALEXANDRI,
c'or s cada bolnavI, de mult ce 'nghit la sinatAtl.,
p. 552.
Sic, Agache, ca te lea dracu.
13113
V. IFRIff, elev Sca..Arorm. Brl.,
c. Corodesci, j. Tutova.
Vecr c. Trifon.
Ve41, cd af patit i tu ; acuma leI daca ai pe uncle;

te af dat de gol
AGOP
Ved'i Ca,. XII, c. Sffintze
ALBANES
Vedl Arbinef.
ALBU
A
13114
Vorba lui mo Albu.

G. BINuLEscu, inv.. c. Moroeni
Cdmpina, j. Dtmbovifa. ,
dacoromanica.ro
TER, ORAE, NUKE pRopmft
Se qice ca Domnitorul Cuza, trecAnd spre Pitescl,

primi nisce plangerl din partea un.or tdranf. Gasesce
Vol'''. de "Tina pe primar, pe zapcia, pe ispravnic 1
dojenesce pentru calcarea datorief lor, voind chiar s
puna altf slujbaf in locul lor. Dar Mo Albu, cu prul
citrunt i cu barba alba, striga tare care domn : Marite
Dnane, ori pre cine ref pune nedreptatI tot o sa mal
fie, cad. a batut vintul de cdnd e pdmintul, Fi va bate
vintul cdt va fi peimintul. Voda a inteles ca aa este, i.
d'atuncl a r6mas in poporul de la sate i orap acsta
vorbit, care a ajuns qicere.
ALEXANDRU
*
13115
A fi Alexandru Machidon.
T. 13111EL, preot, c. Stefanescl,
j. Velleea.
Adica, om vitz.
Alexandru Machedon a fost, dupa credinta poporulul,
un imp6rat mare de tot, cum n'a mal fost i nic1 n'o

sa mal fie altul, cat o fi lumea i pamintu.
El a coprins lumea terta, s'a batut cu furnicele, cu paOff cu clocul de ffer, cu 6menI cu dou capete, cu pte
maul i Opte picI6re, cu 6menl cu cap de cable, cu

6merif d'un cot, cu jumatatI de om i cu cate lighfelne
tat). El a mers pana la raIu, i s'a coborit pana la 'fad,
cad ala a vrut Dumneleti cu el.
Veql, peutru mat multe amanunte, Alexandria.
ALIN1AN
13116
A ajunge la aliman.
B. P. .13..kgntt-, Etym. Magn.,
p. 872.
A nu mal fi chip de scapare, a fi la mare strimt6re.

Curintul aliman, dupa D-1 Had611, s'ar trage din numele unel natie rsboinica germana, restart in evul-medfu.
aceea a Alamanilor.
Rhenumque ferox Alamanne bibebas
Romanis ripis.
SIDONIU APOLLENARE.
dacoromanica.ro
PROVERBELE ROMINILOR
AMERICAN
* .n,
A se face American de tot.
13117
G. I. TOMESCU, inv. Tnrnw Se-
verin, j. Meheding
Vecg Chines.
CeluI ca.re se preface a, nu Intelege.

ANA
V ell Cap. XII,
13118
*A
c.
Ana,
Pilat.
Ana Bobana
Scte puff Irna.
i '1 pune pe vatraIu,
5i 'I mananca cu malaIu;
i o *lea de chick
i o duce 'n ap mica.
AVR. COROEA, parch, c. Costeiu,
Banat.
CopiiI lic, acst licere, fetelor cu num ele Ana.
Ouvintul Bobana nu are niel un biteles cunoscut, i.

s p6te privi ca un nume proprlu.
*
Batal maIca Ana,

De la usa oborului,
Cu muchia toporului.
13119
V. Rimsu, stwl. c. Breinescl, j.

Dimbovila.
Blestem de muIere, f6rte rar intrebuintat de bArbatI.

ANA-FOCA
Vecyl Cap. I, e. Ana-Foca.
ANAPOLE
13120
Fug ca di Anapole.1)
G. ZU0A, siwl. c. Turia, Epir.
1) Fug ca de Nauplia.
dacoromanica.ro
T2Rt ORAp, NUKE PROPRTI
Fug nebuni, fe.re, s1 se mai ulte inapoi.
Nauplia, Neapole di Romania a Italienilor, este un

i port fortificat Insemnat, In funclul golfului cu
ora
acela nume, pe c6stele Moreei (Grecia).
ANCUTA
13121
Chef Ancuto ca vine Radu.

ST. ST. TITTESCII, 'kV.
tanele, j. Do4j.
C.
Ca-
Vecir Al.rico.
La vorbe ne-potrivite.
ANDREI
Vecii Cap. X11, c. Andre.
13122
Rupe 'n dou,

Di 1 nou;
Rupe 'n trei.
DA i lui Andrei;
Rupe 'n patru,
Di 1 celui de pe vatr.
GR. A LEXANDRESOII, magistr.
Putna.
j.
A se vede No. 11767.

A
13123
Andrei, Andrei,
Eil bolnav i tu ce!.

T. BILIEL,preot, c. tc.filnesci,
j. Valcea.
Se (Ace in glume.:
1 Gaud vell1 sfAtuindu-se, pe vre-o muere, cu vre-un
om ce'l chme, Andrei.
20 Femeilor care, de i cam bolnave, totui le plac
barbatii.
13124
*.n.
Andrei, Andrei,
Mc& de arde!.
j.
T. BALEL,preot, c.$tefcinescl,
Viilcea.
dacoromanica.ro
PROVERBELE ROXINILOR
S6 lice, In gluma, celor ce'f chma Andre.
ANGHELU5A
*
13125
tea i mama Anghelua.

(-; R. A LEXANDREECU, magietr. j.
Fuina.
A fi mdtwa Anghelufa.
T. Bk. kEL, preot, c 6tefanesci,
j. Vdlcea.
S6 lice In deosebl matuplor viclene, carI tree de
marl vrajitorese, earl scot dracif i. inchidga apele.
ANTINA
13126
De cand cu Antina.
G. PoBoRAN, inst. j. Olt.
Adica de mult de tot.

Antina este numele ce se da, de locuitoff., unor ruine
de la satul Recfca, nu departe de Caracal, judetul RomanatI, langa apa TesluIului.
In judetul Romanatl caramida de o calitate superi6ra
se numesce anima, dupa numele localitate de mal sus
unde se gasesc caramill de origina romana sa cardmi01
de 'Antina, de uncle car4mie1 anime i In fine (Wine.
(Comuna React( sal Antina. Movila lul Alexandru i alte numer6se
movile. Ruinele aparente ale uneI intinse cetatT romane, cu zidurT de
ptrA
i aramid, cu urlbe de lut pentru apeducte, cuptre pentru
carImidg, etc. CAT romane cu diferite directiunT. In sarcofage, pe ling,

sehelete aunt vase, remb.site de vestminte i ornamente, i monete
romane de la AntoninT, pima la Sever. Altar votiv al NemesideT,

al lul Jupiter tutator, al DianeT Latoide ; stele funerare Cln.udieT Amba,
luT Antonius Nicanoris.
AL. ODOBESCII, Anal. Acad. X, p. 332.
Numirea de Antina pare a proven de la Antonina, dupa

numele imp6ratuluf Antonin Caracalla.
Velf generalul BAUER, Memoril, p. 198; D. FOTINO,
Ist. I, p. 153; LAURTAN, Magasin Istoric, II, p. 96; B.
P. HAptt, Etym. Magn., p. 1236.
dacoromanica.ro
Ttaf, ORAE, MIME PROPRLI
Du temps de la reine Berthe.

Prov. Franc.
ARAP
Ve4I Hora/.
13127
Pe Arap, cat de mult 61 veI sp61a, tot

negru va fernan6.
IORD. GODESCO, M88. II, p. 56.
Vesri: Tigan.
Se vice pentru cele ce nu se pot schimbit duprt firea

lor (Gousou).
Ar put om negru see schimbe pelea. IEaEmIA, 13. 23.
21Ethiops non albescit.i)
Prov. Lat.
A. laver la tte d'un Ilfaure on perd la lessive.

Prov. Franc.
Chi lava il capo all'asino, perde il sapone.2)

Prov. Ital.
Quien 'lava la cara al asno, pierde el tiempo y

el javon.3)
Prov. Span.
Einen Mohren kann man nicht weiss waschen.4)

Prov. Germ.
You kan not wash a Blackamoor white.3)

Prov. Engl.
') Etiopianul nu albesce.
2) Cine spalil capul mgarului, 41 pierde siipunul.
Cine spalli capul mgarului, 1,1 pierde vremea
Un Maur nu s p6te albi.
Nu poff s albesci un Maur.
62447
dacoromanica.ro
PROVERDELE BOILINILOR
Arapul, de n'ar ved pe tatl s i pe

mosul sal negru, (el) s'ar omorl.
13128
A. PANN,
E.
p. 135.
Tzscu, p. 120.
Pentru omul care e obicInuit en necazuff i cu sup6ritrf.
A face buze de Arap.
13129
No. 2814.
A lash buzele, a fi suprat.

ARBINES
13130
Arbineslu'l ggius me 1)1110.0 1)

DIL WEIGAND, Zweit. Jahres.,
p. 15U.
Adic5, cam stirit.
Arbineslu'i frati cu alAvdarea.2)
13131
Die. WhIGAND, Zweit. Jahrea.,

p. 150.
Arat5, firea 15,ud5,r6s5, a Albanesului.

13132
Arbineslul bes pri dzincru.3)

DR. WEIGAND, Zweit. Jahres.,
Ve41 judecator. Tut-c.
p. l0.
SA nu te increqI
13133
ArbinesluI suirat s'a Greclui scop.4)

I. COYAN, prof. c. Tanina, Epir.
Ve41' Aroman,
Albanesul e jutalitate de ghti (cIobofa.").

Albanesul e frate cu lauda.
8) Albanesul e: credinti pe genuchl.

4) AlbanesuluI uirat i Grecului *ere (adic5. euvInt spus).
dacoromanica.ro
TERI, ORAE, NUMB PROPRIf
Pentru a se arta c Alba,nesul e =I priceput, mal
destept, maI ager la mint., de cat Grecul.
ARDL
De cand lumea i Ardlu.
13134
T. BILA*EL,preot. c. ?telinescr,
j. Vdlcea.
Adica vechiti, de demult.

(ApoT asta s'a pomenit de cad lumea i .Ardelu,.
*
13135
Cat Ardlu.
P. GARBOVICEANU, prop. C. Pcl-
aloft, j. Mused.
Cdt lumea i Ardlu.

j.
T. BAL4EL,preot. c. pfdnesci,
Adica, nicI oclata.

Asta nu s6 pae cdt lumea
Ardlu 2
Porumbul fade nu se mal duce cat Ardelu.,
A RDELNCA
13136
Cat e tra Ungursca,

Cat e tra Romansca,
Nu e fibre pmlntnca
Ca fetita Ardelnca I
V. ALEXANDRI, Poes. Pop. p.

301.
Arat frumusetea romincelor din Transilvania.

ARTE
Vecri Cap XII, c. Ark.
dacoromanica.ro
10
AROMAN
13137
gel vrei ArmAnlu s-fagI, ma zicTar i

hAmal nu!')
DR. WE:GAND, Zweit. jahres.,
p. 153.
Aratit firea indemftatica, dar i mfirtdr1 a Aromhnuluf

13138
ArmAnlu, -c5rfn s-hibi, tut pri celnic

va s-baducA.6)
DR. WEIGAND, Zweit. Jahres.,.
p. 150.
Aratd, firea mindra a Arornlinului.

cr BXazoq ;sal tpruz6 vlvt,
tlaynta; litpE:t. 5)
Prov. Neo-Gree.
13139
ArmAnlu, pani cu ca, cAnd vai cad&

di somnu, va tragA man. 4)
DR. WEIGAND, Zweit. Jahres.

p. 150.
Arat5, cat de mult if place moist& mncare.

`1" BXEtxos :
rapp.i tit rol, b'rav Qvtlriet,
64_
1xt)Xsi43t 5).
Prov. Neo-Gree.
13140
ArmAnlu tu djug, i vai cntA, i pAni vai

mAcA. 6)
DR. WEIGAND, Zweit. Jahres
p. 150.
I) Arominul 86 face ce vreI, Ins. cetrtor si hamal nu.
2) Arominul, i sirac s fie, tot s Oak' ca un notabil (proprietar).

Aromanul, si clack' e srac, tot se 'Arta ca un notabil.
Aromanul, (cand mknincii) pine ce caN nand va cd de soma va.

trage mana (nn va minca).
6) Aruminul and postesce nu va manca pine cu
6) Arominul cind merge la sus, sail cant, sail pine miinanc.
dacoromanica.ro
TERI, ORA], NUKE PROPRIf
11
..A.ratil 6,1 de mult II place Aromanului sa, mitnttnce.
"r Iikxo 'a Tmi alppo, -7 Oa zporpaEca, 1 ei

Tat. 1)
Prov. Neo Grec.
Armanlu n-calar (calar) i val clrma, i
13141
val canta.2)
DR. WEIGAND, Z wit. Jahres.,

p. 150.
Arat,A, firea vese15, a Armanului.

`1" Bk&-zo; Itapik7.,
-71
oa xtv..710-4, 1 Oecrpaioall. 5)
Prov. Nco-Grec.
13142
Armanlu nohna va !4)
Vedl Arbinef.
I. CoyAisr, prof. c. Elbasan, Epir.
Rom'a'nul 11 intelege glindul numal dintr'un semn, %cut
cu capul sail cu chilli, pre ctInd 6menil de alte natii

ma prste nu pricep ma de uor. Ve(ll No. 13133.
ARMEN
Vedl 7/dan.
13143
*Masa ArmanuluI 0 cuibul pupzel.

I. BANEsau, prof. c. Roman, j.
Roman.
Adica dou lucruff de o potrivil murdare, dupii. ere-
dints, Romilnulul.
Poporul crede c5, Armanul este tot-d-una gata a te
spurcit, di, urinza" intiiiii In (515.,, 0. apoI iti face in ea

mfincare.
Arominul child sue dlul ort calla', oil mananci pane.
Aromanut calare sail d6rme, sat canta.
2) Aromanul calare sail va dormi, sate va canta.
*) Aromanu/ semn vr.
dacoromanica.ro
12
PROVERBBLE ROMANILOR
eSi Cre-cine va manca Cu Armeni sad, cat PavlichenT sad co alti

eriticT orT-cariT, sad maT virtos cine va av llubov cu dingiT, acestuia,
grAlasce iegTa luT Dumneded, sit se lase d'acstTa, gi sn mrgn earn
bisericn curat.. . Pravila de la Govora, 30.

LEGENDI
Fugind odatA strAbunul Armeuilor de real i friCa unor dugmani,

ce-1 urmareau, printr'o pAdure, cAlare pe un cal Thrte slab, jata cA pe
and inaintit el pe-un plaTu frte glodos i anevoios de cAlAtorit gi pe
And asculti, trial ca drag cucul, care einti inteun desig frunzos de
se rnsunit pAdurea, numai ce se pomenesce ea armasartal lui cel voinie

se tritntesce d'o-data cu dinsul in mijlocul drumului, unde oral cea
maT mare gi mai cleThsa tina.
Ce erd sd' facn acum WWI arman?. .. cum sa fuga el mal departe
ca s nu'l ajungn dugmanit ? ... Pe jos nu putea, caci calea crk frte
rea, gi apoimaT av gi cite una alta cu dinsul ca omul drumet
Deci nu-i rmase alta, dead ca sA se fawn luntre gi punte drn-gi
pte nidic armsarul in picitire. Dar 'n dada gi spre necazul
cel mal mare, ttA silinta i ostenla lul remase in zadar ! . Cerca
el, nu'l vorbA, teote mijlcele cite T-ad fost ca putintn, dra dr i
se ridicA armitsarul din glod, dar, pare en erit luertt pocit, ca cit 'Se
opinted mat tare ca
ridice, calul ca atita se cufundit maT adinc...
Irdnd c ca ridicAtura n'o scte la capa, o lita la amAgelt : scente
adicn dintr'o desagn nisce pastramit, rA dintr'alta vr'o calteva boturT
de hogtine, i dindu-se maI de-o parte spre uscat, le aretA caltaluI
strigi pe nume ca sA vie la dinsele. Dar' de ande!.. . Calul, carniaI
curgea grasimea pe nas de 'ncialat i sdravn ce era, &And vedh pastrama i hogtinele, in loc sal Barn in sus g't sA alerge tot intr'o fugn la
dinsele, dAbninzit urechile, plecA capul la pAmint gi rnmase neclintit
Bietul Arman nu sciit acum singar e ri mal fawn ?
ce sn. 'nepA ?
Suflet de om nu se atlit in apropiere, care WI Barn infra' ajutor la

dricul nevoeT. Numai singur cucul cant& de se sfairmn, fArA ins& sa-T
ptl ceva ajutit. Ba ! din potrivA, ca ettt cinti cucul mai tare gi mal
frumos, ca atilt pare cit calul s'd se cufundit mai tare in glod
Si pe cind acum credea armanul nostru ca sA
lase bijogul
Mama-hucluiul') qi, cum va putea, cum nu va putea, sit' se pornscA
mal departe, end n'avea ciad pierde mult timp, jata cA vine o pasere
pestrit, ca crstA in virful capuluT, care, spre marea ha bucurie, if
scipn odorul de peine; vine &lien aga din intimplare o pupazn gi punndu-se pe o rnmurn de copadd nu departe de unde erd calul enfundat in glod, incepe ca glasul eT cel restit i rAtezat a cintit in felul
eT: hup hup I hup I . . . upupup I . . . hup I hup I hup I . . .
Calul, cat de slab, de amitrit gi de ostenit erit, cum audl puplza
pupitind, agit de tare se spdrin de dims, cl de-odat ski ca fript
drept in picTre gi egl din glod.
Armanul, And vddi acsta, bucuria ha nu era prstit ,
strinse
rA pastrama gi hogtinele la un loe, le puse in desagT, desag,ii ptuie
1) Bijog, fem. 5ij6ga insemnhn un cal f6rte b6trin, slab si art. Mamahucialut, care se aude f6rte adese-orT in dicerile : cdu-te la Mama-lacrulurs , a
o M. hudulurs , .fiare ar e tf. huctulul e o fiinfa' daco-mitologien sinonimn cu Mama-p&durer.
dacoromanica.ro
TkR1, ORASE. NOMS PHOPRII
13
pe cal si saindu-se apo1 si el calare se porni mal departe. Iar drept

i multumita, ca pasarea acsta
ecos din cea mal mare
nevoe si pe calul de la perire, se apucg.
boteza pe pupgza mai
numind'o cucul sad cel adederat
De aceea si de atund apo1 se numesce pupgza de catre AnnonT
cuc, pentru c prin dinsa a scapat restremosul lor de la nevoe. Caei
pe calld cuela cel adevgrat a qis caltiluI sit se 'culee, cnthnd cucu !
recunoscin
cucu I calul siiu s'a culcat i niel c'a voit s se scble, pe atmacI pupg7a
strigat hop ! hop ! hop 1 si cala' inclata a facut hop ! i s'a sculat.
S. FL. MARIAN, Ornit.
If, p.
165.
vi* S. F.L. MAMAN, Ornit. II, p. 173 i B. P. 1-1Isnutl,

illagn. p. 1701.
In satirelepoporane romhne ad.unate de parintele Manan,
giisim la pagina 217:
Arman
Gogoman,
Nivtea furii
Dioa jura.
Cu 'n erolan de ame 'n gura.
*A
13144
Cine greesce (gre'sce), tot Armanul

pltesce.
V. A. FORESCII,
C.
j'.
Suclava.
In vechime Armenii era prigoniti, i ciind erit vre-o

judecatti, Intr'un Ronuln si un Armean, aeest din arma.
edil In tot.cl-una osindit ; acelas lueru se intimplit
dactt judecata erit i intre alte nmue i Armenh. Acestif
din urmii, purtan ponosul i primeaii pedpsa.
13145
*A
Armanul pltesce
V. ALEXANDRI & L. ROSETTI,
1188.
pinta, ziar, 1, No. 175,
O. C. Muna; e. Miclescl, j.
V(481:4114.
j. Tutova.
A. JIIVARA, c. Berlad,
A.celas inteles ea la N4 13144.

13146
*A
Cal verde qi Arman cu minte cine dracul

a mai vd.ut ?
GAVR. ONISOR, prof. c. Gallera,
j. Tutuva.
dacoromanica.ro
14
PROVERBELE ROMINELOR
Cal verde qi Armen Cu minte!

M.CANIAN, public. lasi.
A'i nzaì velut cal verde qi Arman cu minte?

TON CRIRIAC, elev, Sc. Nortn.
VOY Brelgar, Grec, Sirh.
kg. c. Bucuresci, j. /Voy.
A.cela inteles ca la N 1387.

13147
A fi Armen.
M. CANTAN, public. j.
Adica om spurcat.
ARMENESC
13148
Cuc armenesc.
S. FL. MARIAN. Ornit.,
173.
II, p.
I. CRKANG.X., Amint.
Pupaza, in ris i batjocura, se numesce i cucul Armenitor sa cue armenesc, de 6re-ce, dupa spusa celor mal
multI Romani, Armenii 1ic ca pupaza indmnii, la delteptare, la lucru i la joc strigand : hop, hop, hop! hop,
hop, hop! pe cand cucul indmna pre Romani la culcare
strigand : culcif-te! culccl-te!
13149
Visita armensca.
D-na Z. JUVARA, C. Fedescf, j.
Tutova.
S6' lice pentru o visita din cale afari lunga.

ARMINDEN
A_ se ved licerile de la No. 24 & 25.
dacoromanica.ro
ORAgE, NUME PROPRIL
15
ARVINTE
13150
E ca antereul lul Arvinte.

D-na Z. JUVARA, C. Palead, j.
Tutova.
Care se tot ctirpesce itot se rupe fiiud cudeshvirgireusat.

SS 4ice pentru aceI carl stricil un lucru vrnd sg, drdgii
pe un altul.
PEPELEA.i cc facT tu acolo singurica?

MNDICA.Cos.
PEPELEA.Rochita ta de nauta?
MINDICA.Ba ! enteren luT mot1 Arvinte
PEPELEA.Dar 11 carpescr? De cand te ocia alta nu fea Mar da
unkli 'T-al scos mitnicele, ca sa 'T pur spet,e.

laNDICA.Acum 1-am scos spetele, ca sA 'T fac pede.
PEPELEA. Ha! ha! ha! O s'ajunga. vestit in tri antereu lur Ar-
vinte, manea '1-ar guzganir.'
V. A LEXANDRI, Teatru, p. 824.
Acest personaj, devenit popular, a fost creat de Donici

prin fabula sa
ANTEREUL LUX ARVINTE
Arvinte c6tele la anterea rosese,

Dar n'a stat inult sa socotsca,
Sra, si '1 pese,
Se puse al '1 carpsca ;
Iar pentru peticl de carpa
Din maneta a tarat ca a patra parte,
antereul l'a gata,
Cu minecele tala scurtate.
In citt orl-care '1 vedea
De el ridea.
VtiOnd acsta el a 4is, in gandul
:
cLasatT, ca delra nu sunt aqa de natarau.
Veun lucru mare nu'r
SK 'inr tara ea la peale de pe la antereu,
ci manecele si le purn
(Mar lungl de cat
A 4is i a fficut
Dar lumea se mira
Ca antereul lur era acum pr scurt
Si utt s'asrnana nicr cu un bun mintean.
dacoromanica.ro
16
Adese se Intimpla tinerT de nm,

Carl incurcand averea lor,
Tot Cu aceIa1 rninte,
S'o indrepteze vor
,Tajung ca i Arvinte.
Donici a tradus acsta fabula dintr'o fabul russcA,

a lui Kryloff, in care numele de Trisca este inlocnit prin
cel de Arvinte.
Veql, pentru mai multe amilnunte, Etymologicum Magnum, p. 1782.
*
13151
Bine slice mos Arvinte :

Vai de cap unde nu '1 minte.
RETEGANU, Poo. A.rd. V,. p. 79.
ANDREI MARINESCTJ, mv. e. H u.
mete, j. Argeq.
A se ved No. 2853.

AVAS,OTE
13152
Ca pe timpul lui Avasote.

G. 1. TONESCU, inv. c. BroscarL
j. Mehedinfi.
Despre acest Avaote se spune cI, fiind in timpurile

vechi, la moia Broscari, impirteb. moia pe la locuitori Par&
sa le& dijma cuvenittl, i lar gr&u treerat l imparteit fdra
scirea arendaplui, in cat a elit acel arenda, cu mare pa-
gubd, de pre acea moie. Iar diutre locuitorii can au
fost mal indr&snetl, multi s'au imbogatit.

Acst5, licere se intrebuintza cand un locuitor fura,
cu nemiluita, pe vre un areuda sail proprietar.
AVRAM
V cql Cap. XII, e. Avram.
13153
Avram si cu Isac,
AmIndoI bgatI In sac.

T. B.LAEL, inv. c. Stefeinescl,
j. Mew.
dacoromanica.ro
17
TAW, OEJW, NUMB PROPRII
Chnd doi indragostitI sunt primp asupra faptului.

*
13154
I-a luat Avram sporu(1).

L.*.X1IsTEANU, Djc., p 68.
E. 1. PA'l RICtU & G. P. SALVIU,
env. c. Smul(i, j. Covurluiu.
POBORAN, inst. c. Slatina, j. Olt.

V. HARAM, C. Grivita, j. Tutova.
T. SPERANTA, C. Iasi, j. 141.
V Child nnul iuglietat, m6re de frig.

21) Chnfl omul u. dat peste o mare belea, o mare cumpen&
Chnd l'a luat la bAtae kn.& de veste.

-V Mud l-a luat o plech, de la care sperh mult.
5 Adich l'a imbetat Avram fiind. chrclumarul.
T.
SPERA NIA .
13155
A fi Avram.
T. 13XLIIEr.,, preot
Vdlcea.
Stefdnesei,
A fi cam lute() ureche ; om care nu pre tine socotelh

de phrerile altora; face numaT ce '1 vine lilt la socotlh.
Chnd unul, edend la vre-o masa alesh, nu mal scie
de ruine i infinhace, tot ce Tess inainte pe mash, i
se dice, cam In glumh, cam ca tot Inadinsul :

Te pusee ca Avr am.)
.Av-ame
BABIC
13156
Coltuc de la Babic !
P. 1SPIRESCU, Rev. 18t. II, p.
156.
Buc. p.
TONESCU-GION,
216. Albina, I, p. 1148.

I, No. 2.
Vatra,
Adich nimic.
Pe la inceputul veaculul nostru existaii multe cuptre

publice in BucurescI, dar nicl unul nu ajunse la atata
mime ca a lu Babic armnul. Acest brutar scotea phnea

cea mal frum6sh in tot oraul. De a,ceea totI boIerif dah
poruncI stolnicilor, cnd plecah diminth dupe, pane,
dacoromanica.ro
18
PROVERBELE ROMINIL01{
le aduca, negreit, coltuc de la Babic. Prinsese Babic putere i facuse banf cu coltucele, dar toomai isvorul imbogatiril '1-a adus saracia. Top' boleriI cereat coltucele ;
Babic nu putea sit le d6 tuturor. Ca sa 'I impace, bietul
armn trebuta sa 'i bata capul, liva i neoptea, cum sa
sea& panea numal coltuce. i totuf ocaua sa, fie deplina
cad, daca aga gasek panea lipsa la cantar, tintunt pe brutar, Cu pireone, In ua pravalieI, ca panea lipsa de gat.
Babic a patit'o aa de cfite-va orl. Ca sit n'o mai pata,
facea panea mai mare de o oca. El vedea c pierde
meret, dar boeril cereat. coltuc. La urma

inchis
cariT erat aelate : una la Ochi-AlbT, in strada
Vacarescf, No. 9 de astit-h. i a doua in piata Sfantu
Spiridon.
BABILON
Vedi Vavilon.
13157
Ca In turnul Babilon.
G. I. TOMESCU, inv. c. BrO8Carf,
j. Mehedinfi.
Cana este mare ne-intelegere san incurcatnril intre

6meni.
Peutru aceea numele eT s'a chiemat Babel a Jellova acolo ames-
tea limba a tot pginintul.,
/slotsE, I, 11. 9.
C'est une vrai tour de Babel.

Prov. Franc.
BARNOVSK1
13157 b.
Irna lui Barnovski.

MiacIN
I, p. 297.
COSTIN,
Letop. Mold.
Se' licea in vechime pentru o letrna f6rte grea.

Se pomenesce den 4i1ele lu o Trnit ce cltduse in luna luT Mart,
dire Tema iT dic: irna.
1:4
Barnovaki Vocid, S&L
COST1N.
dacoromanica.ro
astt-d1.
M.
TERI, ORAS), NUM? PROPliff
19
Barnovski Vod5 care a domnit in dou rindurl, era

din nmul Movilescilor.
BEDROS
*
13158
Pan la Hristos
Ese pIelea lui Bedros.
M. CANTAN, public, j. lize
voll.ow.
PA'n6, la ceI mari te mda,ncrt eel mat micI.
BELU
*
13159
Belu belesce,
Golescu golesce,
Manu jupuesce.
iON GHIOA, Scrisori, p. 39.
N***, c. Gclesci, j. Dtmbovita.
Belu beiesce,
Golescu olesce,
Chiriac pecetluesce,
Caragea: xali! xxXi!

ARICESCU, Misc. 48.
Aratrt jafarile boerilor de mai. sus, sub domnia lui

Caragea.
B1MBA5A-SAVA
13160
A trlt ca Bimbaa-Sava.
L.
AINEANCI, Infl. Orient., p.
LXXI Sz p. 51.
.Adic5. bine, in belpg.

Bimbaa-Sava era un capitan de arnitug, de pe vremea
Zavarei, vestit prin vitejia, luxul gi. darnicia luf.
dacoromanica.ro
20
PROVERBELE ROMLNILOR
oDevotat Domnului fanariot Calimachi, i crescut in

sc6la Fanarulul, Bimbaa Saya r6masese simplu spectator
pan se asigura ca Turcil vor Invinge pe Ipsilante, i
vor nabui micarea 1121 Tudor Vladimirescu. Ast-fel
mergnd la Tirgovite, in tabara lui
II jura
credinta impreuna cu alte capetenif. Spre a 'I arka

devotamentul, indata ce afla despre fuga lui Ipsilante In
Transilvania, ceru 2000 calaretI Turd, i impreuna en
ArnautiI lui, se luara in gna'I. In judetul Museel, la
Cfirciuma-de-Ptra intilnind o trupa de GrecI, care nu
putu trece Dimbovita, ineca o parte, la vre-o dou6-4(ll
le taut capetele i le trimise la Tirgovite; de aci pleca
la monastirea Cozia, amagi pe cei 600 Arnanti, cari se
fortificasera intr'insa, i tracla luI Kihaia. Dupa aceste
fapte el se astepta la marl r6splafiri, visand spataria Orea
romnescl. Ddr Turcil considerandn'l ca un tradator,
pregAtIau o mrtit tragica. In 4ioa de 6 August 1821. Kihaia
care se Oa In fosta locuinta a familiei Vacaresei, astr.41

casele Prager, 11 pofti si vie la dinsul irnpreuna cu delibaa Mihai, cu Ghencea 1 alti capitani de Arnauti, spre
li se arta meritate multumiri din partc,a, Portil. Imbracat stralucit, urmati de vre-o 25 Arniluti, eI se presintar& pe la 10 ore din 0.i la palatul Turcului. In curte
erat inirati 300 deli!, alt1 60 in catul de sus. Citind Saya
voi sa intre, deliI trasera cu pist6lele i Il culcara
pamInt, ca i pe eel'
tovaraI. G. DEM. TEODORESCU,
Poes. Pop. p. 484, unde se va gasi i un clintec istoric
care reamintesce accista tragic& intimplare.
BUCURAN
13161
*A
A se bucur ca Bucuran.
j.
T. RiiIEL, preof, c. Stefclnecer,

Vcilcea.
S 4ice unuI om care se bucura pentru un lucru

(5re-care.
BUCURESCI
veqt Stoenesct.
dacoromanica.ro
l't RI, ORASE, RUMS PROPRII
13162
21
Bucurescl, Bucuresci
Punga seuturescI.
GR. JIPESCIT, Opine., p. 64.
C. 141eAcmqA, ing. c. Slating, j.
Olt.
MARORt6LA HUTBAN, C. A-
vrclment, j. Tutova.
Bueuresc't
Unde punga tot golesei.

Vorba tigamulm.
Arat5, cit df, scump5, e vita in ora la Bueuresel.

* .6.
13163
M'ai umplut de BucurescI.!
Vecp Briina, FM:pest-I.
A. Corocmiu, eleo Sc. Norm.

Berl. c. Tifeeci, j. Putna.
M'af pricopsit, rd al umplut de brmz5. Acela Inteles

ca la No. 8241.
A
13164
Cel ce nu vede Bucurescii i nu Incalec
cal alb, nu scie ce e frumos In lumea

asta.
T. BALAEL, preot, c. Stqfclnevd,
j. Vellcea.
Aratii cat de frumos e acest ora.

*,n.
La BucurescI i canil umbra Cu covrigi

In &Ka
13165
G. I. TOMESCU, tiliV. c. Broscari,
j. Meheding
Se liee, In deridere, calor ce pick& dup5, slujbe sa

dup5, pricops6111, In capitala.
L
13166
Scie mai bine D-luI ci vine de la Bucuresci.
GR. ALEXANDRESCU, magivtr.,
j. Putna.
dacoromanica.ro
22
PROVERBELIS ROMANILOR
Se 4ice, in bittae de joc, celor ce afirma un lucru care

nu se crede de ce1-1-a1ti.
*
13167
AicI nu'l la Bucuresci

SA te fudulescf.
T. POPESCU, inv. c. Dobreni, j.

Ilfov.
Se qice celor mAndri.
*
13168
A merge la Bucurescl pe Lotru.

T. BILEL, preot, c. Stefanesci,
j. Vdlcea.
Se dice and cine-va nu s duce unde 86 laud& ce,

merge, ci tutrio localitate cu tutu]. ne-insemnatil.
*A
13169
Nu mal del prin Bucuresci cu el.

G. Popuc, Epoca, 10 Februarie, 1898.
Nu me mai bucur de el. Joc de cuvinte asupra cuvintului Bucuresa.

13170
S'a ras cu briciu de BucurescI.

G. T. TOMESCU, inv. C. Broscari,
j. Mehedinti.
A se ved No. 7671.

13171
Cu ce'I bun sfi mi-o hrAnesci:

Cu vin vechlu de la PitescI,
Cu pAIne de la PloIesci,
Cu haIne din Bucurescl.
G. Di. TEODORESCU, Poca. Pop.
p. 623.
AratA productele mal insemnate ale industria in aceste

trei orae.
dacoromanica.ro
23
ORASE, NUKE PROPRII
BUGEAC
veqi Corbin.
BULGAR
In cleobste Bulgaril sunt priviti de Romani ca o natie
pretstA. Acsta s6 p6te ved din nenunAratele anecdote
si snbve in earl poporul arat6 lipsa de desteptAciune a
Bulgarilor.
Bun& ra in snva unde s6 spune c6. mal multi BulgarT a-6 gasit o cizma si, ne-sciind ce e, cel mal destept
dintr'insii, dup o matur chibzuire, a lis, in cele din
urm6, c6, trebue s6 fie un too de casma.
Dup6, pArerea unuf Roman din c. MoroenI, j. Dmbovita, ministerele din Bulgaria prt6 urm6t6rele numiri :
Iataganschi d6 minister
Resbel.
Tejghetar
Finante.
Tirnacopu
Arpagico
Giom agate
Cnigate
Calcvata
13172
Domenii.
Agricultura.
Interne.
Culte siInstructie.
Justitie.
Dracul a mal vsiut cal verde, porc deochIat i Bulgar detept.

E. T. PATRIdII, in2). C. Smulp, j.
Covurluiu.
*A
Cine a maì veolut bivol verde, pore deoeldet

Bulgar deqtept.
G. P. SALvitt, inv. c. Stnulff, j.
Vell Armen, Grec, Sir&
Covurleau.
S6 qice de un Bulgar cnd a facut o neghlobie.

Romfin are o serie ne-sfirsikl, de snve in care se oglin-
desce credinta lui c6, Bulgarul nu e destept.
Intr'un an, e mult de stand, fiind apele mall, trestia, papura
ovarul aA fost innecate, i n'ati dat niel o recolt in baltile de la

gura Siretului.
4
62447
dacoromanica.ro
24
Dedu Ivan, gredinar vestit in partea locultd, porni cu fi.eii eel
de la gredine s culge sovar de peste Dunere. Cu acste plante
s impletesce cepa in funiI si se 160 multi!, marf de gredinerie in

menuche, ca se vie bine la incereat si la vinclare. Dedu Ivan, om
mintos, cum sunt multl in 'Amu luT, cu giindul la ciistig si la econo-
mie ca se nu pletseit luntrasilor multe parale, inchirizh o luntre mice,
incepetre pentru un silver om. De luntre lge o grinde; pune pe

unul din 6menif eel se mane luntrea, lar pe cei-l-altl ti pune celare
pe grinde, legtindu'I pe tog la picIre, se nu alunece de pe grinde.
Pe malul stang al Dunerel luerul merse bine, pe la mijlocul Dunerd grinda se resuci, si tog BulgarT venire cu capul in ape, i cu
opincele in sus. Luntrasul miina mered One la cel-l-alt mal.
Dedu Ivan, cttnd bega de sme, bine, cta sa ajunsese la malul drept.
Mud II veclu cu opincele la sre, se facu foc. 'slums! de cilt porunci
la un alt flexed ce fmesese cu dinsul se sari trite() luntre si se pop
neasce flume de cat pe cel-l-alg flicrd la lucru. Ce? acuma e vreme
de uscat opincele la sre 1 'apoI se mal clid cal verde i Bulgar cu
minte.
SN6v1i.
Un Bulgar gesise o cizme pe drum, si o duse la gredine. Dupe

ce o aretit la totl, niel unul nu sciu ce lucru pte se, fie, si la ce
slujesce. 0 vede si Dedu Ivan. El ca om priceput le Oise indatk: Bre !
asta e toc de tirnacop.
*
13173
Cal verde i Bulgar cu minte unde s'a

mai vsiut?
G. BiNETLEseu, inv. c. Moroenl,
j. Dimbovira.
Acela inteles ca la No. 13172.

13174
Bulgar Cu minte, OvreIu ne-Ineltor i

Grec prost unde s'a mai vslut?
G. Bkquizscir, 'inv. c. Retrogij. Dimbovifa.
Acelag inteles ca la No. 13173.

13175
Cap de Bulgar.
G. P. SALvnIt, inv. C. Smulff,
j. Covurhau.
Cap di Vurgar (vurgeirescu).1)

p. 179.
1) Cap de Bulgar (bulgerese).
dacoromanica.ro
Ttaf, ORAEI MIME PROPRIf
25
Adicl om prost lipsit de orI ce dr6pta judecat0i,.

13176
*A
Ce mi-e cap de Bulgar

Ce mi-e cap de morar!
T. BILEL,preot, C. tefcrnesci,
j. Vacea.
Vecri No. 1232.1.
Adica protI i unul i altul.

A fi morar i a av cap de morar, In graIul poporului
insemnzii a fi prost. C5.cf mOrarul avnd vecInic prul
sbIrlit i plin de faing ca i obrazul de alminterea, are o
infAtiare prstd. Osebit de acdsta stnd mereil In unetul m6reI II e capul zhpacit. De aceea morarul e pus In
Andul protilor. Asemnarea capuluI BulgaruluI cu capul
morarulul, arat5, c cel d'intaIu e prost ca i cel de al
doilea.
13177
Bulgaril a luat Tarigradul cu prazul In

man.
G. BILNuLEscu, fnv. c. Moroeni,
j. Dtrnbovita. N. MATEESCII, Ny.
c. Movilita, j. Putna.
Ca sA, se arte prostia Bulgarilor.

SN63,71
OdatA, In vremea veche, cand ploua dirnatI si ningea pe miriste,
ce se gilndirA, ce se socotirA BulgariT, nu cA, se darme Tarigradu si

mal multe nu 1 Vorbirl, s6 plinuirA, si la lucru bAete I Dedu Ivan,
ca Al mal btriin s't mal bAtut la na-glavA, dete poruneit sA se strIngl
flAcAT tot unu
unu gata de resbel, cAd ve4I d-ta, resbel era sa
derhmT Tarigradul asta nu era o glumit!

La porunca luT Dedu Ivan, se strInse o .eeatii de fiada* vIrtosl si
vitejl, cum numaT In nmu bulgAresc se pelte gasi.
Ce poruncl? intrebarli, flAchiT.
SA mergem la Tarigrad, 814 derlimAzn p6 TurcT, ca
prIpAdim
dupl fata pAmintuluT! r6spunse cu coraj Dedu Ivau.
SIL mergem 1 SA, mergem ! r6spunserl flAcAil pe intrecere.
Bine, bie0T aveafi coraj, dar arme? tufl Ce e de &cut ? Cu ce

or ea. derime fiAcliT Tarigradu ? Cu palmele? Cu mlnile gle? Asta
niel nu e de vorbit 'Atina! La Tarigrad trebde arme nu glurnA I

Bulgaril nu v6duserit arme in ochT de eind il Atase Tapa!
9.1
El, atuncT ce e de fAcut?

SA luiim cTomege marT, r6spunse un flcA, care era mal cu minte I
AsT! domege! respunse Dedu Ivan.
dacoromanica.ro
26
ET, atuncT ? intrebarA flAcAiT cu virile caseate.
ApoT, tot eli sA vg invet, m copiT, ca al mai li6tran! la sit lam

tog cAte o legiiture de praz, ce uite ce e: la vreme de nevoe, avem
i ce mince i apoT prazu usturA i al draculuT, dad aT pocni Turcu
cade jos numaT de usturimea prazuluIl i apoT unde maT puT cA prazu
e eftin, i se gasesce berechet pe la no!.
Brav0000000 ! strigare flaciaaiT notri, sit trAiascil Dedo Ivan!
Si se nApustirrt totT pe grAmedile Cu praz i. inhAtara totT cate o
legaturil de praz, d'ale marT, i la Tarigrad, Mete!
Dedu Ivan, ca nadragiT largI o lug inainte en legiitura de praz In
earcA, ca sii dea coraj baetilor.
merseril, merserl !tiered : o di, doug, nou6 i adevrat cate nu
scid, dar sciu ea era eat p'aci sA mAnance tot prazu p'o' drum pi se
Cu ce sa se maT bate la Tarig,rad, Deanne pazesce de una ca
asta!
Dar norocu luT Dedu Ivan nu se deslipea de el, cum nu se deslipete apa de vidrA : zArira Tarigradu! Cum Il zArira, Dedu Ivan fecu
coraj baetilor : uTte, mA beeil, Tarigradu, judirie de copiT, nu alt-ceva!
N'avem ce de el pane in prinz ! De priinz trag nadejde sA mncam

in neuntru In Tarigrad.
mai imbucatT cate o lecutA de praz, dar
alegetl foile, c ca cotrele trebue sA ne batem.
Aa fAcurA baetil luT Dedu Ivan, recura burtile doldora de foT de
praz i luare cotelrele la umr, cum ar lua altil pucile. 316 rog, ostaT
nu erau? Merseril gata de resbel la zidurile Tarigradulul. Dedu Ivan
se line la zidurT i luA sama ca sA vadi cam ce ar fi de recut, cum
adidi sA dea ordinu (16 atac. SA se pue ca prajiT pe zidurT, a! aud.
TurciT din nriuntru, ciind s'or farima pietrile .1 peite or ei de fricl.
Mal bine se impinge' incet zidu peste Turd, ca sA-T -apuce pe tog sit
jiu rgmae niel unu neturtit. Aa se gandi i dete ordin Dedu Ivan,
ghinAralu Al cu nAglava piing, de minte, ca curtea bisericiT de epurT,
ca s. pue totl flAcAil spatele in zidul TarigraduluT i sa impinge cu
strejnicie, ca acum mime! e glumA!
FlacaiT se inirarii pe Hinge zid i puseril spatele. Dedu Ivan se

puse in capul rindulul i comanda voinicesce.
Udri bre !
Udri, Udri! rapunsril. flAcAiT i se puserA pe impins. i impingT,
impingi al draculuT, cit nu e glumA de glumit i e trbA de facut I
Dedese Dumneded o buricice de ploita neoptea i cum impingead Bulgaril notri, alunecandu-le picirele, fAcura un lunecu imprejurul ziduluT ca pret. d'un pas qi maT ceva. Dedu Ivan, priceput cum Il tipArise mA-sa, socoti in mintea luT, cA zidu se tirise de impingerea lor,
prinse inimA i comandA maT cu temeiu :
Udri bre!
Udri, udri! rgspunsere, baetil care maT de care maT voTnicesce ! Si
impingT, impingl! de socoteaT el o sa le Tasi chill
TurciT din nauntru, tot audind udri, udri, se suire pe zidurT s. vadA,
ce driicie o fi asta! and zArira nisce netAral cu spatele in zid iu-
cepurA a se cruci ca d'altA bala!

In zidul acela erad fantanT cu ETA, aa filcute, cA i fig pArea cA
curge ape din zid.
Atuncl TurciT s'ad apucat i ad recut sit curgA vin, in loe de aptl,
prin aceste fantanT. BulgariT ostenitT de atata impingere au 136ut la
vin pane s'au imbAtat de tot i au adormit pe jos, la pAmint, ca buTurciT eind atuncT din cetate i-ad luat frumos, i-ail pus la fiecare Bulger In mane cate un praz. i aa s'au trezit in urmA, i a
luat Tarig lumea de eT. Si de atuncT a r6mas vorba: Bulgaril
rigradul cu prazul in mina.
dacoromanica.ro
ORAE, MIRE PROPRII
13178
*6.
27
Daca nu ar fi fost Bulgaril, n'ar fi asli

luna pe cer.
T. BILEL, preot. C. tefanesci,
j. Valcea.
In acela inteles ca No. 13177.

SN OVA
O ceta de BulgarT, Cu Dedu Ivan in frunte, mergeau, nu scid unde

pacatele or fi mers, pe un camp mare. Era frumos, neopte, gi luna ca
Mergnd voInicil nogtri aga pe un drum, deterit de un puf pa-
rasit. Cand se mtara in el, zarira chipul luna in fundul putuluI. incepura a se vaTcara, cE vaT de ei i de eT 1 ca a *hit luna in puf!
Ce sil faca, ce sit' drga, bIetil de er, sh salta luna ?
Tot en sit spuT, me copiT, ce e de facut: haT sE aruncarn cancile
In puf, sE luam luna gi s'o aruncam la loe pe cer,, dise Dedu Ivan.
cAga s facem,, respunsera flacaiT.
Aruncara tog cancile in fundul putuluT gi tot umbland cu ele prin

apa detall de ghizdurile ffinti'inel gi fipserit cancile in ele. i tragl!
tragl de la puterT, cae! socoteau ca au apucat luna i tot trilgnd eT aga, se rupsera ghizdurile, cacT erau putrede i flacitiT detera
pe spate, vedura lunit pE cer cum i batea joc de rnintea lor, care
n'o aveau. Atund Dedu Ivan, al destept ca Mea cind dh in nornol,
dise cu parere huna,: cvedeg, me flaca!, luna colo sus? VedI, noT o
aruncaram, me!'
.Ura a a a a a! s traisca Dedu Ivan!, respunserh flacaiT pe' intrecere.
d'atuncT pana adi a remas vorba: (Daca' nu ar fi fost Bulgaril ,

n'ar fi adi luna pe cer.,
13179
*A
AI semnat piper ca Bulgarif sare ?!

O. BArruLEscu, inv. c. Petrosita,
jud. Dimbovita.
In acela inteles ca la No. 13178.

SNVI
BulgariT ati semanat sare, crednd ca va resitri gi va cresce ca tfite

cel-l'alte zarzavaturT.
Ad asteptat sh rasare ca ori-ce buruiani din pamint, dar cautand,

ad vedut cE lipsesce sarea pe cara o pusese ca semintil in pamint
ad pus pandarT sa prizsca, crednd ca o fura hotiT sau alt cineva. Pe
cand acegtI 'Andad pazeau, unul din eT adormind, pe capul lul s'a
pus o cira. Unul, care nu adormise, traga cu pugca in cira, dar nemeresce tocmaT pe pandarul adormit. El a credut ca cira fura
sarea din pamInt, tara sa se gindsca ca ea se topesce singura.
De atunci gi pana acum cred enneniT ca sarea la Bulgarl e mal
scumpa ca 'n orT-ce tra de cand el ad semenat sare.
dacoromanica.ro
28
*A
13180
Esti Bulgar.
G. T. TOMESCU, inv. e. Broscari,
j. Meheding.
So Iice celui obraznic care vorbesce urn, r6u.

BULICHI
*A
13181
Ce a fcut Bulichi sub pod.

LASCAR COSTIN,
Tntova.
C.
Be.r/ad, j
Respuns ce se da acelui care te intrba ce al facut

cand nu al facut nimio, niel o ispravd.
S6 intelege de la sine ce lucru a putut face acel Bulichi sub pod.
picerea se aude in judetele Vaslulu, Baciiii, Tutova
Tecuciu.
BURCEA
13182
*a
Burcea ici, Burcea colea,

Burcea 'n del la Casandra.
T. BALIEL, preot, c. St efdnesci,
j. -Man.
So qice unu om care, face ce face, si d. fuga tot ande

e lilt aminte, asa cii, cand
cauta, el este tot uncle
e drag.
BURILA
WO NO. 3019.
BURNAZ
13183
Par'cA aI fi de pe Burnaz.
P. GIRBOVICEANU, prof. c. Ta-
nuirsei, j. Vlopa.
Se qice, ca o amenintare, child cine-va nu e mesurat
dacoromanica.ro
!Era, ORAE, NUKE PROPRLI
29
In micilrile sale i lovese in interesele altuIa ; mal ales

cand cine-va a stricat holdele alt cuf-va.
Burnazul e o cmpie in partea de sud a judetuluf
Vlaca, care smnk in multe privinte, Cu Baraganul.

BUSA
13184
Ma ghine sclav tu Yernne, di cat para

tu punga al Busa!')
I. COYAN, prof. c. Llana, Epir.
Pentru cel sgttrcit.

Adia, Bup, tiue banif strini in punga, mai cu ingrijire de ct se tin sciavil (exilatil) la Yemen.
BUZESCU
ecyi
13185
Din nmul Buzescilor.

T. BILAF.L,preot, c. Stefanesci,
j.
Veilcea.
Adica dintr'un nm vestit, insemnat.

LEGEND:1.
Mal inainte vreme ci-ca navrtleau TatariI In Ora la nd de jefdad

robeau lumea. Odatti,, lar aya, Ttaril venira i incepura sa prade
gi s robsca, ce le ea inainte. 'Poda la nol era pe atuncI Mihal Vitzul. El nu suferi sa fie Ora pradata de nisce paganI i ridic ogtire
porni saI bath. Mal vitejI In t6ta. ogtirea, Mihal Vitzul av trel
fratl: Buzescii. Mihd se izbi tare Cu TAtariI pe chmpul dintre satul
StrejescI i Stanescl, jud. RomanatI gi Valcea. Aci fra0 BuzesciI se
aratarit fbrte vitejl i biruira pe TatarT.
AtuncI Mihal Vitzul dise catre BuzescI: &Olor fiind-ca v'ag
purtat vitejesce de am biruit pe l'azul, Taca va dad mogie de aid
(din StrejescI, jud. Romanatl) gi pana, unde s'o pisa Mana mea mergnd spre Rimnic,. i aga plecind Mihal Vitzul cu BuzesciI in spre
Rimnicul-Valcel, &lana se pisa tocmal dincolo de satul OrlescI, pe
drumul Rimniculd. i aga BuzesciI se t'amura staphnl pe bucata de
la StrejeseI, jud. Romanatl, gi pana. la OrlescI in jud.ralcea in latime,
lar In lung,ime din apa Oltetuld pana Intr'a OltuluI.
1) Mal* bine sclav la Yemen de cat para in punga lul fluva.
dacoromanica.ro
30
Pe acstil mosie unil din fratil Buzescil : Stolnicul Stroe Buzcsett a

zidit schitul Stanesei din com. Sthnestl-Valcea la anul 1602.
Aci se afll mormintul Stolniculul Stroe Buzescu, sub o frum6sh
lespede de marmorh Pe acsta lespede este sculptath figura Stolnicului

Stroe Buzescu i a unul T'Atar fiind in lupth amindoi.
Stolnicul Stroe Buzescu a murit dintr'o rank chphtata in lupta eu
ThtariI, carT veniserh sh pue Domn pe Simeon Movilh.

Pe lespedea sub care zac osemintele unula dintre ceT mal bunT comandantT al armatelor luT Mihal Vitzul, astA-OT sed cu picThrele fe-
meile shtence, carl merg sa se incline la acest schit vechiu, asif biserich de mir !
Biserica acsta este unid:, ca forma in ti5th tara, clicT in amndoug
laturile are cate un pridvor ca colonada i intrarea in biserich este
pe o laturh, nu in fath, cum e la tete bisericile.
Pisania aceste bisericT s'a publicat de D-1 Grigorie Tocilescu.
Pe campia Stanescilor se ved al urmele meterezurilor, ce se 4ice
ch sunt %cate de MihaT Vitzul si fratiT BuzesciT in luptele lor ca T11-
taril. Se ghsesc chiar si ail gliTulele de diferite mh,rimT prin phmint

cand se arh cu plugurile pe aceste campiT.
In comuna Strejescid de jos este zidita o biserich de chtre un Constantin Buzescu i sotia sa jupcinita M'aria, la lt 1733 Mal 11, in
zilele prea indltatulut .Ttnp6rat Carol al sselea.
Se crede ch tot pe acstil vreme este zidita si biserica din com.
Strejescit de sus, jud. Romanaft, ande se aflA remilsitele ultimuluT
Buzesc : Constantin Buzescu, nepotul luT Ccmstantin Buzescu cel ce a
zidit biserica din com. Strejescit de jos. Pe lespedea acegtuT mormint
sunt sapate aceste versurI
cBuzescil cet din vechime pentru frd s'a iertfit.
S'a* sfirrit acum prin mine, precian Domnul a voit.
.Ccicl odrasla bcirblscet din nmul meit n'a rt'Inas,
Ci numat femetasect doue j'ice tubite las.
Remciind spre pomenire nisce sentne i lucrdri,
Numal ddr din audire gi din alte intimplctrt.
.0sele cele trudite aicea se odihnesc
Intru paMint acoperite, de ptra ce le pclzesc.
Tatd dar, tubite frate, cel ce vet vr scl cetesci
.Blagoslovind intru bite pe .Romeinaqii Buzesci.
Smeritul Constantin Buzescu
Sfeir?itul nmulut srt,.
1831 Ianuarie 31.
Tot fratiT Buzesei au zidit i schitul Surpatele, din judetul Valeea,
rezidit la anul 1714 de chtre Dednna Maria, sotia lul Constantin Basarab Brancovnta.
Tabela urnAtoare da descendenta actuala a acestor

dou fete a lui C. Buzescu.
dacoromanica.ro
Mr, ORA$E, NOME PROPRIf
31
BUZOENESCA
13186
A facut'o buzoensc.
GnisAmscu, prof. c. Taft.
A luat'o rasua i. tot a nimerit' o.

CA CACEA
A
13187
Cacacea fratele miresei cu cacIula afumata.
P. JSPIRESCII, Rev. Ist. I. p.

454. G. (DRIVE, prof. c. Avrdmeet, j. Tutova.
A se ved No. 6659.

6.
Jsica Mucea cu Cacacea.
13188
M. LUPESCU, i41/1.
j. Suclava.
c. Brosceni,
Acci Illucea Cu Cardcea

k57,
le ccint Zgrenzburicea.
T. BALIsEL, inv. c. Steffinesei,
j. Vdleea.
A se ved No. 10171.

CACOTT
13189
De cat stapan in Cacoff mai bine slug

In Broscari.
G. T. Tomzscu, (no. c. Broscari,

j. Mehedinft.
In comuna CacotI, din judetul MehedintY, fiind locuitori
putinl, drumuri vele, locurf de mulled pe c6ste 1 neproductive, meniI sunt mal mult sdraci.
CATAFA
Ve41 Cap. X11,
Pilat.
dacoromanica.ro
C.
Ana,
Constantin Buzescu asfitorit cu Catinca Vilduianu

1
Elena
cksItoritli cu Doctorul Mihail Darvari
Aristita
cksAtoritl cu Serban Grkdis Leann
t Feonia
asktorit4 cu d. Pontbriant
1
Medj
co08
Ii
"z1
...
.a o
ca
o
all
1- Al exan dru
erban
Maria Ionaq
cksAt. cu
Sc. I. Ghica
cAskt. cu
Baron
Guillaume
111
CD
.._,
CI
D. o .=
,....,.,
Frosa
t Maria
Dr. Gheorghe Elena

Iancu
t Niculae t losif
caskt. cu
castitorit cu Alexandrina Vhcirescu chs&t. Cu
distil. cu c4sttt. cu -------- ChSiit. CU
cts.pitan Leni Vlahuti C. Rasty Maria Stoi
Maria Zlia)
i
i
Gfinescu
ca
fftnescu
dariceanu
,----__,
Dumitru
Elena
Alexandru
Natalia
I
i
o
cksht. cu chsAt. Cu
Gligore tEmanoil Lina
Margot
..-,
I
o
di
Z
clisht. Cu criskt. cu
N. Sutzu Principesa
Leon
^'
Maria BiZoe
Elena
w
bescu
Zefcari Ferichide
4.o
I
Nastasia
t. Costicit
t Constandin
cAshtorith Cu
add. cu Elena SiManolache GrEdisteanu
hleanu
Scarlat Emil Grigore Matilda

chskt. en
askt. cu D-ra
Zalevska
Gr. Stoenescu
I
e1
,....--,---,
-.
w
03 Ts
o
0 pa c.
4
co
dacoromanica.ro
32
CA IN EN I
*
13190
A drui tinutul CAInenilor i satul Corbenilor.
T. 13.L.AEL, preot, c. Stefanesci,
j.
Vcilcea.
Adicii a darui pre cine-va cu mrtea. Clneni.1 i Corbenif sunt loca1itT 1nchipuite, i se arati1prin ele c.5. cutare
va fi omorit i dat la cainI i la corbi.

*L
13191
cALARA5T
Mai vslufai nunt 'n post

Cu fasole 1 cu bor?
Am vcilut la Calrai
La bdita Gligora,
Cu fasole i cu praji.
GR. ALEXANDRICSCU, magietr.,
A se ved No. 10502.
j. Putna.
cALcAT
13192
*1
Este al luf Calcar

De peste Jii;
Radu '1 chm pe tat's-n.
P. aiRBOVICEANU, prof. Cl.
VIII, Semi21. Buc.
In batae de joc pentru omul Mudaros.

CALE
Vocri Cap. II, c. Cale, FlaMibld
13193
A pornit In cale lungl

'a 'ndat s ajunga.
A. PANN, I, p. 82.
A pornit in cale lunyi

k5ri 'ndat va s ajungd.
Ved Astailr.
HINTzscu, p. 22.
Pentru cel prost.
dacoromanica.ro
TARL ORASE, NEME PROPRII
33
Calea bfitut este tot-d-una cea mai
13194
scurt.
P. ISPIRESCU, Leg. I, 1872, p.

179.
*A
Calea batuta e cea
ma scurta.
E. I. PATRICILT inv. c. Srnulp,
j. Como-1111u.
Vecr Cap. Ir, c. Cale.
Ce etI deprins a face, facI maI lesne. Facnd ca totI

nu te expuI a ratacl sail a gre1. A se adaogh la No.
484.
13195
*6
Calea bulla e cea mal scurt.

NIC. MATEESCU, inv. c. Movi-
lita, j. Putna.
*
Calea bund este cea mal drptel

V. SALA, dasc. c. Vaport-Baresci,
Vecp: Cap, II, c. Cale.
cozit. Bikor, Ungaria.

*A
13196
timbra tot pe calea batuta.

IULTU GROFOREANIJ; mv.
c.
trisa, conzit. Arad, Ungaria.
ast-fel nu p6te grei i nu s6 pcSte intimpla nicI
un neajuns.
13197
*6
Ii face cale
Pe vale.
AVR. CORCEA. para, c. Costau,
Banat.
lo Adica cauta sa se apropie de ceva, cauta pretexte

de a ajunge la ce-va.
2 Cauta sa trca timpul de gba.
dacoromanica.ro
84
PRO VERBELE ROMINILOR
Cand InchisescI calea, prota Hat' punga
13198
tischirua.1)
C. TONESCU, prof. c. Neversta,

Macedonia.
1 Cu Intelesul se firesc.
2 Child te apud de o trba sa, al ce trebue ca st,

isbutesci. De pilda nu te apuch de negustorie daca nu
al pantie, s. c. 1.
Calea stihim na-are.2)
13199
C.
lorrEscu, prof.
C.
Nevata,
Macedonia.
Vedl Cap. .11, c. Drum.
Child pled nu. soli ce s6 'Ate intimpl; soil cii,nd pled.
la drum, dar nu sell eand vei ajunge. A se apropih de

No. 605.
13200
A merge (fost) piin la calea intrs.

A. PANN, 111, p. 141.P. ISPIRESCU, .Rev. ht., p. 228.
FR.
C. TEODOREDAME, 1, p. 182.
SCU. inv. c. Cursescl, j. Vaslulu.

K. A. ZAMFIRESCU-DIACON, inv.
c Stiubienii. j. Doroltolu. I. BANESCU. prof. j. Roman. V. ALEXANDRI, Teatru, p. 723.
10 Nu s'a dus departe i s'a Intors.

.0 innoptat, nu m vede nime? natal Mdire (vine spre easel).
M'am di8 pad la calea 'ntrtul, s'am facut haIsa pe dupii gardu jitilrieT.
V. ALEXANDRI, p. 723.
2 A scaph de primejdie, de un r
lesurl ea la No. 13201.

13201
i. acelea1 Inte-
A se opri la calea jumatate.

LAURIAN St MAXIM, I, p. 338.
1
Cind porneseI la drum, Tafl intfilu punga i faea de drum.
2) Calea r'mkag n'are.
dacoromanica.ro
ORAE, NITME PROPRI
35
A nu termina ce a inceput, sat a termina TM' ce a
inceput bine.
*A
13202
Nu scie ce
cale pe vale.
D-na ZOE Mmi.muscu, inv. C.
Busteni, j. Prahova.
Nu scie nimic.
Cale lungi si ltAng.
13203
L.
.XINEANII, Sews., p. 363.
Cale lungd set
(ne) ajungcl.
$ezdt., II, p. 53.N. POPESCII,
Calend. 1882, p. 17.
Cale lungd i ma lungcl.

P. ISPIRESCII, Leg., p. 5. 125.
VecI Ca.p. 1J
220.
c.
Cale.
Se vor adaogh aceste variante la No. 490.

.5i se duse, i se dose Fet-Frumos cale lungd depdrtatd care de
aci inainte se giitesce, basmu mal frumos grdesce, se duse Omit ajunse
la o poTanit frumesii..1 P. ISPIRESCII, Leg. p. 108.
13204
Cale bund ca bumbacul

Unde 'I ajunge
spargi capul.
IORD. GOLESOLT, M88. IL p. 24.
P. ISPIRESCII, Rev. ht. I, p.
455.
Cale bund ca bumbacul,

Unde ve t ceid set' lt spargì capul.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 337.
_tart); calea ca bumbacul

Tot-d-una
rumpea capul.
S. FL. MARIAN, Poes. Pop. p.
268.
dacoromanica.ro
86
pROVERBELE ROMINILOR
Cale Nina qi batuta, mle ca bumbacul, unde

vet ajunge capul
spargi.
I. MARTINIAN, c. Rueuresel, j.
Ilfov.
Cale batuta ca bumbacu
Sa meryi pan la dracu.

P. 'LIES., ing. c. Haleg, Transilvania.
Ve4I Drum.
lo Urare, in gluma, spre rti.

i mal ales sa nu te mai intorci din cale.
20
13205
Cale bun6. sprincenat,
Cine te-o ajunge s te bat.

P. ISPIRESCU, BeV. 18t. I, p. 455.
Caretorie sprncenata.
V. A LEXANDRI, Conv.Liter., III,
p. 273.

Varlanta a doua este mai mult ironica.
13206
A pzi (bate, tine) calea cui-va.

LAWMAN & MAXIM, I, p. 338.
atepta, and trece, cu scop de a '1 ved, de aii
vorbi, sat de di face 1.611.

13207
A 'I st calea cruce.

LAURIAN & MAXIM, II, p. 1261.
A fi ne-hotarit, a nu scie ce sa faca.

13208
La srna calei.
...A.dica cu msura.
dacoromanica.ro
Itsf, ORAE, NUMB PROPRII
37
(Argatul meu nu manfinea mai la sma calei.,
13209
A lu cale mull&
BARcaqzr, p. 42.
A inainta.
13210
*L
A fi prea din ca1e afar.

GAVE. ONIOR, prof. c. Dobro-
vq, j. Vaslutu.
Adica pr =it, pr exageral ; pr grozav, pr pre-
tentios, etc.
*.n.
13211
A pune (tra) la cale.

I. CREANGI, Pov., p. 86. P.
ISPIRESCII. Leg., p. 266. V. ALEBARBEL Teatr., p. 1381. I. AL
LIII SBIERA, p. 242.
GAVE. ONI0E, prof. c. Dobrovef, j. Vasluitc.
A invta cum sa fact', dre-ce ; a indruma bine o afacere.

13212
A o sccSte la cale cu cine-va.

A. PANN, III, p. 44.
A duce o trba la un bun sfirsit, a face pre cine-va

sa. intelga.
13213
A ggsi cu cale.
P. ISPIRESOU, Leg., p. 212. 266.
Adica di e bine, drept ea sa se faca.

*
13214
A face cum e cu cale.

A. PARR, III, p. 46.
Adica cum e mal bine, cum trebue, cum s cuvine.
dacoromanica.ro
39
PRO VERBELE ROICANILOR
CALMATUTU
Hututuiu
La Calmatuiu.
13215
E. I. PATRICIO', hit J. C. SMidti,
j. Cocurluitt.
S Ojee, de cAtre o mamA, copiilor miel, cAnd II desmrdA, jucAndu'I pe brate.
Acsta ar insemna ca copilul sti crscA mare, O, se
facA, nalt.
CAlmAtufu este, intre altele, i un sat din judetul Tecual-t.
CALNISTEA
13216
* .el
Are s'a mai trca apfi pe Calnistea.

P. GARBOVICEANIT, prof. C. Dra-
ganad, j. Vlapa.
VecjI Giirld, Firfu, Vale.

CAlnitea este un piriu care curge In judetul Vlaca,
ditindu'i numele i unei plai.
CALVIN
Vecri Cap. XII, c. Calvin.
CAPLESCU
13217
*.n.
Caplescil d'amindoi
i Buzescii cate trei.

j.
T. BliMEL,preot, c. Stefaescl,
Valcect.
SA lice pentru o ctA, de voiniei vestitt

x Caplescit sint doi fratl vitejl, In 6stea lui Mihai Vitzul. Numele lor apare in balada popularA : .1( Radu Calomfirescu , culsA, de D. T. 135,11el. AcstA baladri, Se ga-
sesee i In colectia Alexandri. InsA varianta adusA de corespondentul nostru pArndu-ne interesantA in multe privinte
o dAm ad In intregul el mai ales cA, e culsA chiar din
dacoromanica.ro
Ttaf, ORAE, NUME PROPRIf
39
localitatile unde a trait i BuzesciI, 1 anume de la

lautarul Vasile Daragiu din com. Lungescil, de langa
schitul Stanescif, jud. Vlcea, comund ce se ail/ In tinuturile de odini6ra ale fratilor BuzescI.
RADU CALOMFIRESOU
D'asupra Caranelor,
Josu Mgurelelor,
Tufele Dozescilor,
Drumu Bucurescilor,
Pe cea verde poenita

Multe corturi sunt intinse
Cu maTuge de alma,
Cu trusurT de argint
Ce n'am v6dut de chnd Bunt!
Verde frunza s'o lalea,
Da in cort cine sedea :
Sedea Domnul Mind Voda,
Sedea ca boerT de vorb,
Cu CaplesciT d'amindoT
Si Buzescii ch. tell treT,
Popa Stoica din Frcas

Care sare sapte pasT,
Hotu Farcasenilor
Scie sama ostilor
Mare sT-a rsbelor,
Ca s'a lasat de popie

Si de sfanta leturghie
Si a plecat la miselie,
A lasat tbca ne-tocata
Leturghia ne-chntata,
I-a plecat la rsboI sa-ml bath'.
i en Nica Capitanu
are a stapanit divanu,
D sine pizma cu EMU
*i mi-sT bate cu tufanu.

Frumbsii, masa 'ntindea
Si mi-si bea s'i mi-1 miinca,
Da niminea nu grija,
MihaT Voda ce-ml facea:

La plimbare mi-sT esa,
OchT la vale si-arunca,
Cam la vale, maT la vale,
Cam dinspre Sre-rasare,
Greg intunerec se vede.

cPulbere de drum sa, fie,
Sus mal sus ca s'o 'Ola,

cCu norif s'o amesteca
Si tot mi s'o lumina ;

dar d'o fi cta din cer,
Jos mal jos ca, s'o lasa,
5
62447
dacoromanica.ro
40
Pe val mi s'o 'nef.Tura.
Si tot mi s'o lumina!,

Asa Voda
vorbea.
Niel cuvintu nu slim,

lac Radu ca sosa:
SA vedI Rada Calomfirescu.
Da nu vine cum se vine,

P'un puisor ne 'nvatat
De trel ani ne 'ncalecat,
Cu sulita 'ncrutisata,
Sabia 'n baerI
In cap far' de comanac,
Din greu r6sbot mi-a scapat.
La MihaI Voda mergea.
Frum6sil masa 'ntindea,
Voda la masi '1 poftea:
Rada din gull griaa:
D'alel, Domne, Mihal Voda I
N'ara venit ca sA mananc,

Si-am venit ca s ma rog,
SA-ml dal 6ste 'ntr'ajutor,
(Sri scot rob de la TatarT.
Ca Emil, Voda, or! nu sciT,
La noI in sat
pradat de ml-a svintat,
A. pradat d'a pustiit,

PrieteniI,
eD'albil de coconasl
Si negri de tiganasIl
D'albal mndrulita mea,
Car' m'am cununat cu ea
'Din copilaria mea.
Da mie pe cin' sA-ml
P6 CAplescil d'aminda
i Buzescil eke-0 &el,
Popa Stoica din Arca
eCare Bare sapte pasl

eSi cu Nica Capitana
Care a stApAnit divanu
i tine pizma ca anu
ci mi-1 bate ca tufann.,
Mihal Vodit ce-ml facea:
In mina RaduluI if da,

Da furis Cu el vorbea:
eHotilor Caplescilor,
e Cianilor Buzescilor,
aPopo Stoic din Fircas

eCare sal tu sapte pasI,
a$ tu Nica Capitanu,
(Care al stilpanit divanu,
eVoT ea Rada BA v
In rshol s mi-1
ducetf,
Singur sa mi-1 lamp

i 'nclArat s mi4i veuitT
Sa betl s v veselitT.,
RaduluI bine-I pares,
La l'Atarl cu eI pleca,
dacoromanica.ro
TRf, ORAE, NUM PROPRIf
De resbol s'apropia
i din gura mill gram :

Fratilor Caplescilor,
e*i cu voI, Buzescilor,
Popo Stole din Farcas
(Care se tu sapte NO,
ai tu, Niel Capitanu,

(are al stapanit divanu,
Care imi ball cu tufanu
(*i mi-ti tu T pizina cu anu,
aD'o fi Audi' pe cinci mie,

cCred ca mi-o fi numai
D'o fi sirgu pe sapte,
(SA Meru tot2I din dreptate.
(SA tAlati voI marginile,
cSA tal eu mijlbeele,
Ca le sciA sorkele,
De la mine ce o scApa,
De la vol sa nu scape :
(Niel in cer, niel in pamint,

Niel in lrba verde,
(Niel in gaura de sarpe!'
Verde frunza d'asunie,
Venea Srele 'n chindie,
Tia Radu spte mie
Nedea nu se mal scie!

Niel pe Nedea nu-1 gasea,
Thai Radu ce-mi facea,
Cu d'amaruntu '1 cata
'ntr'un beclu ea mi-1 gasea,
*i-asa din gural gram :
aNedeo, Nedeo, sluga mea,
aNu scia, chit s'a "mpaejenat,
Nu wig, sabia 'n sauge s'a spurcat,
cr, de CaplescI n'am mal dat,
,Nu sciu, frate, i-am Mat

($i ne-am umplut de pacat
CA' tot noI frate l-am chemat.*
Nedea din gura graYa:
(Tad, frate, nu di asa,
CA CaplesciI te-au lasat

Cu Seire nescapatat,
Niel in resboI n'au intrat,

i niel un Tatar n'au talat.,
Radu sta
ofta,
i la inack-sa mergea:
MaYea, malculita mea,
(Tott Tataril i-am taiat,
(i de mindra mea n'arn dat ?)

MaIca-sa if raspundea:
aRadule, fecloru malchil,
(Mandra ta tia luat'o:
(Sara' d'un Marzae bateau,

aBatran, maTea, si cam span,
'Cu treI fire in barba,
a 5i Cu treI in mustata,
aDupa dude a innodat-o
dacoromanica.ro
41
42
PROVERBELE ROMANILOE
i pa cal a aruncat-o,
Cu ea ca mi-a plecat:
Departe, departe,
linde Dunarea cotesce
Si tufisu se rAresce,
Acolo M'Orza sosesce.,
Radu sta i asculta
Si de la ficap ofta
Si cu calu
vorbea:
Murgule, murgutu meu,
Daruit de taIca al mea!

Mal pop tu la batranete
Cum puteal la tinerqe?
Murgu sta i asculta
Si din graIu asa grAl'a:
D'aleI, stapane,
Stapanel
Pocl mal mult la batrauete

Cuto puteam la tinerete.
Cand eram la tinerete
Ml-era carnea ca rema
Si Vina ca cureaua,
Dar acum la batranete
Ml-este carnea ca fIeru
vina ca otelu!
Dar Radu ce-ml
Cu trel chingI 11 inchinga
Si pe el incaleca,
Cu garbacin l'atingea:
La sfircu sulacluluI,
Unde-I pasu murguluI.
cand Radu 11 repeza:
Rupea brazde ca de plug
Se minuna vi-un nebun.

Inaintea Mrzaculul mergea
Sayal Cale
D'o pranzare.
Pe Marzac 11 astepta,
cand Marzacu sosea
De departe 11 protapea:
Mal, Mrzace, d-ta,
Ce al tu cu mandra mea
Car' m'am cununat cu ea
Din copilaria mea?
Catre mandra lar grala:

Mandra, mindrulita mea,
Cum pe mine m'al urit
i Cu Marzacu al plecat?
Mandra cu lcrmi plngea
Si din gura raspundea:

Nu dice, frate, asa
CA mi-e procletu stangacTu:
Cnd mi-o da cu stanga
T'o rapune viata.

Radu asa dac'auda
Mana la saxana baga,
D'o macTuchita scotea
dacoromanica.ro
TRT, OILW, NUME PROPRII
D'o sut i cincT oca

D'o purta la saxana,
Drept in sus o arunca,
Cu noriT o amesteca
La trel ceasurT cA venea,
In peptu N1ArzaculuT o repeza,
Dup6 cal il povirnea,

Furca peptulul II rupea,
Frumns capo iT tala,
La mndrulita mergea,
Cdele iT desnoda.
DupA cal o dobora
Si cu ea a mi-sI pleca.
La MiliaT VodA inergea:
BunA diva, DIihal Voda!
Multumescu-tT, Radule,
gMeT, Calomfirescule !*
Mihal VodA CO-7111 facea :
Frumbsa masa 'ntindea
Si din gurg mi-VI grAia:

SedT la masa, Radule,
411161 Ca'omfirescule,
bem sA ne ospetAm,
Tot cheful sA ni-1 facem!
Rada la masa sedea,
OdatA. din mas1
Odata din ploscA bes,

'ncepea d'a pireota.
Mihal Voda ce-ml fAcea:
La CAplescT ca poruncea :
CAplescilor,
Rotilor, Buzescilor,
Ce statT, frate, ve ultati

Si pe Radu nu-1 ducetT
In c&la alesteuluT,
Pe cea ghiatA alunectosit
Drma nu se pomenscA?*
CAplescil mi-1 luna
Si pe ghiaA mi-1 duceati.

Radu mi-se destepta,
MAna la brin mi1l punea
Palosu nu-1 gasea.
DacA vedea i veden,
Cizma din picior trapa,

Cu cizma se ap6ra
PAng, din cArimbI sArea.
DacA vedca si veden,
La un gard cA nitvAlea.
Milna p'o proptea punea

5i din pamint mi-o tragea,
De sapte palme din pAmint
Si de sapte din &Mg
Care face patru-spre dece:

Da din cuT cA n'o putea
Si din gurA blestema:
SA mrA ne mnecat
Si de popA neiertat,
dacoromanica.ro
43
44
PRO VERBELE ROMNILOR
Cine puue proptea cu eta la gard

<CI pe mine ma talat!,
Numa capu a i-1 ha,
Trite tipsie il punea,
La Miha Vodh. il ducea.
Buna 4iva, Mi110 Voda,
Cam c'o flOre,
Cam c'o imam*
Cam ca capu Radului

Calomfiresculul!
Mihal Voda ce-mi facea :

D'o mama b'tritna si-avea,
Dup soba mill sedea,
*i-1 legana coconu

Si-i searmena bumbacu.
MaIca mhiculita mea,
SI morT tu nemilnecata
5i de popa neiertata,
Ca nu mi-al spus cu dreptate,

Ca Radu mi a fost frate,
i mi-am talat mhna drptii!
cBa pe tine nu te Terte,

Ca eu ti-am spus pe dreptate,
Ch Radu tie ti-a fost frate
i ti-al thiat mama drpta P
Millar 17oda dae'ausla,
Milli rti, mare, et1-1 parea,
Tron de erh mi-i facea,

Patru-qed de pop! stringea
i pe el ca-I ingropa:
La mtinastirea Doinnseg
Pentru ea sh pomensea
La boeri ea dumneavstrh,
Mare si s'o pomeni,
Cht Siwele pe cer va fi.
CARAGEA
*L
13218
Vecp Belu.
A fi dup legea luI Caragea.

T. BALEL, preot, c. Stefaneeci,
j. Mao.
Se lice despre Tre-o fapta ne-legmia ce o fac cu deosebire ce l btrAnI, pe temeird usurilor vechI.
Adesea-orI auu In popor : E, mople I asta e dupti
legea lui Caragea, acum nu maI merge.
13219
S furi ca In (pe) vremea lui Caragea.

I. GHICA, C0121). Liter. XV, p.
86; Scrieori, p. 39.
dacoromanica.ro
Oaf, ORASE. NUMB PROPRIf
45
Alusie la ne-clrepttitile i hotiile ce se stvireat sub

acest Dom-n, care pe lingd altele a urcat birurile de
1500000 la 3700000 lei.
A si3 ved In Ion Ghica, &Atli imaginatie avea acest

Domn fauariot, in asemenea materie ; dar gasise i unelte
bune.
Vorba mergea in trA cti, :
Belu belesce
Golescu golesce
Manu jupuesce !
S povestesce ca un boer, pe care '1 dojenise Voda

pentru nisce hotii din care nu '1 &Ouse o parte indestulatre, ii rspunse : xXizao, xkintetc, lagrrat, adica: fur,
furi, furg... Iar Caragea, In loe de a'l pedepsi pentru athta
indrdsnld, l'a lmbracat In caftan de boer ea barbg.
*41.
13220
Par'c'a e de pe vremea lui Caragea.

G. I. TOMESCII, Inc. c. Broscari,
j. Mehedinfi.

*.n.
13221
De la Caragea.
T. BALAEL, preot, c. Stefcinesci,
j. Wilma.
Adia de demult, din vremea veche. S lice pentru
un obiceiu vechiu.
13222
De cand cu bica lui Caragea.

Vatra (ziar), I, No. 2.
Pe vremea Domniel lui Caragea-Voda, nisce Francezi
s'at ridicat ca balonul din Bucurescf, i au mers pana

la Cloplea, lng5, satul Dudesci. Bucurescenii at vNut
atunci pentru intaia 61'6, un balon, deci le-a rmas in
minte ca un mare eveniment.
13223
Ciuma lui Caragea.

ION GRICA, SCH8Ori, p. 29.
dacoromanica.ro
46
Pe vremea acestuI Domn, Tra-RomAndsca a fost bitntuita, intr'un mod ata de ingrozitor, de acdsta 1361a, in
ct acsta slicere a r '011as de pomina.
CARAMAN
13224
Artissce de la Ghiasuli, s'mac.
Ca-
ramani ?')
T. COYAN, prof. c. Ianina, Epir.
Artirisesce de la Caraman, s'Inda Ghisuli?2)

ILTE Gmcu, prof. c. Abcla et
Perivoli, Epir.
1 Pentru ceI lacomf carI cauta, pe intrecute, sa
insusca tot ce le sta in mana, ne-lasand nimio in

urma.
20 Rmne ce-va de la bogat ca sa se sature
i sa-
racul.
Caraman, nume ce se da c&nelul negra ; Ghlasuli sau

Ghisuli mime ce se da cnelui vergat sa patat.
CA RANSEBE$
13225
Dai sochitela la mine, mer la Curunsebes.

j.
T. 13kL4EL, preot, c. Stefdnescl,
Se lice in gluma cand vre-un servitor iI parasesce

stpfinul.
SNVX
Odath, o ShshIch era bhgath la un boer serviteire in cash. Sthpanh-sa
hu se ocupa de cat de mode si asa tth greutatea caseT in spinarea

bieteT servitre. Ea se plinse de maT multe orT sthpanuluT s'l de
acsta. Sthpanushh ca s'o mangle, 11 rhspundea adesea

: vhd si eh
ca estI destul de bhrbath, alergT in sus, alergY in jos cocmeT i estI
prea strimtorath.
1) Prisosesce de la GhTasult ca sa minance i Caraman ?
Prisosesce de la Caraman sa manance Ghisull ?
dacoromanica.ro
47
TEO, ORAR, MIME PROPRIT
Servithrea mal rIthdh clit mal rhbdh, dar vgdndu-se Ingreunath In

servicil peste puterile el, merse Intr. di la cocna i II 4ise cu glas
smerit:
(Sarut munile la draghe cocona! Domnu o die.: clarghe In sus,
larghe In jos la cocona, nuns' la tine strimpt!, nu pote rabde la
mine, pre mult! dai soehitela ter la Curunsebes, draghe Deanne!
CARARE
Ve41 ags.
.11,
c.
Cifrare,
Drum.
13226
A umbl pe spte carari.

GAV. ONIOR, Junitnea, (Ber-
lad), II, No. 36.
A merge pe noue edreiri (poted).

G. POBORAN, inst. C. Slatina, j.
Olt.
Ve41 Cap. 11, c. Carare.

*
13227
Pe cararea bAtut nu cresce lrba.

GR. POTENARU, kg. j. Patna.
Adic& fol6se nu poi dobandi de cat dac& intrepriqi

afacerf in directiuni ne cercetate de altii.
*A
13228
A'si pierde cararea.

V ALEXANDRI, Teatru, p. 1729.
D-na Z. JUVARA, C. Fedescl, j.
Tutova.
A41 pierde rostul, a se abate din calea bun& gi drpta.

cRuFndsc.k.
vedea aci?
. .
Martine, ce credl tu c'ar
dice child m'ar
NARTIN.
SCiu
?.. piite ch s'ar mal Insenina la fath
asa 'I omul cdnd 41 plerde cdrarea.*
Sycircitul risipitor, p. 1729.
CARJALIU
Vedi Ca,. IX, c. afrjalig.
dacoromanica.ro
48
CARNIOLA
13229
Carie nu face bire n Cargnia, nu'l face

nanca
FR. MIKLOSICH, RUM.
I, p. 10.
Omul rti e pretutinden1 acelati.
Chi non fa ben in Cargna, gnanca in Fria

Prov. Istr.
CARPATT
13230
Vedeti voi, caprelor, edera din Carpatl?

Vol o s'a o mAncati.
I. POPESCU,
Dim
C. Dobrenl, j.
Cnd cine-va fiigiRluesce Mil a s6 tine de cuvint sau

ce nu pte da.
CASANDRA
VeclI Burcea.
CATANE
13231
CA doar n'o s 'mi mai bat toba 'n

Catane.
ST TUTESar, inv. C. (Jatanele,
j. Dulj
To64.
A se vec14 la No. 10900.

Numer6se localit6t1 in judetele Muscel, Vlcea, Arge,
Teleorman, Dimbovita, 1)&ta o asemenea denumire.
In deosebi in judetul Dolj satul Catane, In plasa
Balta.
I) Care nu face bine in Carniola, nu '1 face niel in Friul.
dacoromanica.ro
49
Ttat, 011AE, NITME PROPRIf
13232
*.L
Hora, hora morile!

Ale cuI sunt morile?
Ale lui ban Cataran!
T. BALApp, inv.
j. Vdlrea.
C.
Stefanesci,
Lid vorbesei de m41 sali acareturi ale vre unuf om

vestit i putred de bogat.
Acesta qicere se gasesce in urmiltorul joc popular,
cules n comuna Stefitnesci, din 175,1cea :
Se string mal multl copiT, se lean de inhInI si formza o hora: insto::
inteun loe acesta hora este desprinsh, foriand en modul acesta un sir
lung, incovrigat, ca hora. Copia' din amindoun capetele siruluI suut
amindol cel ma desteptl i ceI mal marI din calo.. El stau fato. in
t'ata si cel din drpta Manea drept) ice:
Hora, hora morilor !
Cel din stanga flancul sthn,g re'spunde intrebind:
Ale cuI sunt morile ?
Cel din drpta responde
Ale lut Ban Cataran !
Cel din stanga intrbh.:
Ce da de vamh.?
Cel din drpta respunde:
Un catel
t-un purcel
Si pe catare de piclor !
and dice si pe cutore de pictor, arata,
nuinesce pe copilul
din drpta convorbitorulut sed din capul flanculul sthng. In acest timp
cel din capa! flanculuI drept, imprenni ca tot sirgul dupa, el trece
. pe sub m'infle prinse ale celnI din capul flanculul athng si a celuI
numit ea sh-1 lea de pic1or. Cu modul acesta acestul din urmh i s e
incrucisza bratele i remine en fata in afarh a horel, lar ea spatele
innauntru, en manile tiindu-sa bine de cet de Fina el.
Cel din flancul drept vine Ia in fata ce10 din flancul stng si ter
incepe
Hora, hora morile !

i. asa se continua phn ajunge lar la :
Si pe cutare de picior
picnd acsta numesce si arata pe cel de llinga el cu mlnile incrucisate. In acest timp cel din capul flanculut drept Impreunh. cu
tot sirgul dupa el trece pe sub bratele celul ca ele incrucisate si

ale celul numit a doua (Sra. Cu modul acesta doI din drpta celul din
flancul sthng vin cu bratele incrucisate la pept i fetele in d'ara. Cel
din flancul drept Incepe din non convorbirea i operatia pana and
se incrucisza bratele tutulor Opiilor din hora, fiind toti ca fetele

in afara.
i asa se sparge ocul.
dacoromanica.ro
60
PBOVERBELE ROMANILOR
CATAR=
*
13233
Catargi te-aI dus, Catargiia te-aI Intors.

I. BANESCII, prof. c. Roman, f.
Balizan.
Cand unul vorbesce lucruri marl i face raid sail ciliar

nimio.
Cand Mihai Voda Sturdza s'a suit in scaun, toti
alergau
obiceiu.
sti. '1
hiritissca i
s5,
capete ate ce-va dupa
Un Catargiti 6re-care a batut de multe off scarile pa-
latului Domnesc. I s'a tot fiigkluit, dar nu s'a ales cu

nimic. In cele din urm6, vOnd a, nu isbutesce s'a
intors In oraul lui unde un prietin l'a intimpinat
Cu vorba : Catargig te-ai dus, Catargiu te-ai intors ;
i.
vorba a Amas qicere.

*
13234
A fi de soIul CatargiuluI.
M. CARIAN, public. j. Iaql.
Adiett de soiu bun.
CATINCUTA
* .6.
13235
Catincuto und' te ducl

Numa 'n iee si 'n papuci.
D-na Z. JuvARA, c. Fedesci, j.
Tu tova.
S qice fetelor i nevestelor fudule, i celor numite

Catinca.
CATRINA
13236
*6.
La Catrina la prete
Este un pu% cu apA rece

Cine b de dor II trece.
T. 13XLEL, preot, c. Stefanesci,
j. Vcilcea.
dacoromanica.ro
'Oaf, 0RAE. NUME PROPRII
Locutiune proverbial& din cantece populare ce se

fetelor frum6se care le chlma Catrina, cu bitelesul c sarutatul guritel 'or r'coresce sufletul, insetat
de dor, al &tailor.
CAZAC
Cazacif sunt privitI de popor ca un fel de 6meni mar!

i voInicl.
(Sunt Cazacil de nmul lor Rusl, rerngsite din ostenil a Cnezilor
RusescT, pre caril au indeluncrate vremI supuindu'l Crail Lesescl,
cgdnd i Chiovul, scaunul leusiel, pre mna Lesilor, el pre Nipru
gios si pre de ceea parte de csta parte trgia subt ascultarea Crailor
Lesescl, slobodi de vecinatate, in chipul ostenilor, cu hrang slobodk
pre Nipru, orl cu vingtoria, orI cu pescgria, pink la pragurile Niprulul,
unde are Niprul in trei locuri pragurT, asa din firea locului fAcute,
cade apa de pre sand, ce aunt in fundul apeT, la locul mal glos.
Care locurl niel un felIu de vase a trecere nu pot, ark vasele lor ;
acele, Inch cu mare g,rijk, trec ; si de multe orl pre uscat trag vasele
pin tree acele pragurl i asa triad pink, in dilele lui August Cralu.
Acel Crain Leyese, vdndu'l bmeni cu vita drpa de osteni,
tras si la lege, i le-au %cut si cpiteuii cu tocmalk, si in rindul sil

sk fie volnici a se bulneire si a se ostire impotriva Tb.tarilor, ca o
path sk fie crgiel Lesescl. CA. dodelak Tktarii la marginea trilor
pre atuncl. i pentru cA erag sprintenl i sglbated le-au dis Cozad,
c
adecg capraqt (care nume si la Les1), adeck capra selbatied ;
limbland el la camp pentru capre s'lbatece i 'n luncele
le-ag venit acest nume de atuncl, de le-ak lis CozacT, adeck ckprasl.
Care nume, si la Lesl, la o samg de 6ste, ales stgurilor ce sunt mal
sprintene, le dic stgurl Cazacescl si pink asta-dl.
MIRON COSTIN,
Letop. I, p. 313.
A fi cazac.
13237
j.
T. BLEL, preot, c. Stefelneeel,

L. ..i1..NEA.NU, Diet.,
Veilcea.
p. 155.
lo A fi om volnic, facut bine la trup i bine legat.

2 Om aspru 1 cumplit. L. .IIINEA.Nu.
*
13238
Me cazace, cfizAcele,
Ce cati nptea pin argele?

G. I. TontEscu, Inc. c. Brescar,
j. Mehedinp.
Se 1ice celuf ce umblil n6ptea dui:A mfindre.
dacoromanica.ro
62
PRO17ERBELE ROMANILOR
CAZArCA
13239
*A
A fi cazalca.
T. BkasEL,preot, C. Sterne8cf,
lcca.
Adica femee vrednica.
CERNA
13240
Ca apa de pe Cerna.
G. I. TOMESCU, inv. c. Broscari,
j. Mehedinff.
Adia, limpede, curat.

Riu ce isvoresce in MehediatI, trece pe marginea Orel
i se varsa. in Dunare, lfingd Orova. In vechime s'a numit
Ruava, apoi Tierna.
CETATE
Vel Drac, Fuga,
Gura,
Nebun.
13241
Cetatea and flmAniesce

D vrajma0 s stapanesce.
IORD. GOLESCUy M88. II, p.
78.
Adia, cel ce n'are ce mAnch, sluga se face altula

(GoLEscu).
13242
Cetatea In munte
Nu se pc5te ascunde.
GR. ALEXANDRESCII, magistr., j.
Plana.
Adic eel marl nu se pot ascuude, nu pot remane nebdgatl in sma, i Bunt vecInic in primejdie.
dacoromanica.ro
53
ORAE, NUME PROPRIf
13243
Bate, bate, che forteza va cadat gios.,)

1-1
FR. MIKLOSICH, Rum. Unten.

P. 7.
Cu st6ruintd isbutim in tot-cl-una.

*A
13244
A fi (tare) ca cetatea.
GR. ALEKANDRESCU,Magistr., j.
T. BALA*EL, preot, C.
Plana.
Stefetnesci, j. rdlcea.
A fi tare anevoie de paruns.

S6 qice despre o grAdina, o casa, o curte sau ori-ce
alt acaret tare, bine clddit i bine inchis,
CHESAR
Vecg Dumnelal
13244 b.
Ce iaste Impratesce impratuluI, Iar ce

Iaste a lui Dumneslea lul DumneOet.
Pravila de la Govora, p. 89.
Dat ale Chesarelu Chesarelu,

Dumnecieli
V NI DumneVed.
i ale iza
Dumnecjeg
ANTIM IVIRNUL, Didahiile, p.
30.
Adical fie-citruI ce i se cuvine.

Dctli Cesareluf cele ce sunt ale Cesarelui,
Duntne(leti cele ce sunt ale ha, Dumnecleu.
MATA 22, 21; Cap. 17. 25
Rom. 13. 7; MARCU, 12. 17.
CHIMIT
13245
Chimi0.
A. CANDREA, Por. Ruz., p. 305.
Unui sitrac care se imbraca ca o brezaie, dup& nu1) Bate, bate, c cetatea va c'cl jos.
dacoromanica.ro
54
PROVERBELE ROMANI:LOE
mele, unuI individ care traIa odini6rd In BucurescI, i

care, fiind cam sdrit, se imbraca in fel de fel de colorl,
erh vestit pentru dragostea ce'l inspirase o persmi
cu totul insemnatd.
CHINEZ
*A
A se face Chinez.
13246
M. CANIAN, pit/die. j.
Velt American, Inglez,
Pentru cel care s6 preface di. nu intelege.
CHINEZESC
A vorbi chinezesce.
13247
S. I. GROSSMANN, Dict., p.178.
Asta' limbei chinezscci.

G. I. TOMESCU, (ny. C. TIMM-
Severin, j. Mehedinli.
Mad vorbesci ne-inteles.

CHTORENI
13248
*L
De la Chioreni aprpe de Orbeni.

G. BINmzscu, (ny. c. Runou,
j. Drimbovita.
Ve4I Orbeni*.
S6 lice de cine-va care nu vede bine un lucru, trece
pe l'ang5. dinsul fr a'l zdri.

ChiorenI i. OrbenI sunt localitatI inchipuite.
CHIRA
*A
13249
Are Chira socotl.

G. P. SALvn), itni. C. SME/ti, j.
Covurluiu. I. CREANOX, Pov., p.
V ecr Ac.
302; Cony. Liter., XII, p. 24.
dacoromanica.ro
'OA ORA$E, RUNE PROPRIf
55
Aceleai intelesuri ca la No. 11002.

tIvan atuncl se cam pricepe ce ar fi asta.
Apor star dar cg are Chira socotlci, cum v6d di! i odatA
incepe a striga puternic:
Paol na turbinca, ciorti
Atuncl diavolil odat6 incep a se dirgbani unul peste altul in turbina, de par'crl aduce & vintul., 1. CREANGI.
CHIRANDA
A
13250
A umbla uvai Chiranda.

TEODORESCU-CHIRILEANU, inv. C.
f.oscent, j. Suciava.
A umbla numal marginile, fdr niel o trb5,.

Cuvintul Chirancla are i intelesul de femeie irt5,
cam bunci de picior.
CHIR1AC
VelY Belu.
CHIRITA
Ve4Y (Mg.
13251
Par'ea'l cuo5na Chirita.

GR. ALEXANDRESCU, magistr., j.
Putna.
Pentru o femeie ridicola in portul i in vorbele

ca c. c. Chirita din teatTul lui V. Alexandri.
CHITU*CA
13252
Chitucfi, Chitusca,
Gault de puc,
Caca i muca.
T. BliLAS.EL, inv. c. Stefcinesci,
j. Vcilcea.
S6 .Jice in brttae de joc celui ce'l chim5. Chitu, al

ctirul diminutif este Chitura.
62447
dacoromanica.ro
56
CINCU-VODA
13253
*A
De cAnd cu Cincu-VodA.
P. GIRBOVICEANIT, prof. c. Drd-
ganesci, j. Vla?ca.
Se intrebuintzA pentru a arela vechimea lucrurilor ;

mal Cu sna5, &And cine-va vorbesce din vechime s6 lice
a a inceput de la Cincu-Vodl.
Nu s6 scie cine o fi fost acel Cincu-Voda.
CrUBR-VODA
13254
*A
A fi de pe vremea lui Clubr-VodA.

T. I3.2111EL, preot, c. Stefanescr,
j. 'Mew.
A fi din vechime, de cLid er lumea prestil.

Clupor, general Ungar, trimis de Huniad impotriva
lul Petru III, fu
ocfirmuitorul 186U Domnul Moldovei
numal putine lile pe la 1449. Despre el spune legenda

ar fi fost mAncat de guzganI.
*.A
13255
Par'cA'I pe vremea lui CIubr-VodA.

G. I. TOMESCIT, inv. c. Brosca)I,
j. Mehedinti.
S6 lice and slujbaii nu pr sunt cinstitY.
S trage de la aubr-VodA, care l'a
13256
mAncat guzganii.
17. ALEXANDRI, Teatru, p. 951.
Pentru cel fricos.

CTUCTULEA
13257
*A
Geru lui Ciuciulea.

E. I. PATRICIU, inv. c. Smulp,
j. Covurluiu.
Un ger de scapril lemnele i pIetrele.
dacoromanica.ro
TtRT, ORASE, NUME PROPRII
57
CTURILA
\Tell' No 3019.
CLENI
*
13258
Cat e de la Clenl la Macieni s nu cre01

pe DumneOeti.
T. TACU, inv. c. Braniscea, j.
Corm-lulu.
Vecyi Corni.
CAnd se stricii vreruea de data i pe ne-ateptate.

SN6V
Marele boer D. Iamandi avea case. lu satul Mciseni, lar o vie bun&
si o mew& de vint la punctul Clenil, departe de sat ca de dol chilometri.
Intr'o U frums de varkpe dup amiad, plea boeru un trsura la
vie la Clenl. Vremea era frte frums, ceea-ce insell pe boer s plece
numal intr'un antireu lung subtire. Isprvind trebile plea, spre cas.
La jumetatea drumului o dat se porni o pl1e grozav cu grindink
In cat suroful ce curgea pe vale, er kit duel pe boer cu trsurft cu

tot. Cu mare greutate ajunse la curte. Acolo gsi pe rezsul Iftime,
din satul Smultl, omul sl de afacerT, ce astepta sosirea boerulul.
'Cum intr in cas boerul, care era ud pan& la se i tremura ca varga,
dise cAtre sluga
MM Iftemi, mi ! cdt e de la Clent la Ilidciqent
set 92U cre0i pe DumneOert. De atunel a r6mas prin satele vecine
acst diatre.
CLNTA
13259
de ca baba Clnta (Clenta).

Rusu OPREA,
j. Doti.
C. Goicea-Mic4,
P. YELESCU, C. Fatale,
j. Mehedinti.
I Pentru femeile lenee cari ca i clota (cloca), stab'.

t6t5, sliva jos i numai poruncesc farii, s facg. ce-va.
2 Se mal jice 6menilor uritI, fetelor i femeilor, su-
prate, precum i celor pre) mult modet1.

eSta" de o parte ca baba Chinta si nu dice nimic.,
dacoromanica.ro
58
PROVERBELE ROILINILOR
13260
*1
Mrcetl, fete, trcetI, c'a murit Baba

Clemta.
B. P. Hiptt, Etym. Magn. p.
2275.
V ell a nrce.
Acsta locutiune proverblala din Ardl este intemelata

pe un basm in care Baba-C16nta, lungit, scd, gheb6sa,
ca nisce dintf lungl ca i. coltil de la grebla, e totuI o
finta mititica bine fackre care ajuth alta data la lucru
pe fetele cele nenorocite (RETEGANIIL, Pov. p. 51-59).
*A
Baba ClOnta
13261
Trage cu nojita,
Rexie binita.
T. BILXEL, CM). c. Stefeinescf, j.

Valcea.
Se Oice in batjocura babelor celor tirbe.
COCORU
13262
*A
La piscu Cocorului
La cArclumaltefulul.
T. BILEL, inv. c. Stefcrnescf,
j. Mew.
Se qice cnd e vorba de vre-o carcluma vestita.

Cocorrd e o comuna in judetul Arge, unde s fac mal
multe bilcIurl anuale.
COGALNICEANU
13263
*A
Doi-spre-Oece cocostirci pe casa lui Coglniceanu.

G. P. SALVI,
Covurluiii.
itt1V. C.
Smulli, j.
*A
Opt-spre-dece cocostirci pe casele Coglniceanulta.

I. 13XNEscu, prof. j. Roman.
E. I. PATRIC/if, inv. c. Smulp, j.

Covurhaii.
dacoromanica.ro
59
TAttf, ORW, MUNE PROP.RLY
Cilud cine-va e bt tare de i se incurca liraba in gura,

atunci altil ca sa rida de el II Oice:
la li repede:
doi-spre COCOSiirei
i cel bt daca nu perte Oice, atunci
cel-l-alti rid de se prApadesc.
CODRN
13264
Cinc' Ttarl de Crimea ajung maI mult

de cat siece de Budgiac; i cinci Moldoveni mai mult de cat siece T'Atar'
de Crimea; r cinci Codreni 1) bat
siece Moldoveni.
DIM. CANTEMIli, 1st. Moldav. p.

135.
Cinc
Ttari de Crim platesc ma mult de
cat ciece de Bugeac ; i cinc Moidoveni

bindesc pe clece Tatart de Crim ; ear cinc
Codrod, Mica Thighicetd, bat pe qiece

BARONZI, p. 59.
185.
HarrEscu, p
Arata vitejia proverbia% a Codrenilor.

cA treTa (republic& in Moldova) este Tigheciul, in tinutui Falciilor,
o padure situata la confinele Tatarilor din Budgfac. Cel mal tare propugnada al MoldavieI intre Prut i Basarabia. Locuitoril dad Domnula un mic tribut pe an. Ef totT sunt calaretT, c, maT de mult, erad
la uumer pana in opt mil de 6menT, r
abia fac dou miT.
In virtutea belica intree pe totl MoldoveniT, in cat se dice si ast&-1T
despre el proverbul: Cinci Tcltarl de (Jrimea ajung mal mult de cal
Oece de Budglae; i cind Moldovenl mal mult de ait Oece l'atad de
Crimea ; era cincl Codrenl (asa se numesc TighecTanil in Moldavia),

bat Oece Moldocenl,. D. CANTEMIR, p. 135.
Alt codru, dineolo de Prut, la marginile BasarabieT, ce se chTmii

TighecTu, coprinde in launtru mal la treT-deel de minare italiene, si
este pentru MoldovenT aprarea cea mal tare contra Scitilor, mil de
multe ori o fla atacat, dar niel odata o ad luat-o. CopaciI de si sunt
Thrte inaltl, dar asa sunt de desT, incht niel un pedestru nu poate sa
strttbat, farh numai pe potecI carl sunt seiute numal de locuitorT.
Mal inainte se nuinr pe acolo peste 12 miT de locuitorT, carT erau
ostasil ceT maT vitejT in teut& Aloldova, r acum dupl resbelele i caderile cele multe de abTa au remas doud miT. A.cestI 5menT ad cu
tara megiesi de la Budeac, o invoTla, e& pre tot auul 81 le d o

sume, de grindi, pentru ce, in Basarabia, maT tot-d-una este. lipsa de
1) Aa se numesc TighecTanil in Moldova.
Nota lu Canterair.
dacoromanica.ro
60
PROVERB ELE ROmINT.LOR
lemn. AcstA, involh o pazesc gi Oda* in dioa de astAdI frto. rA

cAnd TAtariT voTesc sa calce preste tocinla gi sA Tea lemn maT mult,
care de multe orT se gi Intmpl, atund locuitoril se aprA cu mana

intearmatA, gi de multe orT inving pe T'Atarlo)
D131. CANTEMIR,
Deser. Mold. p. 30.
COLTEA
13265
Cat turnul Coltii (Coltea).

G. DEM. TEODORESCU, Cercet.,
p. 55.
IONESCIT-GION, Ist. Bucur.
p. 18i.
L. *AINEANCT, Rev. Ist.
II, p. 679.
alt altea de mare.

A. PANN, I. p. 53.S I. GROSSMANN, Diet p. 248.
Adic5, mare, nalt.

Nalt ccit turnu
,Indrug la laude m'U turnu
MincIunh cdt Cottea de mare.,
clJnul dinteacestI Coltea din secolul XVII a zidit biserica
lemn
care se afla ,de la tirgul de sus inainte, cum dic documentele. Ba
chIar sunt documentele de la Serban-Vodh. Cantacuzino carI precisz

lucrul i seriu : biserica luT Coltea clucerul. Pe fiul acestula anume
Radu Colea il numesce la 1707 Mihai Sphtarul Cantacuzino ,fericitul
intru pomenire Radu Coltea.,
,Radu Colea este fericit intru pomenire pentru cb., impreunll. cu
invtatul S'Atar, a contribuit a se face de ptth biserica cea de lemn

a lul Coltea Clucerul. Biserica a fost acuth, inainte de 1715. La acsth
dath, s'a fhcut marele zid inconjuiltor gi s'a terminat Turnul Coltel,
nemurit de atuncl de BucureseenT in locutiunea adI din ce in ce mal
putin intebuintat: c inalt ca turnul Colfe1.)
Sulzer ne apune ch la facerea turnulut an lucrat soldatiT SuedezT,
carl rhthclau prin BucurescI duph batalia de la Pultava. La peirta cea
mare, adaogh tot Sulzer, eraii zugi hvitl in imbrkchminte neinteasch,
dol soldatl in mhrime naturalh.
Turnul Coltel s'a drimat la 1802 Octobre 14, inteo Mari la ora
7 din di, adic la ora 1 p. m. cind s'a surpat foigorul cu turnurile
de jos gi cu un colt de zid phnh in foigorul de pitrh, gi aA derimat
patru chilil in rind. Primejdia l'usa nu sa intimplat chcI nu se afla
nimenI In chilii, fiind totI la Vlhdich Zigno., loNEscu-Giorr, Ist.
Bueur. p. 180-181.
Resturile acestuI turn

dat la piimint la anul 1887,
pentru a se face alinierea stradeI Coltea, In fata spitaluluI cu acela nume.
dacoromanica.ro
Ttaf, ORAE, MIME PROPRIf
13266
61
A furat (vindut) turnul Coltel.
Cand ti se arunca o invinuire de necrequt.

ll a vol les tours de Notre-Dame.
Prov. Franc.
13267
Clopotul Coltel.
Vatra (ziar) I, No. 10, p. 318.
Adica lucru netrebnic; nimio.
Clopotul din turnul Coito): a fost aezat de spatarul

Cantacuzino. Cand s'a drlmat turnul In 14 Septembrie
1802, In urma uniul cutremur de pamint, clopotul calnd
din turn s'a tirbit i a stat In gradina spitalui pana la
1843 cand veni In tra Domnul tirbei. Atunci clopotul
a fost ridicat In turn, i l'a tras, tirbit cum era, in
rea primului Domn ales, fax& sa fie impus de TurcI. In
urma clopotul a fost iaral scoborit. 411 clopotul zace
trantit in gradina PrimarieI i. ajuns proverbial, ca un
lucru netrebnic.
prin mahalalele Bucurescilor.
Ce avere o fi avnd Nae a lui nea Dumitrache ?
Avere ? Clopotul
Ce a dat jupan Aleen, zestre fetei sale?

Clopotul
Ce ti-a venit motenire dupa rposatul unzan-Ca?

Clopotul Coltd.
CONSTANTIN
13268
Dine, Dine, Constantine,

Intrce-te 'ncirt la mine.
T. BIL4EL,preot, c. Stefclnesc't,
j. Vcilcea.
S qice In pofida femeilor parasite de amantii lor.
CONSTAN TINOPOL
dacoromanica.ro
62
CORNI
*A
13269
De la Corni 'Ana la MacisenI s nu crecp

pe Dumnecileil.
E. I. PATRIciu, inv. c. &nap,
j. Covurlitiu.
VecJi
A se ved intelesul i origina la No. 13258.

Macieni, sat in judetul Covurluiu, formza, o con-tun:1
Cu Corni 1 Urlesci.
CORNU-CAPRII
13270
*A
Par'ca fulgerA' la Cornul-Caprif.

G. I. TOMESCU, inv. c. Bronarl,
j. Mehedinti,
And unul vorbesce urit.

COSINZNA
*1
13271
CosInzna.
P. ISPIRESCU, Leg. p. 23.
*MNEANU, Dict. p. 223.
I..
Idealul frumusetei femeesci.

In credintele populare Edna Cosinzna este o En fecirk cu prtil de aur, avnd Srele ca frate.
.11na Sinziana, cositi de aur, campul inverdesce, florile 'uflorescc.,
P. ISPIRESCU.
el-Una Cosinzna, din cosita'
P. M. Cony. Liter.
chnth, notA imprati ascu1t.1.*
COSTACHE
13272
*.A
Beleaua lu Costache o trage Iordache.

AL. lasllatr, inv.
j. Suclava.
dacoromanica.ro
c.
Tatdra?i,
63
TRf, ORA$E, SUME PROPRII
And face un Boman Tre-o pozna, 6re-care i pritesce

sa trage altul pentru diusul.
COTEA
Pin& di peste Cotea.
13273
GR. JIPESCU, OpinC. p. 31.
Pana (15,
belea, de bucluc, peste dracu.
cDa, de! runfanul tot rum'an. De carte fuge, ftuge de bine gi de lu
mink pad da peste
otea.
GR. JIPESCU.
COVET
*
13274
A !rive'tat carte
Pe departe,
i condei
Pe la Covei,
i plaIvas
Pe la Islaz,
ST. TUTESCU, UV. C. Catanele,
j. Dolj
Vecg Carte.

Cove' este un sat in comuna Catanele, jud. Dolj; Islaz,
un port destul de insemnat in jud. Itomanati.

COZIA
*
13275
Oaci. la Cozia pica la Bistrita plou.

j.
T. BALAsEL inv. C.
zè,fanesci,
Vcileea.
1) 0 suferinta, o neuorocire se resimte i mai departe.

IN:Ste satisface poftele, altul n'are
20 Dac5, unul
ce mnch.
30 Arat5, starea de ruina' in care zac mai t6te

rile din tril.
Mnastirea Cozia s'a nuruit in vechime Nucet dupa
dacoromanica.ro
64
PROVERBE
ROMINIL OR
care apot I-a prirait numele de Cozia de la muntele

Cozia ce se AO in jud. Arge, peste Olt i mime in
dreptul mnOstiret.
Cozia este un cuvint slay, i. inseuankO COpri6rO. Vell
la cuvintul Cozac.
AcstO mnIstire este ziditO de Voevodul Orel
Mircea cel B6tran, supranumit cel Mare, laRomaneti

anul
1386. Ea este ziditit pe temelia inlet alte biserict ridicatO
de moul hit Mircea : Radu-Negru (Tugomir Basarab).
Legenda spune cd data Mircea, fiind bAtut de lingurt,
se culca i adormi amitrit in sutletul s, chiar pe locul uude
a(tt e m6' Mistirea. El vOu in vis icna sfintet Treinat, care-I
gri sd nargO din no il impotriva Ungurilor pe care-I va

bate, cu conditiune ca in urra, sO, ziclsc, o biserica pe
locul uude delrine acum. Mircea sculndu-se din somn
se incrqu visului, fOgadui cti va zidi o bisericO, i ridie& armele din not!. contra Ungurilor pe care-I bau la
muntele Paserea. Dup'acea puse de zidi o bisericit mare
i frum6sd, chiar pe locul uncle visase, pun'end altarul
bisericeI pe locul uncle i-se arkase ic6na, in vis. Mircea
impresura biserica en ziduri tart, zidi case i o darui cu
multe moit. Ast-fel Cozia deveni ca o cetate tare, de unde
Mircea prin 6menil sOf observa teote miearile Ungurilor.
Aci la Cozia Mircea nalt un frumos foior, care se

pOstrzrt pna astO.-lf. In acest foior Mircea edea, de
multe ori cu curtenit sl de ospeta privind mOretia muntilor i vitejia Oltulul. care isbea i isbece neincetat cu
valurile sale zidurile Coziet !
In biserica, cea mare se pOstrza mormintul Voevodulut Mircea Cel Baran, sub dot-16 mart' lespqt, pe care
abia se pte citi cuvintul (Mircea, restul inscriptiet
fiind cu totul trs5,. Tot in acsta biseric5, se afl.t mormin-
tul cOlugilritet Teofana, muma lut Mihai Vitkul, care pe

mirenie se nume4 Teodora. Pe ptra de pre acest mormint se aflO, urnuit6rea inscriptie :
Prestavita raba Bojii (Adormit riiba
Teofania, mama reposatultd Jabal Voevod fi fie-sa
Florica litnnna" f i fie seti Nicolae Voevod Nevote. Si aa
scris in (hiele lu 1w. Radii Voevo(l lt 7114
lu acstil biseric5, avera urm't6rele chipurI zugravite
pe perett :
Mircea Voevod, ctitor jivonacealuit sfetet Troite (funclatorul incepOt6ret de viati sfintel Treimi).
Mihai Voevod (fui lui Mircea`.
Jupan DrOghicI Cantacuzino velicat spOtar.
.
dacoromanica.ro
TERI, ORASE, NOME PROPRII
65
Jupana POuna.
Jupdn Serban Cantacuzino velic naclnic (mare car
petenie a reparatieI).
Ceva mat' departe, i in afara de zidurile mnastirif
Cozia, se afla, biserica numita, Bolnita, ziclita. de Petru
Cercel, fratele luf Mihaf Vitzul, la anul 1584.
Aci se OA inmormintat Marcu Voda, fiul
in acstO biserica, zidita in stil bizantin din cdrainia,
ne-tencuit, se afl urm6trele portrete.
Petru Voevod.
Marco Voevod.
Bucsanda (d6mna lui Petru).

Zamfira fica lor.
Mircea Voevod.
Mihai Voevod.
Jupan Stroe velical spatar.

MnOstirea Cozia a fost martord a multor evenimeute
istorice i. mult sange s'a mal v6rsat in zidurile ei.
Aa la 1739, cand cu rsboiul dintre Turd i Nemg,
TurciI pOtrunsera. in Cozia, jefuira i luara, in robie multe
familil boerescI care se aflati addpostite aci, intre care
i familia Jienilor.
La 1788, Turcif, ajutatI de armata romand sub comanda
luI Nicolae Mavrogheni Vodil, btura, la Cozia pe NemtI,
comandati de printul Coburg. In anul 1821, dup5, uciderea
1111 Tudor Vladimirescu, eteritif lui Ipsilaute fiind bdtutI
la DragaanI, la ZdvidenI, fura urnahriti On& la Cozia
uncle se inchisera in num sr de 400. Turcil dupa ce ail
patruns in nduntru, II trecura pe totI prin ascutiul
scsera ()chit sfintilor, profanara, mormintele luI Mircea
i a celor Fait!, creAnd o vor gasi aci comori ascunse
i deterd foc nanastirei, pradand i jefuind totul
13276
*t
Cat muntele CoziI!

j.
T. RILipL, fnv. c. ?tefrinesci,
1 Adeca nicl ()data.

20 Arat5, ceva f6rte mare.
13277
*.L
A se aucili cat clopotul Cozii.

j.
T. BALEL, inv. c. Bogdanesci,
A.dica, a se auqi din depOrtare mare.
dacoromanica.ro
66
LEGENDI
and a zidit lifircea Voda mnastirea Cozia a hotarit sa-1 clarulscii

multe mosil frumbse si mar].
Asa Mircea Voda puse de-1 turnt un clopot, mare eta o clae de fin,
si-1 aseda ca sa-1 traga, si pana unde s'o audi ramtul clopotulul, peina
acolo s fie stapitna. mnastirea.
Dar, vedl vola lul Dumnedeu nu fu asa. El nu vm s robsca la
meinastire athta sumedenie de lume. D'ala, chnd vrura sa traga clomisce bine si clopotul, hop! scapti in Olt si sa
potul, n'apucara,
ingropa in nisip i in apa, de nu se v'du.
8i a pus Mircea l'oda multa lume sa, incerce s scbta clopotul,
dar nimio n'a folosit, 1-a fost cazna de gag, clicl in Olt a remas pana
in ditia de adI, cler trtele ci-ca i-se mal ved pe vreme de seceth,
celad Oltul scade.
COZIANU
*
13278
A trage Cozianu.
j.
T. BILEL,preot, c. ?tefcInesd,
Tralcea.
A bate v"ntu de la Nord.

In partile din prjma orasuluT Rimnicu-Vilcea, si anume
in comuuele de la sudul mnastirel. Cozia, vintul de la

Nord se numesce Cozjanu fiind-ch vine spre muntele Cozia.
Asa c6, locutiunea : A. trago cozianu este intrebuintatil
numai in prejurul orasuluT RimniculuT-Vlcea.
CRATOVA
Bate toba In Mold va

i s'aude la CraIova.
13279
B. P. 1-1ADttr, Etynt. Magn.,

p. 2728.
Bate toba la Craiova

_De s'aude in Moldova.
M. CAMAL public,
j.
Arata 'Airea rePede a unef veste.

Acest proverb reamintesce resunetul invasiunelor tatarescf, sa mal in urrad rusesd, de cilte ori dusmanul
trecea Nistrul, i mal tar(Jiu Prutul.
dacoromanica.ro
67
ORAE, NOME PROPRII
CRAIOVEN
A fi CraIovn.
13280
G. Copun, Epoca, febr. 1898.
A fi betiv. Joc de cuvinte Cu vorbe : craf.
CREMENE
Umbra ca Ici satul lui Cremene.
13281
D-na E. SEVASTOS, p. 37. G.
Omoa, prof. c. Zorleni, j. Tutova.
A fi in tirgul lut Cremene.

K. A. ZAMFIRESCU-DIACON, (ny.
tlubienii, j. Dorohoi.
Satu lut Cremene.

V. ALEXANDRI, Teatru, p. 693.
Satu lut Cremene, fdrcl cdta
lard jitart.
V. ALEXANDRI, Teatr., p. 47.
Ca in satu lut Cremene.

V. ALEXANDRI, Teatr. p. 62 & 1469.
*A
Par'ert in fra lui Cremene.

E. D. PATRICM (ny. c. Smultf,
j. Covurlutil
Vell Sat.
Umblit cum if place, fara grija i. far& frica de nimenf.

Te primbll prin sat fare bet, ca in satu lui Cremene,. V. ALE-
XANDRI, Teatr. p. 62.
e Dace strig in sat: Hal! la culesu popuplulul me ! e ImI res-
pund : du-te draculul pomane me !

Care vra s dice satu jata '1 bine numit satu lui Cremene.,
C'est la cour du roi Ptaud

Prov. Franc.'
dacoromanica.ro
68
M'Allane& ca In tirgul lui Cremene.
13282
J. CREANGI, Pov. p. 63.
Se lice celui care, stnd la masa In mijlocul maI multora, mambla, siugur Lira sti, poftscli i pe cel de fatii.
Era o data o baba si un mosng. Baba aveh o gtin i mosngul
un cocos. Gaina babel se oua de cate dou6 orl pe fie-care Ii,si baba
mnea o n'ultime de ou, lar mosngulul nu'l da niel unul. Diosagul inteo ii perdu rabdarea si 4ise :
4161 babk manad ca in tirgul lui Cremene. Ia da-ml gi mie
nisce outi, ca sh-ml prind pofta macar.
I. CREANCIA.
CRESU
13283
*0
Cresu.
L. ,51INEANU. Dict. p. 230.
Ver Crt;r.
Om putred de bogat.
Cest un Crsus.
Prov. Franc.
CRIM
veo. Coa'rin.
CRIS
13284
A fi bogat ca Cris.
A. DE CILLA% II, p. 83.
V. ALEXANDRL Teatr. p. 712.
Vell Cresu.

13285
Crisu (el).
V. ALEXANDRL Teatr. p. 45.
577. 736. 743. 813. 842 843. 912.

1292.
10 Acela inteles ca la No. 13283.
dacoromanica.ro
69
TtRT, ORAE, MIME PROPRIf
Averea mea se sule la 10000 # venit.

Crisu el.
20 Om voInic.
Cu acela inteles, Romnul intrebuintza cuvintul
crifan.
(Ce 'n colo 'n colo, d' la unirea lul Cuza, delid
crian'.
GR. JIPESCII, Opine., p. 140.
30 Adica, iret, pehlivan.

cAm fAcut'o pe Lucsita ssa primsc4. S'a cam fasolit la inceput,
dar, la sfirsit, s'a Imblandit ca o meleul, i ml-a dat milna s'o Amt.
Am siirutat'o dincolo de cot ... Crisu e la V. ALEXANDRI, Teatr.
p. 813.
CUCO VA
VegY Chic/ira.
CULA
*L
13286
Fuge Cula, da nu spune vina.

V. SALA, dasc. C. Negru, comb%
BihOr, UngarIa.
Pentru cel care nu vr sa, se recun6sca vinovat.

Cula, adica Nicolae, Niculae.
CUNDURI
13287
e azore ai trl prte al Cunduri ca e

ne-arnit P)
C.
lorrEscu, prof.
C.
Nevsta,
Macedonia.
pasa tie de un lucru strain, care nu te privesce.

Pentru ce sal criticl ?
1) Ce zor aT daca prta lui Cunduri e ne-mauraf?
dacoromanica.ro
70
CUNITCHIE.
Irna lui Cunivehie.
13288
cosTEN, Let. Mold., II, p. 30.
Vedl Barnorski,
Pentru o irnii grea.

gNorocul trel 8'a tImplat, c aa cadut lrna frte mare, cat se
pomenesce terna Ni Cunitchie, i mulp s'aa Innecat in Prut, fugind
de TatarI ca s scape; mide sosIati la Prut, acolo grial din mal, si

daa sarind din mal cu cal cu tot, si asa perIatig. N. COSTIN.
Acel Cunitchie era hatmanul Cazacilor, 1 comanda

Costea cze6sct i cea moldovensca in luptele de la Cala,
Tobac i Valanesci, impotriva Tatarilor, sub domnia
lui Duca-Vodd.
CUREA
*A
13289
Curea spataru,
Neagoe vAcaru.
j.
T. Blir.IEL, inv. c. Steldnesci,
VedI Gheorghe.
S lice in glumI celuI ce te tara& cine a fAcut cutare sa cutare lucru.
g Cine trecu p'aci?
g Curea spdtaru, Heagoe vdcaru
CURTEA-ARSA
Vedi Cratit.
13290
CraIu de Curtea-Ars
TONESCII-GION, 18f. BUC. p.128.
A se ved No. 9913.
CURTEA-VECHE
Vedi Crati4.
dacoromanica.ro
71
TER!, ORA$E, NITME PROPRIf
*
13291
Craft' de Curtea Veche.

BARONZI. p. 44.
Valra, I, No.
2.
Albina, II, No. 3, p. 85.
IONNESCII-GION, 1st. Buc. p. 12:5.
A se ved No. 9912.
CURUNSEBE5
Vecrf Caransebef.
CUZA
13292
*.L
L'a ras cu bricIu lui Cuza.

1. TRODORESCU, it/V. C. Cotirgas,
Ve41 a Rade.
j. Sudava.
1 Adia, cu un briciu
20 L'a ras bine, l'a potcovit.
*
13293
Cand era Cuza

Ardea focul i spuza.
T. BALI5EL,*No. c. Stefelnescr,
j. Vdlcea.
Se qice arettind f Ierberea ce domnelt In tra, in timpul

1111 Cuza.
Poporul lice :
CAnd era Ghica,
S.6 sburlei pru i chica ;

Mid era tirbel
Aral unde vreal;
Ccind era Cuza
Ardell focul si spuza;
De ciind Cu Carol intald,
N'are lumea
Poporul pomenesce cu mult5, sfintenie numele lui Cuza.

Adese-orI se aude In popor : Sfinte s6, fie sele Domnului Cuza! El ne-a scApat de clacg, i robie. Bogdaproste DomnuluI Cuza, am casa mea, graclina mea, am
tarina mea. Dacit
platesc ditjdiile guvernuluI fac ce
vril !
62447
dacoromanica.ro
72
Ocaua lui Cuza,
13294
M. CANIAN, public. j. Iaft.
Adia, oca mare, nu ca cea de ast5.-4

dat Cu ocaua lu Cuza,
13295
adia malt,.
A fi Cuza.
T. BILL,EL, preot, C. StefeinescI,
j. Frikm.
10 A fi om mare, de nm.
2 A nu 'I fi tm5, de niment
DAMOCLE
13296
Sabia lui Damocle.

L.
.ttftsTEANu, Dicf. p..245.
Pericol iminent in mijlocul unel prosperitati aparente.

L'pe de Damoels.
Prov. Franc.
DAN
13297
Dan, Danisor, care mestic. tnAmAliga

'n uldor, o mesfica cu fusu i o scte
cu spitelnicu.
Gn. JIPESCIT, Opine., p. 127.
Pentru cel prost.

13298
S'asa mare, vere, frate,

Numai Dan n'avu dreptate.
GR. JIPESCII, R6ur. Ora., p
271. 273. & 275.
Ch.nd nu potI c5,p6 ta de nictierl dreptate.
dacoromanica.ro
faReW, MIME PROPRIf
73
DANILA
Dnil.
13299

1728.
1 Om darnic.
Joc de cuvinte de la a da, darnic; in acela mod s'au

creat numele proprii: Gerila, Setilg, Sgarcilk etc.
(Mare minune Deanne ! cum s'a preracut de Bse lunT ; de unde era
SgarcilA, s'a prefacut Detnild., V. ALEXANDRI, Teatr. p. 1728.
2 Un prost.
tPare-mi-se cA. cA un DcYnilei., V. ALEXANDRI, Teatr., p. 1357.
DAVID
Vecll Cap. XII, c. Saul.
DEDEA
Vecll ca.p. xll, c. Data.
DEDU-I VAN
13300
A fi Dedu-Ivan.
L. fl'NEANur, Diet. p. 251.
T. BALILEL, inv. c. Stefcrnesci, j.
Vencea.
A fi prost peste fire ; a fi nepriceput In t6te.

SN6VA.
data. o Ma. de Bulgarl, in frunte Cu Dedu-Ivan, plecarA sh se

plimbe pe un camp frumos. Tot mergind el sla pe camp se intilnirl
Cu un epure. Bulgaril se liar& dupA el, dar epurile dete fuga intr'un
tufiri i 11 perdura. urma.
Cum BA fac el, cum s drgl sA pue mama pe epure? i incepurA
a se clorcovi. Dar Dedu-Ivan, ca cel mal cu cap le ise: statl, m
bletl, sit v Invt eA cum s gasim epurele. Hal a casl s ne

tirnaceopele i sA venim s sctem tufele din pamint Bi atuncl epurele rmne in camp 0.4 luAm ca din strachina, I
Bravo! rspunserl copiil, BA trAlscl Dedu-Ivan !
dacoromanica.ro
74
o raserh. tog de fuga a cash de-cl luarh tirneciipele. i aga cu

tirnle6pele la spinare, o pornira la chmp, sa sale tufirisul din pamint,
ea sh prinylls epurile. Pe drum, unul din beetl incepu a se leuda ch
tirtacopu lul e mal aseutit ca al altuia. Altu ch e mal ascutit
al
lul, i aga mal departe, aga ch se War& totl la crta, %Mend fie-care
tirnhcopul lul e mal ascutit ca al tuturor. Era cht p'aci sh se in-
caere ish.-11 dea unn altula cu tirnlicpele in cap. Tocmal atuncl
aduse Dumneed un blet de poph. Trecea p'acolo calare c'o lpe, cu

rritinzu dupe ea.
Ce facetl bhet1 aci? Ce pecatele avetl de statl

ve datl cu
nficepele in cap.
su-mi spunetI mie sh ye impac ed?
i-i spusera popil, baetiI Bulgari, teote, terhgenia de la cap pilnl la
sfirgit.
Dupe ce isprAvirii de spus popa le 4,ise cu glas dulce: ggi numal

d'athta lucru ve certati, tata? Aphi asta e lucru lesne de irupacat. Ia
sceiteti totl tirnaceopele din cede i le begati colea In desagl la mine
eu sh fug cu lapa, ct ol putea, i tirnecopu, el d'o fi maT uscutit
tale desagil gi cade jos, i atunci se vede care e mal ascutit.
(Aga sa facem respunsere bucurogl Bulgaril! i umplure, desag,i1
popii de tirnacpe.
Popa se puse pe fug& cu lapa si se duse, se tdt duse pan& nu se
mal veylu i Inderet Cu tirnecepele nu s'a mal intors niel ph& In

yliva de ayll!
Bulgaril remasene. cu buzele umflate ca nisce batutl de Dumezed!
Dar cum face, cum drege, ch remiine miinzu lepi Incurcat in nigte
tufe, i Bulgaril 11 prinsere gi se sfetuire cum sa-1 omre, ca sti remtie

pope pagubag de nahnz. Dar cum sh-1 ornere ? Nu plesnea capu pe niel
un Bulger la asta
Tot Dedu-Ivan, sireacu! ca el mal cu cap II invt
i aci:
me, cum sh-1 omorlin ?
(Cum ? intrebare cu gurile chscate flhcail.
Lucre lesne, respunse Dedu-Ivan, hal se ne clesbrechm toti de

tte ce aunt pe noi i oh le punem pe mhnz, ca se mbra turtit subt ele.
Bravo! Dumnezed se lungesee ilele luI Dedu-Ivan, respunsere

desbrecndu-se de haine 1
aga incrcara miinzu popii de haTne, legfindu-le bine frumos pe
el. Child 11 detere drumul, minzul o gterse dupe Tape cu haIne cu tot
el remasere. In cemegile eu care *sera din me-sal
IPtiu! la dracu! ylise Dedu-Ivan, veyll mdeeait ! se duse manzu I
dace mal punrn i izmenele mele il doborh gi mink turtit!

ApoI de ce nu le pusegI me? fireai al draculuI i afurisit cu tivga
ta ? respunserA totT Bulgaril ci poc I poc I totl chte o cede de tirnecop
In capu lui Dedu-lvan ; il invetasere minte se spue gi pe lumea
aga Dedu-Ivan remase acolo ca se.1 chute elmcele !
D'atuncl rmase vorba : ecti Cu minte ca Dedu-Ivan !
DLU-MARE
13301
Vinu de la Dlu-Mare
Cnd betI, caciula v sare.
G. Di. TRODORESCU, POET. Pop
p. 171.
dacoromanica.ro
TPaY, 011eW, MIME PROPRq
75
Anal buntitatea i thria vinurilor din aceste podgorii

vestite, din judetul Prahova.
DLU-MITROPOLIEr
Dlul Mitropoliei e mare.
13302
T. ARBORE, c. Bucurese 1,j. Ilfov.
Aa spune cine-va cdnd s6 sup6ril pe un altul.

Se mal' ice: Daca eet sap.rat da-te de tre'l 071 peste
cap, i Ti va trece.> De aci s'a ascut dicerea de mal' sus.
A urca Dlul Mitropolia
13303
P. TSPIRESCII, Sn6ve, r. 44 &48.
A cere despartenfa, desfacerea ctistitorief.
Inainte desparteniile se pronuntati de Mitropolit, cuun act cu totul religTos.
mrniile
DLU MUTERII
*
Bate Vintul din Dlu Muierii.
13304
er. T. TomEscu,inv c Broecari,

.j.
Dlu Muieril se af15, in judetul Dolj, i pentru c, off

de ale orT in timpul ernef bate vintul de acolo, trebue
ningd, fiind directia vintului baltiiret, a r6mas dicerea,
pe care locuitorif din partea loculuf o intrebuint6z5, cAnd
v6d pe cine-va vorbind cu folos.
DESPA
13305
*L
A fi Despa.
j.
T. Bk,IEL, preot, C Stefcrneed,

Veilcea.
Ve4I Desisima.
S6 dice celor ce 'i feati aere de cocne rnarf, pretindnd sa te portY mi ele ca i ca.nd ar fi cine scie de ce
nm mal ales.
dacoromanica.ro
76
PROVERBtLE ROKiNILOR
fi tu ,DPspd' Pare? eet Despd 1 liceri ce se

aud frte des prin poporul 1in judetul
13306
A eci ca Despa.
T. BALIREt .preot, C. Steldnescl,
j. Vdlcea.
S qice celor ce se ruinza de munc5,, pretinlnd sa
li se d tte pe d'a gata.
DESPINA
Ve.41 Dospina.
DIMBOVITA
Diaconul PAUL DE ALEPPO in descrierea cadtoriel lui
Macarie, patriarhului Antiohiel, prin trileromfine in secolul al pte-spre4ecelea lice
(BucuresciI sunt f6rte marl. Acum
mil el continea mal mult
de Ose mil de case ; ail patru-decl de biseriqf i monAstirT, lar
gdrla Dimbovifa trece prin mijlocul lor.,
In A. DEL CHIARO, Istoria delle moderne rivoluzioni della
Valachia, citim la pagina 9 i urm6t6rele :

4 E' Bucoresti di forma quasi rotonda ; ii suo circuito certamente,
assai grande ; il numero pert) degli Abitanti non corrisponde alla
grandezza del luogo, perch le Case vi sono rare e tutte in isola,
avendo ogni Casa il suo Cortile con Cucina, e Stalla ; e separatamente
il Suo Orto con diversi Alberi di frutta, il che rende una vista assai
gioconda e dilettevole. Non pera, che talvolta anche miei giorni,
non vi si sieno contati da 50000 Abitanti. Non vi Bono fontalie, e qnei
pochi pozzi hanno l'acqua assai grossa, e cattiva : a questo difetto
perb supplisce la Dembovizza (che in due rami annassia Bucoresti) le

di cui acque riescono assai leggiere e salubri. Ha questo Fiume la sua
origine da' Monti di Ruccher press a' Coufini della Transilvania, e
le acque sue cristalline che vanno innassiando le radici di quei Monti,
producono saporitissime Trote.,
13307
Dimbovita ap dulce,
Cine-o 136 nu se mai duce.
IORD. GOLESCIT,
M88. II, p. 94.
P. ISPIRESCII, Rev. 18t., III, p.

V. ALRXANDRI, Teatr., p,
155.
666. IcasniEscu-Giog, Ist. Buc.,

p. 296.
dacoromanica.ro
TEO, ORAEy NUME PROPRII
77
Arata in adeve'r bunatatea Teri)! Romnes4 insemnand

ca
ce strain vine aid:, nu se ma duce inapof, indulcin-
du-se de ea (GoLEsou).
Velf IONESCU, Carte de Citire,
13308
II, p. 277.
Dimbovit, ap rece,
Cine-o 136 de dor 11 trece.

ioNNEscu-Giolf, Revista Nola.
DINA
A
13309
Asar plecal la Dina

la Catrina.
i ni6
j.
T. BkiEL, preot, e. Stefclizesci,

Vcilcea.
Se dice in pofida celor ce ail amante multe.

D1NU
V ell Constan/in.
DIU
13310
A se face pop la DiI.

T. 13.11.1EL, inv. c. StefcInesci,
j. -Mea.
Adicd a nu se face pop:1 fiind prost. Se lice celor

protf carT vor si se preotsa.
Se d, in vechime numele de Din, orapluI Vidin.
CAnd vre
bate, joc de vre-un aspirant la preotie,
doi inf incep urmetorul dialog :
Gheorghe se face poptt, me !
Unde ?
La Dill
Dar la dracu!
t la el !
dacoromanica.ro
78
PROVERBELE .ROMINILOR
Diul a fost multa vreme fabrico. de preotf pentru mult
incercata nstrg, tra, cu deosebire pentru Oltenia. Pe

acele vremuri er, destul sO. scif pe din afara. Tatal Nostru
ori Cre0.u, i eral popO, gata, daca nu te duceal cu misma
g615, la Vladica al Diului.
SNOVI
Pe vremea de demult pe cand se faceit popir la Dil, se strinsera

mar multr insl, care luvetaser cate un Tatal nostru pe din afara si
care aveaa niste barbe pina la hila. Facura rost de ce va gillbiorT,
incalecara pe cal si o luara spre Dil. Ajungand aci, Dunarea era mare
si nu se veda, neam de luntre ca care sil trca la NI. Ce sa faca, ce
se draga; vorbira ca cet mal curagiosr sa trca innot Duniirea i cei
mal s'ab! de ingerr s'O rmae cc cair si banir sa-T d calor de or trece
Dunarea, ca sa-I d VladicAT pe cite o carte de popie pe numele Ion.
Asa facura. Se aruncara in Minare si trecura la Vladica cc
biorir. Vladica II hirotonisi preotT indata, in schimbul galbinilor frumosT. Cer nor hirotonisitr sarutand plele Vladicat ir spusera a mal
sunt vre-o catr-va peste Donare remasT la cal, dar banir i-a trimes
Vladicai ca sa 'I faca si pe el popr. Vidica primi banir si dise: sa
fie si eia popT ! i cartile de popie furA gata.
II
Un candidat la preotie merse cc galbiorir la Vladica al DiuluT
ca s'a '1 faca popa. Noul hirotonisit ruga apor pe Vladica sa
hiro-
tonissca popa si pe mgarul sea, caer pe magar a intrat Hristos in
Ierusalim. Vladica se impotrivi. Atuncr popa inthrse magarul cu celda

in spre VlAdica, facandu-se ca si cum ar pleca. Vladica baga. de sama
ca la celda dobitocului era o punga cu galbenT atirnata. Iute intrse
pe preot, si pe loc ir facu i magarul popa si '1 luA punga.
13311
De la Dii
i pan' la Jii.
T. BItAEL, preot, c. Stefclnescl,
j. Vdicea.
S [ice arkAnd un teritoilu intins, o distan tl lungd.

13312
Bate vIntul de /a Dil.

G I. TOMESCIT, hm. c. Broscarl,
j. Mehedivl.
1 Adica de la S-E; Inceputul ierneI, a gerurilor.

20 Treburile nu merg bine, incepe a sil strica trdba.
dacoromanica.ro
79
TtRY, ORE, NUME PROPRII
A bate ca la Mi.
13313
j.
T. 132iLIL5EL. preot, C. StefanescY,

Villcea.
1 Se qice cand loyesci in ce-va tare, resistent.

2 Chnd bati pe cine-va tare de b6ca.
*
A sta ca pava al Diului.
13314
T. 13.1TAEL, preot, c.
tefanesci,
j. Vdlcea.
Ve4T Rufaut.
Se lice unui om care face pe boeru, ne-muncind nimic,

ne-turburAndu-se de ce-va.
13315
*.L
A fi ca Diul.
T. 131.LEL,preot, c. Stefeinescl,
j. Viilcea.
A fi tare, resistent.
Se lice despre o casa bine zidita, despie o curte saii
o gradina bine inchisa, etc.
DOBRA
13316
*6.
Bate toba la Moldova,

Se mrit doda Dobra.
T. BILEL, c. Bogdanescl, j.
Meca.
Se lice, in gluma, chnd se marita vre-o fata bet-rAna

i urita, i cu deosebire cand se marita vre-o -Ocluya.
*
13317
Bate toba la Moldava

C'a murit mtua Dobra.
P. WiRBOVICEANII, prof., c. HereYsc1, j. Ilfov.
Cand se face lama, mare pentru o mtirte sati, intiun

mod mal general, pentru o intimplare de o mica insemnatate.
dacoromanica.ro
80
A fi Dobra.
13318
j.
T. BAL4EL inv. C. Stefanescl,

Veilcea.
S lice une femel grsa la corp, ne doplita,

fdeutA, ea nu are niel un vino 'n e6ce.
i aa
'DOBRE
*n
E de nm mare si are rude, In piat, pe

Stan lutarul i Dobre cimpoerul.
13319
G. BINIILESCU, hill. C. PucisaMotcleni, j. .1Ymbovila.
veo /vim
A se ved Intelesurile de la No. 10394..

11
est gentilhonnne, son pre allait et la chasse

avec un fouet.
Prov. Franc.
13320
*n
Dobre Caraol
Care di fuga prin pirjol

Cu capu gol.
j.
S
13321
t.BLEL, preot, C. ?tefanevel,

Veilcea.
dice, In glumd, eel/Jr ze'T chna5, eu numele de Dobre.

*
Arde Dobrea, nu s teme;

Daca'i spul Incepe a geme.
P. CURBovicEANII, prof. C. Biz-l-
ima, j.
Vcilcea.
Pentru eel prost.

DOBROGN
13322
*n
Dobrogn Crai,
Baun ghinrar.
T. BAilsEr.., preot, c. Bogdcl-
nesci, j. Vlcea.
dacoromanica.ro
TER, OWE, NTJME paoPruf
81
S6 lice unul om care se lauda in vitejie, dar care e
cam .sarit . din mintf.

*
13323
Hai, Dobrognu!
T. BAL.XEL, preot, r. Stefanesci,
j. Vdleea.
Se dice unul om voInic, corpolent. <Hum hobrog6nu !

Dobrogncd ! Dobrogn, nu glume! sunt liceri ce se
aud f6rte des in popor.
DOBRU5A
13324
*A
La Dobrua
linde a perdut popa aldrua.

T. BitiluL. preot, e. T.-alca-Do.
brztet, j. Vkea.
Arata reaua configuratie topografica a valeI Dobruei,

din judetul Valcea.; i qicerea se intrebuintza aprpe
exclnsiv de locuitoril dupit acesta vale plina de c6ste,
ripI, prapastif, din care causa, Cu deosebire in vremurl
plolse, abia 'BA pote patrunde
In vechime aceste locurI, spun b'tranif, erail aeoperite
cu padurl seculare f6rte anevoie de strab6tut. A4l din
acele padurl abla a mai r6mas nite hitguri.
In gura Wier, intio positie frum6s6, se gAsesce o Visericuta de lemn inaltata la anul 7300 (1702) lice-se de
nite SArbl ce edea pe atuncI in acsta localitate. In
apropierea bisericuteI, se spune de batran't ca a fost un
pu t In care a sarit o hora Intrga de fete i neveste, de
frica Turcilor, earl venisera sa le robsca, chiar in liva
de Paiti, cand jucail In hora.
In fundul vael Dobrua, cam la tref chilometrii de bisericuta, de lemn, se gasesce cschitul Dobrua. De cine
e zidit acest schit, nu se p6te sci cu precisiune, este

ins& probabil c acest schit e mat vechiti de cat Domnia
lui Mihal Vitzul.
Iata pisa nia ce se maI gasesce la acstd biserica:
Acstd sfanta si dumneOciascil biserica carele este hramu

Vovedeniihramu Mtiiceipreciste s' a gasit zidittl din temelic de
reposatul ctitor
dar dupa Inirnplrile vremilor
.Aci
e loc gol lisat, nepus nimic.
dacoromanica.ro
82
PROVERBELE ROMA.NILOR
n'au fost ajuns

cititori ca sei o infrumuseleze Cu Sugravitu inca f i stricat fiinct s'azì prepcut de Prea Sfintia
sa Pefrintele reposatu Ftefan episcopu Rimnnicu Fi s'a inceput
a se zugrari n (hiele prea blogocestivi Imperatesee n6stre
Rusia fi in lile1e Prea sf. sale KiriO Kir
Ecaterina a
Partenie episcopu Rimnicu la leat 1771 fi s'a isprifrit de
zugreivit"in (little Pz ea sf. Pcirintelui epilcop Kiro Kir

Kesarie al .Noulta Severin 1774 insa acsta zugrclvlii este Cu
t6ta' chclluiala smeritilor cromonakt Daniil fi a lu Dragomir

find la acsta sfantcl nulneistire egumen Isaia eromonah ot sfeinta episcopie a .Rimnicu. 1774.
Sub acsta pisanie se gAsesce scris tot de aceiai
m'and:
Din putin meftem ce am fcicutam, et( rand Dragomir lui

ereu zugrav pufin ajutor Nicolaeereu erodia con Rafail mgrav
erodiacon Dumitraro Petru ncenic fi

Mara, pe peretele despre sud, se gasesc cloud cartimiqi
in zid puse in dung6,, cu fetele in afarti, pe care se gasesce urmat6rele inscriptil: < Vecinicit set ,fie ponzenirea.
Prefacuta qi inoitet minuistirea Ipiscupu Ilarion leal scz
Au foit isprarnic be(rtinul Dania ot Bistri(a leat
tn leat mai vechit de ca cele din inscriptii se gasete
pomelnicul bisericei, i ammo leatul 7182=1074. cand

Bengegii> afi inchinat sfanta mnastire metoh la
sffinta Episcopie a Rimnicului. Un alt leat i mal vechili
este leatul 7102 pus kIngii, figura ce represinta pe episcopul Stefan zugra,vit in tinda bisericm ca ctitor, adeca
leatul 1594, cAnd s'a prefacut biserica.
Aa dar acstii biseric mal trttise o via.ta pfi,m), la 1594.
In acsta biserica avem portretele unntorilor ctiton:

1)
tefau episcopul Rimnicului ca,re a prefitcut mmi,stirea.
Kesarie episcopul Rimnicului.

Partenie episcopul Rimnicului.
Daniil eromonah proegumen, ctitor de o-bte.
Dragomir ereu ot Suteti ctitor.
Isaia eromonah fiind egumen.
Alt Dragomir ereti.
Preda erita.
Neaca erita.
Ilinca erita.
Inscriptia dupa clopotul bisericei aratti ca e cumprat
de catre Isaia eremonah i japan Saru.
Biserica este zidit6, din cartimida netencuita cu mortar
de var. Ea a avut dou6 turle, dar ail fost ddrimate did din
dacoromanica.ro
TtRY, ORA$E, NUMB PROPRIf
83
cauza greutdtei lor se crapase zidul bisericei. Ea a fost

pixdositil cu carilmiq.1 marl patrate, din care se mal.
gasesc i aqi.
LEGENDA.
Dmult-dmult, in vremea veche intr'o n6pte o Dinna eu treT copiT
dupi ea, gonith de nisee vrilsmasT, earl vreau s'o oniOre si pe ea si

pe copiii el s infundit priu padurile cele betriine cate eread pe valen
unde e 01 biserica, ca si t scape de la mrte si ea si copiil el. Ea
merse si se opri tocmal in locul unde este 01 biserica Aci erad niste
copad l
halingI de agt41 in el, aga ett dach te sulfa in el, nu te
mal puteh vedea nimenea. Ea se opri aci, se rugh lul Duinne4e s'o
seape de la meorte cu copiiI, eh dad. o va scapa va face o bisericit
chiar in locul acela. Dup6 ce se ruga lui Dumne4ed cum sciu ea, se
sui cu copiiT sus in copad l si se pitnlit acolo in halnga aguri4ari1or
VrIsmasiI care o chutail s'o cm:5re venir chiar piing sub acci copaci,
dar nu o puturit ved i asa acea IThmna schpa cu vi i ea si copiii
el. Ea puse atuncI de zidi, chlar in locul unde sdipase, un altar de
biserica. In colo n'a mal zidit nimic, chei D6mna ala fiind btrilna a
murit, dar a 16sat la feciorT cu juramiut ca el sit isprilvsca biserica.
Asa ad facia. ch. fedora fcndu-se marl si aducndu-s1 aminte de
vorba mumel lor, au luat bilnet mult, au inchlecat cail si ad plecat
sA gssch altaru zidit de mama lor i duph multa stradanie l'au aflat
pArhsit. Se spune din btritn1 ch in acel altar crescuse un copacel,
care de trel orI ajunsese de bolta si se iticovrigase indert, asa ch.
se umplusese altarul i sub el o urgeoldi fatase pint
Acel fecTorl ad pus de au zidit apol biserica deplin. i flind-cd
pe mama lor o chiemase Dobra, a iis bisericel ebiserica Do ruga,
de la care apol s'a numit i piriul 1i valen tot Dobruga gi Dobrufa a
rmas piinA
Legenda spune c biserica acea lar s'a pra'padit i.

a fost zidit de nisce calugarl, cari scapaser& de robie
tot pe valea Dobrua.
Se cum5sce chiar i aqf locul unde a fost fdcuta i ars&

cArtimida din care s'a zidit acsta mnastire.
Chiliile care eraii imprejurul bisericei s'ati distrus cu
T. BAL4EL.
totul, abia se mai vd temeliile din pamint.
DOCHIA
*A
13325
A fi baba Dochia.
j.
T. BILEL, preot, c. Stefanescf,

Veilcea.
1 A fi behind peste fire.

20 S6 lice i celui co e imbrilcat in multe
vestminte.
dacoromanica.ro
i gr6se
84
Urniatdrea legencla, miles& in judettil Vttleea ne

origina 1ieerei:
LEG ENDA.
A fost in vremea veche, de mult, de cnd minte nu se tine, o baba

b6tritna-b6triina. Pe baba asta o chernit pe nume, Dochia D. Ea, n'a,vea
alt megtegug in viata el de ciit ciobania. Ea 10 avea. turma el de

oite, pe care le pagcea telta vara prin pleurae muntilor caruntI. Aci
gedea de cum se desghTet, ghieturile gi se tope zapada, pana incepea sa flocae zapada.
Baba asta era grozav de Intepata: ea nu cura Cute nimulta in lume,
ea nu scia ce e frica In lume. M6 rog, nu crescuse prin muntl cu

urgil cu lupil i Cu eke alea tte ? O tirigra s'o fi sup6rat cum-va,
gi era foe gi pirjol de ea, de sa pazasca Dumne4eu srantu! nu mal
aveal lada en ea gi pace buna !
Ce-i vin pantaralele o data babiT, ch, se apua la coltI cu Faurare
gi Martigor; nu, ca :
.Pe Fnurar
Sal traga prin gnunar,
Si pe Mrtigor
cSa-1 traga prin curigor !
Adeca, cum am 4ice mat p6 limpede, igt batea joc de puterea agtor
au6 lunT aspre: Faurar gi Molitor.

Bine, sa ne tragI pe unde III place tie, numaI sa te tie curelele,
4isera Faurar i Martigor, gi hal sa ne apucam la voInicie, s vedem
care pe care, ca urma alege.
Hal la voInicie ! Iise baba Dochia. Cum se Use, sa gi gati de luptn:

igI lua neui6 cojce marl clobanescI gi se imbraca cu tte. Il lu turma
oI gi se sui la munte.
Pe la Faurare
Cilnd e geru tare.
ApoI 4ise catre Faurar haI, voInicule, slobelde-ti sagetile viforbse
remagagul
inghetse, sn-t1 ve4 puterea; c, de unde nu, apol
te trag prin gaunar.
Se puse Faurare pe lucru, 10 aduni tte puterile i slob4 in lume
nisce geruri de ingheta bla la foc gi paserea pica din sbor facuta
Lemnele se despicati, petrile crnpau de atata amar de ger!
Agn sa-1 pese ceva adica, babel Dochiel ? Te-o feri srntul Ea nu
se sciircTuma de loe in cojcele el mar! gi 'iodise. Si s6 reshei flaunt
Faurar cu baba Doehia cht il placa, dar nu folosi nimic. Baba Dochia
remase tot baba Dochia: tantoge gi Indracitn, cum era din nainte!
Trecuse Furar maI tot gi baba Dochia Intinse mftna prin coj6ce
luI Faurar, Oicndu-I
flacaTag Faurar,
Te-am tras prin gaunar !
FAurar puse dart intre picThre, lasa ochiI in jos de rugine gi inghiti gogemite nod.
Frate-s6u Martigor, v64Andu-1 inruginat de cotornta de baba, nu-1
4ise: sa-mi fie cu Iertactune frate-men:
rabda mima, merse la Faurar
Faurare
Ca mi-egtI frate mal mare ;
Dar n'a mintit 61 d'a pc;
De mare, mai mare

Dar minte n'are.
VI eil doar tre Iile ti-a mal remas gi hodorga ala de baba ilia
dacoromanica.ro
Ttsf, RAM ITUME PROPRIt
85
habar n'are de tine ! Tie nu tl-e rugine, voInic ce te Rib, s te tnrusineze o cotorntA ca ea ? NumaI prApAdi ale treT 4ile de ti-a remas,
nu te tae capu ce sA, facT, c16.-mi-le mal bine mie gi al sA vedI ce am
sa lucrez afurisiteT alea de babe. De ml-o sap& din milng sA fid cAme
In patru labe, audT tu?

Flurare flume dise niel circ! dete frate.seu Martigor Ale treT dile
de-I mal remasese i se trase la o parte, ca s vadA ce are s facA
frate-seu.
Martisor lug ale treT dile de la frate-su FAurar, i facu 31 de dile

cite! pAnA aci FAurar avea 31 de dile gi MArtigor 28.
Hal, babo, i cu mine, sA vedem amindol cum om, scbte-o
petitlu!
NumaT de eat, MArtigor, sunt gata de luptA, dar stl, n'o scrinteseT
t}i tu ea frate-tu, cA seil prinsbrea : Mktiger te trag prin cnrigor.

VrednicA, sA fiT sA. me tragT, numal s to vedem, te null lovesee
chelia ca frate-meu FAurar?
Baba Dochia se gati de lupt i Mrtigor al nostru o porni in diva
dintAl cu o pb5e stragnicii, d'alea de te pAtrunde pAnA la Cose, asa cil
fAcu cojocu babel Al de d'asupra mal lung de cum era cu vre-o (Mug
palme, il fAcu beirtil de aplt!
Baba Dochia dise rinjind : heY, flAcAias Miirtisor, cu astea vrel tu
BA scapl de curisor ? Call ca tine in pod la mine! Na, lapd un cojoc,
dar mal am opt cojece tot unu i unu 1 i baba pusA pe mAracinl un
cojoc.
A &mil di o porni tot cu pleTe. i plouit i ploug,

s'a spart ceru, nu alt-ceva.
Baba Dochia pug, pe mAracinl alt cojoc.
A trela di tot plele sdraviing.
socoteal cl
Alt cojoc puse baba pe mArAcinT.

A patra 1i ple cu lapovitA.
Alt cojoc jos dupii. baba.
A cincea, a sea si a saptea di tot plole cu slag dete MArtisor.

Al cincelea, al saselea si al gaptelea cojoc furA lepfidate. Baba o
f ecli i vedu cA, s'a ingrosat gluma cu atAta prapeld de plene.
A opta di baba lepad. alt cojoc remAnend doar cu unu.
A noua di dete Mrtigor al nostru o zapadil mare grozav i apoI
las un ger de plesneau lemnele, de socoteal, ce ramie DumnedeTse
fi cadut in lume!
Baba Dochia remasil numaI Inteun cojoc, rAbd, rabd mereA panA
cand o datA o resbi cinstea i haitT ! lpd potc6vele gi se fAcu stan

de ptri si ea si cateaua el si teite cAte avea. i lumea spune c. vide
acum incremenitA in Al pustil de muntT.
aga a ris dracu de cojocu babel
MI-a invetat'o MArtisor minte ail se mal apuce i alti-data." la col'.
Dup5, Dl Cosbuc numele de Dochia din acst5.1egendfi
solara vine de la sfinta ce cade pe ljua de 1/14 Martie

i ache& S-ta Evdohia.
13326
*A
Baba Dochia 1i scuturi cojcele.

G. POBORAN, inst. j. Olt.
Cfind ninge in Pele babelor.
dacoromanica.ro
86
DOICINI
13327
A fi DoIcim.
T. B.XLXEL. preot, c. Stefdnesei,
j. Vlcea.
Se lice mal* ales 6menilor sldbnogI cari 'i fac vacul
mai mult pe patul de mrte.

Doicim este titlul unel balade poporane, culesd In judetul Vlcea de T. Baldel, i care se afld In colectia luf
V. Alexandri sub numele de Doucild.
Acest Doicim fusese in vieta lui tot bolnav. El at,l de
:
ruult zdcuse In
Ficatif 'I putredise,
!t'alele 'I mace lise,
Prin piele te sprovedeaT,
Dalbe Cose de 'I vedeal
aa de re,O. II putr4ise carnea In cat :

linde facea arma
Ctid bacMica.
DOLOFEIU
Vc41 Vo. jorg.
DOROFTEIU
Vecji iVi,. dorg.
DOSPINA
13328
*A
A fi Dospina.
T. BALAwm, inv. e. Stefitneset,
Vecri Desiina.
j. Vleea.
Acela Inteles ca la No. 13305.

Cd n'a/ fi tu Dospina. Parica a fi Dospina ; licerl ce
se aud f6rte In gura poporului clin judetul Vdlcea.
dacoromanica.ro
ORAE, NUKE PROPRIf
87
A ed ca Dospina.
13329
T. BILXEL, inv. c. Steliineeci,
j. Meat.
DRAGANESCU
II iubesc ca pe DrgAnescu, il'a bAg

de pr In sin.
13330
G. BliNULESCU, inv. C. Petmita,
jud. Dimbovila.
Vecri Drag, Ptr, Sin.
CAnd arat, unul a nu Iubesce pre cine-va.

Drgtinescu, este oraul drdgstos tutulor ; vine de la
cuvintul drag.
DRA.GA5ANT
A
13331
La DrAgAanI i sfintii sunt cu nasurile

roil.
T. BALIEL, preot, c. Stefeineeci,
j. Meet!.
.A.rata ea In acsta localitate sunt f6rte mulI betivI.

Podgoriile Drilgaanilor, In Ylcea, sunt feIrte intinse i
reuumite pentru vinurile cele multe i bune ce produc.
Cu cleosebire In anif de belug vinurile aunt pe telte

drumurile de btae de joc. Toti bti vin cu 61ele In loe
de apb, i faxl niel o socotlit. Sunt 6menl, In aceste
prtl, carl dorm cu plosca cu viu la cap, din care bti
peste nepte orl de cb.te-orl le vine sete. Sunt mul carI
niel nu mal. bii ap, cand att vin. Din causa betiel
riutilor f6rte multi copil s nasc epileptici.
A
13332
SA te pAzscA Dumnedela d betivii

la DrAgAanI.
T. B.211.1EL, inv. c. Stegineeci,
j. Vdicea.
...kcela Inteles ca la No. 13331.

62447
dacoromanica.ro
88
13333
*A
Pe pod pe la Drgaani
Tare 'mi fuge d'un tartan.
T. BALMEL,preot, c. Bogdeinesd,
j. Fdlcea.
Se 4ice evreilor in batjocurl

Acst, locutiune se p6te esplica in felul urmtor
t6nina, calad e belug de vinurf la DrAgdanf, vin multf
negustorl evref de fac cumprArl de vinurf i se paceaca
vi-anul din ef sa fi suprat vr'un negustor rorarm,
'1-a db.ruit pe evret cu niscaI-va scat6lce, dupa cum
se vede din cntecul urm'tor:
Pe pod pe la Drcigdsani
Tare'mt fuge d'un Tdrtan,
Cu gIubua la spinare
Cu oda plini de palme.
EI
subi,
subi !
Targtuma tad mol!
Lipaba, lipa-ba 1
Lipa buto, laso, laso!
El! d'ardam, ditrdam
Spune Dumuta c nu'l asa?
DRAGHICT
Ce mal
Nea Draghici?
13334
T. BXL4EL, preot, c. Stcfcinesci,
j. Vdlcea.
1 Cb.nd unul e infundat i nu maf are ce zice.

2 Se .lice, i in glumk celuf ce'l china Draghiel.
DRAGOTU
13335
*A
N'am loc ca Dragoiu In ste.

G. I. TOMESCIT. inv. c. Broscari,
T. 13k,EL,preot,
j. Meheding
Vecji 6rte.
c. Stefdnesci, j. Vdlcea.
Acela inteles ea la No. 10518.
dacoromanica.ro
TERf, ORASE, NOME PROPRTf
*.L
13336
89
I-abatut ca luf Drgoiu de 5ste.

E. I. PATRIOW, 'Inc. C. MU&Oa, j. Covurliciu.
Vecyi &tr.
DRAGU
13337
Dragule de unde vil?

T. BAUSEL, preot, c. Stefitnesci,
j. Vdlcea.
Se qice intreband pe cine-va de uncle vine.

LEGENDX
Odinira a fost un hot vestit, Cu numele de Dragu care a hotit

a trait mult in judetul Vlcea. El a fost un fel de haiduc. Betranil
spun ca el a trait cam pe vremea 1E11 Tutorin. Era de nrn din satul
Gangulescl, jud. Valcea. Culbul stt i-I avea prin pAdurile cele vestite
ale Mamulul, din jud. Vlcea.
Mud s'a apucat de hotie
luat de tovarasl pe frate-sea Anglie-
lutA, pe Ion din satul Dozesa jud. Valcea, pe Florea din Florescl,
jud. Doljia si pe v6ru-sa Stan din CarloganI, jud. Romanatt Praga
era capitanul lor, el era mal priceput, Angbelutit a fost un om frte
voInic : el sarea peste trel imp puse in rind, &and se repedea in fuga.
Odata ail fcut o calcare la un clocoI bogat din jud. Teleorman,
de la care ail luat bAnet mult nesocotit. ntorcndu-se inapol, au
trecut prin dreptul satulul Voicescl, prin apropierea Dragasanilor.
Plecand de aci spre pAdmile DIamuluT si anume in spre vales Dobrusel
in sus s'aa oprit in crangul numit Putreda, care cade in com. ZlatAreiT.
Odihnindu-se aci, Vd trecnd in spre dlul ca va, numit Dobrusa, un
om Cu desagil incArcatl de merinde, el sala in dl la vie ande

av crama plina cu butl ca yin. Cernd i el ceva demancare, omul
le-a dat bucuros cat le-a trebuit. Intrebndu-1 ca unde merge, le-a
spus ca sus in dl la vie. Dragul l'a intrebat, ca p6te sa le aduca
si lor ceva vin sa b ? Omul le-a spus cA le aduce si suind in dl repede s'a coborit inapol ca un urcior mare cu vin pe care l'aa 136ut
tot. Dup'aTa Dragu a intrebat pe om dacA el aa in satul lor biserica.
Omul, care era din Voicesci l-a respuns ca n'au. Atuncl Praga I-a
dat o traista plina cu galbenT si la pus de s'a jurat ca ca baniT ala
sa faca o biserica mare si frumsa in satul luT. Omul s'a tinut de
vorba. i a %cut cu bana DraguluI o biserica frumbsa In VolcescI,
punnd si pe Praga ca ctitor. AcstA biserica a durat 'Ana mal anil
trecutl cand a fost preinnoita.
Praga av o ibovnica pe care o chemi Stanca, a popil RaduluT din
gura vAeI numita Mac!, de langa Gangulescl, jud. Valcea. data, ce-I
dacoromanica.ro
90
vine luT Dragu, 10 lea ibovnica gi pe frate-sed Anghelutd gi rnerg

CintrloganT la veru-seil Stan gi se ascund intr'un pitul, undo ad gelpt
maT multe ojile.
0 &Ad merend cumnatrt-sa, nevasta vent-sea Stan, cu vadra s,

lea aph de la o fitntand de pe piriul BeTca, o intilnesce Trocan,
petenia poterel, 0 o cercetzh, nu cum-va a ve4ut ea niece ennenT aga
aga? Ea momith de fdgAduelile luT Trocen IT spune cd Dragu este
In pAtul la el acasd. Add 11 trebui lui Trocan i numaT de cdt phtulul
fu mconjurat de poteragi. Angheluth shri din phtul i voind sA scape
fu impuscat. Dragu, bash, se legit singar gi se dete in mnile poterel,
care 11 duse la Sphtaru din Craiova, de unde apol trebula trimes
Domnie.
Aicl, cum 11 vedu coctna Spdtarulul, se amorezd, de el gi ceru so-
tulul sed sh se pule la mijloc pentru lertarea lul gi 81-1 Tea vizitid.
SpItarul gelos, puse indath de-1 MTh capul. Praga alergh. fhrit cap un
conac pe stradele CraIoveI pAnd a muri. Aqindu-se la Domnie ch.

sphtarul a thIat capa! DraguluI gi nu l'a trimes vid, puse de perdu gi
pe Spatar.
De la Dragu, spun betrAnil, ad remas multi banl Ingropati prin
durile Mamulul, din care s'ad i mai gftsit de unil
DRA GU
Verde frunzd asnatuT

Dragule de unde vil?
De la tirg de peste JiI.
Verde frunzli bob :abut
Dragule ce-al tirguit ?
N'arn tirguit mal nimic:

Numal aiir qi argint
i vr'o ciad l oca de plumb
Sh due la bitetI in cring,
CA-s bdetil file de minte
PrAphdesc la glrqe multe
Dad la seam
i merg nainte,
Sant copiiI crudicel
Prapiidesc lrba cu eT.
mal are Dragu, are,
TovarAgT pe cine are:
Pe Ion de la DozescI
,Si pe Florea din Floresd,
Dragu ml-e din GAngulescT,
Anghelutit strjd. mare
De-1 pdza la demincare
Piva pe nemzu mare

Sa nu se bage de smd.
Ibovnica Dragulul
Fata popiT RaduluT
Din gura Bdlaclultil,
Much capa DraguluT.

Verde frunat 0-o lalea
Da Dragu ce mi-1 ficea:
Se ducea de se trgea
La o cbdd de vAlcea
Resdrit'a d'o viorea
Pfizesce Praga la ea
dacoromanica.ro
TER, ORASE, MIME PROPRII
311-o pAzesee Cu finta
Sh no rupa cine-va
SA intre Dragu 'n belea.
Ibovnica Dragulta
Stanca pe nume o chemh
Fata popiT RaduluI
Cu demAncare pleca
Pius pe nemzu mare

SA nu se bage de srria.
Cu Trocan mi-se 'ntilnea
SI-asa din gull o 'ntreba:
Und' te dud Cu demiincare
piva pe' nemzu mare ?
1-16tA ea Dragu era,
Ea din gura respundea
Verde frunza artAras
Are taIca un purcaras
$i me due, Cu clernaucare
CA ne-a spus ea ntunal are.
Stanca la Dragu mergea
Frumos masa Y-o 'ntindea
i din gura asa 'I spunea:

Ce am audit ed de tine
Ca mAine tl-aud de nume,
lea pusca si lataganu
e1 pe la maIdan
De apane pe Trocen.
Ail cianele i dusmanu
CA sine pizma cu anu.
la maY Tea d'Ale pistble
mal 41 pe la mAidane
De mal sparie cAtane
CA numaY vedI dmincare.
Da Dragu ce mill fAcea,
(Ind asa ca l-audea :
Se trAgea de se duceal
Un ver pe lume 0-ave

Stan pe nume mi-1 cherna
Acolo cum mi-!l mergea
Intr'un patul se sub,
TreY dile cA
sedea.
CAttia cumnata-sa
Vadra 'n cap c sl-o lua

la FLO,
pleca
Cu Trocan mi-se 'ntilnea

asa din gura '1 4icea:
DAY potera de zAvoI
Dragu e 'n pAtul la not

Trocan ce mill facea
Cndasa c ml-auda :
Mina 'n pozinar baga
D'un galbior
scotea
'n vadrA '1 arunca.
i la Dragul
mergea
Ocol patululul da
i asa din gura dicea :
DA-te Dragule legat
dacoromanica.ro
91
92
PROVERBELE ROXIINTLOR
Nimic nu mi-esa vinovat.

Da Dragu ce mi-s1 facea
Prin patul mi-se plimba
Si din gura
grata:
Verde frunza de naut
D'ar fi Dragu veun volnic
N'ar lasa armele 'n crang

las& singur la colnic
FAt' de be t far' de nimic
vorba daca firsa

D'o fringhira cerea
Singurel nu se lega.
Dara Trocan ce-ml facea
Jos din patul eh mi-1 da,
Si din gura mi 1 ruga :
Dragule dumnta,
Ia spune averea ta,
cr). ea drumul mi ti-oI da.
Cum sa 1.1 spuTu averea mea,
Cad eu sunt in mana ta?
ES mi-am pus'o 'n curatura,
Vr'un sarac sa na-o gsscal
Cu ea sa se aransca,
Pe Draga sit pomPnsca.
La Craiova mi-I ducea
Tot orau mi-1
Si capa ca mi-1 tant

La Domnie mi-1 ducea.
V. DARAGIt,
C.
Lungescl, j.
Wilcea.
DRUM
Vedi Car, Cdrauf, Cap. l.1,
c. .Drum.
Cel-ce (cine) umbl pe drum, Cu gandul

a-casa 'si pierde caciula in -erg.
13338
A. PAN, Edil. 1889, p. 174;

I, p. 114. HINTEscu, p. 67.
Se va gAsi intelesul la No. 6198 unde licerea este
data greit.
13339
Cand pleci la drum scii, dar& cand al

s'A te intorci nu poti sci.
P. ISPIRESCII, Rev, Ist., II p.
458. FR. DAKt, I, p. 395.
ad multe s pot intimpl, pAnA. la sf1rit.

dacoromanica.ro
TER, ORAE, NUISE PROPRIf
93
In vechime, cind drumurile era att de preste
de nesigure, acsta slicere trebufa sa se aplice i mal
bine de al 41.
*
13340
Drumul capa n'are.

V. SALA, clase. c. Draglineset,
cornil. Bihor, Ungaria.
VOY Cap. H, c. Drum.

A
13341
Drumul oblu'i pare vale.

G. POBORAir, inst. i. Olt.
Pentru cel bet.

A
13342
P drum ve duc,
P drum v'aduc.
T. BALIEL, preot, c. Stefilnesci,
j. Vlcea.
1 S lice cand cine-va merge cu vitele la paune i

s int6rce repede cu ele la obor, tot flitmnde.
2 and fad o caltorie fr folos.

.A
Drumu e de calkorie.
13343
VedY altor.
S 4j.ice celui ce
D-na Z. JUVARA, C. Feclesci, j.

Tutova.
volea s plece. V41. No. 11322.
daca pled ? drumu e de cdltorie.,
13344
Cand omul i pierde drumul e bucuros

s gsasci (macar) cararea.
V. A. FORESCU, C. Folticeni, j.
Suciava.
Daca prapadesei drumul eqri bucuros fi de

carare.
G. P. SALVI, inv. c. Smulti,
j. Covurhein.
dacoromanica.ro
94
Cine a
reiteicit
drumul e bucuros
qi de
carare.
Ve41 Cap. 11, c. Drum.
E. I. PATRICkr, inv. C. Smulfi,

j. Covurluiu.
Cnd unul a decaOut, e bucuros sa atba macar Cu ce
sa'I tie Pele. Vqf No. 606.
SA nu 141 drumul mare pentru cArare.
13345
P. BuDiTEANu, c. Bucure.sci, j.
Ilfov.
WO Cale.

*
A pierdut l drumul 1 cArarea.
13346
V. A. FORESM, C. Folticent j.
Suciava.
Nu mal scie ce sit faca ; il merge r6a de tot.

13347
Omul, cAnd II pierde drumul, nu gisesce nici cArarea.

GAv. ONIVR, prof. c. Banca,
j. Tutova.
Pentru cel care a apucat'o ren 1 nu o mal 'Ate in-
drept.
A luat'o IndatA din drum pe cArare.
13348
ALFRED JUVARA, C. PopenT,

FcrIciii.
Pentru cel earl o apuca de data, refl.

13349
La drum mAnAncA omul ce gsesce cA

Dumnec;leil WM* pcatele.
Vecp Baba.
P. BUDITEANIT, mafor, j.
A se vede intelesul de la No. '2708.

dacoromanica.ro
95
TERI, ORASE, NIIME PunPurf
Fentru cel care nu cauta la srbatori nici la nimic, ci
tot muncesce.
13350
*L
E re'il cAnd cine-va i perde drumul.

P. SALVII,, ins. C. &miff, j.
Covurliau.
Cand 1I pierde rostul, dud a apucafo
UmblA pe drum cu Wahl

'a-cas n'are malaiu
13351
A. PANN, I, p. 160.
BIKE-
scu, p. 94.
Umblii pe drum cu aldiu

AFi in casri n' are nuila'iu (malaiu).
D. ENESCII, inv. c. ZantoG. PoBouAu,
inst. j. Olt.
A. PANN, Edit. 1889,
stea, j. Dorohoiu.
p. 173.
Pentru
13352
fudulf i stiraci.
Nu 'I tine drumul, ce apucA pe de

lAtuff.
GR. A LEXANDRESCU, magier., j.
Fuina.
1 Celui ce lucrza deosebit de cei ce'! inconjOra.

20 Merge spre regres.
Il ne suit pas le droit chemin.
Prov. Franc.
13353
Merge pe alAturea cu drumul.

E. I. PATRICtU, iteV. C. Smulli,
j. Covurluite.
dacoromanica.ro
96
PROVERBELE ROMINELOR
Aldlurea C2e drumul.

N. M1R0N, elev, Sc. Norm. Berl.,
c. Onesci, j. Baca&
YOPE
SCU. inv. c. Cioccinesci-Illargineni,
Vecli: Cap. 11. c. Drum
j. Ialomita.

*A
13354
Cine merge pe alturea cu drumul cade

jos.
GR. MIHALACHE, inv.
C.
Slew
dread, j. Tutova.
Cine lucrzA deosebit de cel-l'altf o pate.

*A
13355
Vorbesce alturea de drum.

G. POBORAN, ifl8t. j. Olt.
Spune ne-adevruri.
*A
13356
Cine umbl pe tete drumurile nu ajunge

nicairI.
D-ra ECAT.
dam, j. Tutora.
IMAN, inv. c. A-
Cine se apuca de multe ()data nicl una nu ispravesce,

nu isbutesce.
*
13357
Drumul drept te duce la tinta, cotiturile

(ocolurile) te fac sa rtcesci.
Suclava.
Ve ryi Cap. II, c. Cale.

*
13358
Drumul btut nu trb (sic) lsat pentru

cela dinga sat.
V. SALA, c. Cdrpinet, coma. Bi-
hor, Ungaria.
dacoromanica.ro
97
Vat, ORAE, MIME PROPRII
DacA al avut purtare bunl pAnA acum, nu o pArAsi

pentru un ceas de placere.
*A
13359
Cine merge pe drumul vechiu nu se

teme de mbrte.
GH. MIHALACHE, inv. c. , en-
dresci, j. Tutova.
V 01 Cale.
Acelag inteles ea la No. 484.

*L
Drumul lung cu greil se trece.
13360
GH. MIIIALACHE, fitV. C. $en-
drcect, j. Tutova.
CAci egtI expus la multe primejdil.

*A
13361
Drumul strimb ifi pare mal lung.

G. MIHALACHE, inv c. $endresei,
j. Tutova.
Este Ins& mai in tot-d-una mai sigur.

*.6,
13362
Drumul drept it' pare lung.

OH. MIHALACHE, iny.
dresci, j. Tutora.
C.
$en-
CAcl este adese-orl mal grad de urmat, gi in tot-d-una

mal monoton.
*A
Ades-orI drumul ce vrei s scurtezI e

cel mal lung.
13363
V. A. FORESCII, c. Folticeni, j.
Suclava.
Vel Cale.

*.A
13364
Nicl tu, nici drumu.

T. BIL2IEL, inv. c. $tefeineeci,
V ell' Ca.p. II, c. Drum.
j. -Mew.
dacoromanica.ro
98
PROVERBELE ROKINILOR
Se Oice cAnd indemnI pro cine-va sA mrgA lute pe

drum. A se ved No. 607.
*A
13365
Stall In drum si m gandesc,

Cum s'o mai 1nnemeresc.
T. BIL1EL, inv. c. Stefnescl,
j. Mew.
Se lice cAnd nu al nici un rost de cele ce trebue in

vltA, cAnd nu sea pe ce cale sA o leT ea s'o nemeresci
mal bine.
13366
*.a
Drum bitut (ca curul pope.

G. P. SALvfu, (ny. c. Small,
j. Coeurlulu.
*A
Drum Mat ra qeciutu popit.
(r, MADAN, C. TrUrni, fin. Chi-
eneg, BasarabIa.
Ve4I Cap. II. e Drum.
Acela inteles ca la No. 614. BAtut are aci intelesul

de plin, rotund, neted.
13367
*.n.
Drum btut ca bumbacul

Undel ajunge s 'fi spare capul;
Drum btut ca fuiorul
Unde '1 ajunge s II rupi picIorul.
C. MANOILESCIT, stud. Sc. Inst.,
c. Cosmesci, j. Vasluiu.
Ve4I cap. XI, e.
Cale.
Aceleai intelesuri ca la No. 13204.

13368
Tu aripidin si brs5sca alag 1).

PER. PAPARAGI, Zweit. Jahres.,
p. 151.
') La vale 0 brsca test6s4 alrgi.
dacoromanica.ro
99
TAO, ORASE, NIIHE PROPRIT
Pentru o trbd u6rd pe care oil i cine o 'Ate in-
deplini.
Umbra drumurile In end

Podinile numrand.
13369
A. PANN, L,
Hm-
TESCTJ, p. 51.
Vecri No. 6.13.
Pentru cel lene saii cel care umblit in zadar, fail nici
un scop.
* .!.
13370
A '1 sete la drum de bol.

TEODORESCU- CHIRILEANU, inv.
c. Broscent, j. Sudava.
A sAraci din pricina altora.

A
13371
S duce cilare pe cenna drumulul.

G. P. SALvn,, inV. C. SMV.iii, j.
Covarluitt.
Adica umb14 pe jos.

.6.
13372
Nu scie niel s tre drumul.

G. I. TONESCU, bit). C. Broscarl,
j. Mehedinfl.
Celuf fdrA, minte.

6.
13373
0 pornit cu altu pe drum.

GAVR. ONISOR, prof. C. Dobro-
vet, j. Vaslutu.
I 'I lua tovara intio afacere.

13374
Pe icil 11-e ('i-a fost, 'mi-e) drumul.

P. TSPIRESCU, Leg., p. 30. 78.
109. 129. 163. 226. 249. 290. 302.
318. 373.
V. A LEXANDRI, Teatr.,
p. 202. GR. JIPESCTJ, Opine., p.

42.
V e 41 Cap . /4 c. Dram.
dacoromanica.ro
100
PRO VERBELE ROMANI:1,0R

.ClobAnapl ins, 41 scbte calul din nomol, 0 'in InvMm4611, se
strecurit binior, 'IL pe id pe drnmul ; plecA i iT lAsa cu buzele um-
flate, cu bratele incruciate i fluerand a pagub6.2 P. IsPruEsocr,

p. 249
L
A '1 lua drumul.
13375
T. BILAF.L, inv. c. Stefolnesci,
j. VdIcea.
A plea de unde se afla.

A
13376
Intinde-o la drum.
D-na Z. JUVARA, C. Fedesci, j.
Tut ova.
Acela
nteles ca la No. 13375.
Na, la drum !
13377
T. BILEL,preot, c. Steldnesci,
j. Mesa.
Nu bate carapii, mergf pe calea cea bun&

13378
*A
Tale 'I curmu
i '1 (16 drumu.

Nu pune piedica omului, lasal sa plece.

Curmu desemnza aci c6da scurt6, a dovlculuI.
A
13379
S' gtesce de drum.

G. I. TONESCII, inv. c. Broscari,
j. Mehedinp.
E apr6pe sa men.A.
Faire son paquet.

Prov. Franc.
dacoromanica.ro
Ttrif, ORA.*E, NUME PROPRIf
*A
13380
101
Asta nu se lea din drum.

E. T. PATBICfUs int). C. &map, j.
Covurizatc.
Ce-va f6r6, se. te atepti.
*A
13381
A i se inchide drumu.
I. BXNEscu, prof. j. Ronzan.
Vecli Curare.
AceleaI intelesurf ea la No. 501.

13382
A umbla pe trel drumuri.

E. I. PATRIcTu, inv. C. &milli,
j. Covurluiu.
Vecg Cdrare, Cop. II,

c. Drum.
A fi bet. A se ved No. 611.

*.L
13383
A'I sine drumul.

ION AL LUf SBIERA, POC, P.
142.
1 A se porni inainte pe calea apucata.

2 A nu se abate de la hotarlrea luata.
13384
A '1 cauta de drum.

ION CREANG1, Pov., p. 25 & 286.
Aceleai intelesuri ea la No. 13383.

13385
A '1 sta. In drum.

ION AL LUf SBIERA, Pov., p.
108.
1 A'l opri.
20 Al Impledica de a face ce voesce.
dacoromanica.ro
102
PROVERBELR ROMINILOR
13386
Drum bun.
Vedl Cap. XI, c. Cale.
j.
T. BA.LAEL,preot, c. StefilnescY,
Vdicea.
Adia, potI plea sanAtos.

1
13387
A se d la drum.
G. ONIOR, prof. c. Dobrovq, j.
Vasluiu
VedI Brazda.
Aceleml intelesuri ea la No. 467.

A
A remne pe drumuri.
13388

Tutova.
10 A rmilne orfan.
20 A r6mane siirac.
* LI
13389
A bate drumurile.
T. BILAEL,preot, c. $tefdnescY,
Vedl No. 63z.
86
zadar.
-1.ice
j. Vellcea.
celui ce umb1 mult pe drumurl i cam in

DUCA-VODA
13390
A muri de Duca-Vod.
NIC. COSTIN, Letop. Mold., II,
p. 2:3.
Adia din pricina luI Duca-Voda.

4 Ce le-aA autat bolerilor a astepta vreme, la care vreme peste
nadejdea lor le-o dedese Dumne4et, precum vel ceti mal jos. ErA
altl boerl ce mal remAsese, Chiriac Sturza vel-SpAtar, Contes Stolnicul,
Iorga CArAcas SpAtar al doilea; acestia oil murit de o bedd eel dicea
Daca-Vodd, adecA de superul DucM-VodA; er a4i1 call aA fost mal
remas, In mare nevole i super si strinsre de banl.,
dacoromanica.ro
Nic. CosTIN.
103
TERI, ORAE, MIME PR0PRI1
DUCIPAL
*
13391
A fi Ducipal.
T. BALAEL, preot, C. Stefanescr,
j. -Meca.
Se lice unul cal voinic i frumos, plin de agerime.
D. B616,el a cules n judetul Valcea urnAtrele credinte referit6re la Ducipalul luI Alexandru Machidon.
D LICIPAL
eDucipal a fost munele calulul lul Alecsandru Nachidon. Acest

u suferea s incalece altul pe
cal avek in frunte uu corn de aur.
el, de cht impe'ratul Alecsandru. Cind a mere cu st&plinu seu la Irantie,
el a sorba de treT orT aptt d'a vie, de care carge din belug la picIrele acestuT fericit Ivantie, de acea el n'a murit niel pn adT i
niel n'are s6 mal mrh vre.odatA. El traesee in ostrenzele Datrilor i
cilnd Ii vine dor de stlipttnu sti, nechza de se cutremurI phmintu
de la o margine pin4 la alta. La vremea de apof el va nechezi cu
atida putere in cilt se va cutreinur pamintul ala de tare c va ski
din liOni b
C' est w Bucphale.

Prov. Franc.
DULUTA
13392
S te duci, Dulut.
I. CREANGX, Por., p. 52.
A.
GonovEl, c. Folticeni, j. Sudara.
A se duce Duluta.
P. Isrmscu, Leg , p. 79.
Set fugi, Dulug

V. ALEXANDRI, Teatr., p. 46
1 Aratit fuga cui-va.

20 Despre un om fricos care fuge (lupa ce a fticut pozna.
Cud aprpe, aprpe s pun m'Ama pe diusul, 1-am pIerdut urma
sd te dita Dulutd.. I. CREANGA, Por., p. 62.
62447
dacoromanica.ro
104
PROVERBELE ROMINIL011
DUMITRU
V e4I Cap. XII, c. Si.
mitra.
De la San-Petru la San-Medru.
13393
G. DEM. TEODORESCIT, Poes. Pop.,
p. 253 & 256.
A se ved la No. 206. b.

13394
*A
Mi Dumitre,
Bat-mi-te,
Ce-ai mancat
De te-al umflat?
T. BALEL, preot, c.
tefclizesci,
j. Valcea.
S lice, in gluml, celuI ce'l chim
Dumitru, cAncl
mal este i. gros la trup.
Tata intrga, acsta licali aa cum se aude In judetul
VAlcea.
MeI Dumitre,
Bath-mi-te,
Ce-aT m'Anca t,
De te-al umflat?
pte pite s'un pitoTh,
,510 copale de guno1u,
$1-o fume de usturolu,
11-un piclor de pitigolu.
DUNARE
Vecil a St, iga.
A se ved D2122 area In literatura fi traditiunY de Papadopol-Calima,h, in Aualele AcaclemieI Itomfine, Seria II,
Tom. VII, Sect.
*
13395
Fuge dioa de bivoli, lar nptea trece

DunArea.
GR. ALEXANDRESCII, rnagistr., j.
Peina.
Vecj1
dacoromanica.ro
TEO, ORA5E, NUME PROPRI1
13396
105
inira de pe apa Dunarii.

E. I. SALVIt-, inv. c. SmultI, j.
Carurtunt.
Sdni
Adieu basme, povet1, lucrun de mirare si de necrequt.

13397
Car ap 'n Dunare.

AVR. CORCEA, paroh, c. Costetu,
liana t.
VcclI "(pa.
Duce uncle e de prisos, face o muncl zadarnicii. A. se

ved No. 400 & 401.
ai; 'M-074.1)
Prot% Elin.
lari aquanz addere.2)

Pros. Lat.
13398
Numai Dunarea scia

Cate tra suferia.
NEC. D. MATEf, C. Dobreni, j.
Aran, cAt de mari emit odini6ra suferintele Romanilor.

13399
Dunk-ea e mare, Ins& cate ()data scade

frte mult.
j.
G. L TomEscu, inn. c. Brosca,*
De i cine-va este f6rte bogat, dar tot va mai put

saraci si vice-versa.
Cucuvele la Athena (a duce).
A ad'iogh ap mrel.
dacoromanica.ro
106
Strigi de la munte s '1 auda de la
13400
Dunre.
GR. A LEXANDRESCU, tnagistr.,
j. Fuina.
Vedl a Stri,.

*A
13401
Te trec Dunrea.
T. BALIEL, preot, c. Stefaneecr,
j. Trama.
Se' dice celul ce te suprg, peste fire, inseinnAnd cea.

mal mare pedpszl.
13402
Suge-te ar serpil Dunarei.

T. BALEL, preot, c. Stefclnesd,
j. Veilcea.
Blestem popular.
.L
13403
Dunre (tema).
N. MA.NAFu, bto.
e.
Vela, j.
Dolj.
Vorba iereu are, in limba poporului, idea de multime

aprpe ce-va ftir margine. Se aude : padure tema, Urea,
de padure, chnd e vorba de o pildure f6rte intins& ; upa'

terefi, cAnd a plouat mult saii s'a rev'ersat un Aj.
Saii cand prtdurea e de ne-strablitut s qice numal
Mutare de pildure. Gnd o ap5, a innecat totul s6 qice :

afard e Dunare.
A.mbele cuvinte exprimand fie-care in parte ideia de
marime, poporul le alaturd pentru a exprima acsta, idee
Cu o indoith putere.
13404
A se face Dunre (de manie).

V. A. FORESCU, C. Folticcni, j.
Sucrava.
dacoromanica.ro
G.
PoBoRAN,
107
TtRf, ORW, NUMB PROPRI1
Duneire de manias.
I. CREANGII, Atnint., p. 141.
*A
A se face Duneire turbatcl.

L. 'ii,IrrEkra.r, Dig., p. 286.
G. POBORAN, Mt. j. Olt.
A se super Mae tare.

'Dar sciI c m'al ars, hald'tile, dise parintele Duhu,
Dundre de mdnios., -1. CREANGA, Ambit., p. 141.
'I
*N'o fi cat Dunrea?
13405
AdicA n'o fi lucrul aa de mare, asa de greti.

*
SA curgA ca DunArea i tot nu 'I ajunge.
13406
G. T. TONESUU, inv. c. Brosceni,

Mehedinft.
Vedl Ole.
Celui ne-satios.
13407
Nici in Dunfire nu gsesce apA.

j. CovurluTu.
Nu e vrednic de nimio.
A
13408
Cine bate DunArea

Nu mi-1 bate mulerea.
V. ALEXANDRI, Poes. Pop., p.122.
Omul bilrbat e stdpin in casa luI; and Tea nevstil
se' ins6r5, nu se
RADA
BArbat olu
Care s'a aflit
Duntirea 8'6 'take
Redicnd din cte,
dacoromanica.ro
108
In pielbre
Buzdugan purtnd.
Nime nu s'atiA.
Care cutez,
Din eeT cazacliT I
NegustorT de vil.
Ear un argdtel
Tinr, voInicel,
Pe loe s'apuck
De se Ineerch.
DunArea trecea
*i ear se 'ntoreea
Din ebte 'notAnd,

In pieThre stand,
Buzdugan purtAud.
Rada 'nvesella
ast-fel grATa:
,Vin volnicule,
Argatelule,
Pe tine te vreil
Brbat sii.* te TeA,
CA 'I o dictbre
De insurAteore:
Cine bate unarm
Nu, ii-1 bate nuterea !,
13409
Nu se spal nicl Cu apa Dunirel.

E. I. PATRICYU & G. P. Smsfu,
inv. c. Small, j. Covarliau.
T.
.13ALEL, inv. j. Vince.
VcT Bahlutit, Prut.
A d umfia o batjocura in ciit sd nu s mal p6ta
scAp multd vreme de invinuirea ce i s'ar aduce.

13410
C'un gainat de cIri nu s spurci Dunrea.
G. P. SALVILT, inv. c. Smalff, j.

Covurlitiu.
Vell Mare.
Pentru un lucru de nimic nu s stria, o trba sad o
afacere mare. A se ved No. 852.
1) NegustorY din Rusia care cumprA vin

Prut.
dacoromanica.ro
din tri
trec peste
TER!, ORAP, MIKE PROPRII
109
. .
Are s trcA mult ap6 pe Dunre.
13411
E. I. PATRICItr, (nv. c. Smulli,

j. Covurlulu.
WO Garla, Pfriii, Vale.
Adicrt cela ce planuesce cine-va cti, ar put face acum ,
nu s va put face de cat mult mal thliii. A se ved

No. 731.
ll passera jusque-let beaucoup d'eau sous
les
poufs.
Prov. Franc.
DUTA
*
13412
Trage 'i Dut,

C6. 'i descult.
yell Descull.
A se ved variantele i. Intelesurile de la No. 7029.

ELIMP
*
13413
Nu s'easpare Elimplu di neui.,)

C. ZIICA, stud. c. Betsa, Epir.
Vell Cap. XI, c.
Ori.
Adica vitzul de pericol.
ENACHE
13414
*..
A lua pe Enache in cap.

E. I. PATRICIU, inv. C. : &miff,
j. Covurlufu.
A se imbetit.
I) Nu 56 sperie Olimpul de zpadi.
dacoromanica.ro
110
PROVERBELE ROBLiNILOR
A.
13415
Nu '1 el de vinA, ci Enache.

E. I. PATRICILT, in V. C. SmnIfY,
j. Covurlunc.
Omul bet greind ce-va i s p6te lerta, cae! nu lucrzil cu mintea curata.
ENE
Valf Po/.
A
13416
Ene, Ene
Cu trei dughene!
In una lulele,
In una tabac,
'n una cacat.
E. I. PATRIC1U, PM% C. Smullt,
j. Covurlufin.

A
Veni Ene
Pe la gene.
13417
I. STANESOU, inv. j. Arge.F.

T. B/DAED, preot, c. Stefcineecl,
j. Vdlcea.
*A
A VE92it
no q Ene (leni) pe la gene.

P. JSPIRESCII, .Rev. 18t. I, p.
235. $eztit., II, p. 51.A NDRE f
DIARINESCU, inV. C. Humele, j.
Argef.
A venit mq Ene
La gene.
ST. TUTESCII, hit% c. Cettanele,
j. Dolj.
Enache se pene pe gene.

I. CREANGX, Conv. Liter. IX, p.
284; Por., p. 6.
dacoromanica.ro
OHL ORA.E, NUME PROPRII
111
Se .1ice cand iti vine somn, cilnd unul pirotza.
13418
Cine duce bani la Esii? Tu si al!

E. I. PATRICTU, inv. C. &null%
j. Corurlulu.
Se (lice, child unul vroesce sa se laude ca' are o autoritate 6re-care sag un titlu, cand in realitate nu e nimic.
Inainte vreme, child visteria terel era la 1a1, perceptoril, cari pe atund se numia vornici, trebuia sa, duca
banil acolo. Insa, singurf cu banii nu se put duce,
fiindu-le ingrija, pe drum, 1 mal luat cu eI Inca un

care era dat din partea satulul. Acel om, care intovaraa,
pe vornic, s credea, in sat, ca are i. el o putere, o
autoritate ; cad adesea II aqiai pe la carciume, mal cu

sma la betie, laudndu-se i adresandu-se catre vornic :
Mal! cine duce banit la Efi? Tu $i eu!
EUROPA
A
13419
Nu te jucit cu Europa 'n bumbi.

j.
O. TEODORESCU, inv. c. Lipova,

VaalicItt.
Nu te mesurh, cu unul mal mare i mai puternic de

cilt tine, ca te Tel cal.
EVA
Vecyi
A
13420
Ca.p. X/I,
c.
Eva,
Tcend Eva si-a umplut sacul.

V. SALA, dasc. C. Hinchiriq,
1 Cu tacerea eti mal folosit in tot-d-una.

20 Inteles pornog,rafic.
dacoromanica.ro
112
PROVERBELE ROM,INILOR
FAGAS
Ve41 Cap. II, a. lagasr.
*A
13421
A nu ei din fga.
G-. POBORAN, inst. j. Olt.
Vegi Cap. g c. 1.'11ga,, Osraf.
FARAON
*A
13422
A fi Faraczn.
A. CANDREA, Rev. Yowl VIII,
p. 467.S. FL. MARI, Satire,
p. 228.T. BliL4EL, inv. a. Ste-
fanesci, j. Veilcea.
10 A fi negru, intaclunat ca dram.

2 Se qice in batjocura tigauilor.
Poporul crede c Faraonii sunt o specie de draci
Et locuesc in ale marl pustiI i I a locu-
intele in fundul apelor. Sunt faraoni de ambele sexe,

de aceea s i prilsesc.
Veji legenda la cuvintul Tigan.
Moldovanul rise
i pe urrna dise:
3161
igane
Farabne.
De ce nu avetI i vol
O bisericti ca no?
Poes. Pop.
FEFELET
13423
Avocat de la Fefelei.
Avocat prost, care nu scie dreptul.

Fefele este un stitior in imediata apropiere a oraplui
dacoromanica.ro
TERI, ORASE, N UME FROPRIf
113
FELI AN
13424
*L.
Ca la Felian.
G. I. Tormscur, inv. c. Broscarl,
j. Mehedinfi.
Se 0.ice ori de ale-or): cositorif cosesc voinicesce.

Despre Felian se spune ca. dinsul a tocmit vre-o lece
cositori ca sa-i cossca prin curte platindu-le cite dol

lei, cum umbla liva i apol s'a pus in lucru de diminta din resaritul srelui. i cum prin curtea sa ce era
impetrita nu se gasea de fel nici o buruiana, in cat
acetI cositori tragean ca csele in zadar. Sunetul care
se ande la cosit, produs de sgomotul cselor, acet1 6meni
II faceail din gura. Bateail csele la timpul lor, odihnean
pranzeati la timpul cerut.
FICHETESCI
*
drumu la FichetescI.
13425
GR. A LEXANDRESCU, tnagistr. j.
Putna.
plca.
FILIP
Vecli Cap. ,171, c.
13426
terge-o, Filipe !
JUL. GROFOREANU, htv. c.Galfa,
comit. Arad, Ungaria.
Vedi a Sterge.
Cand indemnam pe unul sa puna mana pe ce-va.

SN6V1i.
UnuI popa nu'I plkceit s '1 lese initna ce vd ochil.13mblistrid did!),

Cu Iordanul, j sciind eunenii nilravul lu1 tam a pus in cuhnie, la in-
dacoromanica.ro
314
demank un fer rosu. Popa cum 11 vede, qice cntud, catre dascalul
su c sterge o, Filipe l Acesta 61 bagrt in traista, se arde la mina, traista
a gatirit'o i fend a cOut jos.
FILIPESCI
Me umplul de Filipesci (HilipescI).
13427
P. ISPIRESCU, OpiliC., p. 127.
.M'a umplut de Filipeset.

BARONZI, p. 86.
tc.L
A umple de Filipesd.
O. POBORAN, ifl8t. j. Olt. LAp. 325.
ZAR *AINEANIT,
1 Mi-ai dat bani ealpi, earl' nu au curs.

spus lueruri cu totul ne-insemnate.
30 A pricopsi pe cine-va (ironic).
4 A'i da mai nimic.
50 Adieu de b6le lumesei sau cum se mai Oice, ble
boeresci. Acest din urm5, inteles este mal rar.
(TO vorbese, bine Motaila, dupa ct m5 duce capul: de tl-o placea,
bine ml-o pli ; d nu, ine templugi de Hilipard, c'aa. o
G R. JIPESCU, Opinc.
La Filipesci de Tirg, in Prahova, s6 tine un tirg septemAnal insemnat. De 6re-ce in tirg negustorii, spun multe
minciuni, ea
p6t;1, trece marfa ; de aci s'a nascut
Oicerea.
In acela mod s'au format (licerile : a spune brafre,
a .fi brafoun.
FIRA
*.L
13428
Fati larbati ca Doica Fira.

AVE. CORCEA. paroh, c. Caftan,
Banat.
Pentru fetele cele lenep.

dacoromanica.ro
TERI, ORAE, NUMB PROPRI
115
DOICA. PIRA
Doica Fira cea lAudata,

De treT anT neperiata,
Cand ea mi se perTa
*pte sate naradea

Cu scuri si en toprg
Ca paduchif s 'I ombrl.
*
DoIca Fija spala

DoT fecTorI o tin de maul,
DoIca Fira ruin& vacl
pte-decT o in de cracT.
*
DoIca Fira torctbre

'n cupteore,
Tbrce.un fus
L'arunca 'n sus,

Three don
Bes nou.
*
DoIca Fira tsatre,

DoIca Fira lueratbre,
Ts-un cot
L'arunci 'n pod.

Ts-o
Bes-odatA.
Printre i, printre spati
Trece Tapa 'mpedicata,

Printre sul, priutre rsboTu
Trece cam cu opt boT.
if
Doica Fira pusa

Pus.pnza, &and dit frunza:
O posa pe la FloriI
sfirsi la Siin-Vasil
parn C grabi.
Pe aria eauteculuI acestuIa jc fecioril

vorbele de sus.
i desceintii
FLOREA
13429
Taci f, Fldrea tiganca.

P. DANIILESCU, bit% &AMP, j.
Do1j.
dacoromanica.ro
16
PROVERBELE ROMINU.OR
La una care vorbesce urit.

FLORIT
V egi Cap. I, c. Florit.
13430
*.L
Cum va fi In sliva de Floril va fi i In

c;liva de Pascl.
.'ezdt6re, I, p.192.I. BANEscu,

prof. j. _Roman.
Vell No. 126.
picere meteorologica.
A
13431
La Florii s b mrtiorul.
D. POPA, inst. c. Bucesct, j. Tecuclu.
ObiceIul de a'I atirna, fetele la gat, in Oioa de 1 Marte

o moneda de aur, de arg,int sau vre-un cincI parale gaurit
este in t6ta Tra-Ilomansca.
In satul Bucesd fetele, dupa ce al purtat martiorul,

se aduna patru-cind la un loe, la una care le e tuturor
prietena, In 4i.ua de FloriI, i, din banif pe car' i-au
purtat la gat cumpera portocale, cofeturi, zabar, Tin i
petrec intre ele. Dupa acsta se due la hora. Din acest
obicein, care de alminterea nu exista pretutindeni, s'a
nascut i Oicerea.
F005ANT
A
13432
Asti ad, malne 'n Focani,
PoImAine la BotoqanI.
T. POPESCU, inV. C. Dobreni,
Nov.
z
.Aqi aiC,
mane 'n Focvni.

T. BALAEL, inv. c. Bogainesci,
j. Vtilcea. M. CANIAN, public. j.

raga.
Ve41 Asir.
dacoromanica.ro
TRT, ORASE, xtrmz PROPRII
117
Se 0.ice de un om care cutreeril, tra, fara sa'1 facl un

captam statornic. A se ved No. 47.
FOLTEA
13433
Da tu, Folteo, ce-al manca?

Apa a b.
GR. JIPESCU, Rem% Ora,., p. 113.
Ve41 a
A se ved No. 8689.

F OTTE
13434
Tot In via Fotii bate ptra.

IORD. GOLESCU, MS8. II, p. 69.
GR. ALEXANDRESCU, triagistr.,
Putna.
VecjI S'atrtY, Vie.
Se lice cand necazurile cad tot p6 un obraz (GoLEscu).
FRANCEZ
Romani]. cral cIt Francezif sunt cei ma]. veself &limn
i ca, el se bat in resbolu, cu Englezil, cu ap flrta pe
sus, adica lu aer.
FRANGOLE
13435
Cat al
circ, Frangoleo.
V. ALEXANDRI, Tea tilt., p.606.
844 & 1000.
arc, Frangoleo.
VecjI a pice.
V. ALEXANDRI, Tea (r., p. 844 &

1000.
dacoromanica.ro
PROVERBELE ROKANILOR
118
FRASINA
Chica-me", Frsino.
13436
E. I. PATRiciu, Inc. c. Sinn/IT,

j. Cot-urban.
Vag a Pira.
A se ved la No. 5687 variantele i deosebitele 'bytelesurl.
FRATIL
Ve4T No. 3019.
FREANT
*
13437
Sntate, Freant !
AVR. CORCEA, paroh, c. Co?tent,
Banat.
Aratii fuga, indepartarea unma care a comis vre-un rti.
ntimplarea urmatre, dupft cum s povestesce, a dat

nascere qicerei.
tu Costeant venind de la Wrset pe picIre I1 face soceota cum

ar putea ajunge mal in grab la mosia sa departe, dincolo de comuna
Coste1u. 31ergnd pe drum ajunge la local mini Mint care lucra la
cucuruz, i pe care'l cunosceit Rominul. In drum era coda cu cail
legal la ireaga din nainte ; cal bunT i frumosT. Nintu sApa si era
ea dosul chAre code. Romimul nu'sT bate mult capa ci mi se pune,
inteorce cail, il prinde la code, apoT se sule In ea, apuch frInele
Rbiciul i, intorcndu-se cAtre Nmt, Ii strigA: g Sctuatate, Freant 3)*
Nrntii cu numele Freant strig5. dupb. Rom'n s stee, s nu'l duca cail
cu coda. Dar, de unde ! Rofinul s'a dus in trbfil, a ajuns la mosie,
s'apol au chit drumu cailor, carI au venit larAsi la stApiinul lor.
FRIUI,
VC41 Carniola.
1) Locuitor din Co.tclu.

Trisur, cAru0.
Frant = Francisc.
dacoromanica.ro
Tiatf, ORAE, NUME PROPRII
119
GAHITA
Ve4I Yo. 3019.
*. .
Dup ce e slut apol o chIrn si Gahita.
13438
Suciava.
Vecg Unte, Vrsat.

GALATIT
Hii! opt un cal, ca nu's departe Galatif.
13439
E. I. PATRICIU, f/W. C. &M/F,

j. Covurluitt. I. CREANGA, Por.,
p. 108.
V ecil Albtl.
Se Ojee ciind vrel s5, &mese' pe socotla, unef vite

slabe, ce o are unul la carut6, dandul cu bicful.
GA*PER
13440
Gasper.
A. CANDREA, Rev. Noad, VII,
p. 469. Dila. OLLINEscu, Teatr.
Ront., p. 29.
Porecla ce se da tiganilor.
Gamer este o coruptie a numeluf Gaspar sail Gamar,
unul din cel trei eral de la resilrit : Melchior, Baltazar
1 Gaspar. Acest Gaspar ar fi fost, (lupa legencld, imperatul Arabief. 1 In jocul vicleimuluf se represint, ca un
Arab.
Pe Muga acetf tref craf, cele-l-alte personagif ale vicleimuluf sunt : Irod, Ofiterul, Pruncul, doi Elinf (soldatI),
Palata i Moul.
De la Galper, vine femininul Gamerip, porechl ce se
dli, tigancelor.
GAUJAN
13441
*. .
A fi Gaujan.
T. BALMEL,preot, c. Stefanescl,
j. Meca.
10
62447
dacoromanica.ro
120
Se qice unia om gros la trnp, si cam ne-doplit, care

mOnh,nc5, si be mult fdr5. s5, aib5, sat.
Adese-orl se ande in popor : Ce inc Ganjane,

mai stiturafi?
flU
te
GAULEA
13442
*A
A fi Gulea.
T. BALI5EL,preot, C. $tefanesc),
j. Mew.
GAVRIL
Dupa clinsul, Gavrile!
13443
I. CREANGA, POL.., p. 215.
Adica fuge dup5. cine-va.

eand sl isrt din grAdina, IeA ursul se trezesee i duet dnsul,
Gavrile.,
I. CREANGA.
GMN
13444
Innourz la Gmn.
G. I. TomEsetr, inv. c. Broscarl,
.1.
Prin Gmen, Mehedintenil, inteleg cmo Balcanilor,

care se zaresce de la el, In depOrtare, peste Dunrire.
Ori-cand, in timpul vereY, se ved nourf In acea parte,
nu trece farrt srt pl6Ie.
S lice in genere dud se pregatesce ce-va.
Se va observa cit In afarl de judetele VOlcea, Gorj si
Ialomita, In Mehedinti, lngh. DunOre, un dl prta nuraele de Gemena.
dacoromanica.ro
TERI, ORASE, NUME PROPRII
121
GHEORGHE
Vecg Cap
XII,
c.
S-tu
Gheorghe.
L.
13445
Spre SfAntu Gheorghe se 'le& mana vitelor.
ezat6re, I, p. 128.
Vecg Cap. I, c. S-tu

Gheorghe.
A se ved No. 261.

* L.
SA vd pe SfAntu Gheorghe In palm!
13446
E. I. PATRICIU, inc. C. SMS4i,
j. Covurluiu.
VecjI Cap.
I, c. S-tu
Gheorghe.
S crede a fi o licere a tiganilor. Adia, eI fiiud goi,

i ne-av'ild ce le trebue, o duc frte greil l'rna, ah ca
atpta cu mare ue-rdbdare primavara ; i cand s -ad
la Sfntu Gheorghe ca i cum ail sciipat d tte uevoele.
A se ved variautele de la No. 260.
13447
* L.
Gheorghe, Gheorghisor,
Vin la doica puisor.
T. EXL4EL, preot, c. Steldneeci,
j. Mew.
S' lice
Gheorghe.
13448
*A
de fetele sail uevestele celor ce
.I.
chfmA
Gheorghe, Gheorghelas,
Vin la doica drAgAlas.
j.
T. BALIEL. preot, c. Stefitnesci ,

Vcilcea.
A cela luteles ca la No. 13447.

13449
Gheorghe.
Volta, I, No, 4, p. 156.
dacoromanica.ro
122
Pentru omul giret, dracos.

Nu te face Ghcorghe ; 7/U fi Gheorghe.
GHEORGHIT
13450
Fata lui popa Gheorghita,

Din vale din Ialomita.
j.
T. auilsEL, preot, c. Stefeinesci,

Vcilcea.
S qice in gluma fetelor de popa.
Gheorghita
Vataf de temnita.
13451
T. BILAsEL,preot, c. StcfanescI,
j. Valcea.
In gluma, celor rinduitf mal marl peste ce-va.
GHEORGHI TA
*
Cum a face, fa Gheorghita,

Ca sa 'ti pun mana la %JO?
13452
G. POBORAN, hug. j. Olt.
Se lice fetelor i nevestelor ce le clifma Gheorghita.
GHERGH1NA
13453
*.L
Chef, Gherghino.
Ancula,
rica.
t
j.
T. BALAsEL, preot, c. Stefanescl,

Valcea.
.11a-
10 La vorbe ne-potrivite.
20 CAnd cine-va face sail pretinde ce-va care nu 11.
convine.
dacoromanica.ro
0RA5E, NUME PROPRIf
123
GHERGHITA
Vedt
cl Luoghi adunque di maggiore importanza, dove si manda qualche

Nobile per Capitano in ciascuno di essi, sono i sequenti : Tergovisto,
Cernetz, Focsiani, Plojest, Ghieryhizza, Rusci de Vede.' -DEL CHIARO,
Ist. Rey. Valad., p. 15.
0 vit In Gherghita I alta In Ialomita.
13454
Tour>. CrOLESCII, Mss. II, p. 8.
1-iiruscu, p. 202.
S (lice pentru cele f6rte rare, i depdrtate una de

alta (GoLESCO.
Dou' localitdtI, mal insemnate, au purtat in tra numele de Gherghita.
In vechime se numea ast-fel un oras. spre Buz'il in

sus, unde UnguriI, urmdrind o banda de turcI ad milceldrit'o intrgd la anul 1575.
Astd.-(1.1 maip6rta acest nume un tirguor din Prahova,
insemnat prin rscella Caldrailor asupra lui Alexandru
Vodd la 1623.
Este de crelut cti proverbul care ne ocupa se refer.
la tirguorul din Prahova, unde i astri-ll sunt podgoril
insemnate.
Sola sa merg 1 cu o rt la Gherghita.
13455
IORD. GOLESCU, M88. II, p. 100.
Aclica scid. s tralesc i cu putin (Gouscu).
Htrta-pIrta
La Gherghita.
13456
lo Chnd un lucru se face gred, ca chiti mi val.

20 Ciind umbli pentru un lucru de nimic.
GHERLA
*L
13457
A pune la Gherl.
GAVR. ONI5.0R, prof. c. Dobrovq,
j. Vaslutu.
dacoromanica.ro
124
Adica, la inchis6re.
rap' G-herla, in Transilvania, era vestit prin inchis6rea sa, chiar in secolul al.pte-spre-qecelea, de i s'a
dus vestea i in Moldova.
GHIANI
13458
Calimera, Ghiani!
Dzacia scot')
ILIE Gaicu, prof. c. Perivoli &
Samarina, Epir.
Aceleai intelesurf ca la No. 6035.

'Eych axpaaiar.o. Xi:To.), au 66 xpoti.p.6 noxptvalc.2)
Prov. Elin.
Ego tibi de aliquis loquor, tu respondes de cepis.3)

Prov. Lat.
liaktamipx,
liouxta anipw.4)
Prov. Neo-Grec.
Acsam heir olsum !
Balic addrint5).
Prov. Tam
GHIASULI
Vell Caraman.
GHICA
13459
Mid era Ghica
Se sburlea pru i chica.

T. Bk1pL, preot, e.
'tad, j. Valcea.
Bung diva, I6ne.

Scot (taTu) trunchTu de brad.
& 3) II vorbesc de usturoTu, lar tu iml re'spungI de cpi.
1:1\in5. sril mosule.
Senfin bob.
Bung
Pesce prind.
dacoromanica.ro
Stefcr-
TtEd, 0RAp,
NUMB PROPRIT
125
.Acsta -licere nu s" perte aplica de cfit lui Alexandru
Ghica care a domnit In Tra-Romansca de la 1834 la

1841.
Mud era Ghica
Se shurlea pera i chica ;
Chid era Stirbel
Arai unde vred;
Ciind era Cuza
Ardea focul si spuza ;
De and cu Carol intalil

N'are lumea capeliTA.
Volea D-tale ca la banu Ghica.
13460
B. P. 1-1.4Dtti., Etynz. Magn

p. 2406.
Voie la dumnta ca la banu Glam.

Etf liber de a face ce vreI.
GHINCU
*
13461
Tine-me, Ghincule.
GAV. ONIVR,prOf. C. Avramesci,
j. Tu tova.
S qice intr'un mod ironic celuI care se lauda ca va

face ce-va care intrece puterile sale.
GIOTO
13462
Bunh dzui, Gloto !')

Dzacra scot.
PER. PAPAHAGI, Zweit. Jahres.,
II, p. 153.
"%Tell Surd.

') Bunk giva Gloto. Scot (tab) trunchlu de brad.
dacoromanica.ro
126
GIURGIU
13463
*A
A auc,li canil In Giurgiu.

CARAGIALI, COn e. Liter., XIII.,
p. 248. JUL. VuLcANEscu, elev,
Sc. Inst. c. Pelead, j. Dolj.
A NTONESCU, C.
E.
Veilcele, j. Arges.
C. BUNGETIANU, prcot, C. Coso-
vil, j. Mehedinfl.
*A
De anqi cc-Una' In Glurght.

P. ISPIRESCU, Ley., p. 47 &
262.
C.
P. GARBOVICEANU, prof.
Iteren-1, j. Ilfov. AL. Vot
NESCU4. Gorj. CALIN IORDACHE,
s'ud. j. Arges. I. IORGULESCU,

inv. c. Bala-de-Aramd, j. Melledinfi.
G. POBORAN, ine. j. Olt.
G. BANTILESCU, Inc. c. Pletro-
sifa, j. Dimbovifa.
De ande alfrua In Giurgìu.

P. DANIILESCU,
C.
Crafova, j.
Dolj.
1 Cfind unul a primit o palma sdravnd peste obraz,

de '1 tine urechile.
'mima II dete briMeT, i ea nu se putu opri, ci il siirut. Aleodor,
cum se destept, 11 trase o palma de atqlii cdinii In Glurght., P. 1sPIRESCU, Leg., p. 47.
20 Aratit frica, gr6za.
Obiceiul de a se da, mal ales la Giurg,iu, cnif prin

tilrback a putut da nascere primuluI inteles.
Cel de al doilea provine neaprat din frica pe care o
inspirad l'urd, cari rata amar de vreme a stdpilnit
acest ora..
13464
*L
A auli cocoiI in alurgiu.

B. P. HApzu, Etym. Magn.,
p. 2109. Albina, 1, p. 1300.
E. I. PATRIcTU, iln. C. Stntati, j.

Coya/1/ft. T. Bk1F.L, preot, C.
Stefanescl, j. Villcea.
dacoromanica.ro
1C7
TER!, ORASE, NITME PROPRII
Acela inteles ea la No. 13463 1.
GLAVANESCI
Paech etI de la GlavnescI.
13465
GAV. ONISOR, C. Berlad, j. Titova.
Adica prost. De la euvintul rusesc, ecluu slay i bulgaresc, playa, adicti cap.
GLIGA
*.A
13466
pice Gliga, tace Eva.

V. SALA, dase. c. Bans, cornil.
Bihar, UngarIa.
Cnd poruncile unuIa nu sunt ascultate.

Gliga este un dirninutiv de Grigore, Gligore.
'Math s'a (lus un prieten la altul. Duph ce s'ah ospRat el maI mult
timp la Ion, a venit alit" data rindul lul Ion sh se duca la prietenul
shu Gliga. Eva, sotia lui Gliga, nu preghtise nimic de ale gurel.
: MCt hei,1) adoi-ne cina. Au tot asteptat
Sosind ceasul cinel, Gliga
el dupfg. cinh.
De la o 'reme TarasT qice Gliga: .211C1 hel, add2w cilia. Tot in zadar,
ca Eva nu avea urechI pentru o asa vorba.

Astpth ei, astpth, On& ce Ion 4ice catre prietenul
Gliga, tace Era,' si a plecat ne-mncat.
s'd
rg.pice
GLIGORA5
Vegi Calteraf, Aruntd.
GLIGORE
VecII Aghtanna.
1) Hei, se lice etre femel, mal ales in partea
dacoromanica.ro
12S
GODINESCI
13467
*A
A mAncat o btale ca la bllcIu la Godinesci.
Sentin. Centr. Buc., Cl. IV, prin

P. GARBOVICEANU, prof. C. Clo-
atti, j. Mehedinti.
Aclica o batae sora cu m6rtea.
La bilciurY se intimpla in tot-d-una bata, in urma

pung6,ii1or, betiilor, etc.
Bikini de la Godinesci, sat in j. Golj, plaiul Vulcan,

este cel mai rnare bilciu din apropierea Cloanilor.
GOG
Vecri Gaga.
13468
Cagula al Gog va s'faci.,)

PER. PAPAHAGI, Zweit. Juhree.,
p. 173.
A. se ved No. 6655.
Er schift im Brinde.
Prov. Germ.
GOGA
13469
Nu s'fage Gogi preft.2)

G. ZUGA, stwl. c. Perntet, Albanla.
Nu slfao Gogu preftu.3)

ILIE GHICU, prof. C. Pericoli,
Epir.
3) Ciclula lul Gog o s faa.

Nu s'e' face Goga preot.
Nu s face Gogu preot.
dacoromanica.ro
129
TERf, RASE, NUME PROPRIf
Nu o salI placa. Nu o sa poi sa m inelf.
Gog, Goga i Gogu sunt deosebite diminutive pentru

Gheorghe.
GOGOMAN
A fi tefan
13470
Gogoman.
M. CANIAN, public. j.
prost.
GOL.A.tiEr
A vrat la Umbraresci si acum lernz
13471
la Golsel.
E. I. PATRICfU, (uy. c. Small,
j Corurbau.
S qice unufa care a intrat gol in irna, i acsta

placut vara mal mult sa d.6rma,
fiind di e lene, i
la umbra,.
UmbrarescI i GoleI sunt don sate cam saracacise,

In judetul Covurlufu. Sunt departe unu de altu cam de
patru chilometri.
GOLEA
*
13472
Golea id, Golea colea,

Golea 'n margine de sat
In cel catun afumat.
j.
T. BIL4EL,preot, c. Steflinescf,
Vfilcea.
S qice cand cautl pe cine-va, care nu scif undo sde.

GOLESCU
Vell c. &III, Vaca.
13473
Din vacile Golescului.

IORD. GOLESCU, M88.
dacoromanica.ro
II, p. 88.
130
Insemnza som bun (GoLEscu).
Golescu golesce.
13474
IoN GHICA. Scrisorl,
p. 39. -
ARICESCU, Mif. de la 48.Na"

C. Gdesci, j. Dinzbovila
A se ved intelesul la No. 13159.
GOLIA
dutr'acest an au zidit Vasilie Voila si laudatft monastirea in orasul
inthlu subt nume a trel invetb.torl bisericel, ce se dice: Trii

Sceatiteli1; mal pre urrna, a doa monastire, ce se chIinh, Gana, raptura cum se v 6d peste tbte monastirile alce in trit mal iscusite. GolIa
se dice pro nume unui boleriu anumea Golltea, carele pre acel loe zidise
o biserictiVi mica de ptrh. Si intru acestI aul ag adus Vasilie Vodb.
mstele SfinteI Preacuvise Paraschivel, in anul 7148 (1640), a crirel
Sfinte vIta si den ce locurI au fost, i cum aS petrecut cu mare Dumnedeire, vei ceti la Octombrie in 14 qile.*IMIRON COSTIN, Letop., 1,
p. 310.
*.L
13475
A tri cat zidul Gone'.

I. CREANGA, Por., p. 224.
BOGDAN. Par.
N.
P. CURBOVICEANU,
Benzin. Buc. Cl. VIII.
A tr cat Golia.
S. NIDEJDE, Eitv., p. 197.
A trai eeit Gotta In E.

E. 1. BATRICfli& G. P. SALviti,
inv. c. &miff, j. CovurinIu.
Adied
.Dar babel par'ch niel nu'l pasa, si se asteptit sh traTsch cdt
Goliei.
zidul
N. BOGDAN.
cS. sea, Ivane, eh de-acum inainte aI sh fil bururos BA morT, si al

sh te 6141 in brand duph mine, rughtidu-m6 sh.11 ld sufletul, dar eu
am sh te las sh tralescI cdt zidul Goliel si cetatea Nmtultil, ca

vedl tu cht e de neRiferith vIta la asa de adincl betrilnete.s. I.
CREANGA, Pm, p. 324.
dacoromanica.ro
131
TERI, ORAE, NUME PROPRII
13476
*I
A fi bun de &oil&
Tutosa.
Bun de Malls la Golia.

.Adica nebun.
La Golfa, in Ial, se atla un spital pentru nebunI.

GORDIAN
13477
*Ei
A desface nodul gordian.

LAURIAN
MAxna, If, p. 424.
A resolvi o grutate intiun mod repede, faru mull&

zabava.
Alusie la mijlocul intrebuintat de Alexandru Machedon
pentru a resolvi, in fav6rea sa, oracolul care Pagaduise

imperful Asief aceluf care va fi in stare su desfacg nodul care lega jugul de otia caruluf lu Gordius, care se
pastrit in templul lu Joe din Gordium.
GREC
Ve4T Arbi
Bulgar, Dam-
*Asijdere, la acea gilcva prins'au Fliondor Arinasul la gazda pre

un Grec, anume Mavrodin Paharnicu,
1-ad batut, si 'Lau desbracat,
de 'I-ad lasat nurnal cu camesa, i 1-au pus pe un cal, inderept cu
fata spre ada caluluT,
dedese daft in mini de o 1,inei, in loc de
freu,
'1 (Inca, prin mijlocul tirgului la Copal, la plimbare;
privla tot norodul dioa amdadi mare, si 'I qicg fecTori1 ce
'1
duceau:
Grece: cal nturg la frintaa Bordit. Era el nu pute dice cal
murg la fiintina Bordil, ce dicea : cAlogo murgo 8to funtino Bordi.

Era slugile luT Fliondor II dau palme
'I diceau pi, Greet., bine;
nu dice (grab Acest fel de zeefet frumos i-au Rica, i, drip& ce au venit
Canternir Voda, lar 'Lau mal batut, i 'Lau surgunit. Era apoi, Duca Voda,
lar au venit in tra., de adt fost Visternic mare ; i mal pe urma lar l'au
prins Antioh Voda Cantemir, si 'l-ad jacnit i Lau pus si in ma. *i la
Mihal-Voda lar ad venit in tra, de ad trait pina ce au murit de bei nu s'au mal putut curati tra de dinsul! Asiklere timplatu
s'aii i alt Grec, la maziliea luI Antonie Vod Ruset, anume Palalo,ga,
dacoromanica.ro
132
de Tau luat cu pelea, gol, din feredeg si pre acela, de se po"menesee

phnh asth41. Si la Alexandru Vodh Bias lar, ce au phtit Batiste, si
altil! Si la alt1 DoinnI; si in tra Muntensca de chte orl, in ehte-va
rindan s'au timplat Grecilor de au phtit ne-cinste i rentate, si nu
s'ah mal putut curhti aceste don terI de dnii!

.Asa socotesc eu, cu firea mea acsth prsta : chnd a vr Pumne0e6 sh, faca nu fie ruginA de her, si TurcI iu Tarigrad sh nu fie,
si lupil sTt nu mhnitnce oile in lume, atunce }Ate nu vor fi niel Grecl
In Moldova i in tra Muntenscil; niel or fi bolerT, niel or putea
mimea aceste dou ten l curn le manhneh. ra alt lc n'ah remas en
condeml meu sh mal pomenesc ca s pot g'ci. Focul il stingl, apa o
ezescl si o abatI pe alth parte, vintul efind bate te dal in lAtuH in-
ti-'un adhpost si te odibnescl, srele intrlt in nuorl, nptea cu intunerecul trece si se face lar luminh, r la Grec milh, sau omenie, san
dreptate, sau ne-vielesug, niel miele de aceste nu sunt, sau frica MI
Dumnedeu. Numal chnd nu 1-Ate sh fach r6a se arath en blhndete;
rh. Mima si firea, tot cht ar pute, este s fach reutate. CatatI de cetitl la bronograful grecesc, de ve ineredintatl si mal bine, pe ehnd au
fost GreciT puternici, Imprhtia era a lor, ce fAcead pre atunce,
ce
ION NECULCE, Letop. Mold. II, p. 223 & 229.
Acesta (Grigorie Calimab Vodh) luhnd domnia holtelu, fiind inca

donan tatal seu, aice s'ah insurat, viindu'l &mina, de la Tarigrad, fata
lul Alexandru Mavrocordat. i fiind domnul tiner, Grecil, Dracescii
totl i cu alte nmurl a lor, il purtau duph volea lor, i mhncau tra
cum le erh vola ; si boleril Moldovel cu nemich na puteag di, se imparthssch, de rul Greeilor. i inca din domina thittne-s 6A se fcuse
o dajde nouh cu nume de aglutorinth, drh mal usiirh. Erh, in Oilele
lul, se ingreuese cu some mari ; i in dilele acestida gAsind cu resIeare fapth de nebunie pre un Me Cantacuzino, mai t'Ara vina '1-au
thiat capul, si mal gsind pe un boTer mosca], ce 'Alubia tiptil ea sh
gasscg (nnenT de fiste, arnautI, i altI strainT, prindndul si dicncl
ca ar fi cersit, in postal cel mare 'i-au tlat capal. i boTeriI phmintenl, de multa suprare, su fugit la Sultanul Tathresc, i Cu mijlocirile Sultanulul si a Hanului, se mal potolla simetia Grecilor. Si domnind dol anl, s'au mazilit bi au venit, domn Grigorie Alexandru Ubica
Voevod., hix CANTA, Letop. lU, p. 191 & 102.
13478
Grecul e capra rlis.

Semin. BUC. Cl. VI,
GARBOVICEANU, prof.
prin r.
Adica e mandru,
sarac sil, fie. A se ved No. 1584.
trmet6rea legenda e in legaturd cu qicerea de fat.a.
DUMNEDET) SI SPANTU PETRU
In veacul de demult, pe chnd erit lumea bunh, nu cm e acum,
umblau sfintiI pe pmint.
Odat, DumneOeu a luat pe Sf. Petru si s'a dus cu el prin lume,

ca sh-I arhte tot ce este in ea.
Mergnd amindoI pe dritm, jata et inthinesc un Grec. Dumnegeu
a (jis atuncl lui Sf. Petra:
Petre, scbte matele Asta om, sh le spell bine si apol sh i le pul la loe.
dacoromanica.ro
TEST, ORAE, NUDO PROPRIf
133
SI. Petre s'a apncat de a tlat pe Grec si la scos matele, le-a

sp61at bine, si pe dos si pe fat, cuna '1-a jis D-deu, si, cnd al le pue
la loc la trimis Dumneded un somn Greu, a au adormit s ad v enit

cilnil de au mncat matele GreculuI. Cnd s'a pomenit Sf. Petru, si a
vedut a nu sunt matele, s'a dus si a gsit o caprk '1-a scos matele,
le-a spelat, si le-a pus in grec ; apol 1-a cusut la loc.
Dumnedeu care vedea telte astea, indat s'a aretat si a intrebat pe
Sf. Petru ce a acta ; si el a respuus ch. la splat matele precum 'i-a
spus. Dumnedeu la Lis atuncl ca sil dicl omuluI s, se sceole de jos ;
si Sf. Petra a dis : cScael-te, si omul s'a sculat.
Apol Dded i-a spus s-1 Iic'it s'a vorbse, si SI. Petru i-a dis : c Vorbesce om0e, si Grecul a inceput a sbIer, ca si capra: behee, be/ice.
Atund Dumnedeu l'a intrebat : e Ce O facut Petre? i el l-a dis :
* lrtd-ma, Dmne
* .!,
13479
'czatarea.
Grecu'i bl lipicls
Ce ptrunde pan'la Ose!
V. A LEXANDRI, Poes. Pop., p. 90.
Arata ura pre care Grecii an iusuflat' o Romfinilor, pe

cari' storceit ata de reu sub doumiile fanariotilor.
13480
Grec cu limba ngra.

D-na Z. JUVARA, c. Fedesci, j.
Tutova.
Aclic5, tigan.
13481
*A
Un cap aI si Ala sec,

Par'ca ar fi cap de Grec.
T. BALIEL, preot, c. Stefetnescl,
I. Meca.
Se qice celor protf.

*'O
13482
Grec, Grec capu sea-, si tata si mama.

ALFRED JUNTARA, C. Basesei, j.
Fcliciii.

13483
*A
Grec galantotri, Ovreiu prost si Sigan cinstit
nu s pote.
P. BUDITTEANU, C. Bucuresci, j.
Ilfor.
dacoromanica.ro
13 t
Arata firea, ne-darnica a Greculul.

*
13484
A manc5. ca Grecul, cu ochelarl.

G. BANuuscu,
j. Dimbovita.
c. Mama,
Adica
Unif Romfinf cred ca Grecif, maucacioY. dar tot-de-oclata
sgarcitf, mananca la masa cu ochelarI, cad ast fel

se par imbucaturile mai marl, i mananca mat' putin.
13485
*L
A fi mancaclos ca un Grec.
G. BINULESCU, inv. C. Pretrqi-
j. Dimbovifa.
ItI place .... ca Grecului alrnaea.
13486
G. BINULESCU, "inv. C. Moroen),
j. Dimbovita.
Adica IIplace mult, Grecul obicinuind sa puna lamae

in multe bucate.
*
13487
La mas Grecul are lmAe.

G. BANULESCIT, inv. c. Moroeni,
j. Dtmbovif a.
Ca sa manance mal putiu.

Se qice c Grecul da, fie-carui copil, cdte o jumatate
de lamae, cAnd se pune la masa, pentru ca acetia, strepezindu-li-se dintil, sa manance mai putin.
13488
Grecu
aprins ciubucul de la candela
din biseric.
G. BINULESCU, in. c. Moroeni,
j. DImborita.
Arata obraznicia lui pe care o impinge pima, la lips&

de respect pentru cele sfinte,
dacoromanica.ro
TRf, ORAE, NUMB PROPRIf
*A
13489
135
Doue" lucrurI nu s'aii vdut In lume: cal

verde si Grec cu minte.
Tutor a.
*A
Cal verde qi Grec cu minte nu s'a veitut.

P. ISP/RESCU, Rev. 1st. I, p.
455. V. 'FORESCU, c. Folticen,
j. Sudara.
*A
Cal verde $i Grec eu ante cine dracu o

mat vedut.
GAVR. 0m5oR, prof. c. Dobro-
Ve4I ..4rmen,
B 'lar.
vel, j. Vaslutu.
Cal, .57,-6.
Se" poftesc ca Grecir la puscrie.
13490
T. SPERANTA, III, p. 188 & 189.

j. BUZ64.
1. ARBORE,
Se' poftesc ca Grecit la teninig

V. ALEXANDRI, Tcatr., p. 966.
GR. ALEXANDRESCU, rno gistr., j.
Se: inghie ca Great' la teninitd.

V. A. FORESCU, c. Folticen, j.
Suciava.
*A
Se imbie ca Grecit la tentnit.

AVR. CORCEA, paroh, c. Coftelit,
Banat.
Se' intbiazti ca Grecit la pqceirie.

G. I. TOMESCU, inv. e. Turnu-
Severin, j. Meheding
62447
11
dacoromanica.ro
136
Gnd omul nu s pte hotarl s'a intre unde-va.

Arat6. Indoiela la un lucru pe care trebue sal faca.
A Se ved T. SPERANTA, Anecdote, III, p. 188, snva
privit6re la acstit
A
13491
Grecul e vidr spurcat,

Este fiar 'nveninat.
G. DEM. TEODORESCU, Poes. Pop.,
p. 479.
Arata reutatea ruenilor de acstil untie.

A
Grecu'l fiara dusmAns.
13492
V. ALEXANDRE, Poes. Pop., p. 90.

Femme grecque, vin grec, vent grec.
Prov. Franc. XVI-e Side.
A
13493
Grecuri limbA venins.

V. ALEXANDRI, Poes. Pop., p.90.
AclicA, ril de gura, intrigaut.
11 ny eut jamais Grec de malice net.

Prov. Franc.
13494
Gumarlu tu gumarafiga0i, si Greclu tu

grdina csean.1)

p. 157.
Grecul lacom i sgrcit, se folosesce bueuros de bunurile altuia.

1) Mgarul In spinI, i Grecul In grclin strEnl.
dacoromanica.ro
127
TtRi, ORAE, NUME PROPRIT
Greclu -arhund, ariu va mput.l)
13495

Vedl Aromdn.
Cac1 Grecului i place milt usturnful. Acesta lice la

Tsvtd, raXtv
rindul lu de Aromiin : '0 Insizo; 5.pzur, x'
Tcpc.rCatc 1.upECet..2)
13496
Greclu
umpl 'cu ddre, nu 1-apreochie
cas.5)
ANDREf AL BAGAV, Cart. Aleg.,
p. 99.
Poetul latin Oice de asernenea : Timeo Danaos et dona

feren tes.
Li plus &Olean 4) sont en Gresce.

Dit de l' Apostoile, XIII-e Sicle.
GRECA
13497
Ca Grca:
<-dada-n
ear Arman.) 5)
DR. WEIGAND, Zweit. Jahre8.,
1 pice Grcii pentru a lingui pe Aromani.

20 Pentru cel care so!) lauda cu ce '1 convine.
KaE p.ava-p. Etas) 13).iza.)
Prov. Neo-Grec.
GRECESCE
Vedl
Grecul boer de ar fi tot pute a usturoTu.

Romanul boer de ar fi, tot mirse a ca'crzfi de Ore.
Grecul si te umple 1 cu darurl, nu'l apropia unde
Traltre = trakor, vicln.

Ca Grca: si mama mea era Aroman'.
i mama mea era Amman&
dacoromanica.ro
at casa.
138
A vorbi grecesce.
13498
Adica a fi bt.
*
13499
A ed grecesce.
P. DANIILESCU, C.
Craloca, j.
Dolj.
T. ...14AL4EL, ay. C. Stefane881, j.
1 A st jos, cu pick5rele impleticite
i.
genuchii in
afara.
2 A fi bine aqat unde-va. Veq1 No. 3624.

Tkanul cnd vede pe cine-va eOnd cu pickrele incovrigate sub el, qice ca ski ca la cupti(d, intelegnd piin
cunitd, atelier al fierarulu.
13500
A Impuca cu pat de puca grecesc.

M. CAN-TAN, public. j. _Tag.
Acela 1nteles ca la No. 10098.

13501
Mancare grecsc.
A se ved la No. 8770.

13502
Bucate grecesa
GR. PolmvARu, ing. j. Putna.
Ve4i Bucate.

13503
Nodurl grecescI.
P. DANIILESCU, C. Panaghia, j.
Dolj.
S'ande, de multe or!,
lic6trea : inghite noduri,
anume nodurl sea Un copil care susping, un tigan
un dine flii.mAnd, care se nitl la o mas5. incArcatil cu tot

felul de bucate, inghite noclurI sec1. E1 sufer5., In Were.
dacoromanica.ro
139
TkEtf, ORASE, NUME PROPRIf
in li1e1e de grea cumpena, cnd li se ldsase numai

ochil ea sa plingg, o fi inghitit multe noduri bietu Romfin,
ba turcesci, ba ruseseT, pfin'a i grecesei. Cele grecesci
pte c ail fost cele mal grele de Ingbitit i de aceia au

rmas sing,urele de cari mai pomenim.
GRIGORE
GRIVA
*A
13504
E departe Griv a de Iepure.

P. ULESCU, c. Pahilele, j. Mehedinfi.
G. BANULESCU, NV. C.
PietroOla, j. D'embotija.
Cane.
Pe langrt 1ntelesuri date la No. 1531, acsta licere se

intrebuintza eand vrem sil artdm ca unul s'a cam departat de adev6r.
A ajuns Griva epurile.
13505
A VR. CORCEA. paroh, C. Coftelle,
Banat.
10 S'a apropiat timpul ea s d snn't de cele faptuite.

20 S'a apropiat timpul de a implini ce-va.
GROZAVESCT
Ai mosii in Grozvesci ?
13506
G. COBUC, Epoca, febr.1898.
Despre omul care se grozavesce.

Grozg,vesei este un sat inchipuit.
GUDA
*.L
13507
VOY Cap. X, c.
Greda.
Guda.
T. BXLIEL, inv. c. Stefnesci, j.
V4Icea.
Porecla care se da femeilor rutacise.
dacoromanica.ro
140
Este de obste cunoscut& dicerea: un caine de om,

cilnd e vorbri, de un om J:6110,6-os, fara. mila. Cloba,nif
teranii del numele de Guda mai mult cittelelor rele; de

unde, mal in urma, s'a aplicat femeilor r6ut&cf6se.
D-1 Brdasel a audit de la Ion S. Boureanu, din comuna
Panaghia, jud. Dolj, urmtrea poesie poporan4, in care
G-uda este o cittea f6rte dest6pta, care vorbesce cu dobanii si e atfil de irtrt in ct prinde pe vestitul haiduc,
Pulga.
O variant& a acestei poesil, in care catua se numesce

Polea, se glsesce in colectia luf V. Alexandri.
wD
Sraltrt verde sl-o idea.

Costea 'n strtmg& de intra,
Peste ol ca se uta,
Oile i pricepett
Si clobani or spnnea:
Bel vol n'atI priceput

Oile n'atl cunoseut?
Lapte nu e la msurit
Niel lapte la 'nehegitturA

OrT ea lupil ne-a 'nselat
Orf c Fulg,a ne-a furat.
Costea !alios pleea,

Pe-un inhidan eg, se sida,
Odatit chiot cA-ml da.
Si-ml da eltiot haiducesce
si-mI intorcea unguresce,
Rstala padurl rapesee.
i
totl darla aduna
Dara Guda ce-ml facea?

Ea binisor eit-ml venea
Cam din cap apologat,
Veden bine c'a strieat.
CiAtea la ea rn cata
Cu cujba o otinjea
Dar. Goda-1 fspundea:
6Staptine, stgptin al ineu,

A bAtnt un vint cam ru.
A batut vint si cu pibe,
Nol ne-am bagat in dudae,
A batut vint si co burh,
Te-al culcat in brIlaturPi,
Lucra mare nu-ml era,

tillal o melusea,
SA eI pelea chip& ea,
S'o puT in spinarea mea.
Am shijit la tatill ten,

La tatal tatti-ni-teu
dacoromanica.ro
TtEtf, ORAE, 241:13IE PROPRII
141
$i eI nu mi-ad cdutat rdu

si-n mine in'a dat asea
Da, da-mi un fele de lapte
md 'ntepenesc la spate.
5%-apol ete dupd mine
SI 'lead ira oilor,
Poteca haIducilor,
Ca scid sma codrilor.3
Costea dupa ea se lua

indatd. ajungea
La piriul cel maI rece,

Unde-arar voInic o trece.
Aid Guda ce-ml races. ?
Cand de hot odatd da
$1 odatd schildldea.
Costea tare ca-mI striga

Gudo, nu-1 mil nea,
Paul nu-1' a judeca,

CI te mirl c'ar fi pdcat
mera nejudecat3.
GUTA
A poftit lelca Gua la mere acre.
13508
ENfll RiLTEANII, Lunzina, I, p.
Vedl Cap.
86.
VII,
c.

HAIM
13509
Haim /36 iulem platesce.

M. CAN11N, public. j.
VelI a B.
HANAAN
Ve4I Permtntul Fdg,l1duin-
13510
Ca i Ovreii In Hanaan.
VARRON, p. 9.
Se red* in bunaltiti.
dacoromanica.ro
142
HANCU
A Se ved NICOLAE COSTIN, II, p. 7; 16tv NECULCE,
p. 197; N. MUSTE, III, p. 6; AMIRAS, III, p. 100.

*
13511
Vod vra i Hancu ba.

V. ALEXANDRE & L. ROSETTE,
Ms8
V. A LEXANDRI, Teatru,
p. 216. A. GonovET, c. Patticeni. j. Suelava. V. FORESCII, C.
Folticeil.j. Sudara. E. 1. PATRICTU, inv. C. Smulp, j.
*
Troda' va
qi Thincu ba.
GR. ALEXANDRESCU, magistr.,
j. Putna.
E. Tactr, ha). c. Bra-
niscea. j. Covurlufu.
Yodd vr, (lard (dal) Hincu (Hdyczt) ta.

G. DEM. TEODORESCU,
p 68.
Cereet.,
P. ISPIRESCU, Leg., 1,
1872, p. 169. 1-11NTEscu, p. 203.
*A
Yodel 'rye, Ildncu ba.

PETRU DANILLESCU, C. Crafava,
j. Dolj.
E. I. PAnticfu, inV. C.
Smulp, j. Covurluiu.
10 Arata deosebirea de paren, desbinarea Intre clou6

pers6ne.
(ET s vede cA i s'o aprins cAlcAile dtipA fata ispravniculuT, i fijad
. o furat fata, ea mal bine.'
a Yodel vr ffi Ham ba.
20 S Oice cancl unul mai. mare a ajuns s eersed

vointa unnfa maI mic ; and un inferior are mai multa
putere de cat mai marele su.
trErd In al trelle an a domniel luT (Duca-Vodi , s'au redicat OrheeniT
LApusneniT ca tste pre Duca-VodA, pentru urAclunea Grecilor, Tura
ales pentru CupareseT, ostindu-se capitAniile acelor tinuturT
Durac Sdrdarul, i ca altiT. Ad venit cu bete in 1asT, strigind pe
dacoromanica.ro
Tte. ORA$E, NUKE PROPRIf
143
prinda sit 'I on-aire. Fugit'au top' boleriI in tra Hautensca : ra Duca-Voda vdend ca s'au redicat atttta tra asupra 'I. au
GrecI
esit Cu Cad casa luI din curte si au purees in Mos. Era Hancul
ea Rita de al si, ad intrat in curtes domnsca, si prin casele boTeresci,

si prin Virg, i prin dughenile negutitorescl, jacuind i striciind tot ce
au gasit. Duca-Voda, de ()data an trecut peste Dituarea, (land cale acel
adunaturI nebune. Si de acolo (Thud scire la Imperatie, Tau venit porouca de au hat Tatar'', cat'
trebuit, si trimetnd Duca-Voda la
Alexandra Vodft Babas Sardaral de an veuit din tra Muntensca,
unde era fugit cn alti boIeri, i trimetndu'l en TatariT. au lovit pe
bstea Hancescilor la EpurenY,
I-ad batut, i 't-ad risipit. Pradat'au
Tataril tinuturile acele, si pm multI 't-au
robit. tra pre catI 1-att
prins, din capete, pre tott 1-au,spinzurat,
'T-au intepat Duca-Voda
daca s'an tutors peste Dunare. Erna mare era, ca asasI rna s'au facut
acea zarva ; ce de Domn nu s'au putut apropia sal faca vre-un Mu.
Sill pre lauga (TT vinovat1 au perit mull, norod nevinovat, i asa s'ad
potolit acea zarva. ..Numai de pnvesfe afi reams de dunce, ham pomentrea dmenilor, numele Hancescilnr, aim
f byt pinci asta 511.
Nrc. MUSTE, Letop. Mold., 11., p.
7.
gAtunce in domnia a treea, vrut'au Duca-Voda sa platsca slujba
ce '1-all facut Hancul. pre care mal sus 1-am pomeuit in doinnia a
doua, a ad trimes de au ruins pe fecTorul Hanculu1 pe Donia, de

uncle era traitor,
I-ad tatat capul in Tirgn-Frumos, in curtele cele
domneseT, ne-fiind vinovat; ce farit judecata '1-au omorit.,
N. AIUSTE.
Letnp.. Ill, p. 20.
ION NECULCE, Lelo)). II, p. 197 198, dupa ce poveste-
sce acstit Asada a Orheenilor i Lapunenilor, sub comanda Hanculuf i Serdarului Durac, inchele, ca. i Niculae Muste cu urnAt6rele cuvinte : <Nuntai monde Hancescdor ctu rimas Writ pomenirect menflor de (dunce 1)&10
astcyl.s
13512
VodA dice ba, tt lumea dice ba, numai

HAncu Oice da.
T. Tacu,
i7117 .
c.
Braniscea,
Comuluiu.
1 Cand e ne-unire in familie, intre tovarai de negot, etc.

2 Cbld o cArmuirea abusza de puterea sa.
MO de mult, judecata ces maI 'Malta era Divanul Domuesc. Se dice

ca erit un boor, anume Hama, care facea partea din acest divan.
Acel Haim, 01.1 cine spuneit ceva, el diceit ca se pae. Maria Sa
Voda dada sfra in tarA sa se gasscii un Roman, carele sA incredinteze pe boerul Hancu, ca nu tot eea ce se vorbesce pke sit fie ade-
dacoromanica.ro
144
verat ava. Un Romiln din tra de jos merg6nd ca judecate la divanul Domnesc afla de porunca MarieT Sale. In diva acea, ere pranz
la Curte. Rezesul nostru spuse vatafultif de paharnicel, ce 'I era
prietin, ce, el va incredinta pe boerul Hallen s dice o data ca nu se

pede. Vataful iacn cunoscut luI Voda. Maria Sa, porunci sa aduce,
pe rezes. Pe atuncl era obiceitt pe la mesele boerescl de se aducea
cate un glinnet ce seda, in picierre la use, care spunea tot felul de
glume i temasav,urI; boeril if lasa se, se intitula la vorbe cal de mult.
Urmetorul dialog incepu intre rezes i llenen:
Maria Ta si cinstitf boerT Dumnvostre, eg &Uso la r, am
case, aprOpe de Siret.
Se pote.
Lar o di m'ank dus co ogaril la vingt6re de Tepurf.

S pOte.
Eram calare peo epa. alba.

S pOte.
Am stirnit un Tepure.
pide.
L'ain gonit, l'ain tot ,gonit, pene ag ostenit si ogariI si alba.

Se 1:orte.
Mal II soslain; am vrtit se '1 dan una mi biciul, dar am scepat

bicitil i mi l'am mal gasit ; de Oegrabe te.laI o ramita de rechita.
S pote.
Dedurn una cu rechita in alba, care fiind asudate, recluta se prinse
cresen o rechith 'unge, drpte, si nalte pane. la cer.

Se pede.
Lasalu iepurele
cerulul.
S pOte.
me urcafti pe rechita in sus pana Ja tortile
Md apucalii ea mana de tortile ceruliiI si me silla in cer.

Se pOte.
Me preumblaIu in cce, me preumblalu in colo pana ce njunselu

la Dumnedu Sfanttil.
86 pbte.
almuedn sede& la masa si manca, boi' de pesce; me pofti In
mese si mancaI si eu bine, ca tare 'ml mal era Irme, mal ales (lupa
atata tt'ndl i ostenle.
Se pede.
Dup4 ce miincaI si 1980 bine, TinI lnal dina bune de la Dimmedeu
Srantul, si plecalu s m intorc larft'sf pe pernint.

S pote.
Sosil la tortile ceruluI, clind eolo ce se vedl! Alba mea se daduse
(lupa pascut si se depertase de nu mal era niceed, nicI rechite, niel

nimic.
Se pite.
Ce se me fac atuncl? mg' uital in sus, me nitaf in jos, alba ni-
caen l si pace bulle.
Norocul meg, mal la o parte de tortile cerulnI era vr'o c'ate-va

clai de ftm, pentru cail lul Sfentul Ilie si al 'LIT santu Glieorghe.
S pede.
Alergaf la un mestesug. Incepul se fac o funie dintr'o clae de

Facul dar o funle lunge, lunge, de tot, apol incepul se mC cobor.
C'o mana me tineam si Cu una sticeam, si asa in'am coborit jos pe
pemiut.
S pede.
Cand me coborif jos pe sfilntid pamba in locul ande lesasem pP
alba mea pescilnd, scitl ce gesiT ? Gasil o turma mere de of ce le
pAscea un om.
dacoromanica.ro
TRT, ORA5E, NUME PROPRIT
145
S pte.
Scitl d-vbstr, cine era acel om?
Totl meseniT ascultaA cu mare sfii*nie.
Acel om era tatul
SpuT mindunl, asta nu se pte, isbucnesce de odata Ilancu, in
mijlocul risulul sarna de acest rspuns ne-obicinuit al btranulu boer.
13513
E voInicul Hancului.
P. GARBovicEA2w, prof. c. itra-
rapscI, j. ..Ifekedinfi.
*n
Vonicul
Se caca' 'n mijlocul dimpulta.

r. TUTESCU, inv. c. Catanele,
j. Dolj
E vonicu Hanculu
Se caca, 'n mijlocu campulu,
cara In caciula la margine.
j.
T. B.ALEL, preot, c. Stefanesci,
Vonicu
Se caca 'n funda patulu,

'l d eu cadula 'n los
Sa
pae puturos.
j.
T. BALXEL, tus. c. Stefdnescf,

rdlcea.
E voinic
Hancului
Clame In mijlocul campulu.
G.B.IiimEscu, Inc. c. Besdeadu,
j. Dtmbosita.
In batjocura celuf nevoia i laudilros.
Se intrebuintzd de un btriin catre un copil sau un

flac mult mal tinr de cht dinsul; niel odatil de betran chtre btritin, niel odatit catre o femee.
dacoromanica.ro
196
Pick6rea este f6rte intrebuintata in judetele Mehe-
dinti, Valcea, Do1j, etc. lasa poporul nu scie nimic despre acest Hncu.
HANGERLIO
Ca Irna de la Hangeriul.
13514
ZILOT ROMANU, alumna, 1883
B. P. 144Dku,
p. 275.
Etym. Magn., p. 2536.
I oNEscuGioN, Ist. Becar., p. 631.
Ve4I Barnozaki.
Pentru o irna osebit de grea.

cIrna acsta au fost din cele ogebite, ca i zapada naprasnica au
cadut, i viscole deosebite i prim au fost. Pentru aceea Fla remas
de se pomenesce : ierna de la Hangeriul.
ZILOT ROMiNUL.
Hangerliti, fanariot care a domnit in Tra-Itomansca,

de la 1797 la 1799.
* ,n6
13515
Umbl hoinacI ca Hangerii (Hangerlii).

P. DANnuscu, lev. j.
Tdranii au dat numele de Hangerii sat"' Hangerlii,
pradatori de al lul Hangerlit, care a d.omnit in
Tra Roni&nsca, la finele secolvlui al opt-spre4ecelea.

Acest Doran a despniat tra in feluriml de chipuri. Dupa
vdcbait, care ajunsese de ne-suferit, el sc6se peste cinci
miline de lei. In urni fu mazilit 1 muri spinzurat.
Duprt cum, inainte de el, cetele de pasvangii, ale lui
Pasvantoglu pustiisera cumplit Oltenia, tot a. a, i Hangerlii, cari dupa calificativul de hoinac, intelegem
umblatt vagabo41 dup5, prada, jefuird timp de doi ani
Tra-Romiinscd.
pranii Ii pomenesc s,d

Ciind vorbesc de niscafva hoti de n6pte, Ii numesc Hanyeri'l sat Hangerlii.
HARAP
c41 Aral%
Harapii, crede poporul, sunt nisce 6meni mar', rmai

din Jidovi, negri i cat se pote de pociti la fapturd. De
dacoromanica.ro
147
TRf, ORASE, NUbiE PROPRII
alt-fel, cantecele populare deseriti HarapiI destul de amura :

In oran in Bucuresct
Nemerit'a
Poposit'a
D'un Harap
Negru, eudat:
Trupul luT ca butia,

S'a 'ngrijurat Domnia,
OchiT in cap ca talerul
S'a 'ngrijurat vistierul.
D'abT dintisoril
SciI fearille plugulul.
Pictrele ca uleu
Mana 11.11 ca putineTu,
Destele
Mosrele,
Unghiile
Secerile!
De mancare el ce are:
Paine din n6u6 cuptre,
Pul' de bivol malacel
Esa 'n vara d'un vitel,
Manca, nu se pregustit,
Nou butl de vin golek.
aaurea:
Harap sangtac
Cu sole chip& cap,
Pitee& sunt de drac,
Cu barbh de tap,
Cu mustAT de rac,
linde-1 vel pe dinsu,
Nu poda sine risu.
*
13516
A fi Harap.
G. POBORAN,
inst. j. Olt.
A fi negru, nra.
HARCA
*n
13517
A fi Harca.
j.
T.
BAIMEL,preot, e. Dragclfani,
A fi vitz renumit.
Acsta Oicere se intrebuintza mai mult in prtrtile din
dacoromanica.ro
148
prejurul Dragiisanilor. Ea 1s1 are origina in urmtrea

legenda poporana culsa de T. Bahlsel in comuna Stefaneso, din judetul Valcea.
LEGENDA
Pe cmpia ce se intimle la apusul Dragasanilor a fost ci-ca

vremea de demult o bathlie grznica intre Turd i crestinT. Tureil
erau ca frunza si ca rrba si crestinii numai o mana de 6meni.
TurciT au ti:wat ea pe varza pe tott erestinir; n'a mal rmus
picror, Dotir unu singur rnnisese ; pe el 11 cherna Harca. Se pitulase
ast vitz inteo casa, ce se afta in locul acela, incurase Ua pe din
launtru i incepu a da in Turd i a-T dobori la piim6nt, ea pe grn
efind il cosesci. i asa da-T si da-i! TureiT o sfeelisera e. aci o sa le
zach matasen la tofT, i incepura a striga : Aman Harca! Nu ca
epurl, Harca, un! Dar Harca niel habar n'aveh de amanul lor, iT eulch
la pamint de-1 svinth !
Tureir atuncl incepur a navali ea frunza i ea irba la casa unde
era incuTath Harca si o filcura pral din pral!
Harca o toegi spre &hl Sutescilor, eare era mal aprpe, ande
gndea c'o sh, scape de 'furo, dar nu pian scaph, cae! Turca il prinser si-i taira capa.
d'atund a remas vorba : A fi vitez ca Harca !
Crestinia, clespre care se vorbesce In acsta legenda,

sunt Grecii Mavroforf (eteristii) aI lu Ipsilante, pe care
poporul din jurul Dragasanilor ii numesce Porojant
caqutI In lupta de la 1821. In memoria acelor Greci,
futre care eran amestecati i multf panduri de ai lui
Tudor Vladimirescu, s'a ridicat un frumos monument de
catre colonia grecsca din Tra, :prin staruintele Colonelulul Papazoglu. Acest monument este in apropiere
de gara Dragasani. chiar pe campul unde s'a dat
Batalif intru Turd i Eteristi s'at mal dat i In comunele Clina, i ZavidenI din Yalcea, dupa care apof
Mavroforil
retras, in numer de vre-o patru sute,
In monastirea Coziel unde au fost ucisI pana la unul.
HARLAC
*
13518
IsTtril
De la Harlil.
D na Z. JUNTARA, C. Fede8cl, j.
Tutova.
1. BANESCU, prof. j.
Roman.
Pentru omul prost.
orasel in judetul Botosani, a fost resedinta
dacoromanica.ro
TERY, ORAE, NUME PROPRIf
A 49
doinnsca la 1624 sub Radu Mihnea care 'ti-a stramutat

aci scaunul domnief, din causa ca la Iaf arsese palatul
doninesc. In acest ora a i inurit.
Velf BOGDA N, Povefii, pag. 56.
*A
HArla-Boto-Esi.
13519
E. I. PATRICIU, inv. c. Snlifiti,

j. COVUrtilfit.
O -licere In care cine-va s lauda ca p6te (lice, intr'un

singur cuvint, tref orne de odata ; adica, Harlau, Botoani i Iai.
HERTA
13520
Ca In codru Hertei.
V 01 Padare, Vlasie.
Ne a saracit, ne a despuIat de tot ce avenL

Codrul Hertef, In judetul Dorohoi, era, la inceputul
secolulm al nou6-spre qecelea un vestit loca de hott
< M, val ! Ocatele nelstre ! chiconn Hagi-Petichi ne-o calicit ca in
cocine Herfil. D . V. ALEXANDRI.
HOGEA
*A
13521
Hogea Spataru si Gheorghe lutaru.

V. A. FORESCU. C. Millinf, j. Sucfava.
Se respunde celta' care intrba cine vine, vqnd ca
vine cine-va.
S6 qice ca au fost do!. lautarI cu aceste mune, vestitf

In Moldova.
HOLBURA.
*
13522
Ca In satul lui Holburi

IANOV. Cene. Liter. . L. *Al-
Ve4I Cremene.
NEANU, Dict., p. 381.
dacoromanica.ro
130
PROVERBELE 1/03L1NILOR
Arata lipsa de orindmla: loe undo fie-care face ce
vre, fara ca Fa fie oprit de cine-va.
C'est la cour du roi _Maud.

Pro?). Franr.
HONT
*
Hont fArA holde,
13523
Cucuruz ca 'n palm.

j.
T. KLEL. preot, c. Stefanesel,

Veitcea.
Se (lice Satilor, in batjocurd.
Holt prim coruptie pentru Hans (Hant), adicit
mime frte obicinuit la SaI.
HOREZ
13524
*.L
SA te pAzscA Dumneqleil de politica de
la Horez.
T. BALIEL, preot, C. ?tefanescI,
j. "Mew.
S6 qice in tot judetulIcea in potida Comenilor din

tirgul Horezuluf cari, ne-avnd aa marl dipetenii printre
dinii, fac politica cum s6 pricep, i mai mult de direful-nit
HORTA
Horia be la crijmA 'n del!

Domnil fug toti din Ardl.
13525
AL. ODOBESCU, Op., p. 333.
*A
Hora 1)6 la cdrpnei 'n dl!

Ungurii fug din Ardl.
P.
vania.
dacoromanica.ro
ILIE, e. Hatzeg, Transit-
Ord, ORME, NUME PROPRIf
*A
151
Bork b la fageiddli!
Hann fieg fdr'de hinteti.
P. Suctu, inv., Transilvanta.
Ursu Nicalae Horla, nascut pe la anul 1730, la Albac,

din paring lobagi, fu unul din capif revolutiei ardelene
de la 1784. Prins de Ungurf fu ucis in torturI la 1785.
HOTAR
Verri a Fugi, lepure.
in vechime se proceda in modul urin6tor la stabilirea
hotarelor.
La fie-care punct mal insemnat, uncle directia liniel de
hotar se schimba,, se ducea, unul sa mal multi ii.Acif

sail fete tinere, i, dupa ce li se arta semuul de hotar,
Okra, copac saU movila, erail batutl in lege chiar acolo.
Bietul copil nu uita nicI data, ce patise i uncle fusese
batut ; ast-fel ca propietarui moiel Il avea in tot-d-una
de marturie pentru locul unde se pusese semnul de hotar.
Un asemenea obicefu a existat i in alte ten, in deosebl in Franta.
RomaniI ati ast5.41 urmatrele obicelurI i credinte pri-
vit6re la hotar.
Child se face un hotar, satenif ce se afla acolo, se lovesc

Cu
capetele de el, i afurisesc pe acel care ar indrsni

strice.
Hotarul, find blestemat nu e bine sa cultivf ce-va pe

el, nidi. chiar sa cosescI Irba ce ar cresce pe el.
Casa sail alte olate, nu e bine sa le cladesci pe hotar,
c5,cf it va merge rti ; 1I vor muri copiif, vitele, etc ; Tel
av b6le multe in familie, vel saraci i ti se va stinge

ruda.
La hotare se arnuc5, tte scaldaturile i tot felul de
momoinde saU vraje, ce se fac de babe 6menilor bolnavi,
i de aceea nu e bine sa calcI pe hotar.

Camel s fac lcurl de epilepsie, se ingrpa, pe hotar o
pisica ngra, de vie, i se da drumul miul coco negru.
13526
*A
Mte ati un hotar in lume.

G. POBORAN, inst. c. Slatina, j.
Olt.
Adic5, ail o margine, un sfirit:

12
62447
dacoromanica.ro
152
PROVERBELX RUBLINILOR
*L
13527
A pune hotar pe cine-va.

j.
T. Bk.AEL,preot, c. .51efne8cI,
Adic a'l omori lasandul in loe de hotar.
S 1ice mal ales and dol in1 se ert6, pe un botar.

acum te omor.
Acata te pui hotar,

A
13528
A umbla Opte hotare.

j.
T. 131111EL, inV. c. Stefanesci,

Vencen.
A. veni descult fpte hotare.
Adia, a umbl mult.

L
13529
Hai, tata, s'AV art hotarele.

V. ALEXANDRI, Telar., p. (323.
Vino, ta/d,
aret hotarele.
GR. ALEXANDRESCU, magistr. j.
Veg
Plana.
Tatc7.
Acela inteles ea la No. 10848 .1 urm6t6rele.
A HOTARI
13530
A hotarl pre cine-va.

T. Bk1EL, preot, c. Stefitnesel,
j. Veilcea.
opri de a mal' face, i in viitor, cela ce a facut 'Ana

acum, i cum se mal lice, a'l
*.A
13531
HOTIN
Cand tragi clopotele la Hotin s'aude la

Ismail.
TITUS DIINCA, C. Chigmeti, Ba

Vecri Cmrova.
sarabia.
dacoromanica.ro
TtRI, ORASE, NUME peopipf
153
Arata cat de repede i de departe s respandesce o

veste.
Hotinul i Ismailul sunt dou orae din Basarabia,

amlate cel d'intiliu pe ianga Nistru, far al doilea pe marginea Dunarei.
HUME
13532
*L
Tocmal ca pe Hunie e pe aid.

G. I. TOMESCU, ha). C. BrO8Cari,
j. Mehedinti.
Arata' un drum greu.

Hun% e o csta f6rte accid.entata intre comunele Hinova i Broscarl din judetul Mehedinti. Se crede ca pe
aci at recut Hunit cand a navalit in tra.

HURTAT
*
13533
si s' cgmru-
Pinisia Huriatlu
ssc.1)
r. COYAN, prof. c.
Ianina, Epir.
Teranil grecI, cart' singurI IO daft numele de HurIatI,

sunt frte proti. Daca al laudat vre-odata pe unul, se
mandresce in drpta i in stanga de nu'l mal ajungi nici
cu stra.murare la nas.
IACUBA
13534
*.A
De cand Iacuba.
ION A. PATRICHE, C. Smu4I, j.
Cocurhatt.
Adica de demult.
16n A. Patriche, mong de 70 de anl, ne-a dat urmt6rea legenda :

Laud pc Huriat si las."1 si se falscl.
dacoromanica.ro
154
PROVERBELE RO3LINILOR
LF.GEND.X.
/acuba a fost un pa s6 turcese, ce 'si ave, urdia Int asedat6, tu localitatea numitl ast-dI Putenit jiol. TecucIn. Aci ist av el cetatula.
Din :Innata lel se alegertii gelarI '), earI cutreerau satele prin prejur
si fAceau fel de fel de rnthti.
Iacuba a shlgsluit aci ce urda lid pala cilnd vin Muscalil de peste
Pret. El merge ce urdia turcsdi si intimpina pe mescal! pe vales
Jeravatellit, jud. Tutora. Aci TurciI bat de o cam dat pe Mescal!, dar
Cazacit pe la spate
dtshpesc de ajensese shgele, pe vale,
la glesna gonitorelet.
De atuncl a stirpit pe 'rerct de pe aceste locurf, fugincl ciltt
remas ce pasa ce tot.
La Putenii e si astil-dI un mare stilp de stejar, de pe atencl, si
care e al unui general rnsesc ce ar fi murit de cIumtt.
Ce vechime a fi de [Ulula nu s'a putut dovedi. Dar aproximativ
cale 6 rindurI2) de 6ment au trecut.
IALOAIITA
Ve4I Ghergliip,
13535
Cate flori pe Ialomita

La lelita pe altit.
j.
Aclica multe.
T. 13ALAEL. hin C. Stefttnescl,

Vdice.
S qice fetelor i nevestelor celor ce au costume frumse, cusute cu felurite flori.

Acstit 1icere, eu Ore-cari schimbArI, se gitsesce i in
balada popular Rada de la Greci, din colectia
135.la
('Ate flor! pe Ialomita

La Redil pe sainete.
Cilte flor! pe Tilorman
La Radu pe Iatagan...
IA NO5
13536
Talme-balme
De la cumtru Iano.
GR. POtENARU, ing. j. Bitzeg.

') FctorI de role.
2) Generalit.
dacoromanica.ro
Ilf, ORASE, MIME PROPRIf
155
Sracu Iano, cum a murit cu luleaua in

cur!
13537
T. BALXF.L, preot, c. Stefclnesci,
j. Olt.
S lice celuf ce ne pretinde ce-va care e in folosul
sit i In paguba n6strA.

De pildri, cAnd cine-va cere nu pret mare pe un lucru
prost, a-tuna i se rspunde, in .gluma", prin qicerea de

mal sus.
13538
Iano
Pato
Curputel.
T. BAL,EL, imot. C. Stefetnesci,
j. Olt.
Se lice, In gluma, Ungurilor.

Acstri (licere 11 are origina in urnitrea
pularri din judetul Vtdcea.
po-
Care esti, tu, me, aci?

Eti suntem.
Care esti, me?
E sntem, Tomnu') Ianos Patos mirpute12), care sade la Tutescus) mestesugar Covaci. Trimise c6conita scuture cu plapome margine
IA51.
Vecri Es!.
13539
Isk5pte bunk ca tata 'I la 14.

x*** stud. c. Schlopeni,j. RUM.

Domnu.
Fierar.
Dudescu.
dacoromanica.ro
156
PROVERBELE ROM.A.NILOR
IBRIAM
Cloc seleam de la jupAn Ibriam, ci 'I-a

facut caciula salvarl.
13540
P. ISPIRESCU.
L. .XINEANU,
Sepias., p. 360 & 459.
Veg Cdcruia.
13541
*A
Al dat de nod
Ca Iciu la pod.
ST. ST. TUTESOU, (UV. C. Catanele,
j. Do/f.
Nu maI are incatro, i s'a infundat, a buclaiisifo.

IENCEA
13542
*A
A fi Iencea
Sbiencea.
T. BALIE.t. preot, c. Steftlnesci,

j. Veileea.
A fi om frumos i vitz.
Sub nuraele de Iencea Sabiencea circulti in judetul
Valcea urmt6rea baladd poporanti, care se afla in coleo.
tia D-lui Biattel, i din care reproducem aci inceputul.
Sus pe drumul Diulul,
MuluT, Udriulul,
Plimbh-mi-se plimbh :
Iowa
Sabiencea
Cu murgu trhgnd de flit'

Cu mum, 'nfipta 'n brit'.
Si-14a cum se plimbit,
Gred din inima ott,
Si asa ea mi-S1 gram:
Verde frunza bob naut,

Mare prinshre am %cut:
CI ell, mare, oTu saruta
N Tana
Beligritdna,
N ea (16 n'oTu saruta

Capu mi-s'o retezit.
Cate fete 'n Beligrad
dacoromanica.ro
157
Ttlif, ORAQE, NUMB PROPRIf
Pil t6te le-am sitrutat
Numal una 'ml-a sapat

Tot lana
Beligradna
Nepotica d' Imperat

Fat. de Letin bogat.
IEREMIE
Vesti: Irimit.
IERUSA LIM
Veg Rumlim.
Vine plia de la Ierusalim.
13543
G. I.
TomESCU, inv. C. Broscari,
j. Afeheding.
Cand in timpul verei e belksug, creso dupercile de p&dure (minatarcile), s6 qice ca, pleIa, vine de la Ierusalim,
adicii, de la locurile sfinte.
S6 qice, in deob0e, c'and ne merge bine in ori-ce trba.
IFRIM
Vecyi Aghrasna.
IGNAT
Ve41' Forc.
13544
*A
Nu se mai ingrar porcul in sliva de

Ignat.
BALACI MATEESOU, C.
Ve41 Port
Olt.
Fuica, j.
X*" c. Nanesci, j. Baca*.
In risul celor ce vor a face o trbil cand timpul nu
mal ingklue.
In -lina de Ignat (20 Decembrie) se tale porcil earl
s'aii ingriiat in vederea srb5,torilor Crriclunuluf.
S'a faire poissannier la veille de Pdgues.

Prov. Franc.
dacoromanica.ro
158
13545
PRnVERBELE ROMNILOR
*L
'I-a venit Ignatul.

C. TEODORESCU, inv. c. Pitngeset,
j. Vashau.
1i afte'pta Ignatul.
1. BINEscu, prof. j. _Roman.
AdicA m6rtea.
II,NA COSINZEANA
Vecp Cosinztana.
ILIE
Ve gl Cap. I (274 XII, Silintit
Pie, Ion.
*A
Are 1 el omenie
13546
Ca ctua lui lije.

V. SALA, dasc. c. V. Setifte,
cornil. Man., Ungaria.
Nu '1 cun6sce lungul nasuluf.

Cltua lu Ilie a mhncat sla,nina Tecinulm.
13547
*A
Ca cojocul lui Ilie.

TORD. GOLESCU, M88. II, Asem.,
c.
p. 60. GAVR. ONIpR, prof.

Dobrovel, j. Vastuitt.
Care face minuni.
Profetul Ilie cnd s'a suit in cer a lasat cojocul su
luf. Elise&
Exist& o sn6v4 cu patenia lui Sfantu Me, ciar nu am
putut'o aft.
13548
La Ilie 'n peavAlie

Jc'a OreciI 'n cAlcae,
J6ca i mrturisesc
CA nicI mlaiu nu gasesc.
T. BAL4EL, preot, c. Stefanesc
j. Vdlcea.
dacoromanica.ro
URI, ORA5E, NUME PROPRIf
159
1 S 4ice celor ce'I chma lije.

20 Neg,ustorilor saraci earl mi au nimic in pravillie.
*.L
Ilie, lije.
Gaura pustie.
13549
j.
T. BLAEL, preot, C. Steftineed,

Veilcea.
S qice, in glumd, c.-lor ce'l chma lije.

*
Ilie
Sarailie.
13550

*L .
13551
Ilie
Plarie,
sede 'n virfu coului
*i descanta moului.
AVR. CORCEA, parch, c. Cogein,
Banat.
pic copiii, pruncilor en numele lije.

*.n.
13552
Ilie, lije,
D'o afla de la Domnie,

Vine i te lea 'n thlie!
T. 13xiaw preot, c. Steftinesci,
j. Vincea.
Acela
inteles ca la No. 13550.

INGLEZ
Romanul crede ca Inglezul e tare in dinti, i cri se

bate pe sus, in resboin, Cu Francezii cu apii frtii.
*
13553
A se face Inglez.
Vecg Chinez.
Adieu a se face ea nu pricepe.

dacoromanica.ro
160
ION
Ve lY Fina, Vorbd, Van.
Mos Ion scie, el s vie s'a spue.
13554

Volt Alra.

A
13555
Vorbi si nenea Ion

CA este si el om.
Scol. Xorm. Cl. VII, prin. P.
GARBOVICEANU, prof.
Vorbi vi nea Ion

Ca' vi el e om.
Sr. Sr. TUTESCU, htv. c. Cata-
nele, j. Dolj.
A. GOROVEL C.
Folticeni, j. &dam.
zl.
A vorbit vi Ion
Duini horn,
Cd vi el e om.
Dna Z. JUVARA, C. Fedad, j.
Tutoca.
*A
Las 0 vorbsea vi Ion,

Ca ci vi el a om.
TEOD. CHIRILEANU, (ny. c. Bro-
nchi, j. Suctava. G. 13.INULESOU,
'inv. c. Pletrofita, j. Dintbovila.
P DANILLESCU, C. &IMP, j. Dolj.
_AI trantie o cuene Rote.

GR. ALEXANDRESCU, magivir. j.
_Adm.
A vorbit vi nea Ion.

M. CANIAN, public. j. Ia$1.
Ve4I a Vorbi.
dacoromanica.ro
161
TER!, ORASE, NUME PROPRif
10 Spuse i. el o vorba hodoronc-tronc, far& sa se lovsca.
2 Cand 6re-cine s amesteca in vorba altora, far sa

fie intrebat sa bagat in crna. A se ved No. 6489.
Numele Ion fiind unul din cele mal dese la tranf,
e lucru firesc ca 6menif protf sa se nemersca maf mult
cu numele acesta. Stint multi 6menf care vorbesc multe,
sa, le fie gura
le t6ca gura in fier t6ta
i tot ar mal avea ragaz. Astor fel de 6meni li-se
cicale, cleante sat cotofene. Nea Ion nu fa,ce parte din
cta astora. Flecarif intio adunare mal dan gura ; uuul
insa, privesce de departe, scarpinandu-se in cap. Cand
da sa incpa i el vorba, flecarif Il opresc:
Ho, m, nu latra ca catua la luna, ca nu te asculta
nimenf. Atuncl el tace 1 inghite saracul.
Apof cand maf vine vorba despre ceva, el nu p6te sa,
rabde i incepe lar; cel-l-altf Inca nu-1 lasa:
Tac!, m, nu-t! baga i. tu nasul. . .
Ba
m.. set' vorbsed fi nea Ion cif fi el e
oin, if (Lice altul in ris.
.
Srcie und' te dud?
13556
La Domnu Ion su(b) buff.

j.
T. BALASEL, httl. c. $tefcrnesc1,

Veilcea.
Camd vre un om bogat saracesce.

S5.rAcie, ce-aT cu mine ?
Warn avut cu tat'to bine
Si-o sA, m6 am i Cu tine !
fugl la dracu,
Tacl din gura ca'mI sparg capu!
&raft und'te dud
La _annul& Ion su(b)

Poe& Pop.
13557
Mamalig, ml lene,
Cat de rea, da numai mare!
TEODORESOU- CHIRILEANU, inv.,
c. Broccoli, j. Suclava.
Vecb MatordigeY.
Acela inteles ca la No. 8637 uude se vor gasi i alte

varfante.
dacoromanica.ro
162
noI betI cu plrie,

Unu Ion si cu lije.
13558
j.
T. Bk.4EL, At% c. Stefa'nescl,
Cand veqi doi brietl de aceea1: etate i. in acela port.
Nu te prinde, Ifme, ea e nptea mare.
13559
M. OPRESCII,
C.
Balad, j. Te-
leorman.
Vetp AVie.
Pe lingit Intelesul dat la No. 202, Oicerea se mal Intrebuintzd pentru omul Incaptitinat, care face gurA mare
i nu vr sit asculte pe nimenf.

*L
Ion, Ion
Cu capu gol.
13560
T. BliLAEL, preot, c. Ste fanesci,
j. Mew.
Se lice, In gluma, eelui ce '1 chrna, Ion.
Casa, casc, nea Ine.
13561
Romani Glumel, J, p. 24.
Chad uuul trantesce o prostie.

*A
13562
!dale, Ine,
Galaeme.
j.
T. 13/11,AEL, preol, c. Stefrinese,
Acela Inteles ea la No. 13500.

*L
13563
Tot Ion me chIrra.

G. I. TOMESCU, NV. c. Broscarl,
Nu pierd nimica.
j. Mchalinft.
De o fi una, de o fi alta, tot Ion me damd.
dacoromanica.ro
TERY, ORA$E, NUM,: PROPRII
13564
*A
163
Fie popa cine o fi i parcalab cine o vr,

nefca Ion tot logoft.
G. I. TOMESCU, inv. c. Brascarl,
j. .111ehedinti.

2 Celui care 's1 face datoria mi 'I pasa nici de autoritati nici de nimeni altul.
*
13565
Ion, Ion, Ion

Tref coconi din Babilon.
IORD. GOLESCU, M88.
II, p. 7 .
PETRESCU, ing. C. Curtea de-Argel,
j. Argef.
S qice, in bataie de joc, pentru eel ce s potrivesc
la prostie i. la nume (GotEsuu).

.
Este si un joc de copii in care se intrebuintza si
acsta licere.
*L .
Scdla, Mile, de fa' foc.
13566
Bahl, c nu pot.
So:AA, Roe, la mancare.

Underi lingura mai mare ?
AVR. CORCEA, paroh, c. Coftein,
Banat.
Ve()I Lueng. ,1Mucare.

13567
*. ,
A fi nea Ion.
T. BALAEL,preot, c. StefnescI,
j. -Pilaw. P. DANIILESCU, C. Sal-
cuta, j. Dolj.
A fi prost.
*A
13568
Doar nu me chima nea Ion!

AV. ONIOR, prof. c. Dobrovet,
j. Vasiulic.
Nu sunt prost, il pricep bine.
dacoromanica.ro
164
IONA
*L.
Rind, Ma,
Naiba te scos 'n poIan!
13569
j.
T. BALEL,preot, c. Stefitneset,
Veilcea.
lice cAnd te intilnescf cu vre-o fata oil nevsta
S'
frum6s6 i prinll slabicTune de ea.
IONEL
13570
*.6.
lonel, Ionel,
Cur fetere dup el,
Ca gndesc c'I un inel.
Nu 'i mel, nu 'I inel,

Ci '1 mndru de Ionel.
AvEt. CoRcEA, paroh, C. CoftteIu,
Banat.
Le lic, ceI mal mar1, biletilor frumoi..

Se 1nlocuesce i cu alt nume ca: Avramel, Iosumel, etc.
IONITA
*.6.
13571
Pn srele se 'nalt
Ionit abia se 'ncalt;
De la usa pn la pat
Obielele tdte cad.
Sr. STOICESCII, preot, C. Beall-
Veyll a se alti, a se
cinca, j. Ilfor.
lacellia.
A se ved Intelesul de la No. 7208.

*A
13572
Deschide-te, pungulit,
S pltim luI Ionit.
(-1 AVE. ON1OR,
j. Tutova.
Vecli Punpl.
A se ved No. 12601.
dacoromanica.ro
prof. c. Banca,
TEO, ORAE, NUME PROPRIt
165
IORDACHE
V ecii Costache.
Iordache Burt-Verde.
13573
I. GROSSMANN, Dict. Germ.,
p. 227.
Acelea1 intelesuri ea la No. 280(1
IORDA5INI
Cine te-a btut, Iordaim

Tarmambile Cardaim ?
13574
Vecli a Bate.
T. BAL4EL, inv. c. Stefetnesci,

j. Valcen.
A se ved Intelesul la No. 9734.

*
13575
Cine te-a batut, Iordahn, i n'a dat

abitir ?
Vecr a Bate.
j.
BALAsEL, preot, e. Stefdnesci,

IORGOVAN
*
13576
Par'ca ar Iorgovan.
G. I. TOMESCU, 11111. C. BroscatY,
j. Mehedin
Alusinne probabila la vain" lui Traian care trece pin

comuna Broseari, de i. eel btrani povestesc c eel mai
btrAni de cat dinii ar fi vOut pe Iorgovan tragncl o
brazda cu plugul. la care eran injugati nisce bivoli malt
A se ved G. Dem. Teodoreseu, Poes. Pop. loran Iorgovan. p. 415-420.
IOV
lie41 cap. xff, c. by.
dacoromanica.ro
366
IPATE
Popa Ipate
D5 oca pe spate,
face cu mana,
Sa mal dee una.
13577
T. SPERANTfA,
C. /al, j.
Ipate
Care dei oca pe spate,
Si. face cu mana,
Sei
mai aducei una.
J. CREANGA, Poo.. p. 150.

IRIMIE
13578
*A
A nimerit ca Irimia cu oistea 'n gard.

I. TZINTZU, ing. j. Buzat
C.
TEODORESCU, Inc. c. DOgde,j. Vas

GAVR. ONISOR, prof. C.
Ghermanesci, j. Tu tova.
ALFRED JUVARA, C. Popen1, j.
*A
A nimerie o ca Ieremia (Eremie) cu oiqtea

In gard.
GAVR. ONIOR, por: c. Dobro-
vet, j. Vaslutu
13r. I. TOMESCU,
Inc. c. Broscarl, j. Mehedinf1.
Vc41 Ivan.
10
A greit; nu a nemerit' o bine, nu a potrivit' o cum
trebue.
2 S'a pacalit.
Irimia, un om din satul Hogea, comuna D6gele, fiind bet i
mergend spre sat Cu caruta Cu doT cal', nu a lasat pe tovaraqul
sa mine caiT; ci kind e haturile in mha, in loc sa tina drumul a

carnit oigtea tocmal Inteun gard, langa prta terne, i de atuncl a
elnas vorba cu Iri,nia care &I Cu oistea in gard.
dacoromanica.ro
167
'00, ORAE, NUME PROPRIf
IRINA
A
Pe lang c e unta o maI chtn si Irina.
13579
H. D. ENESCU, ha/. C. ZaMOSICR,
j. Dorohoiti.

IROD
V 01. Cap. XII, c. Irod.
ISAC
Ve41 Avrant.
ISAIA
V cdt
Cap. XII, e. Isaia.
ISALNITA
.A
13580
Ca la Isalnita.
G. I. Tomzscu, inv. c. Broscarf ,
j. Meheding.
Comuna in judetul Dolj. AlusIe la munca voinicsca a

locuitorilor ei.
ISLAZ
L
13581
A Invtat carte
Pe departe,
i condeI
Pe la CoveI,
i plaiv as
Pe la Islaz.
ST. TUTESCU, ny.
j. Dolj.
C.
Catando,
A se ved No. 11435.

13
62447
dacoromanica.ro
168
PROVERBELE ROMiNILOR
ISMAIL
VOI Hotin.
ISPAS
13582
Ispas
Lapte gras.
T. &ILA
preot, c SteftinescI,
j. Witcea.
S Oice in glumit celui ce '1 clienni, Isp as.

Ispasul, adici iiva Inlllllrel Domnulul cade vara, calld
e irba mai dulce i plin& de mizga. In acest timp vitele dall laptele cel mai bun i unsuros. De aci trebue
sA, se fi nAscut -1ic6t6rea de inai sus.
ISRAEL
13583
Prm tine peirea ta, o Israel!
Mad unul pate vre-un ne-ajuus, nu din pricina altuia,

ci cbiar din vina lui.
picere luatti. din Biblie.
ISTRATE
13584
Buna siiva. ml Istrate.

Doi boboci de rata, frate.
NMI Istrate, tu eti surd?
Mal trecu unu c'un card.
Bata-te Dumnesief4 naprulu.
pul.
Nitica canepa sliceam
G. BANTumscu, inv. c. .Besdea-
du, j. Dtmbovita.
1 Pentru cel care rspunde alte trantii ; tu if spui una

el rspunde alta.
2 Pentru cel care nu vr sh intelgh; II spill una i
el alta crede.
A se ved la. No. 6035 cele-l-alte variante.
dacoromanica.ro
169
TERI, ORA,E. NUKE PROPRII
'E1t6 ow3px6iaot 'Aivo,
xpolv.5 cicroxptveta.1)
CV)
Prov. Elin.
Ego tibi de aliis loquor. tu respondes de cepis.2)

Prov. Lat.
13585
*,L
A fi nea Istrate.
C. DANIILESCIT, "inv. C. Scundu,
j. Vdicea.
Om Cu care nu te poi bine intelege.

/TIC
Dal In punga lui
13586
G. I. PATRICIU, inv. C. Sinti/tI,

j. Covurtufu.
Adica dal draculuf,

la un lucru.
ciorilor;
ngdejde de
IUDA
Vedi
Cap. XII, c. luda.
IVAN
VedI Fatd, Molt:Pavan.
*A
Dai nas lui Ivan,

Ca se sue pe divan.
13587
GAVR. OND1OR, prof. C. DobroVasluirc.
vq, j.
Da nas lu Ivan,
(i57) el se' sue ye divan.
ANDREI MARINESCU, hIV. C. la-
ncets, j. Argef.
& 2) TO: vorbesc de usturoTu, tu
rspundi de cpl.
dacoromanica.ro
170
PROVERBELE ROMBILOR
Da i nas ha Ivan,
Se sue pe divan.
j.
E. I. PATRICIU, env. c. Sinnlfi,
Daca dai nas ha Ivan,

El se sue (sule) pe divan.
I. CREANG.X., Poo., p. 323; Con,.
Liter., XII, p. 51.
E. I. PATRICM, FM). C. &IWO, j.
T. BILIpL, inv. c. Stefeinesci,
.j.
rdleea. VILCOF, stud. Cra-
iova.
veo xas.
Arata' obrAznicia unui om de nimio, chnd Il bagi in

sma.
c El, el! Dame ! dise apostolu Petru, vedI de ce s'a mal apucat
acum Ivan al Sfintiel-Tale ? Bine a mal dls cine a dis: cdacd dal nas
liii Ivan, el se sude pe divan). I. CREANGA, p. 323.
Origina ejicerei este bulgarsea. Un proverb rusese sun5,

ast-fel : pune un (eran la masa, fl va pune picerele pe maSe.
Cui plus lied quam par est, plus vult quam

Prov. Lat.
Yon introdur l'asino in sala, che poi ti mandera

fuori e della salla e della camera.2)
Prov Tose.
Meti Gallo en mi cillero, hizose mi hijo y mi

heredero.')
Prov. Span.
Acel ea'ruTo. II permifi mal milt de cfit merit, vr mal mult de cat
ii dal voe.
Nu bga mgarul In tind, del pe urrn te va da afar si din tindl
si din odae.
a) Am adus un Frances pe lanul ma de grail, se fcu fiul meil i mmrtenitorul meil.
dacoromanica.ro
TERI, ORAE7 NUKE PROPEL/
171
Who is allowed more liberty. than is remsonable.

will desire more than is allowed.1)
Prot:. Engl.
Nu da obraz lui Ivan
13588
CA se sue pe divan.
LASCAR ROSETTI & V. ALEXANDRI, A/S8. D-ra TINCA *ISMAN,
inv. c. Adam, j. Tntova.
Acela inteles ea la No. 13587 sub forma de povatd.

*
13589
Popa bat 0 Ivan nici gustat.

GAVR. ONISOR, inv. c. Schiopenr,
Vedi B,:t.
j. Fetich'
A. se ved intelesul la No. 8145.

13590
A nimerit'o ca Ivan cu oitea 'n gard.

C. JORDACHESCU, (nv. c.
Ve4I Irimie.
tesci, j. Botopni.
Cris-

*A
13591
Ivan
Al bun de divan.
T. BAL5EL,preot, r. Stefiinesci,
j. Valcea.
Se Olee draculuI de catre 6menif i femeile vrajitorese.

13592
Incepe de la Ivan 0 ajunge la Adam.

D-na Z. JUVARA, c. Falesci,
Tu tova.
Pentru cei ce lungesc vorba, o poveste, incepnd, cum

se lice, de la deseedicare.
1) Acel cirifa 11 dal mal multi libertate de cat se mine, va don i mai
mult de cat i se di.
dacoromanica.ro
J.72
PROVERBELE ROlaNILOR
IVANU5
*A
13593
Ivnus
Cu cununa de paiu.
MARINA B.X.L./EL, C. Stefdnesci,
j. Meca.
Se 1ice, In glunad, celui ce'l chmit IvAnu.
Acstil .;licere se gasesce i in urnAt6rele recitatiuui

de copii:
He Lunae,
Hel Plavae,
MucIu bate
BubIu bate
Cite vacI sint adunate,

mele
tele,
Ragil din pAdure.

Ragea ragea,
TiganiI fugea:
Ou cimpoe
Cu sdramb6e.
C"o fi cofea
Da ce mal era:
Dol pul de cetea
Cum
Cut facea:
P cd. ofranita
linde jca .7ednuq
Cu ~una de paiuf.
Ei Stane din celar
C'ulte popa mAcelar
Cu sAngele 'ntr'un
JIANU
13594
*A
Jianu de peste Jii

Lasi fete cu copii.
TUDORA LIZAROW, C. Bogdaneeci, j. Vdleea.
S6 ijice bilrbatului care se tine de crailicuri.

Acstil 4icere se gasesce in urmtorul cantee poporan:
dacoromanica.ro
TtRI, oamt, NUME PROPRII
173
Colea 'n vale 'n dedetel

Frumos drme un Jienel,
Mil duc malch dupti el.
Ba tu, meek nu te duce,

Ca nu e voInic in cruce,
CA nu e voInic curat,
Niel in cruce botezat
Mi-e Jianu de la Xi
Laecl fete tu copii;
Me fete sunt pe Jilt
Tte aA rmas ca copil.

Hotule de peste Jil
Nu minti fata ch vil!
Ilotule din Mehedintr
'MI luasi fata cu dAmintl !
Hotule din Sliithre
MI-o fAcusl cu burta mare!
13595
A fi Jianu vreme rea.

T. BXL4EL, preot, c. Dingescl,
j. Vdlcea.
SC' Oice unui om voinic i vitz.

Ml copil ea finta lungA,
Fitl destepti s'i nu dorrnitT.
VA pAzitT O. nu v'ajung&
Poterasil iscusiti.
Ce ne peg de 'ntimplare,
Vie cum iT va plAcea,

N'avem noT cApitan Mare
Pe Jianu vreme rea?

S'artrun ck 'n haiducie
Find Iancu cApitan

Nu n'e fricA de urgie,
Niel milcar de Circ-Serdar 1
HaIdeg vie, Iancu vie,
Mal curind sa n'adormini,
Numa 'n luptA sA ne lie,
PoteriT morrnint sA fim!
MeI deliT cu chica lung&
..5i la briA on iatagan,
(Ind trasnesce cade 'n lunch

Si stall fat5. en Satan!
Acstil, poesie, culsa de D-1 Bidiiel, in comuna Lun-
gesci, nu 'Ate fi poporantl. Ea insl se cantii rnult prin
judetul Viilcea, pe o arie haiducsea.
dacoromanica.ro
174
PROVERBELE ROMINMOR
JIDAN
Vedl Croban, 7idov, Ovrei,
Turc.
Syiinta
Jidauu e privit de popor ca o lifta spurcattl, mal ales

In ce privece religiunea. S crede ci Evreii se impartaesc
la Pascele lor, cu s'auge de cretin. Pentru a'l put6 dobandi eI pnud atuncl cte un copil de cretin, i arunca
inteun butoi btitut Cu cuTe de fer eite pe din hiuntru.
Punndu-se butoiul in micare, copilul este stulgerat. Alta
data il 1144)5, sub unghii cu t6puf de fer.
JidaniI sunt f6rte ineltitorl; se i spune cA, evreul
nu miintAncti. 011a nu inlti pe un cretin.
Evreul are un miros greu, fiind-cti nu este botezat.

UniI cretinI chiar aprind tdmhe In urma unta Evreu,
cnd 'i-a venit in casa.
Jidanii, de obiceifi, a pistrui pe obraz. Romanul atribue acsta urmtrei Intimplart
SN6VA
JidaniI, dupb. ce a restignit pe 'sus Hristos i aeesta a murit,

pus la masa ea sA mAnnee, de bucurie La masa aveau un cocos flert
alte bucate. Ce 'I vine un:tia in gilud si dice: cAtund mal invie
Thistos cnd va invia cocosul Asta de pe masA. Cocosul atuncl odata

sA aceda colea in strachina si, chnd a bAtut din aripI s chute, a sA-
rit stropiturI, din strachinA, peste Jidanl. Asa c stropiturile de pe

obrazul lor sunt de pe atund remase, spre semn ca eI au ucis pe fiul
lul Dumnedeu; si le vor avea din nem in nem.
CREDINTE
Racul este bine-ctivintat de Dumeded, pentru et1 el ar fi furat cu'

lul ce JidaniI aveau sl infigA in m'Ana Mntuitorulul, pus pe cruce.
De aci vine ura si abtinerea de rac a Jidanilor, pre cnd crestinilor
le e permis a mnch racl si in post. LAURIAN & MAXIM, I, p. 372.
Pe c.nd umblit Dumnedeil pe pAmint, a ajuns la o crisma. IntrEt

inlfiuntru. JidaniI ascunsese pe o jidanch sub o covata si intrbg pe
Dumnedeu sA ghicescit ce '1 acolo. cIa un porc,
rdicA CQvattl, lese o scrbfA. De atuncl el nu mnncA carne de porc, niel pescele care are slanina ca porcul. $5eziifilre, J, p. 181.
dacoromanica.ro
175
M/f, ORA5E, MIME PROPRIf
*.A
13596
S manancI la Jidan i si dorrnI la Arrnn.
B. P. HADtu, Etym. Magn.,
p. 1701. DEM. BEREA, C. VutcanI. j. Flci. I. BANESCU, prof.

j. Roman.
La jidan sa mandncl, d(i). sa lut dorm'i singur nptea.

A. CosuA, Conr. Liter., XXIII,
p. 151.
La jidan sa inandnd dar ser VU dormi.

*
Sa Me te miel la jidan
nulndncI
la Arm.
P. GiaBovicEmzu, prof. C. &Itesel, j. Arces.
Vedl
Romanul crede ca bucatele jidanului sunt f6rte curat

gatite, dar casa lui reu grijitd i murdara. Are o credinta
opusd, in ce privesce Armnul.
A se ved n Prarila de la Govora. t.Q; 30 cuin s'a schirn-
bat credintele In acstd privinta.

*L1
13597
Jidan
curat nu s pede.
I. TACU, inv. C. Branisee, j.
Covurlulu.
Se dice mal: ales la oras;.
In sprijinul acestei credinte s povestesce urinetrea

anecdota.
Alexandra Caza, inainte de a fi Doma, a fost ispravnic la CovurlaTu.
Er mal ales frte asprn Cu stritinii i inselatorit, dar in deoselif
JidaniY. Odath dadase ordin politieT, ca, orl-ce Jidan se va gasi murdar,
s i se tale p(da de la liarte. Un comisar mal zelos, intilni in pltft
un jidan care cadeli in cateAroria celor coprinsi in ordinul ispravniculul, trase sabia si cu totul ct Erreul se ruga : Mol,lasit haina,mol,
'11 reteza pla de la caftan.
ci glodul aista 'I de la ispravnicul
*
13598
Fferbi un Jidan i ese doi Grecl; fierbl

un Armn i ese trei Jidani.
G. P. SALV11.7, lar. C. Smulti,
j. Co vttrittla
Ve41 Ovrent.
dacoromanica.ro
176
PROvERBFIR ROMINILOR
Adica Jidanul intrece pe Grec i Arrnnul pa Tidan,
cu iretenia.
De eta slug la Jidan

Mai bine la ()I cioban.
13599
ezdt6re, Poes. Pop., T, p. 71.

13600
*n
Jidanu cand catig IntaIu i d foc dughenii.
GAVR. ONISOR, prof. c. Pulescl,
j. Tutoca.
Adica e ne-einstit ca negustor.

*A
Jidanul cu balabusta
Sunt ea lcusta.
13601
Z. ARButic, Basarabia, p. 470.
Pe uncle tree, unde se as:qa e foc i
Jidanul, pAria n'o Inela inteo
13602
nu se
om.
IDEM, Calend. Rom., 1892.

V eqi Uvrtru.
Arata lipsa lor de cinste i de omenie.

13603
*6
Jidanul a vrut sa mrga i el data calare i atunce s'a Infimplat s fie Sambt.
V. A. FORESCU, C. Folvicenf, j.
&tiara.
*A
Jidatuel data a vrut Sd Encalece
a Jost Sambat.
atunci
GAVR. aNISOR, prof c. Gher-
Vcdi Ovreru.
manesd, j. Tutova.
Cind unul increa i el odata si faca ce-va

butesce.
dacoromanica.ro
nu is-
TEO, ORAVC, NUME PROPRIt
13604
177
*P
Jidanul pe ce a fost nu d nimic.

D-na Z. JUVARA, C. Fedeect, j.
Tutora.
Pe trecut, i ce era sei fie, Jidanul nu

cid nimia.
ZANNE, arhit. c. Bolintina-
din vale, j Ilfov.
Jidanul nu chi nizic nic pe trecut, Wei pe

viitor, ce numa pe present.
V. A. FORESCU, C. Folticeiti, j.
Suc1ava.
Cand unul ne vorbesce de ce a avut sa ce va ay() in

viitor, ardtandu-se cd, nu '1 putem da de 61 pe garantie
bunti, ci nu ne multumim cu fitgaclueli i altele asemenea.
*A
Jidanu (e) tot Jidan.
13605
M. CANIAN, public. j. laql.

G. P. SALVIO, 1)1V. C. Smnu1Z, j.
COVIll'itlitc.
Ori-ct s'ar ridica, tot nu se p6te lep&la de apuciiturile lui stramoesci.
Jidanul pltesce.
13606
M. CANIAN, public. j. Taff.

Ve4i
Acela inteles ca la No. 13144 & 13145.

*A
13607
Cunoscl ca Jidanul la pc:ma

A. Cfocom, elev. Sc. Norm. Lug.,
j. Doroholu.
Adicil nu te pricepi de loc.

*
13608
Jidan botezat.
Patna.
dacoromanica.ro
178
PROVERBELE ROMiNI.LOR
Adich, cretin cu apucaturi rele.
JIdanul e dator cu trei slile la tigan.
13609
BERHA KAUFMAN, C. Bifriad, j.
Tutora.
G. P. SALviu, 6W.
Smul, j. Covurluits.
C.
*L
Tot jidavul datoresce eu o
a tigan.
E. L. PATRIeftr, inv. C. &milli,
j. Covurluiv.
Cilnd vrei sa injosesci pe jidan fat& de tigan.

CREDINTA.
Tiganil se trag din FaraonI, carI erati un popor tare. ET robise pe

Jidani, i '1 supusese la tot felul de cazne. Asa se lice ca 'I puneau
sa treere cu pieThrele sticla sfArmatit si amestecath Cu spinl. S'a Intimplat, nu se scie cum, ca OvreiT sa scape din robia tiganilor. Acestia
vroIan ins s 'T maT tin& mAcar trel
JidaniI s'au rugat sA le d drumul, rAmtmend &doll ca acele treT
sA le facil orl-cAnd vor put, chIar si pe limes cea-l-altA. De aci a
remas 4icerea : jidanul e dator trel (lile la ligan, 0 din acestA pricinh
se crede ca jidaniI nu pot vede en oela bunT pe tigant
*
13610
Are cap de Jidan.

$ezcit6rea, I, p. 219. E. J. PATRICIO, inv. c. Smulli,j. Covurluiu.
M. CANIAN, public. j. Iota.
1 Umbla cu inelaciune, dup5, gbeefturi.
20 Spre a lua in ris pe uuul care se crede detept
i in realitate e prost.
*
13611
Par'ca se bat JIdanil In gura lui.

D-na ECAT. ZANNE, C. Fedesci,
j. Totora.
Paecei se bat Jidanii la gura ha.

G. P. SALvit, W. C. Smulli, j.
Covurluin.
Vecri Turc.
Vorbesce repede i cam ne-desluit.
dacoromanica.ro
179
Ttat, ORW, NOME PROPRI1
Jidanul cu barb& roie
13612
Duce pe dracul la pote.

S FL. MARIAN, Poes. Pop., p.
211.
Jidanul cu ngra barbel'

Duce pe dracu la irbd.
BARONZI, p.85.
84.
HINTESCU, p.
Este mai. mult o Octiliturd.

*
13613
Cand or veni Jidanil de la secere.

E. I. PAThicitr, (ny. c. Bursucaul, j. Covurhau.
Mica nid odata.

JIDOV
Vecr Mad, Mesia.
13614
De la Santa Mara-Mare pana la Santa

Maria-Mick dac nu cade brum, se
Imput Jidovii.
S. MANGfuel., in Etym. Magn.,

p. 863.

13615
PitpaduchI! pitpduchI !
Ca la Jidovi pe spinare
Fac paduchii masa mare,
Pitpaduchl! pitpduchi!
S. FL. MARIAN, Ordt.,
I, p.
317.
Ca s arate cat de murdara e acstti natie.

LEGENDX
pice c JidoviT dintru inceput nu erah, ca acuma, plinT de teote

bunathtile, nu se Oh tt averea crestinilor pe mina lor, ci el erah
asa de nemernicT, asa de rufundosl i, shm Tertfql de cuvint prost,
dacoromanica.ro
PROVERB= ROMA.NILOR
1130
asa de incarcatl de paduchl, c niel un crestin, niel un om de omenie

nu era in stare di se apropTe de dinsil cad, cum se apropl, indata
se i'implea de pode)ba de care erau el plinl.
Ochlul-boului vedhil acsta, i voind a feri pre eel-I-RAT ennen1
ca s nu se imple de podeba jidovsca, cum zaria pre vre un jidov
In aproplerea vre unui crestin, indata, Incepeh a strip\ :
Pitpilducla ! pitpaduchT !
Ca la JidovI pe spinare
Fac pduchil mask' mare,
Pitpaduchl! pi tpad ta ch
Adica peiziti-va de paducht, cad Jidovil aunt asa de plinT de dinsii,
incht ca fac mug mare pe spinarea Ion
Jidovil, ca Jidovil, nu putura rAbda strigatele Ochiuld-boulul, macar

ca acestea erad destul de drepte, ci el milniindu-se pre dinsul, pentru
cal face pachichiosl, Il 'tiara pe fuga, voind sa'l prinda, si sal ombre.
Da Dumnedeil nu 1-a lsat pee JidovI ca s 's1 ajunga seopul, ci
el a facia asa ea Oclaul-bouluT acne s se ascundA intr'un loe si acus
sa lsa intealtul, 8A tunble cum va voi pe lan,ga orn, dar nime 84 nul
pbta princla, i thica ar vr sal prinda sa'1 sara in odd. k5i OchiulbouluT, nu numaT atuncea, ci el si acuna, ciind vede pe vre un Jidov,
striga:
Pitpaduchl! pitpaduchl !
Ca la Jidod pe spinare
Fite padnchil mash' mare,

Pitpaduchl ! pitpaduchl !
val Demme, bine ar mal fi c'and, mal ales Ronami1 nostri, s'ar
fer de Jidod ca dracu de tibuile, cad acestTa inteadever, dupd ce'T
desneTe de tot ce au, dup.& ce'l mine la sapa de lemn, trebue s se
'nca-rce de Vito nevoile i s devie mal rt, mal cotrentoF,1, i mal
flamndl de cum ad fost Jidovil la inceput.
*
13616
A fi rupt din Jidovi.

TUDORA LAZIROfU,
meet, j. Vleea.
C.
Bogdd-
Aclic om voInic, corpolent.

Citim in ,51ezetre, III, p. 29:
LEGEND
Jidovil I-au inchis Dumneded latee nisce inuntI marl d nu maT

pot esi de loe, ci el ar prapadl lumen numaT in vr'o don-trel ile,
s mal ptA i. Da la vremea d'apd Antihirs are sal seal d'acolo,
ca el are s prapdsca lumea.
Poporul credo e6, noT. nu ne tragem din Jiclovi. Noi

suntem facuti d'al cloilea, cad jidovil a fost o lege spurcata, i no i suntem lege curata.
dacoromanica.ro
0RA5E, NOME PROPRII
*
13617
18L
A fi Jidov.
j.
T. BALA5.EL.preot, C. $teftinesci.
AceIto; inteles ca la No. 13611

LEGENDX
Jidovil au fost nisce Cmteni grozav de mart. Asa au fost de marl,

in cht paslan clinteun munte
NoI, estia d'acum, suntem ca
nisce musce pe Mug& Jidovi.
Odath o fath de Jidov se dase pe un chinp si acolo gasi nisce
d'aI nostri arh'ml ptimintul. Fata i lua in pla pe to0 : meni,

bol i tbte si se dase en eT la mumh-sa dicAndu-I : C mama, en gash
colea nisce musce, szhrilau phmintul. Limn sa 4ise: cDu-te, mama
pune de ande i-al luat. chcl astia au Rh staphnsca pamintul.
Jidovii se incontrau cu Dumnedeu nu vreau sit se supue lui de
loc. De ata i D-ded a hotrit sa-1 prdh duph lume. i asa a dat
Dumnedeu un potop mare in lame si s'au inecat toti Jidovit. Doar
unul remhsese. El puse un piclor intr'un munte, i altul intealt munte,.
si cu mitinile se apucase de tintele cerului i sta asa, habar n'avea
el de aph. Atunci Dumnedeil, ca sa-1 prapadsch, a trimes multirne
nenumerata de muste i 'I-a umplut tot trupu. Doi vlerml mart i-a trimes
D-deu la talpile pici6relor si a iuceput sal r(a,la carnea. Atunci Jidovul,
de mare mtincarime a dat sh se scarpine unde il nahncau vtermil

muscele i ltap scepeta intre inuni in ape., si dete ortul popeI!
d'atunci a remas de are oinul schdernint in talpa picioralul,
unde au intincat viermi.

D'attnici a remas ca viermil sa mhnhnce trupul omului chnd mre,
si sh '1 mannce si de viu, and e pecatos.
A. se observa asernenarea fteesteI legenda cu legendele

urniet6re din mitologiile antice sau din Biblie i anume : In
Ramayaua lupta ei1or cu Rakshasaif condliV de regele
lor Bavana care ii avea reedinta in insula Lanka (Ceylan).
In rnitologiile eline i latine, lupta peilor cu Titanii.

In Biblie revolta une! parte din ingerI impotriva hit
Dunine0.01 i luptele acestora en ingerii rmni credincIo1.

*
13618
De cand cu Jidovfi.
Conc. Liter., XXI, p. 524.
T. BALAEL, inv. c. $tefeinesci, j.

Veileea.
Adieu in vechime, de cand erau 6menii marl, jidovi.

13619
Jidovul rtacitor.
L. *IINEArru, Diel., p. 447.
dacoromanica.ro
182
Om care mi p6te sth la un loc.

C'est le Juif errant.
Prov. Franc.
JIDOVESC
13620
Cot jidov ese.

Sezat6rea, IV, p. 175.
A se ved intelesul la No. 116b5.

*
13621
Munca jidovsca.
P. ISPIRESCU, Leg., p. 207.
Conv. Liter., XI, p. 524.
PATRICIU & G. P. SALVI,
E. I.
c. Smulp, j. Covarlutu. G. Po
BORA.N, inst. j. Olt.
Adic5. o munc5, mare, grea.

Poporul crede c5, chidirile, cele remaI din vechime,
sunt facute de Jidovi.

A se aseinna en: murs eyelopens, travail d'Hereule,
travail de Titan.
'Din non se puse pe muna, manca jidovsed, se svircolea omul

la drpta si in stangs, nptea o ffcces, di, d i din maul si din pidn, cum se dice, si folos nici cat negru subt unghie.
P. ISPIREscu, Leg., p. 207.
JIJA
Ve41
JIU
Vedi Cap. XI,
Die.
c.
Celia),
JIVU
*
13622
boerule, ca lu(i) Jivu.

G I. TOMESCU, inv. c. Broseari,
j. Afekedinfi.
C5,nd cine-va nu merita% acest titlu.
dacoromanica.ro
ORAEE, NUME PROPR II
183
Se dice c in comuna Bogova, din judetul 31ehedintl, tila un

eran care nu pr6 aveit averi, in ad cei-l-alAT a 'I die& boer. De
aceTa el, are dore& en total acest titlu, da cate un hArded de beuturh,
la Ra ten 1, numal sTi '1 dicii asa. Ce1-1-a10, orT de cate-orl se adunau
mal mulo, nu aveau alta de faca, spre a obtine ce-va de beut, de

cht sal cinstsca en numele de boer si beutura era pe masa.
JUDET
13623
*z1.
A plAti un judet.
T. 13.111.AEL. preot, C. Stefitnettei ,
j. Vdleea.
A fi hicru MI', de bulla calitate, seump.
KRUP
13624
A fi Xrup.
Adica a fi bt.
A csta licere a inceput s fie intrebuintatii, mult Fin
mahalalele Bucu'rescilor, i nu este de cat vechful : a fi
tan, in caro numele vestitulul industrial German lulocuiesee oblectului fabrieatiunel sale care a latit ata de
mult Lima sa prin lume.
LATU.5NNU
13625
Ura L'apunnca
E peire boerse.
V. A LEXANDRI, POC8. Pop., p.

175.
Alexandru Lapunuu, care domni in don rinduri. in

Moldova, fu duman de mrte al boTerilor. El ucise la
ospt, patru-leci i pte de boTen i muri, in cele din
otravit de bolee, la 1568. S lice, insti far5, vre-o
proba holla:10re, ea D6mna sa, Ruxandra, a fost partag,
la ftiptuirea acestui omor.
LAZAR
Ve4I Cap. XII, c. Lazar.
14
62447
dacoromanica.ro
184
PRO VERBELE ROMANILOR
LEAH
vol Afohlovin.
LEA-5CA
13626
*. .
Leaca.
E. I. PATRICIU, inc. c. Stnuill,
j. Covurtalit.
S qice de femeea care nu mal scie niel de post, niel

de biserica, niel de obicefurile cretinesci.
LETIN
13627
*A
A fi Letin.
P. DANIILESCII, C. Cralova, j.
T. RALF:EL, preot, c. SteDolj.
fattescI, j. Tlcea.
Adica om spurcat, LA, lege, fara Dumneqeil..
In popor s crede ca Letinil snnt o natie de 6inenI

cari mi ati pereche, de spurcatl ce sunt; mal spurcatI
ca Ovreil 1.i ca Turcii. T6te natiile ati un Dumneqeu. o

lege. Letinif Ins, nu ail niel* lege, nici Dumneljeu. Letinul nu se lucilina la nimio. El e in stare sa savirascrt
t6te crimele, t6te relele, fan), mila, fara frica, de pcat!
Poporul In cantecele sale vorbesce ast fel despre Letin:
Letinu bogat,
&Wat dilnele spurcat.
MI-e la cruce ne 'nchinat
*i de lege 16pdat,
$i d6 blagg. mi-e bogat,
OvreiA ne botezat!
E apr6pe de mintea omului ea acest Letin nu p6te
fi decat o coruptie din Latin, adica catolic.

V. Alexandii ne spune Insa, lutr'una din poesiile sale
poporaue, ca Bogdan, fiiul luI Alexandru LAimpnu,
cere parinteluI sfi sa se ins6re :
(TaTcA Dmne din Domnie,
Voe da-mi se ma sotie

Ursita ce'rni place mie.
dacoromanica.ro
l'Ea ORASE, NEME PROPRIf
185
Ea uu'I fattl de 'mperat

8i'T ciliar de Litn bogat
8i de lege lep6dat.
Da'T fecuSra ca o stea
Mindra ea o pisrea,
Dulce ea o floricea,
sufletul mei1 o vr!
Aci e vorba de un Litvean, adic. locuitor din Litvania.
E lusa probabil c5, Alexandri a schimbat de la sine

Le/in In Litn, de re-ce pretutindeni poporul pronuntil
Letin.
Frte adese se ande in popor : ce Le/in de om! ce Letina de muere! sinonime Cu: ce cable de om ! ce catea
de muere!
LETINESC
13628
*6,
A se duce In teca letinsca.

T. BALAEL, preot, c. Stefilnescl,
j. Vlcea.
A merge intr'o tril departata.

LICSANDRU
Licsandru inima rea.
13629
GR. JIPEbOU, lieur. Ora?., p.112
1 Pentru un om
10 Aratd i sup6rarea.
LIDR
A se ved proverbul i legendil la No. 10022.
LIFTA
13630
*zs.
A fi lift spurcat.
T
BALEL, preot, C. Slefanescl, j.
'Mea.
dacoromanica.ro
PROVERBELE RoM;iNILOR
1813
(r R. JIPESCU, Opine., p. 82.
Vei,11 Lean, laild
Om fArit lege, fara Dumne(lett.

Om de a1ti religie de cht cea ortodoxa,.
De la numele locuitorilor Litveniel, provinde din fostul
regat al Poloniei, carT aj fost adese orl in lupta cu
dovenI i erati catolicl. A e ved NECULAE COSTIN, Letop.
Apendice, p. 381-383.
Romhnil de alminterea aU dat acest nume i Ungurilor,
earI erail eatolief ea i Litfeni1, i mai In ruma tutulor
pop6relor de orl-ce religie alta de citt cea ortodoxa. Ve(li
In acstil privinta la cuvintul Litfa, exemplul citat.
LITA
13631
Lita Cu frate-sil
IORD. GOLESCII, Mss.
u, p. 41.
Se qice peutru eel ce se potrivesc la naravurf (GoLEscu).
LITN
13632
Litnu
om
V. A LEXANDRI, Poes. Pop., p. 80.
Rutenif intorc complimentul Romfinilor despre carI 4ic:
Egi hiba Vulohu rieriat?')

SI nu '1 vinslI niel la Litn
Litnn 1 ont rielen.
Peles. Pop.
I) Ce i Valahul are credint?
dacoromanica.ro
ORAE, SUME PROPRIf
187
LITFA
13633
Litf.
L. SAINEANU, Diet, p. 473.
Vedi Lift&

I
Mie nu
pasii che am haul.
Du-te dracului cu bani
cu tot, DIP afurisif.
316 due, dar sa scil cite am ail mi 'ntorc cu tbta Agie, ea
se te ridic pe sus..
Ioryn de la Sadagara, p. 1019.
LIVIE
13634
Salta castorie
E frigt.tra de Livie.
A, PANN, II, p. 152.
S. FL.
MARIAN, p. 39.
LOCUSTA-VODA
13635
Licust-Vod.
GR. UliEcHE, Down. Mold., 1,
p. 200.
Poreela ce s'a dat luIkitefan Voda, al VElea, care a

domnit In Moldova de la 1538 pan. la 1540.
(In dilele acestuT Domu, Stefan Iroda, au fost fmete mare si
tra Moldova si la tra Ungursca, crt au venit locuste multe de ad
miincat ttr, reda. i pentru aceea '1-au poreclit i '1-au dis LticiartaVodd. Iar6 mal apol uriindu '1 ttfi curtea i boleriT, s'au vorovit o
sma de boIerl din curten hil, antune Ginescil si ArburesciT, si la asGR.
uncle se odihnla, '1-au omorit in cetatea SuceveL.
ternutul
URECHE.
LOT
Vedi CV. XII, C. Lot.
dacoromanica.ro
188
1.0TRN
13636
*A
A fi Lotren.
T. BALEL, inv. c. Bogdanaci,
j. Mao.
A fi mu volnic, corpolent i vitz care nu scie de fricA.

1.Trin6t6rea poesie poporanA a fost culsA de D-1 135.1Ae1
In comuna Bogdiinesci, din Valcea.

Foitica lasomie
Chntd cuce lining mie.
C'o sa plec la haiducie ;
CA. de milk n'am fost haIduc
Dar la yard lar md duc.
i-o stt strig din virf de (161

Cine ml-e voInic Lotren
Vie si-1 pul capitan
Sa-1 dan arme, sil-I dad. cal.
Vie sd 1 pul ardinbase
Peste patru deeI si sase.

Arambase de voInicI
Peste patru decI si cincl.
Val. skrac de maim mea,
N'am voInicI de sama mea :
Si-ml prte durdulita,
Sd-mi umble umbldtura,
8A-m1 pule milma pe durcla,
SA-ml bage gleonte cu pla,
5i praful ca chiv6ra,
$i sa-mi at, la foc sa-mi d
Sd russcd. pajistea.
Poa. Pop.
I,OTRU
13637
*L
VoInic de Lotru
Cu gatul ca tortu.
JUL. VULC.INESCU, C.
Dolj.
S6 qice la lialmanale.
LUGOJ
Vedi Sasca.
dacoromanica.ro
Pelari, j.
189
TRf, ORA*E, MIME PROPRII
LUPU
13638
Lup te clarn, i lup esti,

Lupii dar ce prigonesci.
C. NEGRUZZI, I, p. 281.
picere satiric5, la adresa lui Lupa Bal, ministrul trebilor din nrtuntru al MoldoveI, la 1841.
A se ved scris6rea lul C. Negruzzi.
MACEDONIA
Sara Macedoniei.
13639
I. NENITESCU, Boni. Tarc., p.

XENOF. CAPSALE, sita. c.
Pirlepe, Macedonia.
29.
Aa numese ce1-1-altI Romani' pe FrtreratI.
MACHEDON
Alexandru.
N1ACI5ENI
Vecr Cleni, Corni.
MAD
13640
*Ei
Tot acolo estl unde e (si) jidovul de la

Mad.
T. ClIF.RECHEAN, inv. c. 6iria, co-
mit. Arad, Ungaria.
1UL. GROF-
OREANU, prof c. Galia, comit.
Arad, Ungaria.
Ciind dupit multa truda te intorci tot de undo al plecat.
Jidanul a plecat la tirg. Pe drum voind O.

aprindb, luleaua, s'a
inters cu spatele spre vint, care 'I bAtea in fata. Iar, dupI ce
dacoromanica.ro
190
aprins luleaua a mers mal departe, adicil in directia in care a fost

cand 15.1 a aprins luleana. i ast-fel eh a ajuns acolo de unde plecase,
adia acasa.
Atht snva cht iqicerea sunt imprumutate de la Unguri.
Oil vagy, a hol Madi jid.

Prov. Ung.
MAGHERU
*.A
13641
De cand cu Magheru.
T. BiLmEL, preot, C. StefnescI,
j. Vcilcca.
Adich de mult timp.

Multi Ornen', bOtrani astadi, at fcut parte din trupele
de voluntari ale generalului Maglieru, cu deosebire din
judetul Yhlcea, unde
melase tabra. IVIulti din el',
aduc aminte cht erh de band acest general, cum

indrepth cu ruana chnd greeart, i cum le comanda:
bete! adica, drepti!
MAG.URELE
13642
*A
Aclio, Mgurele!
T. BAL4EL, com. StefitnescI, j.
T'airea.
SO gice chnd 1i fe' gioa bunh de la vre-o localitate,
sa vre-un lucru 6re-care pe care 1 pier(1.1.
De pila', a rugat pe cine-va sh, 'ti do un lucru, si

faca o trbh, dar, la timp, te-a uitat, n'a indeplinit
duila, atund lie, dtind din cap: adio, Magurele!
MAHOMET
Ve41:
Cap, XII, c. Ma-
homtt.
dacoromanica.ro
Ti:af, ORA1E, HUME PROPRlf
191
MAHALA
13643
A plecat prin mahalale

S umble ca haimanale.
A. PANN, III. p. 5. H NTEscu,
p. 147.
Pentru cei can =Ma fard nicI un rost.

MAIDAN
13644
A afl meidean.
C0ST1N, Letop. Ir, p. 83.
A ar medean.
ENACHE COGILNICEANII, III, p.
227 Lk: 244.
Adica libertttte sat prilej ele a face saU de a spune

re-ce.
(La vor(wele luT Nicola! Voda fiase meldean i vreme a vorbi red
de boTerl.
NIC. COSTIN, p. 83.
gIn tiIele acestul Domn, pr mult medean aveati boTeril ceT marl,
fiind boleril Grad, inspiimntatI din tra roinnsca, i asa, atitt Dom
mil ciit i boleriT Greci, artau o mare dragoste asupra pamtntenilor..
- EN. COGALNICEANU, p. 227.
Arend i ministril MarieT Sale mult medean, fachd ce le erit

volit, ad Maria Sa nu pr scia rindul ca sa ochrinuTsca., Es. CO
GALNICEANU. p. 244.
13645
A ei la meidan (maidan).
CRONICA ANONLIIA. p. 144.Rev.
L. S;AINEANU,
1st. III. p. 202.

Diet., p. 48(3.
A sc6te un lueru la maidan.

GR. JIPESCU, Reur. Ora., r
206.FR. DAME, III, p. 10.
A se da pe fata, a se descoperl, a ei la ivla.

cBoclacart de acestea eia la meldan.
Cr. Anan.
dacoromanica.ro
192
A ajunge la maidan.
13646
GR. JIPESCU, Opine., p. 84.
Adicrt a isbuti.
'Dar ca s'ajungern la maldan ne trelnife mulT ball, multa lame
i snare.,
GR. JIPESCU.
MA MU
13647
M duc In codru MamuluI.

AL. VotiEscu, j. Gorj.
Cand plca vre-o mama unde-va i copilul o intrba

uncle se duce, ea respunde ast-fel.
Codru Mamuluf se did in judetul Valcea, in imediata
apropiere de monastirea de maid en acelas nume.
MANDA
Vckg Sanda, Tanda.
13648
*a
S'a mritat lelea Manda.

GR. ALEXANDRESCU, Inagistr. j.
Plana.
Acela intelPs ca la No. 10255.
MANDRILA
Ve41 No. 30/9.
MANEA
13649
Manea s. trfsc.
To
boera s nuirel, numa Manea sZ treisa.

I. HELiADE, Seris.
Pentru unul care se ingrijesee numaI de sine.

dacoromanica.ro
p. 319.
ERI, OEA, NUME PROPRI
193
Manea, a fost un nebun, protejatul Banuluf Dim. Ghica,

care vecinic avea acsta vorba in gura.
A se ved, pentru mai multe am6nunte, D. OLLXNESCU,
Teatr. Ron. I, p. 64.

Manea.
13650
Porecla ce se da omuluf prost, timp.

MANOLE
*A
13651
Mal' bine s'A caf;11 din picibre de cA't de
pe monstirea lui Manole.
E. I. PATRicfu, inV. C. &ni"

j. COV1Wilatt.
Acsta", jicere se rap6rta' la caderea din slujbA ; adica,
mal bine sa callf dintr'o mica slujba de cat dintfuna

mare.
Monastirea lui Manole este bine mueles cea de la Curtea de Arge.

*
13652
A fi meteru Manole.
j.
T. BAL4EL, ?reo', c. Stefelnesci,

Veilcea.
A fi meter vestit, ca acel care a ridicat biserica de

la Curtea-de-Arge.
13653
Manoli cu sbewele aliara anoghi 'Catoghi.1)
i. COYAN, prof. c. lindazo, Epir.
Pentru ce/ caz./ se lauda cu multe, saa de la care se

a0pta multe, i nimic nu fac.
MANTULESA
Biserica Mitntulsa, cu bramul S-tui VoevolY, s'a zidit,
'1 Manole cu vorbele cldesce ;.i de-asupra (pratntuluT) i de desubt.
dacoromanica.ro
194
PROVERBELE RoMINILOR
in Bucurescif, la 1732, .de cittre juptin Manta precupetul

sotia sa Stanca.
13654
Din gardul Mantuleser.

Albina,
p. 1264. IONNESCU-
("IoN, 1et. Buc., p. 200 & 343.

Timpul, No. 1453.
Veip IMta, Razta.
Adicii de unde nu'f.

In mahalaoa de astiqi cu acest nume ii avea odinira
locuinta vduva luf Manta. Fiind multi eint in partea

loculuf cine trecea, rupea atto un par din gardul MAntulesei ca s se apere de aceste dobitce. M tot rupt
panti cand, la cele din urmd, gardul a fost distrus en
totul, ast-fel cg, trec'torif nu mal aveatt de unde sa iea
en ce sit se apere.
MANU
Vez! Rehr
MARA
13655
Tute le are Mara, feregelu i lips6sce.1)

ILIE GHICU, irrof. c. Periroli,
Epir.
Vecli Zamfirica.
Cand cine-va e lipsit de mijkSee i vr sa, se apuce de

lucrue marf.
MARCU
13656
Te jc ca Marcu Parparel.
GAVR. ONIVR, prof. c. Beda(1,
j. Tutora.
E mal iret de ct tine.

T6te le are Mara, feregea 'I lipsesce.
dacoromanica.ro
195
TARL ORASE, NIIME PROPRU
MARCUTA
*
A fi bun de Mrouta.
13657
Veg Golra.
Adica a fi nebun.
Mrtrcuta este un spital de nebunI, pe Muga satul cu
acela nume din comuna Pantelimon, judetul Ilfov. Alaturea de spital se AA o moniistire ziclit la 1587 de Dan
vel logoft.
MARGINE
Margine.
13658
Cron. Anoniont opta Dalri,
HE, p. 25.
Adicrt sfirit.
Cum va ei lucrul, cum se va ispritvi treba.

.Nu sciti la ce margine va s'Al ls6.2 ('ron. Anon.
13659
A tine (bate) tot marginele.
10 A nu umbl cu inima deschisrt, a cauta sit inele.

23 A se feri, a se cocli.
MARIA
Ve41 Cap.
/, c.
Signia J'aria.
MariEgipteana,
13660
*A
Par'ci ar fi baba Maria lui mo Radu.

P. DASIILESCII, 19W. c. Macla,
j. Dotj.
E urit, sat vorbesce, sil, p6rta urit.

*L
13661
Maria
Care a cacat ieea.

T. EaL,1EL, preot, c. Stefclne8c4
j. Vcilcea.
S lice, in batae de joc, fetelor cal6se i murdare.
dacoromanica.ro
196
PFUIVERBELE
MARGHrOI,X
Tronc, Marghibl!
13662
Ve41 Marica.
MARICA.
Vecli" Copii, flora; NuntcY.
13663
Top Manca lul Nstase i cu Stan al

lui Coman.
P. GARBOVICEANU, prof. C. $e,.-
&Thad, j. Argeq.
Canci dol tineri se dati In clragoste.
Una, dou la Maric,

Mucii- tot la ea II pic.
13664
A. PANN, 11, p. 107.

Vecrt Mac.

A
13665
Chef, Manco!
T. BALAr?EL, preot,c. Stefanesct,
j. Mew.
A
Chef, Marico ! corcove acre.

P. GlRBOVICEANU, prof. C. Plop
tina, j. Mehedinft.
*L
Chef, likrico ! 'n dragavet.

ST Sr. TETTEscu, inc.
c.
Ca-
tan ele, j. Dolj
Chef, Mario ! 'n brebenei.

P. DANULESCU, C. Crairova, j.
Dolj.
7e41 Ancula; Choy/di:a.
dacoromanica.ro
197
'Ea, ORASE, NUME PROPRIf
La vorbe ne-potriyite. Spuse i el yorba hodoronc tronc,

far, s5, se lo vseil, o trinti ea nuca 'n prete.
gNea, Marin are o dr6fe de copii. De abia s'a sculat
de la masa i copilul cel mic cere mancare.
Chef,
Diaria ! Ii respunde neysta luI rica Marin, adica cu alte
cuyinte: ce mancare e asta aeum! asta nu e o yorba!

*
13666
Tronc, Mrico !
LORD. GOLESCU, Mas. II. p. 71.
p. 246. Y.
C. NEGRUZZI, 1.
ALEXANDRI, Teatr., p. 267. 268.

573. Em. POPESCU, inv. C. Cia.
canescl-Mrgineni, j.
AL. VOINICESCU, j. Gori. E.
PATRICTU, bit,.
C. Smulp, j.
Tronc, Manco!
A. PANN, Edit. 1889, p. 159;
III, p. 128.
Tronc, Marnc !
M. LUPESCU, inv. c Brosceni,
j. Sudara.
Hodoronc-tronc, Itlrico!
GR. P0fENARU,
C.
FOCMIii, j.
Putna.
Tronc, Marico, c
dres'o.
G.13Imumscu, hm C. Pletro?ifa.
j. Dimbovita.
Tronc, Manco, mere acre (acri).

P. TSPIRESCU. Ley. I, 1872, p.
165. 11INTESQU, p. 102.
O dete trone.
Em. POPLSCU. inv. c. Cloccinese-
Marginent. j. Ialomira.
Ve41 lasca, a Lovi.
dacoromanica.ro
198
S Iice pentru ceI ce anulc o vorba de uimic, o
vorba pr6sta i mi la vrernea, eI (GoLEseu).
La vorbe ue-potrivite, sais km). .ir, sa erina unul o
Ie rasna spunnd o vorbA greita.
La virsta de dou6 sute opt-ded de anT, tatal meu, vOndu-se
tikcAu tomnatie, se insur en jupinsa Marica, minunata femee, gris&

si &m'Osa dar cam prostanrt, dicnd atlesea nisce vorbe cltisnovate
la care tatal men resiminleht trone, Marte -- C. NE6'RUZZI, 1, p. 246.
A:1,a; aziirouv.
Prov. Elin.
Falces postulabam.
Prov. Lat.
13667
Sic, Manco!
Vegi Hora, Irrinta.
E. I. PATRIC1U, bu/. C. &mal%

j. Corto-MIL
13668
Vino Manco, ei" Manco.
cand ducem pe un altul dupa, placul nostru.

MARILE-NEGRE
13669
A trece Mrile-Negre.
T. BALAEL, preot, c. Stecineset,
j. Valcea.
A se departh spre a nu se mal intrce.

MARIN
13670
Aferim, popa Marn!

6.
LAIJRIAN & MAXIM, Glosar, p.

B. P. EIDtC, Etym. Magit.,
p. 433.
Ca aprobare: frte bine, de ininune.
dacoromanica.ro
199
TERf, ORA.5E, NUMB PROPRII
MARITA
Vecji
MARTIN
Ve4I Cap. I,
Martin.
c.
Stintze
Jc bine, mo Martine,
da miere de albine.
13671
ODOBESCU, III, p. 236.
Ve4i Urs.

13672
Mo Martin.
L. *ANEANCT, Dicl., p. 497.
Nume ce se da ursuluI. A se ved Etym. Magri., p.

1149-1150, origina numeluI de Martin pe care Ro'Minh 11 da urilor.
mARiucA
Ve4I
13673
DA cheile Mriuca.
GAVR. ONIOR, prof. c. Balcibc1-
nesd, j. Tutova.
&liet da-te legat, da-te pe milna cui-va.

MATET
Ve(11 Copil, Cap. I, Sfantu
Hater.
13674
teTu,
I pune'T numele Mate.

IORD. GOLESCU, 3188. II, p. 73.
15
62447
dacoromanica.ro
200
PROVERB= ROMINILOR
Fel de tau
67," Tune numele 11lata.
GR. ALEXANDRF.SCU, magistr.,
j. Patna.
F om dintr'un lemn de tau,

457
botzei Maki.
A. PANN, I, p. 80. HINTEscu,
p. 89.
S Oice In bataie de joc la lucruri pr6ste (Gouscu).

mai ales la omul prost.
13675
D'aoleo, nene Mate,
Re)g--te d'ale fomel
S jupbe nescai teI.

T. BILEL, preot, c. StefetnescI,
j. Venom.
S6 qice In glum& celor

13676
chmii MateL
Matef, Matei,
Tc de ardeiu.
j.
T. BILEL, pivot, c. Stefilnesal,

Vcilcea.
MATALE
Ve4I Cr/Me.
MATRACUCA
13677
De cand e Matracuca.
D-na L. LINDE, c. Berlad, j.
Tut ova.
De pe vremea lu Matraeucei.
M. CAN1AN, public. j. Tag.
dacoromanica.ro
TR, ORASE, NUME pRoprtif
201
Aclicti de demult. de cram(' moif verqt.
Matracuca.
13678
Femee de nimic, pasta sail gura spartil.

MATUSAL
Vecp Cut. XII, c. Mallard.
MEDEAN
Vell llardan.
MEHEDINTN
13679
*.L
Mehedintn cu dou-deci i patru de

msele.
G. T. TOMESCU, inv. c. BroscarY,
j. Mehedinft. T. BILASEL, preot,

c. Stefnescl,
Vecji
Adiat om voInic, cu vlaga.
MEHEDINV
13680
*L.
A fi voInic Mehedinti.
T BALL,s.EL,preot, c. StefclnescI,
Valcca.
Om vitz care nu se terne de nimeni i de nimic.

MEIDAN
V 01 .11attlan.
MELINTE
*
13681
Cu minte
Ca cAtaua lul Melinte.
C. TEODORESCU, bit% C. Pungescl,
j. Vastulu.
dacoromanica.ro
202
PROVERBELE ROMA-NILOR
1ice despre omul ttcut i Oret.

Catua luI Melinte titce'a i se repeqeh de muc pe
ori-cine sd ducet la stApiinul eI. Nave it prieten1 niel pe
S
vecini.
MELONA
Tri mucIlu mighiripsea, -Melona dadeb.

cedal ')
13682
I. COYAN, prof. C. Ianina, Epir.

MERICA
*
13683
A fi de la Merica.
j.
T. 13.ALEL, prcot, c. Steletweet,

17(11cea.
S qiee despre un obfect rar i minunat.

Merica pentru America.
*
13684
A se duce In Merica.
T. 13,114EL, preot, C. Stefetneect,
j. Meat.
Adicd intr.() tra departatil.
MESDRATA
*L\
13685
Srace cucuruz, ca te-am smnat In

Mesdrala i te-am aflat In TripaIa.
VR. CORCEA, paroh, c. Cogeitc,
Banat.
Mesdraia face parte din comuna Vdritdia, comitatul

Timis, in Banat. Teripafa e comuna din comitatul Torontal.
Porumbul se face mult in comitatul Torontal, de unde

') Penult MITI Oteait, Melona (flume de ditea) dtich din ciScIA !
dacoromanica.ro
'Oa ORA$,E, NITHE PROPRIf
203
trebue sa'l cumpere i locuitorif din jurul Vdradief can,

smna i'l lucrza cu sirguintA, dar rarecu ttite
off se bucur5, de o bina recoltd.
MGNET
*A
13686
S'a prostit ca Mgnei zapciu.

ST. ST. TUTESCIT, 111P. C. Cato-
vele, j.
Ve41 Mier, Mihar.
Spun tranif ca a fost un zapcift peste fire de prost,

cu uumele de Mgne'f.
Se intrebuintzii, qicerea cAnd cine-va 1I fese din ale
child un om la inceput pare detept dar In urma

se arata prost.
MIET
*A
13687
S'a prostit ca Miei zapciul.

P. DANIILESCIT, prof. c. Craloco,
j. Do1j.
Ve41 Msrner,
Acela inteles ca la No. 1368G.
MIHAI
*A
13688
Mihai sracu
Care a saracit pe dracu.

C. C. BUNGEVANIL stud. c. Co-
sovq, j. Mehedinfl. ViLCOF, stud.

Cratova, Doti.
10 Pentru omul care s crede c scie multe i nu scie

nimic.
20 (Ind unul se face grozav, farrt si fie.

*A
13689
Mihal, Mihal,
Hot de cal!
T. BAL4EL, preot, C. Steldnesci,
j. Tlcea.
dacoromanica.ro
204
Se 1.i.ce In gluma celuI ce '1 diem& Mihai.
CopiiI obicinuesc a recith urinet6rele versurl :

Hot de cal !
Nptea fura',
Piva jura
C'un cacat In gurrt.
S'a prostit ca Mihai zapciul.
13690
P. G-IRBOVICEANU, prof. C. Clo

j. 411ekedinti.
Vedi.11rna;
A fi MihaL
13691
D-na. Z. JUVARA, C. Falesci, j.

Tutova. M. CANIAINT, public. j.
Iaf1.
in pace.
JITha qi
P. WiRBOVICEANU, prof. C. Clo-
qaul, j. Mehedinfi.
Adica a fi prost.
MIHAT VITEZU
*
13692
Mihaf Vitzu
CAlare pe brzu.
BUDITEANU, j. Ilfov.
BALASEL, pi eot,
c.
T.
Stefanescl, j.
Se Oice celor fuduli i laudaroI peste mesura.

A. se vede B. P. 11Well, Cuvinte din Betrani, II, p. 5 & 6.
13693
A IncAlicat (incAlecat) pe brzu

Ca (un) Mihal Vitzu.
G.. DEM. TEODORESOU, Cercet.,
p. 68.

dacoromanica.ro
TERY, ORAE, NITME PROPRIf
205
Velf in V. ALEXANDRI, Foes. Pop., p. 214. aintecul lui

Mihai Vitzu.
MIRA
*A
13694
A se mira ca Mira.
T. B.XL4EL, preot, c. Stefnesci,
j. Wilma.
S qice celui ce se mini lung de ori-ce lucru.

Mira este un nume ce se da la femei.
MIRANCEA
Mirancea be, Mirancea pltesce.
13695
BARONZI, p. 51
A se ved intelesul la No. 810G.

MIRCEA
*
Mircea, Mira:50,
Pasre olga,
Careia'l lipsesce o cig.
13696
S 4ice, in batae de joc, celor cu numele de Mircea.

MIRCEA-VOD.A.
13697
*A
De cAnd cu Mircea-Vocra.
T. BXLAF,,3EL../.eot, c. Stefeinesci,
Adicit de demult.
j. Valcea.
MITRA
*L
13698
A remas ca Mitra gatit.

G. I. TOMESCU, tinV. c. Broscarl,
j. Mehedinti.
Vecil Su/la.
dacoromanica.ro
208
PROVERBELE ROTANILOR
Aclica in zadar.
Despre Mitra s6 spune c a fost o mirs5, ; i unta,

de la ginere, ne mai venind, de Ore-ce acesta renuntase
a o mal luit in cnsntorie, ea a rmas gatita, in acea
In zadar.
MISIR
13699
*6,
A fi de la Misir.
T. 13XL,EL, preot, c Stefdnesel,
j. -rama.
S6 (lice despre o stofa, frum6s5. i scumpit.
Stofele subtire de in, lucrate in Egipet (Misir) eran
vestite la Romanf.
MOGO$
*
13700
A fi Mogo.
T. BXLAsEli,preot, c. Stefduescl,
j. Vdlcca.
A fi om indrnsnet, cam obraznic in glume; cu caracter

cam sucit.
MOISE
Ve(II cap. Aw, c. Noise.
MOLDOVA
Vecri Crolova.
*
13701
AtAta pagulai In tra MoldoveI.

D-na Z. JUVARA, C. Fedesci,
Tutova.
Ateita re'21 in tera Moldovei.

E. I. PATRICIU, *j'uy. C. Stntl/p,
Ve41 l'agua
j. Covurlulu.
Cnd vreI sii artf o nepnsare.
dacoromanica.ro
207
TER!, ORA5E, NUME PROPRIf
MOLDO VEN
Vc41 Codrin.
13702
Tata rus,
Mama rusk
Numai Ivan
Moldovan.

Tutova.
V. A. FoREscu, C. Folliceni, j. Suctava. GR. POIENARU.
j.
D-na SOFIA NADEJDE,
Kam., p. 34.
Cilnd un strain se da. ca RomiIn de la &genera.

13703
Rusu ursu,
Turcu 'I lupu,
Leahu vulpea,
Iar sdracul
Moldov6nul
Cand e (Me,
Cand e vac.
B. P. HAptC-, BasayabIa. Cit-
Vhit. Betr.
Adicrt tot Moldovnul e prada celor-l-alte

13704
Moldovan, cap de boa.

E. I. PATRICIU, hit
C.
SM117
j. COVUlitalt.
S6 qice celuf care nu se pricepe la nimic.

Ruil se servesc de aceasta licere, cand vor sii, insulte
pe vre-un Moldovn.
13705
Dbmne, mintea Moldovanului cea
de pe urm (Oice Evreu).
D-na Z. JUVARA, C. &dent j.
Tu tova.
E. I. PATRICIU, inv. C.
Sinit/P, j. COV1(71
GR. ALE.
XANDRESCU, niagi8tr., j.
TEODORESCIL hit ). C. D6gele, j.
Vasluiu.
N. GH. IONESCU, C. Ma-
;norm' la, j. Dorohol.
dacoromanica.ro
208
Sd
d Dumne(e21 mintea Holdovanulut
cea de pe urna
Vegt PaprM, Ronsdn.
C. NEGRUZZI. I, p. 251.
Caud uuul vede, pr trli, ca a gre,it intr'o afacere.

'Bine lic CazaciT Leilor : Dupli paguba Leavul
MIRON
COSTIN, 1, p. 266.
E f6rte ca putintA ca dicerea cazacsca s5, fi dat nas-
cere cuvintului moldovenesc.
Il faut se dfier da premier mouvement.

Prov. Franc.
Il Recondo pensiero il migliore.')

Prov. Ital.
La segunda idea suele ser mejor. 2)

Prov. Span.
Die besten Gedanken kozmen allezeit hinterdrein.')

Prov. Germ.
Second Thougts are best.4)

Prov. Enyl.
MOLDOVENESCE
*A
13706
A o lua moldovenesce.
GAvR. ONIR,OR, C. DObrOVil,
ve4i Ralla/yace.
Adicil repede, fan), inconjur, en putere, etc.

.Dach
aa sk o lean eu moldovenesce.
t) Al duilea gand e cel mal bun.

2) A doua idee este cea mal bun.
2) Cele maI bune idel vin tot-d-una pe urma.
4) Ideile de al duilea bula mal bune.
dacoromanica.ro
j.
Tkaf, ORASE, NUME PROPRIt
209
mo5if
Moi1, tirgul bucurescu, care s tine in Mal-Janie, a
fost infiintat de Mate!-Basarab, duprt ball-Ilia de la Obor
(26 Oetombrie 1631) in potriva lui Radu-Vodd. feciorul
lui Alexandra Voclit din Moldo va, spre pomenirea celor
ckluti in acsta
*
13707
A cAuta cofe de Mosi.

E. I. PATRICtU, inv. c. &IWO,
j. Corm'lulu.
Veql Cofir.
In sliva de Mosi se crci lut pe lut,
13708
Dumneslti ride de totl.
'ezatdrea, I, p. 128.

MOTOC
Ve41 PagubiY.
A cere capu lu(l) Motoc.
13709
Adica, pedepsirea, departarea, alungarea din slujbrt, nimicirea, etc. a cul-va.

Vornicul Motoc, unul din boieri1 lui Alexandru Ltipu-
nnu, a fost dat, de acest Donau, pe miina poporulu1

care l'a ucis.
A se ved C. NEGRUZZI, I, p. 137-166, amanunte asupra acestei anecdote istorice.
MUCEA
13710
Jdoc Mucea
Cu CAcAcea
i le cant& Zgremburicea.
T. BALIEL,preot, c. $tefanescf,
j. Va7cea.
dacoromanica.ro
210
PROVERBELE ROMIN/LOR
A se vede intelesurile de la No. 10171.

MUCENICI
Vecp. Cap. I, c. Murenicr.
MUNTN
*
Muntn Cu limba ngr.
13711

E. PA TRICIU, inv. c.
j. Covurlulu.
Tutova.
Omul aspru i care injurd

Pic Moldovenii locuitorilor din Tera-Romanescil.
Aceste calificative putiu prieten6se pe cari locuitorli
din ambele prti ale terii i le arum& cte odata, diferau
In vechimea. Cahn in cronicarii ert, pe acele vremuri,
Moldovenif faceati pe Romni: pligant, iar acetia la rindul
lor le spuneati:
*A
13712
Povestea (vorba) Muntnulul.

I. R OSSETT OS, ing. j. Rornan.
MURE5
13713
Mures, Mures, ap
Cin'te b tot s 'nstrein.
j.
T. EXLAEL, preot, c. Stefelvesef,
Se lice de cei ce sunt siliI s se instreineze, ne-putend
locui pe valea Mureplui din causa asupririlor i necazurilor.
Ve(h legenda la cnvintul Olt.

13714
Nu s spal el cu cAt alp& e In Murs.

I UL. GROMREANIT, dase. c. Gal-
Verg Dirndl?, Prat.
ga, omit. Arad, Un garlo.
dacoromanica.ro
211
Tgat ORME, NUME PROPRII
Adic nu se desvinovalesce de o invinuire ce i se aruncd.
MU. AT
Muat.
13715
A MIEL CANDREA ,
Rev. Nolia,
VII, p. 305.
Pentru omul prostolan.

MUSCAL
*
13716
Muscalu, de 1 '1 cretin,
Dar smna a pagan.
BADEA CIOBANU, C. Datiji0r, j.
Vlara.
Arata ct de mult a avut st1 sufere Romanul in timpul

trecerel armatelor rusescl prin
Badea Clobauu este un tran de opt-qed. de ani trecutf,
din judetul Vlwa.
*
13717
A cacle Muscal pe capul cui-va.

JUL. VULCIINESCU, stud. c. Pe-
j. Dolj.
A ecl Muscal.
T. BALEL, preot, c. Stefitnestt,
j. Valcea.
A ed fiir, a munci, numal pe mrtncare.

Amintire din vremea ocupatiunilor rusescf, chnd sol-
datii stritini eran incartierati pe la locuitori, cari eraii

silitl sii le d tot ce aveati mal bun ca m'Aneare, case, etc.
*
13718
A fi Muscal.
j.
T. BALApL, preot, c. Stefdnesct,
A fi om care milniincit
tine vita din munca altum, fara s d in schimb ce-va.
dacoromanica.ro
212
A dese-ori se ande in popor : ce Illuscal e0 A venit

Illuscal pe capu met7 ! Ce Illuscal o mai fi fi asta in casa
mea.
A se observa e in cel din urma exemplu, cuvintul
Muscal are intelesul de belea, superare.

*De cand Muscalii cu
13719
Adica de demult.
13720
LAURIAN & MAXIM, 1, p. 380 &

761.
A be ca un Muscal.
T. BALMEL,preot, c. Stefilnescl,
j. "Meca.
A b mult, mai ales spirtse.

Boire comme un Polonais.
Prov. Frmic.
A fi (rosu) ca un Muscal.
13721
j.
T. BALXsEL, preot, c. Stefilnescl,

Vdlcea.
Se Oice 6menilor cu perul rou sa roii la fa.

13722
Vin Muscalii.
Se Ojee ctind e irna grea de cade multa zapada.

13723
A fi prpad ca la Muscal.
j.
T. 13XLAsEL, preot, c. Stefanesci,
A fi multime nenumrata.
In popor s6 crede ca. Muscalii sunt aa de multi In

cal tte pop6rele, cele de alt nm, nu fac la numr cat
Muscalii. T6te natiile de s'ar pune pe Muscal nul pot
bate, atat sunt de multi. Clincl face Muscalul cate un
resbel, niel nu aud toti Muscalii, atta de intinsa este impratia lor.
dacoromanica.ro
ORASE, NUME PROPRIf
213
MUSCALESC
*
A da palme (ghiolduri) muscalesci.
13724
T. BALASEL, preot, c. Stefanesel.
j. Valcea.
A (la beitaIe musceth'scci.
CAnd bittl sau lovesci pe cine-va fara mila, i aa de

re'u in cfit crede ea mi mai seapa din manall.
MUSCEL
13725
*A
Usurel
Ca la Muscel!
P. aiRBOVICEANU, prof. c. Lel-
cesci, j. Musccl.
Ciand se j6ca hora numita briuletul, flacaii din hora

comanda din crind In cand: Umrel, ca la Muscel ! Spre
indemn ca sa j6ce uurel, cum j6cil flacail din platea
locului.
NADOL
13726
A fi Nadol.
j.
T. BAL4EL,preot, c. Stefnesci,
A fi om varvar, fiira lege, fara snflet, fara

Un om manfinca carne in posturf, i s6 (lice Nada altul Ii bate nevsta, copiii sail pe un alt semen al s'u,
e Nadol ; altul lovesce anim alele fara mila, e Nadol : altul onicSra un cap de om, i se rlice Nadol.
Ce Nadol de om ! Ce Nadla de femee !> sunt cuvinte
ce se aud kirte des la popor.
Locuitoril din Anatolia sunt vestiti pentru selbaticia
i criOimele lor.
dacoromanica.ro
214
NATE
13727
A se aye bine Cu NaIe.

T. BALAsEL. preot, c. Stefanesci,
j. Vacea.
A trn in mare saracie, a fi dedat cu sara,'cia, a se av

bine cu ea.
Tntr'un mod glumet poporul face din n.e-avere pe n'are,
n /tie.
A fi intrat Naie 'n punga.
13728
T. BILAEL. preot, C. Stefeinesci,
j.lcea.
A. fi punga g61, a fi ora sarae.
13729
Dae e Nale
In copaIe!
P. GiRBOVICEANU, prof. C. Pic-
eldsa, j. Mused.

*A
13730
Nu te ls. Naie, doar al face.

G. F. TOMESCU, "inv. c. Tama-,
Severin, j. .Mehedinp.
Cand cine-va se lama, ca are sa faca cire-ce.

NAN
*
13731
Niel cu Nan, niel cu Bran.

pase nici de Nan, nici de Bran.
A.VR. CORCEA, paroh, C. Cotelic,
Banat.
Adica niel unul, niel altul. Nu): pasa de nimenI. Aran,

nepasarea, ne-atirnarea de altiI.
dacoromanica.ro
Mir, ()RASE, NUME PROPRII
215
Unde a dus mutu lpa si Nanu cArlanu.
13732
ST. ST. TUTESCU, ()W. C. Cata-
nele, j. Doij.
Vesti Mitt, Surd.

.Au diable Vauvert.
Prov. Franc.
*A
A dat Nan
13733
De gavan.
A. PANN, I, p. 168.
MIIIALLESCTJ, inv.
c.
D-na Z.
Bugeni,
Prahova.
G. POBORAN,
0/t. HINTESCU, p. 44.
1 A patit'o cAt de buna', e strinatorat, a dat de unul

ca dinsul.
S'a aturat.J. Prahova.

*A
Are sa mal vie al Nan la gavan.
13734
P. ISPIRESCU, Rev. 1st., I, p. 233.
Aeela inteles ea la No. 6839.
Caut Nan lpa si el clare pe ea.
13735
A. PANN, Edif. 1889, p. 25;

p. 85. HINTEscu, p. 54.
Cata .Yan
qi Nan calare p"
`tepa.
IORD. GOLESGU, Ors& II, p. 23.
Cata Nan ipa i el calare pe clinsa.

165. Rev. 1st. II, p. 144. D-na
Z. MiailmEscu, inv. C. Biqten1, j.

Prahova.
Vecg Lulea, lifagar,
Stan.
1 S'e' qice pentru ce1 fennecati (GoLEscu).

62447
16
dacoromanica.ro
216
PROVERBELE ROMINMOR
2' Acela inteles ca la No. 2082.

3 Pentru cei protI. A. PANN.
SN6VA.
Ci-cA un om care aveh sse ca', vr'nd odatA sAl numere ea sit se
incredinteze dad, nu s'a pIerdat vre-unul, nu's" put gsi socotlA,
del: tot uTt sA numere Ipa pe care sta clere. A trebuit ea un
crator
sebtA din nedumerire.
Il cherche son dne et il est mont dessus.

Prov. Frane.
NASTASE
Vecg .111itrica,
13736
*L
Nic nu'ml pasa

De Nastas,
De Nechita (Nichita)
Nici atata.
I.CREANG.A., Pov., p. 40.
C.
TEODORESCU. NV. c. Lipova.j. Vaslulu. GR. ALEXANDRESCU, j. Putno. E. 1. PATRICU, fin. C. Sititati,
Conn./Wu. X***, c. Mlinesci,
j. Baci.
Nu''1 pasd
.De Kastase.
M. CANIAN, public. Ja-i.
Yell Frica, Neckild,
1 Pentru omul ce nu'I pasa de nimeni i de nimio.
2 Gaud vrem s al-61'am ne-pasarea unui om ne-clib-
zuit in trebile lui.
NASTRATIN-HOGEA.
13737
*A
Negustoria lui Nastratin-Hogea, ce cumpra cate dou ou'd d'o para I vindea
cate nou.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 47.
dacoromanica.ro
TARI, ORASE, NUMB PROPRII
217
S' Oice pentru eel ce -dud maI feftin de cilt cum cumaclicz1 In pagub6 (GoLEscu).
Socotla lui Nastratin-Hogea.
13738
veqi
Acela:3 inteles ca. la No. 12880. Vedf A. PANN, Nastratin-Hogect, p. 6L

DIN TOCDIftA NEinELSX BANT DIND RPIL1 FAR CASA
Nastratin-Hogea adesea, dung, cele ce fce,
Aid se imbogtl, indat i aicl lar sraci:

Ast-fel dar el lar data', srac dup, cum er,
Ne-avnd de eheltull, nicI mcar chicir para,
Se tot socoti in sine cum ar face vr'un mijloc
Prin vre-o nsdrvAnie s d lar peste noroc!
asa vine indat la nevasta sa dichd:
Drag! Tea iti dad in scire ceea-ce am pus de gnd,
Eu dic s vindem casa si s lum ce-va haul*,
De cat &A umblm in vreme flmndiud tot si golanT,
Vai de mine ! ea ii dise, apoT uncle s sedem?
VreI s rmnem pe drumurl i parale s avem?
Ba nu! Hogea ii rspunse, volu opri din loe cevasI
NumaI pe cat s ne facem un ct de mic bordeIas,
Nevasta 'n contra,' se puse, in fel de ehipurl ne-vrnd,
El lar altele h dise si s'o vind tot cernd,
In cele mal de pe urmil el cu a o mngil,
0 induplea prea lesne ea s voIsca i ea
DecT sciind el aci 'n satu-I pe re-care bogat.
Fr s mal zabovscil la dinsul a alergat,
Si so cumpere, 'I propuse. un pret pr usor cernd.
Bogatul vdnd c, cere pe dnsa un pret mic att
Ca s'o lea cu ta voia fu gata numaI de al;

Si de si lui intr'attita lefting i s'a prut
Dar tot dori s'l mal lese din pret ce-a cenit.
Hogea iT maI scd pretul, capete nu Il inea.

C ori pe ct s o vind, luT tot bine lt venla,
ctre bogatul ise: las p'acest pret, dar iti spulu,
CA in peretele easel volu s bat si et' un culu,
Care cuIu de tot-d-una s se numsc al men',
S'alt de el s nu s'ating de cilt numal singur ed.

C'un cuvint, numai pe dnsnl
stpn si eft s
incolo sal n'am vole s m ating.de nimic.
Bogatul vdnd c casa chilipir o cumpra,
Nu se gamin mal departe, de si 'ntilIu se al-Ara,
Dar vdnd c. Hogea nu vrea s'o vind in alt-fel,
pise 'n sine ceo s fie s alij un culu si el!

lsndrise in voia T indat o cumpr
Cu contract, cu intrire i baniT IT numr

Btu i Hogea 'n perete lin cuTu cum s'a invoit,
Ca si in zapis, culul lui Nastratin s'a numit,
dacoromanica.ro
218
Mutndu-se dar in casa bogatul cumprator,

Ca sa pastreze i culul Hogea rmase dator:
Asa Hogea inteo npte &and totl dormia s'a sculat
Si. la casa cea vinduta indata a alergat,
deschid mal curind
Strigand i btand in aya:
bogatul din launtru, bine este? intreband.
Hogea, ea stint, Ii rspunse. Dar ce vreI? l'a intrebat,
Volu
vd cuiul, rspituse, de rap intrebuintat,
Se scull 'n grabit deschise, Hogea se ulta' dicnd,
Te vdul ast' npte in visu'ml ce-va de cult). atirnand,
Dar -116 culcatl nu e nimica cum vd, visul m'a 'nselat,
Ci pzitl ca nu-veodata s ls adevrat.
Alta data Yaras1 Hogea la mied de npte
Incept' s bat. 'n us cand se afia toti dorrnind.
Cumpratorul de cask cine este a 'ntrebat,
Ed sunt
Nastratin-Hogea catre (Maud a strigat.
Dar ce vreI, l'a intrebat lr, rspunse el: vola s'ml puln
Chiulaful ce it port diva acile 'nteal met' culu.
Ca in bordel'ul ineti nu e nicl un cala ande si. bat,
Si nu volu
vd chiulaful a sta pe jos aruncat.
Campratorul de casa ii dise: apoY ce fel.
Tot asa o sa-ml viI nptea? vedl bine, rspunse el;
'avern conditia asta? s fia stapan pe al mea?
sa vid 4iva i nptea i chard voiu voi
Care va sa 4ie,? dar curnpratorul a lis;
dobandit eri belue ca tine cu forme 'nscris!
Niel o belea dise Hogea: ce te supr un
c vid cate dat ce-va pe dinsul sa puTri?
Alta data veni Hogea, o fringhie 'n manI avnd,
'ncepu de culu s'o lege atre al easel dicnd:
AdI nevasta spala rufe si vid fringhia s'o 'ntind
Din cuTul area de aicea si de bordeiu sa o prind.
val de no/1 incepuril al easel a se vaita ;
Ce pcate ne gonirk s cumpram casa ta !
ne ametesci ca culul ce'l socotm bag,atel:
Si acuma n'avem pace necajindu-ne ea el:
Intr'o ii lr veni Hogea, in man, ca un bojoc:
Si'l atilrna 'n cult' dicnd c 'n bordeiu-sl n'a.re loc.
Ast-fel Hogea tot-d-una ca una s'alta viind
p cal ce'l viuda casa tot-d-una necjind,
Ne-avnd alt ce mal face fiind nevoitl ast-fel,
Inteo qi de suprare dise: frate! catre el
Drinl banil pe jumtate din ceea
numraf,
*Pp lea inapol casa ci. nu mal am de tine trai.
olu fi cit in vIta de ce insu'rnI o Meal
Ca m'al omorit cu dile cu pustiul Veit de culu.
Nastratin stiea pr bine inca de cand viudea
Ca bogatul cu paguba inapoT o s 'l-o d,
Dar tot face ce-va nazurI tiindu-se cam semet,
picnd ed cheltuiia baniT (ca
maI scada din pret)..
Cumpratorul li dise, da-ml dar numaY pe un sfert:
incolo a trela parte err tot sufietul
Tut.
E! asa tot se cam pte, IT rgspunse Nastratin,
Ca volu gasi mi se pare WO numr atat putin.
asa cumpratorul cera eu paguba sa
S scape de suprare i casele a'l lash:
dacoromanica.ro
Oaf, ORA$.E, NOME PROPRIi
219
De cat s st s niai umble in dandanale, judechtT,

Dupit rua sa tocmll: sciind ca' n'are dreptall
Iar Nastratin se alese i cu casa si cu banl
avnd s5, se pl'ang c sunt s'firacT i golant
A. PANN, Nastratin, p. 60.
Trompuz a zo compodi an amonenn

Per ar buoh no zo lcuet choas perneinn.1)
Prov. Breton,
()data a sburat o rat fripa luI Nastra-
13739
tin-Hogea.
GAVR. ONI5OR, prof. C. Dobro-
j. Vashau.
Veg Gtzscd.
cela inteles ca la No. 1883.
NATAFLTA
13740
*A
PicA para rnlIt

In gura lui NAtflt.
G. T. TomEscu, inv. c. Broscari,
j. Mehedinti.
A. GoltovEf, j.
Suciava. G. P. SALvr, inv. c.
&nap, j. Covurtniu.
WO'
ParaOm
stngitcfu,
lenevos, murdar i. prostut; care nu.'I
cauttti interes ele ci atptil, ca binele Sn: vind de-agata.
A se ved origina la No. 981.
Lenesul pune mana In strachinet dar cu anevoie
o duce la gurd.
Prov. Solont. 26. 15.
NATAFLETE
13741
Ntflete.
ANT,. CORCEA, paroh, C. Costeiu,
Banat.
1) Calculase prqul untuluI inainte de a fi cumprat vaca.
dacoromanica.ro
220
PRCIVERBELE ROMINILOR
Un om greoiu i nep's;Itor in micarile sale.
NATANAII.
Ve41 Cap XII,
c.
Filip.
NATE
13742
*6.
Nate, tu unde te ultI acolo dai; pl dar.

T. POPES017, fnv. c. Dobreni, j.
Nov.
Pentru cel prost i
NAVE
*
13743
A fi de alfa natIe.
j.
T. BILIEL, preot, c. Steeinesci,
Despre cel care, in fa,pte i In vorbe este ca total

deosebit de noi. De pila, despre cel care raiinfinc carne
In posturi.
13744
A fi de natIe spurcata.
j.
T. BIL4E,L, preot, c. Steilnesei,

Vleea.
A fi om feutacios, en moravurf rele.
A fi natIa luI DumneOeti.
13745
T. BALIEL, preot, c. Stefeinesci,

j. Veilcea.
A fi ora bldnd, bun.

*
13746
A fi natIa dracului.
G. POBORAN, inst. j.

dacoromanica.ro
TERL ORASE, MIME PROPRIt
*A
13747
221
A fi natie blagoslovit (Duna).

Acelas inteles ca la No. 13745.

*
A fi natie rea.
13748
j.
T. Rir.,XEL, preot, c. Stefeinesci,

NEAC.5A.
*
.13749
Ori colo, ori colea tot Neac me chm'a.

J. VULCANESCIT, stud. c. Pelesci,
j. Dolj.
Pentru cel care u pierde nimic din val6rea sat din

cinstea Jul, ori in c e positie s'ar
13750
Dup ce e urn& o mai chm i Neaca.

P. GARBOVICEANU,prOf. C.
j. Mehedintl. G. I. ToMESCU, inv. C. Broseari, j. Mehe-
ding
Celei ce, dupa ce e uritii din fire, mal are si purtare rea.
A se mat' ved intelesul de la No. 6229.
NEAC*U
*
13751
Dup ce e urit 11 chm'a i Neacu.

T. BAJAEL, preot, c. StefnescI,
j. Vdleea.

NECHITA.
Vecy
dacoromanica.ro
Fria, Nastase.
222
PROVERBELE ROELINILOR
13752
Niel n'am frica

De furnica,
De Nechita (Nichita)
Niel atat
218.
MMAILESCIT. 6ezetre, I, p.
E. 1. PATRICM inv. C.
Swap, j. Cornybuilt.
NECOPOEA
13753
A se ved Necopoea.
j.
E.AL.AEL, preot, c. Siefcinesci,

TWIcca.
S6' dice celul ce cle r6ii jos, adica ast-fel ca i se

vede cela ce nu ar trebui sa se vada.
NECULAE
V ec11 Sfiintu Neculae.
NEDEEA
vecii Ca,. XII, C. Nedeea.
NEDELCA
V op Cap. XII, c. Nedeea.
AGA
13754
Dup ce e ngra o (mai) chma
Nga.
A. PANN, I, p. 4. BARONZI,
p. 56. HINTEsCU, p. 120. I.
MARINEscu, inv. c. Bradu-de-jos,
j. Argef. M. STANCEANU, inv. C.

Fina, j. lifeheding.
Vcl Neac,rd.
A se vede' intelesul de la No. 5609.

dacoromanica.ro
ORAEE, NUME PROPRif
223
Ngl
Suie-te 'n telga.
13755
HINTEscu, p 120.
Su); N6gcl,
In telgei?
lo m'oiu sui
Dar un, pielor tot l'o'iu
I. GROFVREANU, prof. c. Galsa,
comit. Arad, Ungarla.
Pentru cel Ind-er'etnic care nu se lasa a fi poviituit

.L
13756
Asta'i Nga care o albit pe dracu.

M. STNcEmszu, inv. c. _Pinta, j.
Mehedinfl.
Vedi Aregru.
Pentru femeile cele vele.

13757
A fi ca Nga-Rea care s'a Innecat pe

ap In sus.
G. BANuLEscu, inv. c. Besdeadu,
j. Dtmbovija.
10 Pentru o femme sati un om, care e nevola care

la ori-ce trbil 1ncepe, nu are destoinicie i tocmat ciind
e apr6pe sa isprivsca face o gTeald, sa dintr'un lucru
de nimic strica tot ce filcuse.
20 Pentru omul lipsit de noroc.
N4,ga-Rea, a un pleonasm de 6re-ce ngra aratii in
tot-d6-una o fiintrt reutAcI6s6..
13758
A fugi ca de Nga-Rea.
P. GIRBOVicEANu, prof. c. ;Svaicl,
Arges.
Ca de o mulere rea, ca de dracul.

dacoromanica.ro
224
*
13759
Nga-rua.
MAXIM, II, p. 336.
LAURIAN
GR. JIPESCU, Opine., p. 83; Re111'.
Ora., p.188. A. CANDREA, 1-br.

Bona, p. 304. GA V. ONWR, prof.
e. Dobrovet, j. Vaslulu. G. PcBORAN, inSt. j. 0/t.
T. BALAEL, preot, C. Stefanesci, j.Vdleea.
Un om superator, care se tine scam de fine i

da pace cu nimicurile luf, fiind (lupa t6te i inderatnie.
Sade ea Neaga-Rua (nagaraua) pe eapul inen.
G. POBORAX.
A se' tine ca Neaga-Rua de cine-va. T. 132iLARL.

.Ce socotiti. boerI duinnv6stra, s facem en Tugnlea asta. El ne
a seapat de Nega-rena ala de smeMca, i de al set.
P. ISPIRE,CU,
p. 327.
Neaga, ,.Vga-Reoa
Sparge malialaoa.
A. PANN, Edit. 1889, p. 1119
II, p. 96.
Nga dracului.
13760
P. DANDLESCU, j. DoU.
Ve4I Guara'.
Adica femee rea.
Pare ca babelor le e data mal mult acesta porecla :
baba nga indracitcl... De aci a trecut i la barbati. MOE,4
Ngu e betranul urit i prost.

Se mal ande i Ngrd in loc de i\rga. Se seie ea co16rea negra apartine in deosebi spiritelor rele. Mama padure e imbracata in negru. Samodioa are numai dintil
albf, in colo t6te pelea if e negra.
*.L
N'o lua ca Nga.
13761
E. I. PATRICIU, tilV. C. Sumir,
j. Covurltau.
Nu fi Nga.
GAVR. ONIVR, prof. C. Zorleni.
j. Tutova.
dacoromanica.ro
225
TERI, OR.W, NUMB PROPRIf
Nu fi rdu, mi fi al dracului.
A fi Nga.
13762
dracul.
e ARVDITE.
13763
Bree ! aistal Xya!
popa belea.
V. ALEXANDRI.
Este gol N6g.

HINTESCU, p. 120.
A fi ca i dracul.
1. EGRU-VODA
13764
De cand cu Negru-Vod.
j.
T. BALMEL. preot, C. Stefanesci,

Villcea.
Adica vechfu, de mult; de o virst11 inaintata.

13765
De la Negru-Vod.
Despre un hiera statornic din vechime, despre un
uz vechIu.
*
13766
A spune de la Negru-Vod incce.

P. GlRBovicEA.Nu,prof. c. Hdrsa,
j. _Prahova.
CAnd unul povestesce 6re-ce incepAnd pr de sus.
NGU
13767
S'a rnniat Ngu pe sat

trei dile n'a mancat.
G. BkNuLEscu, inv. C. Bescleadu,
j. Dirnbovila.
dacoromanica.ro
296
S'a 2n4niat Negu pe sat.

A. POPESCU,
Dintbovita.
C.
Pieirqqa, j.
Veql Veza.

13768
*A
AI priceput si tu cat a priceput cIomagu

lui Mos Islegu.
P. GianovicEANc. p of.
frtni. j. Mehedinti
C.
Clo-
Adica mi al priceput nimic.

13769
Asta 'I Islgu

Cu tolagu.
P. GARI3OVICEA1U.
j.
prof. c. He-
NOV.
Ciind lovesee cine-va pe un altnl.

Se ande i In urmetorul joc de copii:
Un copil tine m'Ana m6le. Un altul 1'1 aplica de unina,
o mictt incet de vre-o dou orl, apoI a trela 6r6, o sgudule tare i lovesce Cu ea pe unul din copiif care ed
aliiturl, san cliiar pe acela copil. Odat cii micare
nii, copilul dice ast-fel :
Mita, mina frinta
Cine mi te-a frint.
Ngu, Nfpc
(u tofagit.
Lovirea s face la pronuntarea

NtIVIT
Vc4i Lit/ea.
Nmtul e privit de poporul romin ca omul cel suai mestesugar

din lume. Cu Nmtul niel o dati si nu te apucT, ci el a rginas si pe
(iraca. Nratu a scos in lume cite masinariT teite. Dar, red d-ta, el
n'ar putea sa le &eh din puterea lui si le face cu puterea dractilitT,
a, el e tovaris cu traen. C. uite cum e istoria:
Ci-ch, in tira Nemtasca, acolo in launtru e o pesteri mare intr'un
munte. In pestera ala e un culb dricese, unde sed mult1 drael. Dracit
istia, sciii multe si minunate mestesuguri. Nemtil due, acolo in pes-
dacoromanica.ro
227
TERT, ORAE, NUME PROPRIf
tera, pe tot anu cate dece baet1 de al lor ca sA invete cate un mes
tesug nou.
Dracil if invatA pd cate dece cate un fel de mestesug. La ano, insit,
nti le dIt drumu la totT bdetiT, da drumu numal la noue i pal d'al
decelea il opreso eT. Asa ca baetil totT invatd mestesugurile, dar nu
sciu care din eT or rmaneri in sama dracilor.
Si asa au invetat NemtiT t6te mestesugurile din lume, el fac trinurile, telegrafurile, si cate masinaril tte. Dar ce credl d-ta, cIt le-ail
iuvetat el din capul lor ? Ferit'a sfantu! Tepte masindriile ad ceva din
partea dracsca in ele. Alt cum-va, cum adiciltile socotescl d ta cd ar
merge singure maini1e, neste fiara ce foe in ele? Si cum credT
se duce ea pe siring, vorba, de aid la BucurestY?
Dracu, nenisorule, dracu e la mijloc!
Dracu miscA masinile, &nett e care duce vorba pe sirmA ! Cd vedl
d-ta, adl a esit dracu pe pamint, el e tare si mare, eimeniT mal Inuit
(kph, dracu se Tau, pe Dumneded l'au ultat demult-demult! Copilu de
mititel se pornenesce in gura cu dracu, rid el 11 pomenesce la oil-ce
vorbA, cad numai de el aude vorbindu-se in lume. P6 Dumneded
pomenesc numal cand 11 injure! D'ala niel Dumneded numaY vrea cu
lumea! PoiniT s'ad useat, viile p'asijderea, porumbil i alte bucate nu
se mat fac, cAcT Duninedeti da o data, prea mare seceta, si odatli prea
multe plol. Si din ren tot in mal red o O. mrgA vremurile, cAcT a
esit dracu pe pAmkit i vremea de apol s'a apropiat! O sit fie val
de copiiT nostri, care or rtuanea in urma nbstrA, nol am trait cum
focu am trait pana acum. LIX kSDRA G. DRAGUIN, C. Bogdanesel,
j.
Veileea.
13770
A pune tot ca Nmtul.

G. T. TomEscu, inv.
C.
Broscari,
J.
Cilud, la masd, nu aducl pe rind bucatele ci t6te de

odata.
.Ce mancarl ai, pole tot ea X6mtic1.2
13771
Val srace Nmtule

Cum tl curA sdrantele!
Las s cure
CA's destule.
V. SALA, &M. C. Vacou, comit.
Bihor, Ungaria.
D1DINA ZANNE,
C. Boylaneacl, j. Ilfov.
Cdcf adese-ori Neintif umbl Cu hafuele strentuite.

13772
Nmtu crede 'n 136uturA

'Unguru 'n InjurAturA.
G. I. TOMESCU, Inc. c. Turtm-
Sereria, J. Meheding
dacoromanica.ro
228
Aratd firea fie-earei din aceste
Tine ca Nmtul cu tarara.
13773
lut,. GROF5OREANU, prof., e B.

Torontal, Ungarla.
COM10?, comit.

Origina acestei liceri" se afld la No. 10831, ei nu trebue
cantata., precum cred unii, In joeul dret
ferte
nuit la Nemti.
13774
Miele NmtuluI mnnc si mere pd urete.
D-11R E. B. MAWR. p. SS.

C.
c. COSOM,
Meherlinti.
RITNOETIANU,

*
13775
Lasa-te, cum s'a lasat Nmtu de ismene.

AVE. CORCEA, part* C. Coedit,
Banat.
aa se qice, utubla fara ismene.

picere inseinnza, a se lash de ce-va ce nu e ne-aperat
trebuinclos, precum a facut Naltu care nu p6rta de &It
pantaloni sa cioreci, fara a mal ave ismene pe sub
*
13776
II Islmt botezat fOrfece.

GAVE. ONI5OR. prof. c. Banca,
j. Tv/ova.
Adic5, Evreu, taiat itnprejur.

.*
13777
Nmt
Cotoflnt.
AVRADI C0RCEA.par0h, C. Co?te7u,
Banat.
Se qice Nemtilor, in bataIe de joe.

Copiii striga dupii, Nemti:
dacoromanica.ro
TEO, ORASE, NUME PROPRI
229
Nmt cotoflnt
D, '1 ca curu 'n sant,

Minch' pit de scar,
s bes, pan 'a,star.
Unde pune Nmtu mana, 11 lea Dum-
13778
ne0eiti mila.
G. COSBUC, Universul, Apr. 1900.
Pe Nrn Il judecti Romanul oni fr mild, ne-ingaduitor.

*
13779
Nemtu '1 prost ea spune drept.

AVR. CORCEA, paroh, c. Cofteitt,
Banat.
Romanul tine pe Nnat de prost, timp, habauc, de
6re-ce nu scie scitipit iute de o incurcatura, spunnd de

pilda un ne-adevr.
Prin acsth' (licere Rornanul nu intelege cil nu trebue
spui adev&ul, dar cd sunt imprejurarl in care e o ne,

gblobie s'd
da gandul pe fata.
NDITU LA TiRG
Un Nmt s'a dus ca o vacI la tirg, ca s o vinda. Vine un Roman

care vola s cumpere o vac, i v0nd vita Nmtulul o cant& in tete
prtile, 1 11 intr106 de pret. Nmtu '1: cere mult.
Dar nu vell cti vaca
mic, II afig, oc Romanul.
Nmtu
rspunde
Da el este mic numa patrin.t)
velf cS nicl nu '1 mancfitre, II maT ()ice Romntil.

Apo'l dacl n'are tinti, el nu potT munca.2)
Hm! si vel;11 bine, ml Nmtule,
si tare slabg vaca.
No, apol tu chind fa pitg 3) nu fi slab ? respunde Nmtul
Ba eS bine ml-o ludasT, ml Nmtule, rmaI Cu sntitate.

autat Romanul o vac in alta, parte, 'far& Nrntu a r'mas
en vaca ne-vinduta.
13780
Spune drept ca Nmtu.

MR. CORCEA, paroh, c. Cofteiu,
Banat.
Btran.
2) dintY, ea nu pote mnea.
a) Betg=bolnav.
dacoromanica.ro
220
PROVERBELE ROmiNILOR
Spre lauda Nemtilor.

A se ved No. 33779.
*A
Merge drept ca Nmtu.
13781
GR. JIPESCU, Reur. Oras., p.

T. BliiasEL, preot, C. Ste113.
fdneset, j. VdIcea.
Adica strimb.
Se lice cand cine-va e bt, i vrAncl sa mrga clrept
pe o potecd, o brodesce tot cu oitea 'n garcl, ca Irimia.
13782
*L.
A sta drept ca Nmtu.

G. BANULESCU Inc. c. Pistrosira,
j. Deimbovita
Cad Nmtu sta infipt, par'ca, dupa vorba hu Heine, ar

fi inghitit betul cu care '1 batea odini6ra.
13783
*n
Nmt puturos,
Las& puca jos.

T. BALEr., preot, c. Stefanesei.
j. 'Mew.
Se -1i.ce unui om fricos, precum i Nemtilor, in batae

de joc.
13784
*A
Nmt puturos
lea puca de jos,
i impuc. ratele
i le mane& matele.
T. BALAEL,preot, c. Stefdnesci,
j. Vdlcea.
S6 qice Nemtilor, in ba.tae de joc.

13785
*n
Nmt gol,
Imbracat pistol,
i la carcIuma dator.
G. POBORAN, ilia. i. Olt.
Se' qice Nemtilor me0eugari.
dacoromanica.ro
231
Ttaf, ORAE, NUMC PROPRII
*A
13786
De cand (Cu) Nemtil cu cd.

LAUR1AN dc MAXIM. I, p. 761.
VARRON, p. 5. AL. ODOBESCU,
Opere.
T. BALAS.EL, preot, C.
Stefauesel, j.leect.
Adica de deinult.
Piinti la sffir,,,itul secolului trecut soldatii Nenatii
impleteaft prul.
A se face WEnt.
13787
A fi Nit.
M. CANIAN, public. e Inql.
Velt Chines, Inglez.
Tace ca Nmtul.
13788
P. GIRBOTICEANU, prof. e. Ra-
tescI, j. Argef.
Nmtul nefiind vorbaret, dupti cum crede Romanul.

*
13789
A pzi ca Nmtul.
P. GIRBOVICEANU, prof. c. Fir-
eiorova, j.
S
copiilor cAnd sunt trimegi cu vitele la irbit,
gi li s poruncesce sti le pazscti bine.
S scie ca Nmtul este f6rte consciiutios gi ascultator.
13790
A apucat (luat) luleaua Nmtului.

E. I. PATRICIU, inv. Smuiti,
Coml./um. A. GoRoy* c. Si14tea, j. Suelava.

P. GIRBOVIVecp Lulea.
CEANU, prof. c. Heresef, j. lifov.
A se ved intelesurile gi varIantele de la No. 7272,

7273 & 7274.
17
62447
dacoromanica.ro
232
Jotter de la Ili?le des .Allemands.

Pror. Franc.
A fi Nrnt fr catel.
13791
Lucru rar, care iu pr se vede.

NEMTESC
Vedi run.; a.
Are cur nemtesc.
13792
ItTLU GROFR.OREANU, prof. c.
Galga, email. Arad, Ungaria.
Se (Lice despre omul rupt la fle, care are duren de

pantece cu scaun des si subtire.
*
13793
Vorbesce nemtesce.
E. J. PATRICtU, bit/. C. 6multl,
j. Corurluiu.
S'a inabetat.
13794
A fi cald nemtesc.
D-na Z. JUVARA, C. Falcoel, j.
Tutova. G. P. SALVIU, 17127. C.
Smulfi, j. Covininin.
Adica frig. Cuvintul neratesc cald, insemnza frig.

SNVA.
Se dice cA un Vran, pe o lrna grozavii, mergnd cu sania pe un

drum, a ajuns un strAin imbracat in nisce liainute frte subtin,
l'a luat in sanie. pranul mergnd se tot intorce de pe caprA si 'I
intreba pe strain: c.Nu 11-1 frig ?) dar el rapundea mereu : ecald
cald !)
TAranul linistit a tot milnat Infante. (Ind a ajuns la destinatie

s'a dat jos din sanie, a vedut cA strinul murise de frig. Tocmar pe
urmg s'a vgdut cA strAinul acela era un Nmt, care nu scia romnesce
si &And dice el (cold) voia BA arate ca ir este fbrte frig.
De atuncr a remas vorba: cald nenzfesc.
dacoromanica.ro
TRI, ORA$E, NUBE PROPRIf
233
NEMTSCA
Vecr Pungir.
*&
Merge Inainte ca pajura (pajera) nem-
13795
tescA.
I. I. C. BRXTfArru, c. Florica,
j. Mused. GR. POtENAEU, ing.
j. Patna.
A se ved intelesurile la No. 10528 & 10529.

13796
*&
Tarara nemtscA.
P. ISPIRESCII, Snv, 1879, p.
116.
ITARRON. p. 66.
T. BXLEl preot, C. Steftinesci, j.Vcilcea.
A se ved intelesul de la No. 10831 i 13773.
NMTU
L.
CAt cetatea Ntntului.
13797
I. CREANGX, Por., p. 324.
VecIT Coln:.
Adich mult.
N ESPRLATU
13798
*A
Nespeatu.
T. BAL4EL, preot, c. Stefilnesci,
j. Valcea.
Pentru un om trupe i cam 13516,Ios, cam pe-o urechie.
Intre cdpitanil pandurilor. pe cari '1 adunase Tudor

171aclimirescu, gasim si pe unul cu numele de Nespifiatu.
C. Boliac, in poesia sa, Dommd Tudor, pomenesce de

acest cApitan.
13799
*A
NETOT
A fi ntot (netot).
j.
T. BALAEL preot, c. Stefnesc 1,

Vlcea.
dacoromanica.ro
234
Pentru omul ne-rusinat care vorbesce ocari, injura

cirOcue. Se qice omului murdar in fapte, in vorbe, in
imbracOminte, cu peru nepfeptenat, murdar pe corp, care
duce o viatO stabateca, de animal. ( Ce netot ! <Ce nett-do !
se ande pr des in popor.
Sub n.umele de neto(1, poporul ne spune ea exista real

inainte vreme un soiu de tigani noma(11. EI erau d'o fire
f6rte rea i serbdstl, omorau, furau, jefuiati, etc. El umblati mai mult despolati, toti cu rischit6re in mlni.
lrna umblafi tot despoiati, insa cu cioburf cu foc in
mOini. 6menii aveau mare Ma, de netoti, cOnd II ocheau,

fugeaA mAnctind phmintul si se ascundeaii, care pe unde
puteh.
NICA
13800
Nic cpitanu
Care bate cu tufanu.
T. BILAEL, preot, C. Stefanesci,
j. T'dlcea.
Se qice celor pe-o urechie, vecinici gata sO se incaere.
NICHITA
ve(yi Fria, Nechttd.
NICOLAE
13801
Din pricina lui Nicolae (Nicola urn pe

SfAntu Nicolae (Nicola.
A. PAN, Edif. 188:), p. 106;

II, p. 113. P. GARBOVICEANU.
prof. Sc. Inv. Cl. VII.
Di areide la Cola, angiuti

Ve(ri Ca,. X11, c.
Sdn Nicola !
I. COYAN, prof. e. Ianina , Epir.
S-tu Nicola&
Arat5, o urd ne-intemeata. De pilda, un Turc ti-a facut
vre-un ne-ajuns i urfiscf pre toti Turcif, s. c. 1. Vq1.1 B.
P. MOM, Etym. Magn., p. 1630.
1) Din pricina 1111 Cola (aclici Nicola), injurl i (pe) Sfntu Niculae !
dacoromanica.ro
Tld, ORA5E, NUME PROPEL!
*.A
13802
235
Nicolae
Pul de gae.
T. BilLMEL, preot, c. Stefanesei,
j. Meat.
Locutlune proverbiala ce se qice, in gluma, celor ce'l

cherna Nicolae.
Unnt6rele versuri, in care se gasesce acsta qicere, s

recitza de catre copif in judetul Valcea
Nicolae
Pui de gae.
Sue'n pod
Caefin nod,
Pe spinare
Galbinare.
Pupa m'al in gAunare.
Alta varlauta:
Nicolae
Pu t de gae,
Da'ml. un
SA nu te spuT,
CA te pune mfita'n euIu.
Si te mfineA en fsul.
NICULAE
Ve4Ilane,
*A
13803
Niculae
CAcIul de Ole.
S qice, in batae de joc, celor Cu numele de Niculae.

13804
Niculai
Zama de mAlal.
GAVR. ONIOR, prof. c. Dobro-
vel, j. Vastuiu.
Ve41
Adica Niculae e fara duh. Veqi No. 8630.

NIMROD
Vegi Cal. XII, e. Nimrod.
dacoromanica.ro
236
NITA
Slntelege Nit cu tat-sa pe 1ntunerec.
13805
II. JUVARA, C. Gfurglic, j. Vlasca.
Cand unul i inchipue ca a inteles ce 'i-a spus un
altul, dar, la drept vorbind,l'a inteles ru sat chiar de loc.
NOE
Vag Cap. XII,
c.
Yoe,
No. 1726.
NOVAC
A fi Novac.
13806
G. POBORAN, inst. j. Olt. T.

BILEL, preot, c. SteftinescI, j.
Se lice unit' oin trupe, care e
f6rte harnic la
munca.
*
13807
Nu se mai satur Novac.

G. T. TOMESCU, inV. c. Brosearl,
j. Mekedinti.
CeluT ce manAnca mult.

*A
13808
A se pune ca Novac.
MATE f POPA, C. Stefanescl,
Vecg lorgovan.
Se slice celuf ce se apuca' cu temeiu de o trba re-care.
Un om care se nitpustesce pe munca, i-se slice ca s'a
pus ca Novac. Altul cand se asla la masa i. mananca Cu

i-se slice c5, s'a pus ca Novae I i aa umf departe
se slice tutulor 6menilor ce se apuca cu vrednicie de

ori-ce lucru.
Se povestesce ca a fost In vremea veche un om mare,

rupt din Jiclovi, pe care Il chernii Novae. Acest om s'a
dacoromanica.ro
TtRI, 0RA$1I, MIME PROPRII
237
pus de a tras o brazdA cu plugu de la rsarit pitna la

apus; la plug n'att tras bol, dar a tras el. Brazda se
vede i acum pe la jumatatea tdref
lice bra ala
Novae.
OANCEA
Din gardul Oancei.
13809
I. CREANGA, Pov., p. 244.
Vedl MeYntul:sa,
z

.Fata Impilratuliff Rosa nu se capeta asa de lesne cum ere@ tu.
Din gardtel Oaneei p a (la-o imperatul daca n'olu fi si en pe-acolo.

I. CREANGA.
OCNA
*
13810
SA te pAzasc. Dumnecilea de srAcia de
la Ocna.
T. BILL4EL, preot, c. Stefanesci,
j. Valcea.
Acsta qicere este ftirte veche i se intrebuinta mat'
mult odinir, pentru a s6 areta ea orAlenii de la Oenele Mari sunt sdracf.
OCNNU
Ocnnu.
13811
D-na Z. JUVARA, C. Fetleset, j.

Tutova.
Nume ce se da" vintului. de Vest, in partea de mijloc

a Moldovel.
OGA5
13812
*L
A eit din ogar.

ILIE Hoeioriu, stud. e. Selifte.
vomit. Sibi, Transilvania.
Ve41 c.
dacoromanica.ro
238
PROVERBF.T.F ROMINILOR
OLEA
13813
*.L
Olea face dde, Basaraba i le sparge.

j.
T. BAL4EL, preol, c. Stefanesci,
Se qice chnd unul face un lucru i altul vine de i'l
strica.
Acsta qicere este f6rte veche. Ea se p6strzd in graTul poporului din mahalaua Cetiituia, ce tine de oraul
Rimnicul-Vh1cm, lnga care este biserica Cetatufa, pe
virful unta dl frte repede.
Urnaht6rea legenda, referitre la acsta qicere, se pastrza phna astrt-(lf in graTul popondm din mahalaua Cetatma, din Rimnic.
BASARABA $1 OLEA
In vremurile vechI, in chiliile bisericuteI Cetatula, sedea un Domn

numit Basaraba. El avea acolo sus la biserica tunurT si ostas1 ea sa
se apere la caz de uevole de orT-ce vrilsmasl.
Ast Basarabg era in mare vrfismasie cu un alt Doran anume Otea,
ce se asedase in m6nhstirea Fedelesoin de peste Olt, ce este In dreptul
CetAtuTel, ceva maI spre nord. (Mea avea si el tunurl i ostasT. Basaraba i Olea, de vrhsmasi ce eratt, slobodiatt de multe orl tunurT unid
asupra altuia cu gfind sh se orn6re, ca sa remhTe unul sthpin peste
t6th tra. Basaraba, lusa era mal dibaclu de ciit Olea,
t'Ami mare
paguba in zidurile Fedelesoiultil. i pentru ackta dibacie a Basarapoporul scornise acest cantee:
Olea face le,
Basaraba i-le sparge,

Olea 61e a fcut
Basaraba i-le a spart.
Olea le o mal face,
Basaraba i-le-o sparge.
acest cantee il chntau totT CethteniT pentru cinstea tj lauda Ba

sarabulni. Chiar si copiiI 11 &latan pasc6nd vite pe poJenile din pre
jurul acesteT bisericute.
Asa se apune, ca nisce fetite sedeau cii giistele la plele dlulul,
in virful carilla este biserica,
i cntau impreunh:
Olea face Ole,
Basaraba i-le sparge.
etc. etc. etc.
Se intimplase eh tocmal atuncT Basaraba se plimba pe culmea dea-
Audind fetitele cntnd efintecul acesta, le a ascultat cu mult
dacoromanica.ro
TERI, 0RA5:E, NUME PROPRII
239
drag, fr s fie vedut de ele. Dup ispravirea canteculul, Basaraba

le a chemat la odile sale si le-a dat cate o tipsie cu galbenI i cate
o pereche de cercel frumosl i scumpt.
Este de notat, ca acest cantee il scia i pana ab. lo-
euitorif din Cetatma. Asemenea siint bkranI, care pretind

a sci cana era surpat de tunul lui Olea coltul bisericuteL
Remalle a se cerceta, cine a fost Basaraba i cine Olea.
Biserica Cetatum este zidita pe urmele unef alte bi,ericute f6rte veche, in care qice-se c s'ar fi celebrat
eununia lui Radu de la Afumati. Tot aci se spune ca, ar
fi fost in vechime un eastel al Basarabilor, locul fiind
anevows de strabatut.
Parte din istoricl pretina ca in bisericuta cea veche

de aci ar fi fost asasinat Radu de la Afumatf, inpreuna
en fiul se Parvu, de catre satelitif luf Moise Basarab
la 1529.
lth insa sustin ca Radu de la Afumatf a fost asa-
-,inat in paraclisul Episcopiei din Rimnicul-Yalcei, chfar

In momentul cand se saviria, cununia fiului su Vlad cu
Despa, tlica postelniculm Dragan, care fu ucis Cu Radu
impreuna.
In catunul Olteni, com. Bujorent, ce este ceva mai spre
nord de R.-Yalcei. este o biserica veche zidita pe la
1492 de catre Mitropolitul Eftimie i Episcopul Mihail.
O legenda ce se piistrza in grana poporului din catunul ()Henil, ne spune ca au fost ucki in altarul aceleI
Domn cu finl seu unde se ascunsesera de frica
unor dumani. EI spun ca au vOut pn mal de curind
ngele acelur nonti' pe zidul altarulur.
Acsta parere este impartaita i de fostul episcop al
Pdrnuicului Ghenadie Enacnu, care sustine, ca dup5, tte
probabilitatile aci a fost ucis Radu de-la AfumatI, nu in

Cetatue san in Episcopie.
OLT
LEGENDI
Thiresul i cu Oltul au fost doI tlacM fratl bunl, care semnau

unul ca altul ca doue picaturi de ap5.. El trMatt amindol prin nunAI
indeletnicindu-se ea vinAtrea.
data, astl dol fratl: Aluresul si ea Oltul ricur o prinsre ea qa

se culce amindol la un loe, si care s'o destepta mal intal, sA pleee
orl in eotro o vrea, i M d'o remanea adormit, s '1 caute cana s'o
destepta, ea s se vad, care e mal deF;tept din el.
dacoromanica.ro
240
Facurfi prinsrea si se culear& until langA altul, cap la cap.

Oltu ceva mal sburdav ca Muresu, fu mal ostenit i adormi bustean,
de sa ft talat lemne pe el si n'ar fi simtit. Muresu mal dornol diu
fire, se cilla; i dormi mal usor si se pomeni mal mutl. Cum se destepth, pleca usurel de ring frate-su si o lti5. In spre sapetat, isI
apile& pas sisI vedu de drum.
Cfmd se destept. Oltu i vdu c frate-s6u Muresu nu e nicherT si
a el a remas de rusine, o lua pea* foc spre mza-di, restnrnand
In drinnul luI muntil cu bradil, fac6nd o larmft grozav de mare, in.land ea un turbat de mare dudil.
De atund a rmas c11. Muresu merge usurel de tot, lin ; pe cata
vreme Oltul a remas de merge viforos, fficend un sgoinot ct nu se
mal pae.
CREDINTE.
efind Oltul urld tare, cere cap de om.
atunei *de apele MI, ca de 61a malaiula
S'A
te pazeti.
Cand Oltul murmuri uor i placut, e semn ca va
ploua.
Cilud Oltul curge linitit, e sepan ca va fi vreme fru-
m6sa.
Gand se va inneca, vr'un om in 01t, se vor porni

cari vor tin multe qile.
Dnprt o credint, f6rte rspiindita intre locuitorii din
jurn1 OltuluT, In Olt s'6 innecit pe t(Ita qiva cate un om
sau barim dobitoc.
Trage Oltu la matci 1 mojicu la tp.
13814
I. DUMITRESCII, inv. c. Ganclorn,
j. Dolj.
Oltu la matcei, otu la te'pd.

j.
T. BALEL, inc. c. Stefanesci,
V e(11 Cap. II, c.

Alojic, Tpd.

Se intrebuintza", de t6rani cand vre-unul din el trantesce
cate-o vorbe neplacuta celor-l-altr.
Il n'est vilain qui ne faict la villenie.

Prov. Prole. XVIe SiCcle.
dacoromanica.ro
TERI, ORASE, NUME PROPRIf
A
13815
241
Marea
Cu sarea,
i Oltul
Cu totul.
GR. POIENARU, ing. j. Putee.
P. GiRBOVICEANU, prof. Sem.
Centr. Cl. VIII.
A fagadu marea
Cu sarea
7,
Oltul
Cu totul.
GR. JIPESCU, _Witt% Oras.,
p.
265.P. ISPIRESCU, Rev. Ist. iii,
p. 380. Dim. PoPovict, inv.

Cuvin, emit. Arad, Ungarla.
c.
I. BANESCU, prof. j. Roman.

ESal daT marea eu sat-ea si Oltul cu totul
tot nu se' satura..
Sallustiu. vorbind de Catilina, spune : Maria
montes-
que pollireri errpit.

L
13816
Oltu
Cu totu.
T. BALAEL.preot, c. Stefdnesci,
j. Vdicea.
Nimic, sail aprepe uimic ; adica, a fagadui mult i a

nu da nimic.
EI-a dat de zestre Oltu etc tofu.,
A
13817
Ca apa Oltulul.
j. Melt eding
Adica mult.
ESA villa; ca apa OMNI i daca nu vr Dtunneddi tot de gba.,
dacoromanica.ro
242
PROVERBELE ROBLiNILOR
13818
Niel Oltul nu'l satur.

G. I. TomEscu, inv. c. Broseart,
j. Meheding.
Ve4I Dundre.
Unui ne-sAtios, care

*
pr lacom.
Par'ca arunci In Olt.
13819
T. 13.LUsEL, preot, r. Stefrinesol,
Meat.
SO (slice de ce-va ne-satlos. De pilla cAnd intr'o cladire
intrit mult material, sat cand lucrezi la ce-va far& spor.

*
Nu m spl de el niel cu apele OltuluI.
13820
T. Bk,Asti, preot, c. $tefelvesel,
Ve41 Dund're, ?rut.
j. Meer:.
Gaud fad vre-un ne-ajuns upui orn care nu te lasa in

pace piln5, nu 'i-a rsbunat in ori i ce chip.
*.A
13821
Ni curge Oltu In gur.

G. POBORAN, inst. j. ou.
*A
curd Oltu in gurd.

T. BALAsEL, preot, r. Stefeinesci,
j. 'Meat.
Ii merge bine, are venituri marl' 1 ne-intrerupte.

*
13822
Cand s'o Intrce Oltu Inapol.

G. POBORAN, inst. j. 0/f.
Adica niel odata.

*
13823
Lasa te-a (da te-as) de malu OltuluI1

j.
T. BAL4EL, preot, c. Stefdeset,

Wileert.
A don i mrtea, peirea, cul-va.
dacoromanica.ro
TRI, ORA$E, NUKE PROPRII
243
Te trec Oltu!
13824
j.
T. BXLIsEL. inv. c. Stefclnesei,
voi Du/are.
lice celui care te suprd peste fire, insemndnd cea

mal grea pedpsd.
*
A'i ven sa sal-a In Olt.
13825
G. POBORA1T7 inst. j. Olt.
A fi pr necdjit, a 'I chemb, men:tea.

*
De-ar fi Oltu cat de adInc, tot o s trec

sa tn duc.
13826
j.
T. BILIEL, inc. c. Stefeinesci,
Cdud unul se hotilresce la un ce greti de fdeut, fdrd

a se 'Ind la nimic.
*,L
Matca OltuluI
Pe vatra focului.
13827
T. BAL4EL, preot, c. Steflinesci,
j. Valcea.
Blestem popular. Insemnzd o nenorocire mare, sad

cel putin o sardcie grznicd.
*.A
A da fuga la Olt.
13828
j.
T. B'AL.IEL, preot, c. Stefeinescl,
lice celuf care innebunesce, care I pferde mintile.

*
13829
A fi ca Oltu.
G. PoBoRAN, inst. j. Olt.
Despre o apd micd, ciind vine mare dupd nisce plc&
dacoromanica.ro
244
OLTN
6,
13830
Oltn cu dou-Oeci i patru de msele.
A fi Oltn cu gura plin de msele.
13831
BARONZI, p. 42.
ONOFRET
Onoji el.
Vecyi
ORAS
13832
La ora' ed canii Cu colad i (covrigi) in

cdd.
G. P. SALVI,
j. Covurluiu.
hit%
C.
SinUiti,
Ve4T Cdne.
Aa se' r'espunde celor cari sustin cd la oral e mat

bine ca la sat. Veqi No. 1529.
13833
In vestit oras al nos

Multi Oreci data o fas.
T. BALEL, preot, c. Stefanescl,
j. Trdlcea.
pica15, din Transilvania, ce se intrebuintza in batjocura Sailor.

13834
La oraul ce s6 vede ciluzi nu trebue.
Vell Sat.
A. PANN, Edif. 1889, p. 155;

III, p. 125.
La cele de Nil n'avem trebuinta, de nici o artare.
dacoromanica.ro
TRI, ORAB.E, NIIME PROPRLf
245
ORBENT
*
13835
De la Orbeni.
j.
T. 14kLsEL, preot, c. Stefanescl,

Vcilcea.
Vecp Chiorenr.
S6' lice in bataia de joc, celui care nu a vNut un luent
uude er pus, de i se aflit pe imprejur, sa.0 a trecut pe

hinga el.
Orbeni este o localitate inchipuita.

ORE VA
A trece 1 de Orva.
13836
A se duce departe.
1)u-te, neka, nu sed
Nu trag nridejdea mea,
Cg nadejdea de la mine
E ea sirma de subtire ;
Cand o pul pe margeine
TragI de ea si nu s sine.
*
Du-te, du-te nu sed

Ca de-olu stii a blestemit
Al trece de Orva . . . .
Mi se prind blestemele,
11-o veni nurnele.
ORODEL
*
13837
Ca la Orodel.
G. I. TOMESCLT, 'hm e. Broscari,
j. 3fthedinli.
Adicil cu harnicie.
dacoromanica.ro
246
PEOVERBELE ROMINILOR
Orodelul e un sat, in judetul Dolj, uncle menii stint
muncitorI i harnici.
OROPIA
Vell Europa
*
13838
Sa trfse. tt Oropia.
T. 1AL5.EL. preot, c. Stefdneecl.
j.tem.
Urare ce s6 qice in popor, cu intelesul : sa, trais ca

tot eel carI fac parte din familia nstra.
Poporul pronunta Oropia in loe de Europa.
OSMAN
*
13839
A fi Osman al nebun!
j.
T. akLAEL,preot, c. Stefaneset,
Se qice unuf om eu mintI cam nebune, care are nisce

apucaturi nebune ce nu se potrivesc cu ale celor-l'alti.
Acsta -Licere este usitata mat' ales in comuna Stefanesci
din jud. Valcea.
In acsta comuna, se povestesce ca, in vechime a fost
traind intiun bord.eI, in virful until dl, un Tigan turcesc,
anume Osman : El nu pr aye& d6gele &Ste ; era cam sarit
din titinl. Pretindea
Oka 6meniI ImpGrate . Carora

ii Oicead Imperate . le facea fe] de fel de lucruff de lemn,
cad era lemnar ; carora II Oiceati Osman, and puneil
mama pe el, le umplea cfa de pumnf,
:
La
Olt, cane, de-te spala!
El nu manch nimio gatit de femeile romance, caci
diceit ca sunt spurcate. Mauch numaI ce'I pregatea singur,
Cu minile lui. Aa, mamaliga I-o facea el singur,

fierbea ou6le, verdeturile, etc. Vasul, dada. Il Imprumuta
de la Roman, se ducea cu el la girld de-1 spala cu apa
nisip, pan& Il facea ca no, apoI flerbea in el, cid
4icea ca Romnul e calne.
*i de la el a rmas vorba: <Ca Osman al nebun I
dacoromanica.ro
247
ORM,E, NUME PROPR1I
OSMAN-PA5A
*
13840
Ca Osman Paa
Care a ccat camaa.
j.
T Bkt.A$,EL, preot,
C.
Stetilnescl,
Vcilcea
Se (lice vre unuf oin care a mancat o trntla de la cine-va.
Acst licere este scornita de ostmil carI a luat parte

la resboiul de la 1877-78, contra Turcilor, cnd Osman
Pma uttase capul, uitase tot, de frica gh!aurilor de RoOU

*Ca si s' asprea Oulu di neauk s' asdra
tmbare.1)
13841
I. CovAN,pro(. c. Perivoli, Eirir.

Vedt Ellutp.
Omul mare, insemnat, vitz, nu s sperie de nimicuri,

de criticl, de amenintarI, ciliar de primejdil.
Ou2 este cel mai inalt munte de Muga' Perivoli.
OVREICA
13842
A fi Ovrelc.
M. CARIAN, public. j.
1 Fric6sa.
2 Murdarii.
tirfq
13pali1t 6 'Ear.,at; zat

za),i rou.2)
TOU,
3p0.//iard zat
Prov. Elin.
OVRETO
Ved! Cree, Uvrez7.
') Daca s speri Oul de iipacli (nui) se ficel. taraburi.

2) Pute Ovrelul fi norocul luT, put fi averile lul.
18
624.47
dacoromanica.ro
248
PROVERBELE RORANILOR
Ovreii ati restignit pe Domnul Hristos, de aceea sunt
blestemati sa nu alba Ora i sa unible in lume, din

loe in loc.
La vremea de apoI Antihirsu 1) are s, se nasc5 din
fall de Ovrem.
OvreIul, pe lumea
intra in iad fara judecata.
*
13843
Ovreiul, pana nu insla, nu mananca.

1889, p. 19;
p. 68. HARONZI, p.59. HIN
TESCU, p. 138. H. D. ENESCU,
inv. c. Zamostea, j. Doroho1u.
A. PANN,
1",
Ovreul nu lamina)" pana' nu o inMet, pe

Vfl _Rouin.
P. ISPIRESCU, &rice, p. 83.
Vetyt

In judetul Dimbovita se qice ca. Ovreml e ho( de (filfa,
cad, cu osele cu momele, el InOla pe Roman (fina i e
amfaql.
13844
Un Ovrelu MOFA dol Romani, un Grec

do' Ovrel, si un Armen patru Greci.
P. BUDI.5JEANU, c. Bucuresckj.
Ve41 7ia'an.

Un proverb maghiar Oice: dinir'un Se,rb por sctite palru
Ovre si th2cl ligan.
13845
data vrura Ovreii sa se cltoresca si

s intimpl Sambat.
IORD. GOLESCU, 21/88. II, p. 11.
V eqi 7ia'an.
1 S liee pentru ceI Lira noroc (GoLEscu).
20 Cand unul se almea de o trba In afara de vreine.

Antihristu.
dacoromanica.ro
O1t4E, bruin PROPRil
'1160arie
Tepee; vi xxEcOatxieeriv.ix
I6.66azo.1)
Prov. Elin.
249
Xaxs
Odat ail vrut Ovreii s plece la secer

si s'a tritimplat s fie Simbta.
13846
Ca Ovreii Sambeita la secere.

P. BUDI5.TEANIT. C. Buctirescl, j.
Ilfov.
Ve4 7idan.

13847
*,L
Barbi de Ovreiu,
Scrie Cu condei,
lea '1 de pr i d 'L
T. BALA$EL. pm! , c. Slefeinescl,
j. Vdtceez.
batjocurit Ovreilor.
Se 1ntorc ca Ovreii de la secerat.
13848
G. T. TOMESCli, &v. c. Broscart,
j. Mehedinp.
Adic superan; amirtI, acestora, de buna snia, nepldandu-le munca pre obosit6re a cmpulm.
*,L
Ca Ovreiul perciunat.
13849
G. 1. TOMESCU, (Vt% C. Turnu-
Sevoin, j. Mehedinp.
Pentru oraul care canta sa

*
13850
A fi Ovreiu.
T. 132ILAEL, preot, c. Stefiinesci,
j. Vdlcea.
Adict om far& lege, pagttn, spurcat.

1) A vrut OvreIul s rarea &Mare i s'a IntImplat s fie Simbati.
dacoromanica.ro
PROVERBELE ROMINILOR.
KA)
pAcALA
S'a intilnit in drum Pacal (Pacal)

Cu frate s'al nea Tandali.
13851
A. PANN, I, p. 88.
HINTESGU,
p. 138.
* ,L
S'a yisit Peicala cu Rindald.

E. I. PATRICtU, Inc. c. Smuiff,.
j. Covurlutu.
Cnd se intiluesc doI carf se potrivesc in ale gluinelor,
sau carl sunt de o potriva nero4I.
Tndald kii l'Azai. sunt don personagii din poveti, unul
prost, eel de-al doilea pacalesce pe cef-l-altI, dar cara

fara sa vr, nefiind niel el prd deFtept.
* tl,
13852
Cine a audit de PAcal, cum5sce i pe

TAndal.
P. WillBOVICEANU, prof. c. Mo-
gogesci, j. Dinibovifa.
Pentrn ceI ne-despiirtitI.

* ,A
13853
Picala judeci pe TAndal.

I. POPESOU, fnv. c. Dobren1, j.
Ilfov.
Adica un prost pe un altul de snaa luI.

13854
*.
Plange plAnsul luI Pacal5.

V. SALA, da8e. C. Varafi, contit.
Bihor, Un garfa.
Pentru o nenorocire, o pagul35, de care tragl un folos,

de care te bucurl.
SN6VI
Tindal, isT gasesce amicul cliefuind i U intrba :
Ce-al p&tit de chefuescf, orr al ctmdigat losul cel mare la loterie ?
Nu, rspunse l'Acola. dar 'ml-a ars casa, 0 1)6 0 tu ... de te
veselesce. Scril-mea era acolo, ne-putnd fi scApattl,

In flackrI.
dacoromanica.ro
a murit arsi
251
OBI, ORA,E, N1TME PROPRII
13855
*A
A fi Picali Intreg.
G. I. TOKESCU, int,. C. Broscari,
j. Mehedinfl.
T.1321LEL,preot,
c. Steftinesci, j. Vcilcea.
Se (lice unui om cu care nu o mai scotl la cale, ori-ce

al. face. Tu (lief una, el face alta.
*A
13856
Asta 'I intocmai ca a lui Pacal cu popa.

G. I. TomEscu, inv. c. Broscari,
j. Mehedinti.
*A
A fi ca Pacald cu pop.
T. BILEL,preot, c. Stefdnesci,
.i. Maw.
1 A.celaf; inteles ca la No. 13855.

20 Se (lice de doT domenI earl* merg pe un drum, titles
intr. casa, orl s'al apucat de ce-va in tovaraie i nu

se pot intelege de loo intre dinii.
*A
13857
AI ajuns ca Pacal Cu oile.

D. CIORICE, preut, c. Mereni, j.
Olt.
Cncl cine-va tace mai mult de ciit se cuvine.

*LI,
13858
Ca oile lui PAcal.

I. IOROULESCU, inv. c. Bala-de-
Aratnd, j. Mehedinii.
Adica Oca, sare fara sa vr.
Se scie ca Pacala (Ilea aa de bine din filler in cb.t
cand incepeh, sa chute jucat, nu numal oile, dar chiar li

maracinii.
PADINA
*z1
13859
Nu mai vine Dumneslea pe Padink

G. I. TOKESCU, hit 1 . C. Broscarl,
j. Mehedinti.
dacoromanica.ro
252
PROVERBELB RObUNILOR
Padina, odini6r5, plaiul cel mal bogat in viI din judetul

Mehedinti, acuin s'a, uscat d filoxera. Podgorenii ered
spun ea acsta, este o pedpsd de la Dumneqett.
PAMINTUL FAGA DUINTET
A tri ca In pmIntul fgaduintei.
13860
veo
Adieu bine, in belpg.

(Ca (1(1cm-a acolo carge lapte i ntierc.,
MOISE, Numeril, 13, 2S.
PANAIT
*A
13861
Usa, Panaite!
G. P. SALVE)", inv. C. &null!,
j. Covarluitt.
Veit U,seT.
PANCIOVA
Velt
PANCU
13862
*z1
A fi Pancu.
T. RIL4EL, preot, c. Stelanesa,
j. Vdlcea.
A fi un nerod ; om far sat, care mananca tot intr'una.

Adese-ori se aude in popor : me, Pancule, nu le mar
saturaqf?
PANDILA
*A
13863
A prins mil din sindrilfi
i dor din Pandili.
VIJLOANESCU,
lest% j. Dolj.
dacoromanica.ro
stud. C. Pe-
253
'ORI, ORASE, NUMB PROPRIf
Cnd prinlf mil de un prost, sat' nesinititor, care nu

face s 'ti" fie mild (1,-; dinsul.
*
13864
PANGRATTE
A fi nea Pangratie.
j.
Se'
T. BILEL, preot, c. Stefanescit,

Vcileea.
1ice unuf oin prostovan.
PANTELIMON
Vecli. Cap. XII, c. Sflintit
Pantelimon.
CAti orbi
leimon.
13865
1.
schlopI la SfAntul PanteIORD GOLESCU, MSS. II, p. 37.
Se" qice peutru eel ce primesc p ori-ce prost i sitrac

(GoLEseu).
La Pantelimon, asil in apropfere de Bucuresci, se" primew orlal, schtopf, etc.
picerea insa nu e rornnsc
din grecesce.
"Ozo,) zotrcob.;
i o simpla traducere
a*/5.p:iv Ilavrz-
-4.37rou
X-rglova.
Prov. Grey.
*
13866
1:45mne Sfinte Pantelimstine !

GAVR. ONIOR, prof. C. Avra-
mesa, j. Tutova.
CAnd veTI. o pocitura de om.
PAPUC
*
13867
Judecata lui Papuc.

E. I. PATRICIU, mv. c. Smultf,
j. Covurlaiu.
Pentru o judecatA pr6std.
dacoromanica.ro
254
sN6vX
data unula i se intImplA ea un villa sh'sl prinda capiil ;rite 614

mare, pe cand voIea sa b aph. Acum se gandea ce e de facut, ca sh
scth capul vitelului dar niel la sh n'o strice. Crch, sucesce, nu ptite.
Se hothresce, in cele din urmh, 8 mrgil la Papuc, care era socotit
de om destept In sat, ca s. '1 erh sfat. Acesta 11 sfatui sh tale capul
vitelulul ca sa nu strice la. Omul face asa, dar capul tot nu esea.
Cere a doua ra sfat: ch ce e de fcut, ca acum nu es h capu talat
din 616.? Stria, lii, sfhtuesee Papuc. Omul stria 61ft i scte capul.
Asa ch blettil Roman nu se alese niel cu 616 niel cu vitel dupa ju
decata luI Papuc.
stea luI Papuc-Hogea-HogegarIul.
13868
I. CREANGA, Pov. p. 249.
S lice de 6meni1 sdrentro.T.
PAPURA-VODA
cintelegilud StefAnith Voda ea trece Constantin Voda Nistrul la
Soroca, ail esit cu iistea sa la Coleeni, peste Pi ut, si au pus tidied).
acolo. lush, &tea era pr putinft ca tra, inteacea fmete era inteacel
an, cat minicau meniI papurh care o uscau si o mhcinau de fheeau
pane ; si pre acea finnete poreclla tra pre Stefanita Vodh de 'I 4icdt
Papurd-Vodd. high vremile i volea lui Dunmedeu nu stint In volea
Dominion,
MIRON COSTIN, Letop. Mold., 1, p. 369.
Acest Doran, sub numele de Papurei-roda, a ajuns

legendar ca i Ciuber- V od et%
De cand cu Papuri Vocia.
13869
V. ALEXANDRI, Teatr., p. 497,

Cony,. Liter., XXI,
633 & 758.

p. 13.
De pe vremea lu Papiercl Yodel.

M. CANIAN, public. j. Ia$1.
Adicit de demult.
TALP. - Ohluj bhtriln, eu ?
GHIPTi.
Btriin... da cum ?
al mtmeat mhlalu de dind Pa-
purei Val?
dacoromanica.ro
TERI, ORAE, SUME PROPRIf
13870
*1
255
Par'ca '1 In tra lui Papuri Voda.

E. I. PATRICfU, inv. C. Smulft,
j. Covurlutu.
1 E saracie mare.
E absolutism. J. Corurlufu.
20
PARPAREL
Vecri illarcu.
PASCAL
A fi dascalu Pascal.
13871
G. PoBoRAN, inst.
Olt.
Se (lice In gluma cantaretilor de biserica.

*A
13872
Dascale
Pa scale
Luat'al pe behehe ?
T. BILIEL,preot, r. Sterinesct,
j. 'Matt.
1 Icela inteles ca la No. 13871.

20 Intrebancl pe cine-va daca o luat re-ce, dupa cum
era intelegerea.
SN(5VA.
MM ivainte vrenie eran inteun sat un pop g si un cantAret de biserich, care aveati obicaul pilituluI. Da ce pilit, nenisorule Furau al
dractilul vite, si ori-ce le cadeau in gliTare. O datA se vorbirA s fure
o caprh a tinui blet de crestin. CAdu beleaua pe bletul dasal, pe care
Il cherna Pascal, ca sA sterpelscil capra omolui din obor. DascAlu, ce
sa faca bTetu, nu putea esi din ordinul popeT, hotAri sil se ducA sA furo
capra.
Era lute SambAtA sra, cAnd dascalu incalecA pe o TapA ce o
avea, i pled. ca g'and sA fare capra si s'o arunce pe TapI, ca .sA
fug,i mal lute.

Dar nu i.se imprinse bletuluT dascAl, cacI, tocmal ciInd se caznea
se lege capra pe TapI, Tese i hotul de pAgubas1 li Ta si capra si lapa
mat dete pe d'asupra si o flocAIalA tpanA, ca sh-I pirA pofta de
caprA. i cum scApA, bletul dascal en Om vilvoT, o razmA taman

acasd. fugind i injurind pe popa caro il trimesese.
A dona di fiind Dunninech merse la bisericA, mal molt turbat de
dacoromanica.ro
256
snopla ce pise wptea. Popa cum
prefAcndu-se c. dinta:
vedu, incepu sa dica din altar,
Dascale
Pascale
Luat'ai pe bellehe ?
Das.aln respunse Vacelas glas:
Ba, dracn sa te lea,

Ca pe Finga behehe al teti
Am pIerdut si pe ihoho al meal
PASTOLACHE
VedT. Postolache
PASVANGIU
Pasvangia.
13873
FR. DAME, Itr, p. 11J8.

$AINEANIJ, Diet., p. ,598.
L.
V ecli
1 Adica zurbagiu.
20 Jefuitor.
Dupa numele soldatilor lui Pasvantoglu, Turc diu Vi-
din, care se re'scula, in contra Sultanului, i cu cetele

sale pustii ambele maluri ale Dunarii de la 1797 la 1802.
PASVANTIE
*
13874
A fi Pasvanfie.
j.
T. Bk.A.5EL, preot, e. Stefatiese1.
tice unui om Cu d6gele cava lips, r la fire.
Pasvanrie peutru Pasvantoglu. Ye@ No. 13873.

*
13875
Nu mai e timpul lui Pasvante.
G. r. TomEscu, inv. c. Broscas

j. Mehedinti.
find unul se arata, fudul i reutacIos.

dacoromanica.ro
00, ORASE, NUME PROPRA
257
PATRIE
A. se ved FUSTE', DE COULANGES, La cit antique, pagina
230 i urnit6rele.
13876
Patria omului este acolo unde '1 e bine.

A. PANN, Edil. 1889, p. 147;
HL p. 119.
Acsta -licere nu este a n6stra, i mai romanesce spune

Jipescu, in graiul sti. osebit: Portu, deprinderile, luancarea, jocurile, cantecile, (ra, limba sd nu le schimbe
pe auru din lume. Sd 1iie grdmada de han i cat casa asta,
si set nu se tate la ban
avutia o face itfOr sdndtosu
voiosu, da pdmintu strdmosesc nu mal gasesce, vorba
eTrimises6 artile sale pe la margine de slobodiT, de curlati rneniT
in trk de preste Nistru, si din tra Muntemssc5, si de preste Dunhre din Ora Turcsca., i srtulail boieril s'Al mute acel EnnenI de
la margine mal inl.untrul OreT, pentrn sA nu pt lesne a trece lar
preste Nistrn. La aceste r'pundea Nicolai Voda, cu nu fine pe ni loNIC. (JOSTIN, Letop. Mold. II, p. 84.
cul ce mila..
Ilacsst
7carpic,-.2)
Prov. Din.
Qurnris terra patria. 9.

Prov. Lat.
PATRU-17ECI *I OPT
*I=3
13877
Mai las& din patru-deci si opt.

ITHAU CrROFSOREANU, prof.
Galga, comit. Arad, Ungaria.
c.
Pentru oinul care nu vr sil,' lase nimio .din ce crede

ca este dreptul lui.
Este vorb& de revolutia de la 1848. Vorba romilnscit
nu este de ct o traducere a une): lioeri unguresci.
Opincarul, p. 122.
& 3) Ori-ce tia' e patria.
dacoromanica.ro
258
PAUNICA
13878
*A
Hai PAunico la lemne.

Aoleo, piciele mele !
T.B.A.UsEL,preot, c. Bogdcineeci,
j. VdIcea.
S6' lice muerilor lenee, car): In tot-d-una gitsesc tau

de curmelu child e vorba de lucru ; Tar la petrecerf sunt
vecinic gata.
trrm6t6rele cntece poporane zugrAvesc ast-fel de femel.
Frunda verde bob nAut
Hal nevst la prsit.
3161 bArbate aI 'nebunit,,
Nu vedl &am lmbolnhvit?

verde bob nut
Hai nevstil la b6ut.
Bogdaproste, mi-a trecut,
FA 'nainte c te-aiung
Cu azim i puI fript.
Com. Stetanesci, j. Vailcea.
Hal Munk() la apil,
Aoleo m &ore eapu!

Hai _Manic la lemne,
Aoleo
mele 1
Hal Pluno la but
FA, 'nainte c te-ajung.

Hai PAunico la nuntA
&al brbate sl-ml Ian ettrpA.
Hai Puno la rachiil.

Sti brbatele
Cona. Bogajdnesci, j. Vdlcea.
PAVEL
Ve4l: Cal. XII, c. Sflin-
tu Pe/m,
13879
*A
lar s'a 'ncins plelea pe Pavl ?

ST. Tupsou, inv.
j. Dolj.
Adich caut batae.

dacoromanica.ro
c.
Catanele,
ORAE, NUME PROPRl
259
PENES IMPRAT
*
13880
A fi Penes imprat.
Adica oni nidndru si indrasnet.
PEPELEA
*
13881
Pepelea.
E. f. PATRIdU, inv. c. Smulti,
j. Covuriniu.
1 Adic;1 prost, oni de ne-inteles.

20 Tipul spiritului glumet i ruttIcios.
*
13882
Cuiul lui Pepelea.
PUnctul slab, de care s p6te legh cine-va intr'o afacere, ca s ne aduca vre-o suprare intr'o afacere.
FacAnd alusie la acstA vorbd, poetul a q.is : Fereseete, .Romtine, de mitt strain in easti.
A se ved D-na E. SEVASTOS, Pepelea, p. 144, i V.
A LEXANDRI, Teatru, Arvinte qi Pepelea.
Pepelea l'a vindut casa lui Arvinte pastrndull numai

un cuiu, bittut in peretele unei (AM, cu dreptul de a acata, &And va voi i. ce va voi, de acest cuiu.
PETRACHE
13883
S'a 'nsurat Petrache!

GAVR. ONIOR, prof. c. Banca, j. Tutova.
GR ALEXAN-
DRESOU, magistr. j. Patna.

Vecli a se Insuriz.

*.L
13884
0 s'a ajunga la Petrache.

G. T. TOMESOU, inv. c. Bros-
j. Mehedinti.
dacoromanica.ro
260
Adica la inchisre.
S lice ca un 6re-care Petrache a fost director al arestuluf din Severin, de 'i-a rrnas nurnele de poininii.
PETRE
VedI Cap. I C.- XII,
Sfintit Petra.
e.
Ca Petre cu chela si Pal;lu cu sabia.
13885
IORD. GOLESCU, Ms& 11. P. :..4.
S qice pentru cer cump1ii, crind unul inchide

tul ucide (GoLEscu).
PILAT
e0I
Cap. XII, c. h at.
PIRLE
une-te, Pirleo.
13886
Em. PopEscu, inv. c. Ciocanesci-
Margineni. j. Iniontila.
Tineite, Rile, ca te rupi 0-610.

GR. JLPESCU, Opine., p.
T. AMORE, ing. j.
Sti te til, Pirko.

P. IsPittEscu, Ley., p. 12.
79.
209. 319.
L. AINEANIT, Diet.,
p. 617.
E. I. PATRICIU, inv. c.
Smut(); j. Comoiviu.
Set te pazesc, Pirleo.

Ve4I Npte,
1 S lice spre imb6rbatarea acelui care a intrat in
greuttiti.
dacoromanica.ro
Ttilf, ORASE, NUME PROPRIf
261
20 Aratd o stare pr6sta, de care e mal bine sa fug,i.

cTot asa e, vere, si nallea carlea 'I lipsesc trelmincloSsili ; lea schI
petil tot-d-una, i elind tera n'are niel de unili, ologesce repide,
d'or mal hi 'ntrInsa si Cunera 1enes1, stricati, nevoiasl, atuncI tin'te,

cd te ntpi n'IV GR. JIPESCU, Opine., p. 33.
30 Aratd o fuga repede.

,Fiul ImperatuluI remase en gura chscata ultandu-se la ea si la
minunea cum de se 16sase si se ridicase copaclul, apol rupnd'o d'a
fuga, ea te pdzesci Pirleo, c 11 sfirlla cIleaele de lute ce se ducea..
P. ISPIRESCU. Ley., p. 361.
40 Celu1 supracIos, in batjocurd.

Alexandru Mavrocordat, sub domnia carula, in 1783,
un foc mare mistul o parte a Iailor, primi dupd acstd

nenorocitd intimplare porecla de Pirlea-roda.
A se ved C. NEGRUZZI, I, p. 246.
Tunde-o Pirleo!
13887
T. SPERANTIA, I, p. 192.E. I.
Smulti, j. Co-
PATRICIO', inv. c.
vurlulu.
Cand unul, fiind retinut de un altul, a scapat cu fuga.

E sinonim Cu: spala
13888
*A
A se duce Pire.
Vedl a se Duce.

(Pan. si Florin, un argat ne-doplit, cat l'al Inalicat p'o minciunk
se duce Pille, de nu'l mal potT tine. V. ALEXANDRI.
cAtuncl Ipa sd te cam duel Perico
Pov., p. 60.
13889
s'o aseuns5. I. SBIERA,
Du-te PIrleil
1. BANESCU, prof. j.
.Roman.
13: 1152.
dacoromanica.ro
262
Du-te dracului, plca.

tDa du-te Pirlel ! . .. au4I? sh vind eu stgpana mea care m'o crescut!, V. ALEXANDRI, p. 1152.
PIRTIE
*
AI da 'n pirte (girlie).
13890
V. A LEXANDRI, Teatr., p.1729.
A afla adevrul, lucrul cum este.

A In zadar mg gandesc, s ear mg rgsgandesc,... nu pot sal dan in
pirte ! borerul are ce-va! tot de m6rte vorbesce..V. ALEXANDRI,
p. 1728.
PIRTOTIN
*A
13891
A fi Pirtotin.
T. BILIsEL, preot, C. Stefanesel,
j. Wilma.
A fi un mil uurel, flecar.

'Ce Pirfotin de om, ce Pirfotincl de rnuIere,.
Este i. un arbore ce p6rt5 numele de pirtotin.
PITESCI
*
Tolu pe chioru, i Iea'ti drumu la Pitesci
13892
I. BXNESCU, prof. j. Roman.

13893
*L
Cotolanul ca pe dete, ndejdea la Pitescl.

P. GARBOVICEANU, prof. c. Pa.
ciolu, j. Mused.
Camd nu se face porumb, adica cand e cotolanul ca

pe degete, sa te gandesci ed cumperf la ora.
dacoromanica.ro
TAR!, ORASE, NUKE PROPRIf
263
PLENITA
Ve li Cap. .XI, e. Parana.
PLEVNA
*
13894
Par'c esti de la Plevna.

T. BALAELtpreot, C. Stejanesci,
j. Meat.
Se lice unuf orn trenturos, cu hainele sf4ate pe el,
de srana par'cg, ar fi cluruit de glOnte.
PLOESCI
De rosu, rosu ! de acru, acru! de Ploesci,

Ploesci! chef nenal.
13895
A. RANN, 1, p. 113. P. IsPIRESCU, Bev. 18t., 11, p 159.

POD
Velf Neroa', Cap. VI,
c.
Pod.
*A
Scar la cer si pod peste mare nu s p6te.
13896
GR. POiENARII, ing. j. Putna.
Trei lucruri nu se pot pe banal asta: seard

In cer, punte peste mare, fi mec1uvc1 in fer.
G. P. SALvrtr,t ny. e. Smu4, j.
Como-Zulu.
Vecri Cap. XVII, c.

Punte.
Pentru cele peste putintli.

19
62447
dacoromanica.ro
264
PROVERBELE ROMNILOR
CAnd la ching, trosc

Cnd la pod, Jijia rupt.
13897
GAVR. ONISOR, prof. C. Balabci-
neeci, j. Tutova.
Vec,11 Cap. X, c. Ching&
Celui care vorbesce pe ne-gandite.

*
13898
Unul nu gsesce pod pe ap, altul nu

gsesce ap de but.
V. A. FORESCU, C. Folticent, J.
Suciava.
aterne un pod de argint.
13899
B. P. 1T14Dtu, Et?/m. Mugu.,

p. 1611.
Ve(11.
A ajunge la un scop prim bani sa mituirf.

(Grecil, sciindu'sf putinlitatea, cu gema
ca nu cum-va
nevola s.'T intercit in vitejie, ce mal" firtos, cum se' lice cuvintul, pod
de argint, pentru ca mai pre lesne in corribil s6 sae, le ayernea.,

CANTEMIR, CrOn. II, p. 389.
*
13900
La un cap de pod ne vom Intilni vre

data.
V. A. FORESCTJ, C. Foltieeni, j.
Suc1ava.
Amenintare. Te voiu prinde data' la vre-o strimtre,

i veI primi pedpsa ce ti se cuvine.
Perte sa. fie i o alusie la puntea raiuluf.
POD
Vecji" Inginer.
13901
A bate podurile.
Volt Inginer.

P. ISPIRESCU, 11611. 18t) I, p.
451.
dacoromanica.ro
Ttaf, ORAE, NUME PROPR1
265
A umbl Mri crip'05,1u i Lea lucru.
Un bate-poduri.
13902
LATJRIAN & MAXIM, I,
- BARONE', p. 96.
p. 127.
Om care 'f plerde vremea pe drumurf, ne-cdutndu'I:

de lucru, un pierde-varit.
PODINE
veo Cap. XI, c. Dmm
(77. No. 6u.
POGHIRCA
*A
13903
Asta o scie si Poghirc de la Botoseni.

GAVR. ONIVR, prof. c Pogana,
j. Tutova.
Pentru un lucru sciut i de cel maf prost.

POIANA
13904
Poiana cu fenurile,
Plenita cu vinurile.
T. BXLIkEL, preot, c. Stefeinesd,
j. Vdlcea.
Poiana i Plenita sunt done' comune din judetul Dolj,

renumite una pentru fnetele i a doua pentru vinurile
ce produce.
POLI
Vecp Preot.
13905
'Ntrebandalui omlu s'duge pang In Poli!')

I. Coy, prof. c. Tanina, Epir.
VedI Orb.
1) Intrebnd omul se duce pdni In Constantinopole!
dacoromanica.ro
266
PROVERBELE RONCANILOR
Multe afla omul si de la altiI; 0, nu se incrdil cineva pr mult lu sciinta si puterile sale.
A se ved i intelesurile de la No. 5639.
Sciscitantes Trojam pervenere Grceei.i)
Prov. Lat.
Qui langue a, et _Rome va.

Prov. Franc.
.3Iit Frctgen kommt man dwelt die Welt. 2)

Prov. Germ.
13906
Chiri Polla tri un ac ! 3)

I. COYAN, prof. c. Perivoli, Epir.
10 Cand ce-va s'a prapaclit cu total.

20 Gaud din ne-lAgare de sn3.a
sail din ner41e nu
putem gisi un lucru cu total ne-insemnat si halt val6re.

13907
Aua da, 'n Poli s'eavde. 4)

G. ZUCA, stud. c. Fieri, AlbanYa.
Vef Hotin.
POPESCr
13908
Hot din Popesci.

I. IONESCU, j. Rfmnieu-Sarat.
Ast-fel spun Rimuicenif hicuitorilor din Popesel, care

dupa dinii sunt rei i putin cinstitt
2) Intrebind Grecil ajunser la Trola.
2) Cu intreliiii nimeresel prin lume.
8) Peri Constantinopole par la un ac.
4) Aci d, la Constantinopole se aude.
dacoromanica.ro
Thif, 0RAp, Ninfk PROPRIf
267
POPOR
A se ved B. P. Ilisnn, Cuvinte din Betrdni, II, p.

185-187.
* El
Vocea poporuluf e vocea luI Dumnesieti.
13909
REINSBERG-DttRINGSPELD, II, p.
314.
..kratri drpta judecath a poporului.

Vox populi, vox Dei. 1)
Prov. Lat.
Voce di popolo, voce de Dio. 2)

Prov. Ital.
Volkesstimme, Gottesstimme. 2)
Prov. Germ.
POR
A av bogitfile lui Por imprat.
13910
Vac)! Crif.
A fi fcirte avut. Acest Por imprat, despre care se
vorbesce in Alexandria, este Porus, rege din Indii, care

a fost invins de Alexandru Machedon.
POSTOLACHE
13911
*I
A fi Pastolache (Postolache).
j.
T. B2iLXEL, preot, c. Steldnesel,
A fi cam pe o ureche.
3) Vocea poporultif, vocea MI llumnecleil.
Vocea poporuld, vocea lu Dumnecleil.
Vocea poporultif, vocea la Dumne4eil,
dacoromanica.ro
268
POTECA
*L
13912
A merge pe cilece poteci.

vuLcANEscu, Sc. Lat. c.
Peleeci, j. Dcdj.
Vecg cap. H. c.
rare.
A fi bt. A se ved No. 13226.

PROBAJINII
Vetil iVo 243.
PRUT
13913
Pune eapstru In Prut si iese calul.

GAVR. ONIOR, prof. C. Mur-
Pentru cel prost.
geni, j. Tu tova.
A
13914
NicI cu Prutul nu s sterge (spal).

GRIG. Cony. Liter., XXI, p. 251.
T. SPERANTI, I, p. 871. 1)-na
Z. JUVARA, C. Fedesci, j. Tu tova.

E. I. PATRtofu & G. P. SALVIII,
Vei Bahluru, Dundre.
env. c. Swag, j. CovurluIu.
Ca sd arete batjocura ce a primito cine-va de la un
altul.
cZugrvek pe pop de nu'l 8p/la tot Prutul.,

*
13915
Multul cu multul,
Cum curge Prutul.
GAVR. OMIT); prof. c. ZorlenI,
j. Tutova.
.1Iultul
Cu Prutul,
sarea
Cu marea.
Ve41 Olt.
E. I. PATRIctu, inv. c. $nrulp,

j. Covurhau.
dacoromanica.ro
ORASE, RUMP. PROPRII
Nesatm de avere; aratii un dar insemna,t, i tall1

e multumire.
*
269
1111
Slut
13916
La Prut.
V. A LEXANDRI t.k. L. liosi.1.11,
V. ALEXANDR Tentr., p.
234.
E. I. PATRICIU, illti. C.
Mss.
Car/1210u.
GR. ALEXANDRESCU, MafliStr. j. Fuina.
M. CANIAN, jmhliC. j.
SM111(1,,
intimplare pr6sta ; vestire despre ce-va incurcatura intee. afacere.
T6te incursIunile Tatarilor, maf trIiu t6te invasiile

rusescf, prevestit6re de omorurT, de jafuri, etc., venind
tOte de peste Prut, au dat nascere acestei clicerf.
431'o eunoscut!.. slut la Prut!.
V. AUK 1NDRI, Teatr., p. 234.
Prutule, riu blestemat !

Face-te-al adtne si hit
Ca potopul tulburat !
Mal en mal nu se vrescri,
Glas ca glas nu se lov(sea,
OchT eu odd //I/ se agfimga
Pe a ta phtizit cht de limga!
Lornstele chnd or trece,
La ist mal sa se innece!

Holerile child or trece
Pe la mijloc sa se 'nuece!
Dusmanii triI de-or trece
La eel mal sit se inneee.
lar tu 'n valurile tale
Se 'I tot duei, se 'I duel la vale,
PAW la Dinarea cea mare
Phu' in Dunarea i 'n mare!
Poes. Pop.
13917
Catu'i Prutul.
E. I. PATRICILT, inv. r. Sotalp,
J. Como-lulu.
Cdt e Maul fi pamintul.

S. FL. MARIAN. Tradit., p. 3:50.
nici data, ma' mult pentru viitor.
dacoromanica.ro
270
PROVERBELE ROMNILOR
13918
De cand Prutul.
V. A. FORESCII, C. Folliceni, j.
Suclava.
Adica niel odatd, ma! ales pentru trecut.

De cad Prutu nu s'a vt4ut ala ceva.,
PUNTE
VedI Beliv, Cruce, Drac,
Inamic, luntre, Ilinnie, Rau,

Scard.
13919
*.n.
A trece puntea.
N. JUVARA, C. POpC2li, j. Ftilciii.
Ved Drac, GI-2r1cr.
Ce nu tacsesci, pan s-tre9i arlulu (pun-
13920
tea) ') ?

p. 173.
VedI Drat.
Adicii, pAna treci de o greutate, de o primejdie.

*
13921
Punte pristi amare nu s'adar 2).

J. CoyAN, prof. c. lamina, Epir.
VedI Cap. XI, c. Pod.
Lucru peste putinti.

*
13922
Cari ut pi la punte cama avunia agiunge 3).
COST. IONESC17, prof. c. Nev4stct,
Vell Drum.
Macedonia.
Ce nu ra'grluescI pn s trecT rlul (puntea)?

5) Punte peste mare nu s face.
3) Cine oculesce pe la punte mal curind ajunge.
I
dacoromanica.ro
TER, ORAE, MIME PROPRIf
271
Mal bine mai 'fleet dar cu sigurantil.
PUTEM
13923
A trecut pe la PutenI.
E. I. PATRICIU, inv. c. &nu10,
j. Covariant.
Pentru ce-va care mireise urit.

S6 Oice mai cu osebire la carutele cu pete pr6spet, ce
umbla prin sate, i cam au inceput a mirosi.
Puteni e un tirguor in judetul Tecuci.
RADA
13924
Strig pe mc5a Rada

Mrica'i el gramada.
j.
T. BALMEL, preot, c. Shia-need,

Valcea.
Ciind chemam pe nuul i rspunde

Acstil, (licere se atta in urmt6rea phcalld poporand :
Me, Gleorghe?
Aud ?
Nu te strig pe tine.
Strig pe nuifa Bada.
grdmada.
Tir mi-e baba Rada, tir mi-e Rada baba!
13925
JORD. GOLESCU, M88.
Il, p. 69.
011 Bada baba, ori baba Bada.

JUL. VULCANESCU, c. Pelesel, j.
Dolj.
021 al iici baba Bada, ori cd dici Bada

baba, e tot una.
G. I. Tommscu, inv. c. Broscari,
j. Mehedinti.
dacoromanica.ro
272
Ce mi-e Bada Badea, ce mi-e Badea Bada!

A. PANN, Edif. 1889, p. 25;
P. JSPIRESCU, Rev, 1st.
p. t25.
148.
G. BANITLESCU, fr.
c. Pietrosifa, j. Dimborifa.
LIN IORDACHE, Stitd. j. Argq.
Ce mi-e liada Bada, ce mi-e Bada liada!

WO
HINTEscu, p. 158.
Stan.
1 Insemnzii o asemnare la 1nte1egere, adica tot aceea

1nte1egere (GoLEscu).
2 Adica e tot una, tot una 'mil face.

Cest bonnet blane et blane bonnet.
Prov. Frane.
13926
Baba Rada.
GR. JIPESCU, Brun Oras., r.
Om prost, orn de nimic, farA ilia o val6re.

nilitT baba Rada i Nga-rea se Mew pe tOte poteeile
uilt
GR. SIPESCU.
RA DU
Vell" Mana.
*A
13927
DesbracA-te, Radule, i Imbraca-te, gardule.

FtTu, stud. c. Onesci, j.

13928
Dup ce nu e frumos, apoi il chim

Radu!
DR. JOSEPH HALLER, I, p. 264.
REINSBERO-DCRINGSFELD, I. I .
161.
Rat peste rti. Ve11 intelesul la No. 6231.

Prin alus1e la Radu cel Frumos.
dacoromanica.ro
TERI, ORASE. NUME PROPRIf
13929
273
Popa tca,
Radu jca.
P. G..iRBOVICEANU, prof. Semin.
Cl. VI.
Pentru eei earl ult5, a face un lucru, sat nu '1 fac la

vremea
A fi Radu vecf.
13930
j.
T. BALAza, preot, c. Stetanesci,

Veileea.
Se tblice unlit om betriin peste fire.

*
13931
A fi al lui Radu Jca-bine.

j.
T. BALA,".EL,preot, C. Stefane8d,
S qice celut ce te intrba al cuI estt

AI cul eti ?
Al ha Rodu
A fost calare, s'a dus tare, Radu '1-a
13932
chemat.
G. BiNuLEscu, inv. c. Ptetrofrifn,
j.
10 Se 4ice cand cine-va nu a inteles ce a spus altul,

o poveste sau o intimplare. Inteles Mae obicmuit In j.
Dimbovita.
20
13933
Radu '1 (me) chima!

Badu 'l a chemat !
D-na V. BUDITEANU, C. Bucu.
curesol, j.
E. 1. PATRICIU,
Inc. c. Smulri, j. Covurluiu.

Vetli Cap. Xl,
allon"
1 Ciind un lueru a disparut far& veste ; cttnd un om

pled, de odata si repede; cttnd cine-va e dat afara dinslujba.
dacoromanica.ro
274
PROVERBELE ROmA.NILOR
21) find unul nu mai vre s6, scie, nu se mal amesteca.

30 Om tantos i superados.
c.
13934
Am dat de Radu.
I. BUNESCU, j. 7'eleorman.
Ara dat de r6i1, am patifo.

*
13935
Tot nea Radu.

M. CANIAN, public. j. Tog.
Adieu tot un drac.
RASTOCA
Nebunul de la Raab:5a
Tot el cant, tot el ji:Sca.
13936
P. GARBOVICEANU, prof. c. CO-
I pdcel, j. Viiirea.
Nebuna de la Beistket
Tot ea ecint, tot ea j6ecl.
P. GARBOVICEANU, prof. c. CO-
mdnifa, ,j. Olt.
Ciind cine-va vorbesce kid% sit fie ascultat; tot el spune
glumele, tot el ride.
RAZOE
*
13937
Din gardul RizcSei.

D-na EL. SEVASTOS, p. 47.
Epoca. IV, No. 342. Timpul,

No. 1453.
C.
C. blicLEsou,
P.
lificlesci, j. Vasluiu. GR. ALEXANDRESCU, fnagistr. j. Fuina.

Vecri Ilcira, Mntulisa.
Ache& de uncle nu e.
dacoromanica.ro
TERT, ORASE, NUME PROPRIT
275
A se ved origina la No. 13654. Numele proprietareI

gardului variza duprt
Child colo, lea hivolul din gardul Razdei., D-na ELENA SEVASTOS.
RECHITELE
Par'ca 's popiI de la Rchitele.
13938
PETRE ISPIRESCU, SnOve, p. 94.
Pentru cel carI bti tutun mult.

A se ved sn6va referit6re In Ispirescu.
RECITA
*,f1,
13939
Acusl mere la Recita dup fier.

AVR CORCEA, paroh, c. Cofteitt,
Banat.
Recita e un ora de munte, In Banal, ca bal de fer i

turnatorif vestite. Acolo se Intimp15, adese orI nenorociri,
de unde s'a Miscut Qicerea ce Insemnza: a merge la o

nenorocire i ciliar la m6rte.
Se mal lice despre cel ce patimesc rfi de ble cronice.
REGEP
13940
A fi Regep cel nebun.

T. 1311LAsn, preot, C. tefaneecl,.
Vcilrea.
,
j.
Se qice celui ce rricnesce ca un nebun.

RIMNIC
13941
A fi blestemul
T. BIL4EL, preot, .c. Bujorenf,
j. Vdtcea.
Se lice celuI ce nu da inainte de loe; orl-ce ar munci,.
on-ce ar face tot ru II Iese.
dacoromanica.ro
276
PnoVERBELE nomiNmou
UrnAt6rea legeuda, culsa In Bujorem, cat. Oltenii,

judet. Valcea, ne d origina dicerei:
LEGENDIk
In vremea veche, venind un Domn ca BA scape de inbrte in nrasul

Itimuieulut, a intrat intr. hisericA, socotind cu gandul cA doar n'or
cuteza vrajmasil ski olilre taman in 'tauten! 1111 D-deh, unde nicT Tureil
nu te-ar tAla. Dar n'a fost sea, ca vfiajniasil dandu-t de mina au intrat
in sfauta biserica en sabiile in maim si an ucis pe hTetn1 Domn, chiar
in altarul sfinte1 hiscriel, stropind cu singe pre sfantul pristol.
RimniceniT n'ati fost i el harnicl
scape i el pe Donmul lor din
maim gadilor, gi Fah pArlisit in 'liana lor de l'au twig talltAiec.ce.
Pe vremea ala la Rimnie era un vlhdicA bun la Dumnedeu, el mi
manca came, peste, lapte, oue si nimio de dulce c unsuros, mama
doar rede din pomI, buret1 dupa camp si tragl si numal atilt cat All
Aie viata, nn din destul. Ast VlAdica, (And a audit c Rimnicenil an
suferit de s'a ueis Domnul lor chiar in stanta hiserica, a blestemat in
Manta leturghie, imbrheat in odajdil, orasul Rimnieulat, ea s& nu maT
d inainte. i d'atuneT gi hiserica din OltenT nu mill are parte de pop),
cacl nu trAese mult popil de se the pe numele el, l niel eh Rimnien
nti mal dA inainte ; macar ch e un oras vechIn, el tot mic i sA
raeAclos este.
Rimnicul-Valcea a ars in mal multe rinduri, impreuna

cu episcopia, i Itimnicenif au atribuit aceste nenorocin vechiulm blestem al episcopulm din Rimnic.
ROMA
13942
('E)ntrebandu se vire 6n Roma))

Dr. FR. NIKLOSICH. Thuit. Un ter ,
I, p. S.
VezT Orb, Poli.

Sciscitantes Trojam perrenere Grff ci.2)
Prov. Lat.
Qui langue a, et Rome va.

Prov. Franc.
Dimondando, si va a Roma.3)
Prov. Ital.
IntrebAnd ajungT la Roma.
IntrebAnd Greed' ajunseril la Troia.
IntrebAnd ajungT la Roma.
dacoromanica.ro
TER!, OR.OE, MIME PROPRIf
277
Mit Fragen kommt man durch die WeU.')

Prov. Germ.
13943
'En o zi nu fost Roma facuta.2)

Dr. FR. MIKIMS.CH, RIMi.
p. 8.
se ved Intelesul la No. 105.
On n'a pas lniti Paris en un jour.

Prov. Fralle.
ROMAN
Par'cit
13944
miaua lui Rcman.

P. GARBOVICLANU, prof. C. Rdtesc1, j. Argeq.
Cautei trist ca meaua lui _Roman.

G. I. TOMESCII, inv. c. Tam( Se-
verin, j. Mehedinii.
*A
Stai ca mIaua (2222zeaua) 12(1 _Roman.
P. GIRBOVICEANU, prof. c. Ma_
rdsesci, j. Mehedinli.
Se aplica, In deridere, celor ce cauta triti i suprati.

Despre acest Roman S lie ca a avut cele mai multe
01, insa din causa relei Ingrijin a rmas numal Cu una ;
tte cele-l-alte aa murit. Oma rmasa, cautii vecmic f6rte
trista, fiind pte i ea bolnava.
*A
13945
Te pureci mlaua lui Roman.

T. T3211.:4EL, preot, c. Stellinesci,
j. Trincea.
Adica aonm te lovesc, te bat.

I) Cu IntrebrT nimerescI prin
2) Intr'o 4i nu a fost Roma fcuti.
dacoromanica.ro
278
ROMAN
Barba,
VOT AptY,
e,
Cdctuld, a Cheltui, Copil, Cutu,
a Da, AM/id, Prier, Rac.
Dam aci cate-va qiceri ale strainilor despre Romanr.1)
Intfun manuscript din secolul XII-lea, reprodus in
Cuvinte din B6trani. II, p. 185, i care coprinde caracteristica zoomorfica a mal multor pop6re se arata
:
Grecul e vulpe, Bulgarul hot, Romeinul pisica, Unpin"
pantera...
Boemii
Oho ! snad Valah viru ma?
Oho! dour', Valahul are gi el o credinta.2)
Dalmatil
S Vlahom do p"O vide, a od 2)6 njonu, u glavu.
Cu Valahul mananca blidul palm la junittate gi de la

jumtate arunca il in cap.
Germanii
Auf Walachen und Kiirbistpfe ist kein Verlass.
Sa nu te increql niel in Valah, nid in tigva (consi-
derata ca vas).
Grecii
BXeczo; 'ara pouv, acyaXn OiXaaaa.
Romanul pe munte, marea linitita.

'Az pmtpbrepa. BXZza Tip TCCT.
INIal de departe, Romane, cu porunca.

'EazorWaav i'va BX4.zo, ' rIsatno6rt,a p.ou T
Am ucis un Roman, pe talpa papucului met o scriu.

"Etpep' 6 B), zog thTop!.
A adus Romanu branza.

' 6 BXixo; T Tt:MpOI:rp. itat
6no,3
'
1'67.
Romanul croiesce opinca, i virful iese uncle o iegi.
2) O lucrare compleca asupra acesta subinct se va publica deosebit.

2) Strinfi daii numele de Valah tutulor pop6relor de vitillatinh. Ast-fel
ch acest proverb de Ode se pote aplica at6.t Rominilor din Moravia, Cu
care Bohemil ad putut veni In atingere, ct i italicuilor saft Francezilor.
dacoromanica.ro
TERf, ORAE, NOME PROPRII
279
6 Bkizo;
6 rpstasoc
Scie Romnul ce are in traist6.
7.6.p
'0 13Xzos, ay aiy to
Irpooy r;) axXxac,
yzXylplyee
'mollify/4 (talardat. 7.-46v antechop.x).
RomAmu', dacit nu i se 'lea cojocul, nu platesce vama.

'0 13X4.zo;, 5.pzwv 7:4,)
zpo:C7.E; (zpoeitov Itd7rpov)
[Lop!Cat.
Romanul, boer de ar deveni, tot mir6se a ca (cacarzg,

de 6ie).
"OXo to& BXizon to rapi ropearita, v& vv7,1.
Ttii brnza RomAnului pllicinta sa, se facrt.

11p6v.a, Maze, Tip T7.7ii.
Pr de vrerne, Romane, cu porunca.

To5 Tpovi.p.ou
to5 Bkizou ol)ptsp.a.
Inteleptuluf e de ajuns un semn, i Romtlnului o flueratura.
Polonesii
Ian ne Wolos:czynie.
Zarobil jak
I se intimphi ca Regelui In in tra Valahilor.
Valahia tumulus Polonorum.
Valahia mormintul Polonilor.
Za Ierbla Olbrochla poginete s:lachta.
In tirupul Regelui Albrecht , leahta a perit.

Kokos.:a wojna.
Itesbelni gainilor.
Rutenii
tziga, ci Voloh, vsio to odno: sobaciaia viera.
Fie tigan, fie Romil,n, tot acela, lucru: credintit de cane.
Ege hiba Volohu vieriat?
Ce, i Romania are credint5, ?
Saii
Er hat sie verlassPn, wie Sanct-Paul die Blch.
Ti a parasit ca Shntu Pavel pe Roran.
Der Eanger, Blch och der Zegun

Dat seny gor lastig legyt!
Der clan tschi fleacht den Alnzen dkg,
Der .21Ioi dnzt mat den botu nch,
Der Kere der git

Fratii notri Ungurul, Romanul Tiganul sunt 6meni
c1udati ! Ianchi (Ungurul) umb15, haimana Obi qiva,
20
62447
dacoromanica.ro
280
Kere (Tiganul) umbla des-
(Romanul) jcica Cu bata

puiat.
Roman caca fin! pice Nmtul.

Nmtu iea si baga 'n sin. Rspunde Romanul.
S8rbii
Ni u ticvi suda.
Ni u Vlahu druga.
Din Valah tot aa de prietin cum e vasul facut din

tivga.
Cad caje Flab ba, po undue netie bi1e drugaci.

Cand Romanul qice ba, sa nu'l ma! contra4ici.
Slatchi Vlassi
Co o rassi.
Ii Vlainife
Co smocvite.
Dulei 's Romnii ea nucile, i Romancele ca smochinele.
tl ngurff
Olah csak save jo : akkor is a .fene egye meg.
Romanul numai fript e bun, i atunei sal manance

dracu.
Oldh titan szokik a diszno.
Porcul sifs Inv* de la Roman.

Az Olah cziny-minly.
Romnul e tine-minte.
Olyan mintaz Olh mel.
E ca malaml Romanesc.
O Oldie Bomai salag.
Romanul e sgura Romana.

.Erlteti mint as Oldh krt.
Silesce ca Romanul boj! hit
Ers mint as 0101 eczet, kilencz itcze egy fozet.
Tare ca otetul Romanului, nou6 oca pentru o fiertura.
Nyikorog, mint az Oldh szekere.
Scartie ca carul Romanulul.

Ott hagyta, mint Szent Pa as Oldhokat.
L'a lasat acolo, ca Santa Pavel pe Roman.

Valgat, mint as Oldh vadkrtben.
Alege ca Rartanul in pere padurete.

Zld lovat, ohos Oldhot s hedves anybst bajos taldlni.
Cal verde i Roman cu minte i seocra draguta anevoe
se gasesee.
dacoromanica.ro
URI, ()RAU, NUME PROPRII
281
Az Ohihnalc SZrs a nyelve.
Limba Romanului e prsa.

Az Oldh elreti a szrit, de a termszetet nem.
Romfinul if /asii perul, dar ndravul nu.
Adjon isten minden
szolgdljon a magyarnak as Old,h,
Nmet, Mt!
Dee DumnOeu ca Romfmul, Nmtul i Slavul,
slujsca Maghiarului !
Belia a haja, mint as Oldh keesknak.
sA.
Pe din lhuntru e prul, ca la capra Romhnului.

_Kit& beliile
vr.
Isbucnesce din el shuge

Megtanitlah Oldhuh neretni.
Te invt s rli Romknesce,

phingi).
Non mind Oldh, a mi olhhodik.
Nu fie-care ItonazIn gandesce elite ce-va
Illysziirg mint as Oldh duda.
Grhfae ca cimpolul Romfinului.
Roszabb as Oldh eignynal.
MaI ret Rornanul ca tiganul.
Szuszog mint as Olah diszn6 a buzdban.
Grohaesce ca porcul Romanului in
Az Oldh eb climb nlkiil.
Rmnanul e cane fdrit pore.

Felfrjtak, mint as Oldh duddt.
L'a umflat, ca Romanul cimp6iul.
13946
RornAnul nu piere.
I. G. VALENTINEANU, P. 7.
Arata creilinta ne-clintita ce o are Ronaiinul in taria

vitalitatea nmului seu.
13947
Romanulur II grea pan& se apuci de

trb c de lasat Indat se las.
I. CREANO, Ambit., p. 190.
Arata lipsa de staruintei a Rom'anului In urmarirea

unel idel, unei intreprindeff, unei munci 6re-care.
13948
Cand Romanu 'I vira cda

Isirntu i sdrelesce nd.
IoNEscu-GioN, Bin. Public (ziar)
II, No. 217. 1880.
dacoromanica.ro
282
Adica Romanul birrue, intrece pe Nmt.
*6Romanu'I beina draculu.
13949
CORCEA, parch, c Coftent,
Banat.
picere de care se folosesce mat ales patura culta romana din Ungaria, despre teranul roman, Trend se arete
ca acesta e rea nerecunoscetor de binefacerile primite.
13950
*6
Romanuluf poti sari ieI Cu de-a sila, dar

&AI dai nu.
Sem. Buc. Cl. VII. prin

GARBOVICEANU, prof.
Vecp Cap. XVII.
Nu poti face omului bine cu de-a sjla.

*
13951
PescAria Romanuluf, sAricie curat.

TR. PROCOPIU, intl. C. Islaz, j.
Romanalt.

13952
*6
Acest nume de Rom&n

Insemnza cal stpan.
I. POPESCU, inv. c. Dobreni, j.
Rho.
Acest proverb, afirma D. Popescu, ca l'a aqit de la

nisce mo,pegI vorbind despre trecutul Ora nstre.
13953
La plug se cunsce Romanul.

BARONZI, p. 66.
HINTEscu,
p. 163.

13954
La joc 1 la betie se cunsce Romanul

BARONZI, p. 206.
c4i 13efit.

dacoromanica.ro
Ttlif, ORA, NUME PROPRII
13955
*L
283
Rornanu'i bale de arami.

GAVR. ONIOR, prof. C. Dobro-
vq, j. Vasluiu.
VOi: Meserie
Adica producetor, liarnic. Nu are in tot-d-una aur

sati argint, dar ce-va mai maruntel vecmic.
* .6.
13956
Rornanul par'ca e cu capu 'n sac, de

,ce s'apuca tot Indert da.
V. GARBOVICEANU, prof. c. Po-
lenari, j. Gotj.
pice teranul desnadejcluit, ve(lncl ea, ori-ce ar face,
tot reli ii merge.

* .6.
13957
Rornanul cat rdica un sac de paIe II

al dracului.
GAVR. ONIVR, prof. c. Dobro-
vel, j. Vasluin.
S qice, in gluma, mal' ales de catre femei, barbatilor

mal inaintati in virsta.
*L
Boerul cand II e Mme se primbla, Romanul fluera, 'lar tiganul canta.
13958
I. TACII, inV. c. Braniscea, j.

Covarlian.

13959
Tiganu minanci alud are, Romanu cand

li e fenne si boeru cand vr bucataru.
P. BUDIVEANU, C. Bueuresti,
j. Bfov.

13960
Cu Rbmanu si Cu lutaru trebue s'a te

cinstesci ca si te cinstesca.
P. BUMTEANIT, c. Bucurescl,
j. Bfav.
dacoromanica.ro
284

*
13961
Scapa-me', Maine 1
Da din marii, Romane.
G. ALEXANDRESCU, magistrat, j.
Patna.
Ajuta-te singur, nu ateptit scaparea ta de la altif.

*
13962
Da'mi, Dennne, gandul Romanului el de

pe urni.
ILIE Hocfcal, stud. C. Selifte,
vomit. Sibril. Transiltania.
Dd'1, Dmne, mintea Rou'inultd a din urmd.

D-na E. I. MAWR, p. 73.
D6nzne, gdndul .RoTurcul (lice :

mdnului cel din ((le pe) urind.
BARONZI, p. 61.
HINTEscu,
p. 43.
.134mne, nzintea cea nua de pe urmd

a Romdnulut Mice Jidanul).
S. FL. MARIAN, Tradit. Pop.,
p. 121.
C.IonnAcHEscu. c. Crev-
E. I PATRIcfu, inv. v. Smul1, j. Covarluin

tescl, j. Boiofani.
Dlitne, mintea Bomanului dupd urmd.

GROFOREANU. prof. C. Gal-
a, vomit. Arad, Ungarla.
.1.11intea Ronzdnului a din urnul.

AVR. COROEA, paroh, C. Co?telu,
Banat.
Vedi ilfo/dovan.
Cnd unul vede, pr tri, cti a greit fatio afacere.
dacoromanica.ro
'00, ORAE, NEME PROPRII
285
Dfiez-vous du premier mouvement.

Prov. Fraile.
ll secondo penstero il migliore. ')

Prov. Ttal.
La seconda idea suele ser mejor. 2)

Prov. Span.
Die besten Gedanken kommen allzeit hinterdrein. 3)

Prov. German.
&concia thoughts are best. 4)

Prov. Engl.
* .6.
13963
De acea Romanul nostru nu se pricopsesce nicI odata.

G. I. TOMESCU, inv. c. Broseaa,
j. Mehedinfi.
Cand unul nu isbutesce intio afacere.

* zl.
13964
Cum fi ede Romanului mal bine.

GAVR. ONISOR, prof.
C.
Celda,
j. Tutora.
Cand unul este bt.

13965
Snatate 'n Romani, mdrte 'n Tigani.

AVE. CORCEA, paroh, C. COfteiti,
Banat.
Vedl pgan, Ovrea.
E o qicere pe care o rostesc Romanii, primavara cind

manfinci mai intaiu urzici.
') Al doilea gfind e cel mai bun.
1)A dona idee e cea mal bina.
31 Cea mal bunii idee vine In tot-d-una pe urrni.
41 Ideile cari vin al doilea sunt mal bune.
dacoromanica.ro
286
PROVERBELE RODIA.NILOR
La voe bun& RomAnn' s'adunk
13966
Adica,' la petrecen.
RomAnu In ttra strait*

Duce dorul i suspinA.
13967
V. ALEXANDRI, Poes. Pop., p.

147.
Simtul de nationalitate i iubirea de patrie sunt aa

de adinc intiparite in mima Romuului, ca pentru el
str6inAtatea e ngir, frill lumin. S6rele nu'l incahlesce

pe pdmint strain.
13968
RomAnul tine minte.

V. SALA, flan. r. Pitealen% Co-
rat.'BThor, Ungaria
Rowinni (me nzinte reul.

T. FaiNcu
CANDREA, Rotac ,
p. 151.
Nu uita, nici bine nicf rul ce i s'au facut, i plAtesce

dumanuluf, la vremea potrivita, cu virf i Indesat.
Acsta qicere ne vine de-a dreptul de la Romauf cart
Oiceati: Senatus populuseue Bowanus bent!ficii el injuria,
memor esse sold.
Az Olah eziny-mintie!
Prov. Mag.
13969
RomAnul scie multe suferi, dar nu uit.

V. SALA, daec. C. Tiganescl, co-
mit. Bihor, Ungaria.

13970
RomAnul tace i face.

V. SALA, &M. o Vaqcoil-Bareset, emit. Bihor, Ungaria.
dacoromanica.ro
'VEO, ORA E, MIME PROPRIf
287
*L
Romdnul e Went,
Dar e de temut.
V. SALA, dasc. c. Colesci, co-
mit. Bihor, Ungarla
Arata firea ne-sgoinotsa dar hotarita a Romanului de

dincolo.
&
13971
RomAnu1 cat traesce, tot cresce.

GR. JIPESCU, Opincar, p. 16.
Adica e crudac, ne-copt, Jae dat cu capul de multe,

ne patit.
De trb ca un Roman.
13972
ION PAUL, .Rfa p. toff, I, p.91.
picere din Ungaria care ne reamintesce ca, in ori-ce

imprejurare, lauda de sine pile%
*A
13973
A fi Roman verde.
BARONZI, p. 98.G. T. TOMESCU,
inv. e. Broscarf, j. Mehdinff.
T. B/I.L4EL, preot, C. Stefd-
vescf, j. Vdicea.
_Romdn verde ea stejrul.

B. P. 1-1Aptu, Etipn. Magn.,
p. 1789
Ve41 Cap. /V, c. Om.
Adica cu vlaga, voinic, vitz, fara frica de ce-va. A se

ved No. 4379.
13974
*A
Roman verde ca gainaIul gAscei.

GAVR. ONIOR, prof. C. ZorlenI,
j. Tutora.
dacoromanica.ro
288
PROVERBELE Raba:411.0R
Boman verde ea gainatu de gdseei

T. B.,ILIEL, prof. c. Stefnesci,
j. Vlcea.
Vecy Cap. I V, c. Om.
S6 (Pee, In batae de joc, celor nevoiai i laudaro1.

A se vede i No. 4380.
13975
*z.
A fi Roman, nu glum&
T. BLIAEL, COM. Ste/11)1mi, j.
Vdlcea.
Acelal inteles ea la No. 13973.

*
13976
A fi Roman vechiu.
T. BILIEL,preot, c. Bog danesci,
j. Vcilcea.
Adica tigan.
(Asta nu'l tigan, mg, e _Ronan d' al veal.*
13977
A fi Roman not'.
Adica EvreU.
ROMANESC
V ecg Tra-Ronninisca.
ROMANESCE
13978
Ce, nu soli romanesci?

T. BILEL, preot , c. Boridnesci,
j. Tram.
Aclicrt nu intelegi ce'ti spun?

Se Oice emenilor celor ne-intelegetori, ne-ascultetori
inderetnici, carora le IicI sa faca ce-va
nu vor.
dacoromanica.ro
TER1, ORAE, NUME PROPRII
*
13979
289
A spune romnesce, in ochi.

j.
GR. JIPESCU, Lituana, I, p. 263.

G. YOBORAN, ilat. C. &atina,
Olt.
Adic fara a ocoli adevrul, tot ce scie, in mod ciustit i Cu gandul de a face bine.
A se asemna ca vorbele din limba francesa : Nre franc,

parler franchement, etc.
*
A spune verde, romilnesce.
13980
AVR. CORCEA, paroh, C. eoteiu,
Baila&
/tecla inteles ca la No. 13979.

ROMANICA
*
13981
A fi Romnica.
T. BALEl. preot, c. Steftnesci,
j. Vencen.
Adica a fi tigan.
Tiganul 4ice de obiceln Romanuluf Romanica, ci semn
de respect, de lingula. Romana1 Ii intrce numele ea
un fel de batjocura.
*
13982
Las' c'asa oiu dice, Romnico !

j.
T. BALEL, preot, c. Boydanescf,

Veilcea.
Se qice in ris Tiganilor, vrAnd sa 1 aretf prostia lor.

Origina acestel (tic6torl trebue cantata in urmetrea
snv5:
SN6VI
Un Sigan merse odata la Olt, s se sealde si el Sa vad nu can-va

o mal albi ceva? Aci dete peste un om cap- sedea eu undi(a s prindi
pece. Tig,anu cum vedu al cm la pece. niel una niel dem6 :
dea D-deg, Ronninif.o, s prindi o fti si junielate ! Fila s'o
(Id mie !
oprescI tu, si jumtatea sd
Rondniul Itish usurel undiSa ojos, si puse mn pe Faraon i da-I
dacoromanica.ro
290
PRO VERBELE ROKiNILOR
tranteale ! Si mi-ti-1 zmotoci nitel, asa pane osteni Al Roma de malnl

si mi ti 1 'ntrebe asa sea tu, cIra, s vorbescl?
Da cum sa dic, Romanic, cum se die ?

Se fi dis i tu : sa dea D-ded se prindI un sac si-un tureac ; tureaeu
ti-I dam tie, si sacu 11 oprra ed.
Las' c'asa of 1icc, Romnico, las' c'asa ol dice!
Tiganului II peri pofta de scaldat si pleel zApecit de triinteale peste
camp. Merse ce merse i dete de nisce menT earl treerau la grau.
Sa (lea Dumneded sA facep un sac
un tureac de grad, sacu se-I
oprip vol, si tureacu sa mi-1 dap mie, grei tiganul.
StAI aci sa ti-I dem, rspunsere menil, si 1111-161Ra pe tigan de
Irba capuluI
i da-I i da-I trantle ea la .hopI de cal ! Asa nil tu
se vorbesci, eThra ?
Da cum sa die, Romanic, cum se dic ?

Sa fi dis si tu de colo : se d D-deu se amp cu carele, se se to-
eke& obezile, sA se /lire osiile ! Cali dam si tie o bucath
pilule noua.
Las' c'aga a dice, Romnico, las' cd asa of dice!

Tiganul piece si maI merse ce mal merse pana se Intilni cu nisce
&men' ce ducead un mort la grpe..
Sa d D-ded se ceratI cu carele, sA se toclasee obedile, se se mpg
osiile, grei tiganul.
Romanil il umflare din nod pe tigan si-1 mal tirnuire o ropota
Intrebandu-1; asa scit tu se vorbescI, Impelitatule?
Da cum sa qic, Romanic, cuin se die ?
SA fi lis si tu : (DionneOcii s-1 lertef. ce ItT dam si tie un ciocan
de rachid si o flie de 'Able.
Las c'asa oi dice, Romnico, las' e'asa oi dicel
Piece tiganul cum putu, ea va de pcatele luI, si lace pe drnm
se Intilni cu o nuntA. Tigauul '41 lua cadula din cap si Incepu sa
MHO,
printre nuntasi : cDunrneOed
Audi, and". ! al draculul incarbunat, ce de din el!
Ia se-I luem la
treI paLesce, disere nuntasiT si-1 luare. la relee de-I mersere fulgiI ca
de geina brce!
Haoleo ! lasati-me, mancav'as ,.. da cum se die, Romanic, cum se dic !
Sa fi dis si tu, Tine afurisit, se fi dis: buIIII! hull lug! se fi dat

un chiot voInicesc ci itl dam si tie de inchina/ date e doue- ori din
ploscl.
Las' c'asa of diee, Romnico, las' c'asa al dice!
Nunta trecu citiganu icixedu de drum ca val de pacatele
Thee se Intilnesee en o turma 'mire de pore'. Ciind ajunse In mijioeu

porcilor, tiganu Isl aduna tte puterile ci dete un chiot voTnicesc cat
putu el de tare. PorciI se speriare si se respaudira top In tte partile
ca faina orbilor, de nu se mal sciu pore cu porc!
Purcaril teberire pe plelea tiganulul T-o tabecire frumos si-1 fa-
cura lepure sapid.

Da cum sa dic, Romanic, cam sA die?
Se. fi dis si tu: Sa-1 mancap senetosl si era pace !
Las' c'asa of dice. Romoinico, las' c asa of dice

Mal mergand nitel pe drum, face,
sa lertap, sA ve fie obrazu
cinstit,
vedu un om eacendu-se. Tig,atm se apropie de el si In loe
sa-I d bune diva, Ii dise frumusel:
maniincl asnetos, Romanico!
AI om repede 1s1 lega nedragiI si lua numal de cat pe Sigan dupe'
rachiu. Si-1 dete o scirmenata bunicice, ea sa, tie minte se. mal dice
si alte date asa.
Da cum se dic, Romanic, cum dracu sa maI die?
SA fi pus si tu mana la nas ci sh fi dis: Iuuuuu! cum pute ! si sA-SI
fi v61nt de drum.
dacoromanica.ro
ORAE.E, NUME PROPRIt
291
Las' c'asa oi Oca, Romnico, las' c'asa o! dice!

Merse tiga.nu ct merse, ea val de capa si de 4i10ele luI, si ajume
inteun oras. Aci inemeri tocmal pe ulita macelarilor i pescarilor.
Cum intrl aci, puse rniiInile la nas si incepu a dice:
Ittuuuu! cum pute ! iuuunu! cum puta de ril!
Macelaril i pescara pusera inhInile pe bIetul tigan si mi-1 tabOcira
cum le plica lor, phnO ciind nusciu clac:di-o fi mal remas oscior sdravan !
Tiganu sapa cum scapA, cu carne cu Cose, si o strsh incolo prin tirg.
Ce-o mal fi patit nu
sil ve mal spui, ca: eg l'am plerdut .lin ochl,

bata-1 cine 1-o mal incaera!
RUGINOSA
13983
Al Inteles
Cine Ort fes ?
Chelbla
De la Rugimisa.
GR. ALEXANDRESCU, magistr., C.
Focsani, j. Putna.

RUS
Vedi a Clat,i, kan,
((ovan.
URSU
FA.CUT DIN RUS
Ctind 'AMI& Diunneden en Srantu Petra pe' pamint, s'an dus la o
inrh. and s intre, un Rus ce erit acolo, 1 intrse cojocu pe dos

si se puse dupa usa. Cum intrA Dinunedeu. el incepa a mormai ca
s '1 sperie, Dumnedeu li dice: cUrs te-aI fAcut, urs Sis til!) si asa a
remas din acel timp. $ezat., p. 181.
Unid
Oltu Turcesc.
Puteam sa m aranesc.
Cnd omoram eftte-un Turc

Nu putearn banil sis 'I duc.
Dar de atad mi-e muscrIlesc,
Nu pocl sis me aranesc,
Totl nmscaliI buldusesc,
$i niel frantil, nu gasesc.
Poca. Pop., din Vlcca.
In popor se erede ca Muscalii suut pleze rele i Uand

vin In tra va fi omul sarac; din potriya cana vin Turcii,
in tra va fi omul imbelpgat.
dacoromanica.ro
292
II vine a cAnta ca Rusului.
13984
GR. T. ALEXANDRESCU, inagiatr.,
j. Plana.
A se ved la No. 9812 intelesul i origina acestei
Rusul i porcul, porcul i Rusul.
13985
A. CANDREA, Rev. Novel, VI
p. 472.
1a$1.
Aratil firea grosolana i nepilsat6re a Rusulm.

SNOV
Un Rus aveit nurnal un firfirig de 16 rarale. El eumpera de opt

parale un sfert de pfine i de opt parale brinza, i voi sa o maninee,
ciliar pe taraba brnzarulul. SI5rele arda. grozav brnza, Intingi la
Ore, ineepa s fuga' pe taraba. Rusu, la inceput, voi sa alega ermivori1 eari milunau intrinsa. Baga insa de srna ea ramiThe pr putina
britnza nemieatre, aduna totul la un loe, framinta branza bine i
pune linitit sa maniince. Baz'nd de sma ea un verme se duce
mereu pe taraba, striga de data: eNazat, ea i tu al tras la chutar.'
*
13986
Rusu s Inchin dar cu ochii pe sub pat.

Vui.c.brEscu, stwl. c. Pelead, j. Dolj.
Tot-d-una gata sa fure.

*Li
13987
A fi Rus.
T. BALASEL.preot, C. Stefunead,
j. Vencen.
S Oice unm om rou la fata i la per.

RUSALIM
13988
A cere stele fripte i smochine rupte din

pomii Rusalimului.

dacoromanica.ro
TERI, ORME, NUMB PROPRII
293
RUSCIUC
13989
*.L
Par'ca
pasa din Rusciuc.

E. I. PATRICW, inv. C. &map',
j. Covurhau.
veo
Din.
S qice de unul care stA, milndru, resturnat pe o rill&
sail pe spate, inteun pat sail intr'un jet, i aa de nep4sator ca i cum nu ar ave nevoie de nimenT.
RUSSCA
*
13990
Sufer de glbnare rusasca.

E. I. PATRICtU, ivy. c. Small,
j. Covurhau.
Ve41 Galbinare.

*A
13991
Aghiasm russcS.
I. CREANak, AMint., p. 139.
Tutora.
AdicA,
13992
*A
Cafea rusasca.
E. T. PATRICW, 'inv. C. Smulti,
j. Corm-hall.
Adici vin sa rachiu.
RUSESCE
13993
*A
trage rusesce.
G. I. TOMESCU, bin c. Broscari.
j. Mehectinti.
Adic5, a be multe spirtse.
dacoromanica.ro
294
PROVERBELE ROMilLLOR
RUSIA
Las cuscria la pustia,

Hai cu neica la Rusia.
13994
I. ARBORE, my. j. Baca.

SABAR
Slarel cu al:4 rece,

Cine b de dor II trece.
13995
G. DEM. TEODORESCU, P0e8. Pop.,
p. 304.
VeT D'imbovilA
Uit6 tot i nu se ma duce, plac'ndu'l localitatea precum 1 6menir.
SAIDArelul mititel
13996
S'a 'nculbat dragostea 'n el.

T. B.XLEL, preot, c. Stefdnesa,
j. Valcea. G. DEM. TEODORESCU,
Foes. Pop., p. 305.
SAFTA
13997
*1'
A ptifo Safta nstr.

C. BALLY, com. Ctirlonulnesc),
j. Tutova.
Vetri CalfII.
Acela inteles ca la No. 11329 mide se va 0,31 i

origina
SAFTICA
Vegt No. jolg.
dacoromanica.ro
Ttid, ORAE, RIME PROPRI1
295
SALOMON
V mg Cap. XII, c. Salomon.
SAMSON
Vecji Cap. XII, c. Samcon.
SA NDA
Vezi Tanda.
*
13998
S'a Intllnit Sanda cu Manda.

ATE& CIOICA,
lffehedinft.
c. Streltaia)
Cilnd, din intimplare, se intilnesc doi 6meni pro*tl,

i incep a flenckni, unul o vorbk, altul alta. Tranii din
Mehedinti le mal spun ck sunt sporoditori.
SARINDAR
CatI nebunI la Srindar.
13999
IORD. GOLESCII, M88. II, p. 37.
Aratk unde trebuie s, se trimitk cel nbuni, pentru
ca, din vechirue, p nebuni la acstk biseric, l trimitea

d le cite k (GoLEscu).
Biserica Skiindarului, in Bucuresci, zidit, de Mata

Basarab, p6te in local altel biserice mal veche, a fost
dkrimat, la 1896. Lnga, biserick se ailk, in secolul al
spte-spre-qecilea, un spital pentru nebuni care, cu timpul, s'a strkmutat la Ic6nii, apoi la Malamuc anga Gherghita i in cele din urma la Marmita.
SAS
14000
*A
Sas
Cu lindina 'n nas.

T. BILAEL,,preot, c. Stefanesd,
j. Vcilcea.
S 1ice, Sailor, in bktale de joc.

21
62447
dacoromanica.ro
296
PROVERBELE ROMINDLOR
*A
14001
Sas, Sas,
Facere-al o bub la nas.

j.
T. 131111., preot. C. Stefanescl,

Tralcea.

Acsta Oicere se aft& in urmdt6rele versuri ce se redtzA de copil:
Sas, Sas,
Facere-al o buba la ,zas!
Niel sb, eel*
Niel s spargA,
sr, se facil ea o varza !
*
14002
Sas
Cotofleant.
T. BALAEL, preot, c. Stefanesci,
j. Valcea.
SASCA
*
14003
Banl ca la Sasca i btae ca la Lugoj.

AVR. CORCEA, parch, c. Costelu,
Banat.
In Sasca, orilel de munte din Banat, .fiind judeciitorie
cercual6 se da pedepse in bani, laril la Lugoj, centrul

administratiei muncipale din Cara-Severin, se dat odini6r pedepse cmporale.
SAT
vell Cap. 1X, c. Barbat,
Caine, a se Mlinia, Mra,
P&at, Urechte.
14004
Val d satul acela cand ajunge curul

cap 1
paralab.
IORD. GOLESCU, Mes. II. p. 81.
VecIT. Cur.
dacoromanica.ro
297
RY, RASE, NOME PROPRII
Adica de norodul acela chnd eel proti ajung marl

(Gousou).
La satul ce s vede caluza nu ne tre-
14005
bue.
IORD. GOLESCII, M88.
If, p. 39.
* A.
La stut ce th vede calduza nu frame (trebue).

A. PANN, Edit. 1889, p. 25; J.
p. 85. HINTEscu, p. 169. V. A.
FORESCU, C. Folticeni, j. Suclava.
*L
(kind se vede satu e de prisos ecilduza.

L BINEscu, prof. j. Roman.
Cand oraml, sec satul, se vede, intr'un zadar

alznesc't pe (5inent scV0 fie edleiuzei.
C. DIN GOLESof, T, p. 42.
116ra ve Zvde calituza nu va. 1)

I. COYAN, prof. c. ranina, Epir.
La heira ye evde, calm 9124 se 'ntrbei.2)

A. AL BAGAV, Cart. Aleg,
D. DAN, atud. C. Nevsta,
54.
Macedonia. XENOF. CAPSALE, C.
kirlepe, Macedonia.
H6ra i s'vde nu va ceilcluvi .
3)
CONST. IONESCII, prof. c. Re-
vieta, Macedonia.
V&A' Orar.
Adica la cele de fa tri n'avem trebuintrt de -Bid o aretare (GoLEsou).

Satul ce se vede c1uz nu IT&
3) La satul ce se vede, calea nu se 'ntrbi.
3) Satul ce se vede nu vr
dacoromanica.ro
298
Cand se vede satu nu mai trebue ciruta.
14006
GR. ALEXANDRESCU. magistr. j.
Putna.
Cnd ajutorul e de prisos.
in sat nu ne Iasi i 'ntrebam de casa
14007
popil.
IORD. GOLESCU, Mss. lE, p. 16.
'N UM' nu'l vrea 'hilia preftulu'l
cftec.1)
C. IONESCU, prof. c. Necsta,

Macedonia.
In .h6ra nu'l oprchi,
la casa preftulu.2)
ILIE GHICU, prof.
c.
Perivoli,
Epir.
Aua nu'l vor 'n kr, 'el 'ntrba tri cas

preftului .3)
I. COYAN, prof. c. Elbasan, Albania.
10 Se qice ctind cele mai mid nu ne siint slobode, i

noi cerem cele mal mari (GoLEscu).
20 Cand cine-va vine ne-poftit intio adunare.

A se ved i No. 10573.
*
14008
Nu'l primesc In sat i el Intrb de casa

vorniculuI.
E. 1.
C. NEGRITZZI, I, y. 248.
PATRICIU, inv. c. Smnl, j. CO
vurltau.

Itt bat nu'l vola si el fata preotuluI
i) In sat nu e primit, i vr la casa preotulut
Aici nu'l vor in sat, si el intrM de casa preotulut
dacoromanica.ro
TEST. ORASE. NUME PROPRIf
299
Cate mite'n 'Acne

Atatea sate o sa scie.
14009
AVR. CORCEA, parch, c. Cogeiu,
Banat,
Child nu se pgstrza talna asupra unel intimplari,

unei cirf, etc.
Mife, fire de per sucite la un loc.

Riclie, halne mare de asupra facuta din per de 6fe,
farii, mnech i care se pert5, prin ger, peste cojoc.
*
De cat frumsa din sat strein, mal bine

sluta din satul
14010
V. A. FORESCU, C. Folticeni,
Suciava.
Ve4i 117.cm:std.
*L.
14011
Thte se fac 1 se desfac prin gura satului.
GR. 1. ALEXANDRESCU, tnagisir.
j. Patna.
Vag CumNne.
Dar mat ales easel 6menilor.

*
14012
Fersc Dumnesieti pe om de gura satului.
V. A. FORESCU, C. Fotticeni,
Suciava.
SA nu intri in gura lumef citi e foc.

*A
14013
Unde scuipa un sat se face un lac.

Nov.
Ve41 a Scut.

dacoromanica.ro
300
Cati sateni In sat, atatea 1 bordeie.
14014
TORD. GOLESCU, M88. II, p. 37.
Adict cite obraze, at,itea parerI (GOLESou).

*A
14015
Cate sate atatea bordee (bordeie).

P. ISPIRESCU, Ley. I, 1872, p.
178; Rev. Ist., II, p. 144. HmrTESCU, p. 169. (3. I. TOMESOU,

inv. c. Broscari, j. Mehedinft.
D-na E. B. MAWR, p. 72. BARONZI, p. 71.
ANDR. MARLNESCU,
inv. c. Humele, j. Argay.

POBORAN, inst, j. Mt.
G.
*L
Cate sate qi bordee
Atdtea obicee.
I. RkNESCU prof. j. Roman.
*A
Cdte sate, atdtea bordee,

'n bordee atdtea obicee.
A. PANN, Edit. 1889, p. 173.
D-na Z. MiramEscu, inv. c.
Bustent, j. Prahova. A. GOROVEI, C. Folticeni, j. Sucia va.
Cathe h6rd q'zaconlu. 1)

CONST. TONESCU, prof.
vista, Macedonia.
Vecli Bordetie, Cap, Om.
Cmd se ande ce-va not, ue-obicluuit.

Autant de pays, autant de guises.
Prop. Franc.
Tanti puese, tunti usanze. 2)

Prov. Rai.
Fie-case sat si obiceful (Id).
Cite }Eli, atitea obieeTuri.
dacoromanica.ro
c. Ne:
TEA ORAE, NUME PROPRTI
301
En cada tierra, su uso 1).

Prov. Span.
So manches Land, so manche Sitte 2).

Pro,. Germ.
So many countries, so many customs 3).

Prov. Engl.
*
14016
Mai bine cap la sat dcat cegi la oras.

ANDR. MARINESCU, tinV. C. Hu-
mele, j. Arils?.
Adie maY bine mare intre putinf, de eat ink intre

multI (GoLEsou).
14017
Satul arde si baba se pptn.

V. A. FORESCU, C. Dorna, I.
Suciava.
Satul arde i baba se chieptencl.

GR. PILTINENU, C. Tinfari,
Transilvania, apu,e1 B. P. illptur.
Sala pldnge, baba se pptind

G. I. MUNTEANU, p. 31.
Ved1 a .1.?: Ptepena,
Talar.
A se adaog, la No. 7581.

14018
Satul mic i rotocol 4)
Ii dal i curind ocol.
A. PANN I, p.112. HINTEscu,

p. 170.
In fie-ce sra, obiceTul
Cum e fie-case sera. a.. st fie-care obicelu.
Idem.
Hinsescuscrie: rotogol.
dacoromanica.ro
302
*A
Satu fiind mic, lesne d
ocol.

Plana.
Pentru betivl.
Satul mic 11 ajunge podw5da des. 1)
14019
B. P.
A. PANN, I, p. 113.
H.11ott. Etyrn. Magn., p. 629.
linrpscu, p. 169.
Pentru betiv ; II vine repede rindul la beut.

*
D sat si vorbesci,
D nume sa te feresci.
14020
IORD. GOLESCU, MI38. II, p.117.
FR. DAM, IV, p. 20.
Adice se, nu pomenim numele celui ce'l dallmem fapta,

ci numai fapta sa o greim de reil (GoLEsou).
Nomina odiosa sunt.2)
Prov. Lat.
*
14021
De cAt meqnita din alt sat, mai bine serbuca din satul
E. I. FATRIcIU, inv. C. Smulp,
j. Covurlutu.
pare (e) mai buncl serbuga din satul

altuia, de ceit meqnita din satul tg.
G. P. SALvrtr, Oto. c. Smulp,j.
Cavurluin.
Mal bine sil iel, in crisatorie, o fati mal rea i din satul Mil, de cht una mal liludatA dar din alt sat, cha pe
cea
o cunosci mal bine.
Se mal lice i fetelor cari tin sit lea fi:leal din alt sat.
I) Hintescu scrie: pod6ba!
2) Numele sunt odise.
dacoromanica.ro
303
TER, ORAE, MIME PROPRIf
Mepita e mai gust6s5, ca serbuca. Menita se face

din pdsat de meiu i lapte fert, iar serbuca din huruiala de popooiu i zer fert. Una e dulce, alta e acrl.
14022
Mai huna e hula din satul tt.i, de cat

lauda din satul strain.
S. FL. MARIAN. Nimia, p. 49.

14023
Cine plca In sat rmane ne-mancat.

AL. DIIMITRESCU, p. 121.
Sa ne raultuinim cu ce avem i sa nu alergAm dupa

lucru strAin.
Qui ra et la
chasse
perd sa place.
Prov. Franc.
14024
Pana's te 'nvta Mra, te manca. canTi. 1)

V, DIAMANDY, C. Merova, Macedonia.
Adica pfin6 te cunosc (Smenii, multe trebue s:1

14025
Nu ste hs5ra fara marminte.

ILIE, GHICU, prof.
Epir.
c.
Abela,
Unde sunt mal multi Comeni adunati nu pot lipsi behoti, etc.
14026
Un sat fr can'.
IORD. GOLESCII, Mss. II, p. 12.
Sat .fdrd
GR. JIPESCIT, OpinC , p. 85.
I) Pina sl te cundIscii satul, te minInc cita

2) Nu este sat firi morminte.
dacoromanica.ro
304
PROVERBELE ROMLNILOR,
Mica un norod far& ocrotitorl (GoLEsau).

*A
14027
Nu e sat fard caine.

Suciava.
.11.6rd fiird cdn nu ste.

D. DAN, stud. c. Nevsta, Macedonia. META COSTANTLN, SIM. C.
Molovifte, Macedonia.
g c'a 'I /R5ra farfi c61I, 9Iumaga nu car-
14028
tescI. L)
p. 177.
Se fim modetI dar pflidenti.
AI gsit un sat fara caInI I umbli cu
14029
malnile In solduri.
IORD. GOLESCU, MM., II, p. 1.
A gasit sat Ara* can, se plimbd fdrd

I. CREANGA, Pov., p. 23; COM,
XI, p. 184.
A gait sat fard cin, i umbld Ord bef.

GR. ALEXANDRESCU, magistr. j,
Putlut.
A gdsit sat feird anal (fi) se plimbd fdrd

domay.
P. ISPIRESCU, Rev. Ist., I, p.
228.
BARONZ r,
p. 55. Sentin.
Buc. Cl. VII, prin P. GIRBovtGEANU, prof.
i. Olt.
') u uSte ci e satu fr cfinI, nu stric clomagul.
dacoromanica.ro
G. POBORAN, Mt.
305
TERI, ORA5E, NUME PROFElf
Gasesce sat fdrd cdnt, umbld fdrei ctoinag.

A. PA/or, Edit. 1889, p. 19; I,
HINTEscu, p. 68. V.
p. 68.
ALEXANDRI & LASCAR ROSETTI,

M88.
H. D. ENESCII, iitV. C. Za-
mostea, j. Dorohol.
A afla sat
Pal
cdnt f i a se plimba feird bet.

LAURIAN c.% Maxim, II, p. 1063.
AA, laird fdr di can s'priimnd feint ciumag. I)

D. A. MII.Escu, stud. c. Gopegi,
Macedonia.
*A
A yisit sat Pint ain't.

V. A. FORESCII, C. Folticeni, j.
&clam
E. I. PATRICYU, inv. c.
j. Covurluiu.
*A
A intrat in sat fard canL

K. A. ZANIFIRESCU-DIACON, inv.
c. Stiubienii, j. Dorohoi.
Se qice pentru eel ce, ne-gAsind impotiivitorl, I fac

mendrele lor (GoLEscu).
Cnd unul 11 bate joc de ma1 multi.

14030
*A
A intrat badea ca inteun sat pusti.

V. A. FORESCII, C. Stiinigra, j.
Sucia va.
Far& nicI o impotrivire.

14031
Tine s'mine 'tcSti hra.2)

XENOF. CAPSALE, C. Pirlepe, Macedonia.
META CONSTANTIN, C.
Molovigte, Macedonia.
Gisesce sat rara cAini", se plimbii fr clomag.
Tu 0 eti si tot satul.
dacoromanica.ro
306
Cnd scie tta lumea un lucru care se crede titInuit.
S'a maniat rti pe sat
14032
Si. trei slile n'a mAncat.

A. PANN, III,
TEscu, p. 69.
p. 17. MN-
V ecg Vacar.
Acela inteles ca la No. 13077 unde se afla i o sn6v

privit6re la acstii 0.icere.
*L.
-
Ce scie un sat, nu scie un om singur.
14033
ana Z. JUVARA, C. Fedescl, j.

Tut ova.
Nevsta e rea i biirbatul nu scie.

L.
Satul tot vorbesce si el se nadAjesce.
14034
V. SALA, da8C. C. Va?cort, cornil.

Bihor, Uugaria.

.
14035
A umbla in Sat
Dup captat.
T. 13.XLM.EL, preot, c. Stefdnescl,
j. Valcea.
Cilnd unul cersesce prin sat eel trebue.
Descaleci iute,
Incaleck du-te,
Sat nu face.
14036
A. PANN, II, p. 47. P. ISPIRESCU, Bev. Ist., III, p. 160.

11INTEscu, p. 45.
Grabesce child ai ce-va de facut.

A
14037
A (nu) face sat cu cine-va.

P. ISPIRESCU, Leg., I, 1872, p.
178. 11DTTEscu, p. 45.

DAftd, IV, p. 20.
prof. c. Dobrovq,
dacoromanica.ro
FR.
GAVR. ONISOR,
j. -Pa:dulls.
'Oaf, ORAGE, NUME pRonal
307
A (nu) stil mult vreme cu cine-va la un loc.

(Aram sci fac sat cu crinsul,
A face sat unde-va.
14038
A. sta mal mult, a se stabili unde-va.

Sat.
14039
Adica mult.
Un sat de meni.
Are un sat de rufe murdare.
Lipitrea satuluI.
14040
V. SAV. ALEXANDRI, Teatr.
LA, claw. c. Bdresci, emit. Bilum

Ungaria.
Ciimatar fdril suflet.

*
14041
A fi
gura satului.
A. CANDREA, lies. Nona, VII,

p. 406.S. 1. GROSSMANN, Diet.,
p. 158. G. POBORAN, inst. j.
Vedi Gura.
A vorbi mult, a sporoji.

A intrat In gura satuluI.
14042
TotI 11 vorbesc de r6ii.

*
St satu 'n gura lui.
14043
A. GoRove, publ. j. Suclava.
Vorbesce mult i Ail de tot.

*
14044
Pota satuluI.
M. LUPESCU, (121). C. Brosteni,j.
Sucia ca.
Ve01 Sta./it'd.
dacoromanica.ro
308
PRO VERBELE ROMAN/10R

14045
*A
A fi din satu cu domenii.

T. BALEL,preot, C Stefinesci,
j.
S lice, in gluma, drept respuns, celuI ce te 'ntrebil

de uncle etI i nu vreI
spuI.
14046
A umbla in pte sate.

T. BALAEL, preot, c. Bogdolnescl,
j.
Veitcea.
Se lice celuI care, ne-avend capettau. umbld din loc
In loc.
*A
14047
A umbla din sat In sat.

D-Da Z. JTJVARA, C. Fedesci, j.
Tutova.
SAUL
Ve41 Cap. XII, c. Saul.
SAVA
Ve cil Bimbaira Sava.
SRB
*L
14048
Cal verde 1 Serb cu minte nu s'a vsiut.

a. T. TOMESCU, in,.
c. Bros-
carl, j. Mehedinp.D-na Z.
11XILESCIT, al). C. Bufteni, j.
hoya.
Cal verde qi Serb Cu minte!

I. ARBORE, ing. j. Buzeti.
dacoromanica.ro
11I-
TRI, ORAE, NITRE PROPRIf
Dracu o mai veVut cal verde vi Srb
309
cu
minte.
V. SALA, dam c. B. Lamm, comil Bihor, Ungaria. lUL. GROFOREANII, c. B. Condo?, comit. A-
rad, Ungaria.
*A
Cine a v Out cal verde vi S(1rb cu minte?

AVR. COROTA, parch, C. Cogtelu,
Banat.
Ved Armin, Bulgar,
Grec.
Sd qice Srbilor, ctind greesc elite ce-va. A se ved

o varianta la No. 1387.
S&b cu minte, grec politicos i Bravovn parolist n'am vdut.
14049
T. CONSTANDINESCII, C. R2142elf
& Ptra-Tepef, j. Dimbovita.

D-1 Banulescu, invelbtor, a cules acstA, -Ii.cere din gura
rposatuluI Tache Constandinescu, vechiu capitan de

capitan de Vail* numit i Tache Capitanul, mort
la adincI btrttnete.
14050
Srbu bleotu
Care da cu cotu.
Don. p. Totf, I, p. 53 4. Sr.
STOICESOU, preot, C. Bfflacnca, %.
Ilfov. T. BALAsEL, preot, c. Ste-
j.
Vtilcea.
*A
Srbu bleotu
cu cotu,
Ddi in pat,
Dat sub pat.
ST. Tupseu, inv. c. Catanele,
j. Dolj.
dacoromanica.ro
810
PROVERBELE _ROMINILOR
Serbul bleot
D cu cot.
P. ISPIRESCU, Basme, p. 79.
Se ;lice Srbilor, in biitale de joc.

A se ved snciva de la No. 8679.
*.L
14051
A perdut Srba zevelca

i-o cat Srbu cu leuca.
T. BL4EL, preot, c. Stefdnesci,
j. Vdlcea.
1 Acelas inteles ca la No. 14050.
2 Se dice si d mu1erile car): se imbatai, i ajung intiasa stare in cat plerd pod6bele.
Srbele prta fuste si zuvelce frte scurte, de le ajung

abIa pand la genuncht
*.L
14052
Cralaviciu Marcu
N'ai vcilut pe dracu?
Ba l'am vdut In tirg
Calarind pe-un S6rb.
V. SALA, dasc. c. Vapoil, emit.
Bihor, Ungaria.
S ;lice SArbilor, in biltale de joc.

14053
A fi S6rb.
G-. COpUC, Univ., Aprilie 1900.
Vecy Sb-besce.
Celul ce vorbesce hodoronc-tronc.
SRBA
Vec,li StIrb.
SRBESC
14054
Mancare s6rbsc.
j. Mehedinfi.
dacoromanica.ro
TANI, RASE, NUME paopRII
311

SRBSCA
*L\
14055
OrI-cine nu scie a bate cu piciorul la

strbsca.
Suclava.
Pentru cel care nu scie sa faca 6re-ce.
SRBESCE
*
14056
A vorbi sftbesce.
SETILA
*.
Seta&
14057
L.
.I1..NEANtr, Dicf., p. 739.
PersonagIu din basme.

Pentru un om vecInic insetat. Porecla ce se da betivilor.
SEVASTOPOL
14058
*.A
I-o tras ca la Sevastopol.

E. I. PATRIOrU, inv. c. Smalli,
j. Covurlulic.
Arata ea unul a prima o batae sdravna de la un altul.

picere rmasa ca amintire a resbelului din Crimeea.
SGABERCEA
14059
Sgabercea.
D. C. OLLINESCU, Teatr. Rom.,
I, p. 63.
62447
22
dacoromanica.ro
312
PROVERBELE EOMANILOR
S6 ((ice barbatului mic la trup, spAn i Cu pretentif
de eleganta.
A purtat acest nume un fel de mascariciu care tineh
de curtea boerilor Dudescl pe la inceputul vculu trecut,

de la care a remas acst5, qicere.
SGAIDARAC
*A
14060
CAnd m'oiu face pop la SgaIdarac.

P. GIRBOVICEANII, prof. c. Drcl-
gdnesd, j. Vlara.
Adica nici-odata. S6 qice cand cine-va s6 apuca, de o

trb5, peste putint, a s face.
Sgazdarac e porecla unul catun peudinte de comuna
Thnova-de-jos, numit Tunaru-MerenI. A cest c5,tun e shrac
in. tt puterea cuvintulu, nu are niel biserich, niel

c615,, niel primarie. De aceea 6menii cred c5, acest catun
nu va avek cAt o fi lumea, asemenea lucrurY.
SIMION
Vegi Ni,. a68.
SLEAH
Ve4I Can
14061
Pe leah.
V. A LEXANDRI, Tcatr., p. 706.
Vecp
1 Adic5, a spune verde, curat.

2 De a dreptul, farA, a ocoli.
cItT spun eurat, pe ?leali,
dorul teu.,
esa drAgut4 si
LEA
14062
el ni usue de
V. ALEXANDRI.
voi Car.
Pe leail.
P. IsPIREscu, Leg., p. 271.
FR. DAmt, IV, p. 72. G. POBO-
Ve4I
RAN, inet. j. Olt.
dacoromanica.ro
318
'Ma, ()RASE, NUME PROPRIT
1 Adica verde, curat.

ca si nu mal ocolim, ti-out spine romanesce, pe qleail
P. ISPIRESCU
20 De-adreptul, faya a ocoli.

cA. merge pe $1caii.,
SMARANDA
A se face de risul Smarandei chirei.
14063
C. I. CREANGA., cdpitan.
Vell CurceI,
A se face de risul unui orn de uirnic.

STAN
'ecli' Cap. I,
c.
As1cY-1r,
11,'Irstase.
14064
E de nm mare, si are rude, in plata,

pe Stan lautaru si Dobre cimpoeru.
G. BAKuLEscu, inv. c. Puchisa

& Mokieni, j. Dtmbovila.
NW Boer.
Aceleasi intelesuri ca la No. 10394.

Il est gentilhomme, son pre allait
la chasse
avec tin fouet.

Prov. Franc.
14065
Unde masa si pahare

Acolo st Stan calare.
IORD. GOLESCU, 318$. II, p. 13.
Ve41 IlfaseY.
dacoromanica.ro
314
14066
*LI
Off Stan orI cpitan.

BARONE', p. 60.
BINTESCU, pP. ISPIRESCU, Leg. 1,1872,
180.
p. 167.
V. A. FORESCU, C. Fol-
ticent,j. Suclava.
j. Patna.
GR. FOIENARU,
SALVI, c.
G. P.
&nap, j. Covurhatt. T. BALA-
preot, c. Stefanesd, j. Vacea.

ST. TnEscu, fnv. c. Catanele,
j. Dolj.
EL,
Aceleas intelesuri: ea la No. 9838.

Bxot),s.:4
evo.')
Prov. Elin.
Rex aut asinus.2)

Pror. Latin.
Roi ou TiP22.
Prov. Franc.
14067
Agli Stan, maIne cpitan.
Ve41 Sera.
A se ved intelesul la No.

Hodie ("msar, eras nihil.3)
Pro v. Latin.
Hier vachier, hui chevalier.

Pro& Franc.
Oggi mercante, doma)2i riandante.4)

Prov. Ton.
Heute _Herr, morgen Knecht.5)

Prov. Germ.
1) & 2) Rege au migar.

5) Ali Cesar, mine nimic.
A41 negustor, mine cfilaor.
Act1 stipin, mine slugi.
dacoromanica.ro
TEA ORAE, MIME PROPEL!
315
Cauta Stan Ipa 1 Stan calare pe ea.
14068
Vecg Lulea, Al&gar,
Nan.
Aceleai intelesurI ea la No. 13735.

*A
14069
A nemerif o ca neIca Stan cu oitea in

gard.
D-na Z. IVIIHILEscu,
Buten, j. Prahova.
inv. c.
\TNT Gard, frintie, kan.
Ace1ea,1 intelesuri ea la No. 13578.
Ce mi-e popa Stan, ce mi-e Stan popa.
14070
BARONZI, p. 59.
180.
Ve41 Rada.
Acela
HINTEscu, p.
inteles ea la No. 13925.
*Stan sat Bran.
14071
1. NEGRUZZI, Cony. Liter., II,
r.
44.
Tot una e, i nimica tot.

*
14072
Tine-te, Stane, ca 'I nptea mare.

POPESCIT, inv. e. Ciocaliesel-
Ved! Na. 202.
Ma'rginenf, j. Ialoniita.
S dice, spre Indeinn, ca sa luptam Cu putere.

*
14073
Nu te prinde, Stane, ca e nptea mare.

G.
AL. DUMITRESCII, p. 131.
BANuLEseu, inv. c. Pletrorifa, j.
D. ZANNE, arch., j.
Dimbovita.
lifov. AL. MARTINIAN,i. Ilfov.
Vecp No. 203.
lo and S prinde cine-va la un rrnaag.
dacoromanica.ro
316
SN(3V.X
Stan se fume la Olida, sa

prinde nevsta en ibovnicul el, cu
care'l mneI. Tementiu-se ca nu p6te pazi Oth nptea, de co sera cel6menI de credinta II spusera.: Nu te prinde, Stane, cd e nptea
mare.,
*
14074
Sterge-o, Stane,
CA manancl basteme
T. B.XLEL,preot, c. StefneseI,
j. Vdlcea.
1 S6 4ice in gluma celor ce-f cherna', Stan.
20 S6 gice cu deosebire celor ce sfint dascalf de bi-
seria.
SN6V21
In vremea veche era pe aiel pe la nor, Rus% un popa si cu un
dascal. Pe (lascal Il cherna pe mune Stan. La o danta Bobotza piecara amindol co botezul priu sat, dupa obiedul nostru. Pe drum, ce
se' sfatuira, ce se vorbira, ca: orT ce-or veden pus l'ea la vr'un crestin,
pue bine. *i anume dascalu se insareina si stringh lucrurile
furate in traista.
Merend la un crestin, popa veslu pe o lavita o barda, se6sa din
celda gata, den- s'o bage in traista i prisa bine grozav, la indemanh,
ce mal e vorba! Popa socotind cA dascalu n'o fi ve'slut'o ineepu a
canta en glas sus :
Iordane, Iordane,
Sterge barda, Stane,
(.`4 manad bnatne I
Dascalu irisa veduse barda mal din nainte, si vrinid s'o bage in
traista, Il arse reir la /liba si-I gauri si traista, asa fusese de ama
barda. Pasa-mi-te, hoW de erestin seia maT din nainte obiceiul popiT
si-al dasealtiluT i ca sa-T sature de furat, arsese barda in foe si a
pus'o la indemnil inteadins.
Dascalu en mamila fripte si en traista ghurith, mal andind si pe
popa indemnendu-1 s'o la, Ii response pe acelas glas :
O sterseT
me fripseT,
in disagl ca. n'o prinseT.
Sfir o hm', d'ir se duse,

Loa l'ar traen p'al de-ml dise!
*
14075
E sant Stan al luI fecior,

Care face rnmliga 'n urcior.
G. POBORAN, 1.218t. j. Olt.
Vecili Dan.
dacoromanica.ro
317
ORAE, NUME PROPEI
4ice celor proti, nevoT4 i stlracI.

A face milmitligtt in urcior, insemnzd a o lace ast-fel
in cat sit nu OM, fi luat,1 cu inlesnire, stl fie luat& cu
economie, cu legumlh, de pildd ca din urclor, de unde
se sc6te Cu anevoIe un lucru virtos.
Acesta locutiune se gasesce in urinet6rele versurI, ce
se recitz5, de copil :
En; aunt Stan al lui Fedor
Care face mdmaliga in urcIor
Si bag& copiii in fiare
S nu se arc,16.' la ghiare.
14076
A fi Stan Ptitul.
HINTEseu, p. 180.I. CREANUA,
Pm, p. 139.179; Cony. XI, p. 34.

165; Rev, Ist. III, p. 379.
GROFSOREANU, C. Ga/fa,
IUL.
canal. A-
rad, tIngaria. E. DiAwR,p. 27.

BARONZI, p. 95.E. I. PATRICIU,
inv. c. Small% j. Covurluin.
Se Oice despre un om care a Vita multe in vi6ta hit

prin urmare scie multe, e om cu judecata.
Origina acesteI (licetorl trebule crtutabl
poveste populard:
urmet6rea
POVESTE
A fast otlatA, ca niel data', dac n'ar fi, nu s'ar povesti, pe cand
se potcovea purecile cu noue-zecl gi noue de oca de fer la un picior
cAlcaTul '1 remanea tot gol si Aura in slava cerulta i i-se pArea
cfi, e tot usor. A fost pe vremea ala un om silrac-sarac, aga de sArac
c n'avea duph ce be apa. El n'avea pe lumea cu lumina de cat doI
tlAcAT, o sticlA gl i o funie de tel. Pe flical Ii cherna:
mill
mare Ion si p'Al mal mic Stan. TrAi, cat trii bletul om, ca val de
el, stirac lipit pementulul, de ce cAtal, ala nu gaseaT la el, batil-1
bruma! Dar tte au un capt in lumea asta, veni vremea BA dea

si el ortul popel, sA lapede pote6vele i s scape d'atata amar de
sarAcie, care II glojdorise sele cat trAise sub sre.
N patul mortil i blagoslovi copiil si le lAsA cu limbA de mrte,
ca sit nu se carte pe avere, ca ssa se mal dea in judecatl pe la triImpart& averea
bunale, sA-sI cheltuTscA, bang pe la avocatl, ci
ce le remane el intre el ca fratit Tu, Rine, fecloru tatiI l mal mare,

s te multumescl cu funja de tei c sti, dai frate-teu cele mic, luI
Stan, sticla i asa sA v in-TA:cap si s traitI ca nisce fratl bunt ce
9untetT. BIetul om muri pe bratele copiilor lul, care Il i ingroparal
indatit la umbra until copac mare, unde-1 sAparl o greop5, adincA.
DupA ce-1 ingropara, Ion dete frate-sh Stan sticla si opri pentru el
fun% de tei, chip& cum orinduise tathl lor. Astl dol baetl isT luara
dacoromanica.ro
318
PROVERBELE RODLNILOR
partea de avere i plecara in lume dup. 1'1.04 sa se aransea cu

ayeres lor fie-care cum l'o invta Dumneded.
Aya fleura.
Stan lat sticla yi pleca cu ea in mana la un oral. Pe drum 11 lovi
o l'eme grozava, de-1 venea sa mauance yi pamint sarat, dar n'avea
cu ce-1 sara. Rabda cum putu pina la ora. Aci trase la o brutarie
unde vdu pilIne multa. Jupane, nu mal pocTu, mor de Rime! A vrea
sa-1 dad sticla asta p'o paIne, ca n'am parale s 1-o pltesc acum.
Cand oT face parale, vid yi itT platese palnea i imI Tad sticla. Ba ala
n'o mal fac, briete, cauta-VI ca Dumneded, ed nu podu da paIne pe
sticle d'alea, respunse brutarul. BIetul Stan inghiti in sec yi pleca
de la brutarie lihnit de Thme ca un dalle al nimenut Mal merse ce
mal merse pe drum yi aprpe de bariera orayulni, vAdu un car cu
un Unto' In el. Ce avetl, m neniyorule, in butoiul ala ? Avem vin,
flacaTay, re'spunsera chirigiir, ce nu cum-va 11 campen tu ? Ba nu, dar
vream si ve rog sa-ml datl sa beau yi ed odata, yi pe ce oT bea v'ay

da sticla asta, cacI sint maI mort de fenne yi de sete. Allaaaa! ti-s'a
rimbotit la vin sal bel de Olga! Las ca n'avena ce face ca sticla ta.
Du-te la t'andina de b apa si-ti trch pofta de vin.
Bletul Stan inghiti lar In sec yi-yl v'edd de drum inainte, cu sticla
in mana. Mar merse, ce mal merse i se protapi in drum ca frate-sed
Ion, venea yi el tot la tirg ea funla de tel.
Ce mal spul, frate lene?
Ru, frate Stane, colinda' Opte sate cal fuma asta y i nu-mi detera
nimenl niel o faramitura de marnaliga pe ea ! nimia poclu de Thme,
am mal belit ochiY, ea de m'ira innecata! Me duc acum priu raya
Asta, der ol capta ceva pe ea.
Ba, multumesc lul D-deu, ed miincaI de md saturaI yi sticla ul-te-o
tot sticla! Tu, cu fuma ala nu facT niel p dracu in ora, ce, o sa
lege boeril croznia ca lemne, cu funla ta ? ml fac ed pomana cu
tine, it1 dau sticia mea yi da-mi tu fuma. Cu sticla asta, orI und'
te-I duce in ora yi el cere de mancare, IV da cat vreI. Mid sa-ti
cele plata.
Bodaproste, fiate-med, ca murm pcatelor de lame, mal mare
pomana Itl facuyl mi mine!
Stan, ridnd pe sub mustata, lud funIa de telu yi pleca spre o padure mare. Cum ajunse in marginea paduriT, vdu o lapa alba, pascea
Iarba p'acolo. Pie, ce-o fi, dise Stan in gandul luT, o s fur i eu
lapa asta, deor d'oT lua p ea 'cal sa mg ved yi ed satul odata! Se
duse numal de dit la ea, yi trup! trup trup! trup I prinse lapa yi
o lega eu funia. Se duse en ea In padure la un lac mare a'o adape.
Tragnd de ea s'o chica la !palta, null cum IT veni in gura yi dise
aya, rara sa scie ce dice:
cHart alba,
gSa lum balta!
N'apuca sa dica bine vorba yi unde mi-ti eyi un drac impelitat din
balt vi-1 intreba: ce dicl, me' Stane, a lel balta ? Stan prinse la curaj
ce o fi, dise in gandu lin, i incepu a dice:
Hart alba
eS6 luam balta!,
Ce tot dicl, mii Stane, nu spuI? intreba dracu lar.

Am sil' lail balta asta, s ve las p uscat, rspunse Stan sumetindu-se.
dacoromanica.ro
TER!, ORAE, NEME PROPRII
319
Dracu se duse in fundu laculul, la Tartaeotu el betrn, i I spuse

thrasenla co Stan.
Tartacotu IT dise: chi-te la el si luati-ve la fuga pe intreeere
daca te-o remnea a ltu sh fie balta, i noT ne-om lua tarhbutele d'aicT.
Dram esl numal de cat la Stan
dice: me Stane, daca estl tu
asa voinic, hal s ne luam la fugh p intrecere si daca m'al remne
a ta s fie balta.
Val de calm tu de iziuit! Cu tine adeca sa-mi prind eu mintea ?
Eu te las cale de trei poste departe de mine! Dar, ea s IT fac pe

vole, hai de te lea cu un copil al meu la int-ecere. El e mic, numal
de treT dile facut i m invoiesc ca daca l'ol intrece pe el, sh-ti las
balta tie.
Si Stan se duse ca draen la o lsa de marAcini. De-te cu un domag in lsh i esi un epure. ITT-te conilu, Ta-te en el la fuga. Dracu
fugl, epurile fugi ! Si epurile de ce vedea pe dracu duph el. de ce
fugea maT Iute. Dracu remase in urinh cht dal cti prastia.
Dracu sil intbrse In Tartscot Inrusinat si-i spune, ca s'a butt la intrecere ,cu lin copilas al lui Stan runnel de trel dile si tot l'a lemas,
de nu l'ar fi mal vedut de loe de n'ar fi fost brz Iii cda.
Du te de-i spline ha Stan sh ve 'flat' la lupth si dach te-o trinti el,
sa fie Nita a lui.
Oise: hai sil ne hihm la
Dracu veni numal de eta la Stan
hipth i dach m'al trnti, a ta sa fie halta.
Adech c'o sparPtin! bata-te prdalnicu sh te bath, nevola
eiliala ea tine, en un Demiue aparh ea tine si me apuc la lupal ?
Val de tine si de tine, praphilitule ! En cnd 61 da cu tine de pamint,
zdraaci it1 znee matasen, yin de te Ta cu ptura d'aci, numal
van vi-ml pare reu de tine, pipirnicitule, ch. te ved tiner ! Da ea,sit-ti
fac pe vole, hat de te la la ltipta cu un mos al meu, e colea intr'o
vIeznina, zace de noue aril, e mai mort si mC multumesc, dach l'aT
trnti barim p'ala, e ve las voh lacul eu
cata cu D-deu! Si
Stan se duse cu dracu la vIeznina unuT urs. Stan incepu a striga
din gura vlezninel: mal traesci me, mosule ? Ursu incepu : mor ! mor !
mor !
Mori, nu mom, Ws gad, de te la la hipth en balatu asta.

Ursu esi si puse labele pe dracu, care sedea in gura vlezuinil.
Cnd 11 strnse odath in brate 0-1 16peda de pamint, s incepu
Invirti pamintu cu dracu, d socotea di a dat alte alea peste el, asa
de cu sete if trntise ursu. Dracu o rase de fuga lar la Tartacot
apune tth siretenia, cum se luase la lupta cii mosu lui Stan si curn
Il trisintise de socotea eh nu mal scaph en suflet.
Tartacot it Oise : la sina asta de fer de o mie de oca si du-te cu
ea la Stan si care Ati aromen-o mai in sus, sh remnetT staptinl pe
baltil.
Dracu esi eu ina de fer la Stan
dise: vedi tu ni Stane sina
asta ?
O ved, da ce?
Cine o arlinch nisi sus din nol amindoI, ala se remie stapan pe lac.
Bine, asa sh fie, in amine-4-o tu
Bract' o arunch de dimin6ta i veni sina indhret jos taman la prnz.
O lua si Stan dar ce o luit, eh n'o lita de loe, eh n'ar fi putut
niel s'o misce din loe; dar puse mluile in soldurI ineepu a se
ulta In cer si a face cu mna In spre acolo, ca cum ar fi faeut vr'un
semn
Da ce te uitl in sus si facI cu mna, nie Stane ? Intrebh dracu.
ET, ce fac! Me ult ea am un frate fierar in cer si sciu ca-T trelme

fier, IT fac en mna sh se dea mai la o parte, ca o sh-I arunc sina asta.
dacoromanica.ro
320
Ba ala o fi vorba! response dracu inhatand slim de fler i sbughindu.o co ea in lac!

Tartacot c'and audi ce vrea si faca Stan, se infricosil i dise lar
draeuluY : du-te la Stan si spline', cd 'I dim un burduf de ,galbenT,
numal sa ne lase in pace.
Dracu esi lar la Stan si-I vase ci-/ da au bordtif de galbenl,
mai si le lase balta lor.
Bine, o sa-o fac i p'asta, c ml'e mill de vol, dar sa mi-1 duel
tot tu acasa.
Ti-I due. Si dracn lu bun:tofu la spinare lar Stan incaleeipd mpg.
Merseri amindoI pin& naziriri dedeparte o casi acoperiti en tight.
Draeu intreba pe Stan : ce si vede colo, mi Stane ?
E casa mea, ini drace, acolo mere ca baniT.
Da de ce e rosie pe d'asupra, me Stane ?
E rosie, fiind-ci e acoperitg Cu WI de drac.
D'apoi la coital ala de ce n'aT pus, ci ved eh nu e acoperiti acolo ?
Apo' acolo am de gind si poi pielea ta, me drace!
Dram cum audi asa, poc ! cu bardufu de pimint
ti-e drumu,
biele! i fugea dracu de-I scapirau calclele, par'ci scapase din puscal
Stan lua gilbioriT si mi-T asezi. fi-amos co burdofit pe lapa, merse
si se egrabini intr'un sat co 6menT bola, I cumpari. o mosi6ri, isl
faca eisota bona si gisind o fat& fromsi si en minte se insurg.
La nunti, la el am fost chemat
impodobit co o rogojing co maned, ml-am luat piciOrele la spinare si am pornit'o la
nunta co calediele inainte, ca sa lining fie ilia draeu ea mine. La
nonti eu Wain pus alergator, le caram apa ca claro de la o
Basmo, Basmi
Coro iI plesui.
Bastou de 'Ma noui

Curti ti se facu in done'
Basmu de 611 veche
Coro ti se fac pereche.

Si incalecaT p'on erbune
Si ve spusel d'ale bone,
Incalical p'o prajing
Si ve simnel o mincIoni.
14077
La ori-ce trbi
Pe Stan-Ptitul Intrb.
A. PANN, Edif. 1889, p. 28; II,
p. 4. Senvin. Buc. Cl. Va. prin
P. GARBOVICEANIT, prof. V. SA-
LA, doe. c. Varotl, comit. Bihor,

Unguria, HINTEscu, p. 192.
Cdnol vrei sei incep vre-o treb4

intrba.
Pe Stan Patitul
O. BNULESCU, inv. c. Pietropp,
j. Dimbovi ta.
dacoromanica.ro
TER!, ORAE, NUME PROPRIf
321
Aclicit intrlgi i pe eel Cu experienta, pe eel priceputf.
Mai multe scie Stan-Panful de cat ton
14078
carturariI.
BARONZI, r. 67.-1-IniTEscu, P.
180.
AcTicu experienta intrece adese-orl invtatura.

* L.1
E de pe vremea lui Stan-Pantul.
14079
G. BINuLEsou, InI,. c. Ptetrosi(a,
j. Dimbovita.
Scie multe, e om cu experien.

*
14080
Stan.
P. DARILLESCU,
C.
Dolj.
Scileala, 3.
10 Om patit, Cu experienta.
2 Om guraliv i minemos.
Esti din al lu Stan
piitit'o.
dat peste a lui Stan= al pAtit'o.
Nu fi Stan =piitit.
Stane, me ! = intelegndn-se cR vorbesce Cu un pgit.
STANA
Ton banii
14081
Ve(yi a Fugi,
In punga Stanil.
*
TORO. GOLESCU, 211S8. 11, p. 70.
Bann
In curu Stanit.
T. RALIEL, preot, e. Stefdneaci,
j. Vdleea.
10 S6 qice cilud tsta averea no-o prilpdim cu mulerile (GoLEsc0).
20 Mica nictlerl. S6 4ice cncl nu at banr.

14082
J. Veilcea.
Baba Stana
Sor cu mama.
G. BANULESCU, bit). C. Pietro-
;rip, j. Dimbovifa.
dacoromanica.ro
322
* 6.
Lelea Stana
E sor cu mama.
G. BNur..Escu, inv. c. Beedeadu,
j. Dmbovifa.
Crind cine-va s6 pretinde rudd cu cine-va de la now)

nmuri.
Am gat-Ida ca feail pe Stana

'am luat pe Satana.
14083
HINTEscu, p. 179.
Am gdndit sd 'teat' pe Stana

,Fam Jost heat pe Satana.
A. PANN, II, p. 111.
Veli a Fug/.
Cand unul s plnge de femeea cu care s'a casatorit.
Nu cred c'o fi Stana m5str

Cum o credeti Domnia-w5str.
14084
MN-
TEscu, p. 180.
Child vr unul sa vorbsc r6u despre o femee.

*A
14085
Stana
Cotofana.
T. BALAEL, preot, c. Stefeinesci,
j. Valcea.
lice, in glum6, celor ce le chml Stana.

Acstl licere s6 gisesce in urra6t6rele versuri, ce se
Si;
recitzti de copii :
Stana cofofana,
Sceote puit Omna,
*i'i lovesce bruma,
i'Y nankcit cmma.
STANCA
Ve lY Vorbd.
dacoromanica.ro
'Eta ORME, NUMB PROP/tit
*LI
14086
323
Alta Stanc, leica vorba.

P. ISPIRESCU, Leg., 1,1872, p.
176; Bev. Ist., I, p. 230.
HINTESCII, p.180.I. MARINESCU,i72V.
c. Bradu-de-Tos, j. Arges.

*A
14087
Lumea mre de TtarI,

Stanca 136 cu lutari.
P. G1RBOVICEANU, prof., Sc.

Norm., Inc. Cl. VII.

14088
*A
Dup Stanca i un colac.

P. GaRBOVICEANU, prof. C. Pict
tina, j. Mehedinfi.
AVE. CORCEA,
paroh, c. Costeiu, Banat.

Vecri Colac.
Dupil, ce am prftit un necaz, un rti i mal vine indata altul tot asupra nstrit.
20 }lcAnd until un bine mai poftesce i altele.
14089
Mn, Stanco, max*

CA nu eti btranA.
T. 13.kilsEL,preot, c. Stefdnescl,
j. VdIcea.
Adica fubesce, cad etf tinrd.

AcstA 4ieere se intilnesce in multe cantece poporane:
Mad, Stanco, mina,
Cn bieiprul de lima,
Ca nu esti betrdnd,
Tar mitnit
Rana, mimg
STANCIU
14090
*A
A fi vaca Stanciului.
T. BALIB,EL, preot, c. StecMesa,
j. Mew.
A fi prost peste fire.
dacoromanica.ro
324
PROVERBELE ROMKNILOR
STANCU
*L
14091
Stancu tiganu,
Bate cu ciocanu.
Se lice, in gluma, tiganilor ferari.

14092
A rmne pelea si osu

Ca pe Stancu btiosu.
T. BILAEL, preot, c. Stefcbiesc1,
j.
St Oice celui fOrte slab, care are numai piele i osul

pe el.
STANICA
*
14093
Inteun papuc s'o opinc,

Lipa, lipa, nea Stanic.
A. PANN, Edit. 1889, p. 45; I,
p. 155. Eln,TTEsou, p. 140.
DOBRE MARINESCU, VV. C. Firm-
ROM j. Arg.
Vecri Pantof.

STARM1NA
14094
*A
SA trecem Strmina i vorbim nol.

G. J. TONESCIL inv. c. Broscari,
.j. Mehedinp.
Adica sa trecem greutatea, hopul, primejdia.

Stamina, csta Teeing, cu Hunia (yeql acest cuyint),
acoperita cu paduri seculare unde se adaposteat multi
Wharf, in cat caltorul nu era sigur de VIA cAncl umbl
aceste locuri.
dacoromanica.ro
TERL ORASE. NUME PROM.:Uf
325
STEFANESCI
*
A'i cArpi una pe dup Steanescl.
14095
GR. A LEXANDRESCU, )nagistr. j.
Pugna.
Al bate in lege.
STIRBEI
.L
14096
*a
Pe vremea luf Stirbel

PuneaI plugu unde vrel.
j.
G. T. TomEscu, inv. c. Broscarl,

Mehedinft.
Cand era Stirbei

Arasi unde vrei.
T. BALIEL, preot, C. Stefan esa,
j. Meca.
Adica pe yremea Domnului Stirbet era pamint in deajuns, fiind locuitori mal putinf. TeranuI, de 1 da dijma din gece una i lacea Ore-care daca, dar punea phigul in moie unde n'eh, i aveit patulul en porumb tot
plin.
14097
A petrece ca p timpul lui Stirbei.

P. GIRBOVICEANU. prof. c. Tlea
Marculni, j. Mehedivfl.
Adica bine, in belug.

14098
Legaiu cincl, mai am cinci, i apoi si

pulu pe Stirbei cu ochil la foc.
G. B.2iNuLEscu, NI% C. Besdeadu,
j. Dimbovita.
SN61,T
Nisce lio(l voiau sa intre in casa unuI om betrin, de care se bhnula c ar ti ave'nd parale. Pe cand ei ascultau la usa aud pe btrtin
dieend: Legaiti tina, mal am cine' i apot sd putu pe Stirbeiu cu ochil
la foe. Ho(il audind asa au credut c uncheasul a legat deja (cincl
altl tillharl gi ca dup ce va lega si p'tll cincI pe care il mal are, va
pune pe StirbeIu cu ochiI la be. El tocmal se aflau cincl la numer
dacoromanica.ro
326
PR OVERBELE ROXUNILOR
capitantil ior era tina! numit Stit.1)

L't (nidal acestura au fugit
cu totl, seapiind hietul betran de mente prin covintele acestea. Dar
ce era. Baratnil mosneag se saldase din m'opte, is/ /acuse focal, care
Minina si se incalta, vorbind singur: legan cincb, &laica s'a inchltat la
un picior cinc degete); mal am cinc, adica mal avea de incaltat picioru l l'alt cut ciuct (lPgete i apolsa pul pe Slirbein ru ochil la foc,
adich Jupa ce se va inchlta si la arel piel sa 'sT pue tucinletal
dama la foc ca sa sI faca mhntaligh. Tucinl la/ era stirl) i i-a dis
Stirbein.
STOENESCI
*L\
14099
Fruntea 'n Bucuresci

Ceda 'n Stoenesci.
P. GARBOVICEANU, prof. c. Dra-
aneecl, j. Vasca.
Arata o multime ne-numrata.
STOICA
*L\
14100
Popa Stoica din Farcas

Care sare spte pasi.
T. BALMEL, tac., C. Lungcscl,
j Valcea.
Pentru preoti, cari mal buni ar fi de armata de 61
de preotie.
Popa Stoica, a fost de fel din jud. RomanatI 1 anume
din com. Farca, de rnde i numele de
<Kgrceifanul
Acest vitz preot, ve'Pndu-1 tra aa p'angarita, de catre
Turcl, a crequt cit il va sersi patria i legea mal bine
incinend sabia. El a ajuns unul dintre cef ruaf agen
cfipitani a luf Mihai Viteazul.

Poporul niel pan& aqf u'a mtat unmele acestuf preoterou, ci Il pomenesce adese
in cantecile sale:
Popa Stoica din Fdrcas
Care sare spte pasl ;
Hotu Farchsenilor
scie sama ostilor
Mare si-a resbelor ;
Ca s'a lasat de popie

5i de sfanta leturgilie
*i a intrat in militie
Tae Turcf cate o une
dacoromanica.ro
TERI, ORAE, NUM PROPRLY
327
Vi Tatarl nu se maT scie.

A lhsat Om ne-tocatg,
Leturghia ne-ciintatb.,
Si-a plecat la r6sbo1 sA-inT WA,
A lasat clocanele
vi-a 'ndragit pistellele.
Inainte, pop Stoico!
14101
IORD. GOLESCU, MSS. Il,.p. 102.
S6 Oice spre indemnare la orI-ce (Gor,Escu).
Veqf B. P. HApEt, Cuvinte din Beirdni, I, p. 83.
STRAIN
*.
14102
Mila streinului
Ca umbra spinului.
A VR. CORCEA, parch, c. Cofteitc,
Banat.
Cantec devenit (ficere, care aratti lipsa de Iubire adeverata a strAinilor, intre care e chemat cine-va sa Vietuscd.
c.
14103
Strainul tot-d-una te lovesce qi te chinuesce.
T. POPESCU,
Inc. c. Dobrent, j,.
Ilfo v.
Acela luteles ca la No. 14102.

6.
14104
De cat unlta strinului mai bine robul

Turcului.
P. GARBOVICEANU,prOf. C. Casim-
cea, j. Ttelcea.
Sa te ferescf de a fi unlta strainit, sit nu te fact' cali,

de topor.
.6.
14105
Urma strinului s'o arsii cu nou care

de lemne.
T. BALEL, preot, c. Stefanesel,
j. Viikea.
23
62447
dacoromanica.ro
328
PROVERBELE ROMINTLOR
AratA reutatile de tot felul ce le a suferit Romiinul de

la strain'.
Cine cauta spre strain instreinat va r-
14106
man.
G. VALENTINEANU, p. 7.
Srt tu Cu al tel, i Cu obicelurile lor.

* L.
Streinul nu te incalsiesce.
14107
E. J. PATRICW, tiNV. C. SumIfi,
j. Coeurlulu.
SA nu atepti de la niAna altuIa ; folosul ce '1 potI av

este cand rauncescl singur.
Ildn vefd, zeldirdnfifti ! ')
Prov. Turc.
*
14108
Xenlu xen ste 2).

COYAN, prof. r. Ianina, Epir.

.n.
14109
E streinul
Ca pelinul,
Nu 'ti scie dorul i chinul.

G. DEM. TEODORESCU, POPS. Pop.,
p. 285.

14110
Axenlu ti scarchina lu nu ti maca 3).

D. A. MILESCU, stud. c. Gopesi,
Macedonia.
Nu scie ce II trebue i. ce dorescI ; nu te cauta la pasmile tale.

'1 (Nu sper) nici de la str'in credin(ii, nicl de la venin vindecare.
2) Striiinul strlin este.
2) Stainul te scarpini unde nu te m'inanci.
dacoromanica.ro
32
ORAE, NUME PROPRIf
*A
14111
Lucru(1) strain nu Une de cald.

A. PANN, Edit. 1889, p. 74;
III, p. 101.P. ISPIRESCII, Bev.
Ist., 1, p. 231. I. G. VALENTINEANU. p. 30.
P. GARBOVICEANU,
prof. Scol. Norm. Cl. VI & VII.
lim. POPESCU. inv. e. Cioccinesci-
Margineni, j. Ialomia.
DOBRE
MARINESCU, tinV. C. Pirvu-Rort, j.
Argef.
Lucru strein nu tine de cald.

E. I. PATRICIII, inv. C. Swap,
j.Covinitau. GAVR. ONIOR, prof.
c. Dobrovet, j. Vaslufit.
Lucru strain 92U tine cald.

HINTEscu, p. 93.
Ve41 Avere, Hatne.
1 Lucrul, care nu
apartine, nu
folosesce.
20 In doFebf de lucrul furat nu te pot): folosi.
J.
COVUrtUill.
STROE
Vecil Strain.
14112
*L
Bate toba
La Moldova,
C '1 mfirit Stroe fata.
j.
T. BALMEL,preot,c. Bogdelnesci,
Veilcea.
Vecp Doba, Dobre.
Cnd se inruit vre-o rmgita de fata., care a dat

stea pe oca,ra.
Acstil q.icere se afla i in urnit6rele versurl ce se reciMz de cd,tre copii :
Bate toba
La Moldova ,
'fi miritei Stroe fata.

l'-a mancat cototul urda,
N'are Cu eel face nunta,
dacoromanica.ro
320
SUCTAVA
14113
Nimeresc orbil Suclava.

CREANG.X, ..4.Mint., p. 107.
AL. LAMBRIOR, COne. Liter., VIII,
p. 69. C. TEODORESCII, inv. c.
Lipora, j. Vaduitc.
public. j. Iaqi.
M. CANIAN,
Ve4T Braila. Orb.
AcelPatg intelepri ea la No. 5639

Sciseitantes Tro.jam, perrenere
Prot,. Lat.
Qui langue a, et Bone l.a.

Prov. Franc.
Dimmulando si r a lionta.2)
Prot,. Ital.
Mil Fragen komint man (lurch die
}Veit. 3)
Prov. Germ.
S,ULEM
V C41 Ha
SULTA
14114
Armase ca Sulta Cu uctAlu. 4)

I. COYAN. prof. c. Ianina., Epir.
iFarmase ca Sulta cu ocnalu.5)

Ven)1 10709
!LIE 911 tj.j'of. c. Abela, Epir.

13698.
Intrchfind Grecii a;unser la Tnia.
Intrebind *net' la Roma.
Cu Intrebirr nimeresci prin

R6mase ca Sulta cu sulimanul (ro:m).
5i r'mase ca Sulta cu sulimanul.
dacoromanica.ro
TkRT, ORts4E, MIME PROPRIt
331
Pentru cel care rmane pacalit. iugelat in agteptarile sale.

In Epir, dar mal ales in Albania, fetele obiclnuesc, in
<Hiele de srbatori sa
vopssca prul i clegetele cu
un fel de suliman rogu. Ii 'Ate ugor inchipui cine-va
cat de mult trebue sa tie fie-care fata, ca perul el sa fie
bine vopsit In ajunul nuntef sale.

Se povestece ca. Sultana, o fata tinera i frum6sa, trebuind sil se marite a doua li, 'a vopsit de minune prul. Sosesce i Oiva mult agteptata, dar de nunta niel
vorba in casa Suite, cad ginerele se resgandise gi nu

mal vr si se insre. Astfel ca biata Sulta s'a ales numaI cu prul vopsit, rnian'nd gi de poveste.
TACHIA
*
14115
Urzesce ca rachia.
j.
G. I. TOSIESCU, inn c. Broscari,
Cand incepl r un lucru, i mai ales pr in mare.

(Ind s intinde omul mal mult de cat 11 IAA& puterile.
A fost in Broscarl, gi nu de mult, cad copil de al el
mal sunt inca in vita, o femee, numita Tachia. Se
ca ()data 'I-a cumprat sotul ei bumbac, sa faca gi ea

panza. Insa ea s'a pus gi l'a urzit tot pe gard, i aga
de lung5, panza, In cat nu venea latimea cif de cat o
palma, plus ca urzise i pe cel ce trebuia
bata. VeOnd femeile ca a gregit ra, a pus'o de a adunat to-
tul i ati invtafo se. oprsca bumbacul mal mult de jumatate, i sa urzsca panza scurta, potrivit cu bumbacul ce avea.
TANASE
*A
14116
A fi Tanas.
D-na Z. AMARA, C. Fedesci,
E. I. PATRICtU, iv. C.
Smulti, .1. Cot:m.11(1u.
Tutora.
Adica prost. Se qice unufa cand nu pricepe cela

spuI.
dacoromanica.ro
332
14117
A se face Tanase.
EPOCA (ziar), IV, No. 664.
G. P. :-.ALvIty, inv. C. Smulp. Covurluitt. M. CANIAN, j. qt.
A se face prost ; a se preface cri, nu iutelege eel spuI.

*
Nu fi Tanase.
14118
vet, j. Vasltatt.
NTu fi telela nizase.

M. CANIAN, public. j. Ian. --
OraoR, prof. e. 21Iurgeni, j. Tutora.
Nu te face TanaseL
E. I. PATRICILT, inv. C. Sundt!, j.
Corm-lulu.

14119
*a
Tfuliulfuc Tanas.
GR. ALExANDuEsou, magistr. j.
Pugna.
E. I. PAnuciu, inv. C.
&Hari, j. Covurlultt.
Ca sit arte ueroqia cul-va.

14120
*a
A umbl telele Tanas.

I. CREANGI. Pov., p. 320.
13ANhscu, prof. j. Rontan.
I.
A.
GuicovEt, c. Folliceni, j. Suclatta.
Adler,. Da% uicI o ispravil.

cm n Coste am fost numal de slmclum: hais haram, cea haram I De
atunci incbce am untblat, Ta aa, telele Tame.. I. CRT.ANGA, p. 320.
14121
A murit Tanas barbierul.

JUNIMEA (ziar), III, No. 15.
Nu mai suut fol6sele de oclini6rA.

dacoromanica.ro
TER!, ORASE, NOME PROPRIf
14122
333
Niel nu'ini pasi

De Tanas ;
De Nechita
Niel atata.
G. P. SALVIU, inv. c. Smulli,
j. Covurhau.
Acelat-2. iuteles ca la No. 13752.
TANDA
14123
Ride Tanda d Manda.

JORD. GOLESCU, M88. II, p. 63.
Adici cel scarbos de cel scArnav, cel mucos d cel
urduros, cel treuteros d cel dspuiat i c. 1. (GoLEsou).

A se ved mal multe variante la No. 5775.
14124
De la Tanda pan la Manda.

AVE. CoucEA,paroh, c. Coqtelu,
Banat.
VellI Ana.
A umbl'a in zaclar, a uu se alege cu nimic.

14125
S'a 'ntilnit Tanda cu Manda (Sanda).

Sr. TUTESCU, inv. C. Catanele,
j. Do/f.
Cfind doi in0 suut de o potriva proti.

SNV
Tanda, un netot ca top' ne-doplitiI, pled. otlath, A se insre. Dar

nimenea nu s unit la el. A umblat el destul, si pe uncle 'sl-a intereat dracul copiil, dar de gba. Unit if spuneau c n'are noroc,
acut cineva de urit, altiT c'a mincat pftlne uItate, si cite altele.
In sfirsit dete peste o netant6ltt, pe care o cherna Sanda, prtstrl
de dit in gropl. De cht n'aI ce'l face : cum e sfntul i thmhia. La
logodnft pb,rintiI el o inv6taA A nu vorhsca nimic, pitn4 s'o isprkvi
totul. Dar ... de gba, A s'a dat de gol.
Cum veniri petitoril, ea s'a bagat duph horn si a inceput sh mannce mimAligh co micris.
dacoromanica.ro
334
PROVERBELE RONINILOR
Ginerile, tam-nesam, crednd a face si el glumg cu Sanda, il dise

81 de ce te indopl ca gitscele cu Trbg, Sandio?
Ce Irbli, ml netotule; tu pte aI mal mncat de child
estT
legumit ea asta ?
A... sa 136, s bp, rgspunse ginerile.

Adicl tot vorba de demult: s'a inittnit Tanda cif Manda.
14126
Nu'I Tanda ci'I Manda.

I. CREANGA, Ambit., p. 108.

E. I. PATRIcfu, Inv. c. Smulli, j.
Covurtuitt.
Adic nu e cell spun e, ci e ce spuI tu.
i cilnd,
la urma urma, i una i alta e acela lucru, e tot una.

Nu s dice Mecet, ci Catihet, tatlt, rgspunse Ion rusinat.
Na, na, na, Maria Ta! par'eg asti grija am eu acum ? vorba
cela: nu'i Tanda d Manda ; nu'T tetn beleTti. ci'T beleTu telti ... de
currnefu t. I. CREANCIA.
C'est bonnet blanc et blanc bonnet.

Prov. Franc.
*L
14127
Cum Tanda, cum Manda.

E. I. PATRICfU & G. P. SALvitr,
inv. c. Smulti, j. Comp-tutu.
Cum e (a) Tanda qa e (I) fi Manda.

V. A. FORESOU, c. Folticeni, j.
Suclava.
K. A. ZAMFIRESCU-DIAWN, c. Stiubient, j. Doro/iota.
CAnd doI se potriyesc, sunt de o potriyrt protI.

14128
Tanda Manda (trel le! bucata).

G. POBORAN, Mt.
Olt.
VecIT Turc.

*A
14129
Ce mi-e Tanda, ce mi-e Manda.

Tutovtz.
dacoromanica.ro
The, ORASE, NUME PROPRIf
335
A.celas inteles ca la No. 14127.
TANDALA
*
14130
Tandala cu
T. BAL'A,EL, preot, C. Stefnesci,
j. VdIcea.

TAndala este un om lenes, murdar, care tandalesce,
tirhanesce, face lucrurile de mare ila, de mar nevoie.
TANGALA
*A
14131
Tangar
Cu Mangala.
T. BAL,EL, predt, c. Steftinesci,
j. Vdlcea.
10 Se lice citind se intilnesc dol niitafleti.

20 S qice unor ()mern cidosi peste fire, murdart, lenesi, etc.
Tang-b./a e un fel de Tandala.
Mngal, om murdar, de la mfinzalld, miinzalos.
TANI
Tani cu Gani.
14132
Id
NENITESCII, Rom. Maced.,
p. M37.
Vegi
S Oice despre dou pers6ne strins legate.

TA PU
* L-
14133
mal bate capu

Dupa Nicu Tapu.
GAVR. CNISOR,
prof. c. Dobro-
vet, j. Vostuin.
Nu mal umblit dupa un strengar care bate si sare tte

gardurile.
dacoromanica.ro
336
PROVERBBLE ROMINILOR
TARTACUTA
*
14134
Trtcutfi
Al de se face mat.
T. Bk..1EL, preot, c. Stefdnesck,
j.lcea
Se lice de un om care sta ghemuit, intocmai ca o pisica and std la panda, la 6recl.
Tartacutit se 1ice i unul dovlecel ca pumnul de mic.
TATAR
Vecri Cat/via.
Poporul credo ca Tatarif at fost nisce 6meni mar!,

vofnicf, i la chip opitcitf ca in chipul draculuf, buzatI
i cu perul cret. ET erau ruptf din Jidovi. Unul singur
lu, o vaca in spinare sail o arunch peste gard.
Tittaaif eran 6menf ref, mult ma! ref ca Turcif. El

mAncat td carne de om. Pradaii lumea, dar mal mult
robeat fetele i nevestele cele frum6se, tattir6Icele lor
fiind g,rozav de mite.
A se vede in Ionescu-Gion, Istoria Bucurescilor, pag.
13 ani&nunte asupra Tatarilor, luate din Mss. No. 227
al Academief Romttne.
14135
Tat, am prins un Tatar!

Las'l i vino 'ncce.
Apoi nu m las el pe mine.
GR. ALEXANDRESCU,
Putaa.
magistr j.
Ve4I a LAI-a.

14136
Tra piere (pere) de Ttari,

i el b cu lutarI.
11,
A. PANE, Edil. 1889, p. 105;

p. 118. HINTESCU, p. 185.
P. GIRBOVICERNU, prof. Scol.
Norm. CY. VIL
dacoromanica.ro
ORAE, NUKE PROPRII
337
Tra piere de Teitar,
P*"* be cu
Tra piere de Mari,

Heincu be cu
PALODA (ziar) Dec., 1893.
*n
Lutea metre de nitart,

Stanca be cu
P. GARBOVICEANU, prof. Scot
Norm. Cl. VIL
Tra nure de Mari,

Sdrnta pune lazttari.
BALIEL, preot, c. Stefnesei,
j. tdicea.
Tera gete de Tatati
baba se pieptend.
A. IIARTINIAN, j, 11lot).
VeT a Bi, a se Gall,

Ligan, a se Ptelteniz, Sat.
S lice &And, In primejdiile cele marl afindu-ne, nol

atund ne Inveselim 0 mal ales muIerile (G-0LEscu).
Doar nu vin rtaril.
14137
Cony. Liter., XXI. p. 521.

LAZAR
ANENU. Sentas. Rev.
1st. H. p. 693.
Doar nu datl Tatarii.

V. A LEXANDR/, Teatr., p. 288.
713 & 902.k. CANIAN, j. Iasi.

Ture.
Olud unul sd grtibesee, fuge far& niel o priein4 mal

Insemnata.
dacoromanica.ro
338
(Eacti venim, venim; mal incet vornice, ca nu da ft Tatarii.
V.
ALEXANDRE, p. 713.
Gr6za pe care ail inspirat'o Tatarif se cunsce si din

urmtorul obiceiu remas pe la Ora.
Sunt nisce g'ndacl negri earl se aduna pe camp, la
baliga de cal prspta, si o scormonesc. Daca le strigl
atunci: Tatarif i Tataril! gandacI incep a fugi si a sburh,
care in cotro apnea; pe cand daca nu le strig,1 asa. stat
pe loe si 's1 ved de lucru.
Par'c '1 alungi Ttarii (din urm:1).
14138
V. A LEXANDRI, Teatr., p. 50.
B. P. HApEU, Etym. Magn.,

p. 962.
Par'cei vin Tatarii.

A. DE CIHAC, II, p. 404.
Acelas 1nteles ca la No. 14137.

*.n.
14139
Par'ci '1 In tra lui Han Tatar.

E. I. PATRICIII, inv. c. Smulfi,
j. Covurluiu.
Face ce vr, nu asculta de nimenl.

* L.
14140
E mal ra ca pe vremea ldi Han Tatar.

G. BANULESCU, inv.
C. Palm
Iepii & Bddeni, j. Dimbovifa.
E nesiguranta si jai
*
14141
De pe vremea lui Han Tatar.

M. CARIAN, public. j. In.
Pentru un om amarnic.
14142
*c
0 irna de a lui Han-Tatar.

E. I. PATRICW, inv. c. smuitt,
j covudiau.
dacoromanica.ro
ORAE, NUMB PROPRII
339
O frna cumplit de grea.

(Cate grade de frig va fi fost nu pot sci, fiind ce n'am obicelul de
a calla la termometru; dar sciu [Aka el era un ger de a luT ClucTulea
si o trna de a lui Han Tatar

14143
*A
N. A. BOGDAN, N noit
i vecla.
A fi Titan
T. Bd'iL4EL, preot, c. Stefanescr,
j. Vdlcea.
A fi pagan, om 3:611, varvar.
A fi Han Ttar.
14144
T. BATAsEL.preot,
j. Vdlcea.
Stefnesci,
A fi om reil peste fire, paganu paganilor.

14145
*A
Du-te In Han Tata, !

D-ua CATINCA LAMERINO, C. Fe-
den), j. Tutova.
D-na ZOE MIHAILESCU, inv. c. Bugeni, j. Praholm.
Adica da-te draculut

14146
*A
A fi ale Ttarilor.
j.
T. BALI5EL, preot, c. Stefanesel,

Vdlcea.
Adica ale strainilor.

'De ce 11 bag joc de lttcrurile acestea, Cd doard n' ar fi ale Tdtarilor.,
*A
14147
Ce Tatarii!
E. 1. PATRICf1.7, 'env.
j. Covurltau.
C. &nag,
Gaud vroesce sil arete o mirare ; a nu scie ce s fie

sat' ce sit se fi intimplat.
dacoromanica.ro
340
14148
Titan
D-na Z. AMARA, C. FedeocI,
Tutova.
Adica vintul de la rsarit.

TVALICIU
A
14149
A d peste cpitan
G. POBORAN, inst. j. Olt E.
I. PATRICIU dt G. P. SALvit, inv.
c. Stmdfl, j. Covurltilu.
Adia, a fi biaut.
TECA
A
Badea Tc
Guri sc'a.
14150
V. SALA, dasc. C. Sebi$zt, emit.

Ungaria.
Vorbesee Torbe
A
14151
Tot de ai lu(1) Tcfi,

Spte p'o Ip.
I. ANTONESCU. 'inv.
C.
j. Argeq. G. POBORAN,
Male,
Olt.
Om slab, sarac, sgrcit.

*
Toff de al' lu(I) Tck

LovitI cu leuca.
14152
MARIN RIDULESCU, Scol. Inst.
c. Slatina, j. Olt.
*A
Tot de a 1i4 Teca.

V. Rimsu, c. Brdnescl,
Pentru cei proti.
dacoromanica.ro
TER!, ORASE, NUKE PROPRII
341
TELELEO
*.%s.
14153
A ainbla Teleleti si Trifon incolo i Incbce.

S. FL. MARIAN, C. Suci:ata, Bucovina.
Pentru eel ce 'i pierd timpul in zadar.

TELEORMAN
Vlafca.
TENCHTU
A da din tenchiu In tenchiu.
14154
G. FOBORAN,
Vecji Tirnc.
Ada din colt In colt, a se framinth de necaz, a nu scie

cum sit fac5, s'o brodsca, s scape de strimt6re, din incurcaturl.
e
sau hotarul tureese.,
Ten
Nrc. COSTIN, Letop. I. r. 409.
eAsa RA nemerit lenchnil s'u Ion Voda.,
GR. URECHE, Letop.
TRA
14155
*6,
Cel din Ora straina pte spune cate 'I

va plc!
C. TEODORESCU, Env. c. Lipora,
j. Pastime.
Cfind unul ue spune lucruri de necrqut.

A beau mentir qui vient de loin.
Prov. Franc.
14156
Tra '1 plina de nevoi

vulturii fur la miei.
NEC. D. MATE!, C. Dobreni, j.
Ilfov.
dacoromanica.ro
342
PROVERBELE ROISANILOR
Gind cei mieI sunt asupriti i jefuitl de eel marl.

14157
Cum este Ora asa si obicelurile.

Semin. Buc. Cl.
VIII prin P.
GARBOVICEANU, prof'.
Ve41 Obiceiu.
Tra tale scara.
14158
CAVIL ONISOR,
prof c. Sinzila,
j. Tu tova.
Puterile statului, sau celor mal puternicl, 1I tale poftele.

*
14159
Cine umbl din tra In ter& nu e om.

P. GARBOVICEANU, prof. c. Ca-
simcea. j. Tulcea.
Omul are o patrie, un nm, de care e dator s se tin&
nedeslipit.
14160
S fii tot-de-una la mijloc de mas 1

la colt de WA.
ALEXANDRI, PM. Pop., p.
190.
E mai bine sd fie cine-va la colt de trd

la mijloc de mmd.
HINTESCU, p. 14.
179.
Sri te silesci sa"fi tot-d-una la mijloc de

masa fi la colt de trei.
C. NEGRUZZI. I, p. 247.
*A
SW tot-d-una la mijloc de ma'

de tent' de vrat set o dud bine.
j.
la colt
E. I. PATRICIU, CM'. C. &Milk,

COV1011all.
dacoromanica.ro
TEA ORAE, NUME PROPRI
343
Sten la mijlocul mesii qi la capdul

V. A. PORESCU, c. Dorna,j. Suciava.
La cap de trd sd
faci casa, qi sd 'ft

aleyi loe la mijloc de masd.
A. PA, Argliir, p. 11.
Tot-d-una la coli de frds 'fi fad casd,

qi sd
alegi loe la mijloc de mas.
A. PANN, II, p. 147.EUNTEscu,
p. 29.
Veff
A tine la cinste dar a fi gata a da closul.
La colt de 01.5, estI ferit de venirea, ne-asteptata a
dusmanuluI, odini6ra Turc, Tatar, Rus saa Polou, la

mijloc de masa est! la locul de einste i prin urmare
bine servit.
Acsta .licere a rmas din timpul navalirilor straine.
*.A
14161
La cap de mash la colt de tri.

A. GOROVEL C. Foltice al, j. Suclava.
Acsta varlanta, care se deosibesce de tas cele mal

trecut la No. 14160, are totn, acelas Inteles.
14162
Buni trit, rea tocmela.

hm). GoLnbcu, M'u. ir, p. 86.
P. .1 SPIRESOU, Leg. I, 1872, p.
164, Rey. he., 1, p. 451

THeot.r, p. 185.
NRANUI P. 7.
HIN-
1. G. VALENT,OR. 3.11'EHOU,IUUr,
Or00., p. 280. HELIADERADC!Asco, p. Mouv-t 48, p. 87. AL.

PoPicsou, tu. o. Oernica, j. 1110v.
G. POBORAN, inst.
Olt,
GARBOVIORANIT, Cl. V.1,8col.Norm.

Inv.
G. DEN. TEODORESOB, Cer-
cet p, 45.
62447
24
dacoromanica.ro
344
Bund terd rea toemalci.

V. A. FORESCU, c. StcbliOraj.
Suet va.
Se qice pentru cea rea ocarinuire la o tra, buna (Go-
L ES CII).
(Ce toemld sa hie la o 6ste ce era ea un roTu farh mateA.PMmow

CosTIN, Letop.
(Cla ce nu face la boeriea lul dupit toemlile i naravurile ce-au

fo st mal de demult, aceil boeril, ce face alte obice dup. vole sa,
acele s chIama cit gressce cu inelaclune., V. LUPU, .E-ay., p. 59.
(De vor veni la manastire, de vor lua tocnila calugarsch, aceia

sit fie slobodi dentru tte.
V. LUPU, Pray., p. 105.
Decl pentru ce de 'nceput omul
mulerea Tait facut nun-
neded
datu s'au muleril o tocmla re caria a se ved, ca damn
in bate lunile vdutele la artarele face ineperia ce ste., V. LUPU,
Pray., p. 115.
dluiarea mal painte p'ana nu se va curati, de toonda ce '1 iaste,

V. Lupu, Pray., p. 116.
prescurl sa nu faca.2
(Preotul de va face ofl-ce dupa toemla sfintilor parinti
unii
ca aceTa BA fie lepadatI. -- V. LuPu, Fray., p. 119.
.Drept acela i cle tocmla carele cu indelungat obicTu s'au ispitit, i s'au pazit de multa vrme shut de trba, Tara nu mal putin
ci ca i invetaturile i lgea ce e scrisa.
V. LuPu, Pray., p. 143.
eTocmdcl sau cartea Taste drpta sfatuire a omulul care va sh faca
la nartea lui isprava intru bucatele luT 0 le imparte cum va.' V.
LUPU, Fray., p. 252.
Din qicere ca si din exemplele de raai sus reiese ea

In vechime cuvintul tocrnld avea intelesul de organisare,
regula stabilita, obicelu paraintului, testament, sor6ce, etc.
Ne mal clandu-se asta-11 cuvintului tocmla niel unul
din aceste intelesuri, se adeveresce ast-fel vechimea licerif de fata.
14163
Tra mica, Ora 'I tare,

i dusmanul spor nu are.
V. ALEXANDRI, Poes. Pop., p.
173.
Unirea i dragostea tutulor pentru o patrie, afar daca

acsta e mica, o apera de off-ce lovitura a clumanilor.
dacoromanica.ro
345
ORME, NOME PROPRIf
14164
*a
Fie palma (panea) cat de rea,

Tot mai t'una In Ora mea.
I. G. VALENTINEANTJ, p. 48.
V. A. FORESCU, c. Folticenl, j.
Sudava.
C. TEODORESCU, 6271. C.
Cursesci, j. Vasluitc.-13. 13XLIEL,
c. Stefeinesci, j. Valcea.
Fie patea cdt de rea,

Tot mca bine In tra mea.
P. ISPIRESCIT, Rey. lid., III, p
382; Com. Liter., XXI, p. 567.

G. CRETEANU, Catee-SW-1in.
Fie palma cdt de rea,

Nume fie In 6ra mea.
Omul, cat de sarac ar fi, tot e maI fericit in pamintul

sal', de cilt bogat fiind i futre straini.
'O netptSo ccinti) zany Xxlizp6rEpo 4071anacc
To5 irct
6.),Xotg aopk.1)
Lacian.
Patrice fumus igni alieno lueulentior.2)

Prov. Lat.
Neglio pane e aglio in casa mia, che lesso
rosto in casa d'altri.2)
Prov. Ton.
Unser Rauch ist besser, als des Nachbarn Feuer.4)

Prov. Germ.
I) Fumul din patrie se pare omuluI mal plcut de ct focul de alurea.

3) Fumul din patrie e maI pacut de at focul strin.
3) Maf bine Orle i usturolu In casa mea, de ct prjitura i friptua
In casa altuIa.
4i Fumul nostru e mai bun, de cit focul strin.
dacoromanica.ro
346
PROVERBELE ROM:km:LOB
Dry bread at home is better, than roast-met

abroad.1)
Prov. Engl.
Fie palnea cat d prc5sta

Tot s chIma tra nitistra.
14165
IORD. GOLESCU, M88.
If, p. 71.
Mai bine pane mat pr6std

Set se (lied 'n tra nOstrd.
G. DEM. TEODORESCU, Foes. Pop.,
p. 285.
Arat dragostea tea mare ce trebuie sit avem care Ora
n6str6,Esau).
14166
De cat In tra streina

Cu pita i Cu slanin,
Mal bine In satul
Cu malaiul cat de rfi.
S. Fra. MAREAN, XttOa, Trans.,
p. 48.
'
De cdt in trd strdin(i,

Cu colac de grd' amand,
Mat bine in. saint ta,

Cu pdne de mdlatu red.
Poes. Pop. Bucovina, apud B.
P. 171Dh.1r, Etynt. Magn., p.1016.

14167
D'ar fi panea cat de bunfi

Tot se face cleiu In gura
Daca e 'n Ir straina.
G. DEM. TEODORESCU, Poe& Pop.,
p. 285.
I) Panea g6l ill casa ta e mal bung, de cat friptura strainl
dacoromanica.ro
Tte, ORAE, NOME PROPRII
347
Fie pahzea cdt de bund, nu e bund 'n trd

striind.
T. B/11$.EL. preot, c. Stefcrnesci,
j. Vlcea.
Adica prin strainif nu poti fi tihnit, ekfar daca aT av

-Lae bum:a:tile din lurne.
Singur In tra. striina'

Unde nu e dor i mil.
14168
T. BAL4EL,.2.eot, C. Stefebiesel,
j. Meta.
Acela 1nteles ea la No. 14167.
VaI srac ter*

Cum a ajuns de ocar!
14169
V. ALEXANDRI & LASCAR RoSETTI, MS8.
Adici cand until a ajuns de ocara.

*
14170
Tra e larga!
j.
T. BALAsEL, mv. c. StefllescI,

Treilcea.
artnd cti etI liber sa fad.' ce vref, sa' te a4

unde vrei, sa
alegi pe cine vref, cad : tra e largii,
unde i de unde.
Stm prost cu tra.
14171
ZANNE,
c.
Bucuresel, j.
Ilfov.
Sta4 rec Cu fra.

j.
E. J. PATRICIL iNV. C. &MO,
1 Cand unul nu 'i face datoria. Se lice raat ales de
unul mai mare cAtre

2 AratA lipsa de ban'.
dacoromanica.ro
348
PROVERBRLV. ROMINILOR
14172
Din tra lul Vod.

T. BALXEL,preot, c. $tefcluesci,
j. Vacea.
Respuns glumet ce se da celul ce te intrba de unde

etf.
14173
A pl'ati un colt de tr.

T. BILIEL, preot, c. Stefanesci,
j.lcea.
So dice despre un lucru scump, bun, rar in felu lui.

De pilda o fata frumsa.
*A
14174
A ',lee& In tra.
G. POBORAN, inst. j. Olt
A p/ech din loe in loe, fara s scii anume unde mergt

((Die due in tra, se lice de Romanif transilvanenl,
cu intelesul ca se due in Romania.
14175
In Opte tat
P. ISPIRESCII, Leg., p. 63.
Adica in multe locurI, departe.
Se cununara facnd o nunta de se duse vestea in
Opte tea
*
14176
P. ISPIRESCU.
A umbla din tr in Ora.

Tutova.
A nu '1 gasi locul de aelapost i de odibna.

14177
A O pune cu Ora.
T. 1311...4EL, preot, c. Stefanesci,
j. "Palm.
Ve(ri Eurqta.
A se apnea de o lupta nepotrivita din care trebue
neaprat sa s invins.
dacoromanica.ro
TtRI, ORAp, NITME PROPRII
*
14178
349
VIntura tr.
E. I. PATRICILT, hm. c. &miff,
Coeurlulu.
V. ALEXANDRI,
Teatr., p. 1536.
j.
Ve4I Lume.
Orn ne-statornic, svinturatic.
Cap de Ora.
14179
I. CREANGA, Foy., p. 152.
Lucru insemnat, greil de fAcut, etc.

Ja lag., baile Ipate, las5.; nu te mal punea i D-ta aata pentru
te mlerl ce si maI nemica, ed doar n'are &I fie un cap de frcl.,
T. CREARGA, p 152.
14180
Doar nu '1 ra de jaf.

D-na Z. JuvARA, C. Fedescl, j.
Tutova.
Boar nu 1 tra 'n jac.

V. ALEXANDRI,
CAnd ceri satt vrel s
Teatr., p. 719.
iei un lucru cara ti se refusa.
liksVRITESCU. - Piicalire de lelit4, cere plath o gurit.
SUSANA.
(respingndul). Da catrtl de drum, omule. Doar nu'r
fera 'n jac.
RESPRITESCIT. - Tra nu'l de jac, dar, tu 'ml estI pe plac, pre legea me!, RusAr.nr.E, p. 719.
*
14181
A pune tra la cale.

I. CREANGA,
p. 154. -
GR. JIPESCII, Reim Ora?, p. 284.

E. I. PATRICK'', "inv. C. Smulp,
j. Covurlulu.
10 Acela inteles ea la No. 13211.

(Val de tra cand ajunge s'o pue copiil la cale.
I. CREANGA.
20 In deriderea unula care crede ca a Lent o mare.

ispravg.
dacoromanica.ro
350
14182
PROVERBELE ROX/NILOR
*&
Cu una cu dou nu pul tra la cale.

j.
E. I. PATRIdD, inn C. Sattati,

Comer/Wu.
and un lucru mi se face tocmai uor, cum s crede.

14183
*L
A da trilor ocol.
5.
'T. B.ILLAEL, preot, c. Stet-Mead,

Wilcea.
Se "Iice de omul care umblit mult.

Firel malcit blestematl
CA nu m'al fcut d'o fatA,
SA sed cu tine pe vatrA.
Ti-ar fi casa mAturatA
$.1 vatra punk de spa ;
*i m'al fAcut d'un fecIor

Sit da ff ?raw ocol.
Pon. Pop.
14184
A fi de la tra.
GR. ALEXANDRESCIT, tnagist. 5.
Patna.
Adica prost, baddran, moje.
Ho, tell!
14185
Adice, stai, taci mojice, baddranule.
URA ROMANSCA
14186
*.n.
Hattrul si piduchii nu les niel data din

Tra Romansea.
P. aiRBQVICECIEANII, prof. c.
Domnesci & Costesci, j. Wilcea.
Adia totul se face in trii prin hatir, lar nu dupd,
buna dreptate.
dacoromanica.ro
TN.!, ORASE, MIME PROPRIf
14187
351
La Dumneoileil si la Tra RornAnsca
totul este cu putinta.
NIC. MATEESCU, in r. c. Morilita,
j. Aetna.
La Dumnecleg
qi,
in Pra _Ro7nanescei hite
sunt cu
(ziar) XII, No. 3199
Vointa
& 3418.
Cfind se intimpla ce-va de mirare, de ne-erequt.

Tout arrive en France. ')
Prot.. Franc.
14188
Tra Rumansca, curva 1)&1-Ana.

IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 95.
Adica de multe ce a patit, ea o eurvA, nu se mal sperie

de nimic (GoLEScu).
TRIPATA
Vecli Mesdrata.
TERPENTIN
14189
Terpentin, Terpenteac
Tot un fleac.
Setinela (ziar) Bucovina, No.
2999.
Se Cjice pentru Rutenf, in biltae de joe.
TIGAN
Vezi Balumif-Balanuff, &(..redinA Cum2'44 Cur, Dumnerf ea, Gret,
7idan, OlaRY, Titre.
stria,
1) Vecg : Mmoires de Lenet, &lit. Michaud et Poujoulat, p. 413.
dacoromanica.ro
352
PROVERBELE ROBUNILOR
CREDInE
Tigauu e rudenie Cu dracn, d'aTa e aa tare de rabdg la ger si

foca nu-1 pirlesce, n'are urit si Fria, mez de Inez de npte dormind
pe sub corturl.
Pe ce pane mAna Tiganu, se spurch. Asa a dacg e lucru de mancare su-1 lepedI, daca e vr'un vas sau alt ceva, art sh-1 ardl in foc,
orl sa-1 spell in patru-deel de ape si s.-1 alezmuTesel cu alum& de la
Bobotza.
Cu Tiganu nu e bine sh manancl dintr'o straching, orl sit bel dintr'un pahar, cad te spurel.
Daca s'ar fi intimplat sa ti-se culce un Tigan in pat, orT barim salt
sadg pe un scaun, let blnile patuluT orT scaunul si le pirlescl pe foe,
i numaI dup'aia sh. te mat culcl in patul acela, orl s mal sedl pe
scaunul acela, cacT alt-fel te pangarese.
Dach va intrit vr'un Tigan in vre-o biserica, trebuie tirnosith d'al
doilea.
Daca ar cTupi vr'un Tigan vre-o femee Romineg, sa tae i sa lepede carnea elupith de Tigan, cgel carnea ala e spureata.
Dach ar fi apucat vr'un Tigan vr'o femee Roraima: numaT de camask s tae si sa lepede petecul acela, cacl e spureat.
Cu Tiganu nu e pomanii, orl ceT-al da, cea ce-I dal, iT dal c n'al
ce dram te face, eft te scte din minte afara cu eerutu.
La tiganl nu e bine sg dal ceva de pomang, cl
fur& aira paiil
de la eloseg.
Ingeru, p'al d'a cgdut beleaua sa fie tovaros Tiganalul de la botez
ping la mrte, sade departe de Tigan patru-decT de past, ea Tiganu
pute al draculuI a chine plouat gi plnge mereg bIetul inger.
Child mre Tiganul, Dumne4eu iT Tea miru Al mare si botezul,
bag& d'a dreptul in Tad.
Din Tigan nu se pite face popg, cheT
mncat biserica, nittncar'ar crapat, doar numal daeg i-o lua noug piel dupg trupu lui si o
mal trgi se face popg la crestinl. Biserica Tiganilor a fost de zid
a RomnuluI de ens, usile de slanint de pore, lacatul un parcel fript.
Tiganil a rimnit la biserica Romhnilor si au cerut sg schimbe. Rominu a vrut si schimbe cu conditie ca sa le fie TiganiI lor robl eta
o fi lumea. TiganiT ail vrut gi asa gi d'ala eI ag fost robl la Romftnl.
TiganiT lacomI al draculul, s ag napustit pe biserich gi in trei dile a
gi mhncat'o, manca-i-ar ptimintu.
Tiganu are plezt bane : dad. 41 lash. inainte IV va merge bine, ve!
*Ugh in drumul care 11 fact.

Nu e bine sa fil nas Tiganulul, ead pe lumea al-l'alta s'agata de
tine de te trage la lad, sa te cinstaca. El te ar resbi, si te-ar Ug
in lad de bung samg. dach. ar fi mal slab ingeru thg.
Ca sg nu se mal debehe gi sa nu-I mal lea frigurile, copilul mic
Il daI sh. sugg la o Tiganc4.
Cu Tiganu nu e pacat ; potl
fad ori ce-I vrea ; cgcl totT TiganiI din lume nu fac eit un crestin al lul Dumneded.
Gaud merg Tigauil la biserieg, el trebue sh. stea in urma Romhnilor gi sg lea anaforg fri arma lor.
La cimitir, Tiganil trebue ingropatl de basca, ca sa nu se amesteee
sele tor cu ale Romanilor.
La mesele publice, cum la nuntl, la cumetriT, la pomenT, etc. eI
trebue sA stea in dicta mesil, orT la alta mash. de basca; nu amestecatT ca RomttniT.
Turcul, Ovreiul gi t6te natiile din lume grit mat curate de clt Ti-
dacoromanica.ro
Tgilf, ()RAM NUDO PROPRIf
353
ganil, da daca se botzh din el se pte face pp, dar din TiganT
te-o feri sfntu!
A se ved tot la T. BILIIEL, in ?e,veitbrea, I, p. 213.
Credinfr privit6re la tigani fi $eza16rea, III, p. 34-39.

LEGENDX
Mos Ad= a aya fete mal multe mi una de 61 bel. Bletil s'ad
insurat si au luat fie care e:Ate o fat si a mal rmas una stingher.
Ea a mers la tath-sed si l'a intrebat : dar ed ce O. fac, tata? Mos
Adarn 1-a respuns : de, fat taichl, eu n'arn niel o putere, dad, a vrut
D deu asa ca tine, umbl si tu de-colo pan& colo printre cele'l-alte.,
Ea asa a facut, a inceput a umbl din barbat in barbat ca flertele
din diva de adt. Si din ea se trag tac curvele din diva de asir.
Dupa
vreme, surorile el n'ad maI suferit'o. si au ltia-Vo
gna dintre ele Ea Mainel s'a dus la marginea mariloi, si-a facut un
border acolo si se tina, en un Faraom eare Iese din aplt in tbte noptile la ea Ea a facut ca Faraonul mai multI copit, top negri i uritI
in ehipul dractilul. Din Astl copiI se trag Tigani1 din diva de adl.
D'ala le si dice Tiganilor lurnea Fttraoni.)
11
Un Roman, dmult-dmult, se imbetase
caduse i adormise bus-
ten lnga un drinn, asa c nu scia de capa lul, era mal' mult despoiat, ca val de el. Nu scid cum s brodl, c trecu pe acolo un fecior
de aI lui care er cel mal mare. Xst feclor, cum Il vdu asa de diehisit, incepu s. se 1446 de el: ha o baleg de vaca si
mauji
bine frentes ea ea peste tot trapa, de-1 fAcu sa rid, si dracil de el.
Apol el se pitul in nisce tufe p'aci p'aprpe, ca s vada cum ad sa
rid Comenil care or trece pe drum, cnd l'or vede asa blescrtit eu
baleg. Nu trecu inult i trecu pe drum fecIoru cel mal mic al (mulla
aeela. care, cum 11 vlu, il scap sa plilug. de Muda ca ajunsese
tat-s'd asa, El coperi frumos cu suba de pe el, il destept, si Il dus
la o girl unde Il spal, de balega, il premeni i il in& acm,. Nu sciti
cala face, nu sciu cum drege, c vede si pe frate-sMi pitulat in tufe.
AtuncI Il dete in gtuul ea el, nu alta, s'a ris le tata al lor,
spuse
luI tatd-seu
Acesta, cum audi de una ca asta, il blestem a lemne scl : s se

alega prafit si pulberea d el, s. fie d ris la lumea intrga si cum
l'a batjocorit p el, de l'a facut negra de balegt de sus pn jos, tot
sts't s fie el nm de nmu lai negra ca balega si slug s fie larfrata
lui M mal miel, el slt peorte numal sdrentele fratilor liii, halne nol
sa
in ved' !
Si asa a rmas in ved, ca Tiganu e negra ea o balegl de par'e

e curat dracu. Risa i batjocura Itunit este el, el tt lumea ride si
41 bate joc dc Tigan. Prafu s'a ales de el, e n'are cer, n'are pmint
si pin nu s'or milogi pe la altit n'au ce manca Sdrente peorta p
el, eacl petec de petec na se sine 1)6 ei.
Unil die c tatal er Noe lar fecloru col blestemat s'a numit Hant
si din el se trag Tiganii din diva de adl.
dacoromanica.ro
3b4
Stint tref felurI de blesternurl asupra Tiganilor. iganil uritl, buzat1 si intacTunatl, ca curat dracu, siint blesteinatl de calughrl, dupa
vremea de cind erau robl pe la mdnAstirI. TiganiT cel negri, chrora
le mal dice si rigani de vatra. care scid ad lucreze fiera, stint blestemati de la Ham. Iar iqani d lee: ursaril, 'apta zavragil, ntotiI,
etc.
te)te nmurile deTiganT, care umblh, din loc in loc chlArl pe cal si
pe magarl, care sed pe sub corturl si stint uritl ca face-O-al cruce,

shnt blestematI d'un stfint. i uTte cum e povestea.
TiganiI hstla avead si el mal de mult o cetate unde sedeau si erad
bogall. Odatl, ce-f vine lid D-ded trimete la el un sfant, s vadA el
cum o mal due, cum mal trAlesc. Tiganil audind eh' vine la el un
srant si socotind in mintea lor c sfintu, daca I-o vedea pirlil, calicitI
sAracl, o sA le dea avere, el 1-ad esit inainte schhnonositl ca totI
dracil: mnjil cu carbuuI pe ochT, sdrenturosl, cAlArI pe mAgarl care
pe deshlate, care cu seile fArA oblincT i t'Al% scArT, care incAlecatI
pe mhgarT d'anderetelea cu fata in spre celda magarilor, cu copiiI

bAgatl prin desagI si in felurT de felitrl de chipuri, cum niel draculta
nu 1-ar fi dat in gand.
Bletu srant cand a v'dut asa nm de 6menT opaciti i slutiO in
chipa draculul, i intelegnd siretenia Tiganilor, ca un stlint ce erA,
II blestemA: (Fiilor, s fitT blestemati si de mine i de D-ded sffintu
din cer, sA rmneO nm de nmu vostru cum stintetT acum, niel
mal bine niel mal ru, cum adich atl tras singurT, nesilitI de cineva!
asa au rmas i rmas1 or fi, panh in piinzele albe, batn-l-ar
D-deu de s'cl!
I N'
Unid au rstignit pe Donmul Hristos, Jidovil ail trimes la un Tigan ferar sh facil patru cue de fer, pe care sA le batil in palmele
draculul de poinaml, in
picThrele DomnuluI Hristos. Tiganu,
loe de patrn a fAcut cincI pirtme de fer i Jidovil p'Al d'al cincilea
Fati batid In mima Domnulul Hristos. Atuncl Domnul Hristos I-a
blestemat: SA-1 ardA para foculul i p )(mea asta si pe cea-lalth
eI lertare sh nu aIbh, ci ca Tartoru dracilor in lad sA lacuIsca.
A se ved legende sad smive despre tigani : in S. Fi.

Manan, Omitologia, I, p. 330 & II, p. 33; in C. Negruzzi,
I, p. 233 1 in cele trei volume de anecdote ale D-lui

T. Sperantia.
Poreclele ce se daii tiganilor sunt frt sfirit. Eata
chte-va dintre acestea: Cird , Cioroiu, Balaur, Baragladincl,

Cotofmul, Harap, Grangur, Danciu, Graur, Grauriccl,
Faraon, Gamer, Ciaurel, Cioromind, Tare' t bchef, bnpelitat,
Incrozniat, Intaciunat, Buzan miau, etc.

*L.
14190
Tiganul nu'I om.
E. I. PATRIMI, hit% C. Stntap,

j. Como-lefa.
dacoromanica.ro
355
S qice cana vreit s leT un tigan In batjocurit, ardtAnd

c5, nu are niel una din insuirile mi de smd ale omului,
cd, e de risul i de batjocura
SNVA
La inceput, caud D-deil fku lumea, s'aU dus Une nmurile de enneuT
slt crA &Ale ceva de la D-deu, .saa bine cuvintarea parintsa.
Mal intT s duse Turcul, i intrebandu-1 D-sleu cA, ce voesee, el
rapunse : bine Dennne 1 De bine sA al parte', respunse D-deil. Venind
itoMnul i intrebindu-1 D-ded ce voesce, re'spunse ca si Turcul :
Apol binele la luat Turcul., Dar ed

De dar
sa al parte, darnic sa fi,, rspunse
Venind iTiganul. D-sleil
'1 intrebl ce vroesce? el respunse: bine D-ne!
binele l'a luat
Turcul.
Dar efi? Darul l'a luat Romanul., Ce ris i batjocura e
asta? De ris si batjocur sA fiT,, rapunse D-sleu. *i de atuncT Tiganul e luat in lis si batjocorit de totI si Romanul dice: Tiganul
bine Dennne.
om.
A se ved N. BOGDAN, Povefti, p. 160.

*
Tiganul nu e ca omul.
14191
V. A. FORESCU, c. Steinisra, j.
Suciava.

*
14192
Tiganul numai din depfirtare e om.

Rusu, c lqlli8dOif,
co-
rnil. Tirnava-Mare, Transilvania.

*
Doi Ornen' i un tigan.
14193
E. I. PATRICIU, inv.
C.
Smulfi.
j. Covurliriu.
TrAnd sit injosscd pe un tigan ce cauta a s pune

In rind cu
Am vlut trecnd doi dment gi un ligan.,
*
14194
Totl tiganii nu pltesc cat un cretin.

G-. P. SALvif.i, tito. c. Smulff,
j. Covurluiu.
dacoromanica.ro
356
Ca sa artI ne-Insemnatatea tiganului.

*.A
S'a besit Romanu si a dat suflet tiganului.
14195
j.
T. 13XLXEL, preot, c. StefanescI,

Veilcea.
S lice In deridere tiganilor, arkandu-se prin acsta

ca suut fiintele cele nuu blesternate i ticAlise, can nu
pot fi puse In Andul celor-l-alti 6meni
Tiganul, cnd a ajuns Domn, intAiu pe

tata-seil a spinzurat.
14196
*A
Tiganul, cdnd a ajuns imperat,

Intdiu pe laird sae (1')a spinzurat.
A. PANN, Edit. 189, p. 79;
III, p. 28.
I. G. VALENTWEANU,
p. 39. P. SALA, dasc. c. Befits,
comit. Bihor, Ungaria.
P. GAR-
BOVICEANU, prof. Sem. Buc. Cl.

VIL
HDNTEscu, p. 186.
Tiganul, ainc-1 s'a veclut imperat,
Intaiu pe tata-sai a spinzurat.

166.
I. POPESCU, hit% C. DO-
breni, j. Ilfov.
*A
Tiganul ecind se vede impend intaiu pe tatiisat' spinzurd.

E. I. PATRICIU, inv. C. Small)",
j. Cm:m.110a.
Gaud tiganul s'a Pent imperat

Intctiu pe tatci(7 s (1')a spinzurat.
BARONZI, p. 63
ez
64. REINSp. 78
BERG-DURINGSFELD, I,
Dr. IOSEPH HALLER, I, p. 157.

V. A. FORESCU, c. Folticeni,
Suciava.
dacoromanica.ro
j.
357
ORAE, /JUNE PROPRIf
*A
Tiganul, ceind a (1j2t12,9 wire, intdiu pe tatd-
sec l'a omorit.

I. DURITRESCIT, mv. j. Dolj.
*A
riganul, aind a ajuns

In
pe tatd-sere l'a Md.

j.
G. I. TOMESCII, bin C. Brosrarl,
atuncea
Tiganul, cand uti
spinzurat pre tatrIl si2, i ati t(lat pre
niumei-sa, ca sei spar'te tra cu e'l.
DIM. T1CHINDEAL, Fab., p. 111.
Glaftul vsile, tata-su ninte
tale.1)
DR. WEIGAXD, Zweit. Jahres.,

p. 180.
S lice pentru cei curaplitl, catre Insu.V. al lor, chnd

ajung 6menl mari (GoLEseu).
Adica bogatul ridicat dintre nevoIas,I, i tot-d-una fu-
ma ales en prietenil i rudele de alta data.

SNV
Fost-a fost un strnepot de a luI Faraon, In ce trA nu 86 scie,
ajunse sa. fie iartisl InAltat la Impratie.
Cnd s sill el pe tron, Inconjurat de totl logofetiI, cel marl i puterniciI treI, s apropie si tata-sd de dinsul si II dice Incetinel
Dragu tatil ! dragu tatif! lea sama sA nu daI pe tpa ta tigAnsca, ca ne festelescl nmul si nu ne-am maI puteit ciistigA ptinea cu
clocanul ! mal cere i tu minte de la altiI cu imprumut, cii doar II
sci cum sh te port' Imperatesce !
Cfaurica imprat if respunse :
c SA n'aI grija tatA ! si ca
art el scid sa atapttnese pr
bine pe supusiI me!, faca poruncesc sa, te puna pe tine In juvet !
Cum a dis s'a si facut, si de atund nmul tighnesc nu'si maI
gisesce pereche de istetime pe lume
N. BOGDAN.
i) Cand tiganul devine rege, tntEu tale pe tata su.
dacoromanica.ro
358
Pentru trei lucruri, se clatesce paantul fi al pa-
trulea nu'l p6te suferi : de va iingra(i sluga

nebunul de se va satura de bucate
Prov. Solom. Biblia 168R, XXX,
20.
Vilain enrichg lie cognoist parent ne

GABR. MEURIER, XVIe Sicle.
Il calan nobilitato
.Non conosce il parentddo. 1)
Prov. Ital.
Quando el villano estd rica, ni tiene pariente ni

amigo. 2)
Prov. Spap.
Ein reicher Bauer hennt seine Verwandten nicht. 3)

Prov. Germ.
14197
Pe tiganul, de'! veI

Tot negru va rmanea.
BeRONZI, p.63
64.
HLNTES-
CII, p. 186. Dr. GASTER, Liter.
Pop., p. 214.
p. 105.
D-na E. B. MAwR,
VedY -4rays.

Ar put6 om negru sa'st schimbe pelea?
IERENIA, 13. 23.
A laver la tete d'un More on perd la lessive.

Prov. Franc.
Tbv apini xt
snxivw,
v...k?Aza tv x67ro zivet;
Prov. Xeo-gree.
l) Trauul boferit
cunsce rudete.
2) Cnd tranul s boleresce, se lpEd de rude i de prietent
2) Un Oran bogat nu'fi cun6sce rudele.
dacoromanica.ro
359
TP,Rft ORAE, NUKE PROPRI

A.
14198
CAt sopon 11 trece, pe sigan tot nu'l poi

V. A. FORESCII, C. Meitinf, j.
Suclava.

L
14199
Tiganu '1 ca i cfildarea ne-spoitk

GAVR. ON1$,OR, prof.
c. Dobro-
voi, j.
Ca sti ridd de fata lui aramie.

*A
Tiganul, Cu mincIuna mananci purceaua.
14200
V. IFRI152 Scol,Norni. Berl. C.

Corodescl, j. Tutova.
Cind prin s.iretenie i InOlitcfune clobAndescI 6re-ce.

A
14201
M6I igane, a murit taftti!

Aoleti! luleaua mea la el!
G. 13.krwLEsctr, inv. c. Besdeadu,
j. Dimbovila.
Tiganulta 'f-a fost de lulea, nu de tatd-sdii care a

murit.
*
14202
Tiganul a cerut si el la papa un sfant,

ca sal prAznusca (OVA prznui).
V. A. FoREscu,
C.
Dorna,
Suclava.
Cine dese-off face petreeerI, i cheltuesce, la sfiritul

anulu1 se uurza la pungii.
mewl
Un ig.an area un nume, ce nu se &ea intre sfinp. Tqlnd el
a fiecare Wan din sat prAznuesce pe sfantul a caruf nume il Or*
prfiznuscit; i popa 'I-a dat pe
a cerut si el popil un sfant ce
Sfantu Ion. Pin& la sfirsitul anuluT praznuind tiganul de vre-o dou6spre-4ece oil pe sfantul ce i se dase (nascerea, botezul, tlerea capu25
62447
dacoromanica.ro
360
PROVERBNLE ROMINILOR
lul luT S-tu Ion, etc.), a alergat iarttT la popa 1 l'a rugat Al Tea pe
Sflintu Ion 0, daca se pite, sh'T d alt sfnt care nu se prhznuesce

de cht ()date pe an.
*
14203
Tiganu niel data nu'I are topor bun la

casa de i 11 meteugar.
vq, j. Vaslutu.
Vedi Cilibotar, Ciz-
mar, Croitor.

14204
'ghi4Ili, ma imn Cu
Snatatea
curlu afoari.1)
I. COYAN, prof. c. Perivoli, Epir.
Chnd indemnI pe cine-va la mundt, i el itI lice sal:Mate s, fie, .1 dad lucrul nu se face ast5.-lf se va face
malne, i se r6spunde prin licerea de mal sus, d'andu'I
a. 1/10160 a, nu e de ajuns ca cine-va sa fie shnatos,
mal trebue s muncscA daca vr sa albA ce'l trebuesce.
14205
Di la ghiftu aloat ? 2)
COYAN, prof. C. Ianina, E*.
Di la gliiftu caf
aluat ? 3)
V. DIANANDY, prof. c. IIIetovo,
Macedonia.
ILrE Gmcu, prof.
c. Perivoli, Epir.
La o cerere ne-potrivitd ; and cerl un lucru de la
unul care nu'l pote av.

14206
Bagar ghiftul prl thron, el cifta 'amonja. 4)
I. CorAN, prof. c. Perivoli, Epir.
') Sinkatea o ail
i tiganii, dar :naba' (merg) cu curul afari (gol).

De la tigan aluat?
De la tigan emit (si
aluat?
Rgari pe tiganul pe tron, el chuth nicovala.
dacoromanica.ro
Oat ORAE, MIME PROPRIf
Ghiftul
Metric, azonea
361
cdfta.
Dr. WEIGAND, Zweit. Jahres. ,
Omul orY. &it s'ar ridich tot trage la tpa.
La cape sent toujours le hreng.

Prov. Franc.
14207
Ghiftul s'celnic, la carbuni vat hiba

mintea.2)
Dr. WETGAN-D, Zweit. Jahres.,
Acela inteles ea la No. 1420G.

G-recul atribue tiganilor urnik6rea 4icere:
zt rspm z!Ia rp66ara.3).
riva: zip6uvv.,
Prov. .Neo-Gree.
14208
Adjumsim
noI ghiftlii ma Mitt di Gregri.4)

p. 180.
Aa spun tiganii din Preveza. Laudd tigansca.

X 't/J.Eq
vprt zxtEvaLsav Tpoztv. ap-ru rpsy..5)

Prov. .Neo-Gree.
14209
Pleil cu sri, ghiftITI im pazari.a)

p. 1801
Se 4ice, ca sa rida de tigani, cilnd plou6 i lucesce

tot de odatit s6rele.
Tiganul i rege, nicovala
cauta.
i notabil (s ajung), la crbunl II va fi mintea.

51 Mal bine (s. aI) chid cirbuni, de cat o mie de oi.
Am ajuns i nol iganii, maI negri de cat Grecii.
2) Tigarm1
Idem.
43) P16Ie Cu s6re, tiganit in plat.
dacoromanica.ro
362
PROVERBELE ROBLIRD,OR
Le (liable bat sa femme et marie sa fille.

Prov. Franc.
14210
Ca s' fa9ea tuti muscile rn- lre, vrea s'

maca ' ghifttil Cu ciubana.i)
ILIE GRIM, prof. c. Perivoli,
Epir.
S' fiked muscile tuti
n- ari,
vred u Via
ghiffiR ca clubana.2)
p. 170.
Ca si scufeet tuti nzuscile nadre va u ea

ghiftiTt ca lingura.3)
I. COVAN, prof. c. Imam, Epir.
Cara scoteet tale muscile mire, era s' macd

ghifai.4)
ILIE GBICU, prof. c. Bdsa, Epir.
Daca totl ar fi bogatI, averea nu ar avea nicl un pret ;
daca totl s'ar putek pricopsi nu ar fi niel un merit sa
ajungi sus.
picerea arata meritele celut care a parvenit unde multl
rivnesc dar uncle nu totl pot ajunge.
*
14211
Tiganul da cu ciocanul i capet banul.
Ve41 Ban.
ILIE Hodozku, atud. c. Selifte,

emit. Sibift, Trancilvania.
1) Daca ficeati t6te muscile mTere, ar manca i tigana cu lingura mare

(clobinsca).
3) Daca ar face t6te muscele mlere, ar manca o Oganif cu lingura mare.
Daca ar sc6te (face) t6te muscele miere, ar manca o tiganil cu lingura.
Dad ar sc6te t6te muscele mYere, ar manca
dacoromanica.ro
363
TER!, ORASE, REFER PROPRLI

A se ved la cuvintul Brbsca legenda care ne da origina acestei
* A.
14212
De la tigan crbuni i de la Ungur pinteni
s nu cumperi.
V. SALA, claw.
c.
Vascoll-Ba-
read, comit. Bihor, Ungaria.
Nu vei dobandi un lucru de la unul care are ne-ap6rat

trebuinta de dinsul.
*A
14213
Crap pietrele de frig i tiganii In ilic.

GAVE. NINE, prof. C. illurgeni,
j. Tutova.
Pentru cel lipsit cu desavirire.

*
14214
Tiganultif nu 'I e frig, numai ar frige

clis.
V. SALA, dasc. c. Vascatt, comit.
Biltor, Ungaria.
Claud unul nu vr sa arke ca e dorit de un lucru.

SN6V7.
Era Irna: ger de trosneart lemnele. Un tigan tremura de frig, si

'I era Rome. VOndu '1 un Roman el intrba: M1 igane, ce aT dori
tu, acuma, mat mult; sa mantincl orl sh te incal4escI?
HeT! hell
Romanico, a vr sa frig dig% i sa stropesc panica cu untura ce
curge din ea.,

14215
Tiganul cant& de ftne.

GAVE. ONLVR, prof. c. Dobrovq,
j. Vadulu.
A se adaoga, ca varianta la No. 8490.

i) Slaniva.
dacoromanica.ro
364
PROVERBELE R03121-NILOR
*A
14216
Boerul cand 'I e fbme se plimbktiganul

fluer6, tranul Isi bate nevsta.
Tu tova.
A. se ved intelesrd la No. 10889.

14217
*A
Tiganu mnanc cand are, Romanu cand

li e fxne si boeru cand vr buctaru.
Major P. BuDivEANT.Y, j. Ilfov.

*A
14218
Tot tiganul
II laud& ciocanul.
A. PA-NN, Edit. 1889, p 141;
III., p. 106. BARONZI, p. 55.
11137TEscu, p. 186.
D-na E. B.
MAWR, p. 42.
REngssERG-D0V. A LE11INGSFELD, I, p. 442.

XANDRI, Teatr., p. 347.
C. NEGRUZZI, I. p. 249.
P. IspisEscu,
Leg. 1, 1872, p. 174. V. SALA,
dasc. C. Ferice, comit. Bihor, Ungarfa. AVE. CORCEA, paroh, c.

Costelu, Banat.
&min. B uc. Cl.

VIII,prin P. GIRBOVICEANU, prof.
E. I. PATINCIU, inv. C. Smulfi,
j. Covurlutu. D-111. TINCA *INAN,
inv. c. Adam, j. Tutova. GAVE.

ONIOR, prof. C. Dobrovq, j. Vasion ROMAN, C. Vinca-Mica,
comit. .,S'olnocului, Un garfa.
C.
TEODORESCU, inv.
C. Pungesci, j.
Vasluiu. V. A. FORESCU, C. Folticeni, j. Suclava.
Tot liganul
Pi fi lauda eiocanul.
IORD. GOLESCU, ..lIss. 11, p. 70.
*A
Tot figanul
hi lauda eiocanul
Dar mi-te ea barosul.
C. ALEXANDRESCU, C. Alexent,
j. lalomira.
dacoromanica.ro
TtRY, ORAE, NUM PROPRIT
*L
365
Tot liganul
laucicl elocanul;
Dar di barosul merc
Ca e mg gre.
P. GARBOVICEANU, prof. c. Ser-
&Mesa, j. Argeg.
*A
Tot tiganul
1$ lauda elocanul
4.57 tiganca nicovala.
Semin. Buc. Cl. VII prin P.
G1RBOVICEANCT, prof.
Tot tiganu
.to /audit' ealttl.
KAROLY Ics, p.82. iFezeitdrea,
V. SALA, dasc. c.
220.
I, p.
Buntact, conrit. Bihor, Ungarta.
JUL. GROFSOREANU, c. Galga,
emit. Arad, Ungar-fa.
Catite yhiftu
amonea.1)
km Milieu, prof. c. Baisa
Abeja, Epir.
Cathi ghiftu q-alavclei Qirlu a lui.2)

D. A. MILESCU, ctud. C. Gopegi,
Macedonia.
Cathi yhiftu virlu i-a/avda.3)

Vecri Ghifill, rigancel.
DR. WEIGAND, Zweit. Jahrog.,

p. 179.
Adica fie-care ale sale 1 le lauda, cum meteugul s6ti,
mara sa, sciinta sa i c. 1. (GOLESCU).

Adica cand unul se lauda singur.
Tot tiganul 1 laud nicovala.
Tot tiganul t1 lauctii clurul lut

Tot tiganul tt laudi clurul.
dacoromanica.ro
366
POVESTEA VORBII
Mergnd la billelu un tig,iin,
Se 'lltilui cu un Wan,
Si sthnd se rugi de el,
picndu 'I: awl romfinel?
Tot mergl la el bh1cIu in dl
De ce nu 'm1 laudl Ast cal?
FA. '1 tinir, fit '1 milnzulet,
Ca sa '1 poci vinde pe pret.

Fi %III ist bine, romitnel!
Ca 11-oI drege vr'un durel,
Orl tioI pune vr'un potlog,
Laudi'l, SSA m rog!
Tranul fijad iar un

DAI de palavre cam bun,
S'alta trbh ne avnd
Cu tiganu in Wail mergnd,
StAtu cu el la obor
Si 'I fie liuditor.
Si zAbovind el chtvas
Iach vine s'un gmbas.

Care era iar tigan,
Gmbas fir niel un ban,
Privi ealul colea, icI,
IT di de incerc un bicTu,
Si la dint1 dach '1 chth,
Ce imI ced, il intrebh,
P'asth miirtgit de cal,
Ca SR '1 arunc duph mal?
Romiluul ce aci sta
Si la dinsul asculta.
Ce ? juphne, qise el,
Nu te uita ci 'I ast-fel,
ITite, sbenit ca un zmeu,

N'am banI eh FasT lua ed.
cIntrece pe armilsarul,
c N'are ce 'I face ogarul.
-
Sh 'tT spulu drept pleat ei '1 vinde.

Dar niel dnsul nu il prinde,
cCh nu il scie merchezul.
c i sh 'I pipie luI miezul
1 e stiphn, cum vedi bine,
cSi nu 11 scie ea mine.
cMergl cu el la vinhtre
eSi uite, itT fac prinsbre,
Epurile in phrlituri,
(DO Cu el phn arituri
eSi in fuga luI a mare
ell prindI Cu rnhna calare.,

igaiiiil ce l'a adus
i sh '1 laude l'a pus,
um chsca gura la el
Sill audi ast-fel,
pise: dti ! uite aicI,
D'ar calul fi ml cum did,
dacoromanica.ro
ORAE7 NITME PROPRIT
Ca e armilsar i manz,
Pre legea mea, nu ilDq.
Dar gmbasul Ileac hot,

Deprins la asa negot,
Sthi, Oise, sh, '1 lucero eu,
Sa 'mi dau i cuvintn1 mea.
Si cum l'a incalecat,
Drept la liturgiu a plecat.

El ah remas asteptand
Cine scie pana and,
(LAmiarosul riOnd
vinOetorul
saracul pagubas
Tot citutanO pe grnbas,
Il ghsi Oupa un an
In carcIuma unul han.
duchidu '1 in obeOl
La ispravnic cu doveOI
Pentru calul cel furat,
Ispravnicul l'a intrebat:
Ce est.' tigane?gembas.
Dar calul cum il furasT?

Sh, me batil DumneOeu
D'ol fi furat calul eu,

Ca1'11 Pi e vinovat,
El pe mine m'a furat.
AuOI, au01, cal inisel!
Cum te-a putut fura el!

Coconasule ! sa 11 sputa,
Eu vrnd pe el sii me pumn
SA fac imprejur un cerc,
SA veO cum e, sal incerc,
Eu curo l'am incAlecat
Spre liturgia a apucat,
fugi! fugl ! pogbrA urcI!
Ca sil me vinO6, la Turd,
Chid la lifurgiu ne-am veOut
El turcesce n'a sciut,
Ci cat sciam eu niel
('ent, pat, l'am vindut pe el.
A. PANN.
Cha que potier rante son pot.

Prov. Franc.
Ogui zingaro lodo il suo cavallo.1)

Prov.
Cada ollero alaba su puchero.2)

Prov. Span.
I) Tot tiganul i lauda calul.
2) Tot olarul IcI lauda 51a.
dacoromanica.ro
367
PROVERBELE ROMANIIOR
368
E ji4 Zign l(Ift sai Ba9z.1)

Prov. &Ism
Joder Kramer lobt seine Waare.

Prov. Germ.
Every pedlar praises his nPedles.3)

Prov. Engl.
Minden rzigany a maga lortit dicsri.

Prov. Magh.
Ka2di3r eybin sa-ho kone ckivali.5)

Prov. Ceh.
Csamil illITaHRHI cBora ROHR xsaan.6)

Prov. Serb.
*
14219
Niel rchita pom de bute,

Niel iganul om de frunte.
GR. M/HALACHE, inv. C. &n-
dresct, j. Tu tova.
Nic rdehita porn,
Yid figanui sm.

C. TEODORESCIT, intl. C. Dgele,
j. Vasluiu.
Acela inteles ca la No. 10306, aplicat in deosebi la
tigan.
Tot ;iganul laudi calul.

Tot negustorul i laudi marfa.
2) Tot boccegifi isi laudi acul.
4) Tot tiganul i laudX calul.
b) Tot Oganul laudi
11) Idem.
dacoromanica.ro
369
TRL ORASE, NUMB PROPRIf
14220
Niel salda (salca) nu'l ca pomul

Niel tiganul nu'i ca omul.
I. PuscAlan, c. P. Merultd.
convit. FtigcIraq, Transilvania.
J. ()Tofu, teol. c. Aciliu,
Sibig, Transilvania.
M. Rusu,
c. Ighisdorf, cotnit. Tirnava, Transilvania.

*A
14221
Niel tata Domn,

Dar niel tiganul om.
GH. MIIIALACHE, inv.
c.
dresci, j. Tutova.
?en-
lo GAnd vrei s 'ti bap joc de un tigan. VeIT i la

No. 14190.
20
un mod mal general (And privim pe unul ea
mult mal raic de cat noi.
14222
Tiganu tot tigan, si 'n ciliva de PascI.

P. GRBOVICEANIT, prof. Son.
Buc. Cl. VII.
MARIN RADULES-
CII, Sc. Inst. c. Slatina, j. Olt.
Sr. ST. TUTESCIII, Inc. c. Catanele,
j. Do0.
A
Tiganu e titian i In qiva de Pasei.

T. alapL,preot, c. Stefdnesci,
j. Valcea.
Tiganul e tot tigan, cleiar
si in
lioa de
GABRIELESCII, ing. j. Dinzbovita.

Urmtelrea sn6va, aratd c5, firea omulut niel educatIa
nu o 'Ate schimba.
SN6VX
Un calugr gasi bite bun& dimintl, in imprejurimea mAnastiril,

un copil de curind n&scut. Calugarul il lua hotnri
dea o ores-
dacoromanica.ro
370
PROVEBBELE ROMKNILOR
cere sfinti, departe de sgomotul lumel. Baiatid crescei, repede
dovedeir multa pricepere In felul de a face slujba. CAlugrul erit frte

multumit de purtarea lul. Intr'o li fl 4ise : Hal Cu mine, sA ne plimbiln
prin a lame. CAlugArul pleca si ar6tit copilulul tot ce el nu vOuse.

Ce stint astea, talc& phrinte, Intrelg copilul vdnd vr'o citeva fete care mergeag putin Inaintea lor.
De taIca, n'al sciut eh astea stint drad
sA fugim
auliu
tAicutule
acopen i fata cAlugarul. In cele din urrni cAlitoria
s sfirsesce si iacl-1 ajunsl la ininAstire. Calugirul crednd ci face
plicere blatulul, II intreba:
El
taici te-am plimbat destul prin lume, cum ti
pArut,
frum6se ori ba ?
Ba, ce me frumusete, taIci pArinte
Dar daci ar fi vorba, sa te cinstesc, ce-al vrea si-ti cumper ?
SA-mi cumperl un dracsor de-ala ...
Rustica turba nescit sttos deponere mores. 1)

Prov. Lat.
-Main ne fera jet beau fait.

Prov. Franr. Xre Siede
E vita semper tal el Tester. 2)

Prov. Ital.
Der Bauer bleibt ein Bauer, auch wenn er schkift

bis 111it tag . 3)
Prov. Geri.
*
14223
In cpua de Blagoveste
Toitiganii manci pesce.

D-na Z. JIIPARA, C. Fedesd, j.
Tutova. D-nti_ZOE
inv. c. Busteni, j. Prahova.
La Blagovetenie sa Buna l'estire tot omul milnnc6.

pesce, pll i iganii.
qice daca unul dolAndesce ce-va atunci ciind acest
lucru nu mai are nici o insemnatate.
Cta tirinsci nu scie si '0 lase obicearile.

Tranul In tot-d-una asa. va fmin.
Tgranul remine Oran, char daci &me pini la dou6-spre-4ece.
dacoromanica.ro
371
TARL ORAE, NUME PROPRII
Cu tiganu nu e poman.
14224
D-ns Z. JUVARA, C. R&M,

Tutova.
T. B.A.LApL,
'inv.
Stefaneecl, j. Vincea.
Gild in iacl e naseut i in fad se va int6ree.

A
14225
Scie tiganul
Ce e sofranul?
G. D. TEODORESCU, Genet.,
p. 32.
E. I. PATRICtU, inV. c.
&map, j. Covurluiu. V. A. Fo-
RESCU, C. Folticeni, j. Suciava.

L.
Ponta
Scie eel sofranul ?
17 vede pe taraba
,Si (lice art otravd.
A. GOROVEI, publ. c. Folticeni,
j. Suclava.
*
De uncle scie tiganul
Ce este .ofranul !
Vecg Crokn, ilocan,
,Sofran, rran.

Vilain ne set qu'esperons valent,
Prov. Franc.
TVas versteht ein Bauer I;om Safran. 1)

Prov. Germ.
. .
14226
Tiganul nu scie ce e sofranul dar nici

boeru rnesnita.
D-ra TINCA *1MAN, 'inv. c. A-
dam, j. Tutova.
1) Ce scie /6ranu1 de pfran.
dacoromanica.ro
372
PR OVER BE LE ROKiNILOR
DacA, cel mic nu cunisee unele lucrurf, dar i. be mare
la rindul lut" nu le scie pe tOte.
Traista saracului e traista tiganuldi.
14227
1. T. MERA, Cony. Liter.

VedT Same.

Iltco7o5
o; IzttirXxsac.1)
Prov. Elin.
Mendico7.-um loculi semper inanes. 2)

Prov. Lat.
Bettelsack ist bodenlos.

Prov. Germ.
Tiganul fura si jura.
14228
I. BANESCU, prof. j. Roman.
Arata 1ndrasnla i lipsa lu de ruine.

*
14229
Tiganul pana nu fura nu se (se) tine om.

A. PANN, Edil. 1889, p. 19; 1,
p. 68. BARONZI, p. 59.
ESCU, p. 186.H. D. ENESCU,
inv. c. Zamostea, j. Dorohol.
Sem. Buc.C1. VIII, prin P. GARBOVICEANII, prof.

Vecji
Pentru omul rti narfivit, i mai ales pentru sigan.

14230
Tiganul pana nu s'o jura nu se tine om.

IDEM, Calend. Rom. 1892.

Sacul ceretoruluI nu se umple.
Desagri ceretorulut (sunt) In tot-d6-una gol.
Sacul de cerOt nu are fund.
dacoromanica.ro
373
TRI, ORME, NUKE PROPRIt
Cum e tiganul
Asa si clocanul.
14231
I. GROSSMANN, Dice., p. 20.
Ve4i Turc.
Pentru cele potrivite. De pida: cum e omul i
afa-
cerile 14 cum e staptimul i sluga, dup muncA i plata,

s. c. 1.
14232
Cu popa si Cu tigan tot-d-una s tresci

bine.
N. MACIIIDON, elev. Seal. Norm.
c. Nienresel, j. Tee:tel.
Cu tiganul af trebuintri la chef i la Teselie, Cu popa

i la bune i la rele.
*
14233
Basca RomAnif, basca tiganii.

BALEL,preot, C. StefaneseI,
j.
Adica fie-care cu trba 14 fie-care cu /Amu' lul.
Tigan si om de trba unde s'a mai vcilut.
14234
I. BANEscu, prof. j. Reman.
Ca sa aratit firea lor cea rti. naravitd.

*
Crail! tigane, 'n dl la vie,

Ca s'a copt aracii,
i te-a mai luat dracii.
14235
j.
T. Bk.1EL,preot, C. Stefnesei,
Treileea.
Vecp
cA,
Se 1ice in bdtae de joc tiganilor, dAndu-se a intelege

el' s mAntmce arach nu strugurii. S (lice mai ales
lrna.
14236
Poftim, igane, de mnAnci lup de-a gata.

E. I. PATRICIU, 'inv. c. Smulii,
j. Covurluiu.
dacoromanica.ro
374
Luarea in ris a celui ce cautit plcA, aclieL caut

i se atribue luf o lucrare fdcut5, de un altul.
14237
sa,
Aveati, tiganil, aveati
Aveati pe dracu s'i
T.13,11..XEL, preot, e. Stefrineeci,
j. Valcca.
Se lice in batae de joc Tiga,nilor.

Acst6 locntiune o gitsim in urnikeirele versurI glumete, ce se recitza, in fata Tiganilor:
veaii,Tiganii, tweet,
Avcail pe dractc 8d1
Aveau o pa Corbil
bagar intr'un lac s'o firba.
Facura nisce lingurl gavanate

Pe curu meu mesurate.
Sorbira, TiganiI, sorbira,
Piina cand
Mal blot igane dupa bucatI
zama e de isvor.
14238
Tiganul '9I-a mancat norocul.

E. I. PATRICIII, inv. C. &milli,
j. Covurluiu.
Arat traIul lor neajit, i face alusie la biserica lor
de ca, din poveste, pe care 'I-a mancat'o.

14239
M, tigane, daci vrel

Poti s intri In bordeiu.
T. RALIs,EL, preot, c. Stefeinevel,
j. Vcilcea.
S lice, in batjocuril, tiganilor, de catre eel ce scit
urna6t6rea poveste, ar6thndu-se mai ales a, numai silitI

s tin de lucru.
Caldu Radu daca trece
incepe vintu rece.
Da Tiganu ce facea:
D'un ploconas
face?),
la coconu mergei:
Bung, diva, mel coo6nel
dacoromanica.ro
'Ma, ORAE, NITRE PROPRI1
375
Alultumescu-tT, mT igane!
Am venit c'un ploconas

Ca sh-mT dar d'un dorobant
Sh in6 silach la spate
Minh bordeTas nff-oTu face.
Ploconasu ca i-1 hat

*i d'un dorobant II dh,
Niel treT dile nu treceh,
Si bordei se ghteh
Dorobantu 11 dicea:
Ma Tigane, clacd vrei,
Pop sd intri in bordel.
Bodaproste, ml fhrtate,
Ch m folosisi de cash
Da m6 burdusisl de spate.
*. .
14240
StaI cu tiganu InvetI tiganesce, cu turcul

turcesce, Cu nmtul nemtesce.
AL STINEsou, inv. c. Piria, j.
Mehedinfi.
Ve dI Chror.

*A
14241
Plec Tiganu la mr
C'o caruta i-o iepr,
Du rdte nu-s d'asara.
T. BILIsEr.., preot, C. IonesciMinculescl, j. Vdlcea.
Se qice in batjoeurg, Tigauilor.

Acsta loeutiune se gAsesce i in nmatorul efintec:
Real Tiganu la nuird
C'o cdruld i-o lepOrd

Dime nite nu-s d'asarii
Si Tepsra e cam cliirh.
D'aules
Bules !
SctirtiaT, mrh, clouc!
Luate ar dracu mort

Cu dipli cu tot!
*
S intilui clen1 ca Wei,
S cinsteau din donicIrh

Cu apsra de la mrh
pisat de 160. chThrit!
D'aules
Bules,
26
63447
dacoromanica.ro
376
ScdrtaT, Mande, done!

Bone, igane, bone!
Lua-te-ar dracu mort
Cu cobza. Cu tot !
*
Inteun yid de movilita

MI-a oust o bivolita
clocesce o magarith,
Sebta pul de prepelita.
D'aules
Bules,
SeartaI, Mande, clone!
Bone, igane, bone,
Lua-tear dracu 'mart

Cu nfidragI cu tot !
*
Plea Tiganu la nu-um

Sa-ml faca d'o colivThra,
Colivlbra. de pasat
Ca ta-s'o a ra'posat.
D'aules
Bules,
SciirtaT, Mande, clone!
Bone, igane, bone!
Lua-te-ar dracil mort

Cu opinct cu tot!
*
Plea Tiganu in sat
La parintele protap,
Bung, diva, parintele,
Lua-te-ar dracil, meI igane
D'aules
Bules,
Sertat, mEorit, clone!
Bone, igane, bone!
Lua-te-ar dracit mort
Cu toba cu tot!
*
Sa-mi fie cu fertaelune

C'am
fac d'o rugaefune :
Sit-ti daa parintele un ort

Ca sa-mi 6141 pe tata mort.
D'arles
Bules,
Bone, igane, bone!
Scartat, Mande, clone !

Lua-te-ar dracil mort
Cu lulea cu tot !
dacoromanica.ro
TERT, ORME, NUME PROPRIf
377
Ba shmI dal un leA s'-un zlot

SA-tl cetesc mortu de tot.
Ba lo lua dracu si mort,
Nu facea, un leu si-un zlot,

Cand era el viu, dar mort ?
D'aules
Bales,
ScartaI, in6rA, clonc !
Bonc, igane, bonc !
Lua-te ar dracu mort

Cu traista. Cu tot !
*
Tiganu afara
Cu caciula sublieora
Turtita Menta pana.

In vale, igane, 'n vale,
C'a murit o Tpa mare,
Ocaua patru parale
SA facI luI tat-t'o pompa!
Daules
Bules,
Seartal, mrA, clonc!

Bonc, igane, bonc !
Luate-ar dracu lucia
Cu amnar cu tot !
14242
A face ca Tiganu cand a gresit pe ta-s'o

din calera.
T. BXLAEL. preot, C. StefeInescf,
j. reilcea.
Se lice celta' ce se apueil de un lucru la care nu se
pricepe i neputndu-se face, arunca, vina intr'alt6 parte,

intocmai ea tiganu.
Origina acesteI licerI trebuTe cautata in urra6t6rea sn6va
populard :
SNVI.
Odata Domnul Elristos mergea cu Sfeti Petre pe un camp. In marginea uneI pAdurI vede o ata de RomanI si o lae de TiganT. Domnul
Hristos i sfeti Petre, trasera d'adreptu la ceta Romanilor. Aci intre
RomanI er un uncheas Vtran-b6tran! De b6tran ce erit, abia maI
putea sA se misce din loc. Domnul Hristos porunci de fcura RomaniI
un bajan de foc, de sa te inelleseI la el cale de trel 411e. Cum se
focul. Domnul liristos arunca. pe uncheasn in foc. Romana inmArmurira, cand v'e'durA una ca asta, dar nu indrranira sA dica niel
tire ! Arsera, lemnele en cinchen cu tot pana. incepu a se potoli
focul. Dupa ce se potolirA niel carbuniI, Domnul Hristos rgscoli prin
carbunl en tolagul i scbse din foc un copil ca de 12 anl. Uncheasu
intinerise!
dacoromanica.ro
378
PROVERBELB ROMINILOR
Vittafu de la laea Tiganilor, ve4use si el minunea care o Manso
Domnul Hristos, i socotindu-se ea si el o sa faca ca sl intinersca
tata-s'o, porunci Tiganilor luT de %cura si eI un gogemit.. foc si

aruncara pe Tiganu al betriln in el. Arserft lemnele impreund cu Tigan cu tot. Vatafu puse de stinse focu co tipa, (;licnd ca II calesce,
ca sa-1 faca i mg tare ca pe al de-1 acuse Domnul Hristos. napa
ce se potolirti carbunii, Vatafu Incepu a scormuni prin carbunl ca s
scetft pe tata-s'o, dar gasi numa cate o sburatura de os facut scrum.
Tiganu arsese de se facuse cenuse.
Atuncl vatafu punnd m'afane in soldurT, clise de colo: (L'urn gre-
fit din calld 12
14243
A face nazuri ca Tiganu de mAzgA de

anine.
T. RiL.XEL, preot, c. Stefanesci,
j. VdIcea.
Se qice unui ora nAsfiros, care face nazurf la or-ce

lucru.
A
(Du-te) unde a dus mutu lpa i iganu
14244
cArlanu.
P. GlaBovIcEANTJ, prof. Semin.
Vest Mut.
Buc. Cl. VI.
A se adaog, acst& variant& la No. 5594.

*A
14245
A pSit ca Siganu, cand s'a culcat tn tind
ca s scurteze din cale.

Ve41 Tinekt.
Arat& prostia omuluf, lipsa luf complecta de judecata.

SN(517i
Un Tigan data, vrea se, plece a doua

intr'un loc. Sera ce
se giudi el, ce se resgindi : nu, ca, sa me culc In tincla, ca s mg
scurtez din cale. *Si asa tiganu esi din casa si se calca in linda. Dar
diminta cand se scula Ii aduse aminte c uItase luleaua in casa,
intra in casa de sIo lu, si apoT 1 v6(,1u de poteca, ea gandu 4111
mal scurtase din cale dormind in tinca.
A se ved la No. 7911 alte variante a aceleaI snv&.

A
14246
Ti-a eit Sigan In cale!

E. I. PATRICIU, (ny. C. Snii(4),
j. Covurluf u.
dacoromanica.ro
TER, 0RA5E, NUME PROPRIf
379
Vrnd s. artf c5, unufa if merge bine in o trba. Romanul crede ca o asemenea intimplare iti aduce noroc.
La Sigan stup i la popa porci.
14247
C. Mkacinl, ing. e. Slatina,
j. Olt.
A cauta un lucru unde nu pote fi, a cere ce-va celuf
care nu '1 perte av.
Popa nu are trebuint sd crsca porcf, chef fie-care

cretin if da clintial
chnd se intimpla sa tafe vre
unul.
14248
*A
A 'i da in petec ca Siganu.

GAVR. ONI.50R, prof C. Banca,
j. Tu tova.
G. BiNuuscu, inv.
c. Pietrqita, j. Dimbovita.
'
dat fn petic ca tiganui.

IORD. GCLESCU, M88. IT, p. 95.
Vecll Petic.
Adica, al eit din orindufla, n'af pazit buna orindufla, ci af urmat dupa naravurf tiganescf (GoLEsou).
De pilda: a 'f da arama pe fata, a'f ar5ta cusururile;
tiganul, ori ciit if af da, tot maf cere, saii nu perte 'Ana
nu fura.
CADA cine-va se abate din irul vorbef, 1 cam incepe
sa se laude, sa-il cere ce-va fara rost, s. c. 1.
Totf tiganif umpla imbracatf din petece furate, cusute
la un loc i facute haine. Prin urmare, de chte-ori cine-va
nu e cinstit i vrd sa amagsca sal sa fure,
dei
pelee ca (iganu.
14249
*A
Tiganul cAnd a ajuns la mal atunci s'a

innecat.
A. PANN, Edit. 1889, p. 133;

II, p. 86. B. P. 1:141Dtt, Etym.
Magn., p. 630. V. SALA, datic. C.
Poeni Sup. comit. Bihor, Ungaria.
dacoromanica.ro
380
Tiganal la mal se inrujal.

HinEscur,
BArtomr, p. 58.
p. 186. V. SALA, dase. c. Val:con, cornil. Bihor, Ungaria. E.
I. PATRICIU, inv. c. Snzulti, j. Cocarlitizt.
C. TEODORESCU, (ny. C.
Cursesci, j. Vasluizt.
*A
A se tnnecti de la mal, ca liganul.

V. A. FoREscu, c. Brosceni, j.
Sudara.
S'o (a) inflad ea liganul la mal.

GrAVR. ONIVR, prof. C. Do6ro-
rel, j. Vasluitc.
E. I. PATRICIU,
inv. c. &tutti, j. Covurluiu.
M.
LUPESCU, ny. C. BrO8C119i, j. Sa-
ciara.
Sem. Bto. Cl. VIII, P.
GARBOVICEANU, prof.
ST. ST.
TUTESCU, prof. c. Catanele, j. Dolj.

Ve(11
S qice cncl unui, tocniaf la sfirit, nu scede o trb?1,

bine la capt.
Sezilt., II, p. 72.
2226 te iimPci ea tiyanic la mal.,
'Ca cela care s'a innecat la mal., V V. ALEXANDRI, Teatr., p. 405.
A se ved in T. Sperantia, I, p. 241, snerva care

dat nascere qicerel de fatit.
14250
*A
Apa trage la mate
tiganul la tep.
MARIN RIDITLESCU, Scol. Inst.
c. Slatina, j. Olt.
Va veni apa la malea fi jgana la
l'epa.
GAVR. ONIOR, prof. C. Zorleni,
j. Tutora.

Il n'est vilain gui ne faiet ta villenie.
Prov. Franc. XVI-e Sicle.
dacoromanica.ro
#0, ORAE, NIITME PROPRII
*A
14251
381
S'a acat Rornanu 'n mema

i l'a dat tiganu afar.
j.
T. 13211.1sEL, preot, c. Stefnescl,

Vcilcea.
S'e) Oice in batjocura tiganuluI, dnd a se intelege
c6,
tiganul e gata s5, facA cele mal' scarbelse slujbe Romanuluf.
*
14252
A fi deprins (Cu nevoile) ca tiganul Cu

scanteile (scanteele).
Sezcit., I, p. 218.
GAVR. ONIOR, prof. c. Dobrovq, j. Vuelta%
E. I. PATRICIO, inv. C. Smuift,
j. Covurluiu.
V. A. FORESOLI, C.
Folticeni, j. Sucfava. C. TE0DORESCII, inv. c. Cursad, j. Va&
luiu.
A fi invelat ca figanu cu schinteile.

AVR. CORMA, paroh, e. Cofteiu,
Banat.
S'a inv4at ca liganul cu sainteia.

*
Ca figanu cu scdnteile.
T. BILL5EL,preot, c. Stefeinesci,
j. Vdicea.
A pgit
Cu uevoile,
14253
scie multe. S'a dedat Cu rul, Cu belelele,
nu s6 teme de cele ce vin peste dinsul.
h lnvtat ca tiganu cu ciocanu.

AVR. CORMA, //M'Oh., C. Copteiu,
Banca.
Acela iuteles ca la No. 14252.

14254
*A
Ca tiganul cand a spinzurat Intalu pe

tata-sel.
CLIN IORDACRE, (d'ud. j. Arge.y.
dacoromanica.ro
382
Pentru mojicul ridicat care se mandresce fatt cu rudele

i. prietenif luf de odinicird.
A se ved No. 14196.
14255
*6,
M6I igane, ma-ta mre,

Baga'i destu'n cur s' s scle.
T. IaLMEL,preot, c. Stefelnesd,
j. Vcitcea.
S 4ice In batjocura tiganilor.

*A
14256
Nu te-aI Intllnit c'o Oka murg, c'o rpa
In burt, c'un cIocan calare, c'tin tigan la brIti.
G. RiwuLascu, inv. c. Besdeadu,
j. Dimhovita.
Un tigan, cautand pe altul, intilnesce un Romtin pe

care '1 Intrba, In grab6., daca s'a inalnit c'o galcei murga,
etc.
Se aplict cand veqi pe cine-va vorbiud sucit sat de
a-n dsele.
VI-a mancat credinta ca tiganu(1) biserica.
14257
A. PAN, I, p. 51.
HINTEscu,
G. BANIILESCU, inv. c. Pietrosita, j. Dimbovita.
P. GIRBOVICEANIT, prof.
p. 40. BARONZI, p. 58.
Cl. vili, Semin. Buc.
P. Isri-
REscu, Leg. I, 1872, p. 166.
7-a mincat cinstea ca liganu biserica.

D-na Z. MIEUILEscu, inv. c. Bus-
tea, j. Prahova.
nuincat omenia ca figanul biserica.

V. SALA, dasc. C. Poiana, cotnit.
Bihor, Ungaria.
Veff Ciaste, Credinfet,
Onienie.
Cana un ora a perdut credinta, omenia, cinstea de
care se bucurit.
dacoromanica.ro
ORAE, NUME PROPRIf
(5inenii cred c igauil au facut o biserica de ca

child if-a rsbit kmea art mancat-o.
DE CE N'Ati
BISERICX.
A fost odata ca niel odata

Un mos s'o baba si o neptA.
Dar blata
Ce n'avea mum i n'avea tata,
D'a sa juuete vrnd sa profite
Cata un june s se marite.
Ast june ins n'a inthrdiat
Fit chit fetil s'a aretat.
Tigan ca dinsa era si el,
De acel stmge, de acel fel.
S'ajung la vorba i intr'o sera,
La sfat tiganil se aclunara,
Until dintr'insil cel mal btran,
Cu minte multa si vechiA Rointin,
In adunarea cea tigandsca:
geopit, le dise, vol scitI prea bine,
i nu se cade s'avem rusine,
De adevrul ce voia sa die,
Dar nu'l nimic.
Cad ast ru fie orI 64 de mare,
Are inclreptare,
Nutria! vol 'Ms s vretl sa fitI

Cu toti unitI,
Ca impreuna,
Lumind la fapta ce cred ca-I buna
SA se indrepteze rtil, de care
Adi tigb.nimea sufere tare;
Asa dar 1.60 de care dic
E ca tiganil and se Insbra,

Oil child se nasce oil si and mor,
N'au biet i dinsil o mienta
Bisericuta,
Sall tack rostul,

Sall tie postul.
i tta legea cum au RomniI
i chIar pagttnil:
Ci tot-d-una el stint silitt
i nevoitl:
Sa aiba a face cu popl streinl

De pi-in vecini I
Lamm ce face sa se ivsca

O catastrofa pantig.anscA
Cad le es tte merett pe dos

i trba merge de sus pe jos
Ca srt lipssc dar o dat
Rul de care
Pantigiluirnea cea apasata,

At se dant asta-di mitna cu mana,
'nviem lara legea btrna
dacoromanica.ro
383
384
8i cluar indafls
ridicAm
Biserica nude s ne inchinam,

Copiil nostri
botezfun,
Parintif nostri sa'l ingropam,
Pe junil nostri sa'I cununam,
Cu Dumnedelea
ne 'mpacam
Bravo! strigara inteo uuire
Tig,anil 'n culmea de fericire,
Ideia asta e fninunata
trebue pusa pe cale 'udatA,
Dar vrem sa scina
Din ce materif o sa zidim
Biserica nstra cea tiganscti,
Ca sA, traIsch,
8i ca s tie la vinturf rete,

La foc, la ploae i timpurI grele;
De lemn s'o facem, nu e mijloc,
Cad lemnu pike s'arda de foe;
De fer s'o facem, un e de sagA,
Cad fferu pte trAsnet sfi traga;
De zid s'o facem, zidu se stria'
8i se (MAMA, se'mbucaticA.
Din vol care e maf cu minte,

potrivseA done' cuvinte,
Acel sa alba dreptul a face,

Biserica nOstra orf cum if place,
8-acela pte sa'r fie nas.
De var, de platra! de gard! de eas!
Bravo! strigara intr'o unire
Tiganil in culme de fericire.
Atuncf pornira la eAsArie,
C'era aprewe de tiganie!

8i cumprarl tot casu, care
Er prin thrle, pentru vindare,
Lucrara, 'n stAnga, lucrara 'n drpta,
8i bite luna sfirsia fapta.
MAndri Tiganil acum privea,
L'a lor zidire, ca la o stea.

CAte-va sate apropiate,
8i alte mult mal departate,

Venira acolo, ca s se mire,
D'acea frum6sh, mAndra zidire.
Ce fotos insi, bietif Tigan1
CA cheltuira atAtea haul.
Ve'du cu durere cli intr'o di
Totl incepura, a flAmAndi
O para clfien-a nu mai avek,

Niel sli lucreze 1111 mal putea.
CAcl din el unit preotl erail,

Alta far eforI se socotu,
Unu egumen, altn
Unu dintrinsil mal calemgitt
A vrut sA trca de secretar.
Arend sub dinsu s'un arliondar,
Ast-fel ca bietif tiganf s'aflard
In rise de Rime cu tot' se piar.

i ca sa scape d'asta peire
dacoromanica.ro
385
TERI, ORAE, NUME PROPRI
Dau tot! nIvala intr'o unire

CR uisce fiare ca hip! turbati,
Caini moili de f6ine inverstmatT,
.5'asa mncarh, nm infernal,
Theta bisericg de cascaval !.
A. PANN, Arghir., p. 28.
Cititorul va gasi in Revista pentru Istorie
i filolo-
gie, anul 1883, un articol al D-1 Dr. G-aster, cu istoricul

diferitelor publicatiunl privitre la acsta snva.
Conclusia d-lui Gaster este ca povestea romansea despre biserica mancata se' pte explica admitndu-se ea la
tiganI, ca i la Hanifa, un trib al Bacritilor, si la secta

cretina a Collyridienilor, a existat odata: sat un idol
facut de materif comestibile, sat turta cu chipul intiparit ; mancarea bisericef, din causa de fmete, ne fiind de
cat un adaos uascocit in urma, cu scopul de a'sl bate
joc de tigan.
D-1 Gaster incheie studiul d-sale spunnd ca: gceea
ce nu putem sit nu observam, este ca nu am putut gasi
pana acum aceeas" poveste si la poprele ce locuesc in
vechiul imperlu bizantin, cu tte ca numal aci s'a putut
nasce. Dar acsta nu vr s lic, c nu exista de loe
acolo. Pana acuma in genere, afara de frte putine exceptiuni, nu s'a dat niel o atentiune limbeI, i mar putin legeudelor, credintelor si obicelurilor tiganescl. Cauthud cine-va cu dinadinsul, pte ca, o va regasi si acolo,
atund chlar ipoteza din urma va fi justificata>
In asemenea imprejurtirf parerea d-lul Gaster va r6mane o simpla. ipotesa.
Vom observa ins& cii in limba latina de la finele
sat' de la inceputul evului media, gasim in Du
Cange cuvinte ca :
MANcus id est contractus, debilitatus, mutilatus vel imminutus.
(Glossw Isonis Magistri).
Si autem totum brachium inancton fuerit, tit nihil cum eo facere

possit... Lex. .Ripuer. tit. 5 4.
MANCARE, mutilare, membro privare in Lege ..-Llamann. tit. 12. 13. 14.
La Frances" : manquer, manchot.

La Romani:
cCAutit catastisiele vistieriel care le dedese el
mina,
Cronic.
Anonima, p. 144.
Vaca mancii sat vacil lanai (Moldova) pentru o vaca

carefa, if lipsesce o tita de la uger.
dacoromanica.ro
386
PROVERBELE ROMNILOR
Cu acesti nildragI minei nu s6 pede imbriicit
LAURIAN &
MAXIM, Glosar, p. 401.
Copil flianC.
LAIIRIAN & MAX111, II, p. 229.
Cuvintul mane sat mane avAnd la noi, ca si cuviutele de

aceeasi rdCrcinii, in tte limbile neolatine, intelesul de e defect, lipsd e mal' mult ca probabil c5, RomniI, vqnd cA,
dintre tte poprele cu cari ail venit in contact, numai tiganii nu at niel o religie, i ch' sunt mettici de bisericit, ati
in cele din urmii printr'un joc de cuvinte usor de inteles,

acest nm de 6meni si-aj nuincat biserica. In acela or-
din de idef RomniI Ardeleni isI bat joc de Sasii, protestanti, si cari prin urmare nu at sfinti, spunnd ca 'I-at m5,ncat. A se ved Columna luI Traian, 1882-1883, snva,
Cum au perdut Sael pe Sfinfil lor, culs5, de P. Ispirescu.
A Se ved de asemenea S. F.L. MARIAN, p. 223; VARRON,
p. 52; Dr. GASTER, .Archiv. 1st., An. 1883.
14258
Ai mal vNut popa din Sigan!

E. I. PATRICTIT, inV. C. SMU1P,
j. Como-han.
* L\
Dracul a ma,
tigan pop
nUntei
111m-curca.
G. P. SALvitr, inv. c. Smul fi, j.
Covurluitc.
Clind unul vr s5, arate ca un lucra peste putint, sa

se faca.
14259
A pSit'o ca Siganu cu fringhia (cing'Orea).

V. SALA, dasc. c. Lelesc
rnil. Bihor, Ungaria
co-
rupt nasu, 'I-a perdut omenia.

SN6VX
Tigann ciind a mere la cumgtru s, dupa ce s'a skturat s'a pus
si la jucat, dar el, al naibel, furase cingetbrea (fringhia) cumetrel sale

preotesel) i judind, de la un timp i s'a v6I1ut captul care lesek din
sin. Un baetandru a tras de cing6thre si l'a prins cu furatul, ast-fel

tiganul a r'mas de rusine, cu tte a a cautat s se apere de o
asemene urith invinuire.
dacoromanica.ro
TtRf, 0104E, MIME PROPRIf
387
RmAnI ca tiganul far& gasc.
14260
V. SALA, dasc. c. Petrilen7, co-
Mica pdcdlit, inelat.

Nu am putut afla snva care neaprat a dat nascere
a cestuf proverb.
*
14261
0 murit de Mme ca tiganu Intre pnI.

j. Vasluiu.
De-a-valma
Ca tiganii tmna.
14262
P. aiRROVICEANU, prof. c. Cre.
vedia, j. Ilfov.
Cand plca Romanil mai multi' la o munca, sat fetele

si fig caii. la hora.
Tiganif obicfnuesc a se tocml de-a-valma la munca.
*
AI fi mil
Ca tiganului de pil.
14263
P. G1RBOVICEANU, prof. c. Bo-
lintin-din-vale, j. Ilfov & c. Dragclnesci, j. Vlasca.

NIC. MATEESCU, (ny. c. lifovilifa, j. Fuina.
AVE. CORCEA, paroh, c. Costeitc,
Banat. C. TEODORESCU, inv.

Lipova, j. Vasluiu.
c.
A av
Ca tiganu(1) de pild.
IULfU GROFOREANU, dasc.
C.
Galsa, coml. Arad, Ungaria.

T. BAIAEL, preot c. Stefcinesci,
j. Vcilcea.
Cand nu aI mild, de loe de ce-va sat de cine-va, cad.

tiganul n'are mild de pila, frecand'o pe tte firele.
S dice in deosebi pentrn ginere i s6cra.
dacoromanica.ro
388
14264
A nimerit ca tiganul a Imprat.

P. WIRBOVICEANU, prof. c. Vi-
gina, j. Playa.
Cilnd o brodesci ru.

SN6VX
TiganiI s'au vorbit data' sa duel si el plocon Impratultif un

: unu,
van cu lapte acru, si s'au invoit, child vor intra pe usa sA
trdiesci Maria Ta! altul, sa trclisca Mitria Sa D6mna altul,
Domnitele ! altai, i Beizadelele ! altul,
Mitropolitul !
Cel d'inthIu Gasper, vataful lor, cum phsi pe uva, s'a buimacit si'n
dIrdor colo, a scapat, de tremurrAtIt, vasul din nihnA, cnd a dat
ochil de Imperat, si bombaul
Ei ! fire-al al draculul, altul qi
Sa Djmna i pe rind cu totil : 9i Domnitele ! i Beizadelele
gi illitropolitul
A se ved G-R. JIPESCU, Opinear, p. 101; N. A. BOGDAN,
Pon, p. 62; T. SPERANTIA, I, p. 55.
Pun tiganii de mmlig.
14265
H. JUVARA, c. Brlad,j. Tu tova.
Child te manilned in cur.
II sporesce ca laptele tiganulul.
14266
N. A. BOGDAN, Pov., p. 138.
A se ved la No. 8594 intelesul qicerei i suciva care

1-a dat nascere.
14267
*A
Urea ca tiganul marea cu degetul.

C. TEODORESCIT, 'inv. C. CursescI,
j. Vasluiu.
Vedl Mare.
A se vede intelesul la No. 853.

14268
*A
Trece ca tiganul prin raiu.

GROFOREANU, inV. C. Gal-
a, omit. Arad, Ungaria.
Child unul trece pe lfinga om fard s qicd ce.va,

chiar fait af fie permis sit' trcd pe acolo.
dacoromanica.ro
ORA5E, NUME PROPRIt
389
SN6VA.
Treeend tiganul pe lang raIu I-a aruncat cclula inauntru. A cerut BA i se' permita sh intre ca sa's1 scbt caclula. Odata intrat n'a
mal vrut sa Tsa.
A se ved T. SPERANTIA, II, p. 74, Jidanul in mitt.

14269
*a
A face planu
Ca tiganu.
j.
T. Bka,IEL,1.eot, c. StefeinescI,
Falcea.
Vec)I Nastratin-Hojea.
CAnd planuesci ce-va in zadar.

SN6VX
Un tigan mergeit odat pe un camp. Trecnd pe langl o tufa, v'qft

in ea un lepure culcat, care dorme dus. TTganu se opri langa tufa
incepu a-0 face ast-fel planul, vorbind sing,ur : astb.-41 am sa mananc carne de Tepure; dar uTte cum o sa-1 gtesc. Jumatate am ea-1
fac friptura, si jumatate am sa-1 fac fertura, in care am s pul o
mana de ardel pisat, de la nasu, si cand olu mama, sa strafig, sa fac

hapcIu! hapciu!,
Iepurele speriat de bapciul tiganultiT, o rase de fitga, lsand pe
graur cu buzele umflate o cu planul facia de gba.
D'atund A remas vorba : a face palm ca figanu.
14270
*a
Face ca tiganu cand s'a dus la na-sal

Cu plocon.
G. I. TomEscu, hit,. c. Broscarl,

j. Mehedin fr.
Pentru cel care s prta, prostesce.

SN6V1
Un tigan avnd sa se dud. pe la nas' seu dup obicelu, intre alte
merinde luase i un badaru de lapte btut. Pe drum vede intr'o parte
un Tepure si pe Ice isT face socotla ca bun ar fi i acesta de dus

ca plocon la nas. i aa se Tea dupa el in gn mare. i cum alergit
dup Tepure, de odata se impedica, si badartiul ce tinelt in spate se
vars dupa capul lui, ast-fel ca in putina nu remane aprepe nimic

merindea ce vola sa ducil la nas. Vedind ca nu 'T-a mers bine s'a
intors inapoT.
dacoromanica.ro
390
*A
A se mut ca tiganu Cu cortu.
14271
ASE.. CORCEA, para, C. CO?tehl,

Rana t.

*
14272
A nimerit (brodit) ca tiganul Miercurea

la stan.
G. B.Isuuscu, inv. c. Pietroj. Dimbovita. R. N. HofTAN, Cetat. Codru, p. 19. Dm
Z. Ilnilimscv, (ny. c. Bufteni,j.
Prahova.
P.
GIRBOVICEANCJ,
prof. c. Batesci, j. Arge?.
nimerit'o .31Iercurea la stand,.

D-ra TINCA *IWAAN, inv. c. A-
dam, j. Tu tova.
j. Buzeu.
GABRIELESCU,
Ved Sana.
Pentru cel ce nimeresc r6u un lucru. Cand unul se

apucg, de o trba si nu scie timpul priincIos.
SNVit.
Ti ganul sciind c5. la stn, e 1)141mA, lapte i altele, a plecat gi el
la munte, frA sA se gandscA eilud ar trebui sA plece ca sa fi acolo

In di de dulce. Dar el a ajuns la stitnA tocinalillercurea cand gi bacTul
si totT clobaniT posteau, ast fel cA Inetul tigan a plecat indart a-casA
flarnand.
A se ved GR. JIPESCU, Reur. Ora., p. 260 si

tbrea, V, p. 81.
*
14273
5'esei-
A nimerit'o (s'a dus) ca tiganul Vinerea

la stn.
(+AVE. ONISOR, prof. c. Murgent,
j. Tutova.
xu, j. Ilfov.
Acelag Inteles ca la No. 14272.
dacoromanica.ro
1aior P. BUDIVEA-
TERI, ORME, MUNE PROPRIf
*A
14274
391
Potrivisl ca tiganul la stand.

E. J. PATRICII, inv. C. Sinniti,
j. Covartutu.
Vrnd sa arte ca ciue-va a venit la o trba pr

(lupa vreine, intocniar ca tiganul care s'a clus la stana
t6inna pe sfirsite, cand ciobanii se pornise cu turniele
la lernat.
A se ved T. Sperantia, I, p. 5, Tiganul la skinei.
*
14275
PotrivisI ca tiganul la poman.

E. I. PATRICEJ, tinV. C. BI(7'814
cala, j. Cocurbilu.
Cancl nu o potrivesci bine, ca tiganul care, vrnd

mrga la dou pomeni a ajuns pr.tailiu si la una i la alta.
*
14276
Se incles ca tiganu la praznic.

X"* c. .21-anead, j. L'am.
Adica la chilipir, mal' ales la mancare i b6utur fara

plata.
LEGENDA.
Duph ce a faca DumnedeA lumea i t5te vietatile cate se MI& inteinsa, si la muna pre om, ata ennenilor cit si fie-carii vietatl, 'j'Are
cari firesce ea se aflau i paserile, le-a dat cate un fel de hrana anumita ca sa alba ce manca i cu ce sustinea.
Top I5menil i tke paserile, cum au inceput a manca hrana ce le-o
dete Dumnedea s'au saturat, numal codobaturile i tiganil, orl si cat
au mancat, nu s'au mai putut satura.
Vedilnd Dumneden nesatul acestora s'a superat frte tare si a gis
catre codo batura :
Cand se vor satur tiganiI i vor dice din OCA mima el nu sunt
flainandi, atinad sa te apropil tu si tot nmul ten de Bate!
Era Iiganilor le-a lis:
Calad se vor apropia codobaturile de sate, atuncl O. ve saturatl
si vol
Da fiind ca tiganil, ori i cht ar m'auca, mai niel ()data nu s pot
satura, chiar i atund cand se duc la vre-un praznie, unde t6te manparile si beuturile se dan de gba, de sufletul mortilor, ci el, orl
cat manan* cnd s aceda de la masa si se departza mimat vr'o
eati-va pasl de cask dic, ea si cail cum s'au sculat de jos, ea n'au
maneat nemick aft sunt flamandi de nu se mal pot tin pe piel6re,
de aceea i codobaturile nu se pot apropia niel odata de sate.
codobatura de aceea se numesce pasere tigansca, pentru ea ea
uumal atunel se apropie de vr'un sat, cand un tigan, (lupa ce a fost
27
62447
dacoromanica.ro
392
la vr'un praznic, si dup5, ce a mancat, spune a s'a sAturat. Dar fiindTiganil mal nidl. chnd nu se pot saturh, de aceea si ea nicl child
nu se pte apropIa, ca alte pasen, de locuintele ennenilor. S. FL.
MARIAN, Ornit. 1, p. 330.
14277
S'ail strins ca tiganil la poman.

D-na Z. JuvARA, C. Fedesci, j.
Tutova.
Acelas inteles ea la No. 14276.

*
Se Imbie ca tiganul la balma.
14278
MOISE POPOVICit, c. Carragirc,
comit. Hunedidrei, Transilvania.

/
14279
Face ca tiganul cu halmejul.

G. I. TomEscu, inv. c. Broscari,
j. Mehedin(i.
Vegi Tahnef-Balynef.
Adied urtA off-ce ca tiganul halmejul (un fel de mOncare) pe care '1 luase de prob i pe care '1 duceit la
iar pe drum perde
nevstA sa ca sA gAtseA la fel ;

inOncarea si '1 nItA si numele.
A se ved Snva de la No. 9308.

A
14280
Le mesteci ca 'n bota tiganuluI.

JLIE HOCf0T.X.t. C. SC/4tc, comit.
Transilvania.
Cand unul amestecA lucrurf earl ar fi trebuit sa fie

despArtite; se qice mal ales pentru nifincAri.
14281
Vorba tiganului.
T. BkAEL, preot, c. Stefcinesel,
j. Vdlcea.
Child stnul spune vre un proverb incepe sail terminA Cu acstA expresIune, sail cu una din cele urmAt6re :
dacoromanica.ro
TRI, ORAE, WINE PROPRIf
393
vorba dlua, vorba aintecielut, vorba Bantamlu; vorba nebunuluf, etc., dup5, cum qicerea se refera la o sucva in
care e vorba de un tigan, un nebun, etc.
A murit ca i Ipa tiganuluI.
14282
Vesti
Aclic tocmat cand se inv'etase sa nu mat mrtuilnce. A

se ved No. 1907.
14283
*A
Tiganul, dup ce i-a dat caclula pe apa,

a tills: s fie de sufietul tatii.
D-na SEV. CAL0f, j. Tatova.
Vedi Cdcruld, Suflet.
A se ved la No. 468 atilt intelesul liceret. cht
i.
sip:51'a care 'i a dat nascere.
CacIula tiganului.
14284
Veg Cc1uM, Suilet.

*A
14285
A se pune In drum, ca pomana tiganului.

GAVR. ONIVR, prof. c. Banca,
j. Tutova.
Vecll yi:p7nesc.

Se intelege de la sine ce p6te fi acsta pomana atiganulut, care se gasesce in drum.
'Te-al pus in drum, ca pomana figannliti..
*
14286
S'a sturat ca tiganu cu frunza.

D-na Z. JIIVARA, c. Fedesci, j.
Tutova.
A se ved la No. 9246 vartantele i intelesul acestet

qicert.
dacoromanica.ro
391
14287
S'a ifirlt ca tiganul la masa boerului.

N. G-. FRIGUR, C. Dragoslavele,
j. Mused.
V ell'
Musa.
Peutru cel care se indsa uncle nu e poftit, i, in urma,

o pate.
A se ved6 la No. 8794 snva care a dat nascere acestei
qicerT.
14288
S'a Innaclit ca tiganul la turta (ala, treba)

masei.
E. r. PATRICIU,
j. Covurltilu.
c. &matt,
invqat figanu la ma-sa.

GAVR. ONIOR, prof. o. Dobro-
vq, j. Vastufu.
and unul nu se mai lasa de un Mera care a placut.

SNVA.
Uu tigan se ducea, ce bunic5.-sa bite chrut, la petit. Baba, v6-
ste.nd cO. danclu eril. cam prost, i de fridi ca sa nu 's1 fac& nmul
de ()earl in nptea cishtorieI, se puue i it invatA ce are de acut.
In urmA, se pornesc %As' la drum. Ce-va mal departe, graurasul

opresce calul, i mai care o lectie, clel de, pte a maT ultat ce-va.
tot asa din lectie in leetie, ait ajuns sgriptorIca Cu faraonul el la
baragladina caro trebul sti le fie nepi5ta si nevstA.
14289
Fie-care cu trba lui, ca tiganu cu trba

Major P. BUDISTEANIT, j. Ilfor.
Adicl fie-care sa 'I vada de ale lui.

14290
A arunca mrtea In tigani.

R. Sum, c. Orlat, Transilvania
apad B. P. .H4DEu,Etym..3Iagn.,
p 1775. GR. JIPESCU, Opine.,

p. 149. T. BILEL, preot, C.
Vedr Sanatate, Ovrelu.
Stefilnescl, j. Vcilcea.
dacoromanica.ro
TERi, ORAE, NUME PROPRIf
395
A trigadul, arunchnd viva pe un altul.

A arunch vina pe cel nevinovat, i care nu e in stare
ca s5 se apere.
Danda venia lapso.
HMI. Lat.
L
14291
Noroc, i mrte in iganl!

GR. P0fENARIT, ing. f. Pubic&
NO)-0C fi ban:4
Fi m6rtea in tigani.
AWL. CORCEA, paroh, e. Co?tefu,
Banat.
V 01 Roman.
Urare glumt5,.
A se apropia de gicerea Aroinhnsc5, de la No. 5830.

A
14292
Noroc i band,
i bla In tigani.
P. GIRBOVICEANILT,prOf. C. Lila,
j. Teleorman.
*A
14293
I armarocul tiganului.
E. I. PATRICTU, 6W. C. &Map, j.
Vei bwcru.
Cancl vrei 56 lei In derldere un Mein prost de tot.

A se ved snva de la No. 11083 i T. Sperantia,
p. 161.
14294
*A
cere ca un tigan.
6ezdtdre, I, p. 213.
Child unul cere cu mare staruint5,.

dacoromanica.ro
396
- PROVERBELE ROMANILOR
14295
A se cert ca tiganii.
pscu, p. 130.
11m-
A se certh Ail ; pentru 6inenii proti i. lipsitI de crescere.
TIGANCA
*.%.
14296
Prti-te 'n port
Ca tiganca 'n cort.

AVE. CORCEA, paroh, C. Cuqtein,
Banat.

*A
14297
A se pripi ca tiganca la argea.

T. B.111sEL, preot, c. Stefdnescl,
.i. Veilcea.
Cancl cine-va zoresce la un lucru, insit nu are niel un

spor.
*A
14298
A fi batu tigancii.
AVE. CORCEA, paroh, C. COftda,
Banat.
Adica ne-bagat in shim.

*
Ghifta ghiftopluif 'alaxrcl.1)
14299
.1. COPAN, prof.
C.
fanina, Epir.
Ve41 Tigan.

*
14300.
Cathe ghifta qirlu-li 'alavd.2)

1. Coy, prof c. Perivoli, Epir.
Veql rtgars.
3) Tiganca danclul 11 laudi.
1) T6t tiganc6 II laudi duru.
dacoromanica.ro
397

Chaque potier vante son pot.
Prov. Frane.
Muri ghifta 9e t-alAvda.i)
14301
p. 179.
qice cele care se lauda singur.

TIGA NESC
Vecp: ancle, Lucru, Toc-
mea
*
14302
Lucru ortacesc,
Lucru tignesc.
AVR. CORCEA, para, C. Coqleiti,
Banal.

14303
Tocinl tignsc.
HINTEscu, p. 188. Albina (rev.) I, p. 361 & 509.

165.
ILIB TRIFII, 8tud. j. Ilfov.

14304
Cinste tignsci.

14305
lea banI tigAnesci si te pltesce.

G. T. TOMESCU, intl. C. Severin,
j. Mehedinti.
OrI de uncle se va put6, cu cele din urin6. puteri brtnesci a se scph de un orn rdii de beit.
Muri liganca care te gua.
dacoromanica.ro
398
A sta ca o pomana tignsca.
14306
D-na EL. GRIGORIL`, j. Nov.
Ve41 Pa-inter, Tiger n.

*
14307
TraIti tiganesc.
G. P. SALTAS., inv. C. &miff,
j. Covurtuiu.
AdicA tralu rt, Cu crtit

14308
Mancare tignsca.
I. RiNESCIT, prof. j. Roman.
Adica milucare prestd.

SNV1.
Stnd mal multi odatO i 'ncepnd a spune

Care din bucate cred ca. stint mal bone,
II aleg, cu 'ncetul, si 'n sfirsit se 'mpaca:

Piele de ,gaina si limbs de vacA.
Audind tiganul asta noutate
Se gindesce 'n sine:
clan te uIti, frate,

Cc mg Inert' mare asta-d1 am atlat!.
pornesce, haIde, ca sa'l spun 'n sat.
9
HeI, Rornnl, acuma
clan sa'ml spunetl mie

Ce mitnarI mal bune
Credetl vol sa fie?
Ce intincArI, igane?
HaIde spune tu,
SA vedem anume
DacA sciI orI nu.,

*
Hei, RomnI, vol mie
Multe m!al facut,

Dar pe totl acuma,
HaIde v'ain batut,
CacI acuma loar mie
A'nceput sa 'ml placa

Limba de gala,
S'i pide de vaca.,
T. SPERANTIA, TII, p. 209.
dacoromanica.ro
'Oa ORME, NOME PROPRIf
399
TIGANESCE
*
14309
A cinsti tignesce,
T. BILIEL, preot, c. Stefdneeci,
j. Mew.
A se ved iutelesul la No. 8363.

*
14310
A cere tignesce.
G. P. SALvit, inv. c. Snrulp, j.
ovurluin.
Mica cu strtruintd, pii ti se da.
A TIGANI
*
14311
A tign pe cine-va.
E. I. PATRICW, i/21". C. Smulft,
j. Coviertutu.
A cere cu obrazuicie i staruinta mare.
A SE TIGANI
14312
A se tigni.
FR. DAItt. IV, p. 158.
A cere Cu starniutd.
TIGANIE
14313
Tignie.
L. *AINEANIT, Diq., p. 809. FR. DAME. IV, p. 158.
Adict sgArcenie eumplita.
TICHICN
VOT Coiltn.
dacoromanica.ro
400
PRO VERBELE ROM/I/MOB
TIRCHILESCI
A fi din (de la) Tirchilesci.
14314
D-ra DIDINA ZANNE, j. .17foo.
Adica ru crescut, mojic, mitocan; ca locuitoril din

mabalaua Tirchilesci, din Bucurescf.
TIRG
VOA' Cap. X,
e.
Tirg,
lfrechre.
*A
14315
A cunsce unde'l tirg i unde'i sat.

GAVR. ONIOR, prof. c. Dobroyes, j. Vasittiu.
Pentru omul cu drpta chibzuintil i lute la minte;

care cuncisce pe cel subtire de cel gros de obraz.
14316
Scc51a, Lena, mana vaci!
Nu ti-am spus, bade, sa tacI.

Scl, Lena, man pordi!
Nu ti-am spus, bade, nu pociu.
Sc$51a, Lena, hai la tirg!
Dmne, bate'l de boland

Nu m'atpta pan' me 'ncing.
AVE. CoRcEA, parola, C. CoOein,
Banat.
Yap Birt, .1frneare.
Pentru femeile cele lenee.

14317
*6
De cat In Virg cu papuci,

Mai bine In crang cu opincI.
T. BILAEL, preot, c Stefanack,
j. Veilcea.
pick6re
De at in tirg la fudulie, unde nu pot catigh nimic,
mai bine in crng, inctiltat cu opinci. Ins& liber 1 cu
punga plina.
dacoromanica.ro
Ttsf, ORAE, NUME PROPRIf
401
In tirg si la mr.
14318
IORD. GOLESCU, MU. II, p. 17.
Adia spune.
s glee pentru ceI ce nu pot pz1
niel o taInd (Gouscur).
*
14319
A spune In tirg si la inCri.

T. 131sEL,preot, c. StefnescI
j. Vellcea.
Veg AM-4
A spune ce-va intiun loe uncle s aude mal multe.

A se ved No. 7365.
*A
A fi dus la tirg si la nar.
14320
G. POBORAN, inat. j. Olt.

Ve41 M6,11.
A afl tirgul
14321
i em.
B. P. LT.Aptu, Etym. Maya., p.
449. G. DEM. TEODORESCU, Pour.
Pop., p. 319.
Adic:1 t6t:1 lmnea.

Am Tubit'o numal sra
$'ali ajlat tirgul i gra.

Foes. Pop.
14322
*A
A fi talanca tirgului.
M. CARIAN, public. j. .141.
Vet1: Sal.
Aclica a scie i a spune tot ce se petrece.

*A
14323
Ho ! ter, c dal in tirg.

GR. POIENARU, ing. j. Rua.
Pentru cel lacom care d5 n5xaI, chfax fart]," clrept.
dacoromanica.ro
402
*.L
14324
A fi dat prin tirg.

j.
T. BILEL,preot, c. Stefdizescl,
TreIkea.
A fi om care a 1Tc:tut i auqit multe, i care prin urmare scie multe. A fi uedat prin tirg, a fi selbatic, neumblat in lume.
A o da tirgului.
14325
P. ISPIRESCU, Sitve, p. 101.
Adicii In vilg, in gura lumii.
Al da tirgului.
14326
BARONZI, p. 48.
Al da prin tirg.
14327
Rom. Glionci, I, p. 47. Pusp. 289.

P. ISPI.
NON, Ci000i,
RESCU, Rev. 18t., III, p. 155.

1
pedepsi prin expunere. Ve0.1 No. 4111.
Strigare-al prin tfrg.
14328
IULIU GROFWREANII, dasc. c.
Galga, comit. Arad, Ungarla.
ajungi fell de tot.

*
14329
De credeal c s'a aprins

Aratii un sgomot mare, tipete marl.

incept\ a face o galhgie de credeal
g$i unde
tirgu. P. ISPIRESCU
dacoromanica.ro
cyl
s'a aprins
TERI, RASE, MIME PROPRII
403
TIRGOV1$TE
14330
A'i da gura de Tirgovite.

A. PANN, I, p. 94.
4k. certa pre cine-va feu suragIesce, cu cuvinte aspre

si mid mult ordinare, fan)," Wing,.
Itesumain dupa Scrisorile lul Ion Ghica si Cronica
lui Zilot Romkuul intimplarea care a dat nascere qiceril

de Ltd.
Gaud tinrul Manolachelnu a fost dus la curte,

dat de nevsta pe
Voila *'utu 'I-a lasat barb& i
fiica-sa domnita Catinca, inzestraud'o cu moia oraplui

Tirgovitea. Atunci s'au sculat Tirgovitenil, cu mic cu
mare, i a venit la divan in Bucuresci cu rogojinl aprinse, in cap i cu jaiba in protap,
dus la biserica
la Sfantul Nicolae cel sitrac i, dupa liturghie, eiud din
curten biseiicei totil cu faclif de cra galbena aprinse,
le stingea intiun butolu cu sm615,, strigand :
Afurisit sa fie Vornicul i aa s'a se topsca casa lui!
Se (lice ca ti se faceia, p6rul macIucd. Vornicul pe care
Il afurisia era boerul Roman care iscalise darea moiei.
Nu a trecut un a,u i Domnita, nevsta Balnulul,

mina din facere. Voda tatal el muna otravit de al luf,
i mai tiirqiu casa boerului care a iscalit in adevr s'a,
stins.
Dupa m6rtea lui Voda *utu spaunfintandu-se Dennna

i WU, casa lu, cum i tot' eel uniti cu dinsul la fapte
din palninteni, i invederat cunoscnd
ajuns urga lui Dumneleii, dupa, strigarea norodului, pusera la
cale de s'e' rupsera in Divan de fata, telte hArtiile, ce se
scrisesera, asupra hrapiref moief Tirgovitenilor, i aa
remasera Tirgoviteni lar cu moia lor sloboda, precum
i mai nainte. Cu aceste din urma cuvinte, incheie cronicarul lunga povestire a acestel intimplarf.
De atuncl a eit vorba gura de Tirgovifte.
11 n'est bon bec que de PariS.
Prov. Franc.
14331
Gura de Tfrgovite.
ION GH1CA, Scrisori, p. 261.
GR. J1PESCU, Opinc., p. 72.
dacoromanica.ro
404
PROVERBELE RORINILOR
Om rii de gura i obraznic in vorbire.

A se ved origina la No. 14330.
14332
*Avocat de Tirgoviste.
Veclit Feftlet
Adica avocat prost.

Odinicira in acest ora, consiliul de disciplina al avocatilor cat i tribunalul local, recunosceati dreptul de a
pleda multor 6meni lipsiti de ori-ce inv6tatura juridica.
TIRGU-CUCULUT
14333
*A
Du-te, duce-te-as prin Tirgu-Cucului cu

nasu taiat.
G. BINIILESCU, inv. c. Besdeaclu
Runcu, j. Dimbovita.
Se intrebuintza, de trancele mai btrane, ca blestem

asupra unui copil sau om, &and vr sa se duca unde-va.
Teranif cred ca in Tirgu-Cucului se string toti ceretoril, ologil, ciungii, orbif i alti nenorociti pentru can
Oic ea pentru e mal (me DumneVeu peimintu.
A se ved i No. 3954.
TIRTAN
14334
Tirtan.
S6 qice Evreilor in batae de joc.

Vine probabil, prin coruptie, de la cuvintul german,
Unterthan, adica supus.
TODER
Vecil Ca,. I
Lin Thier.
14335
X1I,
A se face Tdider.
VO41 Tanase.
Pentru cel cAre s face ca nu intelege ce

In, nu te face T6der.,
dacoromanica.ro
spui.
c.
405
ORAp, NT:TILE PROPRIf
TOMA
A fi Toma.
14336
D-na Z. JUVARA, c. Fedescl, j.

Tutora.
(A fi) Toma ne-credindosul.

TEOD. CHIRILEANIT, ha. C. B1'08-
ten I, j. Sudara. E. I. PATRIGIII,

'My. c. Smulli, j. Covurlulu. T.
akLA5EL, preot,
C.
Stefcluescl, j.
Meca.
Adica om ne-creqtor, mil care nu crede pdna mi vede

cu ochh.
(N'u fil Toma.
Veqi Evanghelia Sfantuluf 16n, 20. 24. 30.

TOPALA.
14337
A fi Topal'a l nebun.
j.
T. BALA5EL, preot,c. Stefnescl,
Adica cam nea intr'o parle,

de nebunif.
V(11cea.
orn
care se tine mimai
Acsta Oicere sta in leggura cu faptele lui Agog al
lui Topala,, eroul baladel populare Agq.

BALADA
Agos a! lul Topala

Car'ml-e voInic fr' de salud
MI-a plecat la 'nsuratre
Cu d'id sute de catane,
Cu cincI sute de turcl,

Cu ciad sute de beslil,
Din ploscl inchinand,
Din pistble trosnind,
:
Din gur
Catanele: chthnesce,
Beslii: besliesce
dacoromanica.ro
406
i turcil: turcesce.
Child trosnu pisteaele
Se speriaA satele,
IncuTa dfughenele
i fugeaA ca curvele,
De isbeau tufele!
Ce 'ncuTap dlughenele,
i fugitI ca curvele
De isbiti tufele?
Ca nu este vr'o re'sblk
E Agog al lul TopalA
A'a face el p'in tra!
TOPANA
*A
14338
Manca Topana
Care mi-a furat carlana.
j.
T. BALEL, preot, c. Stefanesci,

Valcea.
S6 lice de un hot Testa.

Topana este i un chtun, in judetul Olt, pendinte de
comuna Cr5,nguescf.
TOPOLNITA
*
14339
Mai vine Topolnita pe unde a mai venit.

G. I. TOMESCII, 'inv. c. Broscari,
j. Mehedinft.
Pentru unul cure a stat bine odata i acrun a saracit,

dar s (lice a, tot va mai stit bine.
TRATAN
V 01 Troian.
TRANANA
14340
Logoftul Tranana
Cu mamalig In basma.
P. GARBOVIOEANU, prof. c. Dra-
ydnesci, j. 'Para.
V ell Logofet.
dacoromanica.ro
TEA ORAE, NUME PROPRIf
407
In babe de joc, de cel care a inv'elat ce-va i umbla

fiira niel un rost, fiind prin urmare 0 sArac.
TRICALA
*
14341
Nvesta al VracA bisi'n cor, di se avdzi

trisu 'n Trico1.1)
I. COYAN, prof. c. /mana, Epir.

V 01 Hotin.
Pentru un lucru de nimica 6menif fac vorba multa de

se duce vestea departe.
TRIFON
Vecrt Teleleil.
14342
*c.
Sic, TriEme !
GAVR. OruoR,prof. c. Dobrovq,
j. Vaslufu.
VedI Agache.

TRO CA
*.%.
14343
A invetat la Trc.
G. CREToru, c. Sedad, j. Dolj
Intelesul licerei s'a dat la No. 12076.

De 6re-ce l'usa in judetul Dolj, in aproplere de Scaescl,
se afla satul Tr6ca, cu totul ne-insemnat, unde cine-va
nu are ce invt niel de la cine inv61h ce-va, Romnii
din partea loculul intrebuintza qicerea, presupunnd ea
euvintul Tr6ca desemaza satul Cu acela nume, lar niel
de cuna albIa in care se da de mncare porcilor, precum
s'a admis la No. 12076 i se admite in genere.
Se mal observa ca numele de tr6cd, se da in judetul
Dolj, uneI plante din familia cucurbitaceelor, cu o multime
1) Nevsta lul Vraca s'a beOt ta hora., de s'a auclit pana la Tricala.
28
62447
dacoromanica.ro
408
de varIetatI, dintre care cele maI cunoscute sunt : tilvul,

cu care s scelte rachiul din butae, i tivga, cu care se
aduce spa de beut. De aci se lice cd un butoiu e gol

tr6ccl, cd un om prost in loc de cap are o tr6cit, i
aa mal departe.
TROCAN
*
14344
A fi Trocan.
T. BA.LisEL, prcot, c. Stefeinesci,
j. Mew.
A fi un om mare, trupe.
TROTAN
*
14345
Calea lui Troian.

T. BAL1..,EL, preot, c. Stef tinesci,
j. Dolj.
Vecri Rob.
Acela inteles ca la No. 10628. Acstd denumire se

intrebuintzd intiun mod aprelpe exclusiv In Tra Romnscd, lar cea
in Moldova.
Fdrit a inirit numer6se localiettl car' din Severin

gurile Dundrei reamintesc numele cuceritoruluI DacieI,
vora dd numai urm6t6rele :
In judetul Vdlcea, i anume intre oraul RmnicuVlcea
Ocnele marl, la un chilometru de albia Oltulul
se aflil o localitate cu numele de TroIan, punct trigonometric de observatie.
Pe acest delut se ridicd, o micd, bisericutd cu chilli
imprejur, ziditd, la 1839 de Hrisant Horezanul. Aci generalul Magheru isi aez6, tabdra sa la 1848.
La p6lele muntelui Cozia, din Arge, in fata mondstirel
CozieI, 1 peste apa Oltului se vede o started latd care

se numesce masa tui Trotan. 0 legenda local& mai spune
cit imprejurul acestel mese a stat Mihai-Vodd, cu generalii
s'l, legend& care a inspirat 1111 Dimitrie Bolintineanu
poesia sa Cea din urmd nepte a lut .111ihat-Vitzul.
In fine pasul prin care Oltul intrd In RomitnIa se numed, In vechime, Prta lut Trotan.
dacoromanica.ro
TRI, ORASE, NUME PROPRII
409
TRUFANDA
14346
*n
Logofetul Trufanda
StrInge mucii In bazma.
T. BALMEL, preot, c. Stefanesci,
j. Vacea.
Ca sit 'i batik joc de albastrime care 4i sufla nasul
In basma i o puue in urraa in buzunar.

De alminterea Chinezil ail in acste, privinta, aceleaI
idei ca i teranii notri.
TUCHI
A mAncat ierba lui Tuchi.
14347
D-na EUGENIA ZANNE, C. Bu-
curesci, j. Ilfov.
Adice e nebun.
TUDORICA
*
14348
fi lung a WI Tudoric.
E. J. PATRiciu, inv. C. SMUT,
j. Como-lulu.
Ciind unul poftesce multe i de kite. Se
ice catre
unul &Ind nu'l multumit cu ce'l dal i ar vroi tot mal mult.
TUDORIN
14349
*n
De cand cu Tudorin.
T. BIL4En, preot, c. Stefdnesel,
j. Veilcea.
Adeca de mult timp, din vechime.
Poporul din Villcea 10. amintesce cu mult drag de

Tudorin, cum numesce el pe Tudor Vladimirescu, care
se sculase s scape tra de impilatort
dacoromanica.ro
410
PROVERBELE ROMAITILOR
TUFEANU
*
14350
A face nazuri ca call Tufeanului.

Pentru ounil mofturos. Vede ea e rugat
tot ma'
atpta.
TURC
Vecill Cline, Lap, a Miami,
_Itoldovan, Nevoe.
LEGENDA.
La Tarigrad, uncle o fi ala, ci-ch era un Imperat, care aveh
doar o fath, i incolo numal avea niel un copil din trupul luI. Fata
il era drag& ea sufletul si de drag& ce-1 era, II Meuse o chsuth nu-
mal de sticlit i orl ce cerea ti Implinea, lapte de pasere sh fi

cerut, lapte de pasere i-ar fi adus lmperatul. Si gandea Imperatul
s'o mhrite dup'un feclor de Imperat
sh-1 dea de zestre jumetate
din seaunul sed.
Dar, vecli d-ta, nepartea e rea in lume! Cand e sh nu fle de
la D-0 si clnd I vr Sarsailh ceda, e red eurn nu se mal pi:Ste!
fetii astia, de and vOuse luinea In ochI, II placea grozavenie mare sh se jece cu chtelusil Imperatulul. Cum face, cum
drege, cum ti vir dracu ceda, eh un zhvod
marl, insal a
fath de imperat, i fata remane grea cu zrtvodul. Si toeing mal
tarzid, and incepu a cresce burta fetil, Imperatul b'gh de srn
c fie-sa o stt fie grea.
Atuncl s'a Intristat imperatul tare, II sehpa s plangh ea un copil, de mare clad& i rusine! Ale rog, nu-1 belise obrazu Cu fapta
el? Se faeu Imperatul foe si pinol si era eat p'aci s'o omere cu
chiar mina 1111; dar se gandi ch nu face bine, mat bine sh, adune
sfatul terel, si ce o (Tice sfatul treI, el aIa s fach.
Sfatul tereI adunludu-se i chibzuindu-se, a huthrlt caIropratul
s departeze pe fie-sa de la elute, ca sh nu fac eurtea imperhtsch de ocarh in lulu.
Impratul a ascultat de sfatul Orel si a poruncit sii fach o corabie mare, sh, pue in ea tetft zestrea, care era partea fetil. Duph
ce a fcut vint corkbil de a plecat pe mare incolo, eu fata singurk
singurich, fin k niel un om, ea sh se duch undo o vrea cel de sus.
Asa Imperatul
inutat &Ida de la fle-sa.
Corabia a rners, a mers panh, s'a oprit la un ostrov. Acolo fata
s'a dat jos a legat eorabia eu niece lanturl de fer de niece copael grosl. Apoi
facut un bordeI in ostrovul ala si trhla acolo,
demancare avend in corabie, i ma' scofelind
prin ostrov fel
de fel de butuen1 dulcl.
Peste putintica vreme, I-a abhtut si nasel fetiT de Imperat. Si a
nscut fata ImperatulnI sapte znamenil, qapte jig4nil ca
cruce! Aste sapte opheiturl erad cu chip de om pan& la brill,
lar din brill in jos, adech piclerele i se4utul, erad ea de eilne;
dacoromanica.ro
TEO, ORASE, NUME PRoPmf
411.
flocosi, ca ghlare. cu cdi, etc. taman ea ciluele. El cind plan-
creaft, mal mult chefnead ea cilnil,

sfintele slujbe ! Da ce
4, le faci blata fati, la atitea posidichil de jivinl? Cum si-i crsci
ea pe cite sapte? CA, vedl d-ta, ea avea numal clout, tite, ea mice femee, n'avea sapte. Taman atune1 f&tase si o serif& din cele
care i-le pusese ca de zestre Impratul in corabie, e, vecil d-ta,
Il pusese de t6te, ea unel fete clad o mitriI i o inzestrezi. Ce
Wei a fata ? 1,6p-id& pureeil de la sera&
dote copiil ei, nu
1-ar 11 mal Merit,
ea sA sugb. In locul purceilor. i a.sa ad tot
supt la serra pini s'ad fient marl.
Dupi ce
ficut iste schilodenil marl si volniel, mumi-sa
le-a spus, ci ea e fat de Impirat si el nepotl de impbrat tare
si mare.
E1 cum act audit una ca asta, ad steins in corabie tot ce avead
pe afarA, s'ad pus in corabie cite sapte impreuni si eu muma lor
si act pornit'o In spre ImpirAtia TaligraduluI. Cum ail ajuns la
Tarig rad, ad oprit corabia la mal, ad legat'o si ad plecat spurcAclunile c'te sapte la Impratul. Cum at ajuns la 'Arta Impiratulul, ad inceput sA dea ehiote, chefnind ca ciinil, nu ci se le deschizA Oda si mal multe nu!Impiratul vbdnd aste znamenil s'a
crucit ea de ucigh-1 sfinta titme, i 1-a intrebat: cine siintetl vol,
urielunile lumel, si ce vret1 ?
Sintem nepotil ifiril Tale, rispunserb, totl chefuind.
Impiratul, cum midi, fAeu fete-fete aduandu-s1 aminte de procleta WI de fati. Il sgeti biedit la inimi cit Astia or si fie fecioril
el. Nicijit peste fire, arunei eu buzduganu in spre el ca
rpue.
Asl!
gisit si rpul pe ucig5.-1 teSca! Impiratul taman se sp-
lase pe ochl si se stergea pe mlnl, stersese numal p'a stingi si

vri5nd sA dea cu stinga nu 1-a inemerit pe el, si a inemerit in
stalpul portil. Atuncl Impiratul a (sis ea s fie afurisit cine s'o
sterge frail pe mina a sting& eind s'o spea. i d'ala nu e bine
sti te stergl intiI pe stinga cand te spell.
Impratu I-a intrebat lar: ce vrell de la mine, procletilor?
Vrera pitmnt, MAria ta, cit n'a.vem ande sedea, rspunserit chef-
nind ca calnil.
Ed nu vob cre4 cit sfintell voI nepotil mel, pinh n'atl veni cu
mama Wish% si cu corabie cu tot aid la pdrta mea, respunse Impiratul.
Atunel spurciclunile s'ad pus de ail sipat un sant adine

la mare pini la 'Arta Impbratnlul si Fad muplut ca mol, si pe
.santu asta ad impins corabia cu mama lor pin& la p6rta Imp&
ratulul.
Fie-sa de rusine sl-a coperit lata, si n'o vadA ta-s'o. Impbratul
a blestemat'o ca sit nu-1 mal vat.Iit nimen1 lata in vecl. Si d'atunel
inzovoniseb, fata.
a rmas, ca turc6Icele
Impiratul n'a mal avut incotro, si le-a dis ci le va da pimint

cit sine o piele de bivol. Atuncl proeleti1, ucigi-1 sfintele (pie
marl, all ficut pielea de bivol nojite subtirele de tot si a coprins
tot Tarigradul.
Impratul n'a mal trAit mutt dup'aia, i a murit de mare cludi
si obidA, blestemindu-si csul in care a cripat ochil In lume, lar
sfinta leturghie!
nepotil lul s'ait field stipini peTari,,,o.rad,
Din impelitatil istia se trag Turcil din cline de adi.
T. BkIsr.i.
zcIt. III, No. 4.
dacoromanica.ro
Vq11 0, In ?e-
412
CREDINTE
Turcil se spalh, des la cur. chci partea asta pute ca chlnele
plouat, flind-ch a snihnat cu cilnele.

Tamil avead c6de ca clnele, mal inainte vreme, dar s'ad scurtat al cera, mhIne ceva, ptinA, a perit de tth isprava.
Slut btrnI care spun eh erad multi. Turcl, din cel de venead
de robead tra, care avead nisce elide ca de 6e la seclut.
Turcii nn minhncli carne de pore, chel ait supt lapte de la
scrfft.
Turcil tin caInl multi in curte. chef calnele e tata al lor.

Turcii sfint natie ruhnsh, cci a supt la scr6ra, care se ingrw mal mult din nimic.
Warani1 spun ch sl-aduc aminte cnd venead Turcil in trh,
anul era tot d-una bun, bucatele se fcead cu imbelsugare ; din
contrh and venead Rusil era anul sarac.
Chnd II las. Turc in cale, itl va merge bine, chcl Turcul are
pleze bune.
Turcii slut 6menl dreptl, el nu te insalh la cantar, sait cu alt-ceva.
Turcil prth fesurl In chipul draculul cad si el stint curat dracu.
Din mina Turculul sh nu manAnci nimic, chcl ce intrl in mna
Turculul se spurch, Bind nebotezat.
Sunt barinl earl nu-t1 man:Inch, nimic din nihna Turculul. Se
spune a pe and venead Turcil In Ora, le punead de mancare

in vase de bases, i bucatele ce remhneau de la el, le dad cif-
nilor, iar la porcl sad la alte lighine, de se mhnanch, uu le dail.

T. B.XLIEL.
*
14351
Bine l'o (a) luat Turcu.

Junin-tea, III, No. 15.
E. I.
PATE:Id-Ty, inv. C. Smulfi, j. Covar-
iant.
T. BALAsEL, prod, c. Ste-
fanescl, j.
Vticea.
I. Pice Romfinul cdnd e necajit, ar6tand ce, nu pte

av bine nicf odatit
20 Turcul e stiiptm in lume, numal de el se tine norocul, binele, fericirea.
30 Cnd unul a intrebat pe cine va ca ce face, i acesta
respunde : bine ! cel-alt if lice cit binele l'a butt Turcul.
Originea acestef liceri trebne ertutat in urmetrea legencld popular& :
LEGEND
In vremea de demult, ci-ca Dumneded a chemat pe tte solurile de 6men1 ce sfint in lumea alba, ca sh le Imparth eke un
dar. Al d'Inthlu, care a mers in fata lul Dumneqed, a fost Turcu.
El cum veni In fata lul Dumneged, Dumneged Il intrebh:
dacoromanica.ro
Thd, ORAV, NUME PROPRII
413
Ce e, me Turcule ?
Bine, Demne!
D'6 bine sd fiII respunse Dumnedeil, i Turcu lund binele,
ti etb de drum.
Veni apol In fata lul Dumneda ciocolul. Cum 11 vb4ti, Dum-
nedefi 11 Intrelab.:
Ce e, me clocolule?
Bine, Demne!
Binele l'a luat Turcu, respunse Dumnecleil.
Ciocolul incepu a se mir: Demneeeee!
Domn tad Al 11 dise Dumneda.
Ciocolul 1I vedit de drum 1 Domn a remas pn, in (Tina
de ad].
Merse apoI In fata lui Dumnecleil Tiganul. DumnecleA cum 11
vedit, 11 intrelA: ce vrel me tigane?
Bine, Demne I
Binele l'a luat Turcu.
Val de mine! Incepii a se vIlt tiganul.
De val scl fil, respunse Dumnedeil, i tiganul de val a re-
mas pan& ac11.
Veni rindul Nmtulut

Cum ajunse Nmtu In fata lul Dumnedeii, fu Intrebat:
Ce vrel, Nmtule?
Bine, Demne !
Binele l'a luat Turcu, respunse Dumnedeil.
Ncutu incepit a se mira: Mare tninune!

De minune sa fil in lume, respunse Dumnedet, i Nmtu de
minune a remas, cc1 el sate tete minunAtiile In lume.

Dupb. Nmt veni rindul Romnulul. Cum ajunse In fata lul
Dumnedeii 11 i intrebl:
Ce vreI, me' Ronafine?
Bine, Demne!
Binele l'a luat Turcu, 11 respunse Dumnedaii.
Dar nol? Intrebl Romnul.
De dar stl fif, II respunse Dumnedeil.
de nol de dar am remas pAna In cliva de adI, c cine
vr acela se face stApin pe nol. Nol suntem numal topor de 6se
la care cum se scab,.
Dupti, alte variante cand Rom&nul 0.ice : dar noI? Dumneqeii II r6spunde darnic s6, fil, i de aceea Rom1nul
e atat de darnic i de primitor.

14352
*6
Dreptatea s'a dus de cand Turcii.

NIC. MATEESCU, Inc.
j. Pana.
C.
Movi-..
Dreptatea a lime Turcul.

P. GIRsovraEArru, prof. Semita.
Bate. Cl. VII.

Vecg Dreptate.
dacoromanica.ro
414
A se ved intelesurile la No. 11898.

14353
*L
Turcul te bate, Turcul te judec.

Voinla nat., 1894, Arnie. Gaset. Pop., I, No. 220.
Dr. I. CAV.
DE FLONDOR, in Patria, Bucovina,
No. 218. AVE. CORCEA, paroh,
c. Costa% Banat.
IUL. GROFOREANII, prof. c. Galga, Ungaria.

D. Popovrafu, (ny. c. Cuvin, comit. Arad. Ungaria. V. SALA,
dasc. c. Yap:Ili-Barad, emit. Bihor, Ungaria.

G. RXNuuscu,
inv. c. Pictro?ila, .1. Dimbovifa.
P. GIRBOVICRANU, prof. c. ChM-
ra, j. Ialomila.
VecjI Lu15.
Cine te piresce?
Turcul.
Cine te judec ?
Turcul.
14354
TiCHINDEAL, Fab., p. 48.

tre juge et partie.
Prov. Franc.
*
14355
Turcul te tale,
Turcul te jupege.
P. GARBOVICEANII, prof. Sentin.
Buc. Cl. VII.
dacoromanica.ro
415
TtRY, ORASE, NUME PROPRIf
Cum e (II) turcu(1) i pistolu(1).
14356
1889, p. 57.
A. PANN, .Ec
HINTESCIT, p. 193.
I, p. 250.
C. NEGRUZZI.
P. IsPIREscu, Bev.
Ist., II, p. 160. G. O. TEO.

DORESCU, Cercet.,
p. 21.S. E.
GROSSMANN, Diet., p. '26 & 123

DORM MARINESCU, inv. C. FirI. IsTRATEsCII, 111V. c. Cobia,j. Dlinbovifa.
m-13cm, j. Argq.
N. GR. IorrEscu, 'inv. c. Mawrj. Dcwohont. E. I. PATRICm, inV. C. Smul(i, j. Covariant.
j.
T. BALXEL,preot, c. Stefdnesci,
Vtileea.
P. ISPIRESCU, Leg.
1872, p. 167.
P. GRBOVJCEANU,
prof. c. Costescl, j. Argeg. G.

BANULESCII, mv. c. PietrcTifa, j.
Dimbovita. G. 1. TomEscu; inv.
c. Broscar, j.
Mehedinti.
POIENARTJ, ing. j. Patna.
*A
GR.
Dupti Turc i pistol.

N. GANE, Conv. Liter., XI, n.
368.
C. TEODORESCU, 'inv. C. Li.
pova, j. Vagina. I. DRAGAN. pl.

j. Botowni.
CUn? Turcu
qi
GAVR. ONIOR, prof. c. Dolt) o-
vq, j. radian.
.A
CUM e Turcul am e qi pistolul.

A. FORESCU, inV.
C.
Stella-
?oara, j. Suciava.
Cum e unul i cel-l-alt ; cum e stapAnul i sluga lm

cum e omul i afacerile sale.
A se ved deosebitele intelesurl, in mod mat* arniinuntit la No. 7703.
14357
Turcului sal dai bani 1 sari scoff

NIC. COSTIN, Letop. Mold., II,
p. 54.
Arata llcomia de ban! a Turculm.
dacoromanica.ro
416
Turcul pltesce.
14358
I. GHICA, Scrisori, p. 28.

P.
BUDISTEANU, j. Ilfov. Albina,
I, p. 885.
Vecyi Cdcruld.
1 Adicit nevinovatul, eel ea.re nu e dator.

2 Vice acel care nu vr s platscA, el.
In diva,nul lui Alexandru Ghica-Yodd, er un inalt
funetionar frte somnoros. OdatA se judech nu proces
intro un Romfm i un Turc. Judecatorii attar& pe Roman vinovat
condamnarit sa platseit despagubirf.
Pentru formalitate, fie-eare judecator avek s5, spuie, en
glas tare, sentinta. Toti liser pe rind : Romnul s p15.tsea, etc. Citind ajunse rindul la functionarul nostru, care
dormise tth, vremea, s ridic somnoros i, far& s alb
habar de ce s'a petrecut in divan, lice: Tureul pleitesce !
A ris toti ; vorba lui a ajuns din gura," in gura, i a rmas (licetre.
Fizet a vrmegye.i)
Prov. Ung,
Turcul nu caut a prinde calul cu sa-
14359
cul deert.
Suciava.
Vedi:
A se ved o varianta i intelesul la No. 1428.

14360
*A
La Turc dragostea e pe genuchlu.

GR. POIENARU, ing. j. Patna.
Prietevegul judecatorulut e pe genuncla, ca

al Turculut.
P. G1RBOVICEANU; prof. c. Z1vocal, j. Veilcea.
Ve4t Arbinef, 7ndeceltor.

Pltesce comitatul.
dacoromanica.ro
417
TEEL ORAE, NITRE PROPRI1
A se ved la No. 12138 alte variante ale acestei

ceri i intelesul ef.
Veql NECULCEA, Letop. II, p. 185-186.
* 6.
14361
Prietenia TurculuI e prietenie pe picior.

COTEA, C. Vardsci, j. Ilfov.

14362
Turcii s'a fie afar& i tu tot nu'i audI.

P. GIRBovIczArm, prof. c Valea .2Jiarculu, j. .111-ehcrlinti.
Vetji Tun.
10 Pentru omul care drme clus.

20 Pentru cel care nu aude bine.
14363
Turcul nu scie multe.

P. DAstmEscu, c. Cratova,
Do1j.
Daca '1 trasnesce ce-va rn in cap el nu te mai judeca,

ci te om6ra.
14364
Turcu, de e Turc, i tot te las'a Intaiu

s mal manAnci i apoi te omra.
P. BTIDMEANIT, C. Bucuresci, j.
Nov.
Vecil Creflin, Episcop.
Pentru cel care '1 pune sula in
ccista,
cancl e omul
la masa. Intiliu sa mancam, pe urma om ved de afacerf.

Eva team sonni chelon.1)
Prov. Turc.
14365
Turcu e turcos,
Tiganu e fricos.
BARONZI, p. 64.
193.
Intgu maneare, pe urniii vorbe.
dacoromanica.ro
HmTEsou p
418
Arata firea aspra dar 1 vitz, a Turculuf.

*.
14366
Turcii scia de scirea luI.

GAVR. ONISOR, prof. c. Cdrja,
j. Tutova.
Nu se scie ce s'a facut, a perit.

*. .
A mancat cat un Turc de ceI calla
14367
E. I. PATRICIU, (ny. c. &mili,

j. Covurlitlic.
.
A. mancat c(t un Turc de ce 't sarad.

Vedl a Ilflinciz.
S. MIHAILESCU, ,5'ezat., p. 218.
Adica mult 1 cu lacomie. Se qice pentru omul mancados.

*
14368
AI Turc tu hc5ra, cu grietlu la inima vai

banezI.1)
C. ZUCA, atad. c. Berat, Albania.
Cand dumanul it]. de in c6sta, e Muga tine, nu poti

sa duci o vItd linitit.
*
14369
Turcul acata lIepurle cu amaxia.2)

COST. IONESCU, prof. e. Nevesla,
Macedonia.
Turcul lu acata rlepurli cu ardbcilu.3)

Vell le.pure.
DR. WEIGAND, Ziveit. Abres.,

p. 177.
Turcul aduna, fara multa ostenll, avere de la cretin.

A se ved intelesul cu totul d.eosebit ce se da (licero',
In Itomania ca i in Italia.
1) AT Turc In satul ta, cu ghYsta la inima va Vil.
1) Turcul prinde lepurde cu carul.
1) Turcul prinde Iepurile cu arabaua (trsura).
dacoromanica.ro
ORAE, NUMB PROPRII
419
Tt-i) p&p Tbv Xa.7euv xurT(ETEN.')
Prov. Elin.
Boye venari leporem. 2)

Prov. Lat.
Colla pazienza si prendo la lepre col carro.

Prov.
14370
Turcul u caft ngdtsarea cu luminarea.4)

p. 177.
Arata firea ar1ag6sa a acestul popor.

14371
Iu toff TurqiTi i Asan.1

D. A. MILESCII, stud. c. Gopesi,
Macedonia.
Despre onaul care e nelipsit de unde-va.

14372
A Turcului
' nu Ti faxea.6)
D. A. MILESCII, stud. c. Gope.yi,
Macedonia.
Cad alnainterea nu s6 multumesce.

14373
Si n-gatsi critiiif, Turviri s-hArisesc.7)

p. 177.
Cand, impotriva interesuluf lor, se crta sail nu se inteleg unif 6rneni.

') & 5) A Ana lepurile cu carul.
Cu rilbdare sii prinde Tepurile cu carul.
Turcul cautii crti. cu luminarea.
Unde toti Turcil si Asan.
Turcu1u d 'i i nu '1 figgdul.
Se crti cre?tinii, Turcil se bucui.
dacoromanica.ro
420
PROVERBELE ROMIhILOR
De almintrelea acsta maxima a fost Intrebuintat5, de

multe impratii.
Divide id imperes,
Pron. Lat.
14374
Ni plandzm di Tur9I, y-di cristini nu

piatem s-ascapam.')
p. 163.
Prin cretini se Intelege slujba.ii cretini cari, adeseori sunt mal rei de cAt Turcii.
14375
Ti riclina al Turcu, ma ra va ti calca.2)

p. 176.
Cu Cat te umilesci mai mult Inaintea Turcului, cu attlt

mai tare lovesce in tine.
14376
Turcu bese
Gunlea iese.
j.
T. BILL5E,L, preot, c. Stefanesel,
Se lice, ca un fel de 6,ntec glumet, dind i da vre-o
gumiie In ochi.
Turcu bese
Gunfea Use;
Turcu be0
Gunelea
14377
A veni Turcii.
E. I. PATRIdU, inv. c. &miff,
j. Covurluiu. G. PoBonAN, j. 0/t.
A veni mare belea pe capul cui-va.

Prancele fi impacA copiii, licndu : Tad, ed rin
Turcei I
In vechime Turcif, and treceati printiun sat, furau

Ne plfingem de Turcl 0 de cre0inl nu putem sl scpm.
Te di Inchinat la Turc, maY fell te calci.
dacoromanica.ro
Oat ORAE, NUKE PROPRII
421
copii, pe care '1 cresceaii, in urni, in legea lor; ast-fel ea

6menii earl cunosceati acest obiceiu, i ascundeau copiii
indatil ce aflati ca se apropia vre-o ctft de Tura
*
Par'cift '1 alrg Turcii.
14378
P. aiRBOVICEANU, prof. Semin.
Bub. Cl. IV.
*A
De par' ca
gonesc TurciI.
G. BANULESCU, inv. c. Bezdeadu,
j. Dimbovita.
*A
De par' cd
luat Turcil, la gdnii

G. BANULESCIT, inv. c. Urselu,
Runcu & Vaka Leurzei., j. Dint-
Vefi Tatar
bovita.
Adic6, fuge tare.
Comme s'il arait le diable ses trousses.

Prov. Franc.
Doar nu vin Turcii.
14379
V. ALEXANDRI, Teatr., p. 10(10.
*L
(ea) clrd nu dag Turcil

,&zcit., I, p. 218.
E. I. PATRICIU, inv. c. Smulti, j. Covurluiu.
V. A. FORESCU, c. Folticeni,
Suclava.
*A
Ho ! sta, cd 22U daft Turcii.
N. GIL IONESCU, hiV. C. Mono.j. Dorohoi. M. CANIAN,
publ. j. Iasi.
(Sla) (me fncet) doar nu yin Turcit, nicl

Tatarit
G. MADAN, C. Trilfeni, fin. Chi-
gnat, Basarabia. G. P. SALVIU,

inv. . c. &mill, j. Corurluru.
dacoromanica.ro
422
PROVERBELE ROM:iiNILOR
Ca samai potle pe cel ce s grabesce, ftr ca safie
rost de grabA.
cOraIn Lesesc er pe atunce Mihail Winovetchi, si hatman Sobiq-
chi, carele pre um& ad fost i CraIu. Stad satele pe marginea terer
LeescT pline de eunenT, i le spunead Moldovenil: c.Fugil,
inn Turcii in tra inistrci I, El nu credeail, atad pre loc. Turcil, cum
an trecut Nistrul, cum ad inceput a prldare, si robire, i a dare de
foc, cht ad putut agIunge, pi-in tra Lesch, fArb, de niel o grijh de
Lesl.)
I. NECULCE, Letop. II, p. 200.
A se ved i IlfusrE, Letop. III, p. 8 & 9.
A fi aprpe de... ca Turcu de Impart.-
14380
enie.
M. CANIAN,
j. Iasi.
Adic5, f6rte departe.
Ori Turcu, orf samaru, orI mgaru.
14381
Constitulionalul (ziar), X, No,

2869.
WO An.
A se ved intelesul la No. G.

*A
Nu mal e In timpul Turcului (acum).
14382
G. I. TOMESCU, Inc. C. BrosrarY,
j. Mehedintl.
Cana f5,ceat
dpsa.
*1
nelegluirI fr s5. '1 primsc5, pe-
II cur% mucii
Ca Turcii.
14383
G. I. TOMESCU, inv. c. Broscarl,
j. Meheding.
aa, veneail Turcil, si nu se mat. isprAveat). S

qice celor mucosf.
14384
*z\
S'o fudulit ca coteiul Turculul.

D-na Z. JuvAnA, c. Fedesci, j.
Tutova.
CATRINItr, elev
Scol.
Norm. Berl. c. Badiu, j. Vasluitc.

Ve4
Cdne.
dacoromanica.ro
ORAE, NUMB PROPRIt
Ace1a
423
Se lasa In nadejde ca Turcu In sable.
14385
P. GARBOVICEANU, prof. C. Bo-
baitet, j. Meheding & c. Pogogent,
j. God.
Pentru cel care pr se increde In sfiritul favorabil al

unei afacerf.
Se bat TurciI la gura lul.
14386
M. CANTAN, public. j.
*n
Par'di se bat Turcii la gura

E. I. PATRICIU, inv. C. StRui(I,
j. Covurlutu.
CAnd unul vorbesce pr repede, de nu '1 Intelegi vorba.
Sa fiti Turc daca...
14387
H. JUVARA, C. Berlad,j. Tutova.
Ca sa Intaresci o afirmare.
S fia Turc daca am int.eles ce al vrat sa dicI.,
A fi Turc.
14388
COBUC, Univ. Apr. 1900.
A fi ca Turcu.
T. B1.11EL,prent, c. Stefnesci,
j. Maw.
*n
A fi Turc de felul
G. TOMESCU, inv. c. Mchedinti.
A fi Turc qi Jidan.
M. CANTAN, public, j. kg.
10 A fi r6A, crud, fara mil& ; cu apucatur1 rele.
20 A cere ca ordinele pe care le da sa fie ascultate
fait vorba multa 1 Indata.

eNu ji rum,
29
62447
dacoromanica.ro
424
Niel Turc nu'i, niel turlac.
14389
A. Dorricl, Fab., p. 26.
Kic Turc, nic turleac,
la un fleac.
V. A. FORESCU, C. Dorna, j.
Sucktra.
IaFl.
.1Tu'i Wei Turc,
turlac
Ci numa un fleac.
C. TEODORES U, inv. C. Pungescl,
j. Vaslulit.
Pentru omul lipsit de off-ce insemnatate.

Turlac are de obicelu intelesul de : bt, dar in judetul
Mehedinti prin acest cuvint se intelege un om viom.
In Moldova turleac ar intelesul de: om zapacit, netrebnic, lar turld, femee care nu'i cautd de trba,
In tte.
A fi cap de Turc.
14390
M. CANIAN, public. j. fag.
Om detept, cu greutate.
*L
14391
A fi dat Turcii.
T. BALIEL, preot, c. Steldneact,
j. Mew.
A s fi intimplat o mare zarva, o mare invalmala.
TURCESC
14392
Tu manI furescl i turgesci cadzi, un darae sti. 1)
D-r WEIGAND, Zweit. Jahres.,

p. 177.
1) In mini de furl (hoM sail turcescI cal, tot un drac este.
dacoromanica.ro
Ttuf, ORAE, NUME PROPRIT
425
Aratti firea rea i lirapit6re a Turcilor.

14393
Di-TI vreI artz alantul, tu mani tur9escI

-lu vedzI.i)
D-r WEIGAND, Zweit. Jam.,
p. 177.

14394
Dreptate turcsca.
P. DANILLESCII, inv. c. Craloca,
j. DoU.
A dieh ne-dreptate.
Chnd i se pare mini teran ea un primar, de pilda,
n'a judecat drept intio afacere, el lice ca judedi turcesce

fault *Wale turcsca.
sau
Se lice ch, Turcif judecau ast-fel pe cretinf. Dach, un
cretin cereh judecata cuI-va, trebuIa sa aduch martor1
can sh marturissch adeverul. Martorif, duph principiurile
CoranuluI trebuIau sa fie Mahometani, chef cretinii erau
privitI ea fiinte pheat6se i prin urmare nu puth spune
nimic inaintea judechtorulul turcesc. Cres,tinul era ast-
fel silit sa cumpere martori turd: earl adese-or1 spunai

ceea-ce nu veluse.
Se Intimplh ch aceti martorI lua haul i de la acusat

i de la reclamant, i dreptatea o cfitigh acela care dh
ma1 mult.
14395
DobAncl turcesc.
M. CANIAN,
public. j. Iaqi.
Adich mare. A se ved No. 11842.
TURCESCE
14396
A vorbi turcesce.
I. CREANG1, Pov., p. 260.
Azett, II, p. 212. P. DANIILESCU,
10 A fi bt.
J. Dolj.
1) De doresci reu altula, in mAn1 turcescl si'l vecp.
dacoromanica.ro
426
a Aduc vin de cel hrAnit, de care cum beT cate o lcA, pe loe ti
se tale picerele, 41 steclesc ochil in cap, ti se inclele limba in gura
1 incepT a bolborosi turcesce, fArl O, scii bechin macona
I. CREANGA
Bat'o cruces lAuturit

CA ml-o lega, limba 'n pul,
Cum o bu m 'nveselesci
Limba in gurA s 'ncalclescl,
Si 'ncep a rorbi turciesei.
Poes. Pop., ,$ezeit., II, p. 211.
20 Cand unul vorbesce o limba pe care nu o intelegem.
A SE TURCI
*A
A se turci.
14397
j.
T. BILIEL, preot, c. Stefnesci,

Viilcea.
lo A se lepd de legea cretinscA pentru a liara-
.10, pe cea turcscA.
2 A se pune la adApost de rsbundrl.

aSA nu facT cutare lucru, cl atuncT mal bine scl te turcesci..
TURDA
A nu lntarOi cu urda 'n Turda.
14398
L. CiORBEA, Fem. Porumb., p. 34.
Adia. fax& zabavii.
A se ved la No. 9380 varianta i. intelesurile acestel

licer.I.
UCA
*&
14399
A se pune Inteo parte ca Uca.

T. BILIAEL, preot, c. Stefnesci,
j. Viiicea.
S -lice omuluI Intf o ureche, care nu Incetza de a ne

supr cu vorbele tg cu faptele.
dacoromanica.ro
TtRf, ORA5E, NUME PRrIPEUT
* ,n,
14400
427
A fi Uca.
T. Bk,EL,preot, c. Stefeine8c1,
j. Wileea.
A fi un fel de negabuf, de natilfita, de nerocl.
UDREA
Care cum venea

Tot Udrea '1 cherna.
14401
HIN-
TESCu, p 200.
*L
Care cuan se sc6111
Tot (Idrea V chmei.

T. 13)111EL, preot, c. Stefanesci,
j. 'Mea.
S -lice cAnd, ori pe unde mergi, dal numal de stipini cari '# poruncesc.
Nu am putut afi povestea tiganuluiv, la care face
alusie A. Pann, i care a dat nascere acestei 4iceri.
ULICAR
*
14402
Cadi la ginucli ca Ulicar.1)

G. ZUCA, stud. c. Elbasan, Albania.
Adia, ca un miel.
In Albania Rom,nii se impart in trel clase. Clasa cea

mal nobild, compusa din 6meni cari locuesc prin orne
i cari sunt veni# din Macedonia i mai ales din Moscopole, ora curat rom&nesc i de o insemnAtate istorica.
Farprog cari sunt phstori, form6za clasa a doua. In

fine clasa a treia se compune din Ulicarit. Se crede cg,
aceti din urm1 nu sunt Romni curati ci romanisati.
In Albania e un sat cu numele de Tjlic.
Cele doue d'intfil clase se incuscresc futre ele. Un
1) Cade In genuchI ca un Ulicar.
dacoromanica.ro
428
Ulicar lusa, fie cat de bogat, i sunt mult1 frte avuti,

niel data nu p6te sa 'fea in casatorie o fata din cele-1alte doue clase, fie ea cat de saraca.
UL1TA
*
14403
Ulita te face fr casa.

V. SALA,
(lti8C.
P0011,
comit. Bihor, Ungarla.
Inf.
Cand omul traesce mal mult pentru lume de cat pentru
famille, pe de o parte se invata cheltuitor i mai ales

fea rele deprinderi.
14404
Pe unta' chir Chirit,1) i la masa nicl

chislit.
TORD. GOLESCU, M88.
U, p. 56.
Pe uliN Chirita
,57 a- cas(Z nic chisaitd.
Pubia.
Pe ulitel Chirip
(5,"a-casei
chisdiN
A. PANN, I, p. 160.
60, p. 33.
S6'
lice pentru ceI ce in Turne mult se falesc
in
casa n'ati ce manca, pentru cei ce in lume mult ne
cinstesc, dar vre-un ajutor de la
ei,
cat de mic, niel
cum vedem (GoLEscu).

14405
A bate ulitile.
A. GoRovET. C. Folticenl, j. Suclava. G. POBORAN, inst. j. Olt.
Vecji Pod.
A nu av niel un rost ; om fara niel o isprava.

1) Adici domnul met ! st'pAnul met! din cuvintul grecesc atIpts.
Nota lui Golescu.
dacoromanica.ro
Ttrif, ORAE, NUMB PROPRIf
429
A rmane pe uliff.
14406
T. BILisEL, preot, C. Stefdnesci,
Meat.
A rdmne sarao, far& sprijin.
A fi pe
14407
Adica fara niel un etiptillt, niel un rost, eu clesavirire sarae.
Eire sur le lav.

Prov. . Franc.
UMBRARESCI
Vegi GoleYirer.
UNGUR
vecli
*
14408
Cnd i maI drag de Ungur sa 'I scoff
un ochiu.
1611 GROFOREANII, c. "Pavlova,
cornil. Torontal, Ungaria.
Arata putina dragoste dintre Romi.ul i Unguri.

*
14409
Unguru'i cane.
Banat.
Adica ne-milos, DM la mate.

14410
Unguru'i laudros, numaI fricos.

AVR. CORCEA, paroh, C. Coftelu,
Banat.
Dou cusururl carI de obiceln merg impreuna'.
dacoromanica.ro
430
*
14411
Ungur
Bungur.
AVE. CORCEA, paroh, C. Coedit,
Banat.
*A
Ungur bungwTpa '2? cur.

T. BIL5EL. preot, c. Steleinesci,
j. Valcea.
*L
Uygur bungul.134' Cu nasu 'n cur.

TR. TEREBENT, C. Coduba, co-
mit. Bihar, UngarIa.
Se Eice Ungurilor, in batare de joc.

Cuvintul bungur ar fi dupa unit o prescurtare pentru:
bun de gura. Dupa altil ar insemna macini mare de

porumb etc. un fel de hurufla.
*A
14412
Carpatii cu aer curat

De Unguri e presrat.
BADEA CIOBANU, C. Dadilor, j.
Vla?ca.
Badea Ciobanu, mong de peste 80 de anf, fugit din

Transilvania, spune ca acstit licere o scie de la tataDinsul ne-a dat i. urna6t6rea poesie poporana.
UngurT icT
Unpin colea
Unguril afiA poteca.
Unguril liftA spurcatI
Ne a coprins poteca toStA.
intrA la noT In tra,

Mult mai reil chiar ca o fiarA.
Acum via de biet Romfinul
Ca s'a doliandit stAptmul,
$i nu peite sa se scape
Piln n'o versa singe de mrte.
dacoromanica.ro
TERf, ORAE, NUME PROPEill
431
UNGURN
*A
14413
Ungurene I), vreme rea,
Ce cauti In tra mea?

j.
T. BAL4EL,preot, c. Stefclnesci,
lo CacI de multe off Ungurif ati luat cu hapca

RomnescI de la granitil.
2 Arata
eata paguba ne-ati f6cut'o acest nm fiind
Cu piezele rele.
Verde frunza s'o lalea
Ungurene vreme rea,
Ce caull in fra mea ?

Iea-ti harna si prastia,
'n spinare, sarich,
Si te du in tra ta,
De.t1 mal-lana slfinina

Cu tat't'o i mumh-ta.
Du-te din sat de la noT
Si te cara 'n sat la voT,

Si-tI fa casa in gnnol,
frca cu usturoi,
Ca s'o aper1 de strigoT.
Fugl departe peste d!,

Peste cll, peste Ardl
Peste al MuresuluI mal,
Dincolo de al TiseI val ;
Ch de cand esa' pe la noT
S'a scumpit branza de ol,
Si de chnd tu al venit,
Tlte olle s'ad stijrpit.
Poes. Pop.
14414
*A
Ungurene, tuturene,
Baga camaa 'n ismene.
T. BALEL, inv. c. Stefanesci,
j. Mea.
Se Oice in batjocura Ungurilor.
1) Prin acest cuvint Romanul de la noT Intelege chnd Ungur, chnd Ronihil din Ungaria.
dacoromanica.ro
PROVERBELE itoxiNuoR
234
14415
Ungurn Cu dbu of,

Mufalf tirla langa noi.
j.
T. B.L.AsEL,preot, c. $tefanescr,
S lice de femel care dragutif lor.
UNGURESC
Vecp:
14416
*a
Flcht unguresc.
N. POPESCU, Calend. 1882, p. 17.
V eql Fector.
URLATI
*
14417
A se duce pe Urlati.
Cosnuc, Epoca, Febr. 1898.
G.
G.
POBORAN, inst. j. Olt.
1 Affica pentru tot-d-una, a nu se mat Int6ree.

20 A se duce in fad, a se duce clraculut.
.Scapnd en mare greA din manile lor, hirsciit si stilcit. cum er,
a lasat i banii si tot si s'a dus pe Urlatt, dupa ceT-1-alt,T.,
I.
CREANGI, Por., p. 60.
30 A fi biltut.
Urlati este o localitate inchipuita i un joc de cuvinte.
14418
trage o palm ca la UrlatI.

P. ISPIRESCU, Leg.,
Sn4ve, p. 58.
p.
261;
Vet Grurgru.
Adied o palma sdravna".

Ii carp o palmA par'cci er venitcl de la Urlap., P. ISPIRESCU.
dacoromanica.ro
ORME, MIME PROPRI1
433
UVREO
Vedi Evral.
14419
fjvrel pAn nu-arIde crepal).

D. A. MILESCU, Stitd. C. Gope1,
..11acedonfa.
Veg 7idan.
Acela ea la No. 13602.

14420
Uvrel i da 1 strigV).
p. 178.
E vinovat i tipa ca i cand ar fi nevinovat. Arata fal-
itatea i inclrasnla lui.
Sntatea a nstra', hiavra Uvreilor 3).
14421
1. NENITESCU, ROM. Tura, p. 24.
Vcli rigan.
A se vale' intelesul la No. 5830.

14422
Djur ca Uvrea4).
DR. WER..AND, Zweit. Jahres.,
13. 178.
Pentru cel care face un juramint fal, care afirma un

ce ne-adev6rat.
UVRIDA
Vecif Cap. XII, c. Uvridd.
VACARESCr
14423
A fi bun de Vacresci.
') Ovreiu Oa nu n1
crap".
3) Ovreful i d i strig.
S'iatate a ne,str, frigurile pentru Ovrel.

Jura (fa1) ca Ovretul.
dacoromanica.ro
434
PROVERBELE RODUNILOR
Adica om rfi, ne-cinstit.

Vacarescil e o inchis6re la marginea Bucurescilor, odini6re rnonastire zidita de Nicolae Mavrocordat la 1720.
VAT-DE-ET
Par'ca e din Val-de-el
14424
P. GARBOVICEAN177 prof.
Cl.
VIII, Semin. Buc.
Pentru omul slab, ofilit i sdrenteros.

O multime de sate in judetele Olt, Gorj, Valcea, Teleorman, Prahova, Ialomita 1 IaI p6rta ace st nume.
Telte aceste sate erau, cel putin la origina, aezate
localitatI pustil i &trace, de uncle li s trage i numele.
*,L
14425
SAracil VaI-de-eI
Marnliga nen.16 lei.
j.
T. BALAsEL,7.eot, c. Stefnesci,
VeIkea.
Se cjice arkand o saracie mare.

Acstd .licere se gasesce in urmt6rele versuri ce se
aud in j. Valcea.
Seraeil Val-de-0
MamAliga ru5u6 lel,
pte le! si cinc! parale

Rasura (RIO, chldare.
Va-de-&, sail Vaideenit este o comuna in j. Vtdcea,

plasa Orez.
Acsta comuna e locuita, in mare parte, de Romfinf
transilvaneni, venitI de peste muntf. ET fiind sdraci peste
fire, la venirea lor, i traind mal mult din mila fratilor

lor, pana a'I mai veni in fire, ca nisce bajenarI ce erau,
li s'ati lis Vai-de-el> , adica saraci, lipi1 parnintuluI.
aa pana' alf le-a itmas numele.
0 alta traditie local& spun ca locuitorif acesteI comune

maI de mult, in vremea veche, ar fi morn nisce slujbaf
de al stapanirel, din care causa et ar fi indurat multe

necazurI i nevol, ajungnd stiracT ca val de et De acea
vecinif compatiminclu'i le ail lis Val de ei.
dacoromanica.ro
Ttfif, ORA, SUME PROPIMA
435
VALEA LUI CAUTA

14426
*A
A fi pe valea lui Cauta.

j.
T. Bk.1EL, preot, c. StefeineseT,

Viileea.
A fi inteun loe ne-sciut inca, adica un loe care trebue

cautat.
Bine inteles acsta vale este cu totul inchipuita.

Vdusl, me Gheorghe, vaca mea?
c O vgdur, nig, er pe valea lui Cata.
VALEA GHINULUT
*
14427
A fi pe valea
T. BALliEL, preot. C. Dobrufa,
j. Vcilcea.
Adica intr'un loe clepartat i sabatec.

Valea Ghinului este o valcea strimta 1 intuneaSsa in
padurea Mamu-Furnurenii din Vlcea.
Acsta 4icere se ande mal ales in catunele DobruaZlatarel i Dobrua-Stefituesci din acest judet.
*
14428
Am dat valea Ghinului

Pe mana striinului,
Sa fac banii birului.
T. 13.kilEL, preot, c. Stefnesci,
j. Valcea.
S' 4ice in pofida femeilor stricate, carI se dati pentru bani.

VedI bdrbatul fermecat
Ch vine sara tot bt,
prin pat adibuesce
Patri' picleore ghsesce!
Ce stint astea, f nevsb% ?
TacI la nalba, ml brbate,
Sfint picThre
C'am dat Valea Ghinului

Pe nana striinului,
Sd fac banit bimba!
Poes. Pop.
dacoromanica.ro
436
PROVERBELE ROXANILOR
VALEA LUNGA
A
14429
Vinu de la Valea-Lung.
CAnd beti face gura pung.
G. DEM. TEODORESCU, Foes. Pop,
p. 171.
Podgorii. lu judetul Dimbovita producnd un vin care

se asmna eu fanuosul vin de la Suresue, In Francia.
VALEA TEANCULUI
14430
Valea calea Teancului.

IORD. GOLESCU, Ms. IL p. 18.
A se ved intelesul i amanuntele date la No. 488.

VA NGHELI
14431
N'are rba de a laleTel Vangheli.1)

L COYAN, prof. c. Berat, Albania.
Adica e fricos.
Un 6re-care mot; Yangheli da fricoilor, dintr'o irba
pe care o culegea, spunndu-le ca dac o p6rta pe dinii,
nu ati de ce sa se teme.
VARNAV
14432
A fi ca boul lui Varnav.

BRLESCU, C. Scurta, j. Putna.
A fi deprins in tirg ca boul 124 Vcirnar.

BANTA, prin. V. A. FORESCU,
c. Folticent, j. Suciava.
Se da acesteI qicerf dou intelesun cu totul osebite,
intemelate fie-care pe o mica poveste.

I) Nu are Trbk" de a unchila?uluI Vangheli.
dacoromanica.ro
TERf, ORAE, MIME PROPRIf
437
lo Pentru cel invdtat cu rele, cu necazurI de call* nu

p6te scdpb, niel intr'un fel.
Boerul rarnav aveh un boh care tot Il duceh pe la ttrgurl, spre
vindare; dar nu'l cump6ra nimen1 chci, cine 1 deschiclea gura vedek
ch e btrin i plech. Ajunsese boul de deschidea singur gura chnd
se apropia de el cate un cm, atht se deprinsese cu chutatul in gurh.
20 Ulna pe la bilcIurI, tirgun., etc. se vede tot acela
oin cu trlzd sa farA trb6..
Un boer Varhn din judetul Suclava aveh un bou stingher, betrhn,

deselat. I1 trimiteii in tke qilele de tirg si la teite Iarmarkele, dar
tot nu'l puteh vinde.
VA5COU
14433
Orbul, cu Intrebare a nimerit Vascoul.

V. SALA, dasc.
c.
Vageofi, co-
init. Bihor, Ungarta.

Ve41 Braila , Su 'MVO ,
VASILACHE
14434
A fi in loc de Vasilache.
M. CArtrAx, public. j. /a'!.
Adich' ca un pore.
VASILE
Ve41 Cal. XII, c. Sfantu
Vasi le.
VAVILON
Vecri Badilon.
14435
A fi in Ale Vavileme.
T. B.LAEL, preot, c. Stefanesrl,
j. Vdlcea.
A fi batAios, necajit, intr'o stare anormala;
dacoromanica.ro
438
PROVERBELE ROMJINILOR
*
14436
A vorbi (se pomenl) in Ale Vavilne.

T. BAL4EL, preot, c. Steldnesci,
j. Vincea.
1 Despre un om care vorbesce anapoda, cu totul alt

ce-va de cat despre ce e vorba.
20 Cand cine-va se pomenesce, pe ne-gnclite, din somn
sat dintr'o medatiune adncg intr'o mare zarvd.

30 Celui ce se pomenesce, pe ne-giindite, cg,ptuit de
palme.
*A
14437
A veni in Ale Vavilne.

j.
T. Bk1EL, preot, C. Stefdnescl,

Vcileca.
A veni repede, necajit i cu mintea zApacita, Cu o

falca in cer 1 cu alta in pamint.
VAVILONIE
Vc Babilon.
Vavilon e.
14438
L. fpUNEAxu, Dici., p. 854.

Ve4I BabiIon.
..A.cela inteles ca la No. 13157.
VENETIA
*
14439
Tura de Venetia.
NIC. MANAFU, 'INV. c.
Vela, j
Dolj.
Vegl Tula.
VERDES
14440
SA ne vedem la Verdes.
GR. JIPESCU, Lumina, I, p. 263.
G. POBORAN,
dacoromanica.ro
inst. j. Olt.
Vitt, ORAE, RIME PROPRIf
439
Adie5, niel data,.
PAn la Verde Imprat.
14441
Adia departe.
A se ved in legendele lui Ispirescu basmul, Aleodor
Imperat.
VR*T
14442
CAt cula V6rtuluI.

Banat.
CORCEA, paroh, c. Costa%
Adica mare.
RomAnil din partea locului numesc Cula, ruinele unei
cetAtl vechl, zidit& pe nu virf de munte lAngl oraelul
176r0t, din Banat.
*
SA mAnAncI pesce In V6rt, i sA bef

vin In Panclova.
14443
AYR. CORCEA, paroh, c. Costein,
Banat.
Vinurile din Vr't sunt renumite, precum i. pescele

care se pescuesce la Panclova, port pe Dunare.
VIRGIL
II chIrn Virgil
14444
Dar e tot copil.
V. SALA, dasc. c. V. Sohodol,

comit. Bihor, Ungarfa.
E om in virstg, i tot minte de copil are.

14445
S'a schimbat Virgil,

Nu mai e copil.
V. SALA, dasc. c. V. Sohodol,
Nu mal e mucos; 'f-a venit mintea la cap.

30
62447
dacoromanica.ro
440
VI5A
A fcut si Visa grAti din calc5Ie pan' la
14446
glezne.
A. PANN, II, p.
166.
TEscu, p. 202.
A se ved la No. 2827 ma.' multe variante i intelesul

*L
14447
A fi Visa
Cirpinisa.
T. BALMEL, preot, c. Stefiniesci,
j. Tincea.
S lice, in btitae de joc, unor femel vestite printr'un
cusur natural.
Sub numele de Via Crpinia e intelege tpa in care
s trtigetai In vechime, condamnatil la msirte. Relativ la
aceste Iat5, ce giisim in balada poporanit Corbea:
tefan VodA mI-I grala :
Eu pe Corbea am logodit
Tot cu Viga
airpiniga
Cea din barda barduita,
5% din scure cToplitA,
La mijloc ne-ispriivit
In patru mucha facut.
Tpa se faceh tot-d-una din lemn de carpen, de unde

i numele de Carpinia, i de aceea lemnul de carpen e
blestemat, cad din carpen nu se face cu ilia un chip

cruce 1 arac la Tie.
VLA D
*
14448
Dup ce e ('I) prost 11 chrni si Vlad.

A. PANN, II, p. 139. P. IsPIRESCU, Rev, Ist., III, p. 164.
HINTEscu, p. 154.
E. I. PATRI.
chi, inv. c. &milli, j. Covariant.
dacoromanica.ro
TERI, ORASE, NUME PROPRII
441
Thipti ce crl e .2-ost Il ma chnul 0 Pad.

G. BANULESCU. inv. C. Pucisa
& Piegrosifa, j. Dhnboviia.
Dupc1 ce ccl e prost il chm
i Vlad.
P. OARBOVICEANI7, prof. Semin.
Butler. Cl. VIL
Romanii.
avut multI domni can a purtat numele
de Ylad. Dupa obicein multi au dat copilulul lor nu-
mele domnitorulul ast-fel ca, cu timpul, intelesul cuvin-
tului a scaptat. Pentru popor numele de Ylad arata

un om bleot, natang. prostanac, molcia sau om pilos,
care rabda multe.
Dup ce c'i slut 11 maI chma i Vlad.
14449
A. GoBova c. Silitea,j. Svclava.

*L
14450
Dup.& ce e ciupit de vrsat 11 mal chrn

si Vlad.
I. MARINESCU, inv. C. Bradu-de-
Veli Eh*.
Jos, j. Arges.

*
14451
Dup ce e srac 11 maI chrn si Vlad.

isEtARIN IONESCU, meserias, Bu-
euresci.
Vecg Vlada.
Pentru omul care, lupa ce e sarac mai are iun alt

cusur.
14452
Vorbi si nea Vlad cal si el din sat.

AL. ODOBESCU, I, p. 397.
Vez i Ion.
A se ved la No. 13555 intelesul Oicerei i snelva care

o explica.
dacoromanica.ro
442
*A
14453
Vlad pana s 'ncalt

Sdrele s 'nalt;
Vlad 'Dana s 'ncinge

SCrele s frange;
Vlad pan' s gatesce

Srele sfintesce.
G. BANULESCU, Mu. C. PIetro-
ON, j. Dimboeita.
VOI a se InaUP,
Zan*, Zena.

14454
A fi Vladu Laudatu.
T. Bk.AEL, preot, c. Stefeineeel,
j. Wileea.
S Oice 6menilor vestitI printr'un cusur firesc.
Al de nea Vlad.
14455
AL. ODOBESCIJ, I, p. 364.

vecp vmdupt.
Ache& un haplea, un prost.

A se ved A. PAWN, I, p. 84:
frti6re,
Avut-all Vladu cap re ?
VLA DA
14456
A fi Vlada.
T. BILEL,preot, C. Stefaneeel,
j. Vtilcea.
S' 4ice, in batjocura femeilor Cu trup mare

dar 1 cam p'o ureche, cam toront6ce.
i.
gros,
14457
Dupa eel' sluta i urlta o mal chma 9i

Vlada.
E. I. PATRictu, tnv. c. Sotulp,

j. Covurtutu.
Vecri Vlad.
dacoromanica.ro
443
ORME, NITME PROPRIf
Adicrt (lupa una i alta. Dupil un r

A
14458
i alt rti.
RImni Vlada la urzici.

IULIU VULCXNESCU, c. Pelead,
j. Dolj.
A.dica. la lucru de nimic, la lucru prost.
VLADUTA
14459
Al de nea Vi& dut.

AL. ODOBESCU, I, p. 364. G.
V7ddufd.
P. ISPIRESCU, Snve, p. 101.
Vecyi Vlad.
Adica om prost.
(Voieit s5.1 arate el nu e vr'un VIcidutd,.
P. IsPinEscu.
VLAS,CA
Bez Vlaca 1 Teleorman.
14460
alte fol6se pe de-asupra.

cAre lfa bunb. bez Vlasca i Teleorman,
*1
14461
Par' ci e crucea din Vlaca.

P. GABBOVICEANU, prof. j. Teleorman.
In Irlasca e obicelul de a se aeqa la r6spfintil, la fintitnI 1 alte locurl cruel inane de 'Ata.
: par' c et" e crucea din Raga,
In Teleorman s6
despre un om 1nalt ins& cam prostut.
14462
Tina Vlascil.
G. Di. TEODORESCU, Poes. Pop.,
p. 474.T. BILA.5EL, preot, C.

Stefanesci, j.
dacoromanica.ro
444
PRO VERBELE ROM.LNILOR
Tina cliu Vlasca era vestitd pentru pialicele ce puna,

caltorilor.
Sayal, Gbiueo, armas mare,
De ciad io te-ani armasit

Niel o slujbb.
plinit.
Dar acmna sti te scoll

Tina VIdscii a'niT rscolL
Mere, pe la mied de mlite,
Mere, cu sudori de mrte.
Poes. Pop.
VLASIE
Ca In pdurea
14463
*6.
Par' di e in plidurea Vlcisiei.

G. I. TontEscu, hm C. Broscari,
j. .31ehedin fi.
Vedi
Peidare.
Alusie la tlliriile ce se svirseati in acst pildure,

mal' ales in epoca domnilor fanarioti.
Padurea Vldsiei, sd intiudea, acuma cinci &ci de ani
la nordul Bucurescilor coprinpnd, de la Ciorogarla la
Cernica, partea de jos a pltisei Znagov i partea vestica
a piase! Mostistea.
Fur de stingea primntiil, par'cd ar fi fose in pddurea Vldsieb.
voicu
14464
*6,
EU, eU,i cu frate-meil VoIcu!

T. BILEL, preot, c. Stefetnesci,
j. Vdlcea.
S qice chnd cine-va s lauda cu fapta altuia; si in
pofida laudrosilor.
Origina acestei licale trebue cautat In urmt6rea legeud poporma culs, de D-1 Ba15,el, in jud. Vlcea :
LEGENDX
Topindu-se thpada i raarind floricele, imbiAcanduse cimpiile

pldurile cu frumosul covor verde, si inaldind srele, merla intrel.A.
pe clociirlan:
dacoromanica.ro
Tgla, ORASE, NOME PROPRIf
445
Cine o fi flout calclura si teste frumusetile as tea, clocarlane?

Clocarlanul umflandu-se in mot, raspunse, fudulindu-se catre merla
Ell, ell, gi, cu frate-meti Volcu.')
Merla Il pricepu ca se laud& tricu molcom.
Veni Tama cu gern de crapaa lemnele In codru, merla Intreba

Jar pe clocarlan:
Drag& doctirlane, cine o fi facia geru Asta?
Bletul cIocarlan, care sta in dosul une Wee, batut de tbte yin-
turile i sgrebulit de ger, de-1 era mal mare mil& de el, raspunse
strangndu-sI penele pe ling& el si c1antanindu-1 dintil In gura:
Nu sciu, merlo, nu scia, draga merlito, cine o fi me &cut pacatele astea, el pe mine m'a mal luat dracu; incal
VoIcu,
cred ca de mult a lapadat potcvele, Amen de el!
VRACE
Ve4i Tricale.
VRU5U
14465
Vrulu cu Nulu.
I. NENITESCII, ROM. Macedon.,
p. 537.
V egi Tani.
S 4ice despre cloud persline strins legate.
VURGAR
Ve41 Buld-ar.
VURGARESC
V eqI
YAN
14466
Cda-mbora, Yan cuiri (cuquri) 2).

PER. PAPAHAGI, Zweit. Jahree.,
p. 162.
yell 'fr.

Adica
2) *Cola-mbolas 16n yam meti.
dacoromanica.ro
446
PROVERBELE RObLiNILOR
YEMEN
V e41 Basa.
ZAMFIR
14467
Zamfir 'Ana s gAndesce

ItI trece dorul de pesce.
Ve cr a se Gat), a se
Inca
Vlad, Zena,
V. SALA, dasc. c. Petreaa, coma. Bihor, Ungaria.
Pentru oinul lene.
ZAMFIRICA
14468
*z
Zamfirica t&te le avea,

Numai topl (top) II lipsea.
A. PANN, Edit. 1889, p. 120;
III, p. 112. HINTEscu, p. 210.
Zamfirica t6te le avea

Numdi feregea
lipsea.1)
D-na Z. JTIVARA, C. Fedad, j.
Tutova.
Ve41 Fere,rea, Mara,
1 Acela 1nteles ca la No. 7045 & 13655.

20 Pentru eel care se vaIetd c6, '1 lipsesce ce-va care
nu e de regretat, ea de pildt copii.
ZENA
14469
*4
Zena pan se Imbrac

A supt vitelul la vac.
V. SALA, dam C. Negri, comit.
Ungaria.
Ve4I a se Ina/1i
Vlad,
Vlarla, Zamfir.
Unii pronun0 if14-ea.
dacoromanica.ro
ORAE, RUNE PROPRIf
447
Peatru oraul lene.

ZGREMBURICEA
Vecri a Yuck, arclicea.
ZORILA
14470
*A
Zorili 'Ana se scl

Se duce zama din OW
V. SALA, dase. c. Gurani, coBihor, Ungaria.
Vedi a se Gall.

BABOT 1)
A fi din cta luI Baba
14471
P. ISPIRESCU, Bev. ht., II, p.

149; Pov. Unch., p. 62. BARONZI,
p. 86.
Vedl
O adnuAturgt, de einienI de nimio i sdreuteroI.

14472
Vine cta lui BaboI

Ca la patru (poi i dol.
P. GARBOVICEANU, prof. &min.
Buc. Cl. VI.
Vine cta ha Baboì

Ar21111e1711
212121
P. GARBOVICBANU, prof. Benzin.
Buc. Cl, VII.

1) RIticindu-se o parte din Mss. care trebul'a s fie ardat Intre numerile 13157 0 13161, se dh la finele acestul' capitol.
dacoromanica.ro
448
BACAU
Ay gsi BacAu.
14473
B. P. Etiptt, Etym. .3ragn.,

p. 2292.
A'
yisi Bacdu(1).
V. ALEXANDRI, Tear., p. 116
& 236.
LAURIAN & MAXIM, Glo-
sar, p. 38. Albina, II, p. 1427.
E. 1. PATRICIU, hit,. C. 81114110,
j.
j.
POSSA,
Nnitu.
C.
P. GIRBO-
VICEANU, prof. c..111cIgnrele,j. Ilfov.
S lice caufl cine-va a dat de un bucluc farg, sa

sciut a s feri; cand i-a gasa stapanul.
gRespunde curat cum te 'utrel), c'apol
fi
gasesci Bacan cu mine.'
Se scie ca panti. la 1475 Ba.caul era ora de granito.

intre Moldova, Tra-Romnsca i Ardlul. Nenumrate do-
cumente probza acsta.

Privilegiul comercial al luI Alexandru-eel-Bun din 1407
prevede plata une]: vaini la granita la Bacat. (Archiv. Istor. I, p. 130),'lar ae0mintul lui tefan-cel-Mare, din
1460, vorbesce de hotarul de la Bacati sa de la Berlad
(Archiv. Istor., II, p. 172).
ci zabovind *tefan Vodg acolo pana s se striugere ostile t6te, aducand si pre multI din boleril TeriT-Rominescl, gi alti (unen' de frunte,
acolo au pus pre al sl holen gi 6inenl de ciuste de ad vorovit gi ad
tocmit, de au despartit din Milcovul cel mare o parte de piriu ce

vine pre lingi Odobescl si trece de di in apa Putnel, gi acela pina
asti-41 este botar terel Moldovel gi TereI Romiinesd. Iark mal inainte
era price intre amindou t6ri1e : ci ra Muntenscd vra s fie hotarul s'u pina in apa TrotusuluI, lar4 Moldovenii nu'l lasad, pn ad
vrut Dumne4ed de s'au tocmit asa. i au 1 uat stefan Vodi cetatea
CrIcTuna Cu tinut cu tot, ce se chlarna tinutul Panel, si Tau lipit
de Moldo va, si ad pus pircalabI, pre Vilcea si pre Ivan..
I. NECULCE, Letop., 1, p. 162.
La Baca(' era una din vamile marf ale 'Moldova Vamuirea era f6rte aspra i vama pazita de soldatI. In asemenea imprejurarl Bacaul era grza negustorilor, i a
contrabanditilor. Umblaf cat umblaI dar ajuns la vam.
o pated., ji gaseai
dacoromanica.ro
'OA ORAE, NUME PROPRIf
449
Ve41 B. P. I-Lipti.1, Etym. .3ragn., P. 2292 & 2795

XENoPoL, 1st. Rom., II, p. 133.
Tt lelea i are Bcul ei.
14474
HINTESCTJ, p. 89.
P. ISPIRES-
CU, Leg., I, 1872, p. 169.
Acela. inteles ca la No. 12197.

A
14475
A arta Bacaul cui-va.

C. PALLADI, C. $endreaci, j. Tu.
tova, apucl El_kptu, Etym. Magn.,

p. 238.
amenint cu btitae, al bate.

Lasa a ti-olu area erc Eticaul actia.,
BADALAN
14476
S'a dus la Bdalan.

E. I. PATRICIU, inv. c. Smulp,
j. Covueluiu.
Se dice ca, acel despre care este vorba, a saracit cu

desavirire, ca cum lar fi luat apa starea ce o avea.
BAdalanul e o parte din vale a ormului Galati care
mere e inundata de apele lacului Brate, cAnd acesta
s6 umfla, aducnd perderi. mar): 6menilor clin partea locului.
BAGDAD
14477
A amesteca Bagdadul cu Tarigradul.

L. COSTIN, c. Banal, j. Tutova.
Adia a asenAnh bun cu r6ii.

14478
0 gresl i de la Bagdad te int6rce

VARTAN GoRoos, c. Baccift, j.
Baceiti.
Ve4i Brusa.
dacoromanica.ro
450
Adica cand greesci nu seapi de pedpsa.

picerea e de origina turcsca.
BAHLUIU
* L1,
14479
Nu s spal niel cu apa Bahluiului.

G. P. SALvit. mv. r. Smultt,
j. Covurlulu.
Ve4T Dundre, Prut.

BALAMUC
*
14480
A fi bun de (dus la) Balamuc.

E. 1. PATRICIII, inV. c. Smulfl,
j. Cavar/1(1u.
Ve41 Gata, .1114rcula
Adica nebun.
Balamuc, prin coruptie de la Malamuc, localitate Muga
Gherghita, vnde era casa de nebuni care, mai tAnliu a

fost mutata la Marcuta, In comuna Pantelimon, judetul
Ilfov, Muga manastirea zidita la 1587 de Dan 1-el logofk.
Balamuc.
Mica galagie mare, crta, ea intr'o casa de nebuni.
14481
cCe maT balamuc e p'Etei..
BALAN
Ve4T Cap. II!,
c.
Bal zn.
BALAS,A
*.L
14482
Mare pozni cu
GAVR. ONIWR, prof.
tnesci, j. Tutova.
Pentru o intimplare displacut.

dacoromanica.ro
c.
Avrcl-
ORME, MIME PROPRII
451
BALCANT
14483
*A
Bate vintul din Balcani

De o multime de ani.
IONACHE MARIN7
j. Vlafca.
C.
Gradika,
De mult ne merge reil, induram nenumerate superfirl.

Dicerea a remas de and Turcii.
BALTATI
*
14484
Sa'l d un brat'
Ca la Baltati.
G. f. TomEscu, nv. C. Broscar(,

j. 211ehedinli.
In satul Baltati, din judetul MeheclintI, fiind lumea,

frte lubta din fire a remas de poveste.
BAMBALMI
14485
Era s'o patesci ca Bamblail la cirese.

COSTANTIN N. DRAGUT, C.
CO-
pcicisa j. God
Povestesc betranif, ca era lute vale, un cire mare

ale carul ciree, erafl cat nucile. Ins5, in aa porn mare
nu indrasnea nimeni sa se sue, i orl-cine trecek pe acolo, 11 venea apa in gura, ala de frum6se erais cireele.
Bambillati ') scapa data, de la Tigan i merge drept spre
cireul al mare. S'a suit in cire ; ce-I drept ciree a
mancat, dar sitturandu-se, a cklut din pom. i a. a, a 1)5,0C bietul Bdmb5.15,i1, care de-atunci, n'a mal vklut o oi
alba. Din acsta intimplare, a luat nascere licet6rea de

mat sus. Cand vre-un copil, off alt-cine-va, cade din vre-un
pom oil pod i daca se intimpla sa, ca45, filra sa se vateme aa, ret, cei de fat& II 4ic: me erd s'o pa(esci ca
Ba"mbellaii la cirefe.
') BImbIl, name ce se cam obicInuesce, a se da de Vianl,
dresaff.
dacoromanica.ro
452
BANAT
*L
Nu'i tr ca Banatu i om ca Romanu.
14486
AVE. CORCEA, parolt, a. Coftene,
Banat.
Spre lauda Wei i a Romtinilor.

BANOV
*A
14487
Se plimb ca Banov.
G. I. TOMESCIT, inv. c. Brvscari,
j. Meliedint .
Ve4i Vodd.
Cand ve4I pe cine-va, plimbandu-se, fAM alM grija.
Banov er un mare proprietar din Mehedinti. Cal

trasura ca a luI mal rar.
BARNOVSKI
Irna luI Barnovski.
14488
MIEON COSTIN, Letop., I, p. 268
& 297.
Ve4T Cuniphie.
A se ved la No. 13157 b.

BARSESCU
Ai cunoscut pe BArsescu?
14489
P. BUDITEANU, C. B.-Veileea.
Amenintare, &Are cel care a greit, facnd ceea ce nu

trebuIa sa faca.
BASARABIE
*A
14490
A fi bun de Bsrbii.
T. BAL.21EL, preot, c. Stefanesei,
j. Vdlcea.
Ve41 .13rafva.
dacoromanica.ro
TRf, ORASE, NUIdE PROPRII
433
S (lice unuI om ne-astimpOrat, care face fel de fel de

nasarimbe, de dracovenii, de lucrurf ne-placute.
BAZAOACHE
*A
14491
Se ult ca Bazaoache.
G. NiTuLEscu, C. Petculesct, j.
TYdrea.
Adicri se nIta cruci.
BEM
Mgarul tot rngar rtnane, de'l vei duce
14492
1 In Beciu.
V. SALA, dasc.
c.
Vascort-Ba-
rescl, emit. Bihor, Uvgaria.
Cel prost din fire, ort unde 11 ye): duce, tot prost
rmfine.
BEDROS
14493
*A
Pn la Hristos
Ese pelea lui Berdos.
G. P. SALVI & E. I. PATRICITJ,
inv. c. &miff, j. Covurlutu.
A se adaogit la No. 13158.

14494
Pn la Hristos
'Ti-a luat sufletu Bedros.
I. BINEscu, prof. j. Boman.
Ve41 Dumneleg
Phn6 sa dai
Cu
ochii de eel marl', te nenorocesc cel
mici.
BEMS
Vecyi Rinsele.
dacoromanica.ro
454
BELU
*
14495
Belu belesce,
Golescu golesce,
Manu jupuesce.
ION GHICA, Scrieorl, p. 39.
Belu belesce,
Golescu golesce,
Ckiriac pecetluesce,
Caragea: -41),i! xxXi!
ARICESOII, Mi?. (le la 48.
A se ved 1ntelesul la No. 13159.

*
14496
Tresnea tresnesce,
Belu belesce.
DIM. DRXGUESCII, C. BECUrC8C1.
j. Ilfov.
Aratit jafurile de pe vremur ale boierilor Tresnea i

Belu.
BIBESCU
14497
*z .
A fi Bibescu.
T. BLEL, preot, c. SteleMesa,
j.
Veilcea.
S 0.ice unui om bogat, care traesce bine i nu are

babar de nimeni.
*LI
14498
A eci ca Bibescu.
T. BXL4EL,preot, c. StefelnescL
j. Vcilcea.
Ca,nd un om de boeresce, far4 s5. 'I bat5 capul de

nimic i de nimenT.
dacoromanica.ro
TERY, ORAE, NOME PROPRI
455
BICAOAN
14499
*.6
A fi Ricaoan.
G. MADAN, C. Truent, sin. Chi-
gnat, Basarabia.
Adic ora r6A, ciotoros al draculul. cum sunt sati Email
locuitoril din spre codrii Bienlui, in Basarabia.

BICU
* .6.
A vNut pe Blcu.
14500
G. MADAN, c. Truoni, tin. Chi?Men, Baearabfa.

C. CORR% j.
Falcift.
AdicA a patifo.
Codrif Biculul, pe drumul de la Sculenf la ChiOnell,
In BasarabIa, erali vestitI odinierg pentru talhdriile ce se
savireati inteiniI.
*
14501
Cine a v(;lut pe BIcu 'i-a gsit beleaua.

C. CORBII, j. Racitl.
BIMBASA SAVA
A trit ca Bimbaa Saya.
14502
L. *IINEANu, Lo. Orient., p.

LXX1 & 51.
BINSELE
* .6.
14503
Niel In Belus, niel In Binsele.

V. SALA, dam. C. Beluf, omit.
Bihor, Ungarla.PARTENIt COROf
A FILI, C. Vacon, Ungaria.
31
62447
dacoromanica.ro
456
Cnd alergnd dupa dou6 lucruff nu capetI niel' una.

Un om prinjnd de Teste cA In BeIu murise un om
bogat, i altul in Binele, Toind sA, ajungA la inmormintarea fie-cArula din el a intIrsliat din amtndou locurf.
Befuul e un orAel curat romnesc, Iar Binele un
sat, in depArtare de o orA de Befu.
BIRLOBREZOrA
A
14504
Din gardul Birlobrezei.

C. MANomEscu, c. Cosmescl, j.
Vaslulu.
Vecri Ilfeentulisa, Rdzra.
BITOLEA
A
14505
A se duce (a fi fost, a veril de) la Bitolea.

T. BALI5EL. preot, C. Stefdnescl,
j. Vcilcea.
Vecji Bruja.
Cand cine-Ta se duce saiti vine dinteo cale depArtata.

In judetul Vlcea se aude des:
Osten41 par'ecl vil de la Bitolea.
al doar n'al fi fost la Bitolea.

Ccl doar n'al pleca la Bitolea.
In comuna ZlAtitireii, din Vlcea, este o familie de sititeni
care, din moI strAmoI, a purtat nunaele de Bitolean.
BOGDANESCr
A
14506
Mai mergi cobz'a la Bogdanesci ?

GAVR. ONIOR. prof. C. Botilesci,
C. TEODORESCII, tila.
j. Fcllciii.
c. Lipova, j. Fiaban.
dacoromanica.ro
TER!, ORAE, NOIRE PROPRIY
Cnd cine-ya scapii dintr'o mare primejdie fdra

se intimple vre-un
Bogclanesci este un sat in judetul Falciu.
457
s.
Un cobzar, ca tog cobzarh, din comuna Rosiesei, se tocmise ca sh.

cante la o nunth, ce a fost in satul BogdanescI. Cobzarul se tinu de
cuvint i plea inteo Oren& spre localitatea indicath. In timpul acela,
ningea si lar ningea, in eat drumul Inainte nu-I se cam phrea si el
tot mergeit pe unde scia. Ninsrea if acopereh chrarea. Ne sciind, se
abate putin din cale, si And colo, hop bite() greplt. Griipa era inadins
lama pentru a prinde lupl, dar ultat. i parasith.
Aicl d in drpta, d In stanga, d in sus si dh. in jos, destul a,
nu if se pare niel un chip de a put esi afara. Se &deb, si tot gandea
In ce eltpeana. eliduse. Tocmai In tolul gandirel, buzdup un lup In
gr6pa lui ! Mirare s't de o parte si de alta. De spalma, bletul cobzar
i se facuse In cap prul maciuch,
Meuse sii-1 tale prin minte : ca
ad cdnte lupulut din collza.
Lupul cu urechile atintite, mirat, linistit, peote gasidindu-se i dinsul
la pMania luI, se uIta i gusth sunetele blinde ale tovarasulul

(MAI amindorora sta atintiti unul la altul. Cantit mal mult cobza,
de cat cobzarul de frica ce-1 cuprinsese. Niel neoptea nu trece cum
trecea all dath. Cana si cum, o sanie trash* de nisce bol, mal mult
somnorosI, ducea nisce nuntasf, carI se intoreeaa de la Bogdanesel.
Se opresc de odata, la audul unor sunete infundate, ring& o grph.
Asculth ce asculth de unde les acele sunete, intind o fringhie, cobzarul
cum o vede, pune cobza subsura, da pe fringhie In sus, si adio lupule !
and sa vede esit earl din grelpa, cobzarul povestesce patanla sa

si la urmii tiltandu-se la cobza dice oftand emai wry' cobad la Bogdanesel ?
BOGDA5IE
14507
*L
A fi bun d Bogclaii.
T. 13/1L4EL, preot, e. StefanescY,
j. Vdlcea.
Bardrabt.
BONCA
*L
14508
Ei place a fagiclui
Ca lui Banca a minti.
PETE17 MrauTA & V. SALA, dam.
c.
Varml, comit. Bilior, Ungaria.
dacoromanica.ro
458
Pentru cel care fagaduesce Mill a se tine de vorba.

Bonca a fost un minemos din Vascoa, care pe toti if
vorbea de r6ti.
BRAILA
14509
*A
A nemerit orbul BrAila.

GAVR. ONIOR, prof. c. Margen,
j. Tutova. G. BiNuizscu, inv.

c. Pletrosita, j. Dfmbovila.
*A
A nemerit orbul Braila, dar et' i !

RAD1J NICITLESC17, C. DienCi, j.
Olt.
Voiu Oa 0 eit, CUM a gasit orbul Braila.

TLIE H0OT0Tk6, C. Seliste, comit.
Sibiit, Transilvania.
A se aclaogit la No. 5639.

Se maf qice si acelor pe carl if conduce mal mult no-
rocul.
*.
14510
Dail foc Brine' cu tAcIunele Ala.

P. GURBOVICEANU, prof. c. Pa-
cioiu, j. lifuscel.
1 CAnd cine-va spune ca nu p6te face foc cu ce are.

2 Un om de nimic mult I'M pte face.
BRAILN
14511
*A
Briln de DunAre
Cu capul pe umere.
ST. ST. TIITESOU, f22/1. c. Cata-
nele, j. Dolj.
Adica pesce mal bun.

Pescele cel mal bun, care se vinde in Dolj, vine de la
Braila.
dacoromanica.ro
Ed, ORAE, NUME PROPRIf
459
BRAN
Vecg Stan.
14512.
OA Bran, or' cApitan.

E. I. PATRICIU, inv. C. &miff,
j. Cainir/uln,
Ve4I CeT.pitan.
A se ved intelesurile la No. 9838.

BRANCOVNU
14513
SA alta averea BrAncovnuluI 1 nu se

pricopsesce.
G. I. TOMESOU, 6117. C.
Turnu-
Severin, j. Mehalinff.
Celui risipitor, care nu scie
administreze averea.
BRA5OVA
14514
A spune bra0ve.
& 574. S. I. GROSSMANN,
p. 79. IONNESOU-GION, 18t. Buc.,
p. 445.P. DANIELESOU, C. CraIona, j.
7j.
A vinde braqve
G. ALEXANDRESOU, magistr.,
j. Putna.
A spune &curl, palavre, mincTuni, cAutnd a inela,

ca negustorif braovenl, earl ne vindeall odinin1 marfa"
de Braov.
cErit bragovn si 't.ta spuse bra0ve.)
(Na se tree bra0vele pe la nol.,
V. ALEXANDRE.
V. ALEXANDRE.
CIA sir* brafve?,
dacoromanica.ro
460
AI face o brasvd.
14515

Olt.
Vecr Filiparct.
A inel pre cine-va.

14516
A fi bun de brasve.
j.
T. BALEL, preot,c. Steldnesci,
Ve4I BeYsardbie, Bogridfie.
Idle& bun de rele, de dracif.

BRA5OVELNIC
14517
*A
A fi brasovelnic.
j.
T. BAL.AEL,preot, c. Stednesel,
Vcilcea.
BRA5OVEN
14518
A fi ca brasovnul.
P. DANIILESCII, C.
Dolj.
Adica iret.
BRA5OVENESCE
14519
A le spune brasovenesce.
Adia, cam inflorite, ocolind adev6rul.

(Pr frames le spill acestea insA cam brayovenesce.,
dacoromanica.ro
Crarova, j.
TERT, MASH, NITRE PROPRIf
461
BRAT
14520
Ia fa cinste, popo Brat,

C'ai luat banii pe tocat.
T. BILEL,preot, C. Stefneed,
j. Velleea.
BRSTA
14521
S prta ca la Brsta.
G. L TomEscu, env. c. Broseari,
j. Mehedinp.
S lice cnd o femee e mbrtcatL sa legata la cap

intiun mod deosebit i cam suprator.
Femeile la Brsta p6rt un condu pe de-asupra o
basma colorata. Acest port a ajuns de poveste In Mehedint-1, uncle niel chlar se pomenesce de aa ce-va.
BRZU
14522
*L
II dam pinteni s stea

Brzu mai rfi fugea.
J. POPESCU, inv. c. DObreni, j.
Ilfov.
Ve41 alcdtu.
A se ved Intelesul i snva la No. 10569.

BROSCART
14523
Cine 136 apa din Broscari nu mai plc.

G. I. TOMESCU, inv. C. Broecari,
j. Mehedinp.
Vell DThibovi/a.
Acela inteles ca la No. 13307 aplicat la comuna Broscart'.
dacoromanica.ro
462
PRO VERBELE RONINILOR
BRUSA
*
Grela se intrce qi de la Brusa.
14524
G. D. TEODORESCU, Drapeltd,
N. MAXENTIAlf, j.
Dfor.
J, No. 46.
V ecJI Bagdad.

*A
14525
A veni de (a fi fost, a se duce) la Brusa.

T. BALEL, preot, c. Stefetneed,
Ve
j. Vdleea.
Bitolea.
A.dic5. departe.
dacoromanica.ro
CAPITOLU XII
CREDINTE.
ERESUR. - OBICEILJR1
DumNEpEt. - DRAC. -SFINT. - PREOTt ERESURT $1 CREDINTE
ADAM
LEGENDX
Dracul afliindu-se date pe marginea une! ape a fecut un chip de

om, si trecnd Dumnedee pe acolo l'a intrebat: Ce-1 acolo, drace ?
Un om, Dennne!
ET, apol invie'l
om!
ApoT, cum Deanne?
San pe gurg.) Dracul s'a pus se'l sufle, dar nu l'a putut invia.
Atuncl Dumnedeu 1-n Ois se trage tot duhul inapol din om, i dracul
s'a pus la gura chipuluT si a inceput a trage duhul. Pe urmil, Dum-
nedeu s'a apropiat de chip, gi cand a suflat asupra lul, chip]] a inviat. Dracul inse nu tresese bine tot duhul
suflare in chip; mal remesese pe la incheleturI, si de acela omul la menie sevirsesce lucrurl
rele. Mania 'T de la diavolul. Dace el n'ar avean in el duh drecesc,
omul ar fi farte bun. E. I. PATRIC1t.
II
Dupg-ce fcu DumneOeg pimintul, incepu a vorbi cu dracu me
nefrate-meg, ce tolos ce pemintu esta e mare gi frumos gi impodobit
cut de t6te, ce. nu misce nimic pe el, doar vintu si-atat ! NumaT no!
singurI pitna cand o se dondonim, ced ni se urasce pecatelor! E lesne,

frate-meu, Oise impelitatu de Sarsaile, ce adice n'aT sci ce se faci ?
Bine, ell ol sci, n'ol sti, dar tu ce al cam dice?
Ef, ce ft cam Oicel Ag 4ice sA facl o preche de amenT, 1111 d'o
pilde cum sant en, si din ala ag se se pressce ca pogidichiile, pane

s'o umplea pernintu, ha ince, s'or velta ce nu le ajunge !
Bine OicT tu, dar prea tragI in partea ta, adice cam cum vre tu,
se se umple lumea de uriclunI ca d'alde tine ; apoI se facT bine sa
me lertl, cg una ca asta n'o mal fac, macar d'ag sci cA. M plesni aci
de necaz ! 01 face mal bine o pereche de eimenT sA samene cu mine
la chip si la fepture, ne-fratemeg.
dacoromanica.ro
464
F cum tif, frateemeu, ch eu mi m super (l'ala ; tu fa-I ca tine,

eh ed, dach 01 fi 'nester, Ii fac ca mine, chnd niel n'al gfindi cu ghndul.
Sa-ti vd voinicia ne-frate-meu, nu me prea spaT ed de laudele tele.
Eu sciu di, tu Cu sireteniile tele vrei sa-ml leI imperatia, dar sh te

ter0 la !lard (Vasa lueru, al sh nghii malt la noduri sed!
Dumnesled luAl humh, o framinta nitel in mlnl, i tiphri din
huma ala dou phpusI intocma duph chipul i faptura sa. Puse intr'o
parte o sapa ii intr'alta o furch ce fusu el si cu caeru In ea. Dumneded sufla in gurile phpusilor, gi phpusile inviarh i s scularh drept
in picire, cum se sclh emu duph somu. Dumneded le dise: alegetl
care ce v place. Papusile luarh : una sapa si alta furca. Dunineded
slise MuT cu sapa: tu om sa fil, numele tea sh fie Adam si harana ta
sapa. Tu sa fil cap. CeleT Cu furca Ii dise: tu femee sA fii, numele
teu Eva si harana ta furca. Tu a fil supusa luI Adam. Tu sh torc
imbrad si el sh sape sh te argnsch.
Dumnedeu apoT Ii blagoslovi sh se inmultsch ca larba chmpulul,
ca frunza codrulia, ca nhsipul mArel. i 6menil, dupa voIa lul Dumneded, s inmultirli d nu le mal daT de samh gi ail sa se inmultasch
panh n'or mal inchpea pe pamint.
Lul Dumnedeil Ii erad dragl grozav de mult astI doI oamenT, venea
if vorbea cu el mereu, taman cum vorbim noi acum unu ca altu. Nu
te ghndescl, nu eran fAcutT de el, nu erau el copiil lui ? i cine e ala
lphdat de lege sh
lubsch copiil lul.
lute di Dumnesled dice lul mos Adam si msil Evel: scitl, ce m'am
gandit eu pentru vol Al'am gandit sh nu v mai las niel sa muncitl,
ch e cam grea munca, ci mal bine sA v potr;vesc eu ca sh avetl
harana lark munch. AtuncI Dunmeded II imbrach pe amindoI in unghie de sus pana jos, ca sA n'aibh nevole de alte haineturl 1i-I bhgh
inteo grAdinh frumsi de n'avea pret! Ea era plinh de fel si chipurl
de poml, care maI de care maI frumosT, Cu pme maI duld ca mlerea!
Prin point erad miT i mili6ne de pasen l de tot sera, care cntau nesce
eantece de te amortead in loe! chntece cum nu pte limbh omensch
sA spue ! ApoT prin poniT curan piralase de aph rece ca ghiata si fim-
pedl ea lacrama ! Pe jos prin grlidinh erau poIenI mandre pline de

Iarbh, verde si felurl de felurI de Berl, in mil i mil de fete, care um-
pleau grAdina de nisce mirse, de te slhveal la Dumneded sfntu! P6mele din pomil grhdiniT alea, mhre Deanne ! nu se firsau niel odath,
eilcI cum or fi fost pomil ala, eich, dad, lual acum o pma din el,
Ong, a d6ua di crescea alta in locu eT, asa cA niel nu se cunoscea de
unde manca mog Adam gi msa Eva, pomiI eran tot inchrcatT !
Dumneded sfautu, dise lul mos Adam si m6siI EveT : asta e gra-
diva ralulai. Avetl vole sa facetI

vrea in ea, sh. mncatl din
totl pomil din ea si orI cfrad Al vrea si orI cAt Atl vrea ; dar v
spill un lucru, care sa vA intre pe urechl si sh no vi se pare glum& :
din pomu Ala care se vede mal nalt in mijlocu grAdinil, sh nu care
cum-va sA luatI vr'o p6ing, ca ed cunosc child m'AtI strica, i atuncl
n'are sa fie bine de capu vostru, cad pomu ala e oprit pe sama mea,
vol avetl berechet pme in pomil aI l'alt1 !
Lash, Dmne, lasa eh nu umblilm noI acolo, ch doar n'oin fi spirt!

sh ruhnehm noI at:91a prapd pe pme, respunse Adam catre Dumneded.
Bine, Adame, fil cu minte si cu bagare de samh, eh al sh flu fericit,
cum niel cu gaud(' nu gindesci.

Dumneded Ii lAsh pe amindol singurl i s duse in alte phrg.
Dracu chdu p ghndurl, chnd vdu chth fericire cash" pe capu rnenilor cu chipul luI Dumnesled! Ce m mal fac ed, child s'o umplea
phmintu de Cullenl d'astia, unde mal iml vir ed capu atuncl? CA hstia
dacoromanica.ro
auEDINTE, oureEttrut
465
n'or sa ni mal sufere pe laugh el, or sa mA inghioldsch, orl uude

m'or incolti. Mid o rmanea vorba pala, nu remane alt-ceva de facut
de cat sa-ml lad tarilbutele i
ti-e drumu, baete 1 Dar asta n'are
O. fie Mel odatit, cat of fi ed dracu drac ! Ce adeca sa me biritie pe
mine nesce nevolasl de tmeni ?
! asta niel nu se plte, nial bine
Iml fac mrte d'acu! Scid eil ce fac, ca eu stint tare In planud, niel
frate-meu n'are planurile mee!
0 BA dad 6inenil In ealea mea si atunci frate-med rmane singar
peote
si la poteceaua i eil am sa rmal stapan. Dar cum as
putea face ? PA Adam n'o OA pocl insela cit e om mal (16 credinta,
e cruce intrga si anevole de dat in calea mea. Mai multit nadejde
am la Eva, ch o vd mal slaba in curele, ea nu e cruce intrga si
dupa cum o ved ed, nu prea se sinchisesce ea asa mult de vorbele
frate-med, cam umbra cu nasa pe sus, trebule sh mg asculte mal mult
pe mine ! Ia sA incerc.
dracu se faca un sarpe mare si frumos ca un volnic, cu nesce
solzi galbenT de aur de stralucead ca sfantu sbre, nu alt-ceva! O porni

spre cgradina raiuluis facnd cotee-cotee prin larba verde si frumbsti
fislind cum Mille fustele dupl. o cocna efile din Bucurescl ! Merse
d'adreptu la pomu Al maT inalt din gradinit, care 11 oprise Dumneded
pe sam1-1, sA incolaci bine frumos pA dupa pom i incepu a suiera,
cum sulerit un voinic de dragoste !
Adam dormea, lar Eva se plimba pe sub poini la umbra, impreju-
rul lui Adam. Cand audi ea suieratura sarpelul, statu In loe meremenith, chci ea numat audise ast-fel de pier-Slur& In vIta el ; asculta
si tucepu a se trage in spre suIerhturh sa vada ce-o fi acolo.

Cum vddu sarpele ca solzii frumosi ea aurul, statu in loe impetrita'.
Ea se minuna si maT malt and audi pe sarpe vorbind ca ea : Evo,
vin de la o pmii din pomu Asta de m'aninca, cA mult e dulce si
mult bine face aluI de gusta din ea!
Apoi Dumneded a dlis, sa nu ne atingem de ponati asta, r'spunse
Eva fermecata de frumusetea si vorbele cele lingusitepre ale sarpelut
i apoi vol credetl d'ale lui Dumneded ? Ce prosti sintet1 I Vol
nu vedetT, ch Dumneded e hot, el dice sh nu mancati din poma Asta
din pricina, ca el scie, eh cum At1 gusta din pmele astea v facetT
intocmal ca el ca minte si de puterniel I Na barim de gusta, cA n'o
fi foc !
Eva lua gi gusta din peimele oprite, fark

dea bine ca socotla
de ce face, alit de mult o zapacise frumusetea si vorbele amagitre
ale sarpelui
DA si lui Adam, dise sarpele.
Apoi Adam drme, cum sa-1 dad?.
Nu e nimio, stbree-I pe gat must.
Eva se duse la Adam si-I strse pe g.t putin must. arpele peri
ca naluca, par'efi n'ar fi fost in poni de cand lumea. Adam cum simti
mustul pe gat, puse mana in gitt si Inc epu a se strange, ca sa oprscit
ce sA mal pta. opri ! mustu aluneel pe

gat in jos si asa se facu pilaw} si bletu mos Adam la fapta Evel. Cum
manes rit din pomul acela, se desghieoca unghia dupa el si rmasera
faca haine din frunze de copacl. Prain peile gede. El incepuril'
mele din pomi perirk impreunh, ca pasrT cu tot, florae si lerburile
se vestejira, si piralele secara. Gradina rmase pustie gi pustie o fi
si Tana in diva de adT !
Dumneded simti de faptele Eve, veni repede la eT,11 blestema : tu
Evo, pentru ca n'al ascultat de pomace mea ; sa-ti Tel furea in brid,
toid ea sh tu imbracT gi cand o fi stl. wise' vr'un copil sh suferT patru
so te de mil de dured sa te trcit patru sute de mil de naduell
mustu sit nu intre.
dacoromanica.ro
466
apoI BA nasci ! Pe Adam 11 blestema : gi tu Adame, pentru a te
al lasat s te amagiasca Eva, sa te haranesci Cu sapa, sa sapi pina

al slice eh nu esti tu, si pamintu In Ice de bucate
crsca ghimpl
pala.midk 1
Adam si Eva incepurb. a plange i plAnsera pan if rasbi Mmes.

vslnd ca cu plAnsul acum numal folosesc nimic, se pusera pe
munch, ca BA rah ce minca.
cu munca de atuncl si pan 01 se
aranesc 6menil si s'or arAni cat o fi lumea lume !
Rti nemultumitulul i-se lua darn de la mn i mos Adam cu
msa Eva ramasera cu buzele umflate, ca nisce batuti de stele, ca mal
bine nu le-oi mal slice ! T. BALAsEL.
III
Dios
Adam a fost omul cel mal mare din lume. El avea un cap
grozav de mere si nu putreslise niel pAnA cAnd a venit Domnul Hristos
pe pamint. Mergnd odatA Domnul Hristos cu sfeti Petre pe o polank vede chpAtina lui Adam ratornata pe ctunp, merge la ea si
lovindu-o cu bastonu o intrbh. : mot, /Warne, de cnd al murit
mal aduci aminte de pilbaru mortii?,
eNicI pn acum nu mi-a mal esit amArIclunea lul din mhsele !,
respunse *patina.
cCilt al trait pe pAmint ?,
(Mal mult de 500 de alai.,
ei cum ti s'a phrut vita ?
cCa si cAnd intri pe o usA si el pe alta!,
Peste capatina lul mos Adam a dat si Alicsandru Machidon cAnd
umbla cu &tea s coprinslA lumea. El, ca sA nu se Infricoseze I5stea
de nAprhznica capAtina, a pus o mie de ostasl de a coperit'o
petri. Ea era asa de mare in cat o mie de ostasT abia a putut'o coperi in trei
!
"VeqI qezitt6re, ILI, p. 29.
Adam insemnza, om, in cele mai multe limb! orientale.

*
Adam a mancat mrul Ins dintii nostri
14526
strepezesc.
V. SALA, dam c. Vapor t, coBikor, Ungaria.

Vedl Aguria'd, Prinfr.

14527
*A
Pentru tine, mos Adarne,

Am mancat pirne 'n palme.
T. 131.11EL, preot, c. Siefitnesc7,
j. Tram.
Cand raNii un ne-ajuns, numai i numai ca

bine cui-va.
dacoromanica.ro
facI
467
CREDINTE, ORICETITRI
Acsta Ilicere este pus a in gura Domuului Hristos

cancl a judecat pe Adam in beznele iadului, de unde l'a
scos in cele tret pe cat a stat in gr6pa.

*
Eci i Adam.
14528
GR. POYENARU, in g .
j. lalonii la .
C.
RaS8a,
Cand unul spune lucran i cunoscute de cand lumea.
*c.
14529
VeniI, Adame?
G. P. SALVIU & E. T. PATRICtU,
inv. c. Smul(i, j. Covurluicc.
S 4ice celui pe care nu lai vOut de mult.

*.
14530
Ce facI, Adame?
E. I. PATRICf U, in V. C. Smulli,
j. Covicrlicia.

* .n.
14531
Mo Adam.
GR. POENARU,
in g .
j. Ialomi fa.
c. Rama,
Vecri a se Adami.
S 4ice omuluI bt.

14532
Muteaua lui (mo) Adam.

GR. JIPESCU, Reur. Ora., p. 207.
Adica pumnul.
14533
Jocul lui Adam 1 Eva.

IORD. GOLESCU, Mes. I, p. 743
& 744.
Adica joeul strmoese de dragoste.

14534
*L ,
A fi ca Adam cand 11 pi0 canii.

T. BALEL, 'hm. c. Stefclnesci,
j. Vcilcea.
dacoromanica.ro
468
Se' (lice in batjocura celor proti.

Pe la fespfintii, la capetele mortilor, la ffIntrini, la podun, etc., se pun crud de learn pe cari se zugravesc
chipuri de sfinti. Pe piclorul crucei, i anume in partea
cea mai de jos, apr6pe de pAmint, se zugrAvesc cu vopsele, unu saii dou capete, dupd largimea piciorulul. Aceste clouts' capete inchipuesc pe Adam i pe Eva, can
se zugrdvesc pe locul acesta ca si1 fie expui batjocurei
cnilor. Acsta se face ca un fel de r6sbunare in potriva
lor, pentru ca din grela lor sufera pnD, 41 tot nmul
omenesc, i aie s sufere pdnd la vremea de apoi.
*
14535
A se lipsi de .
. ca Adam de ralu.
G. BkruLEscu, inv. c. PletroOla,
j. Dimbovita.
Ctind cine-va se lipse-sce de un lucru, mal ales din

vina sa.
*
A spune de la Adam.
14536
j.
T. BA.L4EL, preot, c. StefanescI,

Tralcea.
A spune lucruri vechi, mtate.
De cand cu Adam.
14537
D-na E. B. lawn, p. 93.
G.
P. SALvit dc E. I. PATRICW, inv.

c. Smul ti , j. Covarlidu.
c6nd cu moq Adam.

B. P. Hinkt, Etym. Magn.,
p. 240.
p. 380.
LAITRIAN & MAXIM, J.
FR. DAM, Diet., p. 37.

S. I. GROSSMANN, Dict . p. 9b.
T.
BAIMEL, preot, c. Stefanesci. j.
Veilcea. ST. ST. TIITESCU, inv.
e. Catanele, j. Dolj.
ItAIATLESUT, Scris.
HELIADE
exil., p. 388.
De la Adam.
G. f. TOMESCII, inv. c. &mart,
j. Mehedin9.
dacoromanica.ro
CREDINTE,
469
oBicEtuRr
De pe cand Adam Babadam.

1. CREANGA,
D-na V.
Amint., p. 65.
BUDITEANU,
j.
De aind ru Adam i Eva.

Adicd vechiu, de demult, de o virsti. inaintata.
Pentru un obiceiu motenit de la cei htriini ca de
pilda munca campului, casatoria etc.

Babadam adied, tata Adam, pe turcesce. Veh in Etymologicum Magnum cnvintul Adam.
Da Admo in qua.
Prov. Ital.
Du temps de la reine Berthe.

Prov. Fraile.
*
14538
Nm de pe Adam.
D-na Z.
Tutova.
JUVARA, C.
Fede8d, j.
VetIT Ni/u.

14538 b.
Drumu lui Adam.

Poes. Pop., Bucov.
A se ved Etymologicum Magnum, p. 243.
A SE ADAMI
* A
14539
A se adami.
GR. PO1ENARU,
Ve4r Adam.
A se imbth.
dacoromanica.ro
ing. j.
470
AFRODITA
Afrodita, muma dragostei.
14540
TOED. GOLESCU, Ms& II, p. 140.
Fdr5. minte insemnza.
AGHIASMA
\TOT Arasmit
Aph Militia. Este aTasml mare si aTasmit mica. ATasma mare cea
de la BobotzA. ATasma nu se impute niel odaa, ca apa obichania
(lack o tu l mult timp intr'un vas. Alasma se b pe ne-milncate. Se
p6cat, ci In pivnia.
pune i in bucate. Ea nu se plstrml in casa
Cu alasma de la Bobotz6 se stropesce pe la vie, pe ogre, sanele
vitelor, etc. si co rmane se t6rnii in ranana. Alasma din 4itut de
Trifon (1 Februarie) e bung impotriva gandacilor de tot felul, carT
vatrag. recoltele.
Cand cine-va face o caa nouh, chimh popa de face alasmg pe

acel loc, si o trra pe la tte colturile easel. Chad casa e terminatil,
si mill se mutli in ea, lar se face aiasmA, i inteuna din coal se
lipesce pe fie-care din ceT patru peretl, eke o lartiva pe care se

serie numele celor patru evanghelistl. Lipirea acestor lartil se numesce legatul easel.
*
14541
Vrei nu vrei, b Gligore (Grigore) aghiasm
D-na EL. SEVASTOS, p. 40.
N. BOGDAN, p. 112. E. I. PATRICU, inv. c. Smulti, j. Covurluilt.
Vrai nu vra, be Glig6re aghasml.

G. MADAN, C. Va/ea Perului,
sin. Bender, Basarabia.
Bine-r&4, be Grigore aghasnul.

GAVR. ONIOR, prof. c. Simila,
j. Tutora.
*
De voe, de nevoe be Grigore ay/llama'.

j.
dacoromanica.ro
C. TEODORESCU, inv. C. Devele,

VuldnIu.
CREDINTE, nicer:re
471
B aglaasincl Gligore (Grigore).

D-na Sm. LAMBRINO, c. Gelgescf,
j. Eakin' . GR. POIENARU, j. Pittna. GAVR. ONIOR, prof. c. Do-
brovq, j. Vadulu.
Ve41 Arasma.
Gaud fad o trba silit, de nevoe sail de frica. Daca

ai facut buclucul desfal singur.
Le vin est tir il faut le boire.
Prov. Franc.
*A
Mort-copt, b pop aghfasmi.
14542
V. FORESCII, inv. C. Malinf, j.

Suclava.
A AGHTESMUI
A aghesmui.
14543
A bate.
A SE AGHTESMUI
*A
14544
A se aghlesmui.
I. CREANOA, Conv. Liter., 1881,
p. 453. GR. POIENARU, ing.

Rama, j. Ialomifa.
C.
Veil! a se Aresmul.
A se sfinti, a se imb6th.
AGHTOS
*A
14545
A trage un aghios.
N. BIREULESCII, inv. C. Sutliff,
j. Nov.
32
62447
dacoromanica.ro
472
1 Al trage o cntare, mal ales la betie.

2 A dormi linitit.
*
14546
A trage aghb5se.
I. CREANG1, Amint.
VRANCEA, Sultnica,
DELA-
p. 46. B.
P. lik5Dtt, Etym., p. 507. E.
I. PATRIChr & G. P. SADirtr, inv.
0. &matt, j. Contrlutu.
10 A cAnt ce-va Intiun mod monoton.

20 A dormi dus, a ronfai.
14547
q-a cantat popa agiffosul.

A. PANN, III, p. 142. B. P.
PIADttr, Etym. Ma gn., p. 508.
Vest Pop.
A murit, l'a prohodit.
AGHIUTA
Aghiutd, drac fin6r, care sta de preferinta In papucil
femeiI, i o Invata tete relele, Impingnd'o sa faca tot
ce nul place barbatuluI.
Luate-ar Aghiurt, ocara uneI femeI catre copilul el, sail

un copil Ore-care, sa o persona tinra din familie cilnd
nu vr sal dorsca 1.6111 de tot.
14548
Aghiut.
10 Unul din numer6sele nume ale draculuT.

2 Sif, lice tinerilor viol, iret1 i detepti i carl scie
sa se bage In bite.
14549
II full Aghiut.
P. Isprimsou, Leg., p. 106,509,B. P. PIADMI, E510 & 2631.
tym. Magn., p. 3631.
A adormit gret, somnul fiind nelinitit cu visurl rele.
dacoromanica.ro
473
CREDINTE, OBICEfuRt
14550
*A
L'a /uat Aghit4a.

B P I-.1Dtt., Etym. Magn., p.
509. G. P. SALver & E. I. PATRICIU, inv. C. Smulti, j. Como--
luiu.
GR. POIENARII, j. Patna.
1-0 A patifo
2 Child s ()ice de unul ca a murit, a perit.
Niel Aghiut nu'l mai scte din ....
14551
P. ISPIRESCII, Mach, Sfat., p.

B. P..E1Dtt, Etym. Magn.,
p. 510.
65.
Nu e scapare.
AGIALIC
A se duce la agiallc.
14552
L. *XINEANIIT,
Ist. III, p. 265.
Ve41 Hagilu.
Somas. Archiv.
A'I pierde starea, a saraci.

Unii credincIoi bogati vroind si se faca mat' fericitl
pentru vita de veci, 11. pun t6ta averea la mijloc numal sa se due& la Sfantul Munte sail. la Ierusalim, ca
sa se sfintsca. Intorcnd.u-se la ei acasa 'Arta numele
de Hagiii.
Hagiul nu mal pelte face negustoril sa alte treburi
unde ar ne-dreptati lumea i ar cad fardi in pcate.
Aa c, spre a se face cine-va Hagit, trebuia
cheltuisca, telta averea i nu mal putea munci pentru a

redobandi alta.
AGI
14553
*L
A se face
L. 5XINEANII, Elem. Turc. Bev.
Ist. III, p. 265.G. P. SALvrtr,

inv. c. Smulti, j. Covurluiu.
A saraci, a pierde starea.
dacoromanica.ro
474
PROVERBELB ROILA.-NILOR
ATASMA
Ve cjI Aghtasmit
Vrel nu vrei
B alasm Andrei.
14554
I. ARBORE, ing. j. Reza.
N.
PETRESCIT; ing. Buc. j. Nov.
-Frei nu vrei
Inghite aiasnui Andrei.
-Frei nu rrei, b Ifrime

-Frei nu vrei inghite Agache (gam&

*A
Vri nu vri b Grigore aiasoul.

G. BliNuLEscu, inv. c. Pietroj. Dimbovila.
Ve41 _4;klasmia.
Alasm.
14555
Vecji Russed.
Adica rachit.
A SE ATESMUI
14556
*A
A se alesmui.
G. POBORAN, inv. j. Olt.
Vecp a se Aghtesmui.
A se 1mbt.
dacoromanica.ro
CREDINTE, OBICEIURf
475
A AJUNA
Ajuna robul lui Dumned.eil pentru ca

n'are ce manca.
14557
BABONZI, p. 50.
HINTESCU, p.
162.
B. P. ELL,Dtt, Etym.
Magn., p. 610.
Ve4T a Para.
lo Raba de uevoe.
20 Pentru cei ce, de uevoe, nu pot face niel un ri1.
ALELUTA
14558
A'i cant& aleluia.

Olt.
Arat sfiritul, pierderea deshviritd a unui lucru. Alelila se cnta i la inmormintare.
ALTAR
14559
Pana la altar I nu mai mult.

IORD. GOLESDII, M88. II, p. 112.
S lice pentra col ce se obraznicesc, ca child le-am

lice: g Nu te atinge mal malt d lucrurI sfinte 1 vrednice d evlavle. (GoLEscu).
14560
Cine slujesce altaruluI, din altar mananca.
A. PANN, III, p. 28. B. P.

liAptC, Etym. Magn., p. 927.
P. ISPIRESCII, RM. 18t., II, p. 155.
Cine servesce altrulu'i, din altar mancined.

1-11NTEscu, p. 3.
dacoromanica.ro
476
Cine slujesce altarulia, de la altar meindna.

GR. ALERANDRESCII,
j. Plana.
magietr.,
Orl-ce om trebue s5, se lirAnsc5, din munca luf.

cere luat5, din Faptele Apostolilor.
Qui sert l'autel, doit vivre de l'autel.

Prov. Franc.
Chi serve 'altar, vive de l'altar.1)

Prov. Venit.
Wer dem Altar dient, soll auch dem Altar leben. 2)

Prov. Germ.
ALUN
14561
A aduce calare pe prajina de alun.

M. CANIAN,
public. j. .Tagi.
AdicA fara vole i prin farmece.

AMIN
14562
Amin, amin
i e m'anin.
I. CREANo,
B. P.
1075.
Amid., p. 110.
HiVat, Etym. Magn., p.
S5 Oice cnd cine-va ne-poftit, dar cu duhul brandetel,

fi face loe la masa sail la petrecerile altora.
Cu ce me hrgnip, cu ace% am sg ve hrgnesc. Nu ve daa nicl o
buditicA de purcel, macar sg
lar de nu, cel-ce dice, respunde Gitlan.
1) Cine slujesce altarul, trgesce de la altar.
I) Cine slujesce altarul, trebue z sg se hrguscg din altar,
dacoromanica.ro
OREDINTE, OBICEIURI
477
Amin! blestesce cu jumAtate de pull,.

$i eti me anin, spuse Pavel de dap& soblz
Amin, ne-amin, lterge-ti vA botu despre..., I. .CREANGA.
pice amin la tbte.
14563
G. P. SALvit &E. I. PATRIOIII,
inv. c. Smultf, j. Covurlutu.
Primesce fail a se glndi saii filra niel o impotrivire.

1.Pi amin, adic5, primesce ap cum ti se .lice, far&
mult vorbil.
Pan la amin.
14564
B. P. 111Dttr, Etym. Magn., p.

1074.
Pan& la sfirit, nici odat.S.

'De nu se mal pricopsesce &el pan la amin.,
Cat aminul.
14565
G. POBORAN, inst. j. Olt. L.

*AINEANu, Somas. Arh. Istor., VI,
p. 323.
10 Niel odatli.
eNu se mal intrce ecit aminul.,
20 De loc.
eNu 'I dAduse cdt aminul prin gilnd ...,
14566
Nicl la amin.
B. P. H.Iptl, Etym., p.1074.
L. Wil.NEANIT, Arhiv. Ist., VI,

p. 323.P. ISPIRESOIT, Leg., p.254.
Niel odatil.
cNu me pate& adecd sA 'I desgrbpe, nid la amin., P. ISPIRESOU .
ANA
*.
14567
Al tot mana de la Ana la Pilat.

E. I. PATraclu, inv. C. Srnulp,
j. Covurlulu.
dacoromanica.ro
478
PROVERBELE ROMNILOR
A purtd pe cine-va de la Ana la Ceafa.

Siam% Cony. Liter., XIV, p.
99.
De la Ana la (Waft.
IORD. GOLESCII, 3188.
L.
Vell Pilat.
II, p.93.
il!brEANu, Die t., p. 33.
S lice &and S trimite 6re-cine d la unul la altul,

1 la niel unul iI gAsesce mntuirea, precum trimeteh
p Hristos d la Ana la Caiafa (GoLEscu).
Atener de Cdiphe ez Pilate.
Prov. Franc.
De la Ana la Califa.
IOAN, 18.22. 27.MATEI, 16.57.
-Pon Pontius zu Pilatus sehicken.')

Prov. Franc.
'Arc tbv 'Avva '; tbv Keevf/.2)

Prov. Neolrec.
ANAFORA
Ved Nafora.
ANAFURA
Vedl Naford.
14568
(5rice1e a mancat anafura si s'a fcut

liliac.
N. URECHIE, ing. j. Prahova.
Pentru un parvenit.
I) A trimite de la Pontiu la Pilat.
2) De la Ana la Calafa.
dacoromanica.ro
479
CREDINTE. oBicEfuRf
Daca. vre un 6rece mananca nafora face aripi. Liliacul
se crede a fi rece care a mncat nafora din biserica.

A PA
VecjI Cap. II & VII, c. Aid.
Par'ca a carat apa mortilor.
14569
P. GARBOVICEANU, prof. C. Petrescif-delos

Gorj.
*A
Par'cei aduce apt% mortilor.

G. I. TOMESCU, inv. C. Broscari,
j. Mehedinti.
Celuf slab de constitutfe.

*
14570
Nu 'I cu tti apa (apa).

AvR. CORCEA, paroh, C. Cogan,
Banat.
IULICT GROFOREANU,
prof. c. Galga, vomit. Arad, Ungaria.
Ve4I:Cap. 1, c. Apd,
Botezat.
Nu ca t6t5 mintea, om scrintit la ininte.

Acsta, qicere, maf ales sub forma data la No. 14571
& 14643 probza, pana la evidenta, ca parerea D-lui

Cobuc (Epoca, Dec. 1897), care deriva tilicerea din mersul
morel, este cu totul greita.

14571
N'a tipat popa Ota apa pe el.

IULTU GROFVREANU, prof.
C.
Gala, emit. Arad, Ungaria.

14572
A face cui-va ap.

B. P. 11Dtt, Etym. Magn.,
p. 1271.V. BRATU, emit. Alba-
Inferienq , Transilvan la.
Al bate, a'l prapadi, a'l inv6th minte.

dacoromanica.ro
480
PROVERBELB ROMINILOR
14573
A b ap ne-Inceput.
N. BARBULESCIT, i'71V.
C. Sudifi,
j. Ilfov.D. G. TRIFAN, tint).
C.
Cdrnu, j. Nrnfu..Rom. Lib., No.

325, 1880.
Vesii
A scaph de un red, a se vindech de o bel.
Apa ne-inceputit se intrebuintzit pentru sandtatea

curatenIa, omuluf, atat cititd de preot ca",t i necititd, sad
descntat5. de vrajitori. Apa ne-inceputa de la un pu t ase-
lat la hotar i indreptat spre resdrit are mal mult lc.

A se vede G. Dem. Teodorescu, Credinte, Datine
Moravurl, p. 90; Gazeta sAtnulu. No. 10 & 11, An. XV,

1898.
De 1nchg apele.
14574
1 E meter in tete, siret.
20 Ferte minemos.
(Spune minclunT de bichgct apele..
*A
14575
De 1nght apele.
V. A. PORESCII, c. Folticenr, j.
Suclava.
Adia e ferte urit.

E slutA de inghld apele..
APOSTOLESCE
14576
A merge apostolesce.
G. POBORAN, C. Slatina, j. Olt.
A umbla apostolicesce.
B. P. HAptt, Etym. Magn.,
p. 1352.
Adicd pe jos, cum umblail apostolii, emeni siiracf.

dacoromanica.ro
CREDINTE. omeEtt.nd
481
Per pedes Apostolorum.

Prov. Ev.-Mediu.
ARHANGHEL
VecTI Sfe2nta
ARIE
14577
A fi arle.
N. BIRBULESOU, bto. C. SW/i/i,
j. Rfov.
E. I. PATRIdEr & G. P.
SALVIU, hm. c. &m'I(l, j. Covurlutu.
V. SALA, dasc. C. Vascoa -Brtresci, coma. Bihor, Ungarla.
A fi om rist.la inimt.
Romhnul qice e& Arre a fost un ne-creclincros care,
nesocotind posturile, a mncat pesce Intio Vinerf i'I
a vrsat matele. De acera se qice, ca blestem pentru
re : sa' i se verse maple ea ale lu Arte.
Arre, eresiarh din secolul al &enea, care Ligadura divinitatea lur Isus.
14578
Arie spurcat.
S. FL. MARIAN, Ornit., II, p. 173.
1 S6 dice eretecilor.
20 PoreclA ce se da' Armenilor.
ATA
Ve4I Cap. VI, c. Ag.
Cand se nasce cine-va vin cele trei ursitorl i) din care :

una hottlresce ce fel de ora are s5. fie, bogat sali sarac,
bun saii r6A, etc., a doua cum o s6 inIfese6, fericit mil nu,
etc. A trea vine cu un caer de 15,nA prin care se hotaresce timpul cat acel ora are s5, triiI6scA, pe pamint ;
torcnd mera. caerul (se face ast-fel ata) se scurg meret

Pele omului 1, cand caerul s'a sfirit de tors atunci i
Pele omuluf sal) dus i el unnz6. sa m6r5.. Asta este
ata sal' firul vieter.
I) A se asem6na cu cele fre Parce din mitologia
dacoromanica.ro
482
Cand un om se duce intiun loe unde si m6re se qice

cd. acolo l'a tras ata; asemenea 11 trage ata, cnd s'a dus
intr'o localitate unde s'a 1nsurat.
In comitatul Bihor, UngarTa, dind m'ore unul din sotl,
cel rmas msrd, mortul cu o atd, si 160, cu ea grinda
casei de jur imprejur. Altil inconjurtind podul caseI pe
din lduntru, lgd cmele coperisuluf Cu un fir de ata,
pentru ca ceI r'masI sa nu fie trast de mort din-A dinsul.
In comitatul Arad se povestesce snva urnAtre, in

legAturd ca credinta de mal sus.
SNCATX
bleirtea a venit la un p6curar (cloban) pentru a'l cere vlta. Acesta

d. r,sra s nu'l Te sufletul cal da un miel. Se invoiesc. Mergnd cu
mielul la meorte, pcurarul vede in china eT o multime de lanturI,
unele mal lungl, altele mal scurte. Intreband el de lantul lul, meIrtea
il arata pe cel mal lung. AtuncI nu capetT mlelul me, dice p6curarul, cacI nu'mI poli ha tu vTta frtra vreme.
14579
*z
A se mantui ata de pe ghem.

ami Z. JUVARA, C. Fedesci, j.
Tu tova. -M. CARIAN, public. j. lag.
A fi gata sd mra.
S'a lungit firu'i de ata

Pentru putina vlta.
14580
HIN-
TEscu, p. 60.
Era sa, m6r5, dar a scdpat.

14581
*A
Al trage ata (la)
A. PANN, I, p. 57 & 71. - GR.

JIPESCU, Mur. Ora'., p. 280. P.
IsfisEscu, Leg., p. 34, 193, 199,
260, 280, 387.
j. Olt.
G. POBORAN, inst.
E. I. PATRICIU & G. P.
SALVIL)', inv. c. Smulti, j. Covurluru.
Aratd o fortd majord, o necesitate fatald, srta.

Ireqf V. A. URECIIIE, Ghemul vete, Universul (ziar) 20
Ianuarie 1899.
dacoromanica.ro
481
CREDINTE, ORICEIURI
Pe semne pkatul i ala il trage

Anfindol vIta in nevoi
bage.
A. PANN, 1, p. 57.
Unde'l trage pe el ata

Ca O. '91 petrel vita.
A. PARR, I, p. 71.
ti trage ata la ursita luT.

h frage ata la m6rte.

fi trage ala la rele.

AVRAM
Vecyi Cap. X1, c. ilvram.
14582
*A
A trAi ca in sinul lui Avram.

AL. ODOBESCU, 41so.KOvT, p.
260. B. P. Ellipkt, Etym..Magn.,

GR. JIPESCU, Rur.
p. 2172.
p. 101. L. .illTEANTJ. Dicf.,
p. 68. E. I. PATRICIU, inv. C.
Snzulti, j. Covurluin.
Sr. ST.
TUTESCU, inv. c. Catanele, j. Do.Y.
A trA bine, fericit, ca in raiu.

Kam; '.A6px4p., (Luca, 16. 20. 25) sinul tut Avram,
Oicere din Biblie, cu intelesul de miu sat fericire dup6..
nArte.
BABA
Ve41 Cap. X11,
c.
Atop".
BALA
Sub numele generic de Bald poporul intelege bite
duhurile rele i vAtmgt6re.

UrnAtrea legend& ne 'Ate da originea intelesuluf ce
se da acestuI cuvint.
dacoromanica.ro
984
PRO VERBELE ROMINELOR
L EGEND.
Infaiu i intlu, n'ad fost dracI p lume, ei numal ingerf in cer,

Dumnedeu. Dar ingerul cel maI mare, care adl este Tartorul dracilor,
vrut intr'o
pue scauuul mal presus de cat al luI Dumnedeu.
liar nief cu gandul n'a apucat sh ghndsch bine, si din inger luminat
s'a pomenit drac intunecat. Din cer el s'a pomenit In fundul phmintuluT, unde stint beznele laduluT. Cnd a *kit Tartorul a inceput sa
cad tt cta peste care era el mal mare. Asa a sumedenie mare
de ingerl s'aA pomenit dracl. Si chdeau, chdeau mereA unul peste altul din cer, in fuudul phmintuluf. Atuncf un Voevod ingeresc vdnd
ea or sh cadh top iugerf, a mers in mijlocul lor si a strigat: eSh
statl ! Voevodul sta ingeresc este Sfete Aranghel.) Si cum a 4is

vorba : (SA. star ! pe loc ail incremenit top care si la locul luI. CeT
din cer aA remas tot ingerI luminatl subt comanda luf Siete Aranghel.
eel de subt cer ad remas dracf intunecatI subt stdpilnirea Jul Tartor.
Dracit child a jis Siete Aranghel gsh statf,, aA incremenit totI unde
se aflaA unif in funduI pmintulul, alti1 p painint, altif in ape, altif
in vesduh, altif cu gura in jos si top in teite felurile. Dracif cal din
fundul parnIntuluT, cu Tartorul lor d'impreunh, canonesc sufletele
menilor pechtosl ; cel de pe pnfint fac tot felul de zavistil, de inslh lumea, i trage 6menil la pecat; cel din ape lumea le dice:
ea/ din balta i fac fel de fel de zavistil de innch lumea cu corabiile, eu luntrile, i altele ; dracif care RA remas in vesduh, s'aft apucat de RA fheut vdmile raduhului, unde opresc sufletele menilor
care merg la cer, if opresc sh d vamh. La vamh sufletele mortilor
dau fapte bune. dach nu prea au fapte bune, dail hainele care i le
dh de pomana pin la patruzecl de dile, i dach nu se pldtesc de
varnh mal daA i paraua de la deget, care se pune la tot omul And
mre.
i dach niel cu astea tte nu se pte plIti de dracl pentru
pcatele lor multe, apol dracif opresc sufletele si le trimet la Iad

Dracif care flit remas spInzuratI cu gura in jos in vsduh, lphdh mereu la bale din gurile lor. Aceste bale se numesce cbalele vrolmaftdut.
Balele astea multe rele !Dal aduc omulul, mulca. Deumne ! Chcl ele
se brodesc de cad in finithnT, In 'irse, in isvre, etc. si Innenif bend
hph din ele, bed cu apa i balele vr&nzaqulu i se bolnhvesc de zac
phnh i mor. Bla din balele vrAsmasuluI n'are lc, de cht doar din
cetnil sfinte, din maslurf, crtderl la sfintele darurl, pe la mnastirf,
unde stint meoste de a le sfintilor, atuncl si niel atuncf. Balele vrhs-
masuluf ar priphdi lumea, dar ele n'at putere 4iva din pricin ch
Srantul Sre le arde si le tae puterea. Ele aA putere doar nptea, din
scaphtul Sreluf i ptinh in resilrit. - TUDORA I. LikzA.Bolu, com. Bogddneaci, j. Vdkea.
14583
*A
A fi alt bala%
T. BilfAE.t., preot,c.Bogddnesci,
j. Vtilcea.
A nu fi curat, a av ce-va i din partea drAcecti.

14584
*A
A fuge ca de alt bal.

dacoromanica.ro
EREMITE, OBEcEfust
485
A fugi nebun, ca de ce-va 1.611
Bala.
14585
Femee desfrinata.
BALAN
14586
*A
Intelga-telan.
D-na Ec. ZANNE, C. Ba'sescl, j.

Balan este o fifirt5, supra-omeusch, cu fire drticsca.
A se ved in Etymologicum Magnum, p. 2942, o parere
ce-va deosebita.
BALAUR
Balaur.
14587
B. P. HIpttr, Etym. Magn.,
p. 2971.
10 Om mare, puternic, ingrozitor.

2 Om Wt.
30 Porecla ce se da tiganilor.
BARATIE
14588
*1
St ca pri5sta 'n brtie.

T. Tzuqu, ing., j.
Veff Ban, Vac-a, Vi/el.
BENGA
14589
*L
Benga,
dacoromanica.ro
486
PROVERBELE RONINILOR
Unul din nenumratele mime ale dracului, cuvint Intrebuintat mal ales de tigani.
BIEDA
*
14590
Bled&
AVE. CLTRCEA, paroli, c.Cogdelu,
Banat.
1 Unul din nenumratele nume ale draculu.

20 Om istet, vio1u, sirguincios.
BISERICA
Ve4I Cine, Clircrumer, Clopot, Cruce, Drat, Fat,f,
pure, Sdrac, Tigan.
14591
Cu trupul In biseric i cu gandul la

dracu.
A. PANN, III, p. 65. HmTzscu, p. 193.
P. ISPIRESCII,
Bev. 18t., II, p. 162. GR. ALEXANDRESCIT, magietr. j. Patna.
D-na E. B. MAWR, p. 80.
Pentru cel ftitarnic.

Prs de l'glise et loin de Dieu.
Prov. Franc.
Vieino alla chiesa, batan da Dio.')

Prov. It
De/ras de la erne estet el Diablo. 2)

Prov. Span.
Je niiher der Kirche, je weiter von Gott. 3)

Prov. Germ.
') Alturl de biseric, departe de Dumneleti.
Dup cruce st dracul.
Cu cat mal apr6pe de biseric, att mal departe de Dumnecie.
dacoromanica.ro
CREDINTE. OBICEfuRf
487
The nearer -the Church, the farther from God.1)

Prov. Engl.
Nime nu 'I lemn de biserici.
14592
I. TEODORESCU, 222). C. Brosceni,
j. Suciava.
Ve41 Cruce.
Tert lumea greesce i e p6c5,t6s1; nime nu 'I Cu totul

curat.
LEGEND1.
Numal lemnu de biserica e sfant. Bisericele de lemn, i tate cele

de lemn dinteo biserica, s'at %cut de isneova din lemn de paltin,
el e sfantul Paltin. Batir ch. la inceput l'a facut pe el Sarsaill, dar Dumneyleil i-a pus cruel pe tate crengile i 'I l'a luat ; i cand marele Susol
cauta copilul 3Ieletini, nime nu s'a aflat sa spue mide l'a v6ijut Scaraoschi de cat numat Paltinu. Si de atuncl a ramas sfint acest copac,
i numaY din el s cji fac bisericl.
Nimenea nu e us de biserici.
14593
A. PAN, Edit. 1889, p. 23; I,
p. 79. Hurpscu, p. 198.

*A
Nu
*t.
de biseria
H. D. IoNEscu, inv. c. Zamostea, j. Dorohoi.
Este u de biseric.
14594
P. 1SPIRESCU, Leg., I, 1872, p.
178; Rey. Ist., III, p. 879..HmTESOTJ, p. 197.
E sfnt, far5, 'Acate; e om de trba.

14595
*6,
Par'Ca eti usa de bisericfi!

ST. ST. TIITESCU, inv. C. Cata-
nele, j. Dolj.
I) Cel mai apr6pe de bisericii, cel mg departe de Damnecleti.
33
62447
dacoromanica.ro
488
PROVERBELE ROBUINILOR
tu eti Cu Ocate, ca i cei-l-alti.
Biserica deschide pe om.
1 4596
Ve4I
I. CREANGA, Amint., p. 9.
lana.
1 Acolo vell lumea i ti se deschide mintea.
2 Adia invttur4 ce se d. la biserici sal de olerla.
CUT. se invta oclini6ra, pe langa biserici, ca. i astA41

la Romnii din Transilvania i. Turcia.
*
Tata face la biserIcI i nenea le surp.
14597
P. GARBOVICEANII, prof. c Ra-
tead, j. Arges.
Cand unul stria ce a fAcut altul.

14598
Biserica lui Hristos

Ii deschis la totf.
GAVR. XLV); prof. c. Avrdmesci, j. Tutova.
Dumnelje primesce pe totf, boieri sa mojici, sAraci
ca i bogati.
14599
*I
Unul nu merge la biserick altul nu

merge la crtm.
V. A. FORESOU, c. Folticeni, j.
Sudava.
I
Pentru cei cari nu merg la biseria,, dar totu1 sunt
6meni de trba.
*A
14600
Pe calea bisericel mi-am sclintit piciorul.

V. SALA, dasc. C. Vasco, comit.
Bihor, Ungaria.
Vrenid s fac bine am patit'o.

14601
Fie-care voesce a av biserica

V. A. FORESOIT., C. Milita', j.
Suclava.
dacoromanica.ro
OREDDTTE, osrczfusf
489
Arat& lubirea de sine i m&ndria omulu.

*
A gasit luminarea In biserica.
14602
GR. POtENARIT, ing., j. Putna.
CAnd un prost arata cu fal& c, a gsit un lucru care

nu se putek sil nu fie unde l'a gsit: de pild& un lucru
din ale casef, chfar in cas&, fain& la m6ra, strugurf la
vie, etc.
14603
Vine de la biseric.
GAVR. ONTOR, prof. c. Creingu,
j. Tutora.
Ve41
M'id un oru se cun6sce de departe, dup, impleticirea

picf6relor, cum este.
*L.
14604
A se duce /a biserica fr turn.
P. G1RBOVIOEANU, prof. Semin.,
Buc. Cl. VI.
AdicA la arcluin..
14605
De cate-orI la biserica a mers

Popa salde mi-a dat;
Dac am Inceput s'A merg mai des
La mine nu s'a uitat.
A. PA, rir, p. 6.
HINTEsou,
p. 15.
Pentru cei prot1 pe carf, Cu cat Ii velf maf mult,
maf bine if cunoscl.

14606
La biserica a mers
Prea de multe ori i des,
Din Floric
In Pascic.
A. PANN, III, p.
p. 15.
Adicti rare-orf.
dacoromanica.ro
6.HmEscu,
490
Bisrica *di pri !flak-WA caluz nu va. 1)
14607
I. CoyaN, prof. c. Abda, Epir.

V ecji Sat.
lo La cele de fatut n'avem trebuint5, de nicl o ar6tare.

20 La lucrul invederat talmacirea e de prisos.
Nu sbira 'n fric ma'n bisrica. 2)
14608
IONESC17, prof.
C.
Nevieta,
Macedonia.
Trebue ca cine-va s5, vorbsa, in fata 6menilor, lar nu

pe ascuns de dinil.
FeceI bisrica, f 1-ua.3)
14609
A. MILESCU, stu(Z. c. Gope41,
Macedonia.
Dac5. teal apucat de o trait, s5, o duct in-cale
la sfirit.
Afla bisric s-ti
14610
4)
D. A. MILESOU, stud. c. GopefE,

Macedonia.
Vedi
AdicA, om la care s5, te supui, pe lang5, care
s5,
te
linguesci.
2' Meserie, muncil, ocupatie cu care s5, te indeletnicescl.

*L
14611
A se face sfant ca o chele de biserici.

D-na Z. JUVARA, C. Faired, j.
Tutova,
Pentru cel fdtarnic.

Biserica de pe dl, cBluial nu cere.
2) Nu vorbi in ferig, dar in biseria

2) Flcug biserica, a si usa.'
4) Maii biserici s te inehinI.
dacoromanica.ro
CRED1NTE. OB/CEILIRI
*L
491
A nu fi mers des la biseric.
14612
E. I. PATRICITIT, inv. c. &miff,
j. Covurtulu.
Nu e mers de multe orl, la bisericd.

V. A. FORESCU, C. Foltieeni, j.
Suciava.
*A
Nu e prea mers la biseric'd.

D-na Z. JUVARA, c. Federici,
Tutova.
j.
Ne-dus pe la bisericei.
VezT Innd.
1 Adica ne-mers in lume, ne-doplit, bildarau.

20 Om care nu scie multe.
*
14613
Ea nu's prea dus la biseric.

GAVR. ONL$OR, prof. c. Dobro-
vt, j. Vasluiu. G. P. SALvitr,

inv. C. Strzulti, j. Covurlutu. GR.
ALExAmDREscu, magistr. j. Plana.
Feresce-te de mine, ca nu scat multe i acuma o paf.

Arata asprimea cuf-Ta.
14614
Doar nu m'a lmbtranit calea bisericei.

Em. POPESCU. inv. C. Cioccinesci-
Mcirginenf, j. Ialornia.
G. Po-
BORAN, itt8t. j. Olt.
l'Vu m'a imbetranit calea bisericel.

LAURTAN & MAXIM, I, p. 122.
*A
Nu am imbetrdnit de cdrarea bisericei.

G. P. SALVIT.1, hit). C. Smulii, j.
Covurluiu.
dacoromanica.ro
492
PROVERBELE ROKANILOR
La lucru, despre care este vorb6 ni pricep frte bine.

Pentru unul care scie si a patit multe.
(De unde scii tu atittea luerurT?
ca lea bieericei..
He! doar nu m'a imbetreinit
*Nu m'a mAncat calea bisericei.
14615
I. GRIGORESOU, C. BUCiWC8Ci, j.
Ilfov.

A
14616
Nu a imbtranit de cat-Arne bisericei.

G. P. SALvra & E. I. PATRICfU,
inv. c. &multi, j. Covurluiu.
NU 1-a inalbit barba de cdrcirile bisericei.

E. I. PATRIO/U, inv. C. Snzulli,
j. Cowlulu.
1 Scie i a patit multe.
20 A facut multe rele in vita la picerea are acest
din urma inteles, numaI cnd se intrebuintza la a treIa

persna.
14617
Trebue dus pe la biserica.

P. BUDIVEANII, C. Bucuresci,j.
Nov.
Se -lice pentru un om ca,m intio parte.

14618
.a
De acu calea bisericei.

G. POBORAN, hid. j. Olt.
Nu mai are mult de trait.

eA dus'o cum a dus'o, dar de-acu, pentru el, calea bisericel.,
14619
*L
Loe de cas In curtea bisericeI.

P. GiRsovioEArru., prof. Swain.
Cl. VIII.
dacoromanica.ro
CREDINTE, onicEfunf
493

Inainte vreme se ingropail mortii in curtile bisericelor.
*A
14620
Se lovesce ca Iepurile la biserich.
Ve4Y Mirs, Nucd.
Adica nu se potrivesce.
*A
14621
Fluera 'n biseric.

POLYZU, Vocab., p. 515. GR.
POTIENARU, ing. j. _Patna.
Vedt Domn.
Adio5, cascA-gurA, prost.

A
14622
A fluer In biseric.
V. SALA, &Lac.
C.
ValC011,
CO-
/nit. Bihor, Ungaria.
A face o nebunie mare.

A
14623
Asa pate, daci suer 'n bisericA.

C. FLIMEND, C. Borgeo-Suseni,
comit. Bistrita-NcEseud, Tranaiivania.
Pentru cel care o pate din prostia lui.

A
14624
A fi ca In biseric.
D-na Ec. ZANNE, C. Basesci, j.
Adica a fi fig.
BLESTEM
Ve41
Blestemul parinteso se qice a se lipesce. Mamele
obiceiul de a purth, inel la maul ca sa nu se lipesc
blestemul lor de copii.

Blestemul mare se crede acela care blestemnd aruna,
1 tern& dupit cel blestemat.
dacoromanica.ro
494
PROVERBELE ROBLINILOR
14625
Blestemul nu cade niel odati pe pIetre.

S. FL. MARI, Nunkl, p.
81.
Vecji Sdrac
Prin urmare sa nu blestemam pe nimeni.
A BLESTEMA
14626
Cine pe altri blestmi

Urgii asupra 1I chirn.
A. PANN, I, p.74.
HINTEscu,
p. 16.
SA nu dorescl 1.6111 altuIa, ca, tl aducI rt. tie.

14627
CuI 'I ese din guri blestemul

II cade in sin ca ghemul.
A. PANN, Archir, p. 9.
Acela Inteles ca la No. 1462G.

14628
Nu di nimunuIa loe
SA te blesteme cu foc.
Nu chi nimenui loc

Sa te ble'steme cu loc.
HINTEscu, p. 91.
SA nu fad rt. la nimenI.

BOBOTEZA
Bobotza e m6rtea dracilor. AtuncI s6 sfintesc t6te

apele i draciI carl locuesc obicInuit prin ape mor, Imputinndu-se ast-fel pe fie-care an. La bobotza fetele
marl se due cu capul gol la biserica i care% Ii de
maI bine, aceea se marita peste an. lar daca se IntImpla
sa cada cine-va jos, e semn citi va muri. La sfintirea apeI,
la bobotza, s da Cu puscele ca sit Impusce draciI.
dacoromanica.ro
495
CREDTNTE, OBICEIUld
*A
14629
Daca In Oiva de Bobotz va bate crivtul, vor fi regie la bucate.

I. N. CoNsTANTINEsctry C. Chit-
j. Ialomita.
A se ved la No. 54.
Gerul Bobotezei.
14630
E. I. PATRIChT & G-. P. SALvit,
inv. c. Smulti, j. Covurluiu.
Ger ca la Bobotzei.
ST. ST. TIITESCU, iTIV.
C.
Cala-
nele, j. Doll.
Intelegndu-se gerrd cel mai cumplit posibil. A se adilogit la No. 55.

(Par'ca l'a lovit geru Bobotezii.,
A pati o bobotz.
14631
HELIADE-RIDULESLII, vol. XIX.
Vecg Na:.
A pgtit'o call de bunA; l'a bdtut.

eA pcItit o bobotzd de i s'a dus nurnele.,
BOGDAPROSTE
Al umpl de bogdaproste.
14632
T. CREANGX, Pov., p. 285. Nic.

JUVARA, C. PopescE, j.
1 A apaci, a buimaci cu vorba multd.

2 A nu isbuti, a nu folosi nimic; chnd ai vrut SS.
fad o trb& bine i a eit prost.
14633
*.L
A se Incarca de bogdaproste.
E. r. PATRICW, inv. C. &twig,
j. Covurluin.
dacoromanica.ro
496
Citind unul, prin vorbirea luf, a suprat pe altul.
glisit beleaua.
*
14634
Ca un pulu de bogdaproste (bodaproste).
I. CREANGX, Amint., p 24.
G. P. SA.vnt, inv. c. Small, j.

Covurluiu. N. TROFIN, elev. Scol.
Norm. c. Glodent, j. Suciava.
Adic5, raj hub/teat, avnd infAliarea unuf ceretor.

14635
A fi de bodaproste.
M. CARIAN, pnblic. j.
Lucru bun de dat, lucru prost.

BOTEZ
Veg
14636
Rested.
Ca o lumlnare de botez.
Covurluiu.
Ve41 Pasce.
Adic5. frumos Otit.

14637
A fi numit din botez.

GAVR. ONIOR, prof. C. Banca,
j. Tutova. E. I. PATRICIU, inv.

c. &milt, j. Covurluiu. M. CANIAN, public. j. Iasi.
Ve4T Bolezat.
GR. ALEXANDRESCU, magistr. j. Putna.

G. POBORAN, bag. j. Olt.
Adic5, sitrit din minii, nebun, svapaTiat.
A BOTEZA
Ved 1 Poi511.
14638
Eti botez f miruesc, el va sci d va trii.

IORD. GOLESCU, MS8. II,
dacoromanica.ro
p. 7
497
CREDINTE, OBICEITJRI
S6 [ice pentru cei ce nu le pasa d'ale altora (GoLzscU).
Cine botz. cutza.
14639
IORD. GOLESCII, MN. II, p. 83.
Adica are indraznla catre acela p care botza (GoLEscu).
BOTEZAT
L
A fi botezat d'un pop bt.
14640
G. POBORAN, inst. 5. Olt.
Ve41 Boltz.
Adica sarit din mint'.

L
Nu's din luna lui Pilat,

i din npte botezat.
14641
HERLE ION,
C.
Vapor, comit.
Bihar, Ungaria.
Sunt limpede la cap, nu sunt prost sa lesne crel'tor.

A
14642
A fi botezat cu zatn (znf) de varz.

G. POBORAN, inst. c. Slatina, j.
Olt.
G. I. Tomm.scu, inv. c. Bros-
cari, i. Melieding.
Mica om Ail din fire.
Nu e botezat cu tt. apa.
14643
IORD. GOLESCU, M88.
II, p. 50.
Ve41 Cap. XII, c. Api.
S6 dice cnd la botez nu l'a muiat cu totul, in apa,
insemnnd ca'i lipsesce din mintY, adica nu e Cu mintile

intregi (GoLEscu).
14644
A nu fi botezat.
10 A nu fi om de trba.
2 Acela 1n4eles ca la No. 14643.
dacoromanica.ro
498
A fi botezat.
14645
Adica udat, sat cei a cA4ut in apA, sa c cine-va a

turnat ap peste dinsul.
*
Numai odata's botezat.
14646
GAVR. ONIB.OR, prof. C. Dobro-
vet, j. Trashau.
Adic5, nu sciii multe.

BOZ
edi Lrmc1r.
FiREHNA
A
14647
Par'ca'i batut de brehne.

E. I. PATRICTU, inv. C. Stnu111,
j. Covurlulu.
L
A fi beitut de brehne.
G. P. SALVI, inv. C. &MIL
j. Covurltifu.
A'l bate brehnele.
A nu av chef, a fi suprat.
Prin cuvintul Brehne, Romnul intelege nisce fiinte
earl trdiesc prin padurl, i sperie pe drumeti nptea,
das nu le pot face alt r. Numai eunenif eel proti se
sperie de brehne.
14648
A'i fi frica de tdte brehnele.

G. P. SALver, inv. C. &nag
j. Covurluitc.
S speller fart nicI o pricina.

dacoromanica.ro
499
CRED1NTE, OB10EIURI
BREZAIE
A se ved G. DEM. TEODORESCII, Credinte, Patine qi 11lo-
ravuri, p. 24 i urmtrele.
14649
Brezala cat d mult s va gad tot brezafe rmane.
IORD. (1 OLESCU, M88.
II, p. 86.
S 1ice pentru cele urite muer, cAnd s gatesc piste

fire (GoLEscu).
Inerixoc 6 nE01xo xvZp6aeot gx7,1 a*CoXx.1)
Lucian.
Simia semper simia, etiamsi aurea gestet insignia. 2)

Prov. La".
Le singe, fect-il v'atu de pourpre, est toujours-singe.

Prov. Franc.
La scimmia a sempre scimmia anco vestita di

seta. 3)
Prov. Ital.
Ainda que vistais a mona de seda, mona se queda.)

Prov. Port.
14650
Par'ca e o brezafe.
G. DEM. TEonosEscv, Cercet.,
p. 27.
Brezede (brezae).
L. *MNEANII, Dic., p. 109.
Femee gAtit5, cu pr multe dresur

nici un gust.
i podae, i fdra
& 2) MaIrnua tot maim*, chIar de va purta insigne de aur.

1) Mahnum e tot rnahnua char de este lmbracata Cu mitase.
4) Cu t6te ca o maImu(ii e imbficata cu matase, malmu01 rgmane.
dacoromanica.ro
500
CADELNITA
14651
Thimrlatorlu tute le alge.9

C. IONESCII, prof.
Macedonia.
c.
Nevsta,
Starea omulul dup m6rte se cun6sce.

14652
d cu cadelnita pe la nas.
Ve41 a Tamata.
A lingui pe cine-va, a'l ldud cam exagerat.

14653
Nu vine vorba la cadelnit.

A. PANE, II, p. 147. MN-
TEsou, p. 204.
La vorbe nepotrivite.
CArA FA
Vecp Ana, Pilat.
14654
CaTaf.
j. lalornila.
Diet., p. 123.
P. BORDEA,
,kfNEARD,
Adica fdtarnic.
L.
eNu fi Carafa,
CAIN
14655
Frate
A fi ca (si) un Cain.
om r In genere.
CALUGAR
VeT Drac, Haind, Rasa.
14656
Ori-ce dulce 'mbucitura d calugrl

numai bun.
IORD. GOLESCII, M88. II, p. 10.
1) Cadelnita t6te le alege.
dacoromanica.ro
CREDINTE, OBICEfURI
501
Adica ori-ce e mai bun la cAlugarf e dat (Gousou).
E m vaiet c sunt calugr si tu 'mi
14657
dai zor Cu: Dmne ajut.
P. ISP1RESCU, Leg. I, 1872, p.
180. IIINTEsctr, p. 22.
La cele ne-potrivite.
CAlugarul i cersitorul sunt tot una.
14658
Dux. PCHINDEAL, Fab., p.165.

Ve4i Popd.
Aratd firea ne-sati6sh a cAlugArilor.

*
14659
Se face in chipul calugtrului.

V. SALA. dasc. c. Seud, comit
Biliar, Ungaria.
E fgarnic. Nu privesce la neveste, dar le-ar inghiti

de vil, asa 'I sunt de dragl.
CALUGARIT
14660
A fi bun (numai) de calugrit.

TiCHINDEAL, Fab., p.165.
Adic . e lenes.
NU e bun de alte, neme de cdlugdrit.,
CALUG ARiT
14661
E Ii spuiu c sunt cAlugarit, si el imi

deslg ismenele.
vait c sunt
deslgcl istnenele.
cdlugrit, i el hui
P. ISPIRESCU, Rey. 18t. 111, p.

379.
dacoromanica.ro
502
PROVERBELE RODUNILOR
Eli m valet
set
ea, 's cdlugdri

ismenele.
ali
vor
GR. POIENARU, ing. j. Talonzita.
Eti m valet cei sunt calugeiritel,
tu NI
desleg ismenele.
j.
P. BUDITEANO, C. 'Buctiresci,,
Se" 4ice cdtre ceT obraznici (GoLEscu).
CALVIN
*
14662
A fi Calvin.
ANICA BACIU, C. Topircea, emit.
Transilvania AVE. COR-
CEA, parch, c. Cogteiu, Banat.
Adica ne-creclincios, frtra fric de Dumnq.et, rt peste

sam, ne-indurator, impetrit la
A se observ c mai toti Ungurii din Transilvania sunt
fapt care a dat nascere *ere' ungurescf : Magyar hit, Calvin hit, legea urgurscd, legea lui Calvin.
CAPCAUN
*A
14663
Veg CIA-dun.
A fi capca'un.
S. FL. MARIAN, Trad. Pop., p.
L.
13.
j.
ITNEANU, Diq., p. 136.
E I. PATRICIU, mv. C. Smulti,

GR. PolENARu,
Coy/Ili/du.
ing. j.
A fi capcn.
D. G. TRIFAN, inv. e. Ccirnu,j.
Nnzttt.
IUL. GROFSOREANU, (ny.
c. Galga, emit. Arad, Ungaria.
A fi capene.
V. SALA, dase.
c.
mit. Arad, Ungaria.
dacoromanica.ro
Vagcoti, co-
CREDINTE, OBICETURf
503
1 Adia, rti, crud, ne-milos.

2 Manen, ne-sktfos.
Capauni1 se crede a fi un fel de 6menI frte
mncaii carne de cregtin. Inainte vreme eraii multi capcaunl i, de prindead vre-un cregtin, Il hr5niaii mal intLu
de'l ingraga cu mIez de nucI i pne, d.up aceea il frimncatt.
geati.
CapcniI ad fost Calleni cu done obrazurl, unul de om i altul de

cane. Ail sciut vorbi i gsi rnenii prin ascimptorile lor, dupe
bmenii, cand se aperad contra lor, stetead cu spatele unul catre
altul. Conti& Arad, Ungaria.
In vremea lor cepcanil schingiulad mal ales pe femeT, stre,pungn-
du-le titele cu frigrI arse, lar copiil lor Il mancad. Berbatil I inead femeile lor ascunse din naintea cepcnilor. menii s'ad sftuit
sceit, pe cepcanl din Ore, 0. nu s'ad putut alt-cum de cat ce
prins cocosI i ad ase4at in crestele lor luminite de cr,, aprinse, lar
abi s'ail imbrAcat inteun vestraint lung, une-orl pestritat sail rosu,
ca s,'I sparIe. De atund, dupe credinta poporului, 41 are inceput
turca.
Comit. Bihor, Ungaria.
Gdsim pe acegtI CapeilunI in Aulu Gellu, Noct. Att.

IX, 14.
A se ved L. :4'.INEANU, Basme, p. 30 gi V. ALEXAN-
DRI, p. 30.
CARTE
Vecri Cap. X, c. Carie.
Din cele cell' scrie in carte

Nu te duce mai departe.
14664
A. PANN, I, p. 72.
HINT ESCIT,
p. 172.
Tine-te de litera Biblief i nu talcui invtaturile pre

care ti le d'a. Impotriva protestantilor.
CATCAUN
Vecrl CeY15cItun.
*A
14665
A fi citcfiun.
T. 1311,4EL, preot, c. Stefdnesci,
j. Vdlcea.

34
62447
dacoromanica.ro
504
LEGENDX
0 fata de Roman ratacise o data intr'o patiure mare. Acolo, In padurea ala mare, '41 aveail bordeele nisce spurcat de Catett'unl. Fiind
intunerec tare si fata v646nd lumina la bordeele Catcliunilor, se duse
In spre luinina, socotind ea acolo or fi 6menl bunTo. Cum ajunse blata
fata acolo, Catcliunil o inlAtearli i o bagara inteun bordelu
o Incu-
Tara acolo. In tte lilele it da damancare numaI paIne ea simburl de

nuca, asa c fata, cu vole Ara voie,
se ingrasa In scurta vreme.
Mauna v64.6nd.'o grasa, hotarir s'o manance bite Ii. EI adusera
lemne i detera foe cuptorului, uncle aveaa de gaud s'o friga de vie.
Facur focu mare si lasar pe o mlitusa 1361111A, tot Catcaun6Ica ca
el, ca sa, bage fata in captor, &and o ved ca e ars bine. El plecara
la vinatre si 4iserit babel s'o gssca fripta gata cand or veni la
prnz, de la Vinatre.
Baba ingriji de arse cuptoru cum trebull i cand fu gata, se duse
la fata, o lua cu binisoru pant" o duse la cuptor si II lise cu glas bland :
Sal fata
Pe lopata !2,
Fata Infelegnd gandu afurisiteI de babe, Ii r6spunse :

Sal malcufa
De-mi. anith I*
Baba neinfelegand gandu fetel, si socotind c fata nu scie cum s

faca, se sui indata pe lopata cuptorulul.
Fata cum o vai;lu pe lopata, II dete blind In cuptor, puse taraba
la gura cuptorulu i o lua la sanatoasa. Alergnd asa pe drum, intilni
nisce 6men1 al luI
le spuse tt siretenia Cu baba Cateaun6Ich,
si 86' ruga de el plangind s'o vire in carul cu fe'n cu care erail
Omenilor li se facu milli de blata fata si o pitulara in carul eu fan.
Catclunill venind flamttql de la vintltre, cum intrara In bordeiti,
le incepu a mirosi a carne fripta de Catcaun i incepura dice
Bute a atri,
De malcufa.*
Ridicand taraba de la gin a cuptorulul, valuril baba fripth i pe loe
le dete dracu in gaud ca fata a facut trba asta. Incalecara pe cal
si o pornira In gna fetel c'o falca, 'n car VI-alta pe panAnt 1

Ajunsera' cara cu fn i intrebara, pe chirigiT, nu cum-va a valut
o rata asa gi asa fugand pe aci pe drum ?
N'am v64.ut niel o fat, r6spunsera chirigiii.
El nu se incrorilurb, in vorbele chirigiilor si incepuril a Infep eu
sulifile in carul cu fn, socotind s infepe fata, daca o fi In f6n. Dar
fata era bagatil adInc si sulifile n'ajunserli pang la ea.
Catcaunii plecarti s'o caute In Rita parte si chirigiii dusera fata la
casa lor si o bagara, inteun becTu, unde o finurit pang, nptea, de
frica Catcaunilor. Cum se innopta, deter& drumu feteI sa piece in fra
el. Fata plea de la casa 6menilor spre fra eI. Ea mergea numal
nptea, lar ().iva :lade?" tupilati In stufurile balfilor.
Dar mergnd ea asa a ritacit drumu la Ora el, si ea s'a luat atuncI
pe dunga de stele dese, ce se vede In curmezisu cerulta, si a ajuns in
fra el.
dacoromanica.ro
505
CREDINTE, OBICEIURt
De atunci dunga acea de stele s'a numit cdrumul robilor pima' in

cline de 8.4;11.
Vqi o varianta a acestei legende in ,Fezd16rea, II, No.

2, p. 25.
CAZANIE
14666
CazanIe.
L. *AtisTEAITU,
Diet., p. 155.
Poveste lung6 i cam plictisit6re.

Carte, numit6 i Evanghelie inetatbre, care coprinde
pArtil din Noul-Testament, insotite de thlcuirit explicative
morale.
CEAS BUN
Ve41 Cap. I, c. Ce.
14667
In ceas bun.
L.*AIN' EANT7, Basme, p. 1019.
Ceasu al bun.
Ve41 No. 64.
Adic4 la momentul prielnic. A se ved, No. 64 pentru

mal multe amaminte.
Bonis avibus.1).
Prom Lat.
14668
Islscut In ceas bun.

TiCHINDEAL, Fab, p.109.
P. ISPIRESCII, Leg., p. 230.
Vecli Na. 64.
Om cu noroc in tt.
') Cu pis'ai favorabile.
dacoromanica.ro
CEAS REO
Vecg Cap. I, c.
14669
Ceas.
Ceas
Moment neprielnic.
Cnd incepi ce-va inteun ceas r6 nu isbutesci.

In cele dou64ecI i patru de ore dintr' o li este lasatti
de ursitorI, fie-carul om, un ceas 17611, pre care omul nu'l
scie &And e, ea sa se p6t6. feri de el.
(15menif mal cred cit ceasul cel ri. e timpul cnd, Dum-
ne0eii ffind ocupat cu alte treburi prin raiu i prin cer,

rbmne numal dracu stApan pre pamAnt, i atunci el iI
fsbun5, pe 6menI, 1 'I bate joc de ef facndu-le tot
fetal de ne-ajunsuri.
4011 sA d cu bobl la alde lea ComAnita i sA 'I dseinte d'E ceas

ru., GR. JIPESCU.
Malis avibus.i)
Prov. Lat.
Si nu ti aft Ora arata.2)
14670
G. ZUCA, stud.
bania.
c.
Berat, Al-
Sit nu ti se intimple vre-un ne-ajuns, vre-o nenorocire.

Aromsaiii cred ca mal ales Martia, Joia i
sunt lile rele, i in acele lile sunt maI ales ceasuri rele.
14671
*A
A vorbit intr'un ceas

V. A.LEXANDRI, Thatr., p. 1139.
ST. TUTESCIT. inv. C. Catanele,
j. Dolj.
*A
A. vrl?it intr'un ceas rat

CZ l' a pcIrdsit (lad) Duninecleti.
V. A. FORESCU, j. Sudara.
Cu pisrT defavorabile.
S nu te afle ceasul cel rri.
dacoromanica.ro
CREDINTE, oBicatrit/
507
Cnci cine-va da, pe neateptate, peste o prirnejdie, o

intimplare nenorocita.
spunearn e, ash dimintti, c'olu el m6 pornesc
ANTOHI.
Nu
MARTN.
(playact) Ai vorbit intr'uiz ceas ren, cucne.V. ALE-
inaintea ta?
A se ved alte exemple la No. 65.

14672
De n'a gril (vorbi) Inteun ceas

I. CREANG.L, CM?). lAler.,
p.379; Pov., p.119.P.ISPIRESCII,
Bev. Ist., III, p.159. T. BALAEL, inv. c. Stefanesci, j. Vdlcea.
A nu se int6rce cele t;lise In I'M.

ans pe mine unul, de n'as grcii intr'un ceas ral, pan/ acum, d6,
I. CREANG.X.
m'a ferit Dumnedel,.
14673
A plecat (pornit) intr'un ceas

G. I. Tomscu, inv. c. Broscari,
j. Mehedinti. I. CREANGI, Pov.,
p. 145.
Cand se intimpla ce-va pe drum.

14674
*A veni ca ceasul ce!
..4.diciL
CER
VedI Cane, Cap. 1,e. Cer,
GrrineY, Mcd.
Cerul se' crede ea inainte vreme er ava de jos c5,

ajungea omul cu mlna. Dar, mai tfirai, din causa rutatel 6menilor, Dumneqet suprandu-se a ridicat cerul.
Dunmeqeil locuesce in al noulea cer.
14675
In 9er '1 caftai
s'
pi loc
C. IoNEscu, prof. c. Nevesta,
Macedonia.
1) In cer 11 dutaI qi pe piimInt 11 alai.
dacoromanica.ro
608
PROVERBELE ROM.ANILOR
E om ca top 6menii, nu e mai deosebit de cat cell-alp.
Cobol-It (scoborlt) cu hirzobu din cer.
14676
V. ALFAANDRI, Tear., p. 463,

1087, 1286, 1343. L. XINEANU,
Dig., p. 380. GR. YOIENARU,

ing., j. Buzeit.
*A
A. coborit Cu hirzoba din cer.

Tittova.
Vedi COptild.
Adica de un nm mal ales.

D-1 *aineanu da licerel intelesul, cu totul greit, de :
a fi norocos.
Ron:Lanni da cuvintulul hirzob, larzoba, larzop, hirzpd,
virsob sa viroop urmt6rele intelesuri:

1 Un fel de panera &cut din cetina de brad, in care
locuitorif muntaf pun pescil cei mai gusto1, in deosebi
pastravile.
2 Un cerc, legat in diferite directii cu faii de teiu,

care se pune pe budaca i peste care se aza strecurat6rea.
31) 0 nula, despicata in patru, cu care se dan merele

sat perele jos din pomi.
4 Un fel de talpf late i frte lunguiete, Impletite la
mijloc cu coija de mestcan i sforl, servind pentim a umbl pe zapada, in felul patinelor intrebuintate de Indienil
din America de Nord, sail de Norveg,lanii. Pentru aceste
patine se intrebuintza mal ales denumirea de vino!),

vcIrzob sail virzop.
Scoborirea sa suirea cu hirzobul e f6rte des in trebuintata in basme, poveti minunate, etc., cand cine-va
trebue sa se lase intr'o prapastie, sa sa se ridice pana
la nisce locuri unde nu pop ajunge in alt mod.
'La care (munte) se RIM numal ea harzobul.,
A. de C1HAC, I,
p. 136.
cOdatl in virful until munte pr nalt nl-am urcat, In virvul a carula un pu t pr adinc, si mal s dic ffirft fund, am aflat ; din gura
putulta dutura cu hirzobul slobozind, dupa ce al era funea de lungil
ail mers...
Dur. CANTERFR, 18t. Ierogl., p. 287.
Parerea emisa de unii ca hirzobul nu ar fi aci de cat

dacoromanica.ro
CREDINTE, 0 Bled um
509
o coruptie pentrn hrisov, este neadmisibild, mi. ales 6,

niel oclat nobleta nu s'a dovedit, la RomnI, prin hris6ve.
Cu hlrzobu din cer n'a cficilut nimene.
14677
I. NEGRUZZI, Cony. Liter., XII,

A. de Cmitc, I, p. 136.
p. 6.
Nu e nimine, cu hirzopul, coborit din cer.

ANDREI BAOTA, prin. r. A.
Forescu, j. Suciava.
V erg Coirnig.
Acela inteles ca la No. 14676, sub o forma a,firmativd.

*
COut (ca) din cer.
14678
LA URIAN & MAXThS, I, p. 312
& 616. GAvn. ONIOR, prof. c.

Dubrovq, ..T. Vasluiu.
*A
Picat din cer.

Ava. CORCEA, paroh, c. Cofteiu,
Banat.
Ca picat din cer.

LAURIAN & MAXIM, I, p. 312
& 616; II, p. 666.
10 Om frte bun.
20 Care se ivesce de odatil unde-va.
30 Om strain de cele ce se petrec in locul nude se

afiii.
(Nu sea nimic din cele ce se petrecuse lu jurul lui ca si cum ar

fi picat din cer.,
Comte s'il tombait de la lune.

Prov. Franc.
40 Care r6mttne mirat.

Tomber drs flues (du ciel).
Prov. Franc.
dacoromanica.ro
510
50 Om mandru, care se crede de un nm mat' ales.

and nu voesce s facli, pe voIea unuIa, Romilnul Oice:
gnu fac macar sit fie picat din cer.
Sorti de la cuisse de Jupiter.

Prov. Franc.
A se ved varianta AromAna la No. 76.

.L
Pica ca din cer.
14679
AVR. CORCEA, paroh, C. Co?telu,
Banat.
Picei ca de sus.
*A
Ca de sus cauta.
AVR. CORCEA, paroh, Banat.
Exprima mirarea despre un lucru ne-ateptat, care a
surprins pre cine-va.

*
14680
A se crede In cer.
LAIIRIAN & MAXIM, I, p. 615.
Culmea fericirel.
*
A cd cerul pre cine-va.
14681
LAITRIAN & MAXIM, 1;
p. 614
A pica cerul pe cine-va.

G. P. SALVI & E. I. PATRICIU,
inv. c. Smul(1, j. Covurtufu.
Pe langa Intelesul de la No. 75, se mal (lice unula
care s'a suprat amarnic, care simte o durere frte mare.

*
14682
A ridic In slava cerului.
Adica a lama, frte mult.

dacoromanica.ro
511
CREDINTE, OBICEURY
*&
14683
A face scari la cer.

E. I. PATRICtU, inv. C. &mitt,
j. Covurhau.
Ve41 Dutnnedea, Pod,

Scard.
Arat5, lucruff peste putinta.
CHZA
VecIT Prazd.
*
14684
E ri.1 la chezi.
G. P. SALvr6, int 1 .
C.
&Mari,
j. Covurluiu.
Se -lice despre o pers6n5, care, uItiludu-se la o trail.,

indatii acea trait merge reil.
A nu fi in chejl bun!.
14685
A fi filra chef, superat.

4 Cate ()dad' numal, cind prin dreptul crtmei te faceaT niznal i
nu scial sh potrivesci din git pre mo Nichifor, nu'l pr videal in
lieji blin1..
1. CREANGA.
CHIMA-RULUT
Chima-reului,
14686
Pe malul pireului.
I. CREANGI, Pov., p. 205.
Adic5, dracul. YeA la cuvintul prac, o 4icere aprpe

idPnticil.
CHIRALESA
*LI.
14687
Cu mult (cat) chiralesa.

G. P. SALvrt!r, inv. c. Small,
j. Covurlufit.
dacoromanica.ro
512
PROVERBELE RONCANILOR
Cu multa greutate, abea-a,bea s'a facut re-ce.

Cuvintul chirales, pare cli, s trage de la xupa eksEaGv.
care se repeta de mai multe orI, in unele ruggcluni.
Pentru unil Chiralesa pare a fi i un fel de duh ru.
A se ved i Dar. CANTEMIR, Descrierea Moldaviet, p. 155.
CIOB
Ve4Y Cap. VII, c. Cti
*A
D'aci Inainte clobu i lumInarea.
14688
Sr. Sr. TUTESOU, inV. C.
C'ata-
nele, j. Dolj.
D'aci inainte dobul O lumincirica',

,$ri druntul la biserica%
D. ZANNE, j. Ilfov.
Vegi &va.
Adicii m6rtea il ateapt.

Ciobu i luminarea s pun i s aprind pe morminte.
*A
14689
I-a pus ciobu.
G. POBORAN,
inst. j. Olt.
veqi urcror.
'L-a fermecat, la fcut de insurt6re, de mariti.

Cel, crui i se pune cfobul, se urinz, intiun urcior
noti. Apof 11 astupa, bine i '1 incinge la foc. T_TrcIorul,
fiind incins i infundat, incepe sa chiorae 1, din sui-
tmile ce le face atuncl, se qice cri, strig numele flicattlui

care va luil, pe fata.
In vremea cand il inciiklesce la foc, 11 bate cu un

mnunchiu de nuele de alun, de sAnger i de artar, i
se mal (tic fel de fel de descntece. De pildd :
Te bat cu nuleaua de ianger
Sri mi'l aducl ea un Inger.
Te bat cu nuTeaua de-alun
SA'l aducl ca un nebun.
Te bat cu nuleaua de artar

86, vie ca un armitsar.
CLOPOT
Voll Cap. Iii,
dacoromanica.ro
c.
C/opet
CREDINTE, OBICEIURf
513
Cand se face vr'o praditclune, s trage nptea clopotul

de la bisericg,, In trel nopti- de-a rindul, i s6 crede cg,
hiptaF,4u1 s va descoperi sait s vor afl, lucrurile furate.
Se mal trage clopotul de la bisericg, ca sg, se abata
sat" s6 inceteze o plelle mni6s, adic cu grindind.
Asemenea, cnd unul clAdesce o casg, um&si ca
fie casa vestitit, gazdit de musafirI, etc.
*A
Clopotul alege.
14690

Tutova.
Averea dupa,' mrte se cunelsce.
'*
14691
A awilit clopotul, dar nu scie la care

biserici.
SIIRAMEL, e. Telega, j. Prakova.
Scie, dar nu tocinaI bine.

14692
Clopotul de la biseric sun: dai, n'ail

C. TEODORESCIT, hit% C. Pungeset,
j. VasMu.
Dacg, imprumutl ce-va nu'l maI al, nu'l mai v41.

14693
Clopotul, numa atunci sun, cand Il tragi.

HINTEscu, p. 35.
Dad nu sgAndarescI lucrurile, nu afli ; dacg, nu IntrebI,
nu ti se spune.
14694
Cand clopotul cel mai mare se trage,

cele-l-alte nu s mai aud.
IORD. GOLESCU, 11188. II, p. 34

P. ISPIRF,SCU, Rev. Ist., I, p. 456.
Adica cand cel mal mare vorbesce, cef mai mici nu s

mal ascultg, (GoLEscu).
14695
Clopotele cele mid, cand cele mail url,

niel cum se mai aud.
IORD. GOLESCU, JIfss. ir, p. 37.
dacoromanica.ro
514
Adia, cnd ea marl gralesc, eel micI nu s mal as-
cult
Cine un clopot numaI aude, un sunet
14696
numai Intelege.
TORD. G OLESCU, Mss. II, p. 79.
Adic5, judec5,torul ce numaI po5 unul ascult, numal

ale aceluIa qicerl Intelege (GoLEsou).
Qui n'entend qu'une cloche, n'entend
De1412
son.
Prov. Franc.
N'atepta clopotul s te dtepte, ca te

va dstepta and vremea a trecut.
14697
TORD. GOLESCU, M88. II, p. 108.
Adica clopotul IngropdriI la pocaintA, clind Treme nu

mai. este (GoLEscu).
Trage popa clopotul s aud
14698
TORO. GOLESCU, 11188. II, p. 71.
S qice pentru vestirl ce trebue s ascultam (Gouscu).

*
14699
Lcul (s't) e limba de clopot.

E. I. PATRICIU, inv. c. Stnul(1,
j. Covurluiu.
Lecul e in limba de elopot.

V. A. FORESCU,
Suciara.
C.
Dorna. j.
Adic numai mcirtea 11 va lecul.

14700
*L.
Se vindec cu zama de clopot.

G. P. SALvr5 &E. I. PATRICIU,
inv. c. &milli, j. Covurluiu.
Adic5, e semn c5- va murl.
dacoromanica.ro
CREDINTE, OBICEfuRt
*L
14701
515
A beut zama clopotulul.

P. G kRBOVICEANU, prof. Semin.
Buc. Cl. VI.
A murit.
A auc;li clopote pe urma cui-va.
14702
T. 131.11EL, preot, c. Stefanesci,
j. Vdlcea.
A aqi vorbe rele pe urma faptelor luI.

*
14703
Nu trage clopotul trite dung.

I. HoeforI, stud. c. Siliste, comit. Sibi, Transilvania.
Nu face Alta larma, nu vorbi ataa.
A trage clopotele.
14704

D-na ECAT. ZANNE, C. Basesci, j.
Falcift. ROSSETTOS. ing. j. Roman.
1 A vorbi mult.
20 A da pe fat& spusele saul. faptele altuIa, socotite ca
talnice.
30 A face un lucru uor; a spune tutulor ce e de fiicut.

40 A face curte unei femel Intr'un mod fAti..
50 Ca pentru InmormIntare.
Paul vom ajunge a ne sfinti ca dracu cfmd imbkrinesce ce fac
eA, Ion TAtArlsanu, ca betele pApusI? Doar sA pun sd le traga copotele ca la cele multe obiceTurT strAmosesal V. ALEXANDRI.
A trage clopotul cuI-va.
14705
LAURIAN & MAXIM, Glos., p.184.
Al derApn, a'l saraci, a'l pIerde.

14706
*.A
Al sunA clopotul.
V. A. URECHIE, Env., p. 139.
D. EPUREANU, (ny. c. Damian,
j. Dolj.
dacoromanica.ro
516
PROVERRELE ROM/NILOR
1 Child cine-va da pe fatit vorbele sail faptele altula,

socotite ea taInice.
2 Acela luteles ca la No. 14705.
A fi limb de clopot.
14707
D-na Z. JUVARA, C. Fedesct, j.

Tittova.
Adia. vorbilret.
14708
Gura lui e clopot.

I. CREANGA. Atnint., p. 196.
E. I. PATRICIU & G. P. SALVO',
inv. c. &map, j. Comrlutu.
tnerge gura clopot.

G. ONIS,OR, prof. C. Dobrovq,
j. Vastutu.
1 Adicit i se deosibesce glasul diutre ale multora, se

aude de departe.
2 E vorbaret.
Sun& ca clopotul cel spart.
14709
DIM. TiCHINDEAL, Fab., p. 295.
Peutru ceI cari vorbesc fr rost.

COBE
14710
*A
Cobe rea.
P. IlrEs, ing. C. Hateg, Transil-
vania. ST. ST. TuTEsctr, inv. C.

Catan ele, j. Dolj.
*L
Cobea draculta.
P. ILIE, ing. c. Hateg, Tran-
silvania.
Prevestitor de ce-va r'tt, care prevede tot WI'.

dacoromanica.ro
CREDINTE, oBEEILTRI
517
and vq el o asa nemetenle spurcatri, stand ca o cobe rea in
casa lul, si pe tronul luI, un srpe II trec prin sin..

Leg., p. 206.
P. 1SPIRESOU,
Cobe rea este acel care se nasce in ceas r. Cel care

s nasce In ceas bun, nu pea face nimic, fata de o cobe.
E semn ea va muri cine-va, de obicetu parintii, cand
vre-un copil schincesce meren gi s mOnte.
COLAC
Vedl Cane, Cap. VII,
c.
Colac, DeentneVerl, Lc, Sfant.
Colacul se face din pane dospita, impletit in dou, in
tret sail In patru, mare sail mic, dup6. trebuintri.

Colaculut mare, care se da la plugarl la SfOntul N'asile,
cnd umbig cu uratul, i sd Oice potting. lar colaculul
mare, care se' duce la biserica, ctind e hramul bisericel,

i s lice hranghel. Pupaza e tot ca colacul impletitA,
insA nu e rotunda, ci lungArtil. Ea kr6 face numal in
mic. Colad mid gi pupeze se obicInniesce a se face, gi
d de pomanl, pe la mo1, la anul non 1 la poment.

Colacit se da mat ales la bitrbatt, iar pupezele la partea femesc6.. ()data cu pupAza ori cu colacul se da
cOte o luminare.
S crede e dandu-se colad sracilor, la InmornAntare, se vor rugO. la Dumnelen ca s terte pcatele rposatulut, &and vote sufletulut lut sa se duc. In rain.
S crede, de altit, c omul and va reinvia la a doua
chemare, dupa atita somn se va detept, negregit, cu
pofta de mncare pe care o va astimpr, dacA la m6rtea luI
dat colad sracilor, sa mAnfince. Dacil nu i
s'a dat, atund va fi slab i Cu gren se va infdtik inaintea lut Dumnelen.
piva minAnci colad, i miptea umbra
14711
dui:a dracI.
P. IspiREscu, Leg., I, 1872, p.

173.
Vell Sfant.
A se adOogh la No. 98.

14712
Nu poti rmane i Cu coditul i Cu colacul.
Tribun. Popor., Arad, II, p.

186.
dacoromanica.ro
518
Aclica s5. nu muncescI, s staI la o parte i totusl

tragl fol6sele.
Vede Dumnesleil al cuI este colacul.
14713
G. I. TOMESOU, inv. c. Broscarf,
j. Meheding.
and este vre-unul ne-dreptatit.

A
Asta'i rac pe colac.
14714
Lum. p. To(f, I, p. 87.
1 and unni om i s'a dat peste nAsura, mal mult
de cAt i se cuvenea, sall de c't s astept.

2 and cine-va suferil o indoita pagubd..
A astepta ca mortul colacul.
14715
LAURIAN SL MAXIM, I, p. 774.
P. ISPIRESOU, Leg., I, p. 1872,

p. 176; Rey. Ist., I, p. 234. HINTESCU, p. 111.
Tr ag e ncde frie ca mortu colacu.

ST. ST. TETTEscu, inv. C. Cata-
nele, j. Do0.
A
A achista ca mortul colacul.

Lum. p. Toff, I, p.
OBORAN, ifl8t. j. Oil.
87.
G.
A0ept in tot vacul 1)

Ca mortul colacul.
A. PANN, II,p.147.-11mTzscu,
p. 199.
10 A astepta cu mare dor si nerdbdare.

2 A astepta in zadar.
3 Nu maI are mult de trilit.
1) La Hintescu : vcul.
dacoromanica.ro
CREDINTE, lunette
An.
14716
519
Nu '1 !neap colacii In sin.

E. I. PATRICU, hit% C. Smulp,
j. Covurlulu.
Cfind unul in loc sa primsca o multamita, i se da o
batjocura sdravna.
.6,
A 'I da colac 0 lurninare.
14717
S. FL. MARIAN, Inmorrn. p. 366.
Seat., II, P. 74. V. A. Po-
Rnsou, c. Folticent, j. Suciava.
E. 1. PATRICILT & G. P. SALvitr,
inv. c. Smulfi, j. Covurlulu.
Gaud al pierdut sail ti s'a furat ce-va, 1 mi mai e

semn saA sperant5, ca s6 va gasi. Despre un lucru imprumutat pe care nu '1 mai poi capinii, inapoi.
,Cine si-a pIerdut cinst,ea MI colac M luminare.,
Dup5, inmormintare s6 face praznic, i se da tutulor

color de Ltd cle un colac "i o lumlnare, de sufletul reposatulul.
A
14718
A trecut baba cu colacif.

P. ISPIRESCII, Rev, 1st.,
p. 5.
I, p.
HINTEscu, p. 8.
V.
TORD. GOLESCII, Mes. II,
235.B. P. Hi okit, Etym. Magn.,

p. 2276.
A. FORESCU,
clava.
C.
Folticeni, j. Su-
I. GROFOREANII, inv. C.
Galga, comit. Arad, Ungaria.
AVRAM CORCEA, paroh, c. Cogtelu,
Banat. I. SILAGEIL comit. Muref-Turda, Transilvania.
S'a dus baba cu colaci.

GAVR. ONLTDR, prof. c. Dobro_
v6Y1, j. Vaglutu.
'I-a ('el-a) trecut baba cu colacil (colaca

A. Parat, Edil. 1889, p. 133;
II, p. 87; III, p. 141.
62447
35
dacoromanica.ro
PROVERBEGE itdkANU.OR
520
A trecut baba cu
TIcauNDEAL, Fab., p. 99.
&Avid, Conv. Liter., V, p. 2.

VezY No. 1296.
1 S qice pentru cef pe ;le tree cu vederea la necazurI i nu ne ajutk putnci s ne ajute (GOLEs0U).
20 E pr ti4iu, nu al sciut sa, te folosescI la vreme.
La mort e datina in comitatul Arad ca i in Moldova,
a se d in fie-care cruce a uletif polac peste mort. Colacif

acela se impart de femeIa cea mal 13trhnA, dar numal
un colac in fie-care loc. Siiracul cel mal apreope, pune
mna pe colac, lar ceI-1-al1I nu capt6, nimic.
A. se ved in Etym. Magn., p. 1151, origina liceref venitiane Don' Ana spassizza, trece Demna Ana> amintire
despre f6metea pe care o suferise plebea romana, retrasA
pe Muntele-Sacru.
*
14719
A ajuns dup ce s'at Imprtit colacii.

Ore. ALEXANDRESCU, =gist. j.
Putna.
ajuns $i ie, sdracil,

Dupd ce 'a 'inpdrtit colacil.
A. P ANN, II, p. 68.
p. 167.
I, p. 226.
HINTESCII,
P. Ispnascu, .Rev. 1st.,
Adica pr thripti.
*
14720
S'a dus mortu cu colacii!

G. POBORAN, inst. j. Wt.
Nu se maI intimplii, cum s'a intimplat, nu mal e pomana aceea.
*L.
14721
A alerga la colad.
P. GIRBOVICEANU, prof. c. Clo-
rani, j. Mehedinti.
Adidi la fol6se.
dacoromanica.ro
521
CREDINTE, OBICEYURf
14722
Colac peste pupaza.

V. A LEXANDRI, Teatr., p. 126,
393, 585, 704; CM,. Liter., I, p.

281. P. ISPIRESCII, 1?ev. Ist., II;
p. 1i6.L. *.kiNEANIT, SeM08.,
p. 299.H. D. ENEscu, inv.
C.
Zamostea ,j Dorohd. GRIBINCEA,

inv. c. Bicaz, i. Nmtu.
V. FoRESCU,
j. Sudara. C.
TEODO-
RESCU, (71V. C. Pungesct, j. Vashau.
G. P. SALVE.) & F.. I. PATRI-
cm, c. &tutti, j. Covurluiu. D-na

E. SEVASTOS, p. 254.
A det colac peste pulida.

A. de CIHAC, ir, p. 68. S. I.
GRossmium, Dict., p. 105 & 192.
Peste colac i pupdvi.

S. FL. MAMAN, Ornit., I I, p. 177
*A
Pupa' vi pe colac.
1UL. GROFOREANU, inv. C. Galia,
B. Comlo?, comit. Arad, Ungaria.

GAVR. ON10R, prof. c. Dobrovelt, j.
1 Cnd unuI om 1. s'a dat peste mesurA, mai mult

de cAt i se cuvineit, sati de al se atept.
2 Cfind cine-va sufer5, o indoitA, paguba.
i IncA pe de-asupra.
30
tEra 1rnp6ratul lupilor, 9i, colac peste pupclzd,
nasdr4van.,
SEVASTOS.
Pupaza se numesce un colacel mic, facut pe un colac

mal mare, ce se d de obicefu, la mortI, ca colac al popii.
In unele pArtI se impodobesc cu acest colAcel pomil datl
de sufletul mortilor, i cal-1 fac parte din raiul dus inaintea
raortulut Pup6,za se numesce cte-odata, i hulub.
VecJI L.
),IINEANU, Sanas., p. 299; S. FL. MARIAN, Ornit.
II, p. 176; MIRADA, Conv. Liter., XVI.

14723
A av colad i de pupazfi.
I. ARBORE, ing. j. Buztt.
Adia, lucru de nimio, lucru prost.
dacoromanica.ro
522
Colac.
14724
DJM. TiCHINDEAL, Fab., p. 324.
A. PANN, Mop Alb, II, p. 13.
Adicii, folos, *fig.

tZapciul de bucurie cii, o en Mol colac
A
14725
A. PANN.
'-a luat colacul.

E. I. PATRICIU & G. P. SALVIti,
fnv. c. Smulti, j. Covurluiu.

VOY Lic.
A cautat sa faca r6ft unul alta,

luat plata pentru acsta. S6 lice mal ales cand cine-va a destainuit
o taina pentru o plata.
A'i luat colacu?
14726
j.
D-na ECAT. ZANNE, C. Ilicloeocf,
Adic: ce al folosit? S6 lice cand unnl. spune ce-va,

vroind sa aduca o pagaba saa o suparare cul-va.
*
A'1 mprl (mancA) colacu.
14727

L
Al mima colacii.
ST. ST. TIITESCIT, inv. C. Cata-
nele, J. Olt.
Vecg Colivel.
lo Al ved mort.
'Ca loable o scri nancilm
20 A mor' pre-cineva.
g'l-a meincat
dacoromanica.ro
CREDINTE, OBICEIURf
523
*L
AI mancA ch5ra colacul.
14728
G. P. SALvtt, (ny. c. Smulli,

j. Covurluiu. --- I. PIICARTU, C.
Potana-M6rului, comit. Fdgefraf,
Transilvania.
Adicii. a muri.
. t Acolo
11167761Ca cidra colacul.,
COLIVA
Ducange definesce
ocaupov, x6Xupex, frumentum
coctum. In Ecclesia grEecanica colybi benedici et distribui fidelibus solerent primo Sabbato eTejuniorum.
La Romni coliva se imparte de sufletul mortilor, in
4ile de praznic, i de ate-ori se face colac.
LEGENDI
S' dice c, dui:4 rneortea lul Hrist, credinil inmultindu-se, pdganil

ad inceput a se teme de el, ca di. nu'l supue i
stdpinscd. De
aceia unul din bogag pgnl, cu prilejul uneI mare srblit6re, la care
se obidnuTa, ca pe o stradit mare a oradilul ter, sl se intindd mese
mari ca bucate de carne, vinurl i piline, mese care se dad sdracilor in
amintirea celor moll, a otrAvit tete bucatele. SitraciI Sind mal totl
credinT, el gandeit sil otritvscd, i si scape de el. Unul din credinl
prindnd de veste, dar fiind mal rnult sdrac, i neputnd implrti carne
i vinurI, a stlruit cu alti credinl, ad adunat in grabd ce-va banl,

ca care nu a putut cumpdrit de cat grid, re care ne-avnd tirnpu
macine i del feel, pane, l'a fert In eazane marl, numal cu api, adaogind i putintt mIere. La 4iva hotdritl a tetina ai el masele
inchrcato ca grits ul fert. Credinil insciintatI s'at ospltat cu grid,
bucatele cele bune ale pagfinuluI ne-atinse, i ast-fel ad sclipat de
meorte. De atuncl, In top era, se face coliva de adT.
Cu coliva omendsc va mortif s po-
14729
menscfi.
A. PANN, IH, p. 90.
Pentru cel sgArcit.

14730
*A
Dup mort i coliva.

P. BUDLVEANU, j. IZ.f0V.
VedI Sft2nt.
Pentru cele potrivite. A se ved mai multe amAnunte

la No. 7703.
dacoromanica.ro
524
A umbla cu coliva 'n pIept (pept).
14731
A. PANE, II, p. 146.

MUNTEANU.
B suna coliva
G. 1,
HINTESOU, p. 195.
pept (piept).
P. GARBOVIOEANU, prof. Sem.
G. Bkrouscu, (ny. c.
Pietroqita, j. Dtmbovifa. G. Po.
Cl. VI.
BORAN, Mt. j. Olt.
I se bate coliva in pept.

C. TEODORESOU, env. C. Lipova,
j. Vaslulu. U. BALLY, C. Carlomanesct, j. Tutova. E. I. Pm RIOitT,
'inv. c. Smulfi, j. Covurlufu.
B bate coliva in piept.

GAVR. ONISOR, prof. c. Doln o-
vq, j. Vaeluiu.
Ii j6c4 coliva 'n pept.

BARONZI, p. 48. M. CANIAN,
public. j. /afl.
E b6trn sait e apr6pe de duca, e bolnav de m6rte,

pe nArte.
11 sent le sapin.
Prov. Franc.
A mirosi a coliv.
14732
A. DE CIEIAO, II, p. 650.
A fi pe m6rte.
A
14733
A fi Cu coliva pe pept.
T. BALAgEL, preot, c. Stefanescl,
j. Valcea.
A fi mort.
dacoromanica.ro
525
4.13.i0E.wR
Ca maine (mAne) o s."mi mnance coliva.
14734
A. PANN, ir,
ECU, p 100.
1st., I, p. 456.
p. 146.
HINP. ISPIRESCU,
L...,,s,UNEANU,
Rev. Ist., VI, r. 325.
Pentru omul card, 'fiind fOrte belrn sa fcIrte boluav,

e aprOpe de m6rte.
A mAnca coliva
14735
GR. JIPESCU, Rear. Ora., p.
265.
L. *.UNEANII, Semas. VI,
p. 325.
G. POBORAN, inst. j. at.
Vell Colac.
lo A fi.- mort.
2 A urmarl pro cine-va ; a'l nenoroci; a'l omori.

slbit 'Ara
(Nu
maneat coliva.,
Nu mai mananc coliv.
14736
Nu mal tritlesce.
COLIVAR
Colivar,
14737
C. I. CREANG.X., cdpitan,j. Nmtu.
Porecla ce se da preotilor.
COMAND
14738
II mnAncfi coliva i comAndul.

E. I. PATRICITJ & G P. SALvrt, inv. c. Smulp, j. Covurliau.
Despre col mancticios sa cheltuitor, care la m6rtea

lul nu are sit laso nicI cu ce al Ingr6pe.
dacoromanica.ro
626
pRoVERBELE ROMANILOR
COMANDARE
Comindarea, care se mal numesce conAnd, praznic

satl pomana, este osp6tu1 care se face, dup5, Ingropare,
la casa de unde s'a pomit mortul.
pentru mal multe amtinunte, S. FL. MARIAN,
Inmormintare, p. 361 i urnAtrele, precum i L. TNEANII,
Semasiol. Archiv. Ist. VI, p. 257-258.
Fati mare 'n comandare,
14739
Niel colad, niel luminare.

S. FL. MARIAN, Inmorin., p. 366.
niiscutti din faptul a, la comndare sati praznic,

Ieati parte btrAnil, cel insurat1 i copiiI ceI micI, rareorl flcuii, lar niel ()data fetele.
CONDAC
Cu gramatica
RmaI nirnica;
Dar cu condacu
ItI umpli sacu;
14740
Iar cu troparu
Umpli hambaru.
A. VIZANTI, Rev. Arch. I, p. 462.
Condacul
Umple sacul,
Si troparul
Hambarul.
I. CREANO, Amid., p. 93.
*I
Cu condacu
Umpli sacu;
cu troparu
Ambaru.
Banat.
dacoromanica.ro
527
CREDINTE, OBICETURI
Cu condacu
Umpli sacu.
ILIE HocloTA, teolog, c. Sel4te,
emit. Sibi, Transilvan1a.
Era o vreme cnd, ori-ce studiii de sciint purit, era

privit ca ne-folositor, ca o pierdere de timp. Ciaslovul
i psaltirea, care 11 deschideaA cariera preotiei, era-a totul.
CRACTUN
Vecg Cap. III, c. Crerctien,
Para.
*
14741
CracIunul situl i Pascele fudul.

E. I. PATRICIU, 2717.1. C. Smulfi,
j. Covurluiu.
Craciunu seitul,
Pascile fudul.
G. MADAN, C. Trufeni, tin. Chi-
enerc, Basarabfa.
A se ved intelesul, i alte variante, la No. 78 & 215.

Vesli G. DEM. TEODORESOU, Datine, p. 9 & 19; L.
;i.f-
NEANU, Semas., Arhiv. Ist. VI, p. 251.
Criciunul e al s'atululul.
14742
DRAPEL, ziar, Dec. 1897.

14743
()data 'I CeacIunul Inteun an.

GAVR. ONIOR, prof. c. Banca,
j. Tutova.
Ve4I Pasce.
Nu e, in tte 1ilele, noroc 1 srbatere, nu e bine in

tot-d-una.
dacoromanica.ro
528
14744
Cine umbra la Craciun tn camesa, la

Pasce umbra 'n cojoc.
N. JUVARA, C. Popeni, j. FitWU.

A Nol au balcon,
A Ptiques au tison.
Prov. Franc.
*.A
A da minte cu Craciunul.
14745
p. 339.
Mica. a bate.
Nu gindl c 's tte prepste
Ca sa's1 d cu tine cste.
Surda sbierT, antnd pe drumurl
Ametit de prste fumurl ;
crt se va gasi vre unul
Soi
d mintea cu erdclunul,
Srtl sca din nas amorul

sa'11 potolsca dorul.
14746
*A
A manca multi Craciuni.

AVR. CORCEA, paroh, C. Coftetu,
Banal.
A trece multI ant, p6,u4' s6. p6t6, indeplini o trba.

*A
Sa mai manance multi Craciuni.
14747
E. I. PATRrcfu, inv. c. Snzulfr,

j. Covurluiu.
Pentru copilul mic, despre care e vorba B6, fac6, o
trb6, ne-potrivit cu virsta

14748
*A
Multi Craciudi a mancat.

AVE. CORCEA, parch, C. Cogtehe,
Banal.
Adica, a trait mult.
dacoromanica.ro
529
CREDINTE, OBICEIURI
*
14749
Par'ca 'I capra de la Crclun.

GR. A LEXANDRESCU, magistr.,
j. Covurluiu.
Adicl fcirte gatiti, insg, cam ridicol.

La BrezaIa, sati paIata de la Vicleim, se maI ice i
capra, fiind ca are crne marl i sare in spinarea celor
strainf de Vicleim, sat' care nu vr sg, le platsc6. Atuncl,
totI ceI-1-altI tidal din Vicleim sar in ajutorul capreI, ca
s batil pe cel in spinarea carula a sarit capra, sub cuvint cg, nu e bun, credinclos. In timpul bataleI, pal*,
sbira ca o capr, i impunge cu crnele.
*
14750
A intr in lemne de Crciun.

A se pune pe gandurl.
*L
14751
CrAciun.
G. DEM. TEODORESCU, P0e8. Pop.,
p. 339.
Olt.
Aclidt cIomag, lovitur& de cIomag, ghlont.
CREp
14752
*A
Cre0.
ION HARBEA, stud., Macedonia.
Tutova,
Adic;1 credinta, ne-strAmutata.

gE credul
CREDINTA
14753
Credinta ta te va manta
D-na Z. JUVARA, j. Tutova.
dacoromanica.ro
530
Arati puterea credintel.

Credinta te-va nuIntui
Luc. 7. 50.
Credinta la te-a mlintuit.

MATEI, 9. 22.
MARC, 10, 52.
Pos. 118. 26.
CRESTIN
Vecti Turc.
Pentru Romn, e cretin numal acel care se inchina.

luI Hristos, i nu manilla, carne in (Pe de post. Cretin
cleci nu e de cat ortodoxul, cdcl Letinul sail Papistaful, care
spura, Mercurea i Vinerea, e tot ca pagan, i nu va

merge niel odat in ralu.
14754
Cretin, cu crucea 'n sin, i Cu dracul

de-a spinare.
V. ALEXANDIM, Teatr., p. 1098;
Veqi Cruce.
Cam Liter., VII, p. 367.
Pentru omul fatarnic, vicln.
CRUCE
Ve4I Drac, Lemn.
14755
Cine umbl cu crucea 'n sin, ca crucea

uscat rrnane.
TORD. GOLESCIL M88. II, p. 79;
Asem., p. 75.
Adica cine e prea drept, tot Barak rmttne (Clouse*

pe cand cel ne-increPtor in cruce, fiind om 1.611, hrapitor, acela se imbogittesce in scurt timp.
14756
Cine crede In cruce, ca crucea se usuca.

A. PANN, Edit., 1889, p. 22; I,
P.
p. 78. 1-11.wrEscu, p. 40.
ISPIRTSCU, Rev. lit., II, p. 150;
Leg., I, 1872, p. 165. N. BAR-
BITLE8017, inv. C. Sudifi, j. Rim
dacoromanica.ro
531
CREDLNTE, OBICETURI
lo pic cog. necredinclo1.

20 Acela MOles ca la No. 14755.
Cine Injuri de cruce

Ca ea o s se usuce.
14757
A. PANN, L p. 71.
Pentru omul fara, frica de Dumneleil.

A
14758
Una e crucea si alta e nmul.
Arata, deosebirea intre legea i n4mul, deosebire care

nu sa face, odinibra.
E de observat ea, prin cruce, Romanul Intelege
religie, ca de pilda: Nemtit nu sunt to de aceemg cruce.
Di un lemnu fa91 s-cru9i -lupata.')
14759
PER. PAPARAGI, Zweit. Jahres.,
p. 178.
A se adaog, la No. 807.
Nu 11 fa crugea lu nu 1I-agluti.2)
14760
D. A. JAMMU, c. Gope.A, Macedonia.
Nu cere ajutor daca sea c nu'l vol dobfindi

va fi de niel un folos.
L
14761
A umbla cu crucea 'n sin.

I ORD. GOLESCU, M88-
IT, p. 79.
Abeced. Iiuetr., p. 28. L.*IINEANu, Rev. Id. VI, p. 265.

D G. TREPAN, inv.
C.
Ccirnu, j.
Sr. ST. TTJTESCU,
C. Catanele, j. Dolj.
Dintr'un lemn fad 0 cruce 0 lopati.

Null fi cruce unde
ajuti.
dacoromanica.ro
(922).
332
PROVERBELE ROMAN MAR
A fi cu crucPa in sin.
J. CREANGA, Pov. p. 164 & 166.
I. G. MUNTEANU. - JuLfu GROIN
OREANU, CRV. C. Galga. UMW Arad,
Ungar-Ia.
L. *.XINEANU, Sentav.,
p. :263.
A umblit cu dreptatea, a fi om ciustit, cu buna purtare,

vrednic.
Dl. aineauu da licerit intelesul, cu totul greit, de :
a fi fatarnic, a napastui pre cine-va, a luit mild, inteles

pre care nu '1 are de at No. 14762.
cPar'a, ti-ar veni a crede ch 'I de cele en erueea in sin, dar una
de acesta a In'albit odatA numal bite singur npte pe mosu-meA in
rantha.,
14762
I. CREANGA, p. 164.
*A
A =MU cu crucea 'n sin

In inim.
cu dracu
G. P SALVIU & E. I PATIUCIU,
inv. c. &milli, j. Covurluttt.
Cu crucea
sin qi (24 dracu 'n gnd.

Tutova.
Cu crucea 'n sin 0 cm dracu 'n spinare.

I. ANTONESCU,
Argeq.
C.
Sfnt cu crucea 'n sin 0 cu dracu
Vdleele,
j.
[land.
MAREN RIDULEVU, C. Slatina,
j. Olt.
VeT Creftin.
Pentru omul vicln, fatarnic ; care vorbesce una

face alta.
Prs de l'glise, loin de Dieu.
Prov. Franc.
dacoromanica.ro
533
CREDINTB, OBICEIURT
Vicino alla chiesa, lontan da Dio. ')

Prov. 'tal.
Je nither der Kirche, je weiter von Gott.

Prov Germ.
The nearer the church, the farther from God. 3)

Prov. Engl.
Iv niirmare Kyrhan, dess leingre fran Gud. 4)

Prov. Sved.
A fi cruce de biseric.
14763
P. BUDIB,TEANU, 111210r,
curesci, j. Ilfov.
Vezl Brseria.
e. Bu-
AdicA om drept, cinstit.

(NumaT cruce de biserie nu este.
14764
A '1 face cruce.

D-na Z. JIIVARA, C. Fedesci, j.
Tutova. G. POBORAN, in8t.j.01t.
I. ARBORE, ing. j. BUZetil
Ve4I a se Cruci.
1 A se feri, a se teme.
20 A se mir de ce-va saii de cine-va.
30 A se jur, pentru a intarl o afirmare.
eNull face cruce, a tot nu vet face cutare lucru.)
14765
A 'I* face cruce de cine-va.

Drm. TiOBINDEAL, Fab., p. 280
& 417.
A se deptirth, a fugl de cine-va.

') Vecin cu biseric, departe de Dumnedel
I) Cu cit mal apr6pe de biseria, atIt e mal departe de Dumneslett
Cel mal apr6pe de biseria, cel mal departe de Dumnedeil.
4) Idem.
dacoromanica.ro
PROVERBELE ROM/NILOR
534
aCare erede bine i vedl cll. 1.6)1 lucrzil,
cruce de el.' Dm!.
TICRINDEAL, p. 417.
A'I face crucea mare.
14766
.Rom. Glum. I, p. 17.
MN-
TEscu, p. 40.
AcelaI inteles ca la No. 14765.
SA facem o cruce In perete.
14767
TORD. GOLESOU, 3188. If, p. 66.
lice pentru eel ce vin la nol frte rar, ca un lueru

de mirare (GoLEscu).
II faut faire une croix et la chemine.

Prov. Franc.
*A
14768
FAcuI cruce cu mAna stAngA.

AVE. CORCEA, paroh, c. Coftelu,
Banat.
Cfind voesce se. arete mirare de un lucru fe,cut pe dos.

*
14769
Nu 'f face cruce cu stAnga.
G. P. SALvrtr, inv. C. Smulp,

j. Covurluiu.
Adic5, se. nu mal cuteze de gba a se incerch la cutare

lucru, ce, o pe,tesce re'ti, nu isbutesce.
14770
A se pune cruce i punte.

Vedi Luntre.
- FR. Daart, I, p. 308.
A'I pune telte puterile pentru a isbuti.

*A
14771
A da cu crucea peste cine-va.

I. CREANGX, Pos., p. 30.
S.
FL. MARIAN, Trad. Pop., p. 200.

N. CEAUESCU, elev Sc. Norm.
Inst.
dacoromanica.ro
RED1NTE, OBICEIURI
535
I A IntImi, spre paguba celui aflat.

2 A urmarl si a afl.
cMerge, ct merge, prin codru, pang. ce d. de o prapastle grozavi
i intunecsa i, pe o tillarae, chi cu crucea peste lup., I. CREANO.I.
*
14772
pune cruce.
p. 289.
BARONZI, p. 45.
S.
NADEJDE, Huy., p. 174. LAORIAN

& MAxna, I, p. 991.
$ezat., I,
p. 172-204. FR. DAME, I, p.
308.
- TEODORESCU-KIRILEANU, inv. j.
Sucia va.
1 A pardsi pentru a nu se mai int6rce.

e Pus' ose cruce satuluY.2
Pocs. Pop.
20 A renuuth la un lucru ce l'am avut si s'a pierdut.

30 A pierde or-ce speranta de a dobandi re-ce.
40 Al insemu cu o cruce, intr'un catastif de pilda,
pentru a reamintl.
50 A sc6te in
14773
Cruce de aur In casa.

J. CREANGA, Pov., p. 160; Cono.
Liter., X f , 27. B. P. HAptu,

S qice de cate ori se pomenesce numele ne-euratului,

impedicandu'l ast-fel de a se apropia.
N'am credut el am a face cu dracul.
c Fersci Dumnedeu, cuceme ; cruce de atr cu, no l in casa!,
I. CREANG.A.
14774
A fi fratl de cruce.
S. FL. MARIAN, Inmorrn., p. 359.
P. 1SPIRESCU, Leg , p. 303.
L. $AINEANII, Sernas., p. 265. BARONZI, p. 207.
V. SALA, ciase.
c. Vapoil, comit. Biltor, Ungaria.
E. I.
PATRIC1U, C.
Smulti, j.
Covurlui u.
36
62447
dacoromanica.ro
536
A se ajuth unul pe altul, i cluar a'i da viata unul

pentru altul
Ce l cart vor si se prinda frati de cruce, se impung
la ciite un cleget ca sa le d sOnge ; se pica, de la amindoul, ch,te va picaturi de &Inge In vin, i acel vin se b
de amindoi. Doi emeni ast-fel legati nu a a se teme
unul de altul i cunt datori sa se ajute la ori-ce.
Alurea sOngele, care curge din taletura in forma de cruce
ce'i fac acei carf vor sa devina frati de cruce, se aduna, se
amesteca i se ingrepa la ua, bisericef. Safi dupa altil se
mhujesc prietenii pe nihna sail pe cap, Cu acel sOnge.
Tu comitatul Bihor, din Ungaria, ennenif se urind frati:
de cruce bend apa orl din pumnif unul altuia, orl din
gura. Nu pot vorbi reu unul de altul, i trebue sa se
ajute la bine i la reti.
In multe locurf, la nunta i merte, fratii lunateci, adica ceI ce cunt nascuti In aceeai luna, se scot din fiera.
Pentru acsta e nevoe de un copil care sa'i deslege de

la diavol, adica, din fira, altminterea unul din cei lunated mere. Atht lunatecii. cht i cel care scete din
flra, s qic hut' de cruce. Se baga lunatecit In nisce
flre de cal, chte un picior de la fie-care. Cel chemat a'f
:
scte din here, qice de trei
Iml eti frate pana la merte, sa te scot din fira?
Sunt, respund lunatecit
Intrebarile i rspunsurile se fac de trei on. La a trela
ra copilul desehide fIrele. Fratele de cruce, adica copilul, pete sa fie i o fata ; in casul acesta lunateeul e
dator a'l cumpera o batista, etc. ; lar fata face o pereche de ciorapl, etc. Totl fratif de cruce, cunt mai bunl
fiat' ca cei dintio munia.
Aiurea cnd, din doi gemenI, unul mere, pentru ca
sa, nu mera cel l'alt, se lea un ban i se rupe in cloud.
O bucata, se pune In mhna mortului, i se ingrepa cu
ea, lar cea-l-alta bucata o pastrza
frate, care,
(lac& o va pierde, va muri i el in curind. S obicinuesce, de tema ca fratele remas in viata sa nu mera, pierOnd jumatatea de ban, sa'I lea, printre prietenii lui,
un frate de cruce, precum s'a aretat mai sus, i atunci
nu'I. mai e frica de merte. Alta data, cOnd s casato-
recce sora mal mare, sail fratele mal mare, sora saA fratele imediat mai mic, lea un frate de cruce. Acsta mal
ales cand aceti frati sunt lunateci.
Sommer, amicul i biograful lui Despot-Voda, arata
un mod deosebit de a se face cine-va frate de cruce cu.
dacoromanica.ro
537
CREDInE, OBICEfTIRI
un altnl. Dinsul Iice cd *tefan Vodd. Toma, voind a se

face frate de cruce en unul numit Dumitre, amindof
mncat turtd,, fdcutd in forma de cruce, bolum in crucis
formam compositum, quod sanctissimum, apud illos, fcedus
existirnatur, edere... Turba, ca simbol de alianta cea mal
.sfautd, este o institutiune pur romand.

TotuI la Romani, dupd, lisa lu Valeriu Maxim, semuul caracteristic al amicitiel er amestecul de sAnge in
Tanele celor doi amid, cu hotdrire de a muri unul pen-tru altul la trebuintd.
A se ved Du CANGE, Fratres con jurati, adjurati (qui
sacramento sibi invicem dato, fraternitatem ineunt, etc.),
IV, p. 595; Fratres crucis, III, p. 638; S. FL. MARIAN,
Inmorm., p. 359; L. .:UNEANu, Semas. Rev. Arch., p. 265.
Uciga"1 crucea.
14775
MR. CORCEA, paroh. c. Coedit,
Banat.
Unul din nenum6ratele nume ale draculuI.

14776
Cruce.
Lexicon. Bad., p. 149. ANicA
LEPtD %iv, c. Toptrcea, comit. SiTransilvania.
S6' gice mal ales femeilor i copiilor celor miei, pentru
a se arta dragoste.
'Vino la tata, mice !,

31iindra mea, crucita mea,
Duminica,
In cinda la soro mea.

Poes. Pop. Transilv.
14777
Cruce Intrga.
Cruce de voìnic.
L.
kIXINEANU, Semas., p. 265.
Barbat voInic, si tot de odatd inzestrat cu
atile morale.
dacoromanica.ro
telte call-
538
PRO VERBELE ROXii..NILOR
luTerea, aa a apueat de la pirintl, din nm in nm, d. st mal
de laturl, pentru ell, ea e jumeitate de cruce. Romanu e cruce intriga,

cruce de voinic ,
GR. JIPESCU.
Cununiile, cart se pun in capul mirelui 1 mireset, la

nunta, formza o cruce intrg5, pentru barbat i o jumatate de cruce pentru femee.
14778
A se face cruce.
Despre drum san cale, la o r'espante.

14779
A fi In crucf.
P. ISPIRESCU, Leg. , p. 127.
Adica s6rele la amiadt.
A SE CRUC
*
A se crucl.
14780
AceleaI intelesurf ca la No. 14764.
CUMNICARE
*
14781
N'are nigi trI cumnicare.1)

G. Zuca, stud. c. Sanzarina, Epir.,
Cand e mare lips de strugurf, poporul dice ca nu
are niel cat ar trebui ca s'a, scerta vin pentru impartalenie.
DASCAL
*L .
14782
Dascalu Hototop
Care a scos malalu din foc
Mal mult crud de cat copt.

T. BALAEL, me. c. Stefanesci,.
j. Valcea.
9 Nu are niel' pentru cumineatur..
dacoromanica.ro
CREDINTE, osicEfue
539
S6 slice in gluma, dascalilor de biserici, cae

unif din el, de a ciurdi cate ce-ya de pe la cretini, cand umbla cu botezul.
Porecla de Hototop probabil c se datoresce yerbului
a se hutupl, adica a se usmi, a se balabanl, a se disn

duca, ce-va gret.
SN6VA.
La un sfnt ajun al BobotezeT, un preot plech cu botezul prin sat,

insotit de dascalul sau, pe care ti chTemil Hototop. Acest daseal aveit
obicelul sh pue bine, ceea ce vedeit pus rti. Asa el clurdea de pe la
vecinT, si de pe la altI enorias1 cite o barda, cate un topor, chte o

mistura, ha si che o bucati huna de pe icl, de pe colea, de unde
venea la indemiina. Asa i acum, cand era ca popa cu botezul, popa
I vedeit de cetania lul, si el, printre picaturl, arunch mhna la sthnga,
si doblindea cale ce-va l'ha munch.

Mergnd la un bIet enorlas, cauth daschlu cu ochil in toSte partile,
sA vada ce-va pus itt, dar crestinul fiind srac lucTu, nu vadu dasbun de luat farh han]. Tocrnal cnd sA ispravsca popa
clul
cetanTa, el vhdu pe vatrh testul asedat, i sciind ch. in el trebule sa
fie vr'un mAlaT sau vre-o pith calda, 11 indemni dracu de salta. t'ah'
si lul mAlalul crestinulul. Dar phna 81'1 bage in traisth, malalul fiind
ne-copt, se film' pral din pral', si se umplu parnintul de mala'. and esi
popa si cu sthphnul caseT din dala de la soba, vdurh pmintul plin
de malalu, i crestinul, pricepnd ce se facuse, puse mhna p'o jalovita si incepu a scutura praful de pe suba dascaluluT, care plech cu
d'o mal face ca el !
alele frhnte, dhnd draculul
d'atuncl a rmas vorba :
Dascdlu Holotop,
Care a scos maleta din foc,

(Mal mult crud de cdt copt.a
DAT
Ve41 Data.
DA TA
14783
Asa
fost dat. (dat).

AVR. CORCEA, para, c. CoOeht,
Banat. V. SALA, dasc. c. VagcodBaresci, comit. Bihor, (Ayaria. ST. TuTEscu, inv. c. Catavele, j. Do(
B. P. Eliknt, Etym. Magn., p. 1980.
Vedl SCriS, Ursit, Zadk.
Exprima o stare de ne-fericire, ne atirnat6re de vointa

dacoromanica.ro
540
omuluf, aa 'f-a fost

croit prin ursitre.
ea
fie, aa 'f-a fost s6rta ce i s'a
Datal sat feicutul se arata prin imbolnavirea, aa de

()data, ca din senin, mal ales a tinerilor i a indrAgostitilor. Acsta se intimpld cnd unul din zuhe if face
sa if descnt& altufa de dat, ca sg, mra. Datul se mal
(lice i. trimis. In asemenea cas pAtimaul este descAntat
de babe metere, care sciii st desfacA, prin stingerea frigarilor. Stingerea frigdrilor se face lufind nou flare deosebite, pArr.tsite, se infierbintra, in foc i se sting in apa
desantatg, aburindu-se bolnavul.
YeiP A5Yezittbrea, I, No, 5, faptut sat. datul.
DEDEOCHTU
Ve41 Deochtte.
A se intrece cu dedeochIul.
14784
L CREANGA, Pov., p. 285; Amint., 38.
*L
A fi trecut cu dedeoch'iul.
G. P. SALVIU, Av. c. Smulfi,
j. Covurlutu.
Adic5, a se obrilznici.
,Prea ve intreceli cu, dedeochild.,
14785
I. CREANGX.
Bun de dochill, s o bell cu ap ne-Inceput.
AL. ODOBESCU,
172.
Ve4I Cap. X1!, c. Apr.
P. ISPIRESCU, Rev. 1st., I,
p. 453.
Care vindec i s qice cam in biitae de joc.
A SE DEOCHIA
14786
A se deochia.
P. ISPIRESCU, Rev. ht., I, p. 234.

S. Ft. MARIAN, Nan., p. 307.
dacoromanica.ro
CREDINTE, oBicEfunf
541.
pierde bunul sett nume printr'o fapta rea ; a

10
se apuch de rele.
20 A spune minciunl.
(Mt veY audi c Incep a crol ate una mal dcochiatd, tu sa m6
tragY de manica
AL. ODOBESCU. 11)E0-60-Kov, p. 46.
30 A se imbeth.
.S'a cam deochiat la mas4.2
*A
14787
S. FL. MARIAN.
Ca s nu se deche odorul.
H. D. ENESCU, inv. c. Zamostea,
j. Dorohol.
Adica Il bate.
DEOCHIU
Deochlul, diochiul (Moldova) satt deocherea se p6te
face in dou
prin cautatura agerasa minunandu-se cine-va de insusirile i mal ales de frumusetea
cui-va.
S crede ct 6menif carT ati fost intorsi de la tita

ochii ref, de6chle. S intimpla ca o vita deochlata sa
cada din pici6re i s m6ra, daca nu s'a descantat in
pripa. Deochlul se' p6te preintimpinh cand, mirandu-ne

la vederea unul dobitoc sari alt-ce-va, ne aducem aminte
de deochlu i scuipam qicnd: scl nu .fie de deocklu. Animalele, ca sa fie ferite de deochiu, li se lga, cate un fir
ro la c6da; lar copiilor miel li se face benghlu (sben-
ghiu), cu lut de pe talpa ghetelor sati negrla de pe

ciaun, licnd: cum nu se dekhe pamintul de lung qi lat,
cqa nu se deche (cutare) de frumos.
VOI &zat6rea i in cleosebi anul IV, No. 3.
14788
Al trece cu diochful.
C. NEGRUZZI, I, p. 225. na
EDEN SEVASTOS, p. 102.
Vell Vorbd.
A's' bate joc de cine-va.

(Dar, frate draga, )ne trecl Cu diochiul Cu boIeriT i divanul d-tale,
CC draCC.,
C. NEGRUZZI.
dacoromanica.ro
542
PROVERBELE RORUNTLOR
A DESCANTA
14789
*. .
Ve41
Fria.
Al lua la descAntat.
T. SPERAN CA. I, p. 181.
Al luit la rafuiela ; a'l certit ; a'l bate.
DESCANTEC
*.n.
14790
Vecli Lic.
Baba Lnca
Ardelnca,
Care tine Bucurescii cu descntece.

T. BILI,EL,preot, c. Steamed,
j. Vlcea.
picalft, f6rte intrebuintata in partile de sus ale judetulul Vlcea. Se lice in glum& babelor cart descnta.
Descantecele sunt de doue feluri : curate i necurate.
Descntecele curate sunt acele ale babelor in deobte,
ele au puterea de a viudeca pe bolnav, i. in ele intervine Maim Domnului. Descntecele cele ne-curate suut
acele ale fermecatrelor. In acestea intervine numai dracul, ca sa isbutsca.
Descantecu se spline incet. Descntecu nu trebue spus,
ea nu mai are lc. In fine, la om, spre a dobandi un
bun sfirit e nevoe de a se intrebuinta partea practica.

De pilda, daca descanted de ranza, sa trage partea bol-
nava, adica, rinza, cu uut-de-lemn, qinendu-se descantecu
de trel oft
VOI in Descr. Mold., p. 156-157, done casuri citate
de DIM. CANTEMIR.
Casurt identice mi s'ail comunicat de D-1 N. Juvara,

din judetul Falcin, care adilogA, ca, descantecul se prinde
numai in casul cilud rana dobitocului uu a fost atinsa

de nici o doctorie. Descautecul lucrza ori cat de departe.
*
14791
Descantecu met],
i lcu de la Dumnesleti.
T. BALX5,EL,Iweot, c. Stefanesa,
Vegi Lic.
j.
dacoromanica.ro
Vcilcea
543
CREDINTE, OBICEIURf
1 Formule, cu care se inches orf-ce descAntec.

2 Ett fac cutare lucru, Ins& sfiritul atirne, de la altul.
DEVINT
*
14792
fi
luat din dvint (devInt).
Veli lele,
A av reumatisme, a fi paralisat. Arate, un mers nehotexit.
DIA VOL
V e41 Inimtl.
DICHIO
*
14793
A'i gAsi dichiul.
j.
G. POBORAN, inst.
C.
Slatina,
Olt.
AV.' gag staphnul, beleaua ; a d, de dracu.
QINA
*
pin.
14794
S8 Oice de o femee frum6se.

Cantemir linele gaunt nisce vergine frte fru-
Dupe,
m6se, i. insele de,tatre de frumusete., Descr. Mold., p. 154.
DIOCHIU
VedI Denchru.
DODOLOI
*L
14795
Al face dodoloi.
AVR. CORCEA, pat-oh, c. Costeitc,
Vecri Paparua.
Banat.
dacoromanica.ro
544
PROVERBELE ROMNILOR
Al udh bine cu aph, cum s6 udh dodoloil.

Dodoloil sunt aceia (mal ales tiganil) cart* imbracndu-se
Cu deosebite ramuri i ierburi verql, merg, de la cas

la cash, chntand pentru ploile :
Dodolle, Rile,
Deanne d'n1I s ple4e,
Ploit curat
Preste humea UAL
Bumburel d'argint
Varsa pe pmint.
Unde dal cu plugu,
Sa mrg. ca untu ;
Unde dal cu sapa
S. mrgil ca apa.
Cel, din casa unde'l primesce, fese cu ghlta de aph,

i-1 udd pe dodololu, care s6-interce in loe de mal
multe ori.
Cu alte cuvinte sunt Paparudele de la nol.
DOHOVNIC
Ve41 Doctor.
DOMN
Vecg Bun, Copl, Cap. IX,
c. Doma, Nand, a Rada.
Ce gandesce omul, nu dd Domnul.
14796
I. NECULCE, Letop. Mold., II,
p. 236.
*. .
IVu e clupi CUM va omul, ci dupd cum va
Domnul.
A. Parm, Edit, 1889, p. 134;
II, p. 88; III, p. 72. HINTEscu,
p. 131. POPESCU, inv. c. Dobreni,
j. Ilfov.
Nu e dupd cum vr omul, ci dupd cum

vr Domnul.
173.
* .n,
Nu e dupd cum vre omul, ci dupd cum

vre Domnul.
V. SALA, daer. c. Hotar, comit.
Bihor, Ungaria.
dacoromanica.ro
545
CHEDINT.E. OBICEURI
dupa cum vr omu, ci dupd cum lasa

Domnu.
AYR. CORCEA, paroh, c. Costelii,
Banat.
*A
Nu e cum vr omul,
ci
(dar) cum vr
Domnul.
S. FL. MAREAN, Trad. Pop., p.
G. MADAN, C Truseni,
Chiseneii, Basarabia.
83.
Nu e aqa cunt vr omul, ci cum dei Domnul.

S FL. MAREAN, Omit., I, p. 242.
Nu e dupa gandul omuluJ, ci dupei voiea

Domnulut.
HINTEscu, p. 131.
Nu e dupd cum gandesce omul, ci
(dupei)
cum, vr Doninul.
I. CREANGA, Pov., p. 223; Amint., p. 7.
*A
Mel' cum gandesce omul, ci cum vra Domnul.

C. TEODORESCU, inv. C. CtIr8e8C/,
j. Vasluiu.
Vell Dun:nee/red.
Adese-orl, lucrurile cele ma bine chibzuite, nu res

dupil cum ar trebui, saft dupa cum am don, i, precum
lice Cantemir, Ist. Ierogl., p. 295: pronia DumneVersed
calai socotla niuritorsca.
Multe sunt gdndurile in mima omului, dar numai

hohirirea lui Iehova se indeplinesce.
Solomon, Prov. 19. 21.
L'homme propose et Dieu dispose.

Prov. Franc.
dacoromanica.ro
546
L'uomo propone e Dio dispone. 1)

Prov. Ital.
El hombre propone y Dios dispone. 2)

Prov. Span.
De). Mensch denl.t. Gott lenkt. 3)

Prov. Germ.
Man proposes, God di sposes. 4)

Prov. Engl.
14797
Una spune omul

i alta face Domnul.
BAuorar, p. 63 & 65.
TESCUI p. 136.
Aeela Inteles ea la No. 14796.

14798
Duce Domnul pe Roman si cum nu va el.

GR. JIPESCLT, Opine., p. 144.

14799
Bun e Domnul, mare e nptea.

IORD. GOLESCli, Mss. II, p. 86.
Vedl Dumneleu.
Ne invatrt sa, nu ne dsnaclejduini (GoLEscu).

14800
Nimenea nu dice: Iea'mI, Dennne

da-mi, Dmne !
ci :
A. PANN, Edit. 1889, p. 23; I,
p. 79. 1-larTEscu, p. 76.

') si 2) Omul propune i Dumnedeil di,pune.
3) Oatul gIndesce i Dumnedert duce.
Omul propune, Dumnedeu dispune.
dacoromanica.ro
547
CRED1NTE, OBICEIURI
Bari-un nu dzice!
Dijmne! ce:
dei-
mi, Dmne !
A. MILESCU, C. Gopeg, Mace(lon Ya.
Arat 15.comia onaulut
Tta IntelepcIunea vine de la Domnul.
14801
I. IONESCU,
Cart. Cit., II.
Adieg tot binele.
Domnul, din furtuni, multe corabil a scapat.
14802
ban Gouscu, Mss. II, p. 90.

scApat din prirneja, i se qice
AdicA pe multi
spre mAnghlerea celor superati (GoLEscu).
Jrtfa catre Domnul, rodul drepttil.
14803
IORD. GOLESCU, MS8. II, r. 103.
Adicit nu darurl, ci dreptate, jertfa' DomnuluI ea' facr

(GoLEscri).
14804
*A
Irti'l, Dbmne, ca nu scie ce face.

I. PATRIefU, flV. C. Snattifi,
j. Corur
C5nd prostul it' face vre-un ne-ajuns.

14805
Tine-me, Dmne, Inca',
Daca vei sa mal me al.

A. PANN, I, p. 102. IlrnEsar
p. 187.
Pentru cel nevoIa.

1) Nicl unu nu ()ice :
Dbmne I ci : cl"rnr, D6rone !
dacoromanica.ro
548
14806
*A
Da'mi, Dmne, o para In gura; daca

mi-o dal mi-o 1 mesteca.
E. I. PATRICIU, inV. c. Smulp,
j. Covutinlit.
Vecp Para.
Ca s5, arate starea de lenevire a cui-va.
Da-ne, Dmne, nu lua.
14807
E. BAkAN, Bin*, p. 11.
Aa a lis tiganul, citind ii d laptele in foe.
Di'ml, Dennne!
Mina-te, marate, ta s-t1 dati.1)
14808
T. CovAs,prof. c. Elbasan, Epir.

Vecll
Far5, munca, nimica nu s pte dobandl.

14809
Nu faci Dmne din el.

A VR. CORCEA, paroh, C. Costefu,
Banat.
Pentru inchptinare, inderdtnicie. Nu poti face ce-va
bun, folositor, de trba din cel despre care s lice ast-fel.

14810
Cand va Domnul, vine I dracul cu colad.

IORD. GOLESCU. Mss. IT, p. 34.
Grind va ..Domnu Cu omu, dracu

iminte cle colac.
ìese in-
GR JIPESCU, Opii1c., p. 115.

VecIl Bogat, Dumney'eu.
1 Se lice ciind ne vine 1 de mide nu nAdjduiin

(GoLEscu).
2 Child onitiluf if nierge bine, i eel dus,tnanf s Ode&
chfar ii fac ajutor.
1)
D6mne.
Mi;ca-te, s'reane, ca
dacoromanica.ro
CREDINTE, omenuRt
*
14811
549
DA'mi, Dmne, ce n'am gAndit,

SA m mir ce m'a gsit.
IORD. GOLESCU, 21188. II, p. 93.
A. PArni, Edif 1889, p. 167;

III, p. 134. BARONZI, p. 55.
11,xuscu, p. 43 & 67. GR. JIPESCII, Bear. Ora, p. 188. P.

ISPIRESCU, Leg , 1, 1872, p. 171;
Bev. 18t., lEI, p. 155.
A. GoRove,j. Suciava. V. SALA, dasc.
c. Pacalesci, comit. Bihor, Ungaria.

BANuLEscu, inv. C. Piet).* ta,
j. Dtrnbovita.
Det.na, Domne, ce n'anz avut,

ce m'a gdsit.
m'e mier
J. CREANGI, Cony. Lit. XI, p.

179; Pov., p. 209.
'mi, D6mne, ce n'am, avut, sm- mir

ce ?n'a gclsit.
E. D. ENESCU, inv. c. Zamostea,
j. Dorohot.
GAV. ONIVR, prof.
c. Dnbrovet, j. Vasluru.
C. C.
BUNGE fl ANU, C. CO39014, j. Melte-
E. I. FATRICIU, inV. C.
Smultt, j. Covarlutu.
dintt.
Dcri, _Winne, ce nu a avut, sci se mire de

ce l'a getsit.
Suclava.
Dcnra, Dmne, ce n'ant avut, si i nu scia ce

9)/1 a gasit.
C. 110DORESCU, inv. C. Drigele,
i. Vashau.
Dena, D6nine, ce n'am avut, s na mil. ce

27/' a peilit.
T. V. STEFANELLI, C071V. Li-
ter., XVI.
dacoromanica.ro
550
1 S 1lice cand, 1:16 negandite, dolAndim re-ce frte

mare, in cht este d mirare pentru nol (GoLEscu).
20 Pentru cel care, ridicAndu-se la o trpt5, mal inalta,
nu vre s5, mal scie de cel carl ati fost de o sniti cu

din sul.
3' Cand una a gandit i alta a leit.
4 Cand cade hodoronc-tronc o belea asupra unul ora,

fan, s5, se atepte la aa ce-va.
DA, Dmne, cui ai maI dat ;

CA da'I da cui n'aI mai dat
14812
S'o mira ce l'a aflat.
HINTESCU, p. 43.

*A
14813
Domnul nu bate cu ciomagul.

I. PETRESCU, ing. Curtea-de- Ar-
gq, j. Arge.
VedI Dunintleii.
S5, qice cnd ni se intimpla vre-o nenorocire ; iutelegiindu-se prin acsta, cll Dumneqeu alt-fel lovesce pre
6menf ; arata i ritbdarea luI.
14813 b.
Domnul gonesce cu carul.

IORD. GOLESCU, M88., II, p. 90.
Aratit indelunga rabdare a luf DumnOeti (GoLEscu).

*
14814
Pre acela ce iubesce, Domnul crtA.
SoLomoN, Pilde, Ed. 1668,1Ii,12.
Spre miingierea celor lovitf de srtri.

14815
Carle crede n Domnu, Domnu'l dzuta.1)

FR. MIKLOSICH, Rum. Unten,
I, p. 9.
Dumne(leti nu lasil pre acei carI se incred intr'insul.

1) Care crede in Domnul, Domnul 11 ajut.
dacoromanica.ro
551
CREDINTE, OBICEIURI
Domnu nu va plati sambeta. 1)
14816
FR. MIKLOSICH, Ruin. untv.,
I, p. S.
Acela iuteles ea la No. 15155.

Domeneddio non paga il sabato.
Prov. Tosc.
Domnu face race dupa roba.2)
14817
FR. MIRLOSICH, Rum. Unter.,
I, p. 8.
Diunne(leil ne da suprari, dupa puterile u6stre.

Dieu donne le froid selon la robbe.
HENRY ESTIENNE, XVI.e SThele.
Afir-mi, Dmne, di catigurii ghiftsca si
14818
di uspitaii turOsca.
PER. PAPAHAGI, Ziveit. Jahres.,
p. 179.
Vell 1)11 nne /cu.
Alusie la functionarii turcl.
Dumnidzfi
Multe Dc5mne! Dmne!

lan-grca.4)
14819
PER. PAPAHAGI, Ziveit. Jahres.,
p. 169.
VedI Dumneelea, Ruq-dchme.
O rugacTune scurta, dar isvorita din inima, e maf placuta Domuului. Impotriva celor fata,rnici.
To 7COXL ro <ottp-stXEcoov ;
Oak to setfpntaE.5)
Prov. Neo-Grec.
Dumnedeil nu va plti smbta.
Dumnedeil face frigul dup. harne.
Feresce-m6, ll6mne, de plr ig5nc i de prietenie turcsc.
Multe iDmnel D6mne!. si pe Dumnedeil el sup.r.
Idem.
37
62447
dacoromanica.ro
552
*A
Dmne, cum 11 ver,I.
14820
C. TEODORECSU, inv. C. Pungesci,
j. Vaslutu.
Pentru cel r'tt.

14821
Mila Domnului.
I. CREANGX, Pov., p. 186; A-
mint., p. 197.
Adicii destulti, multa.

(11ncarea cam pe sponcT, dar apa, mila Down
I. CREANGI,
Amint.
14822
A teal ca Dmne-feresce.
G. DEM. TEODORESCU.
Adicil a trai rt, ca val de el.

Singur se jelesce,
Si singur tritesce,
Ca D6mne-feresce.
Poe& Pop.
14823
Casa DomnuluI.
D-na En. ZANNE, C. Bcleescf,
D-Ra EUG. ZANNE, j.
Ilfov.
Pentru omul bun.

14824
A Us& In plata Domnului.

P. ISPIRESCU, Leg., p. 233,
A del
plata Domnulut.
M. CANIAN, public. j. laff.
10 A. se d6partit de cine-ya, a'l prirasl.

Ward fetele in plata Domnului.
20 A nu se mal ocupit de cine-ya.

eSi incaltea nu ne Mad in pace si in plata Dontnulta.,
PESCIT.
dacoromanica.ro
GR. .1i-
553
CREDINTE, OBICETUR/
A nu fi de niel un Dmne-ajut.
14825
AdicA, de niel: un ajutor.
A da zor cu Dennne-ajut.
14826
B. P. 1-11.Dtu, Etym. Magn.,

p. 641.
*A
A'l tot det cu D6mize-ajutd.

X** c. .Neinesci j.
Cand cine-ya ne silesce ori ne zoresce a face ce-ya,

voe sa farA timp.
14827
Mai de Dennne-ajuta.
P. ISPIRESCU, Leg., p. 194 &
207.V. A. URECHIE, COM. Liter.,
p. 574. D-na Z. JUVARA. c. Fe-
dad, j. Tutova.
De vre-o D6mne-ajutei.
I. AL LUI SBIERA, Pov., p. 140.
Ve41 Dumnelell
Mai mare.
eN'apucase calul si se dephrteze o bucath de loc me de D6mne-
Qjutd, i Itd ca smeka ird, 11 ajunse.)
P. ISPIRESCU, Leg., p.194.
20 MaI deosebit, mal ales, mal insemnat.

,Ar fi volt i el, de! sh'9I boteze copilul cu vre-un na9 mal de
Thimne-ajutet, sit faca 9i el o cumetrie. Darl cu ce?'

Leg., p. 207.
14828
P. ISPIRESCU,
Un atanne-ajuta.
A. PANN, Edit. 1889, p. 115;
II, p. 102.
HmTzscu, p. 47.
BARONZI, p. 95.
Adica o loviturd, o bataie.

SA nu te pomenescI cl un Domne-ajutcl pe opinare.,
dacoromanica.ro
A. PAN.
554
*
14829
Al Incrca d Dmne-ajuta.
GR. JIPESCU, Opine., p. 97. --.
G. POBORAN,
inst. j. Olt.
Al bate.
A
14830
Cat ai lice : Dmne-ajuta!

G. POBORAN,
inst. j. Olt.
Adica intio secunda.

*
14831
Sangele Domnului.
T. CREANGA, Pov., p. 238.
L.,
$ALNEANU, Diet., p. 71. D. Pia^
,ULE-0U, Bucuresci, j. Ilfov.
VeLyi Hristos.
Mica vin. S6 scie ca la grijauie vinul, care s6 t6rna
In potir, represinta sangele Domnului.

L
14832
Sangele Domnulul
In capu omului.
GR. POIENARU, ing. j. Patna.
Sdniple Doninulta
Se sue 'n calm ozulia.
X, Sc. Norm. c. Schlopeni,
Falcirc.
Cand e omul bk.

A
14833
Mania Domnulul.
GR. ALEXANDRESCU,
'erll Dumne leu.

10
20
Ce-va teribil, care'tf instil:la grliza.

Om refi, infricopt, varvar.
dacoromanica.ro
j. Panel.
CREDINTE, OBICKfURI
5:55
DRAC
Ve(j1
Barbat,
Avere, B zba, Ban,

Repv, Bine, B u,
CrInpa, a Caftiga, Cona;ra,
Drept, DumneVere, Ftmek,

Fermeatre, Pasta, Lenos,
Alurere, A'ecaz, Ockin, O n,
Para, Prost, a
Ride, Sac,
Vi.
pe, Smerit, Urechte,

cija, rreste, VorinY.
Se da, draculuI urmtrele nume : Drac, Diavol, Duca-se,
Dued-se pe pustit, Idolu, Michidufa, .Neghinu(a, Al mar

ren, Spurcatu, Intunecatu, Necuratu, Uciga'lvederea,
Uciga'l crucea, Ucigal Oca, Tichiutd, Dumnerleu
al din tea, luda, Tartor, Snteu, Sotea, Duh neutral, COrnoratu, Isdatu, Codea, Nodea, Bieda, Hala. Polca, Boeru
lumu, Gel de pe cont6rei, Gel din lageirie, Scaraotchi, kan
al bun de divan, Cornea, Sarsan, Sarsaila, Franga,
inger de Mg Dracul din vale, .7\ralba, Firdalnicu, Milil'el, I, Al din baila, Viclnu, Socea, Buwa, Arre. Aghing
Chinia reuluf, etc.
LEGENDA.
S6 qice ca Dumnec,len", edad a facut cera' i pamintal,

fiind ca avea mult de lucru, trimetea in teite pi-afile, pe
unul din ce! mal detepti (-Entre al s arhanghell care,
insotit de alti ingerl, aduce la indeplinire poruncile sale.
Dumne&ti maI dase acestor arhanghell i puterea de a
face 6re-carI lucrar!. Unul dintre arhanghelf v'dAndu-se
Cu o asemenea putere, s'a gaudit ca de ce ar mal asculta
de poruncile luI Dumne0.et, i ca mal bine ar fi sa'f
faca, sier, o imperatie. In acest scop a i aclemenit nouij
cete de ingeri, carI erau puse sub ascultarea lui, i le
resvratit in potriva Domnuluf. DumneIe v64nd acsta,
a trimis alti
cu cetele lor de inger. Acetia
au batut pe resvratitl, i 'I-a aruncat in focal de ved al
ladilla'. Acolo
trimbitat poruncile dumned.eescl :
ca in vecI sa st in !ad de unde in vecI nu se vor mal
put urca in cer. In local cetelor de ingeri resvratitl,
Dumneqeii. pune ca ingerf pe copiiI de enriad botezati,

pana la complectarea celor noutl cete asvirlite in lad.
dacoromanica.ro
556
LE
La inceput tt, lumea, era sub tipa i numal un petee

de pamint s'a gasa uscat, unde dormia doI fratf : Dumneqeil i dracu. La mie@i1 noptif, s scubl, dracu, ca
impinga pe frate sfi in apa. Dar orf incotro Fati impins,
tot uscat s'at facut. Dracu, de duda, a luat tina
a fcut din ea un om. Merge de crea o trestie i sufla

in el vita adeca sa invie. Dar sufia dracu, sufla, dar in
zadar, ca rsuflarea, draculuf ee5, prin gaura dela fundul
omulul. Atunci dracu ruga pe frate-sti ca se invie pe
om. D-qeil o facut bucuros. *i de atunci stapOnesce dracu

pe trupul omulul, 11 chinuesce, trimete beteiugurf asupra
lui, (lupa mrte '1 las5, s'a putrezsca, i
mannce
viermif ; lar sufletu trebue dat in mana lui D4eu ea dela
el l'am captat.
CREDINTE
Dracul e negru la trup, cu dime, aripI i c6cla. Pe

chi i pe nas arunch, para de foc. Se pte preface in
tap, m6, ogar; in 61e insa nu s pte preface. Dracul
nu mannca de cat foc. Are puterea de a se face ne-
vOut, punAnd o tichie in cap. El locuesce in case pustif
i cari sunt zidite pe locurf ne-curate, odia pe locurf
unde e ingropat vre-un prunc nebotezat.

Dracul e menit a face numaI res.; el pandesce orf-ce
ocasie se atragg, pe om in ghlara lul, indemnandu'l

la fapte rele. Cef carf, fiind inca in vit5., s daruesc
draculuf, acelora dracul le indeplinesee dorintele. Dracul

e asa de meter incat i pe Dumneq.efi
pte inela.
S'unt multe modurf de a face pe dracul ca sal impliuscli dorintele.
1.1
De pilda. Cand o femefe vr sa'I rsbune in potriva

altela, ea cauta un os de copil mort, dar nebotezat, i'l
pune in mancare. Dracul se baga in acel care gusta din
acsta mancare i'l chinuesce ne incetat.
Daca 'tf Iese dracu inainte, sub forma de tap, i daca
'I arunci birnetul in crne, atunci l'al prins i nu maf
pte fugi. II incruciezI birnetul in crne, ca la bol,
pana se ispravesce tta ata, if supuf captul bine, ea sa
nu se mal deslege, i dup5, asta if potl da drumnl, cacf
rmane in servicIul ts.. Atuncf omul pte poruncl orf-ce
i dracul asculta numa de 61. II pte aduce banf, vite,

etc. Adus in acst5, stare, dracul se numesce spiritu.
dacoromanica.ro
557
CREDINTE, OBICEIURI
Omul cu spiritu nu merge la biseriel Spirituul e visibil numal pentru omul care '1 are.
Dracul nu pte muri de cAt daca e stropit ca aghiasmil,

lovit cu fulgerele luI Sfantu lije, sa cu cuie de potc6ve
gAsite, inarcate intr'o pupa slob4it de un stangacit.

Dracil pazese comorile.
DraciI fug de babe i de miller): in genere; sunt i

protI i deteptI i nu lucrza niel ()data.
A se ved pentru maI multe amanunte, tcSta colectia
Sezdtbrect, i, indeosebf, I, p. 241, i III, p. 76, i L.
INEANU, Basme, p. 870 879, precum i deosebitele
legencle din acest capitol al Proverbelor.
*
Dracul ride de porumbe negre,

i pe sine nu se vede.
14834
A. PANN, 1889, p.
TESCU, p. 49.
3.
HLNT-
D-r GASTER, Lit.,
p. 241.
H. D. ENESCU, inv.
Zamostea, j. Dorohol.
*A
C.
Ride dram de porumbe negre,

Dar pe el nu se vede.
Sr.T. TUTESCU, intl. c. Gata-
nelc, j. Dol j.
Ride dracul de porumbe negre,

pe dinsul nu se vede.
Abec. Ilustr., p. 29.E. I. PATRICIU, tnv. c. &map, j. Covurlulu.
Em. POPESCU, inv. c. Clocanescl-
Mtirgineni, j. Ialomiia.
Ride dram de" porumbe negre,
ia el nu s vede.
IORD. GOLESCU, Msg. II, p. 63.
I. G. VALENTINEANU, p. 20.
I. POPEiCU, inV. c. Dobren0.17fov.
GR. POIENARU, ing. C. Rama,
j.
Dracul s mint d porumbe negre,

pe, el nu se vede.
TORD. GrOLESCU, Ms. II, p. 95.
dacoromanica.ro
558
PROVERB= ROMINILOR
_Ride dracul de porumbe negre,
6i el sinour un se vede.
GR. ONIOR, prof. c. Dobrovet,
j. Vaslutu.
Bide dracul de porumbe neyre.

Veql a lade.
B. P.
BARONZI, p. 63 & 64.
HIpAt, Etym. Mugu., p. 2399.
S qice cdnd ridem de grealele altora, 'ale nstre,

mai marl, nu le vedem (Loo. Gor,Escu), p. 63.
S lice pentru eel ce vkl ale altora greph, mai miel,
1 p'ale lor, cele mai marl', nu le ved (lout). GoLEscu),
p. 95.
Cnd unul ride de altul, fara ca sa fie mal bun de
ciit dinsul.
Corrus corvo nigritudinem objicit.1)

Prov. Lat.
La pelle se 9noque du fourgon.

Prov. Franc.
Lo corb diu nepra la garsa. 2)

Prov. Catal.
Dix() la corneja al cuerro: quilate all negro.

Prov. 'Span.
Ein Esel schimpft den andern Langohr.4)

Prov. Germ.
Thou art a bitter bird, said the raven

starling. 5)
Prov. Engl.
I) Corbul ride de negrla corbului.
2) Corbul dice coOfanel : ngro.
a) )ice c'16ra corbului plc de ad, negrule.
L n nAgar spune shut m6gar urechl lungl.
E,,,t1 o pasere amar, dice ci6ra graurulm
dacoromanica.ro
to
the
CREDINTE, OBICEIURT
*
14835
559
Ride dracu de porumbea,

i 'I mai negru de cat ea.
AVR. CORCEA, par* C. Coqtelic,
Banat.
Bide dracul de porumbele,
maI negru de ea ele.

T. BOLDEA, C. MikaIna, COMit
Thliava-Mare, Ungarla.
Bide dracul de porumbele negre,
$i pe el (sine) nu se vede.
C.
loRn.kanscu, C. Cristescl, j. Botofani.
.kide viro de baltei i dracul de porumbele

neore.
K. G. ZAMFIRESCU-DIACON,
c. StIttbehi, j, Dorohol.
Ride dracul de porumbel,

i nu se vede pe el.
14836
V. A. FORESCU, c. Folticeni, j.
SucIava.
Bide dracu de porumbit negri, $i pe el nu

se vede.
170.
Acela lateles ca la No. 14835, sub o forma ueobicIuuita i mai ales greita.
14837
*6.
Dracu 'I dice porumbea,

i '1 mal negru de cat ea.
HINTEscu, p. 48.
A. GOROVEt,
j. SItaava.JuLtA GROFOREANU,
B. Conda?, emit. Arad, Un paria.
dacoromanica.ro
PRO VERBELE ROM.AN/LOR
1560

*A
Dracul numaI 61e nu se pte face.
14838
P. aiRBOVICEANU. prof. C.
j.
Dracul ea diferite chipurl ca bivol, curcan, coco, calm*

cillugar, etc., numaT elie nu s6 p6te face fiind-ca nu p6te
sit 'I numere firele de land.
De alminterea edea e facutil de Dumneqeii, ar capra
de dracu.
Veqil i ezdtbrect, III, p. 70.
*
Dracul nu e negru, cum 11 zugrvesc
14839
6menii.
D-na Ec. *IsmAx, inv. c. Adam,
j. Tutova.
Nu ''i qa de negru dracul, cum ilzugrcivesc

C. IORDICHESCLT, env. C. Cristesci,
j. BotomnI. E. I. PATRICI17, inv.
c. &mitt, j. Covurluiu.
*A
Dracul nu e qa de negru precuni
11
zu-
grOvesc unii.
I. G. VALENTINEANU, p. 10. C. TEODORESCU, inv. C. Degele, j.
Vaslutu.
*A
Dracul nu e qa de negru cat il zugrdvesce.

D-na Z. JuvARA, C. Fedesci, j.
Tutora.
Nu e dracul aldt de negru cum a fac.

V. A. FoREscu, c. Folticeni, j.
&dam.
Draeul nu e (qc.c de negru cat se face.

dacoromanica.ro
CREWNTE, OBICEILTRI
*
_Yu
561
dracul precum il festesce lutea.

ION NICULA, preot, C. PoIana-
Nmfului, comit. Bihor, Ungarla.
Dracut tot nu
asa de negru cum a crede
lumea.
A. CHIB UI-ItkVNEANU, COliv. Li-
ter., XVI I.
Nu e dracul asa de negra cut se spune.

Albina, I, p. 528.
Adia, e maI bun de efit se aratd.

Le diable West pas si noir qu'on le fait.
Prov. Franc.
Il diavolo non cosi brutto come lo dipingono.1

Prov. Ital.
"Cao he o diabo tao feios como o pinta-0.2)

Prov. Port.
Der Teufel ist nicht so schwarz, als man Mu

malt. 3)
Prov. Germ.
l'he deril is not so black as he is painted.4)

Prov. Englez.
Fanden er aldrig saa sort, som man maler ham.5)

Prov. Dana%
1) Dracu nu e asa de urit, cum il zugriiivesc.
5) Nu e dracul asa de urit, cum II zugrivec.

a) Dracul nu e asa de negru, precum zuglivec.
Idem.
ldem.
dacoromanica.ro
562
PROVERBELE ROM/LNILOR
E bine sa fii stangaciu ca sa impusci
14840
pe dracu.
GR. JIPESCII. Opine., p. 115.

DR. GASTES, Liter. Pop., p. 216.
Pe =ernl stang al omuluI sta nu drac, pe umerul
drept un inger. Cel stfingadu cilnd trage lovesce pe drac

care ade in stringa. Origina qicerei este orientala i r6spfindit in t6ta, Europa.
* n,
14841
Tin' te, drace, 'n vracnit,

Ca popa 'i in tarina.
AVE. CORCEA poro/i, C. Cagefu,
Rana t.
S qice ciind s'a prins cine va Cu ce-va, orI are 0111(1111
de a prinde.
Se numesce rracnifa, un fel de p6rta ingusta, de num.
*.L
Da 'mi drace, ce al aflat

Ca te bat in spinzurat,
14842
Cu ferele plugului
Pe bucile curului.
AVE. COR 'EA, pa,.oh, C. Cogent,
Banat.
L.
Sate drace ce-ai furat,

Ca te bat spinzurat
Cu nuleinca tot in cap.
$ezat6rea, T[, p. 81.
picere obidnuita a se rosti, ca un fel de deschntec,

mai ales de copil cilnd an pIerdut chte ce-va i nu '1
pot fifth.
*
14843
Unde 'i cetatea mai tare, acolo bate

dracul rsboiu mal puternic.
I. CREANC-4, Por., p. 236.
S:i cel mai puternic, inaI iret, etc. p6te fi invins, inelat.
dacoromanica.ro
563
CREDINTE, OBICEIURI
Se' sburd ca dracu in mijlocu

c are trestie destul s fae carabi.
14844
Banat.
CORCEA, parolt, C. CoOdu,
Ciind unul i1 bate joc de imbelugare. Dracul in mijlocal ritului, uncle cresce trestie, I face carabi destule,
are de uncle.
Nu por' fi, i cu dracul n buzunar,

cu sufletul n rai.
14845
Tribuna Pop., II, No. 186.
Adica Cu dou6 lacran can s6 bat in cap, call nu se

impacti. De pilda nu poi face rele i s5 fii i om de
trbL
*
Dracul a mancat plcintele i carptorul

st de fat.
14846
A. PANN, Edit. 1889, p. 11;

rt. 53.
P. ISPIRESCU, Bev. _Mt.,
III, p. 163. G. I..Tomscu, inv.

c. Broscarl, j. Mehedinti.
*A
Dram/ a maned placintele
toot/ 80 de fa.
(dar) edipa-
IdniTEscu, p. 49.
D. EPUREANU, inv. c. Damian, j. Dolj.
Dracul a mancat placinta, dar carpatoru '1

d a de fat .
I. G. VALENTINIAN, p. 20.
GR. POIENARU, j. Fuina.
*A
Dracul a manrat placinta,
carpatorul sta
de fata.
P. CURB )VICEANU, prof. e. COIncYnifa, j. Olt.
dacoromanica.ro
664
Dac dracul a mncat plcinta, craptitorul

e de fat.
IORD. GOLESCU, Ilfss. II, p. 88.
Dracul a mancat phIcintele, qi crOpeitorul

st de fatet.
H. D. ENESCU, mv. . Zamostea,
j. Dorohot.
peutru cei ce tigilduesc 6re-ce, cAnd semnele

61 vdesc (GoLescu).
De pilda dad un om minte si este dat de gol.
Dracu fide cand crestiniI se 'nvrjbesc.
14847
C. DANTELFSCU,
-Mea.
C.
Scundu, j.
e41 Ture.
Doi 6meni se crta i uuul II atita.
Niel pre (pe) dracul s verp, niel cruce
14848
s'ti faci.
C. NEGRUZZI, I, p. 249.
ALEXANDRE, Teatr., D. 1098.
A. FOREiCU, C. Foiticeni, j.
clava.
V.
V.
Su-
E. I. PATR'CIU, inv.
C.
Smulft, j. Covurluiu. C. TEODORESCU, kv. c. Lipova, j. Vashau.
Niel pe dracul
ve, da niel cruce sci'tt
fact.
GR. POIENARTJ, C. FOCTani, j.
I. CREANGX, Pov., p. 28.
Putna
Nict pe dracu seel vedi, dar vid, cruce

null fact.
GAVR. ONTBOR, prof. C. DO/w0-
vet. j Vaslutu.
Niel pe dracul
nict cruce de el
sei'ti fact.
HELTADE - RADULESCU,
LAUREAN & MAXLM,
48, p. 146.
I, p. 112.
dacoromanica.ro
565
CREDINTE, OBICEYUR
N'id pe dracul in ocla seel vecp, nic crucea sei fe-o fact.
Nici sei vo! vre-o datei drae,

Niel' cruce de el seena fac.
A PANN, Edif. 1889, p. 22; I,
p. 78; Fab., II, r. 123.

157e1
sel vedI vre-o data dracl,
Niel cruce de e sal bel.

P. ISPIRESCU, Leg., 1, 1872, p.
171.
HINTESCU, p. 48.
Ni draclu s'afli 'n cale, ni crurea
fac1.1)
I. COYAN, prof. c. Basa, Epir.
.Ni draclu s'vede, ni crucea s'ti fa0. 2)

C. IONESCUt Prof. c. Nevsta,
Macedonia.
Ne draclu s-as!ali (s-lu redzi), ne cruyea

s-f-u fac1.3)
PER. PAPAHAGI, Zweit. Jahres ,
IT, p. 170.
10 AdicA departe de cei re! (Gouscu).
2' De rn s'a fugi cht potf. De cht sl ti sta vada vitejia la o intirnplare nenorocittl, mal bine sti nu ti se inFolie n'est pas courage.
Prov. Franc.
14849
Pe dracul, niel s'al vedf, niel s'A te vad'a.

GAVR. ONI,OR, prof. c. AvramescI, j. 7'utova.
NicI pe dracul 021 afli In cale, niel crucea s."1,T facl.
Niel pe dracu
ve4r, nicl crucea
fact.
Niel pe dracu sk'l IntlInescl
vel/), nicl crucea
dacoromanica.ro
fact
566
NicI dracu (drac) si Isa nainte,

Nicl s stai sal da l plcinte.
14850
A. PANN, II,
TESCU, p. 48.
p. 108. HIN
In pielea erpelul gsescl pe dracu.
14851
AL. BASOTTA, prin V. A. FoRESCU, j. Sitclava.
Pentru omul ne-crediumos, cu dou6 fete.

Dractd, adica Chima-rului, se represinta sub forma' de
rpe sau balaur. <Diarolus qui vocafur (Ivaco aut serpens.P
Du CANGE, la cuvintul draco.
Acest draco sau rpe aveil aripl i tart puterea if sta

In cda, cu care ucidea pe cine'l atingeh. Elien, Anim.
6. 21, qice ca un balaur pte sugruma un elefaut. Se
numea draco, de la riscx.itv, cad a.veit vederea frte agent

A se ved pentru maI multe amanunte L. J.iINEANU,
Semis., p. 267.
*
14852
VNut'aI vre-un drac popi?

j. Vashau.
Un reu pte deveni om de trba. ? un om de nimic

pte sa faca ce-va bun?
Cu tte acestea RomAnul a scos vorb c dracu s'a
popit. V41 JIPESCU, Opine., p. 116.

14853
Drac Imbracat In ras.

Pittna.
In potriva calugarilor.
14854
Cand s'a pus dracul pe ras,

At o tale, ail I o las.
HINTESCU, p. 49.
dacoromanica.ro
CREDINTE. OBILEIURI
567
Acela inteles ea la No 14853, sub forma de povata.
Dracul tte ar vr s fie, numal ucenic nu.
14855
P. ISPIRESCU, Rev. Ist., III, p.

163.
Ve41 Fentere, .1litrere.
Acela inteles ea la No. 394(3 unde se gasesce i snva

care a dat nascere qicerif.
A se ved A. Pann, II, p. 118-121.
Dracul tte le scie, numal masatul mu-
14856
I ern nu'l scie.
HINTEscu, p. 49. P. ISPIREqCIT,

Rev, Ist., 111, p. 163; Leg. I, 0372,
p. 164.
Ve )1 Fein le.
Acela 1nteles ea la No. 3324.
Bine e i inaintea dracului a aprinde,
14857
cand i cand, cAte o lumind.
DIM. TICHINDEAL, Fab., p. 47.
B. P. HAsptC, Etym., p. 2273.
E bine a det $i draculut o laminare.

j.
C. TEOFANESCU, bit). C. Bicaz,

Xt'ntlu.
IUL GROFOREANU,
dasc. c. Gala, contit. Arad, Un-
gar/a. E. 1.
PATRICIU & G. P.
SALviu, inv. c. &IWO, j. Coeurltdu.
E bine sa da t laminare i draculat.

V. SALA, dase c Vascori, cornil.
Bihor, Ungarta.
dat, ceite-odatri, o luminare
Trebue
draculat.
I ARBORE, ing. j. Buzeg.
Aprinde cdte-odata o laminare f i draculat,
Cd't reg.
HELIADE-RADULESCTJ, ..ilent. 48,
p. 194.
62447
dacoromanica.ro
568
PROVERBELE ROM,NILOR
Aprindeji, s'nu
aspargei lucru.i)
I. COYAN, prof. c. Samarina,
Epir.
Aprinde Ora draclui,

ILIE
spargd lucru.
GIIICU,
Epir.
prof.
C.
2)
Turia,
Trebue sa faci bine, cate data, i vrajmnulul, ca sa'l

imbunezl.
11,611144e de creclinte bogomilice.
cREDINVi
In comitatul Arad se crede ca cand dracul e trimis
de cine-va ca sa faca cul-va reti,', daca acesta pune, peste

nepte, pe marginea ferestrel, un ban, clracul II iea i se
departeaza ara a fi facut vre-un rfi.
O baba, mergnd la biserica, inteo 4i de serbatre, hia dou

t}i aprinse una la Arhanghelul Mihail si alta la Satana. Preotul o intrebd : (Ce faci, de aprindl faene si la Satana ?3 Ea 11 respunse :
Pentru ca unul ne Tea sufletul i cel-lalt ne chinuesce ; bine e sa 'I

overo p'amindoT de prieteni. IORD. G OLESCU, lifss. ], p. 188.
II
S lice ca un Sigan, mergnd la biserica, vru sa aprinda si el o
luminare. Se Iota in tte parSile EA rada la care sfant nu e aprinsa
luminare, i veda, tocmal dupa Up, im srant zugravit in negru,
cu ceorne, la care nimeni nu pusese o luminare. 'La acesta am sa
aprind, saracul,3 isI :Ese Siganul ; i lipi luminare la acel sfant care
era dracul. Peste nepte i se arata sfantul acela in vis, si 'I mulSumesce de cinstea care 1-a facut, aprinOndul si NI luminare, i, drept
rsplata, il fligaduesce o comra, aretndn'T locul unde s, sape ca sa
d de ea. Tiganul nu mal pute de bucurie, vetend norocul ce daduse
peste el. Dar tot sfantul, ca, e er dracul, II mal spuse sit puna un
semn in locul unde e comra i s vill peste npte sa o sape. Tiganul
s gandea si s sud in tte partile, uitandu-se ca ce Benin s puna.
Dar dracul, ca sa's1 bath joc de Sigan, Iilise : 31Th-te tara pe ea,
') Aprindel (draculta) si nu ,a strice lucru (trba).
Aprinde (o lumlnare de) cera draculu, s nu's1 strice lucru.
dacoromanica.ro
CREDINTE, OBICEIL'Id
569
Tiganul fi ascult i
trezesce in ghionturile tiganceI, care dorme alatur.I Cu el, si vedeit isprava
'Tiganul trezindu-se incepe a'sI face cruce si a povestl ce a visat,
strigind: (13tIul ucigel b5ca, necurat.,
-ca Eta nu pricpa nimene
si",-*
A se vede i cueva de la No. 14903.

GAsim o su6v5. aprepe Menta. In: Sotiile lui PouGg,
.Annulus ; Cent Nouvelles nouvelles,
RABELAIS, Pani LA. FoNrAnis, Coutes, L'anneau d'Hans
,tagruel, III, 28
arrel.
Ti faut savoir 'mitre une chandelle devant
le
di able.
Prov. Franc.
Accendi le candele ai santi e al diavolo.')

Prov. Tose.
Man niuss (lem Teufel ein Kerschen aufstPcken.3)

Prov. Germ.
It's sometimes good to hold a candle to (he devil.3)

Prov. Engl.
14858
*c\
Dracul, cand n'are de lucru, II cantaresce cda.
B. P. 1-11.ptlY, Trel Crea, p.

BARONZI, p. 49. HINTESCU,
4.
p. 48.
G. P. SALvit, hm.
C.
Smulfi, j. Covurlulu.
Cdndu draclu lucru

tu cdndari.
2?2,G
ari,
tradzi c6da
If, p. 154.
Ceind drcul n'are ce face 41 ccIntaresce C.. .e.

G. P. SALVICT, Inc. C. &Mili,
j. COV112171114.
j. Roman.
J. BANEscu, prof.
') Aprinde candela pentru sFtn i pentru dracu.

Trebue sE aprandi o candela dracului.
E bine de cand In cand sE aprindi draculuT o luminar.
-4) Cand dracul lucru nu-are, iff cantresce (trage la cantar) c6da.
dacoromanica.ro
570
Dracul, de ?era, ig cdntaresce c... e.

V. A. FORES U, c. Folticent, j,
Suelava.
1 Pentru omul ca,re, &and nu mai p6te face rti, se

tot Windesce la rul ce l'a fault, sati l'ar put face.
2 Cand Lei ce-va, ne-silit de niment, i din acsta ti
se intimpla vre-o ne-placere.
Dracul, cand n'are ce face, scitl ce face ... intrrt in launtru si incepe a'I purta codita cea birligat pe la nasul uncli1ap1ui., 1.
CREANGA, PoV., p. ;3.
*.
14859
Dracul, cand nu are ce face, se ult

In cur.
V. FORES(.,U, C. MalinI, j. SuNava.
Dracul nu are trba

Nicl nu sade de gb.
14860
A. PANN, Mil. 1889, p. 23;
I, p. 78. 1-1INTEscu, p. 49.
Dracut nu are tie lucru.

P. 1SPIRESCU, Rev. Ist., III, p.
163.
Cel r6u tot la rele se gindesee.

14861
*,n.
Dracul, and n'are de lucru, 41 aprindeluleaua.
GAVR. ONISOR, prof. c. Murgent.,
j. Tutora.

* .n.
14862
(Dracul) sede In dl si prvale carul

In vale.
C. NEGRUZZI, 1, p. 251. E. T.
PATRIUU & G. P. SALVIU, MU'.
c. Smultf, i. Covurlulu.
dacoromanica.ro
571
CREDINTE, OBICEIURI
Dracul ski in dl f i sprvale cam 'n vale.

J. NEGRUZZI, Cony. Liter., 187374.
I. BINEscu.prof. j. Roman.
iFade (std) dracul in dl

in vale.
i r"st6rnei
carul
V. A. FORESCU, c. Folticeni, j.
I. TZINTZU, ing. j.
&Nara.
*A
k1ade dracu 'n dl
caru se
r-st6rnd 'n
vale.
M. MATEESCU, inv. C. Movilita,
j. Putna.
10 hi' arata puterea de departe.

2' S qice cand se Intimpla o ne-norocire pe ne-ateptate.
14863
Se scarpin dracul in del i trosnesce

pduchile in vale.
I. BANEcu, prof. j. Roman.

14864
Dracul TO tine capul in plele msil, 1

cu cda rstrn carele.
BARONZI, p. 52
HiNTEscu,
p. 49.
Acela
14865
Dracu nu dc5rme.
AVR. CORCEA, paroh, C. Co?teiu,
Rana t.
Cel r neincetat ne intinde curse.

Le diable ne dort jamals
GABR. MEUN,ER, XVI-e Sic2e.
dacoromanica.ro
572
Dracul n'are alta trba de cat sa Incurce

itele In lume.
14866
1. GANE, Cony. Liter., IX, p.
53.
i dracul prta ponos.
14867
A. PANN, if, p.
122.
HIN-
TESCU, p. 50.
Cancl se aruned o invinuire pe nedrept.

POVESTEA VORBII
Un sgarcit, data*, and era s mrh,

Se Uri Cu 'ncetul la strinsa's1 com6r6
'ncepu Cu galbenT
sA's1 indpe,
Ca murind, Cu dinsil in el sal ingrepe.

(Ind fficeit acsta, vine fgrA veste
vay, ce fel Il mal este ;
Un nepot,
privind la dinsul, cu mirare mare,
Cum inghitek aur ca pe o mancare,
Incep a 4ice i cruce a face:
tUcig5.-te tca, ce il invett drace !D
lar dracul respunsul nevOut Il dete

Ba ucign teoca pe unchiull, briete,
Ca niel cbTar eu
de'rnT lic drac anume,
acsta Inc n'am vqut'o 'n lume.
A. PANN, If, p. 122.
Niel dracu nu fura tamae de la el.
14868
A. PA, III,
rental' onaul sgfireit.

14869
*A
p. 91.
HIN-
TEscu, p. 48.
Fall' cruce mare, ca e dracul baran.

IL1E HOCTOTAU, tea c. Seligte,
emit Sibifi , Transilvania. H. D.

ENESCU, 621). C. Zamostea, j. DoGR. PO1ENARU, mo, j.
roltoi.
Buzet.
*A
Fa' crucea mare cei e dracu
beirdn.
A. PANN, Edif. 1889, p. 23.

GR. JIPESOU, Opine., p. 116.
BARONZE, p. 55.
C. TEODORESCU,
inv. c. Lipova, j. Vasluitc.
dacoromanica.ro
573
CREDINTE, OBICEIURI
EVO crucea (cruce) tare pe sin

dracul este beiraiz.
A. PANN, 1, p. 78. HINTESCU
p. 40.
lo Slt fug de cel r6i1.

20 Cand etf intr'o primejdie mare, da, cilt de mult,
scapa. De pild, de 61 s alergi la judecatii, mal bine
sa pIer(11 ce-ya i s5, te impacl.
Si rdiale est pus malin, c'est qu'il est pus a')

Prov. IVallon.
m'ayo, perch'egli
It dictvolo
vecchio.2)
Prov. Tose.
Der Teufel ist alt1).

Prov. Germ.
14870
bate joc de om la btranete..
Dracu
A. PANN, Edil. 1889, p. 171;
III, p. 188.HINTEscu, p. 48.
P. ISPIRESCU, Rev. Ist., IIf, p. 163.
A ris dracul de no i la btrdnefe.

Don. Ilust., II, p. 696.
Cfind un om in Yirsta pate o ruine mare.
Ce 'si face omul singur, nicI dracuI nu'l
14871
desface.
Nic dracul nu face oniulu reul pe care

qi'l face el insug.
AL.
Vedt Om.
V. BELDIMAN, Acieverul,
VIII, No. 2412.
Si le diable est plus malin, c'est qu'il est plus vieux.

Dracul e fu, fiind-c e btran.
Dracul e barAn.
dacoromanica.ro
b74
A se adaogii la No. 4374.
Dracul se ascunde in barba popii i in
14872
muierii.
C. P. SL,RELETTI, j. Fairift, C.
Crasna apud B. F.11 'Asp tu, Etym.
Magn., p. 1822.
Prost. :S. nerd.
cet carI ar trebui sa fie rum buni pot fi ra
CAnd te-a scApA Dumneftil, dracul te i
14873
apucA.
R. Simu,
C.
Orla, Transilvania,
apud B. P. HIptu, Etym. Magn.,

p. 1392.
Amenintare pentru cet ovaitori pe calea cea bunA.

*A
14874
In baltA ede dracul.

V. SALA, dasc. c. Vascott-Bct
resci, comit. Biiwr, Ungaria.
Credinta apr6pe universala i care se pierde In ne-
gura timpului.
De aci vine i numele de: drat din vale, ;nipr de ballet,
etc. ce se dau necuratului.
F5rd a mal vorbi de Hidra din Lerna i altele de

aceeaf natura vom reaminti minim cele spuse de Plutarh: nnarea, dupa preo(ii din Eghipet a fost facuta prin
foe; ea sta in afara de or-I.-cc clasificatie ; pentru acesti
pz-eo(t ea nu este de cat o secre(ittne eterogend, principiu de
eoruptie fi de bua. Osiris este Nilul care se unesce cu Isis

Panzintul ; Tifon este marea in care sa artotcd Nilul fi set,
pierde. De aceia preofit au marea in orr6re fi numesc sarea,
spuma lui Ttfon. Et nu vorbesc nie, odatet cu pilo(ii, cad
acestia calatoresc pe mare fi s hranesc din acest element.
Pentru acelas motiv, au 01*C de pesce.
14875
Faina dracului (diavolului) se preface

ttA in tar4e (furfure).
LAURIAN & MAXIM,
& 1269.
dacoromanica.ro
I, p. 1223
CREDINTE, onicEfunf
575
_Nina draculul eurind Write s face.

'ORD. GOLESCU, MS8. II, p. 73.
C. TEOFANESCU-GRIBINCEA, 6121.
Bicaz, i. Nm(tc.
N. BXRBULESC(J, inV. c. Suditt, j.
C.
GR. POIENARIT, ing. j. Buzerl.
_Parini de dram mac. re n medine. 1)

FR. NIKL031Cli, RUM. Miter.,
p. 8.
1 Adic cele d jafurI curind s risipesc (GoLEscu).

2 Col nAscup din OHO' ri vor fi ca i acetia
Male parta, male dilabuntur.2)
.Yoevins.
La farine du diable n'est que bran.

Prov. Franc.
La farina del diarolo va lutta in erusea.

Prov. Ombria.
Tiifels Mithl wird on Chritsch. 4)

Prof. Elvel.
The derils meal is half l.a12.3)

Prov. Englez.
Pentru un lucru de nimica,

Rlde dracul de se stric.
14876
G. P. SALvit, inv. C. &Milli, j.

COrtirtitfilt.
Vegi
BaiY.
Fdlina draculut merge iu (se preface In) Mini de lux.

5) Cele red cfistigate, rid se pIerd.
Fdina dracului se preface Oa In Mind' de lux.
Fiina dracului se face fdina de lux.
Fdina draculul e pe jumatate tdrite.
dacoromanica.ro
676
PROVERBELE ROMkNILOR
Cand, de la un lucru f6rte ne-insemnat, s'a inceput

o crtii sat o batae mare, etc.
Cine se jc cu dracu, d i peste tat'
14877
sti (so).
G. Osisort, prof. c. Zorleni, j,

Tutova.
0 mica greala te impinge spre alta mal mare.

*A
14878
De la dracu la tat'sti (so).

j.
GAV. ONIOR prof. C. Dobrovet,

Vasluiu
Din 1.611 in mal rn.
Nici cu dracu nici cu Sotea.
14879
AVR. CORCEA, paroh, C. Coftelu,
Banat.
Adica nicI cu unu niel cu altul, fiind amindoI de o

potriv6, re.
Sotea, care se pronunta Socea, este unul din nenum6ratele nume ale draculuf.
1
Am scpat de dracul i am dat peste
14880
tat-sti.
I. CREANGX, COILV. Liter., IX,
p. 455; Pov., p. 43. V. ALE/CARDS', Teatr., p. 1438.

C. TEODORESCU, inv. c. Lipova, j. Vashau.
Fug de dram
dai peste laid-sac (so).
F. T. PATRICIU, inv. C. &map,
j. Covurluiu.
A scap de dracu
Vetif a Fu-i,
a da de tatd-sa
S. I. GROSSMANN, Dig., p.157.
Adica din r6i1 in maI reti. Cand unul fugind de un

r't da peste i mal rti.
dacoromanica.ro
577
CREDINTE, ORI(,EIUR
Tomber de Charybde en Scylla.

Prov. Franc.
Chi fugge il lupo in contra il lupo e la volpe. i)

Prov. Ital.
Huyendo del toro, cayo en el arroyo. 2)

Prov. Span.
At slippe Fanden og tage ved hans Oldemoder 3),

Prov. Danez.
*
14881
A vindut pe dracul i a cumprat pe

I. ARBORE, ing. j.

14882
A sap& de un drac
a d Intr'un lac.
BARONZI, p. 62.
P 49
1.11NTEsc(rt
Am seetpat de dracul
am dat peste lacul.
P. ISPIRES U, Rev. Ist., I, p.
231.
Scap d'un lac

da i (l'un drac.
BARONZE, p. 68.
S. I. GROSS-
MANN, Dicl., p. 157.

Varianta a tre1a e neaprat greitit, lacul, locuinta, tutulor dracilor, fiind mai primejdios de cat un singur drac.
') Cine fuge de lup intilnesce lupul i vulpea.
2) Fugind de taur pic in rill.
a) A sc5p de dracu i a se insircina de bunica lui.
dacoromanica.ro
578
PROViRBELE ROM/NILOR
Tir mi-e dracul, tir mi-e lacul.
14883
IORD. GOLESCU, MSS. II, p 69.
Insemnzi o asenAnare la fata 1 la naravurI (GoLEscu).
Tiri dracul, tiri muma luf.
14884
P. GiRBOVICEANU, prof. C. Ra-
tesci. j. Argo.
iuteles ea la No. 14883.

*A
Acela
Tiri dracu, tiri Sotea.
14885
A VR. CORCEA, paroh, C. Cogtelu,
Banat.

14886
*4
Cum II dracu, asayi i tat-sia.

G. MADAN, c. BOSCOlia, tin. Or-
haft, Basarabla.
Ginn dracu, cu? tatel-s61 (so).

E. I. PATRICIO, inn C. SMU/0,
j. Covurinfit.
linul trage la dracu i altu la tata-sa
14887
(so).
E. I. PATRIciu, inv. C.
j. Covurlufit.
Arata desbivarea intre dou pers6ne..

14888
Dracul care D. Invat

If d faptele pe fat.
A.PANN, II, p. 32
p. 49.
1) A. Pann.
de fa(.
dacoromanica.ro
HINTEscu,
579
GREDINTE, OBIC El URI
Te impinge la rele si tot el ill da faptele in vilg.

A se ved snva de la No. 14887.
Trei lucrurI p6rra dracul: sul, ipIngea
14889
tb.
A PANN, it, p. 32.
Tret lucrztri 1)00 chacal: said; ipingea

toba.
D. EPUREANU, ITh.f.
C. Damian,
j. Dol). E. 1. PATRICIU, inV. C.

&min. .j. Covurlum.
Aoelas inteles ca la No. 14890. Cu sula impunge, atita
pe 6menf la rele; cu ipingeaua acopere fapta rea (mai

ales precurvia) dupa ce s'a facut; i cand vinovath sunt
asupra faptuluf (in flagrant delict), if descopere
suna
dipteo toba, ca sa se adune lumea $,i sa vada.
POVESTEA VORBII
Splin betrauir, de and vacul

Ca treT lucrurl prta dracul:
Sula, ipingea i teoba,
Cu care el cl. de glb.
Cu sida 11 imboldesce
fa! fa! Ii poruncesce.

Ca eu, si nu pap chelhoa
Te 'nvelesc cii ipingoa.,
S'asa daca '1 silviresce
Si el clack '1 invelesce,
Incepe atuncI indata
Teda in sobor so bata,

Cum i cu 'nalt strigare,
VenitT mic i mare,
vedet1 ce statu dracul
Sa 'nvete p'acest, saracul.,
Dice:
A. P,Nrr, II, p. 32.
Aduci pe dracul Cu lutari In cas5.
14890
A. PANN, _Edit. 1889, p. 105.

TUE 1710CfOTA., inv. c. Seliste,
omit. Sibffi, Transilvania.
Aduct pe dracul, in casa, cu ldutart,

apot nu'l port sc6te ca o lie de popt.
qi
J. CREAN GA, COIV. Liter, , 1X
p. 28; Pov., p.161. P. GIRBO-
VIGEANU, prof Cl. VIII, Semin.

Buc.
E. I. PATRICU, inv. C
&min, j. Covierlufu.
dacoromanica.ro
:580
PROVERBELE ROMNILOR
Bay7 pe dracul, in casa, cu lautar7, i nu'l

poti sale cu sute de arh7ere7.
P. TSPIRKSCU, Rev, Ist., I, p.
450; Uneh. Sfrit., p. 101.P. GRBOVICEANU. prof. c. Dragdnescl,
j. Vara. -- G. P. SALVI, tinV. C.
S?nuii, j. Covurlutu.
Bag7 pe dracul, in casa, cu 1d2dar7, si nu'l

pot7 sc6te (nie) cu arhiereI.
P. ISPIRESCU,
HINTESCU, p. 98.
P. GIRBoLea., I, 1872, p. 166

vicEANu, prof Cl. VII, &min. Buc.
lutarI si cu masa
Aduc7 pe dracu in casa.
A. PANN, II,
TESCU, p. 88.
Tratan 1869, p.
p. 111. HINB. P. H4DEtr,

S. Fi,.
256.
MARIAN, Nunta, p. 228.
Cu ldutar i cu taxi
Aduse7, in casa, glba.
Vez1 Litutd, Lantar.
A. PANN, II, p
TESCU, p. 88.
111. HEN-
I se 1ice cand bietul Roman nu a nemerit'o cu in*urat6rea.

2 Mai rar ; cand dintr'o gluma ne vine vre-o superare.
ch16 tem nu cum-va
-tari in casa, i pe umnd
Yeu pe dracul du0 cap, ser 1 aduc cu lau-
nu'l pot scdte niel cu o mie de popts.
Chi imbarcato col diavolo, ha a passare in

sua compagnia. ')
Prov. Tosc.
Es ist leicht den Teufel ins Haus laden, aber

seiner abkommen ist se/aren 2)
Prov. Elvef.
Cine s'a suit in barca cu dracul, trebue si trca In societatea
E 1or s poftesct pe drazu In casi, dar pe urmi e greii

'de dInsul.
dacoromanica.ro
55.
scapl
CREDINTE, oRICEURf
581
He that takes the devil in to the boat, must carry

hint over (he sound. 1)
Prov. Engl
14891
Svetu en basarica, ma dracu n casa,2)

FR. MIKLOSICH, Rum. Unter.,
p. 15.
Impotriva femeflor.
14892
Dracu crapi cAnd faci bine.

GR. JIPESCIT. piny., p. 115.
DR. GASTER, Lit. Pop., p. 210.
CdcI el se bucura numal child facI rti.

14893
Cand crap dracul de necaz? c&nd

bese mortii.
IORD. GOLESCU. Afss. II, p. 3.

P. 1SPIRESCU, Rev. Ist., I, p. 456.
Cand gente ntortul, i dracul indre de necav.

A. PANN, III, p.
51.
HIN-
TEscu, p. 111.
InsemnzA cele d mare mirare, child vin d la eel

mal protI (GoLEsco).
14894
Nici dracul mai

Nu'i d de captaiu.
HIN-
TESCU, p. 49.
Pentru cel fgarnic.

14895
Pe dracul fnveti s 'nndte?

1 S lice clind
povata celui cumplit (Gor,Esou).
Caild al' pe dracu in curable, trebue 55. trecl ce dinsul stritutdrea.

Sfatitu in biserica, dar dracu in casit.
dacoromanica.ro
582
PROVE,RBELE R031ANILOR
20 Sau celu1 care scie mai bine deettt tine.
Se scie ca dracii locuesc in ape, mal ales in cele
stiltat6re.
Au poisson nager ne 111021Sire.
Mimes de Baif, XVI-e

14896
*z
Nu Invta pe dracul a Inneca copii.

C. TEODORESGU, 'inv. C. Lipova,
j. Vaslulu. GR. ALEXANDRESCU,
j. Putna.

*
Nu invta pe dracu cum s intarca copiii.
14897
GAVR. ONI50R, prof. c. Dobro-
mt, j. Vasluiu.
Acela inteles ea la No. 14896

14898
*A
Inveti pe dracu s d cu pusca.

A. PM, Edit. 1889, p.
158
III, p. 127. JUL. VULCANESCU,

stud. e. Pelesel, j. DoC7. AL. PETREscu,
j. Argo.

*A
14899
Dracul prt tichie.

C. TEORANESCU-GRIBINCEA, 121V.
C. BiCaZ, j. Nlnitt.
G. TRIFAN,
'inv. c. Cdrnu, j. Xemtu. G. P.
SALvit & E. I. PATRICIU, inv. C.
&nu/V., j. Covurluiu. GR Po-
Adiett are puterea de a se face ne-vequt.

cS'a facut ne-vNut prin h4i, par'ecl avea tic/tia draculuE in cap.,
I. GHICA, Seri80)1, p. 281.
14900
S te pAzesci de a te juca cu tichia

dracului.
Vecp Tic/le, Ur .
dacoromanica.ro
583
CREDINTE, OBICEIURI
Adica de ce ne pite vrtte'm.

*A
14901
Nu te giuca auca) cu dracu.

V. .A LEXANDRI, Teatr., p. 722.
GAVR. ONIOR, prof. C. Dobro-
vg, j. Vasltau.
Ve gi Tichie.

*L
Nici el ca dracul, dar niel dracul ca el.
14902
G. I. TomEscu, bit). C. Broscarf,
j. Mehedin.
P. G.RBOVICEA
Sc. Norm. Cl. VI, Bucuresci.
Celui urit din lire san re'rt inabraeat.
Fa-te tovar cu dracul,

Pan& trecl cu el (dinsul) lacul.
14903
A. PANN, Edif. 1889, p. 79;

Fab., p. 121. 11INTEscu, p.189.
A. PETRESCU, mug. j. Argeq.
*A
Fa-te frate cu dram,

Pdnd ce tred
ccf, j. Vaslutu.
*A
.Fi-te preten ca dram,

Panel ce t trece lacu.
V. SALA, dase. c. Hinchiris, co-
nzit. Bihor, Ungaria.
*A
Fd-te frate
cu dracu, pad &Pei' balta.

P. GARBOVICEANU, prof C. Clo-
put, j. Meheding.
Fd-te fi-ate
ca dracu pand tred gdrla.

IDEM, Calen. Rom. 1892.
62447
89
dacoromanica.ro
584
PROVERBELE ROM/LNILOR
*L
Fa-te cu dracu tovara., pan4 trect puntea.

A. PANN, III, p. 29. A. Go-
RovEt, j. Saciara.
Te fac cu dracu tovar4 pana trec puntea.

ILIE HOCIOTAU, teol.
C.
Setiqte.,
comit. Sibit, Transilvania.
*n
Fa-te trate cu dracu pana trec puntea.
P. GARRoVICEANU, prof. C. Co-
manita, j. Olt & c. Zavoeni, j.

Vlcea.
G. BANULESCU, fnv.
Pietrosita, j. Dizbovila.
C.
I. Po-
PESCU, NV C. DObMir, j. Ilfov.

GR. POIENARU, C. Bassa, j. IaloE. I. PATRICIU & G. P.
mita.
SALvir. in V. C. BlItli/P, j. Co-
rurluitt.
*A
Fa-te frate C2I dracul, pana rel, trece puntea.

conv.
Liter., XII,
p. 203.
P. ISPIRESCU, Rev. Ist , 111, p.

381; Leg., 1, 1872, p. 171.
P.
GIRBOVICEANU, prof. Sem. Buc.
Cl. VIL TINCA *ISDIAN, (ny. C.

Adant, j. Tutova.
kFi cu dracul sa fi prietin pana cel trece

puntea.
TEODOREsCU-CH/R/LEANII, NV.
Sudara.
Fa-te prietin i C2I dracu pan ce'l, trece puntea.

Sudava
G. ONISOR. prof.
Dobrovel, j
c.
-*
Inchina-te draculu pana ce' trece podu.

C. MADAN. C. Truseni, sin. Chi-
enea, Basarabia.
dacoromanica.ro
CREDINTE. OBI EIURI
585
Ji'-te ru dracul un fel

Peind trec puntea cu el.
A. PANN, Fab. II, p. 121.
Fa-te cu draclu sot, pdnei s'trefi puntea.

I. COYAN, prof. c. Bdesa, Epir.
Fa-0 sot cu Audit, peinet s-tre0 puntea.

PER. PAPAHAGI, Zurek. Jahres.,
p. 173.
In primejthe te-sluj6sci de ajutorul orI i earul, chIar

-de acel cart nu'ti sunt pe plac.
VISUL ZUGRAVULLIf
Odath ml'-a povestit

Tin zugrav btrn, cinstit,
CA pe la un lad grozav
CAnd lucra ca un 7ugrav,
N6ptea il vean in vis
Veltevut. s'asia i-a dis:
En frte de mult doresc
Un zugrav sA 'mbogAtesc
Nurnai de m'ar asculta

La ce ii voiu areth.
Asa dar tu de voesci
com6ra sh ghsescI
Te poftesc ca chIl la drad

Verdi i albastri sh facl,
Nu tot negri, intunecatl.
Si de veI face cum dic
Nu te pagubescl
arata pe loe,
com6ra intr'un loc.
Pic'nd acsta 11 salta.
Si din somn il destepta.

El gAndind in asternut
La visul ce a vedut
S'a sculat 'ndata sus
nevesti lui i-a spus.
Acsta s'a bucurat
Ca de un adeverat
S'a dis: den asa sA facl,
Bine ar fi sh '1 impacl
Ce sciI? p6te va iMplini
De '1 vel imprieteni.
un cuvint betzinesc
Care mal toti il vorbesc:
dacoromanica.ro
586
PROVERBELE ROM.iNILOR
Fa-te tocaras cu dracul

Pana free), cu dinsul lacul ; (sau)
Fa-te cu dracul un fcl

Pana trecl puntea Cu ti.
Acsta dar ea (,licng

barbatul ascultind,
S'apucat
zugravit
Dracul cuin 'I-a poruncit.
DeeI a dona npte 'n vis

Arkindu-se l-a
Bravo, ca m'al ascultat
Facnd cum te-am invetat.
Gatesce-te dar de drum,
Si hal cu mine acum,
Indata ca un nilue
La comri s te duc.
Acsta dracul t,licnd
Si pe zugrav ardicind,
Ca un sbor mergnd pe sus
La o ampic Fa pus,
Si araindn Y un loe
I-a
te cinstesc boboc,
Intr'acest loe care il ve(,1T,
Tocma acum unde edl,
De veI sapa pin la piept
Gasesel ~id galbinet,
fiind ck'n ast ocol

Este peste tot eimp gol,
Si nu gasescl niel un lemn,
Sau vr'o piara O, puf semn,
Eu pina me voil suci
Tu 'ngrab pune-te aci
La locul ce'tf aretaitt
Si 'nfige pe el un paiu,
Sil pum bine nemeri,
Mine cincl '1 vei ziri.
Asa dar el ascultind
Si ca in ampie stand
Pintecele'sf deserta
'ndat se destepti.
Nevasta l'a intrebat
Free, spune-mi ce-al visat ?
El saracul ametit,
Pitind ce n'a inai Otit,

Incepu a suerit
Si pe dracul a 'njuri.
Nevsta luf facea haz
Si el crep de necaz,
piend : (lita-te
Si visuld s'a mal credf ?

Ea, acsta a re'spuns:
Visul ten rnie de ajtms.
Eu me 'nvetai sa pizese
C iviutul cel betrinesc
Nici sa red vr's data drac,

Niel cruce de el sa'ini fac.
dacoromanica.ro
CREDINTE, OBICEIURf
687
ceva dacfi visez

Child s destept sa 'ntristez,
Spun visul il talmacesc,

In tot chipul li sucesc ;
Dar batrnil care dic
Ca vista nu e mimic,
mal au el un cuvint
Care la totl 1 cant
Flmiindit visez meinceind

apel bewl.
A. PANN, Fab.
SaI, 1 In spetele draculuI, 'Ana vei (II)

trece garla.
14904
V. A. FORESCU. C. Folticeni, j.
Suciava.
lea pe dracu In brate 'Ana treci garla
14905
(puntea).
D-na Z. JIIVARA, c. Fede,sd, j.

Tu tova.
Drac ai cumprat, drac al luat.
14906
I. ARBORE, mg, j. Buz&

Qui diable achete, diable rend.
GABR. 111EURIER, XVI-e
14907
*n
S spat-le (sparie) dracu de umbra lui.

V. BRATU, stud. comit. Alba In-
Pentru ce] Au.

*
14908
fer., Transilvanfa.
A stranutat dracu, cand s'a nascut.

AVR. CORCEA, paroh, c. Costeiu,
Banat.
Despre cei ce au sa due& telte din greii, a sa lupte

cu multe nevoi pentru tram.
dacoromanica.ro
588
PROVERBELE RONLINILOR
Romauul, daca a gandit sau vorbit ce-va i stranuta,

crede ca acela e adevrat, sau se implinesce, dupa, cuna
cugetarea sat vorba se refera la trecut sat' la viitor.
*A
14909
Dracul nu face biserici.

Ear. POPESCII, mv. c. CloccIneset-
Margineni. j. Ialoniita. P. GIR-
BOVIGEANII. prof. C. Costesci, j.

Arge?.
V. A. FORESOU, C. Fol-
tieeni, j. &clam.
Dracul nu face biserid, nic puturi, (pe) la

respanti`l.
P. ISPIRESCU, BM. ht., III, p.
163; Leg., p. 205.
Dracul nu face pome0, nic puna, nic
uql,
biserict.
Dracul nu face puna qi bisericl,

Ci Mande curse i
A. PANN, Edit. 1889, p. 22; I,
p. 78. P. G1RBOVICEANU, prof.
Sanan. Cl. VIII.
Dracul nu face pima

Ci Mande curse qi
biserid,
HINTEscu, p. 49.
Draclu nu fave
bisericei,
neve puna,
bagel chediv.1)
ANDREfU AL BAGA V, Aleg., p.99.
Draclu puna nu favi, ma chadivì baga (puny

aspardzi .2)
PER. PAPAHAGI, Zweit Jahres.,
II, p. 134.
Dracul nu face biseric, 111cl puO, dar bagk' pTedicl.
Dracul puni nu face, dar piedici hag'i (purql arlm).
dacoromanica.ro
CREDINTE, OBI MUR!
589
1 Arata faptele celor r. (Gouscu).
De la un om r, re si atepti.
20 CAnd se intimpla cu-va o nenorocire. J. Covurlutu.

30 Child cine va face o grela mare, far& voiea lui. -J. lalomit.
Multi lash*, cu limba de m6rte, ca, dupa savirirea lor
din vita, sa se faca punti poclurI, puturl sa antnI,
pe la drumuri, pentru ca calkorif, trecnd pe dinsele,

sa rkorindu 'i sufletul cu apa, sa die& : Dumneq.et.
sa '1 Ierte, sa fie de sufletul celuf ce l'a facut. Dracul
de ce ar face asemenea lucrurf ? Ar face ast-fel un bine,

el care face numaf rele, i de alt-fel, fara niel un folog
pentru dinsul, cad sciut este ca nu are suflet.
*
14910
Dracu nu face cruel de bisericfi.

GAVR. ONISOR, prof. c. Dobro-
vq, j. Vaslutet.

*L.
Dracu nu face mnstire.
14911
H. D. ENESCU, inv. c. Zatostea,
j. Dorohot.
Dracu nu face minastiri.

GAVR. ONISOR, prof. c. Banca,
j. Tutova.
Dracu nu aude predichele))
14912
FR. MIKLOSICH, Ruin. Miter.,
J, p. 8
De geaba dau sfaturi bune celuf r6u.

14913
*a
De frica lui Dumne0eil, dracu a Inceput

a face fAntanl i poduri.
V. A. FORESCU, c. Broftent, j
Dintbovita.
1) Dracul nu aude predicele.
dacoromanica.ro
.590
Cilnd cel r s prta bine, de frica.

*A
'I-a dat dracul cu cda pe la nas.
14914
V. Rimst;, inv. c. Brcinesci, j.

Suciava.
S lice de omul suprat.
Cand vedzi draclu, aturn9ea ti 'nciini la
14915
Hristolt.')
C. TONESCU, prof.
Macedonia.
C.
Nevsta,
Cand eti strimtorat, In neyoe numai atunci te ghndesci

la re-cine.
*.L
14916
Pe dracu a cautat, pe dracul '1-a gsit.

A. PANN, II, p. 95.G. P. SALvie, (no. c. SinnIti, j. Covutittiu.
Pe clracul a cdutat,
Pe dracul 'l-a aflat.
liDTTEscu, p. 50.
lo Cnd patim Ore-ce n urma faptelor n6stre.

20 Se' lice mai ales pentru casetorh.
14917
Cine nu caut pe dracul 61 Osesce, dar

cine 61 cauti ?
IORD. GOLESCU, M88. .11, p. 81.
Cine nu mad gasesce pe dracul ; dar cine '1

mute( ?
A. PANN, II, p.28. HELIADERADULESCII, Tand., p. 55.
TEscu, p 31.
Cine cant( pe dracul in tot-d-una il ylsesce.

Tutora.
Calld
ell' pe dracul, atunci s.
dacoromanica.ro
1nchint la Bribtos.
CREDIRTE, OBICEtURI
591
S lice pentru cei ce

cautd beleaua lor InsuI el,
far nici o pricina (GoLEscu).
.o
14918
Cauta pe dracu 0 nu '1 gasesce.

V. A. FORESOU, C. Folticent,j.
Suclava. G. P. SALvm, inv. c.
Smid, j. Covurluiu.
E un bucluca. caut5, pricina, dar o va 041 ()data.

A
14919
CautI pe dracul
'1 gsesci.
Cu
chila 'n traist, 0 nu
GEL .ALBU, elev. Sc. Norm.

Schinenf, j. Tutova.
c.
A umbla dupi dracul.
14920
LATJRIAN & MAXIM,
L p. 55.
cauta singur beleaua.
Dracu mai mun caca pre cupu mai mare.1)
14921
FR. lAnztosrca, Ruin. Unte?... I,

p. 8.
Adicil se lga maI mult de eel. mari.

14922
Ies dracu dintr'o borta,

Cu 'n papuc c'o ciobot.
V. IFIUM, elev. Sc. Norm. c. Corodeset, j. Tutoca.
Cdud se descopere dragostea dintiuu barbat i o fernee.

14923
De cat drac negru, mal bine drac alb.

P. IsrmEscu, Leg., I, 1872, p.
177; Rev. 1st., III, p. 156.
pscu, p. 120.
1) Dracul maT mult se cacd pe muntele mat mare.
dacoromanica.ro
1592
PROVERBELE ROICANILOR
De cat calugdrul, tot mirnu e maI bun.
De cat drac alb, mal bine drac negru.
14924
1. ARROBE, ing. j. Buzert.
Pentru femeie, aretilndu-se cat este de rea.
Dracu alb, manc p'al negru.
14925
AYR. CORCEA, parch, C. COfteht.,
Banat.
: pentru a se ar6t'a c Irna (drac alb)

mnnc bit agonisld de peste an.
20 Cate
14926
Mufluzipsi daraclu g'mutrsce veclili difterI.1)
I. COYAN, prof. C. Perivoli, Epir.
in cele din
Chnd unuI inelat i s'a infant-tat

urma.
In unele localitati, in deosebi in Perivoli, barbatif pronunta darac, lar femeile drac.
Drac mort n'a v6slut nimenea (veodata).
14927
A PANN, II, p. 160.HINTESCII,

p 48. GR. ALEXANDRESCU, ma-
gistr., j. Fuina.
N'a verint nimenea flC ten drac mart.

G. P. SALVIU, inv. c. Smulfi,j.
Covurliau
Drac mart n'am vNut bled.

P. ISPIRESCU, Rev. 18t., Ill, p.
163.
D. EPUREANU, 111V. C. Da-
mian, j. Dolj.
A dat faliment (a remas motiur) dracul
dacoromanica.ro
caut vechile catastifurl.
593
CREDINTE, OBICEIURI
*L
Drac mort
TUG
s'a vqut.
T. BALASEL, preot, c. Stefanesel,
j. Wileea
Copil Cu minte
i drac mort nu se vede.

GR. POIENARU, ing
j. Buzeli.
1 Child un copil, un betiv, etc. cade faril, sa '0. faca

vre un Mu.
20 Rspuns ce se CIA, de unul care '1 bate nevsta,
celor de fa t& care '1 sfatuesc s5, mal contenciscrt, c'o p6te
mini.
34 Se (lice despre 6meniI re', cand seapa de la vre-o
primejdie.
*
14928
Dracul nu ImbtrAnesce.
GR. .ALEXANDRESCU, magistr.,
j. Como-ham
Dracul cat tretesce

Nu imbaranesce.
A. PANx,1I, p. 159.HinEscu,
p. 49.
Peutru cel call stau tot abanos, 1 par mult mal tinerI
de al suut.
*
14929
Dracul dup ce a Imbtranit, s'a acut

pusnic.
V. A. FORESCU, c. Folticent, j.
Sucia va.
Pentru cel care se pocaesce la betrlaete, chnd puterile

nu '1 mai frta si, fac6, rele.
Quqnd le diable devient vieux il se fait mnite.
Prov. Franc.
Il diauolo, quand' yew/1i, si fa rontito.')

Prov. Ital.
1) Dracul, caud e beLdn, be faze pusnic.
dacoromanica.ro
J94
Wenn der Teufel all ivird, will er ein Mach

werden.1)
Prov. Germ.
The devil was sick, the devil a monk would be.2)

Prov. Engl.
Naar Fanden bliver gamtnel (syg), saa vil han

wcrre Munk. 3)
Prov. Danez.
Dracu cand a imbtranit,

Atunci s'a calugarit.
14930
I. ARBoRE, ing. j. BiziL

AL.
PETRESCII, c. Curtea-de-Argef, j.
Argef.

*
14931
Ti-e mira de dracu i el scte crne.

L. POPESCII, inv. C. Dan enr, j.
Pfov.
Child ti-e mild de unul care, mai trli, itf va face

necazuri multe.
Hranesci pe dracul fara sa scii cu cine

ai de-a face.
14932
T. CREANGA, Pov., p. 23(3.

vecp: PHJEDRU L IV, f.
*
14933
Cate cruci vei face, dracul tot la spate

ade.
V. A. FORESCII, C. Dorna,j. Su-
clam
I) and dracul inibetrdnesce, vr s se fac pusnic.

Dracut era bolnav, dracu vru s fie clugr.
and dracul imbetranesce (se imbnlnvesce), vr sit fie calugar.
dacoromanica.ro
CREDDTTE,
oBrcEfuld
595
Dumanul, sati cel rt, nulf da pace, II-ce al face

ca sa scapI de dinsul.
14934
*A
Dracului nu'l pas daca facl una sail mal

multe cruel.
V. A. FORESCII, C. Brosceni, j.
Suciava.
Acelas Inteles ca la No. 14933.
Si te fersca Dumne0eil de dracul botezat ; cid de dracul ne-botezat, te Inchinl i fugi, lar de dracul botezat te
InchinI, i el di peste tine.
14935
IDEE, Calend. Rom. 1892.
Adica omul e mal r6ii de cht clracul.
Daca am pus pe dracul In sac, volu pune

i pe muma-sa.
14936
T. SLAwcf, Conv. Liter., IX, p.

124.
VrAnd sa arete ca uuul a inelat pe altil maI ireti

de cal acela despre care este vorba.
14937
*L
Vorbesci de dracul i el e din deraptul

t&
I. MOLDOVAN, C.
\reg Lv.
St. Miclauf,
cornil. Tirnava-Mica, Transilvania.

14938
i dracu se satura tot cu aceeaI bort.

GAVR. ONI*OR, prof. e. Dobro-
vel, j. Vaslutu.
Cliud se satura ePud tot iuteuu loe tot cu aceeaI

pers6na.
14939
Judeca pe dracul 11 scte i dator.

A. PANN, Edi I.
dacoromanica.ro
1889, p. 104.
596
_TO judeal pe draeld,
ti'! sate 0 dator.
Thruseu, p. 49.
Pentru ora i in deosebi pentru femem irtil, i fufaci6s5..
14940
*A
A slis dracul si s'a facut.

P. ISPIRESCU, Rev. 1st., I. p.
228.-1. CREANGA, COnC. Liter.,
XII, p. 189: Pov., p.
250.
I.
VEJA. prof. Alexandria, j. TeleorV I an.
Pentru omul istet i nAscocitor.

,.
14941
Cine pune cu dracu 'n plug scte boil

fra crne.
NIC. MATEESCU, inv. C. Movilita,
j. Putua.
Adica cine face tovaraie cu ce! re!.
Null bga 'n card cu dracul.
14942
A. Pass., III, p. 25.B. P.
ILlsnar, Etym. Mugu., p. 2318.
Adica" cu cei re, cam ve suferi multe ne-ajunsuri.

A
14943
Nu te pune cu drac'u.
_
GR. ALEXANDRESCU, inagistr. j.
Fuina.
A.cela inteles ca la No. 14942.

A
14944
Puiu, chiar de drac, si tot e frumos.

D-na Z. JUVARA, C Fedesci, j.
Totora.
*A
45'i dracu pare umos, cand e tin6-.

V. A FORESCU, C. Mc7/ini, j. &-
clam.
OrI-ce copil ink pare frunaos.

dacoromanica.ro
597
CREDINTE, OBICEIITRI
*
14945
Lucru dracului in casa popii.

HINTEscu, p. 93.
P. 'SPI-
RES U, Leg., 1, 1872, p. 175.

V. A. FORES 'U, C. Folticent, j.
Suciava.
E. I. PATRICIU, inv.
c. &IWO, j. Coma-lulu. Maim.

P. BITDITEANU, C. Bucuresci. j.
Ilfov. ELIE HocforA., c. Seliste,
comit.
Transilvania.
Vecg Fold.
Se lice crind s urrnzd 6re-ce netrebnicif uncle nu se

envine (GoLEscu).
Se intimpla ce-va unde nu te ateptai.

*
14946
Lucru dracului in casa nanauldi.

IUL. GROFS,OREANU, dasc. c. Gal-
so. comit. Arad, Ungarla. GAVR.

ONIOR, iffof. c. Dobrovq, j. Vasln1u .
Ve4i Popa.
Pentru o familie, un nm unde lucrurile nu merg bine;

In care toti se crta mere-a.
14947
Mic drac, taruhe marl.')

1L1E Gmcu, prof C. Abela, Elfin
Chid un om de nimio, iIdit aerul de om insemnat.

14948
Dusi aghiu s. 's fack di dra91 nu ptitu

s-ascap. 2)
PER. PAPAHAGL Zweit. Jahres.,
ir, p. 154.
Ciind faptele unui om nu corespund cu intentiile sad

Cu spusele hu.
.Ttec
(t4..o1i.
Pror. Neo-Grec.
I) Mic drac, opincl marl.

i) VroIa sant sa' se faca, de dracY nu putu sa scape.
dacoromanica.ro
598
PRO VERBELE ROMkNILOR
Draclu ti 'nvt s-furi, ma nu si s-as-
14949
cundzi.
II, p. 154.
CAnd unul cauta sh aruuce vina pe un altul, arthm,

prin acsth vorbh, ch are, i dinsul, partea luI de rspundere.
Dracul, cu muerile face rsbolu
14950
Pravila de la Govora, p. 92.
A se reaminti Adam i Eva, Samson i Dalila, etc.
Dracul in balt.
14951
DIM. CANTEMLR, Deser. Mold.,
B. P. 11Dtt, Etynr.
p. 155.
2Ifagn., p. 2401.
Drac din vale.

DR. WEIGAND, Arorn., II, p. 121.
Aa, numesc, Moldoveni, spiritele ne-curate cari locuesc In ape (D. Ci TEMI tt).
A se observa ch drac vine de la apotzstv, apay.wv, draco
adica, animalul cu vedere agere, in urmh, rpe care trhesce in aph. Veh Sernasiologia, p. 267.
A juca dracul in inima cui-va.
14952
GR. JIPESCU, Reto. Ora., p.112-
A se gandi tot la rele.
Par'ci Ii soptesce dracu la ureche.
14953
A. PANN, I, p. 167. HINTEscup

p. 48. GR. ALEXANDRESCU,
gistr. j. Plana.
*L
Par'ed
spune dracu la ureche.

IULIU GROFSOREANU, c Gabaqa,.
&mil. Arad, Ungaria.

RESCU, Leg., p. 256.
1) Dracul te Inva
furl, dar nu s. i ascun41.
dacoromanica.ro
P. ISPI-
CRED1NTE. OBICEITiRI
599,
1 Ace/a inteles ca la No. 14952.

20 Pentru cel iret, detept, care scie sA, se pazsdi_
cDracul de smeA, cel d'al sptelea, pe semne &A nu era el tocmar
atAt de nataflete, cad par'ed'i spuse draeu la urede ce prApAd li se
gAtesce, acolo Inauntru, cA
veni sA intre, i fugi., JSPIRESCU,
Leg., p. 26.
Cu gandul dracului.
14954
A PA, Pov. Unch., p. 17.
P. ISP1RESCU, Rev. 1st., p. 159.
AceleaI intelesur1 ca la No. 14953.
Meter 11 dracul.
14965
V. ALEXANDRI, Teatr., p. 142/

1.547; Cony. Liter., VII, p. 413.
XIII, p. 234.
Vecji Dumnerteg.
Arata puterea draculuf. Remaite din Techile credinte

bogomilice.
14966
'L-are 'mprstu (Cu tuti crne) tu pantic. 1)
I. COYAN, prof. C.
Turia, Epir.
Are pe dracul intiinsul, e un reu, un pecatos.
Ochlu draculul.
14967
Vecyt
Ein.
V. ALEXANDRI,
924.
Teatr., p. 284
Adicd banul, care indmnit pe om la rele.

14968
Se bat dracii In capete.

E. I. PATRICIU, hit% c.
j. Covurlitiu.
Cand In acela loc, i In acela tinip, s6 executa, sau

sunt mai multe treburi de facut.
1) Il are 3n picr6re (1ntreg) (cu t6te c6rnele) 3n pAntece.
4()
62447
dacoromanica.ro
600
*
14969
N'a rupt dracul de gba opincile, 'Ana

'I-a adunat.
G. P. SALvit. mv. C. &matt,

j. Coeurltau.
Se' lice de o casatorie, de o tovilrilie sa adunare,
in care toti prtaii suiit. de o potrivil
14970
'Si-a spart (rupt) dracul opincile.

P. ISPIRESCU, Leg., 1, 1872, p.
Haruttcu, p. 137. V.
172.
A LEXANDRI dc L. ROSETTI, Ms&
P. GrimeovicElaw.prof. Cl. VII,
Semin.
Em. POPESGU, al). e. Cio-
canescl-Margineni, j. Ialomita.
G. POBORAN, ins. j. Olt.
L. SAI-
NEANU, Semas. p. 359. N. BARBULESCU, inV. c. &dill, j. Ilfov.

D. EPUREANU, NV. C. DaVniali,
j. Dolj. G. P. SALvit & E. J.
PATRICIU, inv. c. Smult1, j covurliatc.

GR. 1 'OfENARD, j. Buse&
C. TEOFANES U, inv. c. Bi-
caz, j. Nmtu.
sparge dracu
A. PAN, Edit. 1889, p. 10 &
12; I, p. 51 & 59. HaTTEcu,
p. 49.S. I. GROSSMANN, Diet.,
p. 116.
A 'T sparge dracul ()pinch,.

BARONZI, p. 47.
1 Chid dupa staruint6 indelungatd, cu mare greutate

indeplinesce scopul propus, isbutesce.
De pildd: cauti un lucrn i '1 gasesel.
2 Mid cine-va nu p6te face vre-un ru altuia, adia,
nu are cine sal ajute, i nu isbutesce.

Se qice c dracul, chnd se vede invins, I rupe
chlar i cu dintif.
30 Mad se insotesc dof inf, de opotriva ref, se dice
,c6 dracul
cautat i
opincile de gba
impreunat,
gaga.
dacoromanica.ro
i nu 'i-a rupt
601
CRED1NTE, OBICEILTRf
41) CAnd cine-va face vre-un reu se qice ca dracul vi-a
spart opincile, alergand sa '1 'Indemne a comite faptul.

Cand se atta faptele rele ale until om, fapte pe care
le a tinut mult timp ascunse.
Se cluse la diosa, prieina 'I apune,
Ca n'a fost putinIa pe ei a supune
picnd: scif ea este un graln de catid vaca,
sparge ca vreine opincile dracu ?
Ja numal, privesce opincile mele
Ce se trenOira in miel petrieele
tot nu pot inca sa bag intre

O intriga mica, si sa 'mi rid de dinsil.
A PANN, Elit. 188d, p. 12.
*
14971
Pe unde 'si a spart dracul opincile.

Tutora.
Adica departe.
14972
0 s'A '1 rup dracu picioru.

D-na MAR A BERNA, C. Urlati,
j. Falcirt.
o sil se ispravsca odata Cu reul acesta, i va fi bine.

*
14973
Mai mare drac de cat dracil.

A vil. CORCEA parok, c. Costea,
Sana f.
Om frte iret, f6rte rea.

14974
A fi jucat la nunta dracului.

GR. JIPESLI7, Opina, p. 115.
Se qice de un om reu.
Mie inca 'inT spunea, un beba de mog, c'a audit si el pe strebunu
lui, ea ar fi jucat la nunta dracului. Adicatile ea dracu
aduse
lea o muiere, gi sa
aminte, inteo di, de p6 p161e, sa se 'ns6re, se
faca fete; sa le marite; i 1A gineriI luI sh '1 duca in pustiu loe finpreuna cu dinsa. Asa il lua pe nedreptatea de femele, cu care facu
Opte fetiseane ; i alil d'inCat it era numele trutia, si o manita de p6
bmenil al marf. A d'a doua era seumpetea, i pala o dete de pe
dacoromanica.ro
602
poporul d rind. A d'a treTa er inselficlunea si o casatori cu Oran.
A d'a patra era pisma i o marita da pa master]. A d'a cincea er,

fatarilea si o marita de pa fetili bisericescl. A d'a ssa en), 'naltarea
si o trimise 'n mulert A sptea era curvia si p'asta nu vru so 'fimotasca, ci o tinu in casa dinsulul, si carula '1 trebule, *filtra, acolo si '1
este ginere mostenitor., GR. JIPESCU,
*
14975
Se insr dracul.
D-1111 Z. JUVARA, C. Fedesci. j.
Tutova.
GR. POIENARU, ing.
Rae&
striprig.
Cdnd plora i tot de ()dat, e are.
Ii bate dracul nevesta.
14976
JUL. GROFOREANU, hin. C. Gal-
a, comit. Arad, Ungaria. I. ARBORE, ing. j. Buzeu. GR. PC4ENARU, ing C. Rassa, j. Ialomifa
Vecii Strkoru.
Acela inteles ca la No. 14975,

C'est le (hable qui bat sa j'emule et qui marie
sa
Prov. Frano.
A mancat din pomana dracului.
14977
P. ISPIRESCU, Rev. Ist., I, p. 230.

E. J. PATRIC1U & G. P. SALvitr,
c &tutti, j. Covurlunt. I.
MARENESOU, inv. c. Bradu-de-Jos,
j. Argeq.
A mancat la pomana draculta.

V. liamBu, /ny.
anibovjta.
V cli Sis ?u
c.
Breinesci, j..
S qice celor spani, in bataie de joc.

LEGENDI
O lata dracul n'avu de lucro, 5i se gandi cum 0.'0 mal bata joc
de 6mcnT. Neavind de ce se mal lega, se lega de barba si mustetile15menilor. ts1 puse in gand sa faca ea Omenil s nu mal aTba, barba
dacoromanica.ro
603
CREDINTE, OBICEfURf
mustAT, ca Dumneded, ekl Duinnedeu are barb& o musteti. Ce

sr+, fug, cum sd, drgd? Pregati o mesa mare si dete vilvd in trk
eh are sd facd si el o datil o pomand mare, sd, se dud, vestea. Dar
muerl sa nu vie la mask cad in nmul dracesc nu stint muerI ;
n'are cul sd, fie pomand dacd or veni si
Asedd masa in qiva
hotaritd, i s adun multi]; lume, tot brbati unul i unul, ca barbile
marl si stuf6se, si se asedard la masil. lancard si s6 saturard. Dar.
ce sd, vedI ? A doud di totT 6meniT remasera fdrd barbd i mustdt1 !
Dracul, cnd a fficut el biserici, ea ad facd, i atunci ? El gatise bu-
catele asa cd, orl ande ar fi aiuns cevd din ele fcea sa cadd pdrul.
i cum atuncl 6menil nu mincau cu lingura, ci cu mana, s'ad facut
blease pe la gull,
mal netejiau i 1)Arbile cu maim
mai facead
si mustgile asa frumos si resucite, umplndu-se peste barbi i mustatT.
Asa cd a doua i, and se sculard, Meta crestini, le remasera barbile
si musthtile flotocke-flotocce in asternut, remdand ca muierile. Gel
care nu se prea minjiserit r'u, tot le-a mal remas ate un fir,
icT
colea.
i d'atuncl, totT 6menil cdtl ail esit din nmul celor ce au maneat
diu pomana draculuI, sdnt i vor fi spdnl, cat o fi lames lume.
Dupa alte variante, liugurile, pe care dracul le-a pus,

la locul fie-carul, Mild a dat pomana, erati feirte lungl,
de un cot i mai. bine. Vroia necuratul
batil joc de
bietif Romni% Cum trebuia sa manance ? In cele din myna
i'au dat unul altuia peste mas.. Ci, din causa departarei,
fie-care ne-putnd duce lingura tocinaI bine la gura celul
din fata,, a vrsat bucatele, pe Muga gura i aa ca, bucatele fiind ferbintl,
caqut 6meuilor, mustlitile i
barba.
Veqi CR EA No1, Pov., p. 198; L. ITNEANu, Basnwle Ro.
mane. p. 18. 19. 334. 345. 354. 450. 484. 487. 497.
Map bade:et gand col merc'h.1)
Prov. Breton.
Chi a l'a da fe con ii gram. ch'a pia soe mesure.2)

Prov. Pien2071tez.
Quien el diablo ha de engarzar de manaria bet

de madrugar. s)
Prov. Spa2
1Ver mit dem Teufel essen will, muss einen Tangen
baben. 4)
Prov. Germ
1) JlAiat botezat ca unt-de-lemn (mir) pentru fete.

8) Cine are a face ca dracul, trebuIe sa' T ica mezurile.
8) Cine vrea ca. Inele pe dracu trebuie 551 se sc6le de dimi*a.
4) Cine vr s manAnce cu dracu trebule sA mba o lingura MTh'.
dacoromanica.ro
604
He has need of a long spoon that eats with

the devil. 1)
Prov. Engl.
A mancat la nunta draculdf.
14978
BARONZI, p. 46.
Adica e span.
*L
De pomana draculul.
14979
D-na Z. JUVARA, C. Eft/ad, .i.

Tutova.
Adica de gba.
* .6.
14980
A'sI face pomana cu dracu.

V. A. FORESCU, C. FoWeed, j.
Sucia va.
D-nn. ECAT. ZANNE, C.
Basesci, j. Falcift.
Adica cu cine nu trebue, a face bine celuI care nu
merita 0 nu scie sa fie recunoseetor.

*
14981
Al da dracului pomana.
& 1546.
Al lash pe srna clraculuf, a nu se mal ingriji de

cine-va.
Al da In burduful dracului.
14982

*
14983
A se duce draculuI pomana.

V. ALEXARNR ,
Teatr., p. 269.
I. CREANGA, A.Mint., p. 123.
1 A se duce 0 a nu se mat' int6ree.

20 A se pierde, a se prapadl.
1) AceIda II trebue o lingua' lunga care naananc5 cu dracu.
dacoromanica.ro
CREDINTE. OBICEIUR
605.
Sfirac e dracul (dracu).
14984
G. VA LENTINEANU, p. 36.
D-na E CAT. ZANNE, C. Bascsci, j.
Tettora.ILEANA, C. Tuu, j.
IULIU GROFS (DREAMT, dasc.
e. Galga, comit. Arad, Ungaria.

D. EPUREANIJ, inv. C. Damian,
j. Dol j. C. TEODORESCU, inv. C.
Bicaz, j. Nentlu.
G. TRIFAN,.
bit% c. Clirnu, j. Nemfu.
*A
,Ftracu'i draeu.
AVE. CORCEA, paroh, C. CoOelu
Banat.
Nunta dracul e sdrac, rei n'are suflet.

IIINTEscu, p. 50.
1 R6spunsul celui earn): 'I pare r6ii, &Ind cine-va

dice : saracu!
2 In Banat, se dice pentru saracilceT ne-recunoscetori;

nemultamitori ; crtrora li s'a fault un bine pe care '1 resplatesc Cu
Apol despre stiracil lene1. earl, fail sa lucreze,
ostensca mnsui, spre a'f catigh cele trebuincise traInlui, Tor sti trdisca numai din daruff.
Rom'anul crede c dracul nu are suflet, de re-ce snfletul e dat de Dumnedet.
AceeaI credintri, o an.Roinnil i despre strigoi,
ar fi nisce 6meni: nascutI cu ccla, lipsiti de snflet
avnd numaI un fel de abur, ca animalele, i care se apropie intru cAt-va de anima a Latinilor.
Le (liable est paurre qui n'a point d'ame.,
14985
*L.
Recueil de Gruther.
A trage pe diacul de cda.

CREANGX, Anzint p. 150.G.
DEM. TEODORESCU, Cercet., p. 81.
Abered. Ilustr., p. 26.
GROF5ORE A NU, dasc. C. Galia, comit. Arad, Ungaria. G. P. SALVIU & E. I. PA TRICTU, MU. C.
Smite. j. Como-ham
ST. Sr.
TUTESCU, bin. c. Catanele, j. Dolj.

-- GR. A LEXANDRESCU, magist. j.
Pietna.
GR. P OTENARU, ing. j.
C. TEOFANESCU-GRIBIN-
CEA, inv. c. Bicaz, j. ..Venfle.
dacoromanica.ro
606
A fine pe dracul de cdei.

O. TEODORESLU, inv. C. Lipova,
j. T'adula.
'.2111 acate draclu di W01)

L Cov/or, prof. c. Perico? Epir.
111E GHIcu,prof. c. Abeja, Epir.
acdtai daraclu (draclu); lu
atas,
2??G
alasc1.2)
II, p. 153 (Avdela).
1 CAnd se incurca cine-va, siugur, intr'o afacere, i

nu scie cum se mai scape de ea, 'i-a facut singur beleaua.
Temo lupum aurThus.3)
Prov. Lat.
20 A nu isbuti inteo afacere; a ajunge mil, a o duce
In saracie.
A. se asemenii ca : a fraile pisic.c de c6da p rogojina,
se invirlesci o ma(a de c6da fi n'are de ce sa se prindd.

E greu sa tragi pe dracul de ceda cae, ca 1 pisica,
se acata cu ghiarele de ori-ce. A nu se ufth c dracul e
paz ;toral comorilor.
Intelesul, cel de al doilea, odinir mal rar, a patruns

Cu totul in hilaba. Il intilnim i la Creangd.
In Macedonia dicerea a yistrat intelesul ei primitiv.
Ar trebul In telta vita lor, sa traga pe (17-ami de codd., I. CREANGA.
Tirer le diable par la queue.

Prov. Franc
') Am prins pe dracu de c6da!
2) Am prins pe dracul de c6d6; II lis, (dar nu me las.
2) Tin pe lup de urechl
dacoromanica.ro
CRED1NTE, OBILEIUR
*A
14986
607
A av pe dracu In pung.
j.
C. TEoponEscu, MC. C. Cift'SeSCi,

VaShalt.
E. I. l'Anuclu &
G. P. SALVE:, inv. c. &nap, j.

Covurlutu.
Olt.
zerc.
GR. POY.ENARU, ing. j. BuC. TRIFAN, ha/. C. Cdriit&,
j. Nlnttt.
C. TEOFANESCU, filt
D. EFTS-
C. Bicaz, j. Nmfu.
REANU, inv. c. Damian, j. Doli.

GR. ALEXANDRESCU, magistr.
j. Putna.
IUL. GROFOREANU,
dasc. e. (ala, comit. Arad, UnVecg Punga.
garia.
Nu are nimic, e sitrac de bani. Se maI qice, cu acelas
inteles : 7-a intrat Orpele n pungii.

Se scie c comorile pe care sta dracul sau srpele se
fac nevlute.
V&A T. SPERANVA, in Contimporanul, Porestea poreeilor: QUITARD, Prov., p. 309.
Loger le diable dans sa bourse.
*L
Prov. Franc.
'I-a gsit aracu capacu.
14987
P. GiRBOVICEANU, prof. c. llki-
gurele, j. Nov.
1UL. VULCA-
NESC U, elev. c. Pelesci, j. Dolj.
*A
Gsesce dracu cap acu.

1 I s'a infundat, a umblat sa facii reu si a dat peste

unul care l'a potrivit.
20 S' .ice mai ales ciind sotii sunt de o potrivii rei.
14988
ade dracul cu curu(1) pe banii luI.
A. P ANN, Edit. 1889, p. 65;

fir, p. 81. HINTESCO, p. 48.
E. 1. PATructu, inv. C.
COVUrhlite.
TEM. GROFOREANU,
inv. c. Gala, conrit. Arad, Un-
garra.
C. TEODORESCII, hit).
C.
j. Nrnlu. V. SALA, dasc.

c. Farm, coiit. Bihor, Unga2-1a.
G. TRIFAN, inv.
Ka:pt.
dacoromanica.ro
c.
608
PROVERBELE ROALLNILON
Mde ca clracu pe comrd.

H. D. ENESCU, env. c. Zamostea,
j. Dorohoi.
Ve41 Conil,r11.
Adicrt e sgarcit.
Romanul crede ca stint comorl bune i comorl rele.
Cele rele sunt cornorile carl, cand le-ail ingropat stapanul
lor, le a frigaduit draculuI. Iar cele bune sunt harazite

dracului.
Cine ascunde haul in pamint, i nu'i sc6te in restimp

de nou lile, dracu de pe el, i. nu'I mal gasesce niel
stapanul lor, nici nimenl ; ca d, cand cine-va sap& ca
sc6t5 o comra rea, ea se lasa tot mal afund, sau cel

ce pune Juana pe acei banf mutesce.
Cef cari vor srt ingrpe banI, harazindu'l dracului procedza in modul urmetor.
Se acopera vasul. sau legatura in care stint strinf
banil, cu remititele unul animal blestemand, ca comra
sa nu se arate de eat la un om, femeie sa copil, care

va fi in anumite conditiuni cuvintate in blestem, de cel
ce face comra. Pan5, atuncl acea comra e pazita de
drac care, pe langa altele, are .1 urmet6rea insarcinare.

In cas cand COMra ar arde i o va ved, intimplator,
i altri fiinta de cat cea hotarita, care va pune i semnul
cuvenit pentru a o regas1 a doua 1i, dracul, peste npte,
e dator sa mute amrea semnul pus, ast-fel ea descoperitorul sapand nu gasesce comra.
Comorile ard de trei orI pe an, in ajunul srbatorilor
mar!, i numaf nptea, pana la mielul noptif pot
fi
vOute. Gaud omul cu noroc a gasit comra, atunci, din

banil ailatf, da i draculul cate ce-va, sau, lusa mal rar ;
vre-un sullet de copil. De obicem, dit banl pe earl if
pune in patru groin reslete, in apropiere de locul uncle
a gasit com6ra. In oil-ce cas, banil gasiti nu aduc noroe
mull-it, care trebue sit'l cheltuisc5, neaprat in curind.
B5,1aurul peste comra, era, la Romani o veche locuthine proverbiala; veb. Cicerone, Philipp., XIII, 5; MARTIAL, XII, 53, 3; APUL. Metam., 4, 9; OVID. Illetcon., IV,
p. 647; PHEDR., IV, 9, 3.
Prin urmare e proba.bil ca de la Romani i de la Elini,
a trecut iu mitologia nstra poporana, rolul rpelul
a draculut d a pazi comre. Ve(li Elym..31agn., p. 2949.

De alminterea credinta ca comorile sunt pazite de ba-
dacoromanica.ro
609
CREDISTE, OBICErURI
sauclract) i ea adac nenorociri celor cart le

gasesc, o intilnim la multe pop6re.
In Hibelungennt, de pilda, ved.em cd un pitic, numit
Andvari tan, in apa sub forma une! stance. Acest pitic
posedd o corneal mare iun inel Andvara-naut, care da
stapanulut s'ti puterea, de a dobandl cat a,ur ar fi vrut.
Ca sd scape, Andvari dit 'Ana i. inelul, insa blestema,
de mrte pe acel care va stapni comra lut. Abla Ase-
latir!
nit aft dat cornea-a pe mitna lut Hreidmar, i efectele bles-
teraulut incep sa se arte. Fafnir i Begin, cer de la

parintele lor, o parte dintr'insa. Acesta nu vr, fectorit
onard, ; Fafnir care e mat puternic, tea in stapanire armele lut Hreidmar, spada hit Hrotti i coif-a
Egislielm a carut vedere inspalmantdlumea. Dupd acsta
gonesce pe frate s, pane maim, pe comra intrga i

se culled pe (lima sub forma unut balaur, In pajitea
Gnitalieide. i nenorocirile se in 'ant Omit la finele epopeel.
*A
14989
A fi com6ra draculu.
GAVE. ONL5.0R,
vq, j. Vasluiu.
1 ..A.vere de furat. cum a venit asa s'a

2 A fi plaza rea.
prof. c. Dobro-
das.
Du diable rint au diable retourna.

Prov. Franc.
*
14990
S'a spinzurat ca dracu 'n canep.

I. POPESCU, inV. c. Dobrenf, j.
Ilfov..
Adicrt de superare.
Dracul vr`nd s trca, odata printr'o canepite, s'a incurcat intiinsa, de dsd ce era, i de necaz s'a spanzurat.
*A
14991
ede ca dracu In canep.

A. GortovEl, public. j. Suclava.
Adicd frte incurcat i superat.
dacoromanica.ro
610
14992
*.n.
Sede ca dracu 'n spinl.

j.
GAVR. ONISOR, prof. c. Dobrobe f,
Vasluill.

Dracul fijad gol la trap, s'6 'lltelege ca trebuie
mrga ret prin spin'.

*c.
s'a
'1
S'a pricopsit ca dracu 'n spinI.
14993
GR. POIENARU, ing. j. Buzen.

G. TRIFAN, bit). C. airnit, j. NllqU.
C. TEOFANESCU, hit% c. Bicaz,
j. Nempc. H.
D. ENESCU, inv.
c. Zamos tea, j. Dorohoi.
10 A patito reil.
2a Muncesce fara spor, i eluar da inapoi.
14994
*. .
Sede ca dracul pe mrcini.

C. TEopoREscu, inv. c. Dogele,
j. Vashau.

14995
* c.
A dat de dracu 'n stejerite.

GAVR. ONISOR, prof. e
Dobro-
vet, j Vasluiu.
A facut ce a facut, i in lima tot '1-a prins.

14996
Prinde dracul, scte 'I ochil.

GR. A LEXANDRESCU, magistr. j.
Putna.
Prinde dracul ,i 'i sctite ochi, daca par.

D-na EL. SE VASTOS, Pov., p. Pa
VedY Orb.
Lucru ce nu se p6te.
dacoromanica.ro
CREDLNTE, OBICETUR
14997
611
Par'ch a arat dracu cu el.

TULfU GROFS.OREANU, prof. c.
Galva, vomit. Arad, Ungaria
GlRBOVICEANU, prof. c. Petresci,
j. Gorj.
*LI
Par'ca a arat dracu oullau Cu dinsu.

D-na Z. JDVARA, C. Fedesci, j.
Tutora.G. TRIFAN, inv. C. Cdritu,
j. Nmlu.
10 Pentru 6meni uriti la fat6.

20 Saii jerpeliti, silrenteroi.
30 Despre omul slab la trup, bicisnic, ne-putindos.
*A
14998
'I-a perdut dracul msura.

TEODORESCU-CHIRILEANU,
&ma ca.
Pentru cel care cresce

*A
A tri ca dracul cu popa.
14999
D-na Z. JUVARA, c. "'dent, j.

Tuto ca.
AdicA
Se uita la el (ea) ca dracu la popa.
15000
A. PANN, II, p. 92.HrnEscu,.

p. 194.GR ALEXANDRESCU, ma-
gistr. j. Padua.
Adica urit, cad nu se rabesc.

*
15001
A se uIt la
ca la dracu.
P. GIRBOVICEANU, prof. C. Hai -
j. Prahoca.

15002
Nu pociti scpa de el ca de dracul.

A. PANN, IT, p. 159.
dacoromanica.ro
612
Nu pot (p6te) scdpet de el ca de dracul.

HINTESCU, p. 49.IULIII GROF*OREANU, prof.
C.
Arad, Ungaria.
Galga, emit.
Cand dal mereil de unul care nu ti-e drag, sail pe care

nu al Troi sa '1 intilnesci.
S tine dup... ca dracul dup calugr.
15003

M. CANIAN, public, j. la?T.
V (XII S
Adic1 nu p6te seriph de &instil.
S tine dui:4.. . ca dracu dupa popa.
15004
P. GARBOVICEANU, prof. C. Capu-
Piscului, j. Ilhiscel
.1.
c. C'oindnita,
Olt.

15005
*A
Se" tine dup... ca dracul dup copil mic.

A. PANN. II, p. 159
p. 18-.
GR. ALEXANDRES LT,
j. Plana.

Se tine dlip mine n'ar fi ma mal fie
Intocmai ca dracul dupa copilul if.
A. PAWN.
15006
A umbl dup ou de drac.

P. GIRBOVICE ANTT, prof. c. Ore-
ten I, j. T-citcea.
Adicbt in zadar, dap6 lucrun can nu se pot gasl.

dacoromanica.ro
613
CREDINTE, OBIC.E.fURf
Fuge ca dracul de trnae.
15007
A. PANN, III, p. 52.HTNTEs U,
p. 61.-1. IoNEscti, III, p.174.
ST. TUTESCU, inv. c. Catanele, j.
Dolj. E.
I. PA'CR ciu, in?).
C.
Smulti, j. Cocurlulu. A va. CORCEA, paroh, c. Costelu, Banat

JUL. VULCANESOU,
C. Pelescij.
Dolj.
_ruge de .. ca dracul de teinulie.

A. PANN, Edit. 1889, p. 23.
HINTEscu, p. 130.-1. CREANG.X.,
linitnt, p. 17. V. ALEXANDRI,

Teatr., p. 260. 321. 452.P. 1S-
PIRESCU, Rev 1st.,
IIf,
p. 34.-
B. P. HDEe, Trei Urca, p. 56.

V. A. FORESCIT, C. Folticeni, j.
Suc1ava.D. POPA. inst. c. Sinala,

j. Prahova. C. NEGRUZZI, I, p.
219.
Fuge ca dracul de hinutie.

I. HINu, comit. Fagclras, Transilvania.
_Puye ca dracu de teimue.

IuLfu Gn0FonEAsu. prof.
Galga, comit. Arad, Ungarla.
A se fui de .
C.
ca dracul de (amdie.
V. ALEXANDRI, Uonv. Liter., V.
p. 140.
Fudze ea (lrclu di t1iimiamd.1)

G. ZUCA, sha c. Elbasan, Alban7a.
Vedi Reu
Adica a se feri, a fugi de ce-va sau de cine-va.

cDe spov zdante fugi ca dracu de tanuile. La biserica mere din
Pascl in Pascl. Asa cautT tu de sutlet ? I. CREANt,A, Amint., p. 17.

1) Fuge ca dracu de tandte.
dacoromanica.ro
614
catrafusule i fug1 ca drama de tanadfe.,C. NEGRUZZI.
(Tea
Fuir quelque chose colme le diable l'eau bnite.

Prov. Franc.
Fuge ca dracul de scldtre.
15008
Dim. ZANNE, C. Bolintinu-din-
Vale, j. Ilfov.

*
15009
Se Intrece cu dracu In fuga.

G. ONIB4OR, prof. C. ZOr/eni, j.
Tutova.
Adica fuge repede.

*
15010
Fuge ca de cel drac.

V. TFRIM, elev.
Sc. Norm., c.
CorodescE, .j. Tutora.
Adicii. repede i spenat.

*
15011
Fuge de muma dracului.

P. GARBOVICEANU, prof. C. MO8-
na, j. Dolj.
Acelas, inteles ea la No. 15010.

15012
E sfredelu draculuf.
T. CREANGA., Pov., p. 170. L.
*ANEANU, Diet, p. 742. D-na
Z. JUVARA, c. Fedescl, j. Tutova.
1 Se (lice despre babele vriijit6re.

Alature cu casa socru-tn, este o cAsutA tupilatk in care sede un
thlpoin de baba, mesteslug6s6, la trebile sale, cum ii sfredela draculul.,

I. CREANG..
Pentru copii neastimperatt, obraznici.

dacoromanica.ro
CREDINTE, OBICEIURf
15013
*6,
615
De sufletul dracului.
D-na ECAT. ZANNE, C. Bcrsesci,
j. Bilotti.
Adica de geba, pentru nimio, de 6re-ce dracul nu are

suflet.
A se vede No. 14984.
15014
Drac flckl.
Lucru ne-v4lut, ne-aqi.t.

15015
Drac insurat.
GR. JIPESCU7 OpiNC., p. 116.

15016
Drac socru.
Drac btran.
15017
Acelag luteles ca la No. 15016.

*.n.
15018
Drac inaltat.
AYR. CORCEA, paroh, c. Coqtetiu,
Banat.
Adic om, dar reu ca drama Despre cel ce umbla cu

giretenfe, am&gincl spre a duce la reti..
15019
*.n.
Par'c e dracul de pe cornr.

I. CREANGI, Pos., p. 150. C.
C. Cursesci, j.
TEODORESCIT, inv.
Vasluiu.
41
62447
dacoromanica.ro
616
PROVERBELE ROILLNILOR
1 Adia. init.
2 E sg,rcit.
3 Le scie Vote.
e Par' cd WI cel de pe comrd, m61, (16 scil t6te cele.'I. CREANGI,
Pov.
* c.\
15020
Par'ca 1 dracu pe uscat.

S. TILA, elev. Sc. Norm., C. Brd-
hasesci, j. Tecuciu. V. ALEXANDRI, Teatr., p. 145 & 1014.
1 AdicA urn.
2 Pentru omul siret, vicln.

3 E om rii.
* .6.
15021
A fi dracu gol.
A. PANN, II, p.122.
p. 37.
HurvEscu,
G. DEM. TEODORESCU, Cer-
cet., p. 72. P. ISPIRESCU, Bev.

Ist., II, p. 157. C. BUNGETIANU,
preot, c. Cosovet, j. .111 eheding.
A. MARINESCU, inv. C. Humele, j.
Argef.
Ve41 Cop/.
1 Adia, om poznas, istet, obraznic.
2 Om rn.
*.6,
15022
A fi (un) drac Impelitat.

A. PANN, III, p.128.-11rNTEscu, p. 48.P. ISPIRESCU, Bev, Ist.,
111, p. 379. AVR. CORCEA, parch,
c. Cagefu, Banat. luiftr GROFBOREANU, B. Condaf, comit. Arad,

Ungarfa.
V e(ri Cop/.
Ace1eas1 intelesuri ca la No. 15021.

*
15023
A fi ca dracul.
GR. A LEXANDRFSCU, Inagistr. j.
Patna.
10 Adic1 urlt.
20 Om rt, vicln.
dacoromanica.ro
617
CREDINTR, OBICEYURf
Illchant comme les mille diables.

Prov. Franc.
A fi al dracului.
15024
I. CREANGA, Pov., p.230. anti.

Z. JUVARA, c. Fedesci, j. Tu tova.
Om al draculut.
Plana.
Om iret, vicln ; rti.

cNil SCie Ce peirnit a dracului e.D
15025
I. CREANGA.
A fi cu draci.
I. GREANGA, Pov., p. 163.
A av pe dracu intr'insu.
D-na Z. JUNTARA, C. Fedescl, j.
Tutova. G. TRIFAN, inv. C. Ccirnu,
j. Nntfu.
A av pe dracu.
P. ISFIRESCU, .Rev. lid., I, p.
232. GR. JIPESCU, Opina, p.115.
A av drad intr'insu.
VedI Du,4-se.
10 A fi r6ut5.cios, w cauta sil faca rele.

20 A fi om iret, vicln.
EA atund mbolu tirii piclorul pe litngg d-ta, olu ochi-o bine si,
-apol, p-olu spune eu ce zace intr'insa.
Da scif c al chitit'o bine, ml ChiricA? Tot t'u dract eftt tu,
.cA bine dic eA., 1. CREANG/.
3 Despre omul frteh arnic, ager la trba.

Avoir le diable au corps.
Prov. Franc.
dacoromanica.ro
J. Nmtu.
618
15026
PROVERBELB ROMA/M.0R
*6,
A intrat dracu 'n el.

AL. POPESCU, inv. C. Cernica
Ilfov G.P. SALVTO,ffiv.c.Smulp,

j. Covurlulu.
*A
L'a (ait) gsit dracit.

E. 1. PATRICill, inv. .
C.
Srnulti,.
j. Covurliciu.
*L
l'a (afi) venit dracit.

E. I. PATRICfU, (ny. C. Smulti,
j. Covurluftc.
Cand unul s'a infurIat i. vrea sa, faca rele.

*
15027
A '1 bga In draci (in toti dracil).

D-na Z. JUVARA, C. Fedesci, j_
Tutora.
A beiga drad intr'insul.

1 A '1 necz1j1, a '1 intdrit rti.
2 A '1 face s6, scie de frica.
*A
15028
A eit un drac din el (dintr'Insul).

Itmlu GROFOREANU, prof.
C.
Gal?a, comit. Arad, Ungaria.

GR. P0fENARU, ing. j. Buzet.
G.
P. SALvit & E. 1. PATRICIU, itiV.
c. Smul11, j. Covurluiu. C. TEOFANESCU, inv. c. Bical, j. Nmlu.
1 Cnd un om r' devine mai bun.
2 CAnd pe un factor de rele prin chinurf i
brk.ox
l'al silit s mdrturissca adevrul.

31) Om istet, care a ajuns la o positie mal bunk lucru
la care nimeni nu se atepta.Comit. Arad.
40 CAnd te-al. rana i curge
Se crede ca uniI cimenI au draciintr'inil. Acetia sunt
In stare sa fac numaI r6ti. De unde se Iice de copiii cari
sunt ne-ascultatorl i indrdtnicl c5.: le-a cenit dracit ;
gasit (apucat) dracit.
dacoromanica.ro
CREDINTE, OBICEfURT
619
Cand 11 bat piirintil se lice c, acetia au scos draci

din e'i.
Se qice de asemenea, despre ceI. lunated, 06 'f-a apucat
necuratul. De asemenea de cel care se spinzura sail se

1nncil, 86 lice c l'a cuprins necuratul, &And a svirit
fapta acst, tic5,16s5,.
* .A
A '1 veni dracii.
15029
D-na Z. JUVARA, c. Fedescl, j.

Tutova.
A '7 ylsi (apuca) draci.

D-na Ec. ZANNE, C. Bilsesci, j.
Fdlcia.
1 Pentru Comeni ne-ascultAtorT, IndrAtnicI.
20 Pentra cel care s'a Infuriat.

*
15030
A '1 lua dracul.

D-na V. BUDITEANU, j. Ilfov.
A 'l hat mama draculut.
1 A muri ; despre un om rii.

20 A o pa:V.
(Daca nu te linistescI, te lea dracu. ,
*A
15031
A fi salba draculdi.
V.
C. NEGRUZZ', I, p. 249.
ALEXANDRI, Teatr., p. 772,865 &
989. I. NEGRUZZI, CONV. Liter.,
E. I. PATRICIC, inv. C.
VII.
Smulti, j. Coviirtufic. M. CANIAN,
public. j. LW.
Se qice mal ales despre nepop.

Mud.o.
SEavirscu.
ring ...
Nu cum-va avetT un frate la Bucurescl.

Nu, domnule director, am fost unic si singur la pit-
Plte vr'un nepot.

SERVIES U. - NicI... m'a ferit Dumneitet de Balba dracului.,
MILLO.
V. ALEXANDRI, Millo director.
dacoromanica.ro
620
15032
PROVERErELE ROMINILOR
Cine n'a vslut pe dracul, s se uite la

tine.
A. PANN, II. p. 122. P. ISPIRESCU, _Rey. Ist., II, p. 152. HINTESCU, p. 49.
1 Pentru omul lira.

2 Cate data, pentru omul rii, vicln.
15033
*A
S'el dus boil dracului.

GR. JIPESCU, Opina, p. 113.
E. I. PATRICIO & G. P. SALvr6,

inv. c. Smulli, j. Covurlu1u. GAVR. ONIOR, prof. c. Dobrovel,
j. Vasluiu.
VrAnd sa arate o pagaba, pIerderea unef sperante.

(D'ar hi gandu judecItoruluT la banil alul cu priciria, i Cu ochil
'n ochil lul, s'en. duce MI draculta., GR. JIPESCU.
15034
*A arde dracului trnAie.

M. CANIAN, public. j. Iasi.
A se ruga de cel r6u ; a fi rfi.

*L
15035
A fi crescut In buruenile dracului.

GR. POIENARU, ing. j. Buzen.
C. I EOFANESCU-GRIBINCEA, inv C.
Bicaz, j. Nmtu.
1UL. GROFSO-
REANO, inv. C. Gasa, comit. Arad,

Ungaria.
A fi crescut in burienile draculta.

AL. STAKATI, Rey, Ist., I, p.
228.
*z
A fi crescut in buruna draculu'i.
D. ERIMEANU, inv. C. Damian,
j. Dolj.
1 A fi gaicevitor i. ne-multumitor ; orI-ce II dal i

orl-ce DI face, nu te potl intelege cu el.
dacoromanica.ro
621
CREDINTE, OBICEIURf
'2 Om crescut rtt, in voYea
Nn(u.
Buruenile crescute pe locurf ne-curate sunt buruenile

draculul.
Al fi, tu, om de trbk tiara e?ti crescut in burienile dracului.,
AL. STAMATI.
*
15036
A crp dracului un ochiu.

BARONZI, p. 47.
P. ISP/RESCU,
Bev, 1st., I, p. 227. C. TE0FXNESCIT, inv. c. Bicaz, j. Nnztu.
Child. V vine sa fadi. o fapth rea i nu o fad_

*A
15037
A crpat un drac.
E. I. PATRTCIU & G. P. SALVIU,
inv. c. Smulfi, j. Covurluiu.
A plesnit dracu.
D DR Z. JUVARA, C. Fedesci,
Tutova.
j.
Cripd daraclu.1)
G. ZUCA, stud.
Epir.
c.
Saniarina,

Cand dou persone Invrhjbite se impach; met dracu
stateh intro ele i nu le lash sil, se impace.
30 Chnd omul shviresce un lucru care s credeh peste
putinth a se face.
De pildh, se lice child mAnhnch patru ini dintr'un
ou. Atunci dracul se ghndesce unul a rahncat albuul,
unul galbenuul, unul coja ; dar al patrulea ce a nahncat?
Dracul nu gisesee rspuns i de necaz craph.
10
20
Se lice ch tot aa craph dracul, chnd, de la un pal

de chibrit, aprind maI muII in! tigarile.
*
15038
Nu o crp dracu.
Se lice celuf gritbif.
G. POPORAN, inst.
1) Crep5. (a cepat) dracu.
dacoromanica.ro
j. Olt.
622
PROVERBELE RO7M1NILOR
15039
A taia dracului buretI.

A. PANN, Edit. 1889, p. 113
& 151.; II, p. 100; 111, p. 122.
S. I. GROSSMANN, Diet., p. 36.
V. SAA, dasc. C. Varaii.IMrescY, cornil. Bihar, Ungaria.

PCNENARU, ing.
j. Buzeii, E. I.
PATRICLT & G. P. SALVa inv. C.
j. Covurluiu. C. TEOFANESCU, inv. c. Bicaz, j. .117nz(u.
T6cd draculta burefi.

11.urrEscu, p.50.
P. 1SPIRESCU,
Leg., 1, 1872, p. 177. V. SALA,

dasc. c. Vascoa, comit. Bilior, Un-
garia.
Ve41 Burete.
lo Nu are ce face, nu face nici o &Art.

2 Child fad o trba de gba.
30 A spune caT verdi pe pereti; om far iri la vorba.
40 A spune mincluni.
50 Cand unul, spunncl minciuni inaintea altum mai
minemos de cat dinsul, nu are trecere.
A fi insurat cu dracu.
15040
D na Z. JuvARA, C. Fedesd, j.
A av o nevsta rea.
*
15041
Tutova.
A dat mana cu dracul.

N. *ANDRIT, C. Geoagul de-Sus,
comit. Alba Infer. Tranzilranfa.
S'a imbogatit. Se (lice, cu acela inteles; a pus mana

pe Orpe.
15042
*6.
A v4lut pe dracul.
A. PANN,
111",
Tuscu, p. 165.
p. 51.
P. ISPIRESCLI,
Bev, 1st., ir, p. 160. LAIIRIAN

& MAXIM, II, p. 1556. GR. A.
LEXANDRESCU, magist j. Putna.
A patit'o, a primit rsplata pentru fapta rea ce a fdcut.
dacoromanica.ro
623
CREDINTE, OBICETURf
15043
*.L
A dat de dracu.
LAURIAN & MAXIM, 1, p. 1013.
GAVR. ONIS.OR, prof. C. Dobrovel, j. Vaslatu. E. 1. PATRICIU,
inv. c. SmultI, j. Covurluta. G.

A dat peste dracu.

A. PANN, Ir, p. 95. IIINTEscu,
p. 48. P. ISP-RESCIT, Unch. Sfclt.,
p. 102; .Rev. Ist., I, p. 227.
G. P. SALVIT", kv. C. SM244i, j.

COVItrilaU.
ti272.
JUL. GROIWREANU,
C. Gal?a, comit. Arad, Unga- C. TEODORESCU, itIV. C. Clir-
sesci, j. Vasluto.
GR. A LEXANDRESCU, magistr. j. Putna.

.Daca nu te astimperT O 861 dal peste (iraca.
15044
Uns cu unsdre de drac.

V. SALA, clase. c. Favor( Bd-
resci, cornil. Bihor, Ungarta.
Om al dracului, ora de potca, rti fdc6tor.
A fi cu gandul draculuI.
15045
P. ISPIRESCU, Leg., p 344.
A fi Cu ghndurl rele, vicleue.

*L
15046
'l-a pus dracul ceida pe el.

I. B/LNEscu, prof. j. Roman.
E. 1. PATRICIU & G. P. SALvit,
inv. e. Smulfi, j. Covurlulo.
Chnd uu gasescI un lucru pIerdut.

15047
A'I bga cdda.

LAURIAN & MAXIM, I,
p. 762.
A. PANN, 3108 Alb, I, p. 52.

I. BANESOU, prof. j. Roman.
dacoromanica.ro
624
*L.
AT, virt c6da.

A. PANN, I, p. 53.
GR. JIPESCU, Opinc., p. 119; R6ur. Ora?.,
p. 77. L CREANGA., Pov., p. 144.
P. JSPIRESCU, Leg., p. 49. 389.
V. FORESCU, C. Folticeni j. Suc)ava.
GR. ALEXANDRESCU, ma-
gistr. j. Plana.
E. I. PATNIciu
& G. P. SALvrt, inv. C. Smulti,
j. Covurlutu.
10 A se amestech und.e nu ar trebul.

20 A semd.n. vrajba intre 6menI.
Dracu 'I bag cc5c14 In t6te.
15048
Dracu 4 vira c6da.

A. PAN, I, p. 53.V. A. FoRESCU, C. Polticeni, j. Such:Loa.

Val de casa omuluI c'and dracu
virel c6da.
V. A. FORESCU.
Ci-cA nalba 41 vtrei cdvla prin casele omenesci,
i le soptesce s fach ce nu't1 vine s'a gandescl.

A. PANN, Mog Alb, I, p. 52.
*L
15049
'I-a bagat dracul cda Intre eI.

IITL. GROFSOREANU, inv. c. Gal-
comit. Arad, Ungarfa.
I. Bi-
NESCTJ, prof. j. Roman.
*L
S'o amestecat dracu cu cda.

GAVR. ONIOR,prOf. C. Dobrovelt,
j. Vasluiu.
And se tu1bur5, linitea, buna intelegere intre

6menl.
dacoromanica.ro
CREDINTE, oBREtuRI
*A
15050
625
Mai stringe'ti cda.

GAVR. ONwai,prof. c. Dobrovet,
j. Vasiviu.
Nu te amestech in tte.
*
15051
A yid pe dracul In cmas.

E. I. PATRICtU & G. P. SALVIU,
inv. c. Smul, j. Covurltau.
C.
TEOFNESCIT, inv. c. Bicaz, j. Arent-
tu.
1' Cnd fad bine unuia care, drept resp1at6, 1 face rii.
2 Cand lei. copil de suflet care, de obicelu, iti face,

pe urni5., vita aniara.
*
15052
A viri pe dracu In sin.

D-na Z. Juviatit, C. Fedesci, j.
Tutova. E. 1. PATRICiU & G-. P.
SALvitr, inv. c. Smultl, j. Covurltau.
AceleaI intelesuri ca la No. 15051.

A se ved in PlIEDRIT, IV, 18, fabula Homo et Colubra.
Qui fert malis auxilium, post tempus dolet.
PEIAEDRTJ.
*
15053
La dracu In praznic.
E. I. PATRICIU & G. P. SALVIC,
A.
PETRESCU, ing. e. Curtea-de-Arges,
inc. c. Smulti, j. Covurltau.

j. Arges.
Adica departe, uu se scie und.e.

S'a dus la dram 'n praznic.,
*
intrcat
Unde
15054
dracul copiii.
P. ISPIRESCU, Leg., p. 11 & 221.

T. SPERANT, III, p. 269. I LIE
HOCIOTAU, teol. c. Selisle, contit.
Transilvania.
dacoromanica.ro
626
PROVERBELE ROMI.'NILOR
infercat (infrcat) dracul copiil.
Pe unde

- GR. J1PESCU, Opine., p. 115.
HuTTEscu, p, 194. TEODORESCL',
inv. c. Pungesci, j. Vasluiu.
De uncle '0-a infercat dram copiil.

Adia., departe.
purtat pe unde
infercat dracu copiit
ALEXANDRI,
p. 1728.
eDu-te untie
vania.
*A
15055
Hoduatr, Transil-
infereat dracu
A umblat i pe unde 'I-a Intrcat dracu

copiff.
ST. ST. TUTESCU, inv. c. Catanele,
j. Dolj.
C. TEODORESCIT, inv. C.
Pungesei, j. Vasluiu.
umbia pe unde a inOrcat dracul

HINTESOU, p. 194.
GR. JI-
PESCU, Opine., p. 115.
iinzblei pe unde a 'nf&cat dracul copir.

P. IsentEscu, Leg., I, 1875.
S6 qice celui care a umblat mult, a colindat tra sa

lumea in lung 0. 'n lat, a fost departe.
*
15056
A intrcat (i) pe dracul.

P. GARBOVICEANU, prof. Seinin.
G. POBORAN, hist.
c. Slatina. j. Olt.
Buc. Cl. VII.
E femee rutddielstt.
Asta a inrercat pe dracu.,
*A
15057
A albit i pe dracul.
P. GARBOVICEANU, prof. c. Po-
ienarii, j. Gorj.
dacoromanica.ro
627
CRED1NTE, OBICEIURY
Pentru o femee irtA, viclna.

A
15058
Al face ca pe dracu.
A. PANN, I, p. 166. HINTEscu,
p. 56. P. ISPIRESCU, Rev. Ist.,
1, p. 233. T. SPERANT.I, c. Feinteinele, j.
Al face de risul lumeI, a'l batjocori ril.

A
15059
A face pe dracu(1) In patru.

P. 1SPIRESCU, Rev. Ist., III, p.
380; Unch. Sfat., p. 50; Leg., p.

15.
I. CREANG.i, C017V. Liter.,
XI, p. 181; Pov., p. 218. .?ezdt.,
II, p. 50. V. ALEXANDRI, Teatr.,

p. 563. G. DEM. TEODORESCU,
Cercet., p. 90.S. NIDEJDE, Nuv.,
p. 10.
T. SPERANT.X., I, p. 55.
S. I. GROSSMANN, p. 67. GAVR.
ONIOR, prof. c. Creingu, j. Tutova.

C. TEODORESCU, int.% C.
Lipova, j. Vaslutu. G. POBORAN,
inst. j. Olt. A. GoRovET, public.

c. Folticeni, j. Swiava. P. GAR-
BOVICEANU, prof. Semin. Buc. Cl.
VIII.
A intrebuint Vote mijlcele, a'i d Mote silintele pen-
tru a ajunge un scop 6re-care, pentru a isbuti.

Vell G. DEM. TEODORESCU, Cercet., p. 90-91.
Se mettre en quatre.
Faire le diable quatre.

Prov. Franc.
15060
Dracu aduce ...

B. P. 114DM Etym. Magri.,
p. 375.
D-na Z. JUVARA, c. Fe-
dad, j. Tutova.
Ciind da peste noI o ne-placere de care ne temeam,

dar speram tot de ()data ca pte nu se va intimpl.
eDracu l'a dus toemaT astA-41 pe la nor.,
dacoromanica.ro
628
15061
A scull:4 dracI.
G. POSORAN, inst. j. Olt.
VezT Sjant.
Adica a fi rti.
A se dit In curu draculuI.
15062
Cnd unul se tat fix la re-ce, cu gandul plerdut la

allele.
15063
*L
Calul dracului.
P. ISPIRESCU, .Rev. 1st., I, p.
V. ALEXANDEL, Teatr., p. 940.
L. *AINEANU, p. 125.
GR. JIPESCU,
455; Leg., II, p. 112.

Opine., p. r)6.
LAURIAN & MA-
RDI, I, p. 341. GR. POIENARU,

ing. j. Putna. G. P. SALvrt, & E.
I. PATRICIU, inv. C. S,nul, j. COvurluitc 117L. GROFOREAND, inV.
c.
Galsa, comit. Arad, Ungaria.
C. TEOFANESCU-GRIBINCEA, a V.
c. Ricas, j. .117lniu.
*L
A fi calul dracilor.
P. SALvit, inv. c. Small, j.
Covurluiu.
V 01 Baba.
V Se lice anume despre babele cele rele car" fac vraji.

Poporul crede ca aceste babe sunt trepcluul dracilor,
i c sufletul lor, dup mrte, raerge fait doar i pte
In fundul tartarulu".
20 Pentru o fat& mare ne-astImpratA; care merge in
-bite partile singurd, nu se sfiesce de bArbati.
30 Se qice de magar, pentru c ne-potcovindu-se nu

se aude and tropotesce. Cornil. Arad.
Se .da acest nume, i la o insecta, numitil, de Frances",

libellule sat demoiselle.
*
15064
A dracului
e lumea asta.
P. BOGDAN, inv. c. Ban?, coma.
Biliar, Ungaria.
dacoromanica.ro
629
CREDINTE. OSICEIURf
Arata rdutatea lumeI.

*A
15065
Parici 'I-a Injugat dracul.

TEODORESCU- GRIRILEANU, inv.
j. Suciava.
Cum e unul i altul, ache& la fel i rel.

Se (Ace mal ales pentru sotI sail. tovard1.
*
15066
Dracu scie.
Dar et' nu.

Ce s'a flea tovarhsul t66?
Dracu scie.
15067
Dracul m Invti s'o fac asta.

A. Pu-N, II, p. 122.
And te pacdlescI, facncl mal ales ce-va rtl.

*
NicI draculuI nu'I di In gind s o faca
15068
asta.
TEscu, p. 50.
Ho-
Child ve.ill fAcndu-se vre-o r6utate, vre-o iretenie mare.

15069
*A
Niel dracu nu'l scie.

D-na Z. RVARA, C. Fedesci, j.
Mom.
E om ascuns i vicln.
15070
Niel dracu...
GR. ALEXANDRESCU, .magistr. J.
Putna.
Adia, nimenI.
Niel dracu m'I-o scte din cap.)
dacoromanica.ro
630
PROVERBELE ROMNILOR
*
15071
Tot un drac.
A. PANN, I, p. 88.
p. 48.
Magn, p.
LIINTEscu,
B. P. HADtt, Etym.
919.
AVE. CORCEA,
GR.
ALEXANDRESCII, magistr. j. Putna.
paroh, c. Costelu, Banat.
Tot dracu ala e.

Nu face unul maT mult de cAt altul i nicf unul nu
pretuesce mult.
Unul rj'altul tot un drac,
Arnindol un ban nu fac.
A. PAWN.
15072
Spuma dracului.
STUCEANU, inV. c. Piria, j.
Mehedinti.
VedI /116) te.

*
15073
Sic, drace!
IORDAN, ele. Scl. NOYM, C.
Tecucel, j. Tema
And gonescI pre unul care face vre un reu.
Trmura ca draclu. 1)
15074
G. Zuoa, stud. c. Fieri, Albania.
1 De frich.
2 De frig.
*A
15075
A scerte capul ca un drac.

ZOE MIHAILESCU, inv.
C.
Bilf-
teni, j. Prahova.
picere frte des intrebuintatiti de femef i daclace, cAnd

ved c copilul nu ad6rme, ca sa'I p6t5, ved de alte
treburf ale easel'.
') 'rremur ca dracu.
dacoromanica.ro
CREDINTE, OBICKILTRI
*
15076
631
Par'cal scapri dracu 'n fld.

AVR. CORCEA, paroh, c. Costelu,
Banat.
Pentru omul slab.

cE gras de credi cal scaptird dracu 'n falci.D
A 1u1 era dracul.
15077
S. FL. MARI, Tradit. Pop.,
p. 294.
Adieg o patI.
cCe poruncla el, aceea trebula sl faca fie-care, c, de nu, a lut
era dracul. Ce capeta Cu nime nu puta s'a I'mpartsca
S. FL.
MARIAN.
Am e mestesug s Imblaniesc si pe
15078
dracul.
P. IseiltEsou, Rey. Ist., I, p.

231.
Am meqtem s imbleinqesc pe draeul.

HINTESCU, p. 104.
Amenintare pentru eel ne-aseultator i reu.
A av o o:5sta de drac.
15079
I. CREANGA, Pov., p, 167.
veo Fata.
A av6 ganduri rele, r6utate

vorba c tot are si ea o cata de
Astal buna, dise Chirica.
drac ; 'dar traind i murind '1-om salte-o noI si pe aceea. -I. CREANGX.
15080
*A
Pe dracu!
Adicit de loc.
I1 spun ca sciam acsta de mult.
SciaI ! pe dracu I
42
62447
dacoromanica.ro
632
PRO VERBELE ROMINTLOR
DRACIE
*
15081
A fi vr'o dracie.
P. TSPIRESCU, Leg., p. 249.
A se jucet vre-o dreicie.

P. ISPIRESCU, Leg., p. 19 & 262;
.Rev. 1st., I, p. 228; Pov. Unch.,

p. 16.
A nu fi lucru curat, a interveni o putere supranaturala.

cClobanasul sea ca's1 priponise calul bine : intelese ca trelme scr
fie vr-o drdcie aci la mijloc., P. ISPIRESCU, Leg., p. 249.
DRAGAICA
A se ved No. 1000(1
DUCA-S
*.L
15082
Par'cari duca s pe pustil.

GH. ALBU, elev. Sc. Norm. c.
Schinenf, j. Tutova.
Adica pare-ca e dracul, e urit

*L .
15083
Are pe ducA-s Inteinsu.

GAVR. ONIBOR, prof c. Dobro-
Vell Drac.
vet, j. Vaslulu.
E frte istet, ager la trbA.

DUHOVNIC
Ve4t Doctor.
15084
Duhovnicul spovduesce si pe cel bun

si pe cel rti.
V. A. FORESCU, C. Folticenf, j.
Sucfava.
dacoromanica.ro
CREDINTR. mucEftref
633
Omul trebue s, 'elle pe semenif lui. Dumnelett singar

ne 1-Ate judech cu dreptate.
DUMNEpEESC
15085
Pronra dumnedeIscA calca socotIa muritorsca.

DIN. CANTEMIR, Ist. Ierogl., p.
295.
Vecri DumneVeie.
Prevederile 6menilor da adese-ori gre.

15086
Batjocoresce puterea dumneslesci lucrurile omenescI.
NIC. COSTIN, Letop., 1I, p. 72.
DUMNEpEIRE
15087
Cugetele dumne0eireI, seo:51a lumiI, gAn-
durile femeli si marea n'aj sfirsit,

Inceput.
GR. JITTECU, Opine.; r 133.
Ata sunt de marI, de adincI.
DUMNEpEe
Ve41 .861a, Balnav, Casa,
Cesar, Cap. V, c.
Gainrr,
Insemnat, illener,
a Muna,
Nebun, Para, a Radie, Rtra,

Sfant, Ureehre.
Credintele despre Dumne4efi sunt nenum6rate, i e

-peste putint& s, se d, aci, D'Idear cele maI interesante
dintre ele. A se ved colectiile ,Sezatbrei i Albinet, precum
i L.'fbIEANU, Basme, p. 842-879.

15088
Inceputul IntelepcIuneI e temerea de

Dumnesleil.
I. JONESCU, Cart. Cit., H, p. 24.
Abeced. Ilustr., p. 24.
dacoromanica.ro
634
PROVERBELE ROM:ANILOR
Cine se teme de Dumneleii se Ozesce de a grei.

Inceputul intelepciuneZ este a se teme de Dumneleg.
ISITS SIR 'di, 1. 15.
Le crainte de Dieu est le commencement de la

sagesse.
Prov. Franc.
Numal Dumne0eil este vecinic.
15089
N. COSTIN, Letop. Mold., II, p.

101.
lar omul, ast54 s'a ndseut i infne mcire.

Dieu seul est ternel.
Prov. Franc.
Dumnedeil este tutulor judecator drept.
15090
I. NECITLCE, Letop. Mold., H, p.

415.
El va imparte pedepsile i rsplatirile, dupil meritele

fie-earuia.
*.L
15091
Numai la Dumner5leil e dreptate.

P. GARBOVICEANU, prof. Semin.
Buc. Cl. VIII.

* .n.
_Yuma): la Duninecla e clreptate.

AVE. CORCEA, paroh, C. Co?teht,
Banat.
lar nu in acsta lume tical6sa.

15092
Nu numai cu paIne va tri omul, ci cu.

tot cuVintul lui. Dumnesiet.
MITROP. ANT1M, Didahiile, p230.
dacoromanica.ro
CREDINTE, OBICEtuRI
635
1\ru flume Cu peine traesce omul, ci 0 Cu

tot cuvintul ce ese din guralui _Dumnedeti.
V. A. IIRECHE, Cory. Liter.,
XXI, p. 572.
Arit tralesce omul cu pane, ci i Cu cuvintul

luI. Dumneleil .
VARRON, p. 46.
Arata puterea acestui cuvint.

Nu flume cu pcine va &ea omul, ci cu tot
rintul ce iese din gura lui DumneOeu.
cu-
MATE, 4, 4; DEUTER, 8. 3.
*Cine nu rega pe DumneOeil?
15093
A. FANN, I, p. 79.
Adler,. pe acel de care totul atirn5, in lume.
Galina, 9e '1 garin, b al:4 -mutrsci la
15094
Dumnidz6i1.1)
p. 158.
Vezi Gin.
Acela inteles ca la No. 1837 unde se va addogh ca

vananta.
15095
*. .
II arti pe Dumneleil i (pee ca e dracu.

DN.. VtickTEscu, eles, Sc. Norm.
c. Pelescl, j. DoU.
Nu scie sa pretuisca pe om.

15096
La Dumnedet mergi, dar cu Melia In

man.
IORD. GOLESCU, M88., II, p.106.
1) Gaina, ca 'T ginI, b ap'S.' si se uTt la Dumnecle'.
dacoromanica.ro
636
PROVERBELE ROM:ANILOR
Adic, pentru orI-ce ne vom rugh la 6re-cine, p,n, nu

'I vom d'a Ore-ce, nu putem dob,ndi nimio (Gouscu).
ll n' y a si petit saint qui ne veuille sa chandelle.
.Prov. Franc.
Ad agni santo la sua candela.')

Prov. Tosc.
Es ist kein Heiliger so Hein, er will seine eigene Kerze haben.2)

Prov. Germ.
15097
Talna luI Dumnecileil nimenea nu o scie.

A. PANN, Hy p. 38.
HINTESCII,
p. 184.
*A ,
Taina lui Dumnecleti nime nit o scie.

V. SALA, dase. c. Serbescl, co-
10 Nu putem cunelsce viitorul.

20 Nici motivele intimplarilor. Din ceea ce ni se pare
c este o lovitura, pote s6, ne vie mult folos gi bine. Prin
urmare Ed primim, cu resemnare, t6te IntimplArile vietif.
Nu scie omul ce scie Dumnesletl.
15098
I. T. MERA, C0711). Liter., XVI.

15099
*.n.
Scie Dumnelea ce face.


La he-care sfant lumlnarea luL
Nu este dint atfit de mic, care si nu vr s'i tall lumlnarea lui.
dacoromanica.ro
CREDINTE, OBICEfUld
637
Nu scim ce cerem de la Dumnopti.
15100
A. PANN, II, p. 38. HINIESOU,

p. 31.
Dinsul scie, mal bine de ea no', ce ne este de folos.
1 noI avem un Dumnedeil.
15101
IORD. GOLESCU, 21188., II, p.98.
S qice pentru eel ce a ocrotitor p pamint (GoLEscu).
N'are Dumnedet stpan.
15102
I. CREANGI, Pov., p. 111.
Pentru 6menil carI tritesc fi1rd a av nevoe de nimenl,

sati far& a se teme de nimenI.
(Numl negustorul, dicea Nichifor, traTesce din s6u1 seu si pe sama
lul. CAnd intrebaI pentru ce? Mos Nichifor respundei tot glumet :
pentru al n'are Dumnedeft stdpdn., I. CREANGA.
Nul seigneur sur Dieu.

Recueil de Gruther.
Asa 'I cand n'are Dumned.eti stpn.
15103
G. P. SALvtu, hit% c. Sraulg, j.

Covurlufu.
CAnd se face vre-o nedreptate, f4r5, ca s se gassc

cine-va s cra socotla i sa caute a indrepth lucrurile.
Pentru c5 n'are Dumned.eil stpan.
15104
P. ISPIRESCU, Leg., I, 1872, p.

171.
Ace's inteles ca la No. 15103.

*
15105
Bun stpan e Dumnesieil.

D-na Z. JUVARA, C. Fedesci,
Tutova.
dacoromanica.ro
.5.
638
PROVERBELE ROmiNILOR
vr de citt binele.
Ch.eI. nu
Qui sert Dieu il a bon inaistre.

Prov. com. XV-e Sicle.
15106
OchTul lui DumneOeil nu dirme.

A. PARR, Edit. 1889, p. 22; T,
p. 78. D-na E. B. MAWR, p.83.
HiNTEscu, p. 128. GR. ALEXANDRESOU, j.Putna. P. CURB.
VICRANU, ro!. Semin. Cl. VIII
Dumnecleil nu d6rme.
1. G. VALENTINEANU, p, 29.
V
Drac.
Prin urmare s5, nu faeem r6i1 did vom fi pedepsitt

In tot locul sunt ochi lu Jehova.
Prov. SoLom. 15. 3.
L'oeil le Dieu veille toujours.

Prov. Franc.
Gottes Auge ist ewig offen.1)

Prov. Germ.
The Eye of God never sleeps.2)

Prov. Engl.
15107
Dumnedeil vede tte.

GR. ALEXANDRESCU, magistr.j.
Fuina.

Dieu voit twit.
Prov. Franc.
Ochlul lu Dumne4eil e In tot-d-una deschis.
2) Ochlul hi( Dumnec)eti nu drme nicl odati.
dacoromanica.ro
639
CREDINTE, oincEfuRT
Tute 'n lume se discurm6, masi un Dum-
15108
nedzti ne-avg-Tia.1)
ANDREIU AL BAGAV, Cart. Ateg.,
p. 99.
.Acela inteles ca la No. 1510G.

*A
15109
Dumneieil are dou scari, cu care sue

cobr.
G. P. SALVIU dr E. I. PATRICtU,
inv. c. Smulp, j. Covirluiu.luLU GROFSOREANU, iliV. C.
Gaifa,
Dunznectell are dou scart, tot sue i scobara.

V. SALA, dasc.
c.
Va?coil-Bd-
resci, comit. Bihor, Ungaria.
Dumnecteli dou scall are :
Sa sue (sue) i s cobare.

A. PANN, 1, p. 73.
HINTEscu,
D. EpuREANu, inv. c.
Damian. j. Dot j. C. TEoPANEscu,
p. 52.
nv. c. Bicaz, j. Remlu.
Dumneclei are dou scr, cu cate un cap

viril in pamint, i cu altul ateigartat
qptelea cer ; i pe una sue pe _Ronzan,
lar pe alta d drumul de vale.
*L.
Dumneqa are scari qi de suit qi de scoborit.
j.
E. I. PATRICtU, (ny. c. Smulp,
G. MIHALACHE,
Covurluiu.
(nv. c. endresel, j. Tutora.
,
1) T6te in lume se odihnesc, numai singar Dumneleh veghii (ne plzesce).
dacoromanica.ro
640
Dunzneclat are multe scart, prin care pe

uni't fi sue `tar pe &tit ii cobrd.
Fuina.
VedI Lume.
lo Adica umilesc pe cel mAndru i inalta pe cel

smerit.
20 CAnd cine-va din sarac devine bogat, i vice-versa.
Intr'un mod eliptic, i cu intelesurile de mal sus, se

lice cA, un om s'a suit sat s'a coborit
Dumneqett care inalfci pre umilig, qi tidied
la mntuire pre ca ce play.

Iov, 5, 11; Ps. 113, 7.
15110
Dumnesleti nu lasA pe om.

A. PANN, Edit. 1889, p. 152;
III, p. 122. P. ISPIRESCU, Rev.
Ist., III,p. 164. HINTEsou, p. 52.
SIL nu pIerdem niel o data speranta; dup r6u va veni
i bine.
Ve41 BOGDAN, Sn6ve, p. 80-81.
Dieu n'oublie pas les siens.

GABR. MAURIER.
XVI-e Sicle.
Dio guarda i soi1).

Prov. Venif.
Gott verlasst die Seinen nicht.2)

Prov. Germ.
God verlaat de mjnen niet.

Prov. Oland.
Dumnederi pAzesce pe aI lul.
Dumnedeil nu par5.sesce pe al lui.
Idem.
dacoromanica.ro
Trs. Stilt.
CREDINTE, 0131cEfura
641
Am ndejde la Dumneslea.
15111
A. PANN, Edif. 1889, p. 152;

III, p. 122
P. ISPIRESCU, Rev.
Ist., I, p. 231.
Orl-ce ne d Dumnecilea tte sunt bune.
15112
A. PAWN, II, p. 38.
176te cdte a1 feicut Dumneleti sunt bune.

TiCIIINDEAL, Fob ,
p. 193.
Prin urmare s primim cu resemnare tete intimplarile

vretei, chiar i cele mat displacute.
15113
*A
Bun e DumneOeil.
GR. JIPESCU, Opine.,
p. 158.BA-
RONZI, p. 51. HINTESCU, p 51.
D-na Z. JUVARA, C. Fedesel, 9. Tutova.
1 0 sit trcg, r6u1 care ne sup'errt.

2 0 sa primscd, cutare pedpsa ce i se cuvine.
*
15114
Bunu'l Dumne0eil, dragul de el tucu'l.

AVR. CoucEA. paroh, c. Costefu,
Banat.
Aceleai intelesuri ea la No. 15113.

Tucat, in dialectul Dinatean are intelesul de : seirutat.
Deci (ucu'l, insemnzA sarulu'l, seirulaTafi.
15115
Mare '1 Dumneleil.

I. CREANG.X., Pov., p. 212.
Mare
Domnul Dumnaleti.
V. ALEXANDRE, Poes. Pop., IL
211.
dacoromanica.ro
642
Dumnecieg e mare i puternic.

AVE. CORCEA, parok,
Banat.
c. Cogent,
lo Lumea sta, In man, luI i trebue s. ne supunem

lilt, In bite.
(Incaledt pe mine i haT ! Scig eq unde te mu duce qi, marel
DlonneVerc, ne-a scApit el i de acsta.,
20 AceleaI intelesurl ea la No. 15114.

15116
Dumnespil e mare om.

AVE. CORCEA,
Banat.
parch,
C.
Coqtelu,
Ce putem face inaintea lui Dumneslea.
15117
1. CREANGA,
Pov. p. 74.
Supunere fat& de IntImplarile earl nu atirna de voluta

mistra.
Ca Dumnesiefi cine pdte?
15118
IIINTESCU, p. 51.
Acela -inteles ea la No. 15117.

*
15119
Mare e Dumnesieti, dar meter e 1 dracu!

V. A. FORESCU,
c. StaniOrd, j.
Suclava.
Mare'l Dumnecleg, i meqterta dracul !

I. CREANGX, Conv. Liter., XI,
GAVR.
180; Pov., p. 213.
ONIOR, prof. C. Dobrovq, j. Vaahelu. D. POPA, inst. c. Sinata,
p.
j. Prakova.
dacoromanica.ro
643
CREDINTE, OBICEIuRt
Bun e Dumnecie', meter e ('i) dracu !

V. A LEXANDRI, Conv. Liter., V,
p. 139; Teatr., p. 258. BARONZI,

p. 50. HINTESCIT, p. 51. DR.
GASTER, Liter, pop., p. 216.
heE,cu, Opine.,
GR.
p. 158. I. G.
VALENT1NEANU, p. 41. P. IsinRESOII, RCV. lid., I, p. 454.

L.
AINEAND, Semas., VI, p. 327.
U. POBORAN, 'bid.
Olt.
C.
&atina, j.
Bun e Dom,nul, dar qt dracul meter bun!

Ve41 Domn, Drac.
I ORD. G OLESCU, M88.2 II, p. 86.
1 Se .1ice la intimpleri extraordinare impotriva cuviintel (G oLEsc u).
2 Vom trta i. vom ved sfiritul.

Dtmneie
i meyteru'i drarvi. Helbet ! vom put veni de
hac i spinuluI celula. Nu'l e vremea trecuta.,

p. 213.
I. CREANGA, Pov.,
De as1 put 86'1 smulg de pene pe clochrlanul ist de proprietar

n'A. Cine scie? Ban e Damne0e4, megter'i draca
V. ALEXANDRI,
Teatr., p. 258.
Acste (Jicere este o rem6it, a vechiei credinte dualiste in doue fiinte, de opotriv puternice, una bun, i
cea-l-alta rea, carI stau vecinic in luptA.
SA cregI In Dumneslea, dar nici pe dracul s nu'l utti.
15120
E. I. PATRICtIT & G. P. SALvertr,
inv. c. S,nultl, j. Covarluitc.

Ve4I Drac.
Sa te poi* bine i cu dracul, cci: nu se scie unde

pelte prinde bine i el.
*A
15121
Inchina-te la Dumneleti dar nu te strica

nici Cu dracul.
V. A. FORESCU, inv. C. Mcilini,
j. Suciava.
dacoromanica.ro
644
*A
15122
11 amgesce Dumneslea din (pie.

GAVR. ONIOR, prof. c. Slobozia.
e
j. Tutova.
Mult se mai trudesce, se lupta cu m6rtea.

15123
Nu'i cum vrem noI, ci'I cum vr Cel de

sus.
I. CREANGX, Pov., p. 31.
Ye41 Doom.
Acela biteles ca la No. 14796, sau, cum dice Miron

Costin : nu sunt vremile sub cdrma onzulul, ci bletul om
sub vremi.
15124
Omul chibzuesce i Dumnesleil hotAresce.

S. I. GROSSMANN, Dig., p.223.

15125
Omul hotaresce si Dumnet;leil Implinesce.

P. ISPIRESOU, Una. Sfatos.
Acela inteles ca la No 15124.
Multe sunt gdndurile in mima omului, dar numai hotdrirea lux Jehova se indeptinesce.
Prov. SoLomoN, 19. 21.
15126
Departe 's lucrurile lui Dumneieil, de

a bletuluI om.
N. COSTIN, Letop. Mold., ir, p.
72.

15127
Volea lui Dumnesleil nu se potrivesce

Cu a stimenilor.

22.
dacoromanica.ro
CREDINTE, oincEfuRf
645
Ce que l'homme propose, Dieu autrement dispose.

Prov. Franc.
Altele sunt sfaturile ennenilor, i altele
15128
poroncesce Dumnesleil.
ACSENTIE URICARILTL, Letop., II,
p. 122.
Ve41 Domn.

Insan telbir idr emci, Allah tacclir idr.1)
Prov. Turc.
15129
Omul propune, Dumnedeti dispune.

I. G. MUNTEANU. - HINTESCLT,
p. 134.

L'homme propose et Dieu dispose.
Prov. Franc.
15130
Ce unul Dumnedeil drufasce i orIndu-
Iasce, tt lumea nici a lua, niel a

crab. pte.
DIM. CANTEMIR, 18t. Ierogl., p.

64.
...A.cela inteles ca la No. 15123.

15131
Unde va Dumnesleil, cu anevoe se pote

muta cu sfatul.
N. MUSTE, Letop. Mold., [II, p.
93.

1) Omul propune Inteun fel, Dumnecjeti dispune alt-fel.
dacoromanica.ro
646
15132
PROVERBELE ROYIN1LOR
Unde nu va Dumnec;leil omul nu pote.

N. CosTIN, Letop. Mold., 11, p.
28 & 42.

15133
Unde nu va s ajute Dumnet-51eil, In deert se nevoiasce niscine.

MOXA, apud B. P.
1:1Dti,,

15134
Unde este volea lu Dumne0eil, se biruesc tdte firele omenescI.

I. NECULCE, Letop. Mold., II, p.
189.
Telte se pot implini daca Toesce Dumn4eu.

eGhica-VodA, de nmul fiind ArbAnas, copil tiller, ad purees de
la casa luT la Tarigradu sa'si ghseascil un stapiin sh.-1 slujsca, si cu
dinsul s'ad mal luat, un copil de Tare lar sArac, din satul Kiupri,
mergnd amindol din preunh. la Tarigrad, multe vorbe bune au
vorbit de vor gasi rita, sh, se caute unul pre altul. i at zis Ghica
VodA 'tu esci Turc, pot,1 sA ajungT sh fil om mare ; si ce mil face
pre mine atuncll, Iarb. Turcul au 4is atuncea : de vol fi ed om mare
te vol face de veT fi mal mare in Kiupri judectorn. i merend la
Tarigrad, s'ad desphrtit unul de altu sa'sl caute stpni. DecT, copilul
cel de Turc ad nemerit la un Aga, ce era de curtea Impratsch, si
au slujit, asa, din stipAn in stapiin, rani au ajuna de era PasA ; si
fiind PasA, saracu, avea un prieten Musaipu Imperatesc, si pe acea
vreme se intimpla de era multe zurbale in Tarigrad de nu se mal
putea aseda Prta. Deei, Kiupruliul au 4is chtre acel prieten Musaipu
de casa ImprateascA gde m'ar pune pe mine vezir, ed a potoli
zurbalele aceste., Iarl Imperatulut i se superase cu zurbalele, si se
mira ce va face si intreba sfatu si pe unul si pe altul; i aflAnd
vreme acel Musaipu ImperAtesc au spns Imperatulul cA este un Pash
sarac si el dice sal puI MAria-ta Vezir, cl o potoli teite gAlcevile aceste, pe carele Il chiama Kiupruliul. DecI, Impratul '1 au adus,
'Lau pus Vezir; indata ad si pus de au strigat bste, si pe alta parte

ad inceput a tdia capetele celor viclenl, ptih i-au speriat, de ali asedat tte zurbalele; si au remas vezir laudat la Turd, precum s'au
vedut si se vede si pAnA astadl nmuluT lul. lar Ghica Voda, intrnd
in Tarigrad, au nemerit la Kapi-kihAile Moldovenescl de all slujit ;
apoI ad venit la Moldova cu negutitorie ; apol la Vasilie Vodh tot de
un nm ArlAnas, gi vrand gi D-zeu, au agiuns de au fost Kapi-kihaie
la Tarigrad, gi vornic mare aicl in Moldova. Decl, intimplAndu-se

atuncT la vremea lul Gheorghie *tefan-Voda, de ad fost la Peortg cu
altl boierT, Vezirul vedndu-1 I-au gi cunoscut cine este, IarA Ghica
dacoromanica.ro
647
CREDLNTE, ORICEIUR
Voda nu'l cunoscea pe Vezirul. Decl, Vezirul Kiupruliul, ad i chiemat
pe Laznetarul luT si i-ad ilis in taing : cVell cel boier batriln

Moldovan ce sta la divan, sal je! i sal ducT la odaea ta, panit s'a
ridicat divanul si apol
aducT la mine In taina, ca 'ml trebuesce.
Ghica-Vodl, duprt ce'l luase dintre ceT-1-altT boierl, se speriasa
tare, ca nu sciea povestea ce este, si dupa ce s'ad radicat divanul
1-ad dus la Vezirul, 1-ad intrebat Vezirul ce om este, si de unde
este, si ad
: cCuneisce-ma pe mine, ad ba ?, Tara. Ghica-Voda l'ad
spus de unde este de locul luT, iara, a cunsce pe Vezirul nu'l cunoscea. Atuncl Vezirul Kiupruliul s'ad spus, si au 4is : ctil minte ce
am vorbit &and veniam amndol pe cale ? si au
: de aT uitat tu,
dar ed n'am uitat, i Tata cft te void face Domn in Moldova, numal
sa to facl mulcum., Tara Ghica-Voda au si mers de 1-au sarutat mana,
si s'au rugat atund pentru stpane-sad sal lase sit fie Domn sa nu'l
mazilsca. Tara Vezirul ad raspuns : cacum de odata 11 las sa fie. utra
mal pe urmh cuvintul med gios nu'l vol 'Asa; cite voT face pe tine.,
i pe urma chiemand la Prt pe Gheorghe tefan-Vodl BA mrga,
au pus pe Ghica-Voda, Domu in Moldova, dupa cum serie letopisetele.

Asa ail fost povestea esireT acelor doua Comenl, KiupruliuluT VeziruluT
si GhicAT-Voda : ca uncle
este voia lui D-len, se biruesc tte firele
(maenad.,
I. NECITLCE, Letop., p. 188-189.
15135
Cand va Dumnec;lea i omul nemeresce

sfatul.
T. NECITLCE, Letop. Mold., 11, p.
237.

15136
Dumnesleil, ca e Dumnecileil, si nu pote

multumi tt lumea.
Mellor P. BUDIVEANIT, j. Nov.
Nu potI multumi pe totI 6meniT. Ce e pe placul unufa,

displace celui-l'alt.
15137
Dumnecileti e a tot putinte, i Inca nu

impac pe totI.
j.
GR. ALRNANDRESCU,
Fuina.
1Vic
l de sus nu intrd in, placa tutulora.

GR. JIPESCU, Opinc., p. 34.

4a
62447
dacoromanica.ro
648
*A
15138
Nici Dumneslea nu pote face pe vole, la

tot natu.
AVR. CORCEA, parolt, C. Costeiti,
Banat.
*A
Nicì Dumneddi 22ll p6te face pe placu tutulor.

D-Da Z. JIIVARA., C. Fedesa, j.
Tutova.
Acela *bateles ca la No. 15137.

15139
Pre cine lubesce DumneOet1 i 11 crt.

Dumnegjeil arid pre cine iubesce.

D-na Z. JUVARA, C. Fedesei, j.
Tu tova.
Spre miinggerea celor lovitI de s6rta.

lehova mustrel pe cine ubesee.
Prov. SOLOMON, 3. 12; by, 5.
17; Ps. 94. 11.
Dieu qui a fait sur moi luisir

Un mal dont il m'estuet nuisir,
Dist que devant lui souef flaire.1)
BAUDE FASTOUL D'A.RBAS,
XIII-e Siecle
A chi Dio vuol bole,

Manda afflizioni e pene.
Prov. Tose.
Wen Gott lieb hat, den ziiehtigt er.

Prov. Germ.
Dieu qui m'envoit un mal que je dois supporter, dit quo ce mal sentira bon devant lui.
CuI Dumnedert vroesce binele, if trimete scdrb5. i sup6rilrY.
a) Pe cine Dumnedett Mbesce, 11 pedepsesce.
dacoromanica.ro
649
CREW/VIE, OBICErURf
Dumnerleti crtA i Iari tmduesce.
15140
A XMTIE URICARTIM, Letop., U,
p. 128.
DumnesleR pedepsesce pe in, dar i. curind
11
frtA.
D'un et, Dieu poingt, de l'aittre il oingt.

GABR. MEUNIER, XVI-e SiCck.
CAnd va DumneOeti Cu omul vine i dracu
15141
cu colad.
A. PANN, Edit. 1839, p. 166;

p. 134..
Cad vr Dumneqeft Cu mid

Vine cu colac i dracul.
EnviEscu, p. 51.
Cand vr Dumnedoi cu omul, vine 0 dracul

Cu colacul.
P. ISPIRESCII, Leg., I, 1872, p.
165; Bev. Ist, 1, p. 459.
Cand vr Dumneddi Cu omul, vin i dracit

cu colacit.
HELIAD-RADULESOU, Tandal., p.
28.
*A
Cand vr Dumneqeii,
i dracu vine cu colact.
G. T. TONESCII, inv. c. BrO8C art
j. Mehedinp.
*A
Cand Dumneclett va cu tine

A57 dracul Cu colact vine.
A. PANN, I, p. 72.P. GARBOVICEANIY, prof. c. Zegata, j. Mehe Vecrti Ba,,at, Domn.
dintt.
1 Se slice &in(' ne vine i de unde nu nadejduim.

20 Cnd omulul if merge bine, chiar i ceI dumanf BO
plci if dam ajutor.
dacoromanica.ro
650
PROVERBEJZ RO3UNLLOR
qui Dieu (-tide, nul ne peut nuire.

Prov. Franc.
Aquel es rico que est et bien con Dios.1)

Prov. Span.
Wer Gott zunt Freunde hat, den schadet heine.

(Jreatur. 2)
Prov. Germ.
He is no loser tvho keeps God for his friend.3>

Prov. Egl.
15142
Cand II da Dumne;leti nicI dracul n'are

ce 'I face.
A. PANN, II, p. 69.
HINTEscu,
p. 51. P. IsPIREsctr, Rev. 18t.. I,.

p. 457.
V. A. FORESCII, C. Malint, j. Suelava.

C'est l'bon Diu qu'el vout, les sainte n's polet
rin.4)
Prov. 1Vallon.
Chi ha buono un Dio, ha in tasca i santi.5)

Prov. Tose.
Gott hat mir's gegeben, und der Teufel soll
es
tnir nicht nehmen.

Prov. Germ.
If that God gie 1/te deil daurna reive.7)

Prov. Scot.
') Acela e bogat care e bine cu Dumnedeti.

2) Cand are pe Dumnedea ca prietin, nu /Ate sa 'I faci r nici o fiinta...
5) Acela nu pierde care 'g patrza pe Dumnecleil ca prieten.
C'est le bon Dieu qui le veut, les saints n'y peuvent rien.
Cine are pe Dumnedeu sigur, are pe sfin;I in buzunar.
Cand vr Dumne4e s ne hransci nu p6te s impedice acsta S-tu,
Pctru.
and o da Dumne4eil, nu are voe dracu sa. o lea.
dacoromanica.ro
CREDINTE, OBICEIURI
15143
*.L
6.31
Daca vr Dumnecilefi si turtc (turutc)
se face.
V. IFRIM, elev. Sc. Norm., c. Co-
rodescI, j. Tatova.
Daa a noroc, din descult umbli cu cizme.

15144
Pini s-adjundzi la Dumnidzil ti mica

daracTi.')
p. 173.
Vec)I Sf
1 Arat puterea draculu.

2 Phu& la eel mar!, eel. mid te prhpridesc.
15145
Mid. d Dumnedeil di, lar cand lei, apoi
Iti ie si cenusa din vatri.
AL. MARTINIAN, j. Nov.
Dumneleti scie srt rsplatscd, dar i sa pedepsscd

bine pe om.
15146
CuI Dumne0eil vre a'l di, si pe ferstr

11 VIA.
V. SALA, dase. c. Vascofc, comit.
Bihor, Ungarla.

15147
DumneOeti, c '1 mare, si n'a dat la top'

de o potriv.
I. ARBORE, ivy, j. Buzet.
Arata ne-potrivirea la avere.

15148
Dumne0eil d tot la cel ce are mal mult.

D-na Z. JUVARA, C. Iedesci, j.
Tu tova.

1) Para sg ajungI la Dumne au te mflailed dracii.
dacoromanica.ro
652
4 Delmne, 4ise Sf. Petrea, bre n'ar fi bine ca s TeI boil cel bunI
de la omul cel de dinainte, care de gi bogat, duptI cat se vede, dar
e a ga de reg la inimrt, i sa 'I daI istul-l-alt srac, om bun la inim ?
4 Nu Petre, i Inc6 vol face din potriv de cum licI tu ; adec5
acest srac gi bun la inim s 'I prclA gi pe juncAnagiI cel slabl. ce
'1 are, cAcl cel srac gi bun la inim fijad, nu 'I va OA r6A, flume
de atata lucru ; lar celul-l-alt, pe 15.ngii cel doI bol marI i frumogl,
il vol mal d, incg a1t1 doI, gi apoI patru, pan& '1 voIu face bogat tare,
apoI, chid ii voIa lua, 11 voIu lua tot, ca s 'I rup inima din el
gi a ga sa se pocalscri, cum trebue.)
AFezettrea, I, p. 258.
VeqI N. BOGDAN, Poveftt, p. 66 1 urint6rele.
Ca cel ce are i
va cid, $i 't va prisos ; tar cel

ce ni are, fi ceea ce are se va Ina de la &instil.
MATE!, p. 13. 12; MARCU, 4. 25 ;
LUCA, 8. 18.
Dumne4eil la unul cl tot i la altul nimic.
15149
A. PAN, Nastr. Hogea, P. 22.

A se ved sn6va din .Nastratin-Hogea, p. 22-23.
Dumneftil s '1 Inmultsc,

Ca i ptra s crsca!
15150
A. Farm, I, p. 128.
Urarea betivului.
*
15151
HINTESCU,
p. 62.
Dumneftii rspltesce fie-carui dupi faptele sale.

GR. ALEXANDRESCU, magistr.,
j. Plana.
*
Dumnecleti platesee dupd fapte.

V. SALA, tase. c.Vagcarc.Baresct,
emit. Bihor, Ungaria.
Ca un judealor drept ce este.

15152
Dumne4eil nu rsplAtesce ca dumanul,

ci gonesce cu anul.
A. PAN, Edit. 1882, p. 22; I,
p. 78.DR. GASTER, Liter., p. 52.

HINTEscu, p. 52.
dacoromanica.ro
653
CREDINTE, OBICEtURI
AratA, Indelunga rabdare a lilt Duinuepti.

Iehova este telr(liu la mink., claret' mare in putere.
NAUM, 1. 3; NOEM., 9. 17; Ps.
108. 8.
Tu efli DumneVerc inilos i indurator, Urlii la
plin de indurare, f i te caiescl de reg.

Ps. 86. 5; Ion, 2.13'; IoNA, 4.
2; EOP, 34. 6.
15153
Dumnedeil nu '1 ca dumanu.

AVR. CORCEA, paroh, C. COfteit,
Banat.
Ace's inteles ca la No. 15152.

*
15154
Dumne0eil nu'i la I-Arne duman.

AVE. CORCEA, paroh, C. COftettl,
Banat.
1 Cad este drept.

20 Acela hrteles ca la No. 15153.
15155
Dumnes;letii Intarsliza, dar nu ult.

IDEA, Calm& Rom. 1892. D-na
Z. JOVARA, C. Fedesei, j. Tutova.
Dionzadzac iiztsce nza na-agdzvsce.1)

IoNEscu, prof.
c.
Nevsta,
Macedonia.
Dumnidza (mind ma nu agargsci.

A. MILESCII, stud. e. Gopefi,
Macedonia.
Dumniclzeg anuind ma nu tzgarfasci.

PER. PAPAHAGI, Zweit. flares.,
II, p. 154.
I) Dumne4eu intardie dar nu ut.
2) Dumnecleil amAn. dar nu ilia%
Idem.
dacoromanica.ro
654
PROVERBELE ROMA' NILOR
Acela inteles ca la No. 15152, i cum lice Claadianu:

Saepe mihi dubiam traxit sententia mentem;
Curarent Superi terras, an nullus inesset
Rector et incerto fluerent mortalia casu.
Abstulit hunc tandem Rrflni pcena tumultum
Absolvitque deos.
cPe Dumnedea meniT ce l de mult 11 zugrAvesc cu picThrele de

n si cu milnI de her.) AXENTIE Uricariul, Il, p. 15($.
La justice de Dieu a des pieds de plomb.

Prov. Lat.
La vendetta di Dio non piomba in fretta.1)

Prov. Ital.
Gott kommt langsam, aber wohl. 2)

Prov. Germ.
Got cometh with leaden feet, but strikea with

ir012 he97dS.
Prov. Engl.
15156
*A
Dumnedea nu pedepsesce Indat ce omu

greesce.

Ilfov.
vreme ca sa se pocaIseli.
15157
Intrsiierea certarei, Dumnedea Cu asupra o plinesce.

N. MUSTE, Letop. Mold., III,
p. 59.
Acela inteles ca la No. 15155, i cum qice Francesul:

L'homme 92e perd rim pour attendre.
Resbunarea lu Dumnedeil nu lovesce repede.
Dumnedeii vine Inca, Ins'a bine.
llumnedeti vine cu picere de plumb, lovesce inst ca mini de fer.
dacoromanica.ro
CREDINTE, OBIcEfuRf
15158
655
Dumnesleil nu rmAne la nime dator.

TUL. GROIWREANU, 'kV. C. Galga,
mat. Arad, Ungaria.

Az isten soha sem marad adosnak.
Prov. Maglii.
I
Dumnedeil nu bate cu ciomagul.
15159
D-na S. NIDEJDE, Huy., p. 206

ION PAUL, Transilvania.
G.
P. SALVIt & E. I. PATRIdU,
c. &milli, j. Covurlutu.
Dumnerlerc nu bate pe (mt cu clomagu.

N. MATEESCU, inv. c. Movilita,
Putna.
Adia Dunineqeii e rilbdator cu eel 1.4 nu'I pedep-
sesce indatd.
15160
*A
Dumnedeil nu bate cu bc5ta, numa cu

socta.
AVR. CORONA, parch, C. Cogteru,
Banat.

*A
15161
Nu bate Dumnedeil cu biciul.

V. A. FORESCU, C. Brosceni, j.
Suciara.

A
15162
Dumnedeil te feresce
PanA te nemeresce,
I. POPESCIT, (no. c. Dobreni,
Ilfov.
dacoromanica.ro
656
PROVERBELE RO3LiNILOR
Dumnecleti feresce
Pdn' ce nimeresce.
A. GoRove, public. j. Sudava.

15163
*L
DumneOet1 te pazesce
Pana ce te nimeresce.
C. TEODORESCII, intl. C. Lipova,
j. VasWu.

*
15164
Dumnecilea da, numai trebuIe sa daI

tu cu mana.
AVE. CORCEA, paroh, c. Coqtelu,
Banat.
SA nu no lasdni in nrulejdea altuia, fie chiar qi Dumneiet. Scaparea omuluf strt in minele lu.
A se ved variante la Capitol XVII.
Aide-toi, Dieu eaidera.
Prov. Franc.
Ybsynor a (lis : agiuete ch'i t'agiutrUu.1)

Prov. Rent.
Hilf dir selbst, so hilft dir 0011.2)

Prov. Germ.
Help your self and God will help you. 3)

Prov. Englez.
Domnul a gis: ajut-te i te voitt ajuta.

Ajut-te singur, ast-fel Dumnegeu te va ajuta.
2) Ajut-te singur, i Dumnegeti te va ajuta.
dacoromanica.ro
CREDINTE, oBrcEfurd
*
15165
657
DumneIet d omuluI, dar (dar) In traist
nu'i bagt.
P. ISPIRESCU, Leg., I., 1872, p.
167; Rev. Ist., III, p. 164.
A.
GOROVEI, public. j Suclava. IiixTEscir, 58.
*A
Dumnecled cl d omulu'i dar
"in
straifd
bagd.
V. SALA, dasc. c. Belug, comit.
Bihor, UngarIa.
D. Popo-ncru,
inv. c. Cuvin,comit. Arad, Ungaria.

Dieu donne le bovf et non les comes.
Prov. Franc.
Gott beseheert wohl die Kuh, aber nicht den

Stride, dazu.1)
Prov. Germ.
God gives us hands, but does not build bridges

for us.2)
Prov. Engl.
Dumne(ilet d dar nu baga In punga.
15166
IDA VON DDRINGSFELD, I, p. 322.

*
15167
Dumnecileil da, dar In sac null baga.

Era. POPESCII, tIttI. C. Otocanesc1-
Margineni, j. Ialomita. N. URECHM ing. c. Comarnic, j. Prahova.
Duntneqed dci, dar in sac nu bagel.

CALm
IORDACHE, stud. j. Argq.
Dumnedaii, d. vaca, dar nu d. trngu.

Dumnedeu ne da m'dni dar nu ne zidesce podurt
dacoromanica.ro
658
PROVERBELE ROMILNILOR
Gud giver en/ver Fugl sin Fde, men kaster

den ei til den i iteden.i)
Prov. Danez.
15168
DumneIeti da, dar (da) In obor nu bag.

M. PisciThEscu, la ban., p.
11. _Rev. Copii., IT, p. 176.
I.
POPESCII, inv. c. DobrenT,j. Rfov.

P. GARBOVICEANIT, prof. Sem.
Centr. Cl.

15169
Dumne5leti Iti cl, dar nu 11 baga in gur.

P.
G.ARBOVICEANU,
Norm. kv.
prof. Sc.

*
15170
Ce ne trimite Dumnesieil trebue sa primim, orI bun orI

AVB. CORCEA, paroh, C. Cotelu,
Banat.
S pranim Cu rabdare rul ca i binele care ne vine.

15171
Numal Dumnecileti face volea la totI.

AVR. CORCEA, paroh, C. Coqtelu,
Banat.
CAnd nu potI multumi pre cine-va.

*A
15172
Dumnelea a umplut lumea cu ce a putut.
C. C. MICLESCU, c. lificlescl, j.
Vashlizt.
E. I. PATRICIU & G.
P. SALvit, inv. c. &mail, j. Corurluiu.

1) Dumnedeit
crd.
fie-card pasere hrana sa, dar nu i-o aruna 'n doc.
dacoromanica.ro
659
CREDTNTE, OBICEIURt
*A
Duntneqe4 a umplut lumea cunt a putut.

C. TEOFXNESCU, inv. C. Rica;
j. Nmfu.
Ve4Y Bun, R.
Dumneleil a fAcut i pe bu i pe rfi, i se lice mal
ales cnd vrel s ar'tI pe un prost.
*L
15173
!I mare oboru lui Dumnecilea.

AVR. CORCEA, paroh, C. Cotelu,
Banat.
Lumea e mare, decl, orI ea de multI 6menf ar fi, totl
pot trili ,Intr'insa.

Se lice, mal ales, dud un om sarac are multi* copif.
Cand vr Dumnesieil s pfrd'a pe om,

mai Intaiu II ie mintile.
15174
P. ISPIRESCU, Rev, 1st., I, p.

459.
Cand Dumnalell perde pe ot, 5 X eet ntintea.

Hiruscu, p. 143. G-. &luxTEANU.
V. SALA, claw c. Va f-
cott-Betrescf, comit. Bihor,Ungarla.
Daca Dumneclet1 vrd set te bald
eet
tea.
S. FL. MARIAN, Bucovina.
Dumnerleti,
inainte de a te pierde,
mat intdlu
Voinfa, ziar, XII, No. 3286.
*
Dumne(lerc
mintea qi apa te bate.

GAVRIL ONIOR, prof. C. Avra-
mad , j. Tutova.
dacoromanica.ro
660
Daca vr Dumnerfeli scl batei pe cine-va,

ma't nainte ea mintea.
MARIA COSMA, C. Vascoil-Bdresci,
AVE.
comit. Bator, Ungaria.
CORCRA, par oh, c. Cop(eiu, Banat.
Cand unul face o fapta nebunscA, care trebue sl'i

aduca pagubl. RomiInul, In asemenea imprejurarl mal
1ice: ri-a luat DumneVeu mintile.
Quos perdere vult Jupiter dementat prius.1)

Prov. Let.
Quand Dieu quelqu'un yew; chatier,
De bon sens le fait varier.

Prov. Franc.
Quando dio ci vuol punire,

Del vero senno ci fa uscire.2)
Prov. Bal.
Wenn (lott Einen strafen will, so thut er ihm

die Augen zu.3)
PrOV. Germ.
Eschil lice :
sand un om merge sive peire, Veir
sei se nimicscti.
15175
ajuta
PROMETEt
Dumnedea nu da cu bata, ciii leA mintea.

GRMOREANU, dasc. c. Gal-
fa, omit. Arad, Ungaria.

15176
DumneOeil crta pe om dupa puterea luI.

C. TRODORESCII, inv. C. Delete,
j. Vaslutu.
I) Jupiter lnnebunesce mal intliti pe acel pre care A r
Odra.
2) Cfind Dumnedeil vr s ne pedepsscl, el ne sc5te din minfi.
8) CAnd Dumnedeu vr sI pedcpsscl pre cine-va, atuncl 160 ochil.
dacoromanica.ro
CRED1NTE. OBICEIURt
661
Dumnerldi 9ze crtii dupd puterea ncistrei.

Putna.
Pedpa, eelul vinovat nu trebue sa fie pr aspra.

Dieu ne veut las plus qu'on ne peut.
Prov. Franc.
Dio non manda se non quel che si pu portare. 1)

Prov. Tosc.
Gott giebt Schultern nach der Biirde.2)

Prov. Germ.
Got shapes the back for the burden.3)

Prov. Scot.
15177
Ce a legat DumneOeti, omul s nu deslege.

JUL. GROF5OREANU, prof. c. Gal-
a, omit. Arad, Ungaria.
Ce Dumneoleg a legat omulza 1211 ma p6te

deslegec.
GR. ALEXANDRESCII, magistr. j.
Fuina.
So lice mal ales despre c6sittorii.

15178
Iu i greti, ti-agiut s-Dumnidze.1.4)

G. ZucA, stud. c. Berat, Albania.
Omul si nu plrda niel ()data speranta.

Dumngeii nu trimite maT mult de cat pGte omul s due&
Dumage d spatele dup povar&
2) Dumngeti face spatele dupi greutatea povereL
4) Unde e greil, t ajua si Dumnegoil.
dacoromanica.ro
662
PROVERBELE ROALINILOR
*
15179
Cine Incepe cu DumneOeti, Cu Dumne'pa sfirsesce.

JUL. GROFOREANU, dasc. C. Gal-
Bine cine incepe, tot bine isprAvesce.

15180
*A
Dumnesieti and a plecat sa scta uritif
din tr, cel mai urn de cat toff s'a

luat dup dinsul
Insotsa In acsta lucrare.
C. I. TOMESCU, 2/2). C. Broscari,
j. Meheding.
Cnd cel vinovat se preface crt esto nevinovat, i cauta
i dinsul pe cel vinovat pentru

*
15181
descoperi.
Dumnei;lea da i lea.
AVE. CORCEA, parch, C. Coftefu,
Banat.
Duntneqeil tot d
ci
ea.
V. SALA, dasc. c. Draganescl,

colit. Bihor, Ungaria. D. Po-
Povicf. inV. c. Cttvin, contit. Arad,

Ungaria.
Dumnaleti da, Dzonnegell 'tea.

D-na S. NADEJDE, Nuv., p. 155.
Averea, binele este trec6tor.

Dumne(leu na-a dat, Dumnqleu
luat, fie
numele lui bine-euvintat.

Biblie
*A
15182
DumneOeti incarca i descarca.

IUL. GROFOREANU, dasc. C. Gal-
a, comit. Arad, Ungaria.
dacoromanica.ro
663
CREDINTE, OBICETUR
_Dumneqeii tot incarcd,
i descara
D. PoPovIcl, inv. c. Cuvin, comit. Arad, Ungarta.
Acelal inteles ca la No. 15181.

A
15183
Un Dumneslea di si altul lea.

HINTEsou, p. 53.
DR. GAS-
TER, Liter. Pop., p. 217. BARONET, p. 55.
L.*A1NEANTT, Se-
mas, p. 327. D. EPUREANU, inv.

c. Damian, j Dolj. OR ALEXANDRESCU, magistr. j. Putna.
O. POBORAN, inst. j. Olt. C. TEOFINESCU, inv. C. Bicaz, j. Nemtu.
Un Dumnecle
(l(
i altul fri ea.
D-Ba ECAT. ZANNE, C. Bctsescii,
j. Falcia
A
Un Dumneclerz d
ece
ea(12).
V. A. FORESCU, c. Folticent, j.
Suc1ava.
E. L PATRIdU & G.
P. SALvitr, inv. C. &multi, j. Covurluiu.
1 Child mai mult pIerq de cat c'OigI.

20 And nu a apucat bine s. capetI un lucru, i altul
ti'l Teh.
Rem5it5 din vechile credinte pggiine.

SN6VX
Ci-cA un tigan cAptase o 61A cu lapte. and a pus'o la foc, vede

cA laptele incepe sA se umfle. Tiganul nu mal puteA, de bucurie crt
s inmultesce laptele, i s rug& multumit : DA, Dmne. sO. crsca I
DA, Minna, sA crsa. I Laptele curge tot in foc. and tiganul vede
cA n'a mal rmas nimic in 614 s intristzA Rode mult si qice m'nios
De, apoI trbil asta I Un .Dumnedett deg ci dece feat,
A
15184
Scie Dumnedeti al cuI e sacul cu

podul cu slnin.
A. PANN, Edit. 189, p. 134;
II, p. 78. fliNTEscu, p. 53.
E. I. PATRICTU & G. P. SALVTC1,

inv. c. Smulti, j. Covurlulu. D.
EPUREANU, inv. c. Damian, j. Dolj.
62447
dacoromanica.ro
664
Scie Dumnecleil al cul e sacul cu malalul.

A. PETRESCU, ing. C. Curtea-de-
iirgeq, j. Argef.
* c.
Scie Dumnefleil al cu e sacul cu Mina.

V. SALA, inv. c. Varoil, comit.
Bihor, UngaHa.
1 Cand se arunc5,, asupra cuI-va, o vind ne-Intemeiata.
2 Cand cine-va cAtigti pe ne-ateptate; crede ca

pierde i In urm6, ciltigd.
30 Gand cine-va gAsesce un lucru pierdut.
4 Sil, mteptdm sfiritul, urma alege, &ad: Dunaneftll
ingrijesce de top, i cun6sce faptele fie-crtrula.
Un Sigan s* duse s'a fure slauina unul Romn, din podul caseT acestuTa. Dar Dumnedeu nu 'I-a ajutat, pentru eft slanina erh numal
drptil a Romanului, asa, a tiganul a cut, in casa, pe gura podulul,
Cu slanina Cu tot. Romilnul de bucurie ea sT-a gasit slanina, a siis:
cHeil mel Sigane ! acie el DumnNeii al cui e podul cu saninit.,
A se ved i snva de la No. 15185.

*.L
15185
Scie Dumnecileil al cui e colacu.

ST. ST. TUTESCU, inv. C. Cata
nele, j. Dolj.
Vedl Cap. XII, c. Colac,
Aceleal IntelesurY. ca la No. 15184.

sNei\TX
A trait data un feclor, in casa cu tattl-sd. EI ad fost moran.

Mastilu5Ta1) fecToruluT, in teota sptamana, dedeit cinste la biserica, treT-
patri' liturghil de prescurI. Odata dice nevsta catre fecTor: 111e1

Ene, da ce va fi de noT, el tu nu mal poruncescl sa fac si eu prescurT.Nu, draga., pentru ea. scie Dumnqleit al mi e sacul cu faind.,
V. SALA, Ungaria.
1) Mama vitree.
dacoromanica.ro
665
CREDINTE, OBICETUR
Calca pri o i s-acat. di Dumnidzi1.1)
15186
(. ZUCA, shid. c. Samarina,

Epir.
A invtat i el dou buche,
se crede cel maI in-
v'tat om.
A prins ce-va putere .1 s crede cat un imprat.

*
15187
Scie numai Dumnecileil i vaca.

JUL. GROFS,OREANU, inv. c. Ga-
p, comit. Arad, Ungarkt.
Cnd unul face o trba fitra sit scie pentru ce.

SNV
muls vaca. Acsta, ch'nd a fost plin sustarul, a dat

Un Nmt
cu piclorul. Pentru ca sh ocolsc pe viitor, ast-fel de ne-plhcere,
a legat vaca cu strngul de el. Vaca a mat-o la fugh. Popa 11 vede
si 11 intrah, ch unde duce vaca? Scie Damnedeii i vaca, r6spunde
bletul Nmt.
Cu gandul la Dumnesleil I cu mana prin

sinul met.
15188
IORD. GOLESCU, 31-88. III, p. 28.
S6 dice pentru cet cB, Cu smerenia lor,
fut.&
ne
desple (GoLEscu).
In gura cu Dumne0eil i in inima cu
15189
dracu.
A. PANN, Edit. 1889, p. 89;

III, p. 55. I-11NTEsou. p. 72.
S. I. GROS1.MANN, Dict., p. 103.
in gura Cu Dumnalcii, in iniind cu dracu.
vol Crestin, Cruce.
V. SALA, dasc. c. B. Lazuri,

con2it. Bihor, Un garra.
t) A elleat pe oil si s'a prins de Dunuledeii.
dacoromanica.ro
666
Pentru cel fatarnic. A se ved No. 14762.
Tot binele de la Dumnesieti este.
15190
Dim TiCHINDEAL, Fab., p. 365.
Lui
multumim, prin urmare, de cte-ori ne vine
vre-un bine.
De Dieu tout bien vient.
HENRY ESTIENNE, XVIe SiC/e.
'I-a avut Dumne06 de scire

i l'a pzit de peire.
15191
EiN-
TEscu, p. 171.
V ecyi Norocire.
Erra cal p'aci s rara, i a scepat ca prin minune.
Cine are parte d Dumnesletip

are parte I d cel din cer.
15192
II, p. 78.
IORD. GOLESCU, M88.
Dumiteleii pe pclintnt dacei ve t seel

Obi i In. cer.
Cata'
C. BOLLIAC, Calegere.
Cad aì Durnne,clell pe pcimint a
i In cer.
D-na Z. JUVARA, C. Fedestl, j.

Tutova.
Adice, cine are parte de ajutor p6 pdmint, 61 ajutA

si cel din cer (GoLEscu).
15193
Dumnedea cand te ajutA,

Plumbul ti se face plut.
A. PANN, I p. 72.
p. 62.
Harpsco,
Arata puterea lui Dumne4tl si priinta ajutoruluf pe

care ni'l p6te
dacoromanica.ro
CREDINTE, OBTCEIUR
667
Oft Dieu veult il pleut.

Prov. Commune XV-e Siele.
Wer's Glilek hat, dent kalbt ein Ms.')

Prot!. Germ.
Unde vr Dumnedeil sunt prieteni, bani
15194
i de tOte.
I. NECUI-CE, Letop. Mold., II, p.

245.
Are puterea luI Dunmepti.

Dieu est puissant de bien nous faire.
*A
15195
Prov. Franc.
Ce o vr Dumnesieti sporesce.
Tutova.
Acelag 1nteles ea la No. 15194.
Se Dio fajuta, sei ajutato.

Prov. Ital.
TVem Gott haft, dem ist geholfer.

Prov. Germ.
Kinek isten a barcitja, knn yen iidvziil.

Prov. Maghiar.
Komu Boh, tomu veckni svaty.

Prov. Ceh.
Rome BOIS, TOM% n enn CBeT1I.
Prov. Sirb.
15196
Multumim lui Dumnecleil,
i de bine i de ria.
A. PANN, ir, p. 37.

') Cine are noroc, II lath' boul.
dacoromanica.ro
668
Multdnzint lu Dumnecleli,
.(51i de bine
i de r.
HINIEscu. p. 113. I. CREANG.A.,
.Pov., p. 223.
CAA nimen1 nu cunsce taIna lul Dumne4i1, i trebue

si primscg, tu supunere, ha chiar cu multumire, tot ce
vine de la dinsul.
Iehova a dat. Iehova a luat, fie bine-cuvintat

numele tut Iehova !
Joy, 3, 21.
Dup cum vr Dumnedeti

Se face bine ori
15197
G. DEM. TEODORESCU, POef I. Pop.,
p. 568.
Tete mntniplrile stall In mfina Domnulut

La DumneVeg sunt t6te eu putintit.
MATE!, 19, 26; by, 42, 2; TE
REM., 32, 17; LUCA, 1, 37 & 18, 27.
Din putintel a facut Dumnedeil cerul
15198
pmIntul.
10 Aratg, puterea lui Dumne4ii.

24 CAnd unul din nimic s'a ridicat, s'a Imbogatit.
15199
*a
Dumnesleil giuruesce
nadejde.
Veg Cuminte, Nebun.
i nebunu trage
PARvu, c. Iveeci, j. Tutoca.
Nu trebue sg, punem niel un temefu pe o higilduIlg,

datg,.
*A
15200
Dumnedeti cu mila, i dracu cu pila.

P. G1RBOVICEANU, prof. c. Va-
lea Marculia, j. Mehedinti.
dacoromanica.ro
CREDINTE. OBICEIInd
Arath bunatatea unula
669
Autatea celui-l-alt
DumneOeti tiran nu este,

Binele la totI voesce.
15201
A. PANN, r, p. 71.
p. 53.
HINTEsou,
Arata nemArginita lul bunAtate.
Dieu beneie tout')

Prov. Gallic. 11Iss. XV-e Sirle.
15202
N'a dat zapis cu DumneOefi.

A. PANN, ir, p. 160.
Omul pae murl dintr'un cs iutr'altu.

15203
Dumnec;leti d acelui care d.

ne fie mil& de ceI s;IracI, i precum lice Tichindeal, Fab. p. 2M : (Ajettand i ajutordnd este dumneVeesc
lucru, qi a bet Dunene(len
15204
De mult Deanne-miluesce, i se urasce i

lui
Vell Domn.
Dreptate, ziar, I, No. 9.5.

Hristos a lis: zRugactunile vbstre sa fie scurte, fi nu
ca ale paganitor cari
inchiput cd prin multimea cuvintelor vor dobandi ce doresc. Cace fatal vostru scie ce ve
Imbue inainte ca
15205
Te duct la sfinti 1 nu te duci la DumneOeCi.

Major P. BUDIVEANU, j. Ilfov,
Vet,11 Sfnt.
Dieu btlit tout.
dacoromanica.ro
670
Pentru cel care se 1.60, de ceI mal mici, In loe sd
mrga de a-dreptul la cel mal mare, de care atina totul.

Ti vaut mieux s'adresser et Dieu qu'el ses saints.
Prov. Fran e.
15206
Dumne0eil sa te pazsca de Siganul turcit i de mojicul greca.

A. PANN, III, p.48.
Hmuscu,
p. 52. P. EVARBOVICEANU, prof.

Sem. Buc. Cl. VIII. H. D. ENESCU, itiV. C. Zamostea, j. Dorohoi.
Dumneqe4 scl te ferscc1 de tiganul turca qi
de mojicul greca.
A. PANN, Edi(. 1889, p. 84.
Duannidza s'ti ascap di criOin inturchipsit.1)

D. A. M1LE3cu, stud. c. Gope$1,
Macedonia.
Arat asprimea pa.rvenituluI, cIocoIuluI.
Dio tigardi da un ricco impoverito, e da un poyero quand' arricchito. 2)

Prov. Tose.
*A
15207
Dumneslea si te fersca de Roman cocoit i de Sigan boerit.

(i.
T. TOMESOU,
{ny. c. Broseari,
j. .Mehedin fi.

*A
15208
S te fersca Dumneie de Sranul b oerit i de Siganul turcit.

G. BANIILESCU, (ny. c. Pietrogi fa,
j. Dcimbovila.
I) Dumnedeti s te scape de creOnul turcit.

5) Dumnedeil s te pzscl de un bogat care a srcit td de un srac
care s'a trabog4it.
dacoromanica.ro
CREDINTE, osicEfuhf
671
*&
Sci te ferscei Theme(fa de figan turcit 0

de llonuin bolerit.
I. DUMITRESCU,
j. Do1j.
ittr. C. GeinCrOVa,
Vecp Borer.
Acela luteles ca la No. 15207. A se ved i No. 9762.
Dumnesieti sfntul s ne pAzsc

i de praftorita tignsc5.
15209
A. PANN, Edit. 1889, p. 87;

1 1, p. 50.
Pentru cel care se invata dup5, ce patimesce.

A se ved sn6va de la No. 15213.
*
15210
Dumnidzal s-ti ascap6 di multare urut.')

C. TONESCU, prof. r. Nevsta,
Macedonia.
C5,cf e foc i pirjol In casa omulut
S te fersc Dumneslea de btae feme-
15211
scA.
D-na S. NADEJDE, Null., p. 66.
Cad e gr6znica. Vq1* nuvela, 13-nel Nalejde.

* ,A
15212
S te fersc DumneOeil de judecata fimesc si de bataia prostului.

V. A. FORESCU, C. Dorna, j.
Suciara.
Arat5, lipsa de judecat a femeIeT, i primejdia de 'newt
la care eti supus, &dud te lovesce prostul.

1) Dumneded s. te fersed de mulerea tic5.16s1 (rea).
dacoromanica.ro
672
15213
PROVERBELE ROMANELOR
Dumnedeti s te ferse,
De btae cerse,
De urgie 'mprtse,
i de pir mojic6sc.
A. PANN, Edit. 1889, p. 84 ; III
p. 48.
Dumnecleli sfant sa pazesca,

T6tei firea creVinsca,
De batata cea cersca,
De urgia 'nzperatsca,
A.Fi de pira mojrcsca.
A. PANN, Edit 1889,p. 85 ; LII,
p. 48.
Dumneqea set te fersca,

De batae cerscei,
De urgie 'mperatsca,
De pira inojicscei,
kFi de urei boersca.
H NTES 'II, p. 52.
_Dumned.ea sa te pazscd,
De urgia 'mperatscei,
de pira mojicscei.
G. BANULESCU, inv. C. Pfetro-
sija, j. Dimbovita.
T6te, luerurI grele de suferit.

POVESTEA VOUBIT
Un imperat prea cu minte, rugile ciind 1 fAcea

Pe langA alte cuvinte i aceste le
:
Dumneded sfrint sd pciziscd
Tad firea creslinsrd,

De batala cea cerscd,
De urgia iMpercitsed
t,5i de pira mojicscd.
Fiul FAA ce tot-d-una la rue cu el pus era.,

Tte le 4iceit dar, una nu '1 plAcek Il superit,
Nu
venea et se smerscg, sa dica acest cuvint:
i de pira mojicsca sA '1 pazsc eel prea sfant.
dacoromanica.ro
673
CRLDINTE, 01310EIURT
Dicnd: Ce putere are nu moje, prost, nAthata,

Unuia imprat mare prin pire sa 'I fact%
Impratul clacIt vede ca nit 'I pte mui
SA '1 facA pe el a crede ceea ce '1 povetui,
andindu-se flea piano!, 4ic6nd: voiA sa '1 pedepsesc.
Si chiem in grab pe tiganul, potcovaru imperatesc,
Caruia din intimplare atuncI dintr'un foigor,
Caduse, gi 'I murise copilul sAA micgor.
Ii portincesce in Laing ea cu cardul tiganesc,

SA se setae sA dea jalbh de fiul impratese,
Cu dovedl s'achich, Ora, orl cum va sei mal wit,
Ca el de sus imbrncindu '1 eu i1e l'a omorit,
DecI ingropAnd pe copilul potcovaru 'inpratesc,
Ridic dovedl, aduce tot salagal tiganesc,
Dau jaiba catre 'ropratul, ca juraminte pirsc
CA 'I-a 'mbritncit pe copilul feeiorul iMperatesc.
Impratu 'nfatigza pe fiul su in divan
Dovedile il fac sa crda ca a imbriincit pe tigan.
Pentru care impratal chiar singur a hothrit,
SA '1 d, sa '1 a,b tiganu in local celal omorit,
Aga darA, fait voie, fecIorn1 de imprat
A trebuit s se duck tatal s precum l'a dat,

Si deosebI impAratul pe potcovarul chiemind,
Il da stragnica porunca pentru fiul sal dicnd:

Itl poruncesc ea indata cum te veT duce cu el
SA '1 imbracl in haIne rapte, sa nu 'I fad hatir vr'un fel:
sa '1 puI la foI sA sufle, tocma ca pe un tigan.
Child vedl ca nu te mm110, ingrozesce 'I din clocan.
Si ca praftorita add mal adesea sA 'I lovescT,
DA In el, numaI pAzesce unde-va sA nu '1 slutescl.

Ca voi, pentru. o gregalA, in ast.fel s. '1 pedepsesc,
De cat, cum dic, tu ascult cele ce 41 poruncese.

Decl duckidu-se tigaim cu porunca luarmat,
Le-a urmat tbte tocma cu fecIorul de imarat,
Il Unhitch, in nisce sdrente ca p'o slugA de tigan,
Negre 'n chrbunl tavAlite. de nu flice nicl un ban.
Il puse la fol sl sufle gi cu barosu sa dea,
De nu putea, val de dinsul I cu praftorita '1 lovea.
De Ate orl stropea focal, ea dime II atingea,
obrazul, nasal, gura Il umplea i II milnjeit,
Pedepsele aste teite trebuind sA lea gfirgit,
Dupa trel dile impAratul felt& pe fiul gresit,
trimetnd, aduse lar cu chiste la palat
Spalat gi imbracat bine, ca un feclor de 'mprat.
Apol sera imperatul mergnd sa se rge lar
Au rostit ca mal inainte aceleasT cuvinte chlar.
Fiul s'u, ce impreuna stA 'ngenunchiat spre pamint
pise: tatin mal va incl sA dicI gi acest cuvint:
Dunoneded sfeint ad ne pdziscd
de praftorila tigdneacd.
Atuncl imperatu 'n sine, de vorbele luI ridnd,

Si isprAvind rugAcTunea pled. in %talc dicnd:
Omul piina nu patimesce nu se invatti.
A. PAN.
dacoromanica.ro
674
15214
Dumnedeil s te fersc
De porunca 'mprtsc.
P. 0 ARBON', CEASU, prof. Semin.
Buc. Cl. VIII.

A
Si te pazsc Dumnecileil de btala muleriI, a stingacIuluI, a clungulut 1 a schIo-
15215
pulul, de puca chlorului i de fapta
mutului i a surduluI.
SezcIt6rea, III, p. 81.
*
SA' te petzescii Dumnege de bcIteda surduhri
qi de fapta schtopulu.
I. BINEscu, prof. j. Roman.
Fiind toti 6meui InsemuatI de Dumnelen, i priu urmare 1.61.
Dumneslea si te fersc,
De bataia cea orbsci,
Si de picIornga schlopsc.
15216
p. 52.
Harps cu,

A
15217
Si te fersci Dumned.eti de btaia chinguluI.
GR. PIAENARU, ing. j. Plana.
Acela iffteles ca la No. 15216.

A
15218
Fersci Dumnedea de fuga schiopului

i de bataia orbuluI.
GAVR. ONWR, prof. c. Dobro-
vq, j. Vaslutu.
dacoromanica.ro
675
CREDINTE, OBICEtURf
*.A
15219
SA te ferse& Dumneslea de fat& de popa

si de mosie lAng& cale.
T. Pu$.cARTu. c. Poiana-Merului,
cornu Fagaras, Transilvania.
Una ca i cea-l-alta nu sunt ale stapanuluf ci a fie-citruf

trector.
Les formes fenestrires et les terres de frontires
sont mauvaises garder.
Prov. _Franc.
*A
15220
SA te ferse& Dumnecileil de capr& si de

fat.
AVR. CORCEA, paroh, c. Costeiu,
Banat.
Amindou6 sunt grele de ptizit.

15221
Dumnidza s-te-aprt di om strimbu.,)

I. COYAN, prof. C. Turia, Epir.
lo Ca de orI-ce om 1nsemnat.
20 Pentru omul ne-drept.
15222
Dumneslea ferseA grdina de stir si pimintu de chir.

Lucrurl de earl nu pot( scapit.

La Alexandri e un joc de cuvinte asupra vorbei pir,
pronuntata chir,
aplicat5. Grecilor.
15223
Trei lucruri sunt unte si lui

bogatul ne-milostiv, calicul fudul
curvarul btrAn.
T. BANEscu, prof. j. Boman.

D-na M. JUVARA, C.
Tutova.
1) Dumnedert s5. te fcrscI de omul strirob (nc-drept).
dacoromanica.ro
Sdrdeni, j.
676
PROVERBELE ROMANI1.011
Trel lucran i de o potrivA rele i ne potrivite.

Dex hail moult povre orgurilleux, jeuneparesseux
et viel luxurieux.9
'Wag. Prov XlIre Sicle.
ti:
15224
Trel lucruri in lume nu sunt: scarA la
Dumnec;leti, pod peste mare, ferul meduvA nu are.

D-na Z. JUVAR 1, c. Fedesci, j.
Lueruni call nu pot fi.

15225
Tu toca.
Dumneslea sA '1 inmultesca,
Ca i p pi6tr sa crsc.
A . PARR, I, p. 128.
Urarea betivulu.
15226
HINTESCIJ,
p. 52.
Dumnesieti sA '1 Islgoe, In cilioa de Caracal.
P. ibpiREscu, Rev. 18t., Ill, p.
164.
Dumnedeil sn' te 'iepure (Ngoe) in lioa de

Caracal.
BARONZI, p. 83.
52.
HarTEscu, p.
Diannedett set 'l Iepure.

I. CREANGA., Antint., p. 94.
I La vorbe ne-potrivite.
20 In mod glumet In loe de: DumneVeu sti 'l
verte.
*
15227
Dumnecileil sA '1 lerte,
Cu trei 011ie fierte,

Si cu una mle,
SA nu se mar scle.
D-na BUG. ZANNE, C. Bucuresci,
j. Ilfov
1) Dieu hait beaucoup pauvre orgueilleux, jeune paresieux et vieillard

luxurieux,
dacoromanica.ro
677
CREDINTE, OSICEtntf
Dumnecie s '1 Ierte,

Cu trel p6me fierte,
cu una cruda,
Sti nu '1 fie ctudd.
A YR. CORCEA, poro/i, c. Coftelu,
Banal.
S6 q.ice despre un mort pe care nu '1 jelesc de loc.
A fi omul lui Dumneieti.
15228
ANDREf A1ARINESCU, mv. C. Hte-
Mele, j. Argq.
C. BuNGETTANu,
preot, C. Cosoret, j. Meheding.
Om al lu Dumnecid
I. CREANGX, Pm,., p. 254. P.
ISPIRESCIT, Leg., p. 278.
AL. 0-
DOW S U, Hi: p. 44.
Om bun, cu inimt bunti, care ajut& pe tott.

Acolo, dae5. sosl, trase la gasda la un otn al lu Duntne4eit. De cate-
orT se mica, de atatea orl &eh cate o pungh cu galbenT la capkillul

chnd se sul. P. 1SPIRESCU, Leg., p. 278.
A fi parlea lui Dumnectleil.
15229
O. C. MICLESCU,
e. Mide8d, j.
Vaslulu.
Vedl Pane.

C'est le pain du bon Dieu.
Prov. Franc.
15230
Omu lui Dumnec;let cu gandu draculuI.

Sr. ST. TUTESCU, inv. c. Cata-
nele, j. Dolj.
1 Despre cel prost.

2 Pentru cel'fatarnic.
dacoromanica.ro
678
A
15231
Omul lui Dumnefiled (si) Cu naravul dracului.

C. BOGDAN, preot, C. Cdrpinef,
comit. Bihor, UngarIa.
GAVR.
ON OR, prof. C. Dobrovtl, j. Vaslulu.

L
0t cte frica lut Duntneqeu 0 naravul dracului.

C. TEODORESCU, inv. c. Mogele,
j. Vasluiu.
AceleaI intelesurf ca la No. 15230. A se ved i. No.

4332.
15232
*A
Omul lui Dumnedefl cu firea dracului.

1U111.7 GROFOREINU, env c. Gal-
a, vomit. Arad, Ungaria.

*A
15233
Om al lui Dumnedeil cu crne.

V. RAmBu, inv. c. Breinesci, j.
Dembovira.
Adic& ona al clraculuf.

L
15234
A orbit Dumnedeil pre cine-va.

GR. JirEscu, Lumen., I, p.263.
La luat mintile de nu a NAlut, nu ainteles i. a greit.

A
15235
Dumnedeil al din til.

A Vit. CORCEA, paroh, o. Coftein,
Banat.
Adica clracul.
Tea In dialectul liiingtn 1nsemnzti.: lac.
A
15236
A se lu cu luleaua lui Dumneftil.

D na Z. JUVARA, C. Fedesci, j.
Tatova.
Ve4T Lulea, Njaii.
dacoromanica.ro
cREDINTE, oB[cEfuRI
679
Adica a 136 bine, a se imbtil.

*A
De la mine putin de la Dumnedeil mult.
15237
G. Di. TEODORESCU, Cercet.,
p. 88. I. CREANGI, Pov., p. 191.

E. BAICAN, Bin*, p. 6.
Se qice cand miluescI pre cine-va sat II. fad un dar.
Lisa, maI cu deosebire :

La botez, cOirnd, la prima imbalere a copilulul, naul
arunca o moneta in scaldat6rea miculuf fin.
La nunta, chid, la impartirea darurilor, fie-care mesn
da nouef familif partea sa de ajutor in banI, in vite sat

In producte.
Formula este de origiul latina precum o dovedesce
urmtorul vers din Ovidit :

Pauca
quidem fateor ; sed Di dent plura rogati.
A se ved, pentru maI multe amanunte, G-. DEM. TEODORESGU, Cercet., p. 88.
* .n.
A lu boil lui Dumnetileil.
15238
j.
AL. VoarEsou, sud. j. Gorj.

T. Rit1EL, inv. c. Stefdnesci,
Vdlcea.
JUL. VULCANESCIT,
elev. Sc. Norm., c. Pelesci, j. Dolj.
A face ce-va ru, ne-vroincl sa asculte de povetele altuja. Se qice pentru cel incapqinat.
*.n.
15239
S'a nu mail due& Dumnedeil pe nimeni.

G. P. SALvit, NV. O. &mill, j.
Covurluru.
CAnd unul s'a inelat intr'o afacere.

*
15240
A fi cu Dumnet;leti in sin.
M. CANIAN, public. j. Ia.
Vesll Csuce.

43
62447
dacoromanica.ro
680
A nu av niel un Dumnefileti.
15241
A fi jara vid un Dumnecieti.

VecjI Sfnt.
1 Despre omul , pentru care nirnica nu e sfAnt.

20 Pentru o lucrare reil facuta, ; cuvint ne-spus la locul
lui, etc.
3 A nu av niel un scop, niel' un inteles.
15242
A nu fi niel de un DumneOeil.
Adica de niel un folos, a nu fi bun de nimic.

15243
A se ruga de totI DumneOell.

e1. CREANGI, Pov., p. 271; Amint , p. 27.
Ve41 Sfnt.
A se rugh cu caldurd, cu multa insistenta.

15244
Pe ce punea mana, par'ca o punea Dumnesleia.

DIM. STANCESCU, Basme, p. 105.
Unde puneet onna, puneez i Dumnecleil

P. 1SPIRESOU, Ley., p. 209.
AVE. CORCEA, paroh, c. Costein,
Banat.
Se 4ice despre un barbat puternic sati norocos care,

dac se apuca de o -beb isbutesce cu siguranta.
Ngoe incep a bate in pintenl, de bucurie a sd cotorosise de
sarAcie. Acum pe ce pene& meina, puneh i Dumnekti mila. Tete 11
mergeau In de bine. Jncepii si el a legh gura pnzeY. Munca lul se

vedat cum mergea inainte i aveh parte de ea.
P. ISPIRESOU, Leg.,
p. 209.
15245-
Unde pune mana, 'fea DumneOeil mila.

ION PAUL, 113Ia p. top, 1, p. 91.
dacoromanica.ro
CREDINTE, OBICEfURf
1 Om lipsit de noroc.
20 E om al draculuI, om r't.
*L
681
Transilvania.
A descalecat Dumnesieti la ...
15246
D-na Z. J'UPARA, C. Fedesci, j.

Tutova.
lo II raerg treburile bine.

2 S'a inavutit de odata.
15247
A se Intilni cu Dumnedeii.
M. CANIAN, public. j. Iasii.
Acela lnteles ca la No. 15240.

15248
*L
'I-a pus Dumneslet mana In cap.

EM. POPESCU, env. C. Cloccinesci-
Margineni, j. Ialomita.
V. RAS-
Bu, inv. C. Brcinesci, j. Dimbovita.

G. POBORAN, inst. J. Olt.
GAV.
ONIOR, prof. c. Cdrnu, j. Tutova.
* .L
Par' cd 1-a pus Dumnecleg n'Ata in cap.

G. P. SALVIU, hm. C. Smulti,
j. Covuquiu.
1 Cand cine-va se Inavutesce fg,r6. munca.

2 Sail de ()data, i cam pe ne-ateptate.
*L.
II fine Dumnesiet de pr.
15249

Tutova.
Adct if merge bine.

15250
*L.
L'a vsiut Dumneslet.

ILim HocfoTA, teol. c. &liste,
G.
comit. Sibiii, Transilvania.
P. SALvft, inv. C. Smulti, j.
Co-
vurluiu. C. C. Micuscu, C. 111iclesci, j. Vasluiu.
dacoromanica.ro
682
AceleaI Intelesurl ca la No. 15247.
Il vede Dumnecileti.
15251
E. I. PATRICfIT, 6LV. C. &nag,

j. Covurlutu.
lo
va pazi de orf-ce primejdie.
20 Sat. 11 va pedepsi daca face ce-va rt..
A
15252
0 s'a te vadd Dumnesleil.

N. GEL IONESCU, inV C. Ma-
mornita, j. Dorohol.
CAnd cine-va ridic. greu, plc subtire imbracat pe

ger, etc.
Par'cfi a apucat pe Dumnecileil de un
15253
piclor.
B. P. 111Dtt, Etym. Magn.,

p. 1394. JUL. GROFOREANU, fnv.
c. Galga, comit. Arad, Ungaria.
E. I. PATRICIU & G. P. SALVE() ,
fnv. c. Smu4, j. Covurlutu.
I.
G. MARDARE, c. Certesci, j. Tutova.

V SALA, dasc. c. Vascarc-BdD.
resci, comit. Bihor, Ungaria.
EPUREANIT, fnv. c. Damian, j. Dolj.
D. TRIRAN, env. C. Ceirrnt, j.
O. TEOFINESCU, kV. C.
Bicaz, j.
Par'ca" a prins pe Duninega de un picor.

D-na
FR. DAME., III, p. 211.
Z. JuvARA, c. Fedesci, j. Tutova.
fi prins pe Dumnecleli de un picor

S. FL. MARIAN, Trad. Pop., p. 11.
se pared al apucel pe Dumnecleii de un

picor.
dacoromanica.ro
683
CREDINTE, osicEfunt
I se pdreet e' a prins pe Dunmecla de-un

I. CREANGI, Pov., T. 120.
D-na Z. JUVARA, c. Fedeeci, j.
Tutova.
1 Pentru o intimplare fericita, i tot de odat5, neasteptat, de care se bucurit cine-va.

2 A se bucurh, a se veseli mult.
30 Pentru omul caruia if merg bine treburile i
mndru de acsta.
gCrede a a prime pe Dumneleil de un picior.,
cErk vesel, pare cct apucase pe Dumnedeil de un picor.,
*
15254
Varga luI Dumnesiet.

I. CREANGX, Amint., p. 198.
S. FL. MARIAN, Tradit. Pop., p.
124. L. SANEANtr,Dicp., p.852.
&each-ea, V. Buda-Pesta. M.
N.
LUPESCU, 6ezcit6rea, p. 59.
JUVARA, C. Popmi, j.
CANIAN, j. IaI.
D-na R.
BELLOESCU, c. Berlad, j. Tutova.

E. I. PATRIGIU, inv. c.
Suclava.
Smulti, j. Covurluiu. C. TEOF.X.REMO, inv. C. Bicaz, j. Nemtu.
GANE, Cony. Liter., XVII.
Ve4I Cap. X1I, c. Damn.
lo Om r care tot cant& sg, fac5, rti altora.
2 Cand un cm e asa de rii, asa de aspru, in cht

nimene nu s 'Ate intelege cu dinsul
gand se mania era varga lui Dumneda.,
e Varga lut Dumneftii de asprn ce erit.,
15255
Biciul lui Dumnesleti.

FR. DAME., I, p. 133.
RIAN, public. j. Iat.

Acstit pored& se dase lui Attila, rege Hunilor.
dacoromanica.ro
M. CA-
684
E degetul lui Dumneopt.
15256
AdicA Dumng.O. 'l-a ar6tat vointa ; se lice mai ales
cand unul a prima pedpsa ce i se cuvenIa.

Acsta este degetul lu Dumngleu.
Moms, 8. 19; SAM., 6. 3. 9; Ps.

8. 3; MATE, 12. 28; LucA, 11. 20.
15257
MIelul luI Dumnedeti.

LAURIAN & MAXIM, II, p. 313.
Adict om bun ti. bland.

*.A
15258
BouI lui DumneciIet.

P. ISPIRESOU, Rev. 18t., In-, p.
55; Unch. Sfcit., p. 96.
LAuMAN & MAXIM, I, p. 242.

L.
SAINEAxu, VI, p. 327.
GROFORKANU, inv. c. Galga, co-
mit. Arad, Ungarla.
D. EPu-
REANU, inv. c. Damian, j. Dolj.
De par'ed era boul lu Dumnecia.

P. Ispmzscu, Leg., f, 1872, p.
G. POBORAN, itt8t. j. Olt.
-MINTESCU, p. 189.
173.
Boulenil
GR. JIPESCII, Opine., p. 85.
1 Om linitit, bun la inim6 muncitor i ftir6, cusur.

2 Om prost.
Boil aunt al lul DumngO pentru c aunt ascultgtorl.
15259
A fi mAnia (mania) lui Dumnedeil

N. MUSTR, Letop. Mold., Ill,
p. 48 & 87. I. GREANGI, PM,
p. 143. S. FL. 3lEABIAN, Trad.
Pop., p.105. GB. ALEXANDRESOII,
11.
Vecyi Damn.
dacoromanica.ro
magistr. j. Fuina.
CRED1NTE, OBICEIURT
685
Acela in.teles ca la No. 14833.

cPre aceste tinuturl ail fost mania lul Dame5164. Atund sd. vec,11
casna spre bletil iimenT, precum s'ati scris mat sus, muncindu'l in tot
felul; pre carbunI II puneh, le cedilla capetele, bAt6.1 in tot chipul...,
N. COSTIN, II, p. 11.
.... fiind lipsti. de 011ie pentru lacuste ce erag pro aice, I)i mal
inainte in vr'o &A trel anl, si intr'acel an man/ea lui Dumneieil, cht
niel lrbit pre camp, nicl frunzh pe Wm.' unde chclea lcuste nu
rgrnnea ...2
N. Mum, III, P. 48.
15260
Ca pedpsa lui Dumne0e0.

amv. Liter., VIII, p. 268.
Aclica 'lute.
Fedora de imp6rat s'a dus ca pedpsa lui Dunine&ii.,
*
15261
Ca In sInul lui Dumnedeti.

I. CREANGA, Amint., p. 68.
VedI Avram.
Aslic& bine, fericit.

errhesc in tra tustra ca in anal ha Dumnqleil.,
*
A se crede c e Dumne0ea.
15262
Adica a fi mndru.
$Czatre, I, p. 69.
Le roi n'esE pus son cousin.

Prov. Franc.
15263
De and urzea Dumnedeil pAmintu.

Adia, de milt.
15264
Cu DumneOeil Inainte.
P. ISA. PANN, II, p. 114.
PIRESCU, Rev, Ist., II, p. 159.
HINTEsou, p. 51.
Adica cum o vr Dumnepii, eand ne apucitm de o

trba care 'Ate O. ne aducti rele.
dacoromanica.ro
686
PROVERBELE ROXiNILOR
15265
A porni Cu Dumneieti.
A se duce cu Dumnedeil.
lo A pleca, a merge sanAtos, cu bine.

15266
Cum da (o da) Dumne0eil.
Cum se va intimplk sil fie.

A la greice de Dieu.
Prov. Frac.
Al l'asa In plata lui Dumned.eil.
15267
1. CREANGI, Pov., p. 116 & 227.

V. ALEXANDRI, Teatr., p.1533.
I. AL LIJ/ SBIERA, Pov., p. 55.
Vesil Domn.

.Dac' am auqit asa, am 4is i ea in gandul meu, ca are intru clava dreptate malea desagarita, si am lcisaro in plata lu% Dumnedefe.,
I. CREANGA, p. 116.
15268
A rmane ca batut de Dumnedeti.

P. 1SPIRESCU, Leg., p. 168 &
331.
FR. DAld, llf, p. 125.
G. FOBORAN, in8t. j. Olt.
Ve4T TnYsnit.
Incremenit de mirare sall de spalm5..

cm n cele maT de pe urma trecura totT tineril bunT i 1'61 din imp6ra4ie, si din boerinasT, si din prostime, i nicT nu se una la dinsil
fata ce ata cu m6rul in mana Trecnd si argatul de la gradinarie,

din intimplare, pe acolo, fata il lovi cu m6rul drept in cap.
(FiiI de imp6ratT si de boerT, re/masera ea bdtug de Dumnezen,
cand vehra una ca acsta.,

15269
P. iSPIRE,CU, p. 168.
Nu'l mai Impaca niel Dumnesleil.

D Da Z. JuvARA, c. Fdescl, j.
Tatova.
dacoromanica.ro
687
CREDINTE, RICER:IR.
Arlie& nimica nu'l multumesce.

*
Asa a fost s fie de la Dumnec;leil
15270
I. CREANGX, rov., p. 118
-Aqa a vrat Dame(leg.

GR. ALEXANDRESCII, mogietr. j.
Putna.
Resernuare la loviturile s6rtel.

*
15271
Dumnesleil s le alg-.
177; Rev. 18t., III, p. 164. HINTEscu, p. 52.
* .n.
Dumnalen alega,
Balan infelgii.
V. A. FORESCU,
j. Suclara.
C.
Foliiceni,

15272
*. .
L'a ertat Dumnesleti.

T. SPERANT, III, p.214-244.
Tutova.
G. P. SALVI, inv. C.
Smulii, j. Covvrlulu.
Adicd a murit.
*.L
15273
A fi Iertat de Dumnesiet.
GR. .TIPESCU, Opine., 1.. 21.
Adidi femefe lYtrilna, care nu mat* are sor6cele.

15274
L'a steins Dumnervietl.

S. TEODORESCU-KIRILEANU, inv.
j. Suclava.

dacoromanica.ro
PROVERBELE RahiliNILOR
688
A se duce la Dumnecileti.
15275
Adic5, a muri.
* A
15276
A mers la Dumnesiell
AYR. CORCEA parch, c. Cc4te114,
Banat.
A murit
plti Dumnecilea vAmile.
15277
BARONZI. p. 95.
ferta Ocatelo.
15278
A fi ultat de Dumneftil.
P. ISPIRESCU, Leg., p. 96.C.
C. Lipova, j.
TEODORESOU, inv.
Vastuin. Pr. P. SALvit., (ny. c.

Stnul(i, j. Covurluiu.
V e4i .116rte.
Adica korte btran, ajuns la aclinci lAtrnete.

((Ind oath v6duT inaintea mea un mo, fleo de b6triin, 'OW de
mente ai de Dumnedert.,
L.
SPIRESCU.
Pan& me" Ma Dumnesleil (sfintil).
15279
G. POBORAN,
Adia, mult.
inst. j. Olt.
cArn aedut in padure pdad tn'a tOtat Damnedett
15280
D Cu ptra 'n Dumne0eil.

IORD. GOLESCII, M88., II, p.93.
Arunal cu ptra 'n

HELIAD-BIDULESCII, Mern. 48.,
p. 83.
Vedl a bnpufeiz,
dacoromanica.ro
CREDINTE, omcEfuRf
689
1 S61ice pentru cei nero(lf (Gouscu).

20 Om srit, nebun.
30 Om care se rsvr6tesce in contra tutulor.
DA Cu pusca In Dumnesleil.
15281
I. CARAGIALI, Cony. Lit., XIII,

p. 450.
Vecri a hapafea, Pufca
Ace1ea4f intelesurf ca la No.
15280.
Di (asvirle) Cu barda in Dumnesleil
15282
P. IsPIREscu, .Rev. ht., III, p.

155.G. DEM. TEODORESCU, Mit.
lunare.
Cony. Liter., XXIII, p.
25. FR. Dad, III, p. 59. G.

Pow/RAN, inst. j. Olt.
*.A
SvIrle cu barda In Dumne4a.

G. P. SALMI., inv. C. Smulp,
j. Covurluiu.
Aceleaf intelesurf ca la No.
15281.
A di cu secura In DumneOeti.
15283
Ace1ea1 intelesuri ca la
15284
*A
No. 15282.
Om cu frica lu Dumnesieti.
D-na Z JUVARA, C. Fedesei, j.
Tutora.
Om drept, bun, care nu cala, poruncile Domnulul.

15285
Sill ajute Dumnel;lea.
Ca R5, isbutescf.
dacoromanica.ro
690
Mal al de Dumnesleil.
15286
G. POBORAN, inet. j. Olt.
Mal astimp6ra-te.
15287
*A
Mai de Dumnesleti.
L. *MNEANII, Sews., VI, p.
327. D-na Z. JUVARA, C. Fedeed, j. Tutova. G-. Ponop.AN,
inst. j. Olt.
Vedi cap.
c.
Domn.
Mal cum se cade; maI bun, maI frumos.

*A
15288
E pcat de Dumneslet.
I. CREANGX, Pov., p.74. D-na
ECAT. ZANNE, C. Bdsesci, j.

ciu.
Adic nu e bine.
cE pCat de Dumnedeti s5. n'o TubescI.,
15289
'I-a avut Dumnesleti de scire.

A. PAN, II, p. 42 & 160; III,
p. 141. 1-1INTESCU, p. 171.
Adicd, l'a pdzit Dumnepil de o nenorocire.

15290
Ca fata lui Dumneslea.

P. ISPIRESCIT, Leg., p. 335.
Adic& a1b6.
(Cand ce ah vedetl D-vstrti? sc6se o palne a1b ca fate' iu Dumnedefc.,
15291
P. ISPIRESCIT.
*;Yeti!
In.taresce o afirmare. Formula eliptica pentru: jur pe

numele 114 DumneVeg ca aa este, cum spun eb..
dacoromanica.ro
CREDINTE, oBicEfuRf
691
DGIMIE
15292
Cardli, candu Tivini -psussck s-chii

la dginile.1)
Dr. WEIGAND, ZWeit. Jahre8.,
p. 164.
Clef atuncl II Impued, Turcif.

S lice cfind s pune cine-va Intr'o primej die, din care
trebue s6, se prApadscd.
FINELE VOLTJMULUf AL OSELEA
1) Clnele, and II vine
s'a"
mri, s pife la o glamie.
dacoromanica.ro
GLOSAR
Etom:tkavo-FRA.I.Toms.)
A_
A,
auxiliaire du futur prsent,
forme 6lide pour va, p. 574.

A, pr. dm. fm. calla, p. 251. 674.
le, la, p. 5241 a Jai, cello de,

p. 338. 409. II a ha, A, p. f3.
A, prp. indiquant l'infinitif prsent, passim. 0 prp. detrm. p.
210. 628.
Abate (a), V. d6tourner, kaftan I
'i-a abatut, l'envie lui est von ue,

p. 89.
Alifa, adv. 5, peine, p. 164.
Abitir, adv. beaucoup, fortement,
p. 165.
Abrud, n. pr. Abrud, localit de

Transylvania, p. 1.
A-casi, adv. la maison, chez soi,

p. 92. 95. 428.
Aceea (de), pr. dm. pour cela, b.
cause de cela, p. 285.

AceeaT, pr. dm, la nitime, p.
595.
Acela, adj. et pr. dm. celui, p.

550.11 celui-l, p. 296. - Fra.
aceea; pl. acei, acelea.
Acest, pr. dm. ce, cat, p. 282.Fem. acst ; pl. acefti, aceste.
Aci, adv, ici, p. 116. fi d'aci inainte,
dornavent, p. 512.
Acolo, adv. l, l-bas, p. 189. 220.

257. 313. 562.
Acru, adj. aigre, p. 141. 169. 197.
263. - Fra. acrd ; pl. acri,
acre.
Acu, adv, pr6sent, maintenant.
de acu, dornavent, partir

de maintenant, p. 492.
Acum, adv. prsent, maintenant,

p. 129. 422.
AcuT, adv. maintenant, de suite,
p. 275.
Adam, s. in.
Adam, p. 1.
171.
463. 464. 465. 466. 467. 468.
4691 jocul lul Adam fi Eva,
faire la Me deux dos, p.

467. 0 a spune de la Adam, com-
mencer .au dluge, p. 468. 1

de ceind ea Adam, du temps
que les btes parlaient, p. 468.

itm de pe Adam, parent 5. la
mode de Bretagne, p. 469.
drumului Adam, la voie lacte,

p. 469.
Adaml (a se), v. r. se griser, p. 469.
Adisti (a), e. r. attendre, p. 518.

Ades6-ori, adv. [Mold.] souvent,
p. 97.
Aff, adv. aujourd'hui, p. 27. 116.
314.
Adici, adv. c'est--dire, p. 59.

Adtnc, adj. profond, p. 243.- Fm.
adinca ; pl. adincr, adince.
Adio, interj, adieu, p. 190.
Aduce (a), V. amener, p. 476. 579.
580. 627. II ramener, p. 93. II ap-
porter, p. 166. 479.

Aduni (a), v. rassembler, r6unir,
p. 600.
Aduni (a se), e. r. s'assembler, se
runir, p. 286.
L'astrisque indique les mots anciens et hors d'usage.
dacoromanica.ro
- 694 -
AER
Aer, s. n. air, p. 430.

Mari, adv, dehors, p. 381. 417.11
en dehors, p. 37.
Muna (a), V. jeimer, p. 575.

Ajunge (a), v. arriver, parvenir
p. 3. 32. 35. 36. 96. 98.
*Aferim, interj. bravo l trbs-bien I

p. 198.
Afumat, adj. jauni par la fume,

par le temps, enfurn, p. 31.
129. -Fem. afumata ; pl. afumatf, a fumate.
Agache, s. in. Agache, nom &horn-
11
traper, rattraper, p. 36. 139.
357.11 atteindre, arriver (son

tour), p. 302.11 valoir, p. 59.
suffire, p. 35. 107.

v. aider, p. 553. 646.
666.11 aider, secourir, p. 501.
Ajuti (a),
689.
Al, adj. et pron. dint. le, la, les,

celui, p. 53. 79. 200. 283. 339.
416. 592. H qui appartient a, du,
me, p. 2. 474.
p. 617.11a/ cuf, a qui, p. 518.
663. 664.11 al /ui, de, p. 677. I
al lui, qui appartient A, flls

de, p. 32.11 al de, sembable a,
esp6ce de, p. 442. 4431 ale
f. [Mold.] eau 136-
Aglifasmi, s.
nite, p. 293. 4-10. 471.11 aghfas-
nut rushed, eau-de-vie, p. 293.

11 b Gligore aglifasmit, le vin
est tir
il
faut le
boire, p.
cuf, qui, 49. -F6m. a; pl.
al, ale.
Al, adj. et pr. dbl. le, la, les, relui, p. 171. 246. 336. 405. 605.
678.11 le ... en question, p. 215.
470. 471.
AghTesmul. (a), v. [Mold.] battre,
p. 471.
if/ de sus, Dieu, p._ 647. Frn. a; pl. al, ale.

adj. tt pr. dim. celui-l, p.
AghTesmul (a se), y. r. se griser,

p. 471.
Aglifos, s. n. hymne, cantique, p.
11 a trage aglase,
chanter, ronfler, p. 472.111-a
antat popa aghiosul, il est
mort, il a lach la rampe, p.
133. 458.11 celui-l, le ni6me,
471. 472.
472. - Pl. aghi6se.
p.
s'endort, p. 472.11Pa luat

Aghiud, il est mort, p. 473.
AgTaltc, s. n. plerinage J6ru-
alchn
Alturea, adv. c6t6.11 (pe)
rea Cu, a c6t6 de, hors de, P.
il
salem, p. 473.11 a se duce la a.
gfalic, se ruiner, p. 473.

AO, R. In. celui qui a fait le peilerinage de J6rusalem, p. 473.
11 a se face agii, se ruiner, p.
473.- Pl. agif.

Agop, 8. ta. Agop, nom d'homme, p. 2.
Ala, adj. et pr. dim celle, cellela, p. 394.
ATasm, s. f. eau b6nite, p. 474.
1 eau-de-vie, p. 474.11 b afas-
ma' Andrei, le vin est tir

faut le boire, p. 474.
Munn) (a se), v. r. se griser, p.
474.
630. - Fm. clia; pi. dfa,
Alain, s. n. pompe, grand train,

p. 96. - P1 alafurf.
Almae, s. f. citron, p. 134.- Pl.
Aghiut, s. m. un des nom du diable,
p. 472. 473.11il furci Aghiud,
devenir, p. 251. 296. 347. 366.
Agachi, s. In. Agachi, nom d'hom-
me, p. 2.
171.
379. 520.11 parvenir, p. 192.

parvenir, aller A, p. 259.11 at-
Atli (a), y. trouver, p. 191. 305.

662. 11 trouver, rencontre, p.
202. 590.11 arriver, survenir, p.
550.11 apprendre, arriver savoir, p. :401.
Afrodita, s. f. Vnus, p. 470.
ALI
95. 96.
Albanes, s. in. Albanais, p. 2. Pl. albanesi.
Albl (a), v. blanchir, p. 359. H a
albi pe, faire blanchir (les che-
veux de), p. 223. 626.

Albin, s. f. abeille, p. 199. - Pl.
albine.
Alba, 8. f. Albu, Le Blanc, nora

d'homme, p. 2.
Alege (a), v. choisir, p. 343.11 c16-
cider, p. 513.11 sparer, distinguer, p. 687.

Aleluia, interj. alleluia, p. 475.
Alergi (a), s. courir, p. 520. 11 pour-
suivre, p. 421.
Alexandru, s. m. Alexandre, p. 3.
Allman, in gicerea a ajuns la ali-
AicT, adv, ici, p. 22. 153.
dacoromanica.ro
man, il est perdu, p. 3.
ALT
- 695 ARA.
Alt, adj. et pron, autre, autrui, p.

99. 123. 220. 264. 402; passim.
Altar, 8. n. autel, p. 475. 476. Pl. altare.
partie suprieure de
la manche des chemises paysannes lorsqu'elles sont couvertes de broderies, p. 154. Pl. altite.
Altera, gen. et dat. pl. de alt, des
autres, aux autres; passim.
Alen, s. m. noisetier, coudrier, p.
Altit, 8. f.
476. - Pl. aluni.
Along& (a), v. poursuivre, donner

la chasse, p. 337.
Amigl (a), v. [Mold], tromper,
p. 644.
Ambar, s. in. grange, magasin
Id& p. 526. -Pl. ambare.

Ambli (a), v. alibi., marcher, p.
341. 626.
American, s. in. Amricain.11 a se
face 4merican, faire semblant

de ne pas comprendre, p. 4.Pl. ainericani.
Amesteci (a), v. railer, mlanger,
p. 449.11 fourrer, p. 624.
Amin, int, amen, ainsi soit-i), p.

476. 477.11 lice amin la late, il
approuve tout, p.477. 11 pan la
amin, jamais, p. 477.11 cat ajamais, du tout, p. 477.

11 ',lid la amin, jamais, p. 477.
tous les
deux, l'un et l'autre, p. 16.
Amindoi, adj. et pron.
d'amindof, tous les deux, p. 38.
- Fm. amindou6.
An, s. m. an, annee, p. 451. 527.
652.- Pl. mg.

f. Ana, nom propre, r.
Ana, s.
4. 477. 478.
Ana-Foca, s. in. Nom que les Rou-
mains donnent au premierjour
de mois du Juillet, dans le
Banat et en Transylvanie, p.4.

Angora, s. f. pain bnit, p. 478.
Anatur, s.
f. pain Unit, p. 478.
Ancuta, s. f. Annette, p. 5.
Andrei, s. m. Andr, norn d'hornme, p. 5. 474.
Anevoe, adv. difficilement.11 eth anevoe, difficilement, p. 645.
Anghelua, s. f. .Angle, p. 6.
Anin, a.
avine.
n. aulne, p. 378. - Pl.
Anita (a se), v. r. se suspendre,

s'accrocher, p. 476.
'Antereil, s. n. [Mold] vtement,

longs pans, port immdiatement sur la chemisa et serr
A la taille, p. 15.
Antina, s. f. Antina, ruines dans
le dpartement de Romanati.
fi de cand ca Antina, du temps
de la reine Berthe, p. 6.
Aeleo, interj. ah! hlas 1 malheur 1

p. 258.11 d'aoleo, ah ! p. 200.
interj. ah ! hlas 1 malheur 1
Aoleii'359.
AO, 8. f. eau. p. 38. 50. 52. 76.
105. 107. 108. 109. 117.
210. 211. 242. 264. 294. 380.
393. 450. 461. 479. 480. 497.
540.11 eau, riviere, p. 4. 210.
77.
223. 264.11par'cci a carat apci
morylor, maigre comrne un

clou, p. 479. J "at tu tata apa,
il a le cerveau fel, p. 479.
et face apd, le rosser, p. 479.
- Pl. ape.
Apol, adv, puis, ensuite, aprs, p.

325. 417. 579. 651. 639.11 mais,
dupei ce... apol, non

seulement.., mais encore, p.
p
119. 272.
Apostolesce, adv. A la faon des

aptres, apostoliquement.11 a
merge apostolesce, aller . pied,
p. 480.
Apostolicesce, adv. A la faon des
apeitres, aposteliquement. 11 a
unzblit apostolicesce, aller A, pied,
p. 480.
Aprinde (a ,
567. 570.
v. allumer, p. 134.
Aprinde (a se), v. r. prendre feu,

p. 402.
Apr6pe, prp. irbs, auprs, p. 54.
422.
Apia (a ,
v.
r. prendre, saisir,
p. 231. 574.11 marcher, s'ache-
miner, se diriger, p. 95.
Apia (a se), v. r. se mettre A,

commencer, p. 281. 283.
Ar, 3-e pers. sing. et pl. du cond.
& forprs. du verbe a av6 ;
mer le condit, p. 8. 27. 106;
passim.
Ail (a), v. labourer, p. 325. 611.

Arac, s. m. chalas, paisseau, p.
373. - Pl. oradi

Aran* s. n. cuivre, p. 283.
Arap, s. in. .ngre, p. 7. 8. - Pl.
ar ap
621.1.7
dacoromanica.ro
ARD
- 696 -
Arde (a), v. brhler, p. 71. 80. 301.
BAB
p. 54.
101. 223. 251. 263. 628.11 cette,
p. 518. 11 colle-ci,
327. 620.
Ardelu, s. m. piment, poivre rouge,
p. 21. 265.
Asta, pr. din. celui-ci, celui-lh,
p. 5. 200. -Pl. cu.del.
p. 226.
Atepti (a), y. attendre,
400. 514. 518.
Ard61, s. m. Transylvanie, p. 9. 150.
Ardelnci, s. f. femme de Transylvanie, p. 9. 542. -Pl. ar-
p. 158.
Aterne (a), v. tendre, p. 264.
delence.
Asupra, prp. sur, p. 494. 11 'ea

asuprd, plus qu'il ns faut, beaucoup, p. 654.
AsvtrIl (a), v. lancer, p. 689.
MC s. f. fil, fil de lin, p. 481.
Asia (a), v. montrer, p. 152. 449.

635.
Argea, s. f. sorte de cave o l'on
tisse le lin, p. 51. 399. - Pl.

argele.
482.-Pl. ate.
Argint, s. n. argent, p. 264.

Arhanghei, s. in. archange, p. 481.
-Pl. arhanghell.
Arldereil, 8. m. prlat, 6v6que in
partibus, p. 680. -Pl. arMeret.
ArTe, s. m. Mastique, p. 9. 481.
Arman, 8. m. [Mold.] Armnten,
p. 11. 13. 14.
Atgartat, adj. accroch, p. 639. Fem. atdgeilatit ; pl. atigarafi,

atgli !late.
Atat, adj. et pr. tant, autant.11 a//it
.. cum, aussi ... que, p.
560.
Atata, adj. et pr. tent, antant, p.

206. 216. 222. k99. 300. 333.
Armn, s. in. Arm6nien, p. 11. 14.

175. 248. 11 e armin, c'est un 6tre
nid
impur, p. 14. -Pl. armeni.
atitta, encore moins, p.
216. - Pl. atdte, atiitea.
Armenesc, adj. d'armnien, p. 14.
Atunce, adv. [Mold.] alors, p. 176.

Atuncea, adv. alors, p. 357.
Muni', adv. alors, p. 176. 379.
513. 594.
visita armenscd, visite qui

n'en finit plus, p. 14. - Fem.
armendscd ; pl. armenescl.

Arminden, s. m. premier Mai, p. 14.
Aroman, s. m. Roumain de Turquie
Ali, conj. ou, ou bien, p. 566.
At141 (a), v. entendre, p. 106. 126.

417. 613. '614. 615. 11 a auli de,
(Mac6doine, Epire, Albanie), p.
10. -Pl. aromiini.

Mimi (a), y. jeter, lancer, p. 242.
entendre parler de, p. 250.
Asull (a se), ro.
r. entendre, etas
ontendu, p. 65. 66. 152. 513.

Aur, s. n. or, p. 1. 535.
394. 688.
Arvinte, s. m. Arvinte, nom d'homme.1 e ant ereul tui Arvinte, p. 16.
Avasete, s. m. Avasote, nom d'hom-
A, form. opt. ler pers. sing. du

verbe a ave; p. 87. 117. 122;
me. 11 ca pe timpul lui Avapte,
voler comma dans un bois,
passim.
Asa, adv. ainsi, de la sorte, p.

72. 289. 493. 539. 645. 637.
687.11 tel, semblable, p. 342.
p. 16.
Av6 (a), y. avoir, possder, p. 72;
passim. 11 trouver, rencontrer,
p. 449.11 a se av bine cu, vivre
560. 561. cum... asa.. .tel
p. 214.
Avere, s. f. fortune, p. 459.
Avocet, 8. m. avocet, p. 112. 404.
en bonne intelligence avec,
873. .15. 11 de mettle, p. 334.

578.11 afa de .. . cum, aussi, p.
tel, p. 342. 373. 578.

A-sari, loc. adv. bier soir, p. 77.
- Pl. avocap.
Avram, s. m. Abraham, p. 16. 17.

483. 11 a fi Avram, avoir la
375.
Ascunde (a se), v. r. se cacher, p.

52. 574.
Asta, adj. et pr. dm. 0,, cela, ceci,
tete pr6s du bonnet, p. 17.
13
Ba, adv. non, p. 142. 143.11 mais
si, p. 310.
Bag, s. f. vieille femme, p. 57.
dacoromanica.ro
58. 83. 85. 195. 271. 272. 301.
BAB
- 697 BAS
321. 337. 483. 519. 520. 542.Pl. babe.

Baba-C16nta, s. f. vieille sorcibre,
p. 58.
Babadam, s. in. le Ore Adam (en
turc), p. 469.
Babia, s. In. Babia, nom d'homme,
p. 17.11 coltuc de la Babic, rien
du tout, p. 17.
m. Babylone, p. 18.
Babilen, s.
163. fi ca in turnul Babilon, c'est
une vrai tour de Babel, p. 18.
BaboT, s. In. Babol, nom d'homme,
p. 447.11 ceta lui Babor, bando

de va-nu-pied4, p. 447.
Badil, s. in. Bac, ville de Roumanie, p. 448. 449.11 a'i g dsi

Baceta, trouver son maitre ;
a t chaud, il lui en a cuit,

p. 448.
Bacau, 8. Vi. mme sena que le

prcdent, p. 448. 449.
Bada, s. f. Bada, notn propre, p. 272.
Bada, s. in. tenue de respect, lors-
que l'on s'adresse un frre
ain, un fianc, une personne
plus Age, p. 400.

Bdalan, s. in. Badalan, quartier
de Galatz. 11 s'a due la D./datan, il s'est ruin, p. 449.
Badea, F. in. Badea, nom propre,
p. 272.
Badea, 8. IV. tnme sens que badt,
p. 305. 340.
Pilan, s. in. are enrnaturel don

de mauvais Instincts, p. 450.
485.
Calan, s. in. mme sena que le

prcdent, p. 687.
Cilaa, s. f. Balasa, nom propre,
p. 450.
Balaur, s. m. dragon. 11 homme fort,
mchant; bohmien, p. 485. Pl. bakuri.

BalcanT, s. in. pl. Balcans, montagnes, p. 451.
Baimag, s. n. [Trans.] talmouse,
p. 392.
Balti, s. f. lac, tang, triarais, p.

559. 574. 583. 598.
BltatT, s. in. pl. Baltati, village

de Mehedintz, p. 451.
Bmbili, 8. In. Bmbalafi, nom
d'homme, p. 451.
'an, s. in. ban, ancien titre de
noblesse, p. 49. 125.- Pl. bani.

Ban, s. m. argent, en gnrai, p.
111. 321. 362. 395. 397. 415.
435. 461. 607. 667.- Pl. baya.
Canat, s. in. Banat, province de
Hongrie, p. 452.
ganov, s. in. Banov, nom d'homme,
p. 452.
M'Ale, s. f. glise catholique, p.

485. - P I. bireitii.
Bar* s. f. barbe, p. 179.
249.
Bdit, s. ni. diminutif de bade,
492. 574. - Pl. barbe.

Barbat, adj. rnle, vaillant, nergique, p. 114.-Fm. bdrbatd ;
Wat, s. :u. garon, p. 162. - Pl.
Brbier, s. in. barbier, p. 332. -
p. 32.
baetr.
BAO (a), V. mettre,
fotrrer, p.
16. 87. 382. 431. 586. 623. 624.

657. 658.11 a'/ baga in dracr, le
tachar; l'effrayer, p. 618.11
litiga in ccird au, frquenter,

s'associer , p. 596.
Bdgdad, s. m: Bagr.lad, p. 449.

BahluTii, 8. in. Bablulu, riviere, p.
450.
Bale, s. f. mine, p. 283.- Pl. bc11.

Bah:, adv. [Ban.] non, p. 163.
Ball, s. f. femme de mauvaises

inoeurs, p. 485.11a fi altd bald,
avoir le diablo dans le corps,

p. 484.
Balabust, s. f. femme juive, p.
176.. -PI. balabuste.

Balamuc, s. n. maison de'fous, p.
460.
pl. beirbafi, beirbate.
Pl. birbieri.
Barca, s. f. hache de charpantier,

erminette.11 a arunca au barda
in Dumne4eit, ne rien craindre,
p. 689.
Barnevski, s. in. Barnovski, nom
d'hornme.11 Urna tul Barnovski,
hiver trs dur, p. 18. 452.
Bares, s. In. martea u de forgeron,
p. 364. 365. - Pl. bardee.
Barsescu, s.
in. Barsescu, nom
d'homme, p. 452.
Basaraba, s. in. Bassaraba, nom
d'homme, p. 238.
Bsrbie, adj. da,ns la locution:
a fi bun de biseirebir, un diabla
quatre, p. 452.-P1.
Baca, adv. d'un at, part, p. 373.
Basma, s. f. mouchoir, p. 406. Pl. basniale.
dacoromanica.ro
- 698 -
BAS
Baston, s. n.
baton, canne.11 a
m'inca bast4ne, are rosse, p.
316. - Pl. bastne.

Bat, adj. [Mold.] ivre, p. 171. F6m. batd ; .pl. bey, bete.
Bata, s. f.
Pl. bate.
gourdin, p. 660. -
Bit" s. f. coup, rossade, p. 128.
BT
de brehne, ne pas etre bien
dispose, p. 498.11 a rcinienr6 ca.
bdtut de Dumnezed, rester stu-
paait, p. 686.
Baun, s. ni. Baun, nom propre, p.

80.
Bazaoache, 8. in. Bazaoache, nom

propre, p. 4r.3.
- Pl. Vital.
Bazma, s. f. [Flcea], mouchoir,

p. 409.- Pl. bamnale.
86 (a), v. boire, p. 50. 74. 76. 77.
116. 117. 141. 150. 151. 205.
210. 212. 294. 323. 336. 337.
436. 439. 461. 470. 471. 474.
Fem. bdtdfead ; pl. kitalof1,
480. 515. 540.

BecTii, s. va. [Ung.]. Vienne, capi-
671. 672.11 a da o beitae,
battre, rosser, p. 213.11 a mnal
o bdtae, are battu, rosse,

128. - Pl. bella.
p.
BitaTe, s. f. coup, rossade, p. 674.
!Malos, adj. batailleur, p. 321. Bate (a), e. battre, p. 36. 562.

602.11 battre, frapper, p. 4. 66.
79. 107. 165. 234. 311. 324.
264. 400. 414. 550. 655. 11 reson-
ner, p. 48. 66. 79. 329.11 battre,

vaincre, l'emporter sur, p. 59.
souffler, p. 75. 78. 451. 495.

battre, remuer, p. 524. tomber,
p. 117.11 a bate rsboiu, faite la
guerre, p. 562.11 a'i bate joc,
se moquer de, p. 571.11 a'qi bate
tale de PAutriche, p. 453.
Bedros, s. in. Bedros, nom d'hom-
me, p. 453.
Reholle, onomatopee designant le
mouton, p. 255.
Bol% s. m. Belu, petite ville
de Hongrie, p. 453. 455.

Bolea, s. f. ennui, desagrement..
gdsi beleaua,
se mettre
une ruauvaise affaire sur les

brad, p. 455. - Pl. belele.
Bell
al, s. ()corchen 11 depouiller,
capu, s'occuper de, s'interessor
p. 19. 454.
Boli,. s. m. Belu, nom propre, p.
tot marginile, eviter ; chercher

h tromper, p. 195.11 a bate po-
Renga, s. ni. Benga, un des noms.

du diable, p. 485.
Be1 (a), v. peter, p. 420.
Be 1 (a se), v. r. peter, p. 581.
h, p. 335.11a bate drumurile,

battre le paye, p. 102.1j a bate
durile, battre le paye, p. 264.
a bate ulitele, battre le paye,
p. 428. 11 a'l bate brehnele,
pas are bien dispos, p. 498.

a bate Dundrea, traverser le
Danube A, la nage ou en barque, p. 107.11 batd-mi-te, que lo
19. 434.
B61 (a se), v. r. [Meca] peter,

p. 356.
136ica, s. f. vessie. 11 beqica Tul Ca-
ragea, ballon, p. 45. - Pl. U-
diable t'emporte (sois forme
Beina, s. f. [Banal], pet, p. 282.
teDumneied, que Dieu te frappi ,
Beinit, s. f. diminutif de beind,
de plaisanterio), p. 1041 batdp. 168.
Bate (a se, v. r. se battre, p. 178.

423. 599.11 remuer, p. 524.
c. qui baye aux

a), v. se inoquer, b
Bate-PodurT, s.
corneilles, p. 265.
Batjocort
fouer, p. 633.
Bitut, adj. battu, frappe, rosse.

Plein, en grande quantit,
II
couvert de, p. 98.11 cale bdtutd
chemin battu (frequente),
P.
33. 36.11 carare batuta, sentier

battu, p. 47.11 drum beitut, ehe-
min battu, p. 96.11 a fi bdtut
- Pl. befini.
p. 58. - Pl. ligqinge.

BO, adj. vivre, p. 497.- Fem.
beta; pl. bey, bete.
Bel, s. n. /Atoo, p. 304. 305. -
Pl. bel'.
Betiv, adj. ivrogne, p. 87.-Fem.
beyva; pl. betivi, betive.

f. ivrognerie.11 /a beye,
Betie, s.
dans une orgie, une ripaille,

p. 282.,- Pl. beyi.
136tran, s. et. adj. vieux, anden,
p. 323. 351. 572. 573. 615. 673.
- Fem.
bUrdne.
dacoromanica.ro
bien-1'nd; pl. b6trdnf,.
- 699 -
BT
136tranete, s, f. vieillesse, p. 573.

Pl. litreinee.
Mt (de), ppur boire, p. 264.
Maui, s. f. boisson, p. 227. Pl. bguturf.
*Bez, prp. en outre, p. 443.

Bibescu, s. n. Bibescu, nom propre, p. 454.
Bicioan, adj. habitant des forOts
de Bicu, p. 455. Fm. bled(limed; pl. biccioani, biccioance.
Simi, s. m. Bien, fora en Bessarabie, p. 455.
Wan, s. n fonet, p. 655. 683. Pl. bice et bicitiri.

Rea, s. Bieda, un des noms du
diable, p. 486.
Blot, adj. pauvre, malheureux, p.
644.-F6m. WM, l.1)(0E, biete.
Bilclu, s.
m. foire, p. 128. -Pl.
bilciuri.
*Bimbaqa, s. ta. ancien titre militaire. if binzbafa Sava, le bimbaea Sava, p. 19. 455.
Sine, adv: bien, p. 16. 199. 342.

562. bien, avantageux, p. 567.
en bons rapports, p. 373.11 a
se av bine cu, vivre en bonne
intelligence avec, p. 214.11 vial
bine, mieux, le mieux, p. 21.

285. 342. 346.1 mai bine, mieux
vaut, pinta, p. 81. 176. 193.

299. 301. 302. 327. 342. 346.
400. 591. 592.

171
bien, p. 257. 470. 501.
666. 667. 668.11 bien, avantage,
p. 412. 669.
Bine, a.
Binele, s. f. pl. Bineele, village

ue Hongrie, p. 455.
BOL
dans le d6partement de V6.1cea,

p. 63.
Bitolea, s. f. Bitolea. 1( a se duce
la Bitolea, aller au diable Vanvert, p. 459.
p. 23. 104. adj. bnit, p. 221. -
Bivol, s. m. bufle,
Pl., bivoli.
Blagoslovit,
Prn. blagoslovitei; pl. blagosloiiy, blagoslovite.

*Blagovqte, s. in. annonciation,
p. 370.
Eleot, adj. niais. imbcile, p. 309.
310. - Fm. bleti ; pl. bleoli,

blete.
Blestem, s. n. maldiction, p. 275.

493. 494. - Pl. blesteme.
Blestemi (a), v. rnaudire, p. 494.

Bobana, s. nom propre, p. 4.
Boboc, s. m. petiL (du canard), p.
168. - Pl. boboci,
Bobotzi, s. f. Epiphanie, jour des
Rois, p. 494. 495.11 a pitti o bo-
botiza, 6tre battu d'importance, p. 495.
*Bodaproste, s. n. que Dieu vous

gal de. merci, p. 496.11 ca un
puta de bodaproste, comme un
pauvre (couvert de haillons),
p. 496.
Boer, s. ni. seignsur, propri6taire,
p. 182. 283. 364. 371. 394.
Eoeresc, adj. de seigneur, p. 183.
672. - Fm. boerscci ; pl. boereset.
Boerit, adj. ennobli, p. 670. 671.Po:5m. boeritit ; pl. boeriii, boerite.
Bogat, adj. riche, p. 68. 676. -
F6m. bogeitel ; pl. bogafi, bogate.
Bir, s. n. lmit, p.435. - Pl. bi-
rogitie, s. f. richesse, p. 267. -
Btrlobrez6ie, s. f . Birlobrezge, nom
Pl. bogclfir.
Eogdinesci, 8. f. Bogd6.nesci, vil-
run'.
propre, p. 456.
Birul (a), v. vaincre, p. 59.
Birul (a se), v. r. are vaincu, p.

646.
Biserici, s. f. 6glise, p. 134. 382.

486. 487. 488. 489. 490. 441. 492.
493. 512. 513. 533. 588. 589. 11 a
fi u0 de bisericei, 6tre sans
pch, p. 487.11 a veni de la bi-
6tre ivre, p. 489. II nedus pe ta biseria, grossier personnage, p. 491.11 fluerit in bic'est un imbcile, p. 493.
Pl. biserici.
Bistrita, s. f. Bistrita, monastre
lage, p. 456.
*Bogdaproste, s. n. que Dien vous

garde, merci, p. A95. 496.11 a'l
umpl de: bogdaproste, l'ahurir
de paroles, p. 495.
Bogdiii, dans l'expression : a fi
bun debogdakii, farceur, tdrbulent, p. 457.
Beer, 8. m. maitre, seigneur, p.

192. - Pl. boieri.
B6ii, s. f. maladie, p. 133. 395.
- Pl. ble.
Boland, adj. [Banat], fou; p. 400.
- Fm. boldndd ; pl. boldnOt,

boleinde.
dacoromanica.ro
BUC
BOL
Bo!nay, adj. malade, IN 5. - Fan.

bolnava ; pl. bolnavl, bolnave.
Bonca, 8. in. Bonca, nom d'homme,
p. 457.
Bordelu, s. n. hutte, enfoncCe sons
terre, et dont le toit s'lve

seul au-dessus du sol, p. 300.
374. - Pl. bordee et bordee.
Boil, s. n. bors (eau aigrio par

la fermentation du son), p. t2.
Pl. borsurr.
Belli, 8. f. [Mo7dI trou, p. 591.

595. - Pl. borte.
Bata, s. f. barillet, p. 392. - Pl.
bote.
B6ti, s. f. [Banat] gourdin, p. 655.
Pl. kite.
Botez, s. n. baptCme, p. 496.11 a
fi numit din botes, are toque,
p. 496.11 ca o lumina, e de botez,
par, p. 496. - Pl. botezurl.

Botezi (a), y. baptiser, donner un
nom, p. 200. 496. 497.
(adj) bantis, p. 177.

M. 497. 498. 5951 nu e bote
sat cu t6tcl apd, il est toque,
p. 497.11a nu fi botezat, are
Botezat,
toqu ; are mchant, p. 497.

Fan. botezatd ; pl. botesaff, botezate.
BotosanT, s. f. BotosanT, ville, p.

116. 149.
Wined, s. f. [Mold.] Botosanl,
peur, p. 460. - Fm. brafovelnice' ; pl. bra fovelnici, brafovelnice.
Brasovn, s. ni. habitant de Brasov; negociant, p. 309. 460.11

a fi ca bragovnut, are rnalin,
beau parleur, menteur, p. 460.
Pl . braqovenf.
Brasovenesce, adv. A, la faon des

bragoveni. 11 a le spume braforenesce, exa ewer, mentir, p. 460.
Brat, s. m. nom propre, p. 461.

Brat, s. n. bras, p. 587.11 embras-
Bade, p. 451. -Pl. bray.
BrebeneT, s. f. pl. corydale, p. 196.
Brehni, s. f. genie des forks. II

par'ccl'i beitut de brehne, il est
facti, p. 498. - Pl. brehne.
Brsta, s. in. Brsta, village, p.
461.
Brezae, s. f. femme habille d'une
facon ridicule, p. 499.

BrezaTe, s. f. mane sens que le
ptcdent, p. 499.
Brzu, s. m. Brzu, nom de cheval,
p. 204. 461.
BricTu, s. n. rasoir, p. 22. 71. Pl. brice.
Brtil, s. n. ceinture (large), p. 382.
PI. brie.
Brodl (a), v. tomber li. point, p.
390.
ville, p. 265.
Boa, 8. in. boeuf, p. 99. 207.436.
BroscarT, s. ni. Broscarl, village,

p. 01. 461.
Brumi, s. f. gele blanche, p.179.
Baulk, s. in. diminutif de boil,
Brusa, s. f. Brousse, ville en Asie

Mineure, p. 462.
596. 620. 679. 684. - Pl. boi.
bouvillon, p. 684. -Pl.
bou-
leni.
*Boz, s. m. faux Dieu, idole, p.

4g18.- Pl. boe.
Brilla, s. m. Bralla, port sur le
Danube, p. 458.
Brilln, adj. de Braila, p. 458. -
Fan.
; pl. brelilenl,
brdilence.
*Bran, s. Vi. Bran, nom propre, p.

214. 315. 459.
Pl. Irruine.
Bubi, 8. f. petit bouton, tumour,

p. 296.- Pl. bube.
'Bud, s f. fesse, p. 562.- Pl. bud.
Bucati, s. f. morceau, p. 334. P I. buctiti.
Bucitar, y. ni. cuisinier, p. 283.
364. - Pl. bucfitarl.
Bucate, s. f. pl. plats, p. 138.11
crales (bl, oigo, seigle et

avoine), p. 495.
Brancovinu,s. in. Brancov au, nom
Bucuri (a se), v. r. se rjouir; p.
Bras6v5., 8. f. mensonge, contes
Bucuran, s. m. Bucuran, Ore la

Joie, nom d'homme, p. 20.
propre, p. 459.
20.
dormir debout, p. 459. 460. II
al face o braf6vd, le tromper,

p. 460.11a fi bun de broOve, un
parfait luron, p. 460. - Pl. braFive.
Bralovelnic, adj. menteur, trom-
BucurescT, s. f. Buvarest, ville, p.

20. 21. 22. 326. 542.
Bucuros, adj. heureux, content,

p. 93. 94.- Fm. bucurstt ; pl.
bucuroil, bucur6se.
dacoromanica.ro
- 701 -
BUD
Eluden, s. ni: Budgeac, partie de
la Bessarabie voisine du Danube, p. 59.

Bugeac, s. in. nAtne sens que le
prcdent, p. 23. 59.
Bulgar, s. ni. Bulgare, p. 23. 24.
Buni-Oua, s. f. bonjour, p. 168.

Bungur, s. ni. p. 430.
s. m. Burcea, nom propre, p. 28.
Burcea,
, Burduf,
Burete,
8.
in. varik8 de cham-
pignon, p. 622. -Pl. burep.
fi.
bulgar, 6tre un grossier peisonnage, un rnanant, p. 28. -
Buril, s. ni. BurilA, nom propre,
Pl. Bulgarf.
Burnaz, s. m. Burnaz, rgion dans
Bulichi, s. in. Bulichi, non d'hom-
la Vlasca, p. 28.
me, p. 28.
Bumb, s. in. [Mold.] bouton, p.
111. -Pl. bumbt.
Burla', s.
f. ventre, p. 382. - Pl.
burte.
Burt-Verde, s. in. bourgeois, phihstin, p. 165. - Pl. burte-verlf.

Buruni, 8. f. herbe, mauvaise
Bumbac, s. n. coton, p. 35. 36. 98.
- Pl. bumbacuri.
Bun, adj. bon, p. 22. 33. 35.
s. n. outre, p. 604. - Pl.
burdufu-i.
25. 26. 27. 28.11 cap de Bulgar,
t'a() d'Allemand, p. 24.11a
cic
herbe, p. 620. - Pl. burueni.

herbe, mauvaise
36.
102. 155. 221. 286. 343. 344. 360.
Burulnd, s. f.
herbe, p. 620. -Pl. buruieni.

s. m. Bup, nom propre,
433. 952. 540. 632. 641.11 bon,
bienveillant, p. 540. 637. 641.

643.11 bon, digne de, p. 131.
Buqa,
171. 195. 433. 450. 500.11 favo-
Bute, s. f.
rable, p. 505. 511. H bon, honndte, p. 221. H bon a manger
Pl. but .
fin, tonneau, p. 368.-
Buzi, s. f. Rivre, p. 8. --Pl. buze.

fluzescu, s. m. Buzescu, nom propre, p. 29. 3811 Busescii, les
( boire), p. 346. 347. H bon, solide, p. 360. 643. H npte bund,

bonne nuit, p. 155. H bund Oiva,
bonjour, p. 168.11a fi bun de,
Buzescu, p. 38.
Buzoenesc, adj.
la faon de
Buzeu, p. 31. -Fm. buzoe-
bon pour (faire), p. 452. 457.
460. 501. 540. H tira bun, meil-
pl. buzoenesci,
neseid ;
leur, p. 302. 303. 345. - Fm.
nesce.
Buzunar,
bund ; pl. buirt, bune.

Bun, s. bien, p. 658.
buzoe-
s. n. pocho, p. 563. -
Pl. buzunare.
C
Ca, conj. comme, p. 9. 19. 20.
35. 36; passim. II Puur, p. 122.
365. 401. 441. 461. 514. 547.

562. 567. 605. et, p. 169.
quoique, p. 647. 651. autrement, sinon, p. 2. 260. 316.
11
357. 359. 378. 541. II que, p.

158. 338. pour que, p. 541.
comme, de memo que,
562.
p. 15. 18. 27. 141. 423. 451.
comme, semblable ti, p. 9.
autant que, p. 87. 241.11 pas
plus que, p. 611. 612. ca gi,
comme, de meme que, p. 141.
ca i, sem359. 393. 652.
blable h, p. 500. ca miline,
de, p. 941.
Chi (a), y. chier, p. 55. conchier, p. 195. 247.
Chi (a se), v. r. chier, p. 145.
bienta, sous peu, p. 525.

CI, conj. que, p. 282; passim.
car, paree que, p. 2. 5. 21. 48.
8. in. Foirard (nom propre), p. 31. 209.

Chal, s. nt. excrment, merde,
p. 110. - Pl. cticatti.
CacotT, s. in. Cacotfi, village, p.
58. 79. 94. 109. 119. 155. 156.

160. 162. 163. 164. 171. 179.
227. 229. 281. 315. 323. 329.
Cid, conj. car, p. 160. 595.

Cieful, s. f. bonnet de fourrure,
11
11
11
11
11
11
562.11 dupc1 ce cil, non content

11
381.
Cicacea,
31.
dacoromanica.ro
- 702 -
CAD
bon, p. 37. 11 a face cum e est

cale, faire le ncessaire, pour
le mieux, p. 37. a eet in
cale, se prsenter, se montrer
p. 31. 74. 92. 145. 156. 235.

3g3.
CAMS (a), v. choir, tomber, p. 35.
96. 179. 193. 211. 494. 510:

se dtacher, tomber, p. 161. 1
descendre, p. 509.
11
CadeInit, s. f. encensoir, p. 500. Pl. cadclnife.

cafea russcd,
Cafea, s. f. caf.
11
vin ou eau-de-vie, p. 293. -
Pl. cafele.
CaYak', s. m. Carphe, p.. 31.500.
hypocrite, p. 500.
Cain, 8. m. Cain, p. 500.11mauvais frre, p. 500.
Cabe, s. in. chien, p. 303. 304.
305.- Pl. Mini.
CAN
A,
p. 378. 11 a '0 face cale, se
prparer les voies, p. 33. Pl. ccif.
MK s. f.
Pl. Midi.
trempe, p. 377. -
Cilterie, s. f.
Pl. ccilgtorii.
voyage, p. 93. -
Calterl fa se), v. r. partir en voyage, s'en aller, p. 248.

Calic, adj.
[Mold.] pauvre, p.
418. 675. - Pl. calici.

CalmatuTu, s. in. Calmtitulu, village, pag. 38.
in. CainenT, nom de

lieu, p. 32.
Cal, s. in. cheval, p. 13. 14. 21.
Calnitea, s. f. Calnitea: ruisseau,

p. 38.
23. 24. 119. 135. 203. 268. 308.

309. 365. 410. 416. 628.
Cilugarl (a se), v. r. se faire moine,
CiTnenT, s.
Calaraff, 8. m. Calarai, ville, p.

32.
Valero, adv. b. cheval, p. 99. 204.

215. 273. 313. 315. 382. 476.
Calare, adv.
[Mold.] cheval,
p. 176.
Marl (a), v. chevaucher, p. 310.
Wing, s. f. guide, conducteur,

p. 244. 297. - Pl. cald use.
Mica (a), v. fouler aux pieds.
ne pas tenir compte de, p.
633.
CalcaT, s.tn. CalcdT, nom d'homme,
p. 32.
Calcaiii, s. n. talon, p. 158. 440.Pl. ciaciite et calcde.
Cald, adj. chaud, p. 329. - Fm.
calda; pl. calrhli, ealde.
Cald, s. m. chaleur, p. 232.
Cildare, s. f. chaudron, p. 359.P I. mildart.
s. f. trs -petit chauaron, p. 81. - PI. calthirup.

Cale, s. f route, chemin, p. 32.
33. 34. 35. 36. 37. 378. 408.
Caldru,
436. 488. 491. 492. 675. 11 a se

opri la calm jumcitate, s'arrter
mi chemin, p. 34. fi nu scie
ce '4 cale pe vale, il ne sait

rien, p. 35. cale sprincenatd,
11
bon voyage (ironiquement), p.

36.11 a pane la cale, prparer,
mettre en train; apprendre ce

qu '11 doit faire, .p. 37. 349.
350. 11 a gsi Ns cale, trouver
Mu*, s. m. moine, pag. 500.

501. 598.- Pl. calugdri.
entre dans les ordres, p. 594.
Calugirit (de), pour se faire amine,

p. 501.
Cilugarit, s. f. roligieuse, nonne,
p. 501. 502.- Pl. allugdrife.
Calvin, adi. calviniste, p. 38. 502.
a fi calvitt, mcrant, mchant,
p. 502.- Pl. calvini.
Camafa, s. f. chemise, p. 247.
431 623.- Pl. ciiniclg.

Cam*, s. f. [Mold] chemise, p.
528.- Pl. etimeg.
Camp, s. n. champ, p. 145.- Pl.
ctimpurt.
Cand, ad.,. et conj. quand, lorsque,
p. 52. 71. 74; passim. 11 de cand,
du temps de (que), p. 6. 45.

56. 153.
181
212. 225. 231.
469. 685.11 de sand, depnis que,

p. 9. 270. 413.11 de cdnd cu, du
temps de, p. 181. 190. 205.
238. 254. 409 468. ctind

ctind, tant t . .. tan Ca . , p.
207. 11 ctind i ccind, de temps
11
en temps, p. 567.
a. f. petite lampe qui
brle devant les images sawtes, p. 134. - Pl. candele.
Cane, s. in. chien, p. 21. 67. 126.
228. 244. 304. 805. 429. 467. 1
sans foi ni loi, mchant, p.
Candela,
429. -Pl. ctini.
Canepi, 8. f. chanvre, p. 168.11 a
ved ca dram 'n at' nepii, are

tach, p. 609.
dacoromanica.ro
- 703 -
CAN
CAT
Canti (a), v. chanter, p.283 292.

863. 472. 475. 11 jouer d'un in-
strument, p. 31. 209. 274.
Cantrl (a), n. peser, p. 569. 570.
Cap, s. in. chef, tete, p. 16.24.23.

35. 36. 98. 109. 133. 162. 178.
207. 209. 211. 283. 296. 301.
349. 424. 458. 554. 571. 599.
630. 681. 11 bout, p. 343. 639.
commencement, tete, p. 264.

a 'i bate capa. se fairedu mauvais sang, p. 335.- Pl. capete.
Capac, s. n. couvercle, p. 607. Pl. calma.
Capean, s. n. rgre (A, fte
ajen), p. 502. - Pl.
capcani.
Cipcane, s. 97. mema sens que le
prcdent, p. 502. - Pl. cap-
ean
Cipciun, s. n. neme sens que le
prcdent, p. 502.- Pl.
ccip-
Cipistru, s. n. licou, p. 268. -Pl.

dipestre.
n. fin, p. 931 coirl bout,
Cipit,
p. 343. - Pl. capete.
Capita (a), n. obtenir, p. 362.
da de
capettla, en venir A bout, p.
Cardurni, s. f.
cabaret, p.
230.- Pl. cardume.
58.
Card, 8. n. troupe, bande, p. 168.

a 'i baga in cdrd, s'associer A,
p. 596. - Pl. carduri.
Cardastm, s. in. CArdasim, p. 165.
Care, pr. relat. des deux genres,

qui, legue], celui qui, p. 72.
80. 195; passim. 11 que, 5. 6.
573. 11 que:, p. 513.11 care cum,

tous ceux qui, p. 427, fi Cu care,
avec lesquelles, p. r39.

Urda, pr. rel. dat. qui, p. 205.
Carjaliii,
s. m. homme qui n'a
peur cIa rien, voleur, p. 47. Pl. carjalif.
Carian, s.
ans, p.
in. poulain de deux
lani.
215. 378 -Pl. car-
s. f. pouliche de *deux
ans, p. 406. -Pl. ccirlane.
Carniola, s. f. Carniole, province
de Pikutriche, p. 47.
Canal, s. in. pl. Carpathes, montagnes, p. 48. 430.
Cartani,
Cirpitor, s, n.
pelle four, p.
563. - Pl. ea rpatori.
Cipitaii, s. n. bont.11a
Catpitor, s. n. pelle four, p. 563.
581.- Pl. capgtale.

Cipitat, s. n. a quisition. If dupti
capetat, ponr obtenir (sans que
ceta lui edite rien), p. 306.
Carpl (a), V. raccommeder, rapicer.11

lui flanquer, p.
Cipitan, s. in. capitaine, p. 234.
314. 340. 459. -Pl. cdpitani.

eaplescu, nom
propre, p. 38.
Capri, s. f. chbvre, p. 48. 132.
529. 675. - Pl. capre.
Car, s. n. chariot, char, p. 327.
550. 570. 571.- Pl. care.
Ciploseu, s. in.
Ciri (a), v. porter, p. 105.11 trans-
porter, p. 195. 479.
Cara* s. f. sorte de flate, p.

563.- Pl. cdrabf.
Caracal, s. m. Caracal, ville, p.

676.
Caragea, s. ni. earages, nom
d'homme, p. 44. 45. 951.
Caranseing, s. in. Caransebes, ville
de Hongrie, p. 46.
Virare, s. f. rentier, p. 47. 93. 94.
491. 492. - Pl. cardri.
Carasol, s.m. Carasol, non) propre,
p. 80.
Mime, s. in. charbon, p. 363. Pl. dirbuni.
- Pl. carpiitori.
325.
Crpiniga, s. f.
Cirpinisa, nom
propre, p. 440.
Carpa, s. ni. [Trans.j cabaret, p.
150.- Pl. carpe.
Carte, s. f. livre. 11 bible, p. 503. II
a inv'ta carte, apprendre, tu-
dier, p. 63. 167. - Pl. carfi.
Cirturar, s. m. lettr, rndit, sa-
vant, p. 321.- Pl. carturart.
Crut, s. f. charrette, p. 298. 375.
- Pl. ccirute.
Casi, s. f. maison, p. 58. 95.298.
343. 428. 492. 533. 552. 579.
580. 597.11ta casa, chez lui, p.
360. - Pl. case.
Casandra, s. f. Cassandre, p. 28. 48.
Cisitorie, s. f. mariage, p. 187. Pl. eilsatorit.

Cisci (a), v. ouvrir la bouche, p.
162.
CastigA (a), V. gagner, p. 176.
cat, adj. el adv, et pr. tant que,

p. 9. 65. 269. 283. 287. 593.
le temps de, 'p. 117. 554.11 antant que, p. 65. 107. 130. 226.
dacoromanica.ro
CAT
- 701 -
233. 355. 418. 477.11 aussi loin

que, p. 65. comme, aussi grand
que, p. 9. 60. 65.107. 359. 439.
combien, p. 253. 511. 11 edt

de... si, p. 161. 243. 345. 346.
317. cate, chaeune, p. 216. Mee,

autant, p. 154. 299. 300.11 ecite,
tout ce que, p. 105. 341.11 ccite
o, de temps en temps une, p.
567.11 ttite cede, tout ce que, p.
641.11 ccite odatd, parfois, p. 105.
567.11 cette.ori, toutes les fois

que, p. 189.11 cede trel, tous les
p. 38.11 cdti, autant, au-
taut que, p. 233. 295. 300.11

de cdt, que, i. 638. 559. 572.
601.11de ca, que, plutt que,

p. 31. 59. 299. 301. 302. 303:
321. 346. 400.11 de cett, plut6t
que, all lieu de, p. 176. 193.
299. 327. 591. 592.11 de cdt, de,
p. 662.11 fie cett de... tot, fii
soit-il, p. 345. 346 347.11
autant
autant, p. 300.
tot, quelque soit, le
11 cdt ...
nombre de... ne cesse pas
de, p. 591 fi cdt de mult ... tot,

aura beau ... malgr cela, p. 7.
359. 499.11 asc
cdt, si . .. que,
p. 660. 661. if osa... cunt, si ...
que, p. 560. 561. -Tm. cdtd ;
pl. cdti, Cate.
Cata (a), V. chercher, p 51. 215.

310. 666.
CIO, s. f. [Mold.] chienne, p.201.

Pl. cdtele.
Catane, s. pl. Catane, village, p.
CER
de, p. 416.11regarder, p. 277.

610.11 tourner ses regards vers,
p.3284 a'st cciut de, ne s'occuper que de, p. 101.

Caut, s. vi. Cauta, nom de fantaisie, p. 435.
Cazac, s. m. cosaque, p. 61.11a fi
eazac, 'are fort; tre cruel, p.

51. - Pl. casad.
Cizicel, s. in. diminutif de' cosaque, p. 51. -- Pl. ciiziicei.
Caeca, s. f. travailleuse, p.
-Pl. cazafee.
Cazanre, 8. f. prche, sermon, discour qui n'en flint plus, p. 605.
- Pl. cazartii.
*Cazn1 (a), ro. tourmenter, p. 297.
Ce, pr. tel. qui, p. 21. 22. 53. 92.

133. 216. 244. 297. 651.11 que,
p. 97. 569. 570.11 ce qui, p. 549.
, 550.11 ce que, p. 28. 94. 283.
306. 371. 541. 547. 549. 562. 573.

636. 637. 645. 658. 661. 667. que,
quel, quoi, p. 25. 475. 550.

Ce, inferj. que quoi ? p. 51. 88.
104. 117. 288. p15. 334. 431.
467. 642.
Ce, conj. pourquoi, p. 189.11 ce%
ce quo c'est que, p.
Cataran, 8. in. Cataran, nom pro.

pre, p. 43.
Catargia, 8. in. Catargiii, nom pro.
pre, p. 50.
Maur', s. n. [Vtileeal ogre (A t5te
de chien), p. 603. - Pl. ailed-
uni.
Calm, s. f. chienne, p. 126. 153.
35.11
datil ce, aussita que, p. 651.

dupd ce, aprs que, p. 393. 520.
593.11 dupet ce, non content de,
non settlement, p. 119. 221.
222. 272. 440. 441. 442.
Ce, anti. [Mold.] pour ci, mais,
p. 95.
Cea, adj. et pr. f. celle, la, p. 33.

207. 208.11 cele
48.
52.
503. - PI. ele.
ce, ce qui, p.
Ceas, s. n. heure.11 ceas butt, moment favorable, p. 505.11 ceas
aft, moment dfavorable, p.

506. 507. - PI. ceasing.
Cel, adj. et pr. &tn, celui, p. 6.
petit chien, p. 232.
21. 92; passim. 11 celui, le, P.

1. 33; passim.11ce, celin-ci, p.
129. 275.11 cel de sus, Dieu, p.
644.11 cel din cer, Dieu, p. 666.
8. f. diminutif de Catherine, p. 50.
Cela, pr. dbl. celui, celui.l, p.

96. - Pl. cela.
catune.
ChM (al, V. chercher, p. 209. 215.
315. 431. 690. 591.11 s'efforcer
Cer, s. n. ciel, p. 27. 263. 507. 508.

509. 510. 511. 639. 666. 668.11
Pl. ctiVle.
Cate!, s. in.
- Pl. cat&
Catincuta,
Care, prp. envers, p. 547.

Catrina, 8. f. Catherine, p. 50.77.
Catun, 8. n. canton, p. 129. - Pl.
-Pl. eel.
Cele-l-alte, pr. dim. f. pl. les autres, p. 513.

Comilla, s. f. cendre, p. 651. - Pl.
cenuse.
dacoromanica.ro
- 705 -
CER
picat din Cer, tombe du ciel,
CIN
p. C09. II a se crede in cer, etre
Chimit, s. m. Chimit, nom propre. H imbcile, p. 53.

Chin, s. n. chagrin, tourment, p.
aux unes, p. 510.
Chinez, 8. 18.
au septime del, p. 510.11a

ridied, in slava cerulil, porter
a face scard
tenter l'impossible, p.
511. -Pl. ceruri.
Cera (a), v. examiner, somier,
cer;
328.- Pl. chinurf.
chinois. I( a se face
chinez, faire la bete, p. 54. Pl. chinest et chinejf.
si:rotor, p.388. essayer, p.209.

Cero (a), y. demander, p. 5. 209.
Chinezesc, adj. chinois. limbd chinezscd , c'est da chinois, p. 54.

- Fem. cliinezscd ; pl. chifle-
292. 359. 637.11 mendier, p. 393.

399.
Ceresc, adj. celeste, p. 672. -Fem.
cerscci ; pl. ceresel, ceresce.
Chinezesce, adv, b, la manire des
Cerna, s. f. Cerna, riviere, p. 52.

Cerlitor, s. m. menchant, p. 501.
- Pl. cerPori.
*Certila), v. punir, frapper, pi onver, p. 550. 648. 649. 660.661.
Corti (a se), v. r. se disputer, se

quereller, p. 396.
*Cortare, s. f. punition, p. 654. Pl. certdr.
Ceta, s, f. bande, p. 447. - Pl. cete.
Cetate, s. f. citadeile, forteresse,
p. 52. 53. 233. 562. - Pl. cepti.

Chef, s. n. plaisir, joie, boinbarv:e,
zescf, chinezesce.
(commes les) Chinois. a vorn

chinezesce, c'est du chinois,
n. 54.
Ching, s. f. sangle sons venid-
ere, p. 264.- Pl. aingf.
hinul (a). v. totturer, p. 327.

Chlor, adj. borgne, p. 313. 674.11
(d'oval) borgne, p. 262. - Fem.

chfdrd ; pl. chiori, chfdre.
ChTorenT, s. ni. pl. Moren!, village
de fantaisie, p. 54.
Chip, s. n. forme, aspect, p. 501.
-11. chipurf.
Chir,
s. in. monsieur (en grec),
p. 428
p. 5. 122. 196. 263. - Pl. chefuri.

Chelo, s. f. cle, p. 199. 260. 490. PI. chef.
Chelbos, adj. chauve. p. 291. Fem. chelb6sii; pl. chelbofi, ehelUse.
Chir, s. n. [Mold j chiendent, p.
Chemi (a), e. appeler, nommer,
de difficulte, p. 511.
Chiranda, s. f. femme de moeurs
legeres, p. 55
Chiriac, s. m. Chiriac, nom d'homme, p. 19. 55. 454.
Chirit, s. m. Chirita, nom d'homme, p. 428.
Chirita, s. in. Chirita, nom propre,
p. 32. 162. 163. 167. 221. 222.

273. 440. 441. 442.
*Chesar, s. m. Ceiar, p. 53.
elidid, s. f. [Mold.] augure, pre-
sage, p. 511. II e rVc la chezt,
il a le manvais oeil, p. 511. H

a nu fi in chejf bunf, etitre faite,
p. 511. -Pl. chezi et chPjf.
Chlar, adv. meme, p. 369. 596.
Chibzu) (al, v. dispuser, regler, ordonner, p. 644.
Chic, s. f. cheveux, p. 4. 124. Pl. chice.
ChTerni (a), v. appeller, se nommer, p. 119.189. 272. 273. 427.
43.9. 494.
ChTemi (a se), e.
. s'appeler, se
nommer, p. 346.
ChTepteni (a se), v. f. [Transl se
peiguer, p. 301.
Chill, s. f. [Mohll lime, p. 591.

Chima-ruluf, a. comp. le germe du
mal, le Diable, p. 511.
675.
Chira, s. f. Chira, nom de femme,
Chirales, a f Kyrie-eleison. ca
multa chiralesii, avec beaucoup
Chici (a), ro. [Mol 11 pincer, p.

118.
Chilit, s. f. potage que l'on ai-
grit avec des cerises ou des

prunes, p. 428.- Pl. chielife.
Chitulci, s. m. diminutif de Chitu,

n. 55.
Chiul (a), e. pousser des cris d'alp. 145.
lgresse, d'appel,
etc.'
Cl, conj. mais, p. 110.
164. 344.
424. 544. 545. 546. 588. 634.
635. 644. 652. 660.
Cimpoer, s.
in. joueur de corne-
muse, p. 80. 3,3. - Pl. cimpoerf.

Cine!, adj. numer. card. p. 59. 325.
dacoromanica.ro
- 706 -
CIN
Cincu-Vodi, s. in. Cincu-Vod, nom
propre, p. 56.
Cine, pr. ind. qui, celui qui, p.
50. 76. 77. 92; passim. H
cine, n'importe gin,. p. 13.11
pre cine, celui que, p. 648.11
cine o fi, qui voudra, n'importe
qui, p. 163.
Cine, pr. inter, qui? p.13.23.111.
135. 165. 309. 414.
Cine-va, pr. ind. on, quelqu'un, p.
95. 152. 306. 342. 399. 478.
533.
Cingetere, s. f. ceinture, p. 386. Pl. cingetorf.

Cinste, s. f. prsent, tourne, rgalade, p. 397.11 a face cinste,
payer A, boire quelqu'un, p.
461.
Cinste, s. f. consideration. 11 a'qi
manca cinstea, se perdre de reputation, p. 382.

Cinstl (a), t,. traiter, payer boite, p. 399.
Cinstl (a se), v. r. boire, trinquer
avec, p. 23.
Cinstit,
Fem.
adj. honnete, p. 133:-
; pl. cinstiff, cin-
stite.
CTob, s. n. tot, tesson, dbris, p.

512. - Pl. cfoburi.
CToban, s. in. berger, p.176. -Pl.
ciobant.
s. f. [Mold.], botte, p.
591.-Pl. dobote.
CToboti,
Macan, s. n. marteau, p. 324. 362.
364. 365. 373. 381. 382. - Pl.

ctocane.
CTocoit, adj. parvenu, ennobli, p.

670.-Fm. ctocoita pl. docoiV,
docoite.
CTomag, s. n. gros bton, gourdin,
p. 226. 304. 305. 550. 655.-Pl.

ciomege.
CT6r, s. f. corneille, p. 108. 523.
-Pl. Mil.
Ctrc, s. n. son faible, p. 117.
Cirfd, s. f. cerise, p. 451. -Pl.
cirege.
CTulr-Vocli, s.
in. Cluber-Vod,
nom propre, p. 56.
CTubuc, s. n. tchibouc, pipe
tres long tuyau, p. 134. -Pl.
clubuce.
CTucTulea, s. In. Cluclulea, nom pro-
predi geru lui Maulea, froid

pierre fendre, p. 56.
COD
s. f. depit, contrarite.
a'i fi eudcl, etre contrarie, enrager, p. 677.
Chad, s. f. peste, p. 45.- Pl.
CTud,
dume.
aung, adj. manchot, p. 674.Fm. ciungd; pl. ciungi, clunge.
CTupit, adj. pince; &orn; marqu. t ciupit de versat, marqu
de la petite verole, p. 441.-
Fem. ciupitd; pi. dupifi, clupite.

CTurill, s. m. Cluril, nom propre,
p. 57.
*Cltl (a), V. branler, p. 645.
CleTu,
s.
n. colle, p. 347. - Pl.
defurf.
Cicni, s. in. Cleni, village, p. '57.

Cleont, s. f. feinme dente. nom
propre, p. 57. 58.
Clis, s. f. [Trans.] lard, p. 363.
- Pl. d'u,.
f. femme Montee.
nom propre, p. 57.
Clent, s.
Clopot, s. n. cloche. p. 61. 65. 152.

512. 613. 514. 515. 516.11 se vin-
deca cu zaina de clopot, il va

moorir, p. 514 11 a trage copo-
tele, bavarder, mdire, caneaner, p. 515. a fi /haba' de dopot, etre havard, p. 516.11P1.
clopote.
Cobe, s. f. oiseau de mauvais

augure. 11 cabe rea, de mauvais
augure, p 516.
Cobort (a), ti. descendre, faire descendre, p. 508. 509. 639. 640.
s. f. SOYLO
Cob.'
456.-Pl. cobze.
guitare, p.
Cese (a se), v. r. Intuir, p. 373.

Cocon, s. 1/1 enfant (noble), p. 163.
-FI. coconY.
Cocor, s. in. grue. 11 nom propre, p.
58. - Pl. cocori.

Coco', s. m. coq, p. 126.-PI. cocoft.
Cocost1rc, s. in. [Madi eigogne,

P. 58.-Pl. cocostirci.
C6d, s. f. queue, p. 21. 212. 231.
244. 231. 301. 569. 571. 590.
605. 606. 623. 624. 625.11 queme,
fin, p. 326. -Pl. col/i.
Codit, s. n. hesitation.11 lo fait de
se tenir de cele, p. 517.
Codn, s. m. habitant des forete.11
nom donne anciennement aux

habitants de Tigheciu (Falclu),
p. 59.-Pl. Codrenf.
dacoromanica.ro
- 707 -
COD
Codru, s. ni. fort seculaire, p. 49.
192. -Pl. codri.
Cofa, s. f. Pfold] sean en bois

avec anses, p. 209.- Pl. cofe.
Cogilniceanu, 8. m. Coglniceann,
COT
Coltea, s. in. Coltea, flora pro-
pre. cat turnul VoliL trs-hatit,
p. 6J.11 a furat turtzul
il a vol les tours de Notre-
n. bisquain, vtement
Dame, p. 61.11 clopotul Golfa,

rien, p. 61.
Coltuc, s. n. crouton de i Rin, p.
17.- Pl. colture
Colee, s. in. pain en couronne,

gimbiette, p. 346.11 pain Nano
C6m5., s. f. crte, p. S9. - Pl. duie.

Coman, s. in. Coman, nom propre,
p. 196.
nom propre, p. 58.
Cojoc, s.
fourr que portent les paysans,

p. 85. 158. 528. - Pl. cojce.
en conronne ou tress qui se

distribue aux pauvres, en memoire d'un mort, p. 244. 323.
617. 518. 519. 1:20. 521. 522.

523. 526. 518. 640. 664.11 a qtepta ca mortal colacul, attendre
avec grande impatfence, p.
518.11 nu'i incap coloca in sin;
il a ene gronde d'importance,

p. 519.11 a'i da colac 2j lami-
nare, y mettre un croix (renoncer l'espoir de retrouver

un objet), p 519.11 a trecut ba-
ba cu colacil. le moment propice est pass, p. 519.11 dupd
ce s'ad impdryt Madi, trop
Comand, s. f. Ploldj repas mortualre, p. 525.

Comandare, s. f. [Moldl repas
mortuaire, p. 526. -Pl. coma' ndciri.
Com6ri, "s. f. trsor, p. 608. 609.

615. -Pl. comori.
Condac, s. n. livre de pribre, p.

526. 527. -Pl. condacurf.
Condeb, s. n. crayon, p. 63. 167.
249. - PI condeie.
Constantin, s. in. Constantin, p.61.
Constantinopol, s. m. Constantino-
ple, p. 61.
CopaTe, s. f auge de bois, p. 214.
-Pl. copcir.
enfant, p. 172. 439.
582. 593. 612. 625. 626. -Pl.
tard, p. 520.11 a alerga la co-
Copil, s. In.
da colac peste pupozei, plus qu',1
ne devait obtenir, p. 521.11 gi'a
Copt, adj. cuit (au four ou sur

des charbons), p. .38.- Fem.
(de sa denonciation), p. 522. fi

a mAncd colacii cui-va, le voir
CorabIe, s. f. bateau, p. 547.-Pl.
lad, courir o vous croyons

trouver un profit, p. 520.11 a
luat colacul, ti a reu le' prix
mort; le tuer,
p. 522.11'i-a
miincatcra colacul, il est mort,
p. 523.- Pl. colacz.

Colea, adv. Ja, la-bas, p. 28. 129.
221.
Cob:, s. f. gtean que l'on distribue en souvenir des morts,
p. 523. 524. 525.11 dupa mort si
copii.
Cripta; pl. copti, c6pte.

corabii.
CorbenT, s.
pl. Corbeni, village,
p. 32.
Corcovi, e. f. p. 196. - Pl. corcove.
Corn, s. n. corne, p. 594. 596.
678.11 Dumneqed ca c6rne, le
diable, p. 678.11 a sc6te crne,
montret. ses griffes, p. 594. Pl. c6rne.
co/ivd, selon le saint l'encera:,

p. 523.11 i se bote colisa in
piept, il sent le sapin, p. 524.
a miroArz a coliva, tre l'ar-
Corni, s. 's. Corni, village, p. 62.
tele de la mort, p. 524.11a ti

Cu colisa pe pept, are mort,
Cort, s. n. tente, p. 390. 396. Pl. corturi.
p. 524.11 a mane& colisa cu-va,
Coi, s.
159.
le tuer, p. 525.- Pl. colise.
Colivar, adj. mangeur de coliva
prtre, p. 525.-Pl. colivari.
Colo, adv. la, l-bas, p. 221.

Colt, s. fl.
coin, angle, p. 342.
343.11 morceau, bout, p. 348.Pl. coluri.
Cornul-Caprif, s. in. Cornul-Caprd,
mont dans le dpartement de

MehedintT, p. 62.
n. thorax, poitrine, p.
Costrign, s. f. Cosinzena, nom
de femme.11type de beautet
feminine, p. 62. 158.
C6st, s. f. Oto, p. 631. - Pl. c6ste.

Costache, s. in. Constantin, p. 62.
Cot, s.
in. coude, p. 309. 310.1
dacoromanica.ro
- 708 COT
CRU
aune, p.1 2.11 cot jidovesc, pied,
Credo (a se), v. r. se croire, p.
Wee, 8. m. Cotea, nom propre,
510. 685.
Credint, s. f. foi, croyance, p. 529.
de roi, p. 182.-Pl. coturi.

n. 63.
.11
CoteTil, s. in. roquet, p. 422.-Pl.
plus inspirer confiance, p. 882.
cotel.
-Pl. credit*.
Cotituri, s. f. dtour, p. 96.-Pl.

cotituri.
Cotefani, s. f. pie, p. 322. - Pl.
Cava, s. m. Cove!, village, p. 63.

167.
Covrig, s. in. craquelin (rond), p.

21. 244.- Pl. covrigr.
Cozia, 8. ni. Cozia, ruontagne et
monastre, p. 63. 64. 65.11 cdt
inuntele
m. Cremene, nom
propre, p. 67. 68.11 satu lui Cre-
mene, c'est la cour du roi Ptaud, p. 67.
otofene.
p. 262. -Pl. cotolanuri.
s.
Cremene,
Cotoflnt, p.'228. 296.
Cotelan, s. in. [Muscel], trognon,
bonne renomme, confiance,
p. 382.11 a'fi mane& credinta, ne
Crapi (a), s. crever, &later, p. 581.

621.11 BO lendre, p. 36 .
Cresce (a), v. croitre, pousser, p.
47. 287. 651 676.11 Meyer, 1).
620.
Cregtin, adj. chrtien, homme de
bien, p. 211. 355. 530. 564. -
Frn. cregtinei ; pl. cragtini, cragtine.
Coziii, jamais; trs-
grand, p. 65.
Cozianu, s. m. le vent qui souffle
venant de Cozia, p. 66.
Cregtinesc, adj. chrtien, p. 672.
CracTun, s. n. Nol, p. 527. 528.

529.11 odateei Crciciunul inteun
Cresu, s. in. Crsus.11richard, p.
-Frn. cretindsal ; pl. crefti-
nesci.
68.
an, il n'est pas toujours fate,
'rim, s. in. Crime, p. 59. 68.
p. 527.11 a da mintea cu
battre, p. 528.11 sci mal
mciticince multi craciuni, il pas-
Crimea, 8. m. Crime, p. 69.
sers beaucoup d'eau sous les

pouts jusqu' ce que, p.
a intra in lemne de crciciun,
se mettre rflchir srieuse-
Crig,
ment, p. 529.11 creiciun, baton,
Crivt, s. it.
IN 529.- Pl. erdcittni.

in. roi, p. 80.
Cruce, s. f.
Nina, s. f. cabaret, p. 150.-Pl.

crijme.
8. m. [Mold.] Crsus. fi ri-
chard, p. 68.
Crtmi, 8. f. [Mold.] cabaret, p.
488. - Pl. crime.

aquilon, bise, vent
du nord-est, p. 495.
CraT, s.
CraTu, adj. libertin, dbauch, p.
70. 71.- Pl. crai.
CraIeva, s. m. Cralova, ville, p. 66.

CraTovn, s. m. habitant de Cra-
Wye, p. 67.- Pl. craroveni.

CralavicTu, 8. in. Cralaviclu, nom
d'homme, p. 310.
Crang, s. n. hallier, taillis, p. 400.
-Pl. crtinguri.
n. pell A four, p.
Crapter, s.
564. -Pl. critpcitori.
Craa, int. coa, coa, onomatope,
imitant le cri du corbeau, p.

373.
croix, p. 443. 530.

531. 632. 533. 534. 535. 536.
537. 538. El 9.11 signe de la
croix, p. 531. 533. 564. 565.
573.
594. 595.11 a'i sta calea
se trouver A un carre-
cruce, un croisement de routes,

four,A
p. 36.11 a umbl cu crucea in

sin, atre un honnate homme,
p. 531. 532.11 cu crucea in sin
i m4 d. ra cuin geutd, hypocrite,
honnte homeinruec,e pc.le53b3i.senr
face cruce, se signer (de peur,
d'tonnement, pour jurer), p.
Cre4, 8. n. credo, p. 529.

Crede (a), ro. croire, p. 402.11 cro-
533.11 a' gi face cruce de cine-va,
62. 11
penser, p. 322. 561.11 croire,

avoir foi, p. 560. 643.11 a crede
pune cruce i punte, donner des

pieds et des mains, p. 534 11 a'i
pune cruce, renoncer trouVer;
avoir du guilt pour, p. 227.
535.11 frati de cruce, amis A la
ire, avoir confiance, p.
in, aimer la, are habitu A,
dacoromanica.ro
fuir quelqu'un, p. 533.11a se
rnarquer; mettre en vente, p.
- 709 -
CRU
vie el
6.
CUR
la mort, p. 535.11
Cum, adv. comme, p. 37. 155.

268.11 comme, de intime que,
cruce, chri, p. 537.11 cruce in-
tregd, preux, vaillant, p. 537.
H a fi in cruel, au znith, p.
538.- Pl. cruel.
Cruel (a se), y. r. faire le signe
de la croix (de peur, d'tbn-
p. 116. 128. 458.11 comment, de
quelle facon, p. 98. 122. 226.

545. 582.11 care cum, tous ceux
qui, chaque, p. 427.11 dupei cum,
comme, selon que, p. 544. 545.
niel curn, du tout, p. 513.
nement), p. 538.
Crud, adj. cru, vert. p. 677.11 non
afa ... cum, si ... que, p. 560.

561.11 atelt... cum, si ... que,
p. 660.11 cum. . .
tel
tel,
cuit, p. 638. - F6m. crudcl; pl.

crulf, crude.
Cu, prip. avec, p. 4. 25. 92; pas-
p. 342. 373. 578.11 cum... cum,
sim.11 avec, de, du, p. 309. 310.

311. 663. 664.11 avec, qui a, a-
yant, p. 31. 50. 110. 133. 135.

162. 188. 201. 244. 294. 295,
comme ... de mme (ainsi),
p. 334. 578.11 cum... i, comme ... ainsi, tel

tel, p. 342.
415.
432. 468. 663.11 A, avec, p. 133.

210. 231. 381. 644. 669. J , au,
Cumtru, s. in. compre,
p. 212. 381. 594. 601.11par, p.

357.11 et, p. 186. 835. 449. 11
vec, pendant, p. 652.11 au mi-
Cumpri (a), y. acheter, p. 216.

362. 577. 687.
Cunitchie, s. m. Cunitchie, nom pro-
337. 579. 580.11 de, p. 45. 56.

95. 96. 181. 190. 205. 225. 231.
254. 321. 322. 468. 634. 635.
pre.11 Erna lul Ounifchie, hiver

epouvantable, p. 70.
Cun6sce (a), v. connaitre, p. 250.
452.11 connaitre, s'entendre
p. 177.11 savoir, reconnaltre, p.
- Pl. cumetri.
Jieu de, entour de, p. 336.
11 avec, 6, l'aide de, p. 571. 598.

a fi cu, avoir, p. 87. 479.
11
cu el, par leur exemple, p.
p. 154.
400.
intelligent, p.
Cun6sce (a se', e. r. se connaitre,

p. 282.
13. 14. 24. 201. 308. 309. II cu
Cununi, s. f. couronne, p. 172. -
357.11 cu ',finte,
',finte, sage, p. 593.11 cu veinte,
qui a du bon sens, p. 135. If

gre', difficilement, p. 97.
Cuc, s. in. COUCOU. Jj cue armenesc,
huppe, p. 14. -Pl. p Tac.
Cucon, s. tu. [Mold ] monsieur, p.

160. - P1 cueoni.
Cuc6ni, s. f. madame, p. 55. 'Pl. cucke.
PI. cunune.
Cur, s. in.
cul, derrire, p. 98.
55. 231 296. 321. 382. 430.

562. 570. 607. 628. - Pl. cururl.
Curi (a), v. imp. couler, p. 242.

422.11 tambor, p. 227.11 suivre
en grand nombre, p. 164.

Curat, adj. propre, p. 175. 11 pur, p.
430.11 curata, toute pure, p. 282.
Fem. curatei ; pl. curay, cu-
Cucova, p. 69.
Cacuruz, s. m. [Trans. et Banal],

mals, p. 150. 202.
Cuget, s. n. pense, p. 633.- Pl.
rafe.
Curea, s. in. Curen, nom propre,

p. 70.
Curge (a), e. couler, p. 107. 242. 268.
cugete.
Cut', pr. rel. celui qui, p. 491.

550. 651. al cut, qui, p. 663.
Cur1nd, adv. vite, en pu de temps,

p. 301. 575.
664.11 ale cut, 6. qui, p. 49.

CuTb, s. n. nid, p. 11.-Pl. culburt.
CuTu, a. n. clou, p. 259. - Pl. cufe.
Curputel, 8. m. forgeron, D. 155.
CuT-va,. pr. rel. quelqu'un, p.

479.11 de quelqu'un, p. 36. 698.
Cula, a. su. [(Mg]. diminutif de
Curm, s. n. queue (d'un melon,

potiron), p. 100.
Cursi, s. f. piae, p. 588.- Pl.

curse.
Curte, s.
f. cour, p. 492. - Pl.
Nicolas, p. 69.
Cul, s. f. souterrain, ruines, p.

439:- Pl. cule.
Culci (a se), y. r. se toucher, p.
175. 378.
Curtea-Ars, s. ni. Le Palais-BrA16,
ancienne rsidence de Michelle-Brave.1 cratu de Curtea-Arsit ,
vaurien, p. 70.
dacoromanica.ro
CUR
- 710 -
Curtea-Veche, s. m. Le Vieux-Pa-
lais, ancienne residence de C.
Brancovanu. 11 cralu de Carlea-
Veclte, vaurien, dbauch, p.
70. 71.
Curunsebel, s. m. pour Caransebe.7,
ville de Hongrie, p. 46. 71.

Curvi, s. f. femme publique, p.
H51.- Pl. curve.
Curvar, s. na. dbauch, coureur
DAM
ile parent
entre les beaux-parents, etc.
p. 294. - Pl. cuscrii.
Cuscrie, s. f. sorte
Cutezi (a), v. oser, p. 497.
twant. s. n. parola, p. 634. 635.

- Pl. cuvinte.
Cala, s. m. Cuza, nom propre, p.
'72. 71.11a fi Cuza, tre de noble
race ; ne craindre personne,
p. 72.
de filies, p. 675.- Pl. curvar.
Da, conj. pour dar, mais, p. 69.
sion, p. 4941 a da ocol, faire

le tour, p. 301. 302. 350. II a da
117. 161. 564. 658.

Da, adv. oui, p. 143.
sor, presser, p. 501. 553.11 al
Di (a), v. donner, p. 5. 53. 166

177. 199. 207. 208. 213. 282.
284. 356. 415. 451. 461. 489.
513. 519. 521. 528. 544. 546.
548. 549. 550. 562. 566. 604.
641. 650. 651. 652. 656. 657.
658. 66). 662. 663. 669.11 ap-
da in geind, penser, p. 629.11 a
da foc, mettre le feu,
458.
a da cu pum, decharger
son fusil, p. 582.11 a da incle'ret,
reculer (au fig.), p. 23. 11 a da

drumu, laisser partir, p.100.11 a
da drumu, faire descendre, p.

de cdpeldiu, en
porter, p. 166. 11 remuer, p. 284.

11 dooner, offrir, p. 567. 0 tirer,
639.11 a's da
545. (386.11 tomber, p. 430. 577.
da nas, pertnettre trop de li-
venir bont, se rendre comp te
de ce qu'il vaut, p.
p. 689.11 permettre, vouloir, p.
bertis (familiarits) quelqu'

un, p. 169. 170. 11 a da obras,
inifune sens que le prcdent,
p. 1711 a'i da gura', gronder,
mettre, p. 176. fi abandonner,

p. 532.11 courir, aller, p. 341.
1
faire tomber, p. 393. 11 artiver,
parvenir, p. 220. 262.11 payer,

p. 177. rejeter, p. 145.11 asser,
promener, p. 590.11 franper, P.
165. 249. 362. 461. 688. 689.
reprsenter, venir, p. 421.
424. 11 jeter, lancer, p. 166. 169.

197. 242. 1181. 604. 688. 689.
JI chercher, p. 309.11 poussel ,

p. 309. 810. 604. II entrer,
401. II lther, p.402.11 venir, fai.
re irruption, p. 33..11 a da de,

rencontrer. p. 274. 676. 577.
610. 623.11 trouver, p. 215. II a
da prin, aller , p. 22.11a fi
dat prin, tre lanc par (A travers), p. 402.11 a da cu, remuer,
p. 656.11 a da cu, ne cesser de,
p. 553.11 a da peste, trouver,

rencontrer, p. 63. 340. 576.
677. 595. 623.11 cid% frappe le,
p. 249. fi a da fuga, courir, p.

80. 243.11 a da de nod, se trou
ver dans une impasse, p.
156.11 a da loe, donner l'occa-
581.11 a
s 403.11a da nicina cu, s'entendre avec, p. 622.11 a da pe

mana cui-ra, hvrer A, p. 435.
a da de Me", trahir, p. 563.
a da 2 e fato, dvoiler, p. 578.
a da cu cadelnita pe, encenser sous, p. 500.

Di (a se), v. r. se donner.11 a se
cl la, entrer dans, s'habituer
h, p. 102.
Di (a 'ff), v. se rejeter.11 a'$ da

in vetee, revenir A d'anciennes
habitudes, montrer par ses
actes que Pon est de basse
extraction, p. 379.
Daca, conj. si, en cas que, p. 80.
548. 595. 610. 651. 659. 660.
si, du moment que, p. 214.
Dad, conj. si, en cas que, p. 27.
63. 93; passim.
DaT, pentru da-mi, donne Inoi, p.
46.
Damacle, s, m. Damocl6s, p. 72.
dacoromanica.ro
DAN
- 711 DEO
Dan, s. tn. Dan, nom d'homme,

p. 72.
du temps de, p. 45. 146. 225.

468.11 de la, A., p. 134.11 de la,
de chez, p. 17. 154. 333. 363.
Unir, s. ni. Deni111,, nom d'hom-
me, p. 73.
Dinifor, s. in. diminutif de Dan,

p. 72.
Dar, conj. mais, or, tandia que,

p. 142. 175. 211. 223. 282. 286.
287; passim. 11 par consdquent,
p.. 189. 220.
Dar, conj. mais, p. 92. 142. 657.
Dirin (a', s. donner, faire cadeau,

p. 32. 645.
s, in. chantre d-dglise, p.
255. 538.-Pl. dascal.

Dat, s. n. destin, sort, p. 539.
Date, s. f. destin, sort, p. 539.
Date, 8. f fois, p. 565.
Dator, adj. qui doit. H a l'emane
dator', restar redevable, p. 665.
a fi dator, devoir, p. 178. 230.
1 aq sc6te dator, prtendre qu'il
doit, p. 595. 596.-Fm. datrtl;
pl. datorf, dat6re.
Datorl (a), s. devoir, p. 178.
11
David, s. in. David, nom propre,

p. 73.
de /a, venant de,

du cdtd de, p. 78. 157. 436.
687.11 de la, de ce que produit,
p. 475. 11 de /a, de, p. 4. 21. 22.
de, p. 225.
611. 612.11 pour donner, p. 500.

11 quoique, p. 417.111e, la, lee,
p. 104. 223. 294. 576 677. 616.
614. 595.11 d'avoir, p. 446.11 en
ce qui regarde, p. 595.11 depuis,
P. 451.11 Par, p. 4. 62. 87. 102.
531. 569. 589.
605. 6064 681. 682. 683. 687.
pour ce qui (est de), p. 263.

281. Q de portar, p. 228. 11
cause de, p. 102. 286. 323.
836. 337. 363. 378. 491. 492.
633. 667. 668. 669.11de faon
que, p. 66. 126. 402. 480. 575.
II de trouver, p. 93. 94.11 si, p. 8.
159. 243. 342. 358. 496. 11 pourvu
que, que, p. 507. II en de, p.
535. Q contre, pour prdserver
de, p. 5404 h, partir de, p.

492.11 qui, p. 336.11 objet de, P.
347. n indroe si, p. 453. 11 de,

qui se trouve , p. 22. II paree
que, it canse de, p. 285. II de la,
51. 56. 62. 74. 78; passim.11 de
la, de la part de, p. 156. 679.

687.4 de pe, d'aprs, p. 469
de pe, qui est sur, p. 5. Q de
pe, du haut de. p. 193. 11 de cand,
depuis que, p. 9. 270. 11 du
temps de, p. 6. 45. 56. 153.

181. 205. 212. 225. 231. 254.
468. 469. Q de cdt, plut6t que,
p. 31. 59. 299. 301. 302. 303.
321. 346. 400 11 de etit, que, p.
538. 559. 572. 601.11 de eta, au
lieu de, 'pluteit que, p.
176.
193. 299. 302. 327. 691. 592.

de fi, quoique, p. 211. 360.
de cd te ori, toutes les fois que
p. 489.
De,
De, prp. de; passim.11 pour, p.

89. 93.100. 104. 131. 168. 195.
216. 264. 373. 378. 393. 433.
450. 452. 492. 500. 501. 604.
815. 639. 667. 668.11, au, p.
16. 220. 264. 287. 296. 349.
452. 468. 480. 575. 576. 577.
249. 41-1. 497.
477. 478. 542. 576.11 de la, de,

depuis, p. 179.11 de la, b, partir
prp. voir de.
De-a, sur, p. 630.

Qece,
adj. num. card. dix, p. 59.
2n8. 663.
Dedeochlu, s. n. mauvais oeil, p.

540.
Dedu-lvan, s. in. nom propre, p. 73.

Deget, s.
- Pl.
n. doigt, p. 388. 684.
degete.
Del, s. n. colline, coteau, p. 28.

75. 150. 373. 570. 671. - Pl.
dlorf.
Dlu-Mare, s. n. Dlu-Mare, loca-
litd renommde pour ses vins,
p. 74.
Dlu-Mitropoliet, s. n. colline de la
Mtropole, p. 75.
Dlu-MuTeriT, s. n. localitd, p. 75.
(Mocha (a se), v. r. mentir; se
perdre de rputation, p. 540.

541.
adj. A qui on a jet le

mauvais oeil, p. 23.-Fm. de-
DeochTat,
ochlatd ; pl. deochfaii, deochfate.

adj. [Mold.] 'neme sens
que le prdcddent, p. 23.-Fm.
DeochTet
deocitfetcl ; pl. deocitieff, deochiete.
n. mauvais oeil, p. 541.

Dochlu, s. n. mauvais oei1.11 a'/
trece cu dochful, se moquer de,
,p. 541.
DeochTu,
47
6 24 4 7
dacoromanica.ro
DEP
- 712 -
DIN
Deprtare, s. f. loignement.11 din
Destul, adj. en quantit suffisante,
Departe, adv, loin, au loin, p. 119.

139. 503. 644. 11 pe departe, de
pl. destut, destule.

Weil, int. sur ma foi, je vous jure,
p. 690.
Deprins, adj. habitu, p. 381. 436.
Devtnt,
departare, de loin, p. 355.

loin, p. 63. 167.
-Fem. deprima; pl. deprini,

deprinse.
p. 227. 563. - Fem. destulei ;
543.
Devint,
Deraptul (din), adv. [Trans.] derriere, p. 595.

Des, adv. souvent, frquemment,
p. 302. 489. 491.
s. n. refroiclissement, p.
s. n. memo sens que le
prcedent, p. 543.
s. f. jour, journe, p.
104.
Desbrici (a se), v. r. se devetir,
116. 157. 168. 176. 178. 209.

225. 306. 369. 370. 495. 517.
644. 676. - Pl. 4ile.
Mayo!, s. ni. diable, p. 543. 474.
cheval, mettre pied 4 torre,
Qice (a), v. dire, p. 16. 83. 117.

143. 168. 207. 271. 284. 289.
p. 272.
Descileci (a), v. descendre de
p. 306. 681.
Descanta (a), v. faire des incanta-
- Pl. diavoli.
371. 393. 477. 502. 546. 554. 559.

596. 635.11 parler, p. 127. 11 dire,
appeler, p. 182. 204.11 scl se licei
tions, des charmes, p. 159. 1

rosser, p. 542.
mais que cela soit. p. 346.
Descantec, s. n. acte par lequel on
fait des incantations, p. 542.PI. desceintece.
Descirci (a), v. dcharger, p. 662.

663.
Deschide (a), v. ouvrir (l'esprit),
Dichiu, s. in. suprieur d'une couvent.11 a 'fi gdsidichiul, trouver
son rnaitre, p. 543.
*Dil, s. pl. Vidin, p. 78. 79.11 bate
vintul de la Dit, cela va mal,

p. 78.11 a bate ca in Dit, rosser
d'importance, p. 79.
p. 488.
Deschide (a se), v. r. p. 164.
Deschis, adj. ouvert, p. 488. Fem. desrhisei ; pl. deschig, deschise.
Descult, adj. nu-pieds, p. 109. -
Dimbovila, s. f. Dimbovita, riviere,
p. 76. 77.
Din, prp. de, du, de la, des, p.
22-29; passim. fi de, qui est

dans, p. 48. 134. 308. 598. 1
par, p. 338. fi de, hors de, p.
Flfan. descultd ; pl. clesculft, desmate.
37. 112. 150. 360. 447. 473.
Deert, adj. vide, p. 416.

Deert (In), adv. en vain, inutile-
494. 538. 618. 635. 662. 11 une

part de (des), p. 378. 602.111e,
la, les, p. 284. 378. 11 du ceb
de, p. 75. 338. 434.11 venant (le,
ment, p. 646.
Destaco (a), ro. Madre, delier, p.
131. 573.
Deslace (a se), v. r. se &l'aire,
p. 451.11de sur, p. 101. 292.

pendant, p. 497. li de la race
de, p. 386. depuil, p. 440.
p. 299.
Deslega (a), v. delier, defaire, p.
11
11 de ce qui vient dans,

p. 475. O a fi din, faire partie
661.11 dfaire, p. 501. 602.

Despa, s. f. Despa, nom propre.I1
a fi Des-pa, Otro descendue de
la cuisse de Jupiter, p. 75.

a ved ea Despa, etre paresseuse, p. 76.
Despina, s. f. Despina, nom propre,

p. 76.
s. n. doigt, p. 262. 382. 1

ca pe dute, du tout, p. 262. -
496.
de, p. 447.11 din pricina tul, 4

cause de, p. 234.
Dina, s. f. diminutif de Constandina, p. 77.
Qtn, s. f. fee, p. 543. - Pl. line.
Dinga, [Ung.] pour de Janga*, de
auprs de, p. 96.
Det,
Pl. defte.
Deftept, adj. intelligent, p. 23. -
Dinu, a. ni. diminutif de Constan-
din, p. 61. 77.
[Misa, pr. pers. 3-e pers. !ring. il, lui,
p. 120. 215. 537, 583. 611. -
Fem. detptel ; pl. degtepi, deg-
Frn. dinsa; pl. dinii, dinsele.
tepte.
Deltepti (4), v. r4veiller, p. 514..
Dinte, s. tu. dent, p. 466.-PI. dinft.
dacoromanica.ro
- 713 -
DIN
DRA.
Ointru, prp. de, hors do, p. 591.
dintr'un, d'un, avec, p. 200.

dinteinsul, de lui, hors de lui,
p. 618.
Diochiri, s. n. [Mold.] mauvais

a'/ trece cu
ceil, p. 541. 543.
11
diochiul, se moquer de, p.541.

Dispune (a), v. disposer, p. 645.
*Dig, 8.
Vidin, p. 77. 78. 79.1
a fi ca Diul, (Are fort, p. 79.
Divan, 8. m. divan, sopha, p. 169.
170. 171. - Pl. divanuri,
Doar, adv. tout au moins, panttre que, p. 163. 214. 337. 349.
421. 491.
Doug, adv. tout au moins, pentare que, p. 421.

Dobandi, s. f. intrt,
Pl. dobcinlf.
p. 425. -
Dobra, 8. f. Dobra, nom propre,

80.
Doke, 8. in. Dobre, nom d'homme,

313.
bon, p. 552. 11 a da in plata

Domnului, abandonner quelqu'un, le chasser, p. 552. II a
nu fi de nici un Thimne-ajutd,
n'aider en rien, p. 553. 11 mat
de Dmne-ajutd, plus grand;
plus remarquable, p. 553. 11 un
D6mne-ajuta, une rossade, p.
553. aq inciirca de Dmne-ajutd,
le battre, p. 551.11 cdt a
ice:
Dmne-ajutd , en une seconde,
p. 554.
stingele Dommului, le
vin, p. 554.11 mdnia Domnului,
11
chose terrible; homme mchant, p. 654. if D6mne miluesce,
Seigneur ayez pith; (de moi),

p. 669.
Domn, s. m. prince, roi, p. 356.

369. - Pl. Domn.
Domn, s. m. [Ung.] seigneur, mai-
tre, p. 150. - Pl. domni.

m. monsieur, p. 161. -
Domn,
Dolirogn, adj. de la Dobrogea, p.

81. -Fm. dobrogned ; pl.
dobrogeni, dobrogcnce.
Dobrua, s. f. Dobrua, localit, p.
DochTa, s.f. Dochia, nom de femme,
p. c3. 84. 85.

Doda, s. f. nourrice Oche, p. 79.
DodoloT, s. ni.
p. 5521 casa Domnu/ui, homme
[Banat], bohmien,
par d'herbes fraiches, WienLunt des invocations pour appeter la pluie. 11 a'l face dodolor,
le mouiller, lui joter de l'eau
sur le corps, p. 543.

060, 3. f. p. 205. - Pl. ddge.
DoT, adj. num. card. deux; passim.
DoIca, s. f. Daba, nom propre,
p. 114.
Doi* s. f. nourrice,
F. dace.
p.
121. -
58.
Dolofeb, s. m. DolofeT, nom prOpre,
p. 86.
Domn, s. m. Dim, Seigneur, p.

207. 253. 284. 400. 501. 544.
545. 546. 547. 548. 549. 550.
_Dmne-
feresce, Dieu prserve, p. 552.11

mila Domnului, assez, beaucoup, p. 652.11 a trai ca &mine-
feresce, ViNTO misrablement,
pr. vous, p. 312.
Domnie, s.f palais, gouvernemoot, p. 169. -Pl. domnii.

Dor, 8. n. dsir, amour, en vie, p.
50. 77. 294, 328. 347. 446.11 a
duce doru, dsirer, p. 286. Pl. dorurf.
Dor, adv. pour doard, tout au
moins, p. 48.
Dorml (a), ro. dormir, p. 175. 571.
638.
Dorofteb, s. vi. Doroftel, nom propre, p. 86.

Dospina, s. 7. Dospina, nom de
femme, p. 86. 87.
Doug,
adj. num. card. deux, p. 5;

chaque
una dotO,
passim.11
instant, p. 196.
D6u6,
Doicim, s. in. Doicim, nom propre,

p. 86.
DoT-sprelece, adj. num. douze, p.
551. 552. 553. 554. 647.
Pl. domni.
Domnia-v6stri,
adj. num. card. [Vdlcea]
deux, p. 375. 432.

Dou6-yecT vi patru, adj. vingt qua-
tre, p. 201. 244.

Oran, s. m. diable, (Minot), p. 2.
13. 23. 36. 135. 179. 203. 220.
223. 224. 282. 283. 309. 310.
373. 386. 486. 516. 517. 530.
532. 548. 555. 556. 657. 558.
559. 560. 561. 562. 563. 564.
565. 566. 567. 568. 569. 570.
571. 572. 573. 574. 575. 576.
577. 578. 579. 580. 581. 582.
583. 584. 585. 586. 587. r88.

589. 59J. 591. 592. 593. 594.
dacoromanica.ro
- 714
DRA
595. 596. 697. 598. 599. 600.

601. 602. 603. 604. 605. 606.
607. 608. 609. 610. 611. 612.
613. 614. 615. 616. 617. 618.
619. 620. 621. 622. 623. 624.
625. 626. 627. 628. 629. 630.
631. 642. 643. 649. 665. 677. 678.
V de la dracu la tat'sed , de Cha.

rybde en Scylla, p. 576.11 cum
ii dracu, afal fi tatd-seil , tel
Ore, tel fils, p. 578.11 a di utec
pe draeu, ne rver que plaies
et bosses, p. 2. 590. 11j6ca dra-
cul in mima tut, il ne pense
qu' mal faire, p. 598. 11 par'cli

foptesce dracu la ureche, c'est
un vrai diable, p. 598. H ochiu

draculuf, l'argent, p. 59911 O-
a spart dracul
opincile, 11 a
enfin russi, p. &O. fi pe uncle
fi-a spart dracul opincile,
diable Vauvert, p. 601.11 a ju-
cat la nunta dracului, c'est un

mchant homme, p. 601..11 se
insdrei dracul, le diable bat sa
femme et marie sa fine,

602..
p.
11 a mdncat din pomana
dracului, il est imberbe, p. 602.
a nuincat la nunta dracului,
DRA
p. 610.11 par'cci a arat dracu

Wilda ca dinsu, il est laid ;
en haillons ; maigre, p. 611. h
'1-a perdut dracul mesura, il a
pouss6 comma une asperge,

p. 611.11 a t,-di ca dracul
Ct4
popa, vivre en mauvaise in611. 11 se uita

la el ca dracul la popa, il se
regardent comma des chiens
telligence, p.
de faience, p. 611.11 se fine dupd

.
..
. ca dracul dupd calugeir (ea
drama dupcl popd) (ca drams/

dupd copil mic), il ne le quitte
pas d'une semelle, p. 612.11a
umblec dupcl out' de drac, char-
char le merle blanc, p. 6121
a fug ca dracul de tmdie, fuir

comma le diable l'eau
p. 614. H fuge ca dracul de seed-
attire, m6me sens que le pr-
cdent, p. 614.11 se intrece cu.

dracu in fuga, il fuit rapidement, p. 614.11 fuge de viunfa.
11,.
dracului, mme Bens que le

prc6dent, p.
614.11 e sfredelu-
dracului, c'est un vrai diable
de sufletu draculul, pour

des prunes, p. 615. drac ficicdu,
merle blanc, p. 615.11 drac in-
il est imberbe, p. 604.11 de pomana dracului, inutilement, p.

604.11 al da dracului pomand ,
drac socru, merle blanc, p. 615. 1
det in burduful dracului, mme
615. drac inccilfat, merle blanc,
l'envoir au diable, p. 6041 al

sans que le prcadent, p. 604.
1 a se duce dracului pomancl,
partir pour ne plus revenir ;
se perdre, p. 604.11 a trage pe

dracul de cdd, tirer le dia-rble
par la queue, p. 605.11 a av
pe dracu :in pungd , loger la

diable dans sa bourse, p. 607.
i-a g 'dsit dracu capad, il a 6t6

attrap6, il a trouv son maitre;
ils se valent, p. 607. 11 fade dra-
cul cu curu pe banii ha, c'est
un Harpagon, p. 607. 11 a fi co-
mdra dracului, argent mal ac-
quis, p. 609. 11 vede ca dracu 'n

ccinepd, il est tr6s-fdch, p..609.
11 gale ca draeu 'n spini, il est
tr6s-fach, p. 610.11 s'a pricop-
surat, merle blanc, p. 615. 1

drac betrein, merle blano,
p.-
11 par'al
dracu pe uscat, il est laid, rotors, m 6-
chant, p. 616.11 a fi dracu gol,

c'est un vrai diable, p. 616.11
a fi drac impelifat, c'est un vrai
diable, p. 616. 11 a fi urit ca-
dracu, laid comma tous les

diables, p. 616. H a fi al drams-
inf, tre retors ; mchant, p.

617.11 a fi cu draci, avoir le
diable au corps; Are mchant ;.
618.11.
travailleur, p. 617. 11 a intrat
clracu 'n el, il est I funeux, p
al bga in draci, le faire
sortir de ses gonds, p. 618.11 a
efit un drac din el, il est devenu meilleur, p. 618.11 al veni
sit ca dracu 'n /Tint, cela va

mal pour lui, p. 610.11a dal
dracii, se mettre en col6re, p.

619.11 al luts draeul, mourir,
p. 619.11 a fi salba dractdui,.
attrap6, p. 610.11 prinde dracul,
(se dit des neveux), p. 619. 1

s'afi dus bou dracului, il est
de dracul in stejerifte, il a 616
sate% ochii, c'est impossible,
c'est de la mauvaise graine
dacoromanica.ro
DRA
- 715 -
flamb, p. 620.11a fi crescut in
buruende dracului, are mauvais coucheur; mal 61ev, p.
620.11 a crpat un drac, l'enfer

est pay de bonnes intentions,
p. 621. tina o cr6pa dracu, rien
ne presse, p. 621.11 a taia dra-
DRU
Dricie, s. f. diablerie, p. 632. -
Pl. drdcir.
Drag, adj. cher, aim6, p. 429. 641.
11 a'i fi drag de, aimer, p. 429.
-Fem. dragd ; pl. dragl, drage.
DrgaTca, s.
f. danse populaire,
cului bureti, ne rien faire, p.

622. 11 a fi insurat cu dracu,
p. 632.
Drigila, adj. chri, mignon, p.
121. - Fan. drclgcllafd ; pl. drcl-
622.11a dat mana cu dracul,
gedogl, drclgalafe.
DrigAnescu, s. in. Draginescu, nom
are mari6 une m6g6re, p.
s'est enrichi, p. 622.11 a vqut

pe dracu, il a t6 bien attrap,
bien pm-ti, p. 622.11a dat de
dracu, meme sens que le pr-
d'homme, p. 87.
DriglanT, s. ni. DrAgasanT, loca-
lit, p. 87. 88.
cdent, p. 623. 11 uns cu unsre
DragaveT, s. pl. p. 196.

Drighici, s. In. DraghicT, nom pro-
diable, p. 623.11a fi Cu ga" ndul
Drigefu, s. ni. DrAgolu, nom pro -
a pus dracul cda pe el, il ne
Drageste, s. f. amitie, p. 416. 11 a-.
de drac, rnchant comme un

dracultti, are faux, p. 628.110peut le t rouver (un objet perd u),
p. 623.11 fi-a lidgat dracu c6da
intre el, le diable s'en m6le, o.
624.11a viri pe dracu in ciiniafd,
chauffer un serpent dans son

sein, p. t 25.11 a viri pe dracu
in sin, mme sens que le pr

cdent, p. 625. fi la dracu in
pratnic, au diable Vauvert, p.
625.11 unde fl-a intrcat dracul
m6me sens que le pr6-
cdent, p. 625. a intrcat pe dra-
pre. p. 88.
pre, p. 88. 89.
monr, p. 294. 470. - Pl. dra-
poste.
Dragu, s. in. Dragu, nom propre ,

p. 89.
Drage (a), y. rtablir, remes tre en
6tat, redresser ; p. 197.
Drept, adj. juste, p. 634.11 droit,
p. 33. 96. 97. 230. - F6m. drp; pl. drepti, drepte.
Drept, s n. justice.11 a spune drept,
dite la vrit, p. 229.
cul, c'est une m6gre, p. 626.
Dreptate, s. f. justice, p. 413. 425.

547. 634.11a av dreptate, avoir
..iens que le prcdent, p. 626.
p. 72.11 drept ate turcsccl, deni
1 a albit fi pe dracul, memo
dl faxe ca pe dracul, le rendre la rise du monde, p. 627.
a face pe dracu in patru, se
mettre en quatre pour, p. 627.

1 a scuipa draci, are mauvais,
p. 628.11a se uita in cura dracului, regarder fixement, p.
628.11 calul dracului, vieille sor-
ciae, p. 628. Ilpar'di

jugat dracul, ils se valent, p.
629.11 dracu scie, je n'en seis

rien, p. 629. n
dracul t124'i
scie, c'est un malin, p. 629.
11
niel dracu, personne, p. 629. 11

tot un drac, c'est la m6 me chose
p. 630.11par'cal scaperd dracu
'n flci, il est trs-maigre, p.
631.11 a bel era dracu, il a t

attrap6, p. 631.11 a av o ceistd
de drac, tre mauvais, p. 631.
1 pe dracu, non, p. 631. - Pl.
di-ad.
raison, le bon droit pour soi,
de justice, p. 425.
Drum, s in. route, chemin, p. 92.
93. 94. 95. 96. 97. 98. 99. 100.
101. 102. 250. 262. 393, 469.
512.11 /a drum, en voyage, p.
92. 94.11 a riltdci drumu, s'garer, p. 94.11 a'ff lua drumu,
partir, p. 113. II pe drum, en

voyage, p. 99. 11 pe drum, au
dehors, en ville, hors de chez
lui, p. 95.11 &I da druniu, faire
descendre, laisser partir, p.

639.11 a pIerdut fi drumul fi
arana, il a perdu la tete; ses
affaires vont mal, p. 94. 11 merge
pe alaturea Cu drumul, il ne
suit pas le droit chemin, p.
96. 11 vorbesce akIturea de drum,
il ment, p. 964 niel tu, niel

drumu, file vite, ne te gene
pas, p. 984 dl sc6te la drum
de boi, le plonger dans la mi-
dacoromanica.ro
DUC
- 716 -
sere, p. 99.11 se duce allure pe
c6ma drumului, aller pied,

p.
99.11 nu nix niei set Wed
drumul, c'est un imbecile, p.
99.11 pe ici ti-e drumul, file, p.

drumul, partir,
99. 1 a 'ff
1
p. 100. !Ina, la drum ! ne divague pas, p. 100.11 se gtitesc

de drum, il est A Particle de
la mort, p. 100.11 a' fi tine drumul, ne pas devier de son chemin, p. 101.11a std in drum,
l'arreter ; l'empecher de fair

ce gull desire, p. 101.11 drum
bun, bon voyage, p. 102.11a
rmcine pe drumuri, rester orphelin ; perdre sa fortune, p.
102. - Pl. drumuri.
Duci-se, le diable.11par'cii e dual-
se pe pustii, on dirait le diable,
p. 632. 0 are pe ducci-seinteinsu,
il est intelligent, actif, p. 632.

Duci-Votra, s. m. Duca-VodA, noni
bropre, p. 102.
Duce (a), v. mener, conduire, p.
93. 96. 179. 215. 378. 453.
porter, p. 111.11 rimier, faire
alter, p. 493. 453. 546. mener, P.
492. 11 conduire, pousser, p. 679.
I
a duce doru, dsirer, p. 286.
o duce bine, il va bien. p.842.

Duce (a se), c. r. aller, p. 50. 161.
192. 339. 378. 389. 390. 449.

489. 491. 669. H s'en aller, p.
50. 76. 99. 103. 306. 378. 604.
620. 688. partir, s' en aller, p.
99. 185. 202. 213. 261. 273. 306.
404. 432. 457. 462. 473. 519.
520. 683.11 disparaltre, p. 413.

pousser, p. 503.11 s'en aller,
couler hors de, p. 447.11 disparaitre, p. 413.
Ducipal, 8. m. Bucphale, p. 103.
Dugheni, 8. f. [Mold.] magasin,

boutique, p. 110. 176. - Pl.
dughene.
Duhovnic, s. m. confesseur, p. 632.
- Pl. duhovnici.
Dulce, adj. doux, p. 500.
Dulut, adv. p. 105.

Dumitale, pr. pers. vous, p. 125.
Dumitru, s. w. Demetre, p. 104.
Dumne4e6, s. m. Dieu, p. 53. 62.
87. 94. 150. 168. 208. 209. 220.
229. 237. 251. 267. 299. 475.

606. 518. 512. 689. 55. 633.
634. 635. 636. 637. 638. 639.
dacoromanica.ro
DUM
640. 641. 642. 643. 644. 615.

646. 647. 648. 649. 650. 651.
652. 653. 654. 655. 656. 657.
668. 659. 660. 661. 662. 663.
664. 665. 666. 667. 668. 669.
670. 671. 672. 673. 674. 675.
676. 677. 678. 679. 680. 681.
682. 683. 684. 685. 686. 687.
688. 689. 690.11 n' are Montle-
left staptin, nul seigneur sur

p. 637.11 Dionneeleil vede
ti tee ," 'Dieu

D
volt tout, p. 638.

bun e Dumneleii, ce mal est
passager, p. 641.11 morel Dumnelefi , Dieu est grand, p. 642.

e omul lui Dumneleii , c'est
l'homme du bon Dieu, p. 677.
a fi prima lui Dumnq eft ,

memo sells que le precedent,
p. 67. 0 l'a orbit Dumne&ii,
ne salt plus ce qu'll fait, p.
678.11 DumnOcel di din teei , le

diable, p. 678.11a se NA cu lu-
leaua lui Dumneleii, boire fei-
me, se griser, p. 679.11 a lu

boii lui Dumneqeg, etre en-
tete, p. 679. 11 a fi cu Dunineleil in sin, etre honnete homme, p. 679.11a nu av nici un
Dumnegeii, n'avoir ni foi, ni
loi, p. 680.11 a nu fi nici de un

Dumneleii, n'etre bon A rien,
p. 680.11 a se rugd la toff Dum-
neleii, demander avec insis-
tance, p.
680. 11 unde punea
vana, punea umnelfi mila,

homme qui tout russit, p.
680.11 a desccilecat Dumnelefi la,
ses affaires prosperent, p. 1'81.

a se intilni cu Dumnqed,
memo sons que le precedent,

p. 681
'i-a pus Durnneleit
induct in cap, trieme sons que
le precedent, p. 681. lIli tine
Dumne4eit de pr, il a de la
II
chance, p. 681. II l'a equt
prospere, p. 6?2.
pa r'cit a apucat pe Dumnekii
1
de un picior, 11 est content,

fler de son succes, p. 683. il
verga lui Dumneleii , flau de
Dieu, p. 683. II biciul /u1 Dum-
meme sons que le precedent, p. 683. H e degetul lui
Dumncleii, c'est le doigt de
Dieu, p. 684.11 inicial lui Dum-
neleit, l'agneau du bon Dieu,
- 717 -
DUM
p. 684. 11 boul lui DumneOed,
homme tranquille ; imbcile,
p. 684.11 a fost mdnia lui Duni-
neki, cela a at terrible, p.
685. 11 ca pedpsa lui Dunined,eit, vite, p. 685.11 ca in sinul

lui Dumner,leti, comme dans le
sein d'Abraham, p. 685.11 a se
crede cd e Duntnekt, tre fier,
p. 695.11 de cdnd urzea Dumneciled pcimintu, depuis trpslongtemps, p. 685. 11 CU
inainte, b. la grace de
Dieu, p. 685.11 a porni cu Dumne4eu, bou voyage, p. 688.
cum o da Dainnefleit , a la grace
de Dieu, p. 686.11 a'l lisa in
plata lui Dumnerfed , abandonner, p. 686.11 a rnulnea ca beitut de Dumneqed, rester ptrifi, p. 686.11 niel mal impaccl
nici Durrinellea, rien ne le contente, p. 686. 11 afa a fost scl
fse de la Dumneki, Dieu l'a

voulu, p. 687.11 numnelleit sd
le algcl, je n'y comprends rien,
DUT
p. 690.11 DunzneOeil cu cdrne,
le diablo, p. 678.
Dumnegeesc, adj. divin, p. 633. Frn. dumneksci pl. clumneleesci.
Dumnedeire, s. f. divini t, p. 633.

Dumnlui, pr. pers. 3-e pers. sing.
lul, p. 21.
Dumnta, pr. pers. 2-e pers. sing.
vous, p. 125.
Dunire, s. f. Danube, p. 104. 105.
106. 107. 108. 109. 458.1) a cara
apci 'n Dundre, porter de Peau

a la rivire, p. 105.11 Duniire,
beaucoup, p. 106.11 a se face
Minare, Otro furieux, p. 106. 1
n'o fi ccit Dundrea, ce ne sera
pas la mer boire, p. 107.
sii carg cdt Dundrea qi tot nu

ajange, il est iniatiable, p.
107.11 nici in Minare nu gdsesee apa, c'est un incapable,

p. 107. 11 nu se spalcl nici cu apa
Duneirei, lamer y passerait sana
laver la souillure, p. 108. 1 are

sd trcd multa apea pe Dunare,
passera jusque la beaucoup
p. 6871 t'a ertat Donne4eit,

est mort, p. 687. II e iertatd
de DumneVed, elle n'a plus
ses rgles, p. 687. l'a strins
Dumneki, il est mort, p. 687.
Dungi, s. f. bande, c6t6.11 a trage
rir, p. 688.11 a mers la Dconnel-d , il est rnort, p. 688. 11 a

fi uitat de Dumne&ii, tre trs-
323. 11 pour, p. 335.11 d'aprs,

seion, p. 44. 545. 652. 660. 661.
11
a se duce la Dumne0e4, mou-
d'eau sous les ponts, p. 108
clopotul inteo clungd , sonner

le tocsin, p. 515. - Pl. dunoi.
Dup, prip. aprs, p. 164. 284.
vieux, p. 69.8.11 pana' m'a uitat

Dumnecled , trs-iongtemps,
688. fi chi tu para 'n Dumned.e,
derrire, p. 160. 325. 11 derri re, aux trousses de, p. 120.

612. 11 la recherche de, p.
275. 306. 517. 612.11 a, aul P.
335 11 dupcl ce, aprs que, p.
chi cu puca in Dumneqeil , mme
393. 520. 593.11 dupd ce. .. apoi,
c'est un sot ; un fou, p. 688.
sens que le prcdent, p. 689,

dd cu barda in Dumneqed ,
mme sens que le prcdent,
p. 689.11 dd ea, securea in Dum,
tzeki , mame sens que le pr-
cdeut, p. 689.11 om cu frica
bel Dumne4ed, homme juste,

honnte, bon, p. 689.11 mal ai
de DumnOed, tiens tou tranquillo, p. 690.11 mai de Dumne-
meilleur, plus beau, p.
690. if e pcat de Dumnetleii,
c'est un pch, c'est dommage,
p. 690.11'i-1 avut Dumneried de
scire, Den l'a prserv, p. 690.

ca Tata ltil Dumnsgen, blanc,
non content de, non seule-
ment, p. 119. 221. 222. 272.
dupd cuca.
440. 441. 442.
comme , p. 544. 646. 668.
11
fi
tel... tel
p. 415. 523.
Dus, adj. parti.11 a fi dus, qui a
dupc1
at, p. 401. - Fm. dual; pl.
dufl, clase.
Dusman, s. in. ennerni, p. 344. 652.
653. - Farn. dumani.

Dusmnos, adj. hostile, haineux,
p. 136. - Fm. dufmcindsd ; pl.
dufmanoff, dufmcin63e.
Duti, s. f. abrviation d'Alexandre, nom propre, p. 109.
dacoromanica.ro
- 718 -
E, 3-e pers. ind. pr. du verbe a fi,

tre; passim. 11 tir mi-e, qu'estce que, p. 25. 271. 272. 315.
PAC
Era (a), v. pardonner. 11 l'a ertat

Duinne(left, il est mort, n. 687.
41 (a), v. sorlir, p.112. 175. 191.
237. 494. 618. 635.11 s'en aller,
334. 578.
sortir, p. 198.1I disparaitre, p.

19. 453.11a esi la nzaidan, se
devoiler (en parlant d'une cho-
Ea, pr. pers. elle ; passim.

Ear, adv. mais, p. 59.
Earl, adv. mais, p. 59.
ci, adv. voici, p. 6. 467.
Ede* s. f. lierre, p. 48. - Pl. edere.
se), p.191. 11
11 e
El, pr. pers. il, le, lui ; passim.1

celui.14, p. 22.
pr. pers. 11, le, p. 7. 590.

Ele, pr. pers. elles, p. 559.
esi in cale, son
tir, venir au devant de, p. 378.
'I ei inainte, memo sons
que le precedent, p. 566.

EV, s. m. [Mold], Iassy, p. 130.
149.
gjiT, s. pl. [Mold.] Iassy, p. 111.
Enache, s. m. Enache, p. 109. 110.
a lua pe Enache in cap, se
griser, p. 109.
Ene, s. m. Ene, p. 110.11 veni Ene
pe la gene, il a sommeil, p.
41, pr. pers. son, sa, p. 95.

Este, 3-e pers. sing. ind. pr. du
verbe a fi, il est; passim.
Eti, pr. pers. je, mol. p. 6. 111.
364. 865. 444. 458. 476. 496.
601. L02.
110.
Era, 3-e pers. sing. imp. du verbe
a fi, negnait, p. 71. 124. 325.

Epure, s. m. [Banat], lievre, p.
139. - Pl. epuri.
Eremie, s. in. Jrmie, nom pro.

pre, p. 166.
interj. fine! femme! p. 115.

122.
Face a),
V. faire, p. 28. 31. 37;

passim. faire naitre, produire,
p. 435. 440. 11 rendre, presenter,
p. 360.11 rendre, p. 436. 543.
tracer, p. 534. II se former, p.

296.11 Meyer, dresser, p. 589.
be.tir, p. 488. 588. 589.11 fake,
fabriquer, p. 238.11 prparer, p.
316.11jouer, p. 460.11 nu are ce
'i face, il ne peut rien lui faire,

p. 650. fi a av de aface cu, a-
voir affaire , p. 591.11a 'l

face ea, le traiter comme, p.
627. 11 a face cu miina, faire
signe de la main, p. 166.11 a
face foc, allumer le feu,
p.
163. II a facebuze de Arap, faire
la lippe, p. 8.11 a face sat, s'at-
tarder, ne plus partir, p. 306.

a face fard, faire perdre, p.
428. a face ciaste, payer boire,

p. 461.
Europa, e. f. Europe, p. 111.

Eva, s. f. Eve, noin propre, p.
111. 127. 469.
Evreii, s. m. Juif, Hebreu, p. 207..
- PI. evrei.
Face (a se, a 'f1), v. r. se fake,
etre fait ; passim. 11 se former,

p. 2991 devenir, p. 77. 106.
107. 312. 346. 356. 473. 478.
575.11 etre reprsente, p. 660.
prendre l'aspect de, p. 336.
prendre la forme de, p.
638.
560.11 se transformer, se changer. p. 575 II se rendre, p. 313.
faire le, fake semblant d'-
tre, p. 332. 490. 501.11 a se lace

tovareif, s'associer, p. 583. 584.
face pomanii cu, faire la
11 a
charit , p. 604.11 a se face

cruce, il se forme un carrefour,
face cale, se prep. 538.11 a
parer les voles,
p. 3:3. II a se
fase American, faire semblant

de ne pas comprendre, p. 4.
a se face Chines, memo sens
qua le precedent, p. 54.11a se
face Ingles, meme sons que

le precedent, p. 159.11 a ze face
Nm, memo sens que le pre-
dacoromanica.ro
-719 erlent, p. 231.11a se face Td-
der, faire l'imbcile, p. 404. a

se face Tanase, mme sens que
le prcdent, p. 332
Ficlie. s. f. cierge, p. 635. - Pl.
fa clii.
s. W. [Trans.] aubel ge
(sur la grande mute\ p. 151.

Figidu) (a), v. promettre, p. 241.
457.
Figiduinti.
s.
f. promesse.11pci-
gdd'tintff. la terre proralee, p. 252. - Pl. fugadainte.

Figap, s. n. ornire, p. 112.-Pl.
fugase.
Fiini, s. f. farine, p. 574. 575.
71iintut
663. - P .
Piar.
Falci, s. f. mitehoire, p. 631. -Pl.
Femel'e,
- Pl.
fapte.
FI% conj. sans. fol. de, satis, p.151.
Firi, conj. SaDS, p. 67. 160. 232.

333. 304; passim.11 a fi fard,
no pas avoir, p. 680.
Faraon, s. us. Pharaon.
boll11
r. 112. - Pl. Anona.
Farca, s. in. Farcm, nom d'hon:me, p. 326.
s. f. femme, p. 633. -
Pl. lema
Femesci, adj. de femme, p. 671.
-Pl. femeesci.
FOn, s. f. foin, p. 265. - PI. fe-
nuri.
s. n. ter, p. 263. 562. 676.

Teregea, s. f. grand mantean que
Fer,
portant les femmes turques,

p. 446.- Pl. feregele.
Feristri, s. f. fenare, p. 651. PI. ferestre.

Ferl (a), v. p, server. p. 299. 552.
593. 655. 656. 670. 671. 672.

674. 675. 11 D6mne-fere8ce, Dieu
prierve, p. 532.
v. r. se garder de,
p. 302.11 fuir, viter, p. 613.
Ferl (a se),
Fes,
1'0114.
Fantani, s. f. fontaine, p. 589. Pl. lantetni.

Fapt. s. n. fait, acte, action, p.
578. 652.--Pl. fapte.
Fapti, s. f. acte, action, p. 674.
FLA
s. n. tez, p. 291. - Pl. fe-
surf.
Festl (a), v. [Ung.] peindre, montrer, p. E61.

Foil/ s. f. fillette, p. 9. -Pl.
fetite.
Fi (a), v. trei passim. j a fi de,
a fost
aPPartenir a, p. 220.
set fie, c'tait, crit cela de11
vait arriver, p. 687.

Flari, s. f. bte fauve, p. 136.-
Pl. fiare.
FichetescI, s. m. Fichetescl, loca-
lit, p. 113.
Fati, s. f. filie, jeune filie, p. 58.
pr. ind. ehacun, chaque,

p. 394. 488. 652.
Fiel% s. n. ter, p. 275. - Pl. ffere.
Fferbe (a), V. faite bouillir, p.175.
114. 164.11fille (oppos fils),

p. 122. 329. 675.11 fatcl nutre,
pucelle, p. 172. 526. - Pl. fete.
Flert, adj. bouilli, p. 676. 677. Fm. firtd ; pl. fierti, fierte.
Filip, s. m. Phili ppe, nom d'homme,
Fati, s. f. fase, figure, p. 690.

a PU' de fa , tre prsent, p.
663. 564.11aq da de fatd, le
trahir, p. 563.11a clic pe fl,
dvoiler, dcouvrir, p. 578.
1.. 113. 11 fterge-o Filipe, mets

la main dessus, p. 113.
FilipescI, s. m. Filinescl, village,
p. 114. 11 a umpl de Filipesci,
tromner, p. 114.
Fasole, s. f. haricot, p. 32. -Pl.

fasole.
a fi de j'ata, are l, &re prsent, D. 564.
Fedior,
eci
s. in. Als, p. 316. - Pl.
FefeleT, s. in. FefeleT, localit, p.

112.
Fel, a. n. espbce, Boite" nature,

p. 423. 11 a se face un fel eu,
se rendre pared , fairo semblant d'Otro comme, pag. 585.

feluri.
Felipan,
s.
Felisan, non] d'
bomme, pag. 113.
Fie-care,
adj. [Mold.] de fernme,

p. 671. -Pl. .fimeesci.
Fime6sci,
Fir, s. n.131, brin,p.482.-Pl.fire.
Fira, s. f. l'ira, nom de forme,

p. 114.
Fire, s. f. crature, are, p. 646.

672.11 nature, naturel, p.678.
Pl. fin.
Fliciii, s. m. jeunP garon, clibataire, p. 432. 615. 11 ficicdtZ

unguresc, vieux garon, p. 432.
-Pl. filian.
Flimanyl (a), v. Ore anul, p. 52.
dacoromanica.ro
FLE
- 720 -
8. n. babiole, chose sans

importance, p. 251. 424. - Pl.
fleacuri.
Fiare, s. f. fleur, p. 9. 154. - Pl.
flori.
Floree, s. f. nom propre, p. 115.
Floriea, s. f. Fleurette, nom propre, p. 489.
FlorlI, s. f. pl. Pagues fleuries,
Fleae,
p. 116.
Huera (a), y. siffler, p. 283. 364.
493. 0 fluerd in biserica, imbecite, p. 493.
Foe, s. n. feu, p. 71. 243. 325.
538.
cu foc, ardemment, p.
11
494.11
a da foc, mettre le feu,
p. 176. 458. 11 a face foc, allumer le feu, p. 163.- Pi.
focuri.
FoefanT,
s. f. FocpnT, ville,
p.
116.
Foltea, s. m. Foltea, nom propre,

p. 117.
Fame, s. f. faim, p. 387. 11 a 'I fi
finte, avoir faim, p. 283. 364.

de fme, par ce qu'A a faim,
p. 363.
Fome7e, s. f. [Valcea], femme, p.
200. - Pl. fontei.
FUS
adj. peureux, p: 417.429.

fric68c1 ; pl. frico fri-
Frieos,
- Fem.
case.
Frig, s. m. froid, p. 363. II al fi
frig, avoir froid, p. 363. - Pl.

frigurl.
Frige (a), v. r5tir, griller, p. 363.

Frigura, s. f. flvre, p. 187. -Pl.
friguri et frigure.
Fringhie, s. f. corde, p. 386.- Pl.
fringhii.
Fript, adj. rli, p. 219. 292. Fem. friptct ; pl. frip0, fripte.
Friul,
s. m. Frioul, nom d'une
province en Autriche, p. 118.

Frumos, adj. beau, p. 21. 272.
299. 596. -Fem. frunzscl ; pl.
fruntofi, frum68e.
Frente, s. f. tete, com in encement,
p. 326.11 de frunte, notable,
parmi les premiers, p. 368. Pl.
frunii.
Frunza, s. f. feuille, p. 393.- Pl.

frunze.
Fudul, adj. fier, arrogant, p. 527.
6 i5. - Pl. fuduli.

v. r. se pavanor,
Fudull (a se),
Farte,
poser, p. 22. 422.

f. poursuite, p. 674. 11 a
da fuga, courir, p. 80. 243.11a
se intrece infuga, rivaliser la
Fotie,
Fugl (a), v. fulr, se sauver, p. 69.

88. 103. 104. 150. 151. 484.
595. 613. 614.11 fuir, eviter, p.
Mine, s. n. pl. ciseaux, p. 228.

adv, tres. 11 frte mult, beattcoup, enormment, p. 105.
Fos (o), incorrect pour a (ait) fost,
ont ete, p. 244.
s. m. Fotie, nom propre,
p. 117.
Francez, s. m. franais, p. 117.PI. francezi.

Fango (a se), v. r. commencer
decliner, baisser, p. 442.
Frangolea, s. m. Frangolea, nom
propre. 11 cdt al rice : circ Frangoleo, en un seconde, p. 117.
Frisina, s. f. Euphrosine, p. 118.
Frate, s. m. &ere, p. 31. 72. 168.
186. 250. 444. 535. 583. II fray
de cruce, compagnons insepa-
rables, p. 535. - Pl. frati.
Fritil, s. m. Fratilli, nom propre,

p. 118.
s. m. [Banal] Franois. sancltate, Freani ! fuis,

p. 118.
Frica, s. f. peur, p. 222. 589.
Freant,
11
689.11 crainte, peur, p. 678.11 a
't ,fi frica, avoir peur, p. 498.
Fuga, s.
course, p. 614.- Pl. fugi.
223. 576. 613. 11 courir, p. 461.
8. n. quantite de chauvre
pu de lin que l'on met sur la
quenouille, p. 98.- Pl. fui6re.
Fulgeri (a), v. impr lancor des
FuTor,
clairs, p. 62.
n. fond, p. 145. - Pl.

funduri.
Fund, s.
Furi (a), V. voler, p. 44. 61. 341.

372. 406. 562. 572. 11 enlever
furat aghiufa,
ravir, p. 472.11
il s'est endurmi, p. 472.
`Furfure, s. f. son, p. 574.

Furnie,
s. f. fourmi, p. 222. -
Pl. furniel.
Furtuna, s. f. tempete, p. 547. Pl. furtune.
Fus, s. m. baton avec lequel on
remue la bouillie de mals,

p. 72.
dacoromanica.ro
- 721 -
GAE
Gae, s. f. pervier, p. 235. - Pl.

gaf.
Gahita, s. f. Gahita, nom propre,

p. 119.
Ginat, s. n. cl6jection, ilente, p.
108. 287. 288.
Galantem, adj. gnBreux, p. 133. -
pi. galantomi.
Galaon, p. 162.
GalatiT, s.pl. Gr'alatz, ville, p. 119.
GlIbAnare, 8.f. [Mold] jaunisse.

suferd .de galbaarerusescd, c'es'un ivrogne, p. 293. - Pl. galb'endri.
Galci, s. f. glande (de la gorg-e),
amygdale, p. 882. - Pl. gala
Gand. 8. n. pense, esprit, p. 92.

284. 486. 532. 645. 599. 623.
633. 605. 677.11ide, dsir, p.
545. 11 intention, p. 546.11a
da in gdnd, penser, p. 629.-
Pl. giinduri.
Candi (a), v. penser, p. 164. 322.
549 11 penser, vouloir, p. 644.
545.
Candi (a se), v. r. rflciiir, se dcider, p. 446.
GAt) (a se), v. r. se prparer, faire

ses prparatifs, p. 100. Ji se pa-
rer, p. 442. 449.

Gitit, adj. par, p. 205. -Fm.
gdtitd; pl. gdtiii, gdtite.
Giujan, 8. ?Id. nom propre. H fi Gdu-
jan, 6tre un goinfre, p. 119.
Gulea, s. m. nom propre. 11 a fi

Gdulea, mOtne sens que le pl.&
cddent, p. 120.
Gana, s. f. trou, p. 55. 159. Pl. gdurt.
Mari, s. n. plat, p. 215. - Pl.
getvane.
Gavril, s. m. Gabriel, p. 120.
&iba (de), loc. adv. inutileraent,
p. 600.11 sans rien faire, p. 570.
Geme (a), r. gAmir, se lamenter,

p. 80. 337. 11 gmir, soupirer,
p. 581.
66mAn, s. m. GmAn, colline.
innourefed la Gmen, c'est mau-
vais signe, p. 120.
Gn, s. f. oil (paupire), p. 110.

PI. gene.
GenuchTu, 8. n. genou, p. 416.
Pl. gemela.
Gard, s. n. clture, haie sbche,

palissade, p. 166. 171. 194.
237. 272. 274. 315. 456.- PI.
Genunchlu, s.
Cara, s. f. rivire, p. 583. 587.-
Ghem,
garduri.
Pi. gtirle.
Gascli, s. f. oie, p. 287. 283: 387.
- Pl. gclsce.
Gll (a), trouver, p. 93. 94. 107.
158. 284. 304. 305. 448. 458.
489. 543. 566. 590. 591. 607.

arriver, survenir, p. 549.11a '1
gclsi dracii, devenir furieux,
p. 618. 519. 11a gdsi ca cale,
trouver bon, convenable,
p.
37.
Gits1 (a se, a VO, v. r. se rocontrer, p. 150.11a

getsi Bacda,
trouver son maitre, p. 448.

a 1 gasi beleaua, se trouver
dans de mauvais draps, p. 455.
Gasper, s. m. Gaspar. 11 bohmien,
p. 119.
Gat, s. n. cou, p. 188.-PI. giturI.
Gata, adv. pra. II de-a gata, ton r
prt, sans travail, sana peine,

saris effort, p. 373.
n. genou, p. 416.
- Pl. genuncht.
Ger, s. n. froid glacial, p. 56.
495.- Pl. geruri.
s. n. peloton, pelotte, p.
482. 494.11 a se mcintut ala de
pe gltem, tre A l'article de la

mort, p. 482. - PI. ghemurr.
Gheorghe,8 m. Georges, p.121.149.
Gheorgheial, s. m. diminutif de
Georges, p. 121.
Gheorghitor,
s. m. diminutif de
Georges, p. 121.
s. f. diminutif de
Georges, p. 122.
Gheorghiti,
Gherghina, s. f. Georgette, p. 122.

Gherghiti, s. f. Gherghita, localit,
s. ni. Gberla, ville de

Hongrie. 11 a pune la Iberia,
mettre en prison, p. 123.
Phica, 8. m. Ghica, nom propre,
Gher1A,
125. fi volea dumitaie ca
la banu Ghica, vous &es libre

de faire ..., p. 125.
Ghinirar, s. m. [Vciiceal, gnAral,
p. 80. - Pl. ghindrart.
dacoromanica.ro
- 722 G Cat
n. bourrade, coup de
poing, p. 213.- PI. ghloldurl.
OhioId, 8.
Ghincu,s m. Ghincti, nom propro,

p. 125.
Ghinu, s. in. Valea Ghinulul, vallee
de Ghinu, p. 435.
Ghit, s. m. diminutif de Georges,

p. 186.
Mud (a se), v. r. [Mold] jouer,

p. 583.
GTurgTu, s. m. Giurgevo,
GTurul (a), v. [Mold.] promettre,

p. 668.
GlivinescT, 8. pl. Gleyenestl, vil-
lage.11par'ed WI de la Gift&
nescl, on (limit que tu es de

Fouilli-les-Oies, p. 127.
Glezni, s. f. cheville du pied, p.

440. - Pl. glezne.
Gliga, s. m. [Ungl Gregoire, p.
Gligora, s. m. Gregoire, p. 32. 127.
Gligore,
8. m. Grgoire. p. 127.
470. 471.
Gligere, 8. m. [Basar.] Gregoire,

p. 470.
Glebd, 8. f. arriende, p. 13.
Gordian, adj. gordien, p. 131. Pl. gordianl.
Gradin, 8. f. jardin, p. 675. Pl. gradinl.

Grl (a`., v. parler, p. 507.
Grima* s. f. tas, monceau, p.

271.- Pl. grclmap.
Grimatici, s. f. gramm aire, p. 526.
- PI. gramatice.
Gras, adj. gras, p. 1r8. - Fm.
grascl ; pi. gra1, grase.
GrAii, s. n. bid, p. 346
440. -
Pl. grde et grdne.

Grec, 8. rn. Gree, p. 24. 191.132.
133. 134. .135. 136. 137. 175.
248. 309. - Pl. Grecl.
Grecesc, adj. de grec, p. 138.
mcincare grecscd, merde,p.138.1
bucate grecescl, chose sans valeur, p. 138. 11 nodurl grecescl,
desagrements, p. 138. - Fem.
grecscd; pl. grecescl.
Grecesce, adv. comme les Grecs,

p. 137. 138. 11 a vorbi grece8ce,
etre ivre, p. 138.

adj. grecise, p. 670. Fem. grecitcl; pl. grecill, gre,
Grecit,
cite.
8. f. rosse, p. 680. - Pl.
Gre161i, 8. f. faute, p. 449. 462.
plaisanterie, p. 288.
- Pl. glume.
Grell (a), v. commettre une faute,

p. 13. (554.11 ne pas reussir, p.
GodinescT, 8. m. Godinesd, village,
377.
Greil, adj. difficile, p. 281.11 lourd,
G161A.
glabe.
Glum, 8. f.
Gogoman, adj. sot, nigaud, p. 129.
- PI. gogomani.
p. 365. - Fem. grea ,- pl. grel,

grele.
Gol, adj. nu, non habille, p. 230.
tout creche, en personne, p.
255. 616.11 vide, p. 162.-Fern.

gala; pl. gol,
GolieT, 8. pl. GolaseT, village, p.
129.
Golea, s. m. Golea, nom propre,

Golescu, 8. m. Golescu, p. 19. 129.
451.
Goll (a), v. vider, p. 19. 21. 130.
454.
Gone, s. m. Golfa, p. 10. 131.
a Oa cdt zidul Goliel, vivre

longtemps, p. 130. a fi bun
11
de Golla, etre fou, p. 131.

MI, 8. f. perscution. II a loud la
gand, poursuivre, p. 421. Pl. gonl.
Gonl (a, v. poursuivre, p. 421.
550. 652.
- PI. grefell.
Greg, adv. difficilement.11 cugrea,
difficilement, p. 97.
Grigore,s.m. Grgoire,nom propre,

p. 139. 470. 471. 474.11 vrel
vrel b G-rigore alasmcl, le vin
est tire il taut le boire, p. 470.

Griva, 8. f. chlenne tachetee de
blanc et de noir, nom de

chienne, p. 139.
GrozivescT, 8. pl. Grozilvescf, vil-
lage, p. 139.11 al mofil in Grozclvescl? no fais pas le malin,

p. 139.
Guda, s. f. virago, p. 139.
GunoTu, s. m. impuret6, ordure, p.
420. - Pl. gundle.

Guri, 8. f. bouche, p. 178. 219.
242. 244. 299. 307. 340. 346.
403. 423. 436. 494. 516. 548.
a fi gura sa636. 608. 1565.
tulul, bavard, colporteur de
dacoromanica.ro
11
- 723 -
GUS
HOT
nouvelles, p. 3071 gurd scet,diseur de riens, p. 340.11gurcl

de Tirgovifte, bon bee de Paris,
poissarde, p. 403. - PI. gurl et
Gus% (a), v. gotter, p. 171.

Guti, 8. ni. diminutif de Georges,
p. 141.
Guzgan, s. m. [Mold.] rat, p. 56.
Pl. guzgani.
interj, allons, p. 81. 152. 258.

400.11 viens, p. 294.
Mad, s. ?n. HAAN, villa. II ndtared de la Harlan, sot, imbecile, p. 148.

Hattr, 8. n, faveur, p. 350. - Pl.
hatiruri.
Herta, 8. m. Herta, localit.11 ca
in codrul Hertel, comrne dans
la fora de Bondy, p. 149.
Hit t interj, hue; cri pour exciter les chevaux, p. 119.
gure.
Halm, 8. ni. Haim, nom propre

juif, p. 141.
HaTmana, s.f. vagabond, dsceuvr,
p. 191. - Pl. halmanale.
Hain, s. f. v6ternent, p. 22. Pl. halne.

Halmej, s. n. Plehedl talmouse,
mets eornpos de farina de mar;
et fromage frais, p. 392.

Hambar, 8. m. magasin
m. pour Filipescl,
village de la Prahova, p.114.
Hintdil, 8. n. [Trans.] carrosse,
p. 151. - Pl. hintee.
Hilipesci, 8.
bl, (AO,
p. 526.- Pl. hambare.
Hanaan, s. m. Chanaan. p. 141.

Hancu, 8. m Halm, nom propre.
p. 142. 143 144. 145. 337.
1
Vodcl vref fi Hcincu ta, l'un

tire hue et l'autre ilia, p.
142.11 e volnicul Heinculul, c'est
un tranche-montagne, un ma.tamore, p. 145.

Hinca, 8. m. Harm, nom propre,
p. 142.
8. m. Hangerid, nom
propre, p. 146. 11 idrna de la
Hangeritl,
Htrzob, 8. n. [Mold.] panier plat,

fait en osier, p. 508. 509. H coborit Cf4 hireobu din cer, des-
cendu de la cuisse de Jupi-
ter, p. 508. 509.

Htrzoba, 8. n. [Mold.] acelag inteles ca mal sus, p. 508.
Htrzop, s. n. [Mold] awing Inteles ca mal sus, p. 509.
Ho! inter'. ho ! arrete I p. 350.
propre, p. 146.11 agent de Han-
401. 421.
Hoderenc, interj, patatras, p. 197.
Hogea, s. m. Hogea, nom propre,
p. 149.
Helburi, 8. M. Holburii, nom propre.11 ca in satul lul Holburd,
Han-Tatar, 8. et adj. cruel, batbare, p. 339. du-te in Han-
HoTnac, adj. [Dolj] vagabond, p.
Hangerid, froid terrible,
p.
146. H agent de Hangeriii, p.

146. -Pl. hangerii. .
Hangerlid, 8. ni. Hangerlifi, nom
gerliti, p. 146. - Pl. hangerlii.

11
Tatar, vas ait diable, p. 339.

par'cd 'i in lira lul Han-Tatar,
il ne veut tenir compte
c'est la cour du roi Ptaud,
146. - Pl. holnaci.

Hola 8. f. guret, p. 150.
Pl.
holde.
rien, ni de personne, p.338.

de pe vremea Jut Han-Tatar.
Hont, 8. ni. cor. pour Hant; synonime d'Allemand, p. 150.
bomme cruel, barbare, p. 338.
Hora, crnom. p. 49.
lima de a lul Han-Tatar,
hiver dpouvantable, p. 338.

Han-Titar, 8. et adj. mane sang
que le prcdent, p. 339.
Harap, 8. ni. ngre. 11 a fi h,arap,
oir la peau noire, titre laid,

p. 146. 147. - PI. harapl.
Harca, 8. ni. Harca, nom propre.
11a fi Harca, are brave, p.147.
Horez, s. m. Horez, vine, p. 150.

HarTa, s. ni. Horla, nom propre,
151.
Horn, s. n. [Mold.] pole, p. 160.

Pl. hornuml.
Hot, 8. ni. voleur, p. 203.-266. Pl. hop.

Hotar, 8. n. borne, p. 151.111imite, p. 151. 152.11 d pune ho-
dacoromanica.ro
- 724 -
HOT
11
tar pe cine-va, tuer quelqu'un,

p. 162.11 a umbla fpte hotare,
Hristos, s. m. Christ, p. 19. 453.
marcher beaucoup, p. 152. -
HulA, s,
Pl. hotare.
Hotir1 (a), v. arrter, empcher
de faire, p. 152.11 dcider, p.

644.
Hotin, s. m. Hotin, ville de Bessarabie, p. 152.

Hototop, 8. m. Hototop, nom propio. p. 538.
HrAn1 (a), v. nourrir, p. 22.594.
1 et 'I, pr. per. A. lui, elle, son,

sa, p. 17. 35; passim.
'I, pr. relat. les, p. 4 t passim.

'I, pr. pera. sing, du verbe este,
est, p. 1. 16. 22. 54. 109. 110.
133. 155. 163. 186. 207. 211.
223. 226. 229. 251. 269. 277.
283. 316. 334. 338. 344.
354. 359. 400. 423. 429. 440.

441. 442. 452. 479. 487. 498.
627. 529. 545. 559. 560. 561.
562. 567. 572. 678. 605. 615.
632. 637. 641. 642. 643. 651.
488.
f. rprobation,
mdi-
sanco, p. 303. - Pl. hule.
Hun, e. m. Hun, p. 151. - PI.

Hunf.
Elude, s. f. Mude, colline.11 tocmai ca pe Hunfe, mauvais chemin, p. 153.
HututuTu, interj. hopa 1 qu'il gran.
uisse, p. 38.
Ibriam, s. m. Ibriam, p. 156.

ici, adv. ici, p. 28. 99. 129.
Iciu, s. m. Iclu, nom propre, p.

156.
Ice, s. f. chetrise de paysanne,
p. 50. 195. - Pl. if.
lomea, s. m. ferina, nom propre,

p. 156.
leni, s. m. Ene, p. 110.
lpA,
s. f. jument, p. 215. 315.
340. 378. 382. 393. - Pl. tepe.

lepOri, 8.f. diminutif de jument,
p. 375. - Pl. lepfdre.
65311 cel,
ce que c'est que,

p. 35.11 mil, ce n'est pas, p.
lepure, s. m. livre, p. 139. 493.
22. 644.11nul, il n'y a pas, p.

cu, il n'a pas,
452. 11
479. 11 afal, c'est ainsi, p. 637.
lrb, s. f. herbe, p. 47. 179. 409.
verbo a voi; forme le futur,
IrnA,
'I, pour va, 2-e pers. sing. du
p. 35. 98.
la, interj, voil, p. 424. f allons,
p. 461.
lacuba. s.
f. Iacuba.
11
de ceincl cu
depuis longtemps, p.153.
lalomita, s. f. Ialomita, rivire et

dpartement, p. 122.123. 154.
lanof, s. m. Jean (en hongrois),
p. 154. 155.
lar, adv. et conj. mais, p.
104.
207. 639. 651.11tandis que, p.

526. 59511 de nouveau,
p. 258.
la* adv. et conj. mais, tandis

que, p. 35. 53.
lar* conj, de nouveau, p. 649.
!armaron, s. n. [Mold.] foire, p.

395. -- Pl. larmarce.
laii, s. pl. Iassy, ville, p. 155.
*fasto, 3-e pers. sing. ind. duverbe
a fi, ese, p. 53.
676. - Pl. fepuri.
- Pl. ferburf.
leremie,
166.
s. m. Jrmie, p. 157.
s. f. hiver, p. 4.
18. 70.
146. 338..452. - PI, ferni.
terna (a), V. hiverner, passer l'hi-
ver, p. 129.
lertA (a), v. pardonner, p.94.547.
676.
lertati, adj. f. pardonne; exemp.
fi fertatti de Dumne4eft,
ne plus avoir ses rgles, p.
687. - PI. fertate.
t 6E1.11 a
terusalim, s. m. Jrusalem, p. 157.

(a), V. sortir, p. 268. 350.
420. 548. 591.
Ifrim s. m. Ephraim, p.157. 474.
e. in. St. Ignace (20 Dcentbrss), p. 157. 15811 gi-a ve-
Ignat,
nit Ignatul, il va mourir, p.

158.
pr. pers. A lui, 6. elle, lui, elle,

son, sa; passim.
11, 3-e pers. sing. du verbe a fi;
est, il est, p. 228. 283. 334.
dacoromanica.ro
- 725 -
II
360. 409. 415. 488. 578. 599.

659.
FI, pour vei [Mold.] forme le futur, p. 359. 587.

Il, pr. pers. lui, le, p. 87. 200.
552; passim.
llni, 8. f. liRate. II Ilna Golanana, type de beaut fminine,
p. 158.
Ilic, 8. n. vesto sans manches,

p. 363.
Ilia, s. m. Ele, p. 158. 159.162.

Saint Elle, p. 159.
Imbtranl (a), v. vieillir, p. 491.
492. 593. 594.
Intii (a Se), v. r. se pousser A,

s'en gagerrci proquem en t, s'iti-
viter l'un l'autre, p. 135. 392.
finblan4) (a), y. calmer, dompter,

p. 631.
Imbrioi (a se), v. r. s'habiller,

272. 446.
510. 563. 614. 625. 627.11 en.
dans, avec, p. 50. 123. 501.

parmi, p. 285.11 avec, p. 111.
566. Q pendant, p. 32.11 pour,

p. 32. 227. 426. ji parmi, au mi-
lieu de, p. 98. 166. 285. 393.

391. 395. 6091 enfil, p. 21.
de, p. 566.11 en travers de, p.
1
101.111a, p. 116. 157. 227. 495.

II contre, p. 688. 689.111ivr A,
p. 349.11sur, p. 28. 150. 158.
301. 373. 530. 570. 571. Q pour
arriver A, jusqu'A, p. 263.

in jos, A terre, en bas, p.145.
Inainte, prp. en avant, p. 233.
32. 685.11 en face de, p. 642.
a merge inainte, avancer, p.
233.11 inainte de, avant de, p.
I
659.11au devant, p. 548.11 devant, p. 567.11 de aci inaintet

dornavent, p. 512.
lnlb
Imbricat, adj. habill, p.230. Ire-
vtu, p. 566. - Fm. imbrd-
cat4; pl. imbrdcali, imbrdcate.

Imbucituri, 8. f. bouche, p. 500.
- Pi. imbucdturi.
NI, pr. pers. moi, mon, me,
pour inoi, p. 99; passim.

Impici (a), v. satisfaire, contenier, p. 647. 686.
imprtl (a), V. partager, p. 520.
distribuer, p. 522.
adj. incarn, en personne, p. 616. - Fem. impe-
Impelitat,
lifata ; pl. impelifap, impelilate.
m. empereur, p. 53.
267. 356. 357. 388. 439. - 11.
Imprat, 8.
mpraf I.
Impritesc, adj. irimrial, p. 672.
674. - Fm. imperatiscei ; pl.
impfteitesci.
'Imprtesce, adj. imprial, p. 53.

Impriitl (a), v. rgner, p. 357.
imprtifenie, 8. f. communion, p.
422. - Pl. impartdenti.
Implinl (a), v. executer, p._644.
Impula (a), y. tirer un coup de

fusil, p. 562.11tuer d'un coup
de fusil, p. 138. 230. 562.
Imputl (a se), V. r. puer, sentir
mauvais, p. 179.
In, prep. en, dans, p. 4. 5. 25;

passim" A, au, p. 31. 44. 48.
99. 116. 123. 126. 129. 130. 145.
159. 202. 227. 326. 348. 401.

422. 426. 436. 439. 463. 455.
INo
(a),
ro. faire blanchir (les
cheveux), p. 492.
111'610 (a se), v. r. se lever, p.
442.
InapoT, adv. en arrire, p. 242.

449.
Ind, adv, malgr cela, en outre,
p. 647.11 encore, jusqu'A, pt.&
sent, p. 692.
limit, adv, encore, tout au moins,

p. 547.
InciI41 (a), s. rchauffer, p. 328.
ladled (a), v. monter sur, enfourcher, p. 21. Q monter a cheval, p. 176. 204. 306.
Maki (a), ro. monter A cheval,

p. 204.
Incilti (a se), s. r. se chausser, p.

164. 442.
inciltat, adj. chauss, p. 615. -
Fna. inceiltati I; pl. inailay,
incelltate.
Incip (a),
V.
tenir dedans, p.
519.
!tiara (a), v. charger, p. 554. 662.

663.
Indira (a se), v. r. se charger, p.

498 11 a se incarca de bogdaproste, s'attirer des ennuis, p.
495.
beep) (a), u. commencer, p. 80.

171. 320. 489. 689. 862.
Inceput, 8. n. origine, commence-
ment, p. 633. - Pl. incepu-
turi.
facet, adv, lenternent, p. 421.
dacoromanica.ro
- 726 -
INC
Innlta (a se), V. r. se lever (soleo), p. 164.

Inneci (a), V. noyer, p. 582.
Inchegi (al, v. coaguler, flger, p.

480.11 de inchgcl apele, il ment
comme un arracheur de dents,

p. 80.
Inneca (a se), v. r. se noyer,

223. 370. 380.
Innemerl (a), v. atteir.dre juste,
1nchide (a se), v. r. se fermer, p.

101.
Inchini (a se), v. r. faire le signe
russir, p. 98.
Innoti (a), ro. nager, p. 581.
Innouri (a), V. se eouvrir de nua-
de la croix, p. 595.11 prier Dieu,

p. 292. 643. O a se inchina
pis, p. 120.
fnsk coral. cependant, p.
va, se sournettre A, p. 584.

Inchis, adj. enferm. 11 de 'indas,
enfermer, p. 131. - F6m. inchisd ; pl.

Incinge (a se),
InplA (a), v. tromper, p. 176. 248.

Invir (a), V. enfiler.11 a infira de
pe apa Dunclref, dire des con-
400.
442. U s'chauffer, p. 258.

1nc6ce, adv, par id, p. 336. 341.
tes, raconter des choses ex-.

traordinaires, p. 105.
Insoll (a), v. accompagner, p. 662.

1nstreina (a se), v. r. migrer, p.210.
1nstreinat, adj. expatri, sans pa'
bu, p. 328. - F6m. instreinatd;

pl. instreinay, instreinate.
de
huid (a se), v. r. se rnarier (en

parlant d'un homme), p. 269.
suite, p. 32. 281. 11 indatu ce,

aussiteit que, p. 654.
Indergt, adv. en arrire, p. 283.
1nsurat, adj. mari6 (en parlant

d'un homme), p. 612. 622. -
Inda* adv. tout de suite,
602.
Frn. insuratd ; pl. insuratf,

insurate.
a se int6rce buleret,revenir, p. 61.
Indesa (a se), v. r. se presser, se
fourrer constamment, p. 391.

Inel, s. n. anneau, bague, p. 164.
- Pl. inele.
InstiV (el), pr. lui-mlime, p. 573.

adv. d'abord, p. 176. 356.
357. 381. 417. 11 mcit intditl, tout
Ingheti (a), v. geler, p. 480.

Inghii (a), v. [ffold.] s'inviter l'un
l'autre, p. 135.
1nghitl (a), v. avaler, p. 2. 474.
Inglez, s. m. Anglais.11.a se face
Ingles, faire semblant de ne

pas comprendre, p. 159.- Pl.
inglezi et inglejf.
IngriqA (a se), v. r. engraisser, p.
157.
Inimi, s. f. cceur, p. 532. 665. 1

Ame, p. 598.11inimd rea, mau-
vais cceur, m6chant homme,
p. 185. -Pl. inind.
InjugA (a), v. atteler, p. 629.

Injuri (a), V. injurier, p. 531.
injuriturl, s. f. juron, p. 227. Pl. injureiturr.
Inmult1 (a), v. augmenter, p. 652.

677
d'abord, p. 581. 639.
'Mara (a), v. [Mold.] sevrer, p.

582.
Intardii (a), v. tarder, p. 426.
retarder, tarder, p. 653.

Intardiere, s. f. retard, p. 654. Pi. intdr4ierl.
Intelege (a), v. comprendre, p. 291.
486 687. entendre, distinguer,

p. 514.
Intelege (a se), v. r. s'entendre, p.
236.
Intelepclune, 8.f. sagesse, p. 547.
633.- Pl. intelepcluni.

fritera (a), v. sevrer, p. 626.
!Mera (a), v. sevrer, p. 625. 626.
Inttlni (a se), v. r. se rencontrer,
rencontrer, p. 1'50. 264. 295.
333. H. a se intilni cu, rencontrer, p. 382. 681. ji arriver diez,
Innidl (a se), v. r. aller sans cesse,
prendre l'habitude de faire, p.
Insemni (a), v. dmontrer, prouver, p. 282.
inchise.
de la Negru-Vodd inccice, depuis Negro-Vocia jusqu'A nos

jours, p. 225.
Incolo, adv. IA, p. 341.1; inc6ce
incolo, de ci de IA, p. 341.
lncuTh (a se), v. r. s'6tablir, s'installer demeure, p. 294.
Incurca (a), v. mbler, p. 572.
105.
(Dais, p. 466.
v. r. mettre une
ceinture, se ceindre, p.
INT
p. 77.
intimpli (a se), v. r. se trouver,

p. 176. 248. 249.
394.
dacoromanica.ro
INT
- 727 -
Inunde (a), v. tendre, p. 588.11 a

o intincle la drum, partir, p.
163.11
462.
Intrce (a se), o. r. revenir, retourner, p. 61. U a se int6rce

indrgt, revernr, p. 61.
intors, acIj. retourne.11pand la ca
lea int6rscl, jusqu'a mi chemin,
Fem. int6rst i; pl. inp. 34.
torqr, int6rse.
Infra (a), v. entrer, p. 214. 305.
307. 374. 529. 618.11 a intrat in
gura satnlui, tout le monde

en parle, p. 307.11a intra in
placu, plaire 4, p. 647.

Intre, pr. panni, au imiten de, p.
a vorbit fi nea Ion, il
dit une sottise, p. 160. 11 tot Ion
chimei, je n'y perds rien,

fi nea Ion, etre un
100.
IntocmaT, adv. tout-a-fait, p. 251.

intrce (a), y. faire revenir, ramener, p. 449.
Intrce (a se), o. r. revenir, s'en
retourner, p. CO. 92. 242. 249.
ITI
p. 162.11a
sot, p. 163.
f. Jeanne, p. 161.
lonel, s. in. Jeannot, p. 164.
Imita', s. m. Jeannot, p. 164.
lordache, s. m. diminutif de Geor16n, s.
ges.
Iordache Burla- Verde,
11
Monsieur Prudbomme, p. 165.

lordatm, s. in. Iordasitn, nom propre ture, p. 165.
lorgovan, s. m. Iorgovan, nom propie, p. 165.
In, s. ni. Job, p. 165.
Ipate,
s. ni. Ipate, nom propre,
p. 166.
lpingea, s. f. mantean paysan (pour
la pile) sans manches et avec
capuchon, p. 579.- Pl. ipingele.
Intrebi (a), v. interroger, p. 320.
lphigea, s. f. 'neme Rens que le

predi lent, p. 579. - Pl. ipin-
p. 298.
II
Intrebare,
s'informer'
s. f.demande, p. 437.
Irimie, s. in. Erernie, nom propre,
3S7. 624.
gele.
Intrece (a se), v. r. rival 'ser, p. 614.
p. 166.11a nimerit ca _Triada cu
a se intrece Cu ded chita, devenir impertinent, p. 540.

Intreg, adj. entier, tout entier, p.
251. 537. - Fem. intrgcl ; pl.
intregt, intrege.
intru, prp. en, dans ; passim.
oiqtect
11
avec, chausse de, p. 324.11 in-
te dunga, sur un cet (tocsin), p. 515.1j
dedans,
en lui, p. 617. 632.

Intunerec. s n. obscurite, p. 236.
Inveninat, adj. venimeux, p. 136.
Fm. inveninatcl ; pl. inve-
ninatt, inveninate.
Invta (a). v. apprendre, p. 63.
375. 581.11 atl invgta, lui apprendi e a, p. 578 581. 582.
in gard, il a fait une
sottise ;
il a 60 attrap, p.
Irina, s. f. 'ame, p. 167.

lrod, s. m. Hrode, p. 167.
ha; s. in. Isaac, nora propre, p.
16. 167.
Isaia, s. m. Isale, nom propre, p.
Isalnita, localit.
cala Isalnip, travaille) d'ar-
Isalnita, s. f.
rache pied, p. 167.
IV, pr. pets. soi, a lui,
elle,
pour sol, son, sa ; passim.

Islaz, s. m. Islas, village, p. 63.
167.
Ismail, s. m. Ismail, ville, p. 152.
629.11a invqa carte, tudier,

p. 167. 407.
Ismene, s.pl. calecons, p. 228. 431.

501. 502.
881.
lspas, s. m. Ascension, p. 168.

Israel, 8. Pli. Israel, nom propr e,
Invti (a se), V. r. s'habituer, p.

Inv6tat, adj. habitu, p. 381. 394.
Fem. ineqatt ; pl. inv4ali,

inv4ate.
Invrijbl (a se), v. r. vivre en mauraise intelligence, devenir ennemi, p. 664
lo, pr.pers.1-er pers. sing. [Trans.]
je, moi, p. 223.
Ion, s. m. Jean, p. 160. 161. 162.
p. 168.
Istrate, s. m. Istrate, norn propre,
p. 168. 169.11a fi nea Istratc,
(Are un imbecile, p. 169.
It, s. f. fil, p. 572. - Pl. ite.
pr. pers. te, ton, b, toi, pour
toi, p. 97. 98; paRsim.
'tic, s. m. Itic, nom propre juif,
62447
48
dacoromanica.ro
IUB
- 728 -
p. 169. 11 dti'l in punga 10 Ific,
donne-le, avec la certitude de

ne plus le ravoir, p. 169.
lubl (a), v. aimer, p. 87. 650. 648.

luda, s. m. Judas, p. 169.
lute, a v. vite, p. 306.
Jac, s. n.
pillage, p. 349.
doar nu't (l-a de jac, le pays
n'est pas mis au pillage,
p.
349. - Pl. jacurt.

lat, s. n. pillage, p. 349. - Pl.
jafuri.
JOrtt, s. f. SaCrifiCe, holocauste,
p. 547. - Pl. jertfe.

Jianu, s. ni. Jianu, nom propre,
p. 172. 173.11 a fi Jianu vreme
rea, c'est un brave, p. 143.
Jidah, s. In. juif, p. 174. 175. 176.
177. 178. 179. 284. 423.11 cu-
nos 4 ca jidanul la poret, tu no

t'y connais pas, p. 177. 11 jidan
botezat, mauvais chrtien, p.
178.11 are cap de jidan, il cher-
che tromper, p. 178. Ilpar'cii
se bat Jidanii la gura lui,

parle vite et en bredouillant,
p.
178.11 cand or veni jidanit
de la mere, jarnais, p. 179. -
Pl. jidant.
Jidan, s. m. Juif, p. 177. 178. Pl. jidant.
Jidov, s. rn. Juif, p. 179. 180. 181.
182. 189.11a fi runt din jidovt,
c'est un gant, p.
180. Ira fi
jidov, tre fort, p. 181.11 de M'id
cu jidovii, depuis longtemps,
p. 181. 11 jidovul raliicitor, le
juif-errant, p. 181. - Pl.jidovt.
Jidovesc, adj. juif, de juif, p. 182.

11 cot jidovesc, aune royale, p.
182.11 muncd jidovsect, travail
JUR
Ivan, s. in. Jean (prononc 'a, la

russe), p. 169. 170. 171. 207.
11 kan, di bun de divan, le diablo, p. 171.
1i/1n% s. in. Jeannot, p. 172.
Mi, s. in. Jiu, rivire et localit,

p. 182.
Jivu,
s. m. Jivu, nom propre, p.
182.
Joc, s.
n. danse, p. 282. - Pl.
jocurt.
Joc, s. n. jeu, p. 467. U a't bate

joe, se moquer de, p. 573.
.16cli-bine, s. in. Ji5c5.-bine (Danse-
bien , nom propre, p. 273.

Jos, adv, par terre, terre, p. 96.
280. in jos, en bas, par terre,
p. 145.11 de jos, de par terre,
p. 230.
Juci (a), v. danser, p. 31. 158.
199. 209. 273. 274. 598. 601.
?aire sauter, laire aller, p.
194.11 sauter, remuer, p. 524.
Juci (a se), v. r. plaisanter, p.
AL 5834 jouer, p. 576. 582.
583.11 se piparer, se jouer, p.
632.
Juded (a), v. juger, p. 250. 414.

595. 596.
Judecat, s. f. jugement, p. 2511.
intelligence, p. 671. - Pl. judeedti.
ludecitor, s. in. juge, p. 416. 634.

- Pl. judeceitort.
Judet, s. n. dpartement, p. 183.
- Pl. jude(e.
Jumitate, s. f. moiti6.11 calca ju-
mcitate, mi chemin, p. 34. -
Pl. jumcItcly.
d'Hercule, p. 182. - Fem. ji-
Julin, s. m. maitre (comme titre

de respect), p. 156. - Pl. ju-
Ji!, s. pl. Jii, localit, p. 32. 78.
Jupul (a), v. corcher, p. 19. 454.
dovsca; pl. jidovesci.

172.
Jipa, s. f. Jijia, rivRire, p. 182. 264.
Jitar, s. in. [Mold.] gardien (de

la porte du village), p. 67. -
Pl. jitar.
dacoromanica.ro
pita.
11 corcer, p. 200. 11 lui enlever
ce qu'II a, le dpouiller, p. 414.
inri (a), v. jurer, prter serment,

p. 372.
KRU
- 729 -
Krup, s. w. Krupp, nom prop e,
p. 183.11a fi krup, 6t re ivie
LAZ
mort, p. 183.
EJ
'L, pr. pers. le, lui, p. 4. 32. 36;
passim.
La, prp. A, au, aux, p. 177 ; passim. 11A dans, p. 81. 123. 135.
213. 244. 423.11 en, A, i'pcque
de, pendant, p. 447 11 dans,
pour, p. 320.11 vers p.113. 240.
2A2. 380. 482. 665. II vers, sur,
p. 120. 145. 111e, la, p. 446.
578. 611.11 aupr 8s,
aupis de,
p. 19. 297. 380. 453.11 du ct

de, p. 578.11 en, dans, p. 9. 92.
94. 178. 294. 329. 351. 373.
641.11 devant, p. 635, 643.11de,
du, de la, des, p. 128. 141. 341.

488. 6531 A, pour, p. 113. 163.
297. 488. 511.11 auprs de, p.
634.11 pour, p. 244.11 pour ap.
porter, p. 25811 ofi l'on distribue, p. 520.11 pour arriver A,
p. 676.11 chez, p. 17. 19. 28.
32. 50. 61. 77. 113. 121. 154.

158. 161. 175. 176. 179. 196.
212. 333. 351. 259. 379. 388.
389. 394. 416. 439. 477. 478.
pi es de, p. 6751 pe lcirgei ce,

outre que, p. 167.
Lapte, s. n. lait. p. 168. 388.
Lputnenesc, adj. de Lpunnu,
p. 183. - Fem. litpupienscit ;
pl. lerpurenesei.
Larg, adj. gland, large, p. 347.

- Fm. target; pl. la, gf, large.
Lid ta), v. laisser, p. 204. 227.
230. 242. 552. 566. 6E6. quitter,
abandonner, p. 94. 96. 172. 294.
E06. 640.11 laisser, permettre,

p. 160. M. 417. f45.1116,cher,
p. 336.11a lasa din, ne plus

tie auisi, atandonner, p. 257.
laisse, n'aie pas pour,
p. 289.
Lasi (a se), v. r. laisser, abandon-
ner, p. 228. 281.11 a se Jae in
miclejde, se confier, esprer, p.
423. 11nu ie law, courage, p.
214.
Lsat, adj. abandonn(5.11 de Mud,
pour ce qui est de ne plus
faire une chose, p .281.11nu
de la, A, p. 124. 171.11 de
trebue lasat, il ne faut pas quitter, p. 96. - Fm. ldsati t; pl.

likay lcisate.
Mang, adj. intei minable, qui n'en
363. 477. 478. 542. 576.11de la,

de la, p. 104. 106. 164.11de la,
Lature, s. f. ct(5.11pe de lCiturr,
576. 634. 669. 11 de la, de, du,

p. 4. 21. 22. 54; passim. 11de
la, de la part de, p. 156. 679.

687.
la, de chez, p. 17. 154. 333.
venant de, du ct de, p. 78.
157 436. 687.11 de la, du temps

de, p. 146. 225. 468.11de la,
de, depuis, p. 179.11de la, A
partir de, p. 225.11pe /a, A,
p. 110.11 pe la, du ct de, P.
88. 11 pe la, par, p. 271. la mine,
me, mol, p. 489.

Lac, s. n. lac, p. 299. 577. 58.
583. 584. - Pl. /acurf.
Lacing, s. f. sauterelle, p. 176.
Pl. ltieuste.
Lima% s. f. citron, p. 134. - Pl.
lama
Lang, adv. auprs de, p. 432.1
drift plus, p. 85. -Fm.

; pl. latangi, littnge.
de 00, A ct de, p. 95. Pl. laturi.
Laud, s. f. louange, p. 303. Pl. laude.
Midi (a), v. louer, p. 364. 365.

Liuddros,
adj. vantard,
p. 429.
- Fm. leiudar6sci ; pl. lcluda-
raft, litudar6se.
Ludatu, s. ni. LAudatu, nom pro-
pre, p. 442.
Lititar, s. ni. mntrier, violoneux,
p. 80. 149. 283. 313. 323. 579.

580. - Pl. Idutarf.
Lazar, s. in. Lpzar, ncm yropi e

p. 183.
dacoromanica.ro
LE
- 730 -
Le, pr. pers. les, p. 460; passim.

11 leur, pour eux, p. 31. 209. 250.
Leah, s. m. [Mold.], Polonais, p.

184. 207. - Pl. leo.
Leaca, s. f. [Mold.] polonaise, p.
184. -PI. lesce.
Le, s. n. remcle, p. 514. 542. Pl. lcuri.
Lega (a), v. attacher, p. 325.11 lier,
p. 661.
Lege, s. f. loi, p. 44.

Leic, s. f. diminutif de lele, p.
LUA
toc-toc, en
trainant les savates, p. 324.
Lipa - lipa, loc. adv.
Lipiclos, adj. contagieux, p. 133.

Fm. lipictsc ; pl. lipiciog,
lipicl6se.
Lipit6re, s. f. sangsue.11 lipit6rea
satului, trangsr qui gruge le

paysan (juif, grec, etc.), p. 307
Pl. lipitori.
Lips) (a), v. manquer, ne pas avoir, p. 205. 446.

Lips) (a se), v. r. renoncer, p. 468.
141. 323.
Lit, s. m. LO, nom propre, p.
A une sceur, A une amie, A une

femme plus Age, p. 192. 322.
*Lit6n, s. m. Lithuanien, p. 186.
Lele, s. f. se dit, A la campagne,

449.
Lelit, s. f. diminutif de lele, p.

154- -Pl. lelife.
Lemn, s. n. bola, p. 327. 487.
529.11 morceau de bois, p. 200.
258. - Pl. lemne.

Len, s. f. Hlne, nom propre,
p. 400.
16nci, s. f. LncA, nom propre,
186.
Pl. liteni.
Litf, s. f. homme sans foi ni

loi, p. 187. - Pl. litfe.
Livie, s. f. Lybie, p. 187. II frigura de Livie, forte fiel/re, p.
187.
Loc, s. n. place, p. 88. 313.11 em-
placement, p. 492.11a da loc,

donner lieu, p. 491. 11 in loc de,
tenant lieu de, p. 437. - Pi.
p. 542.
Lesne, adv. facilement, p. 302.
Letin, s. adj. latin. 11 homme sans
locuri.
Locusti-Vod, s. m. Le prince san-
Letinesc, adj. des latins. 11 a se
Logof6t, s. m. crivain, secrtaire,
foi ni lo], p. 184. - Pl.letini.
duce in lera letinescd, aller an

loin, p. 185. - F6w..letinctsca;
pl. letinesci.
terelle, surnom du prince Etienne V1, p. 187.
409.
secrtaire de
maine de vilidge, p. 163. p. 406.
11
Pl. logofell.
Lea, s. m. tranc, p. 331. 434. -
Lot, s m. Lot, nom propre, p.
Leuc, s. f. rancho, p. 310. 340.

lovit cu leuca, toqu, idiot, p.
Lotr6n, s. m. homme brave et

fort, p. 183. - Pl. lotrent.
Pl. la
187.
340. - Pl. leuce.
Licsandru, s. m. A.lexandre.11 Lic.
sandru inima rea, mchant

homme, p. 185.
Lid6r, s. m. Lidr, nom propre,
p. 185.
Lift, s. f. homme sans foi ni

loi, p. 185. 186. - Pl. lifte.
Liliac, s. m. chauve-souris, p. 478.
- Pl. Mea.
Limbi, s. f. langue, p. 133. 136.

210. 514. 516.11 langue (parle),
p. 51. - Pl. limbi.
adj. calme, tranquillo, p.

210. - Fm. Una; pl. lini,
Lin,
line.
Lindini, s. f. lente, ceuf de pou,
p. 295. - Pl. lindine.
Lingurd, s. f. cuillire, p. 163. Pl. linguri.
dacoromanica.ro
Lotru, s. m. Lotru, rivire et localit, p. 22. 188.

Lovl (a), v. frapper, p. 327. 340.
Lovl (a se), v. r. s'harmoniser,
s'accommoder, p. 493.
Lu, pour tul : lui, p. 182.11de,
P. 209. 340.
Lui (a), v. prendre, p. 109. 230.

262 397. 412. 413. 453. 502.
622. 548. 651. 659. 680. 662. 1
emporter, p. 2. 373. 453. 473.

619.11 prendre, attraper, p. 4.
231. 249.11 prendre, conqurir,

p.25. fi prendre, enlever, p. 121.
255. 282. 502. 516. 645. 662.
663. 679. 680. fi porter, p. 587.
prendre, obtenir, p. 461. 587.
II Prendre, ramasser, P. 230-
mener, conduire, p. 159. 11 retirer, p. 229.11 pouser, p. 322.
- 731 -
LUA
a lua cale, Prendre de
vance, P. 37.1I a'l lua la desccintat, le battre, p. F42.11 a'l

lua la Oncl, le poursuivre, p.
lua sporul, le battre ;
421.
1111 enlever un profit, etc., p.
11
11 a o luape. se diriger vers,

p. 94.11 a o lua, agir, p. 208.
17
224.
Lui a se, a'1), y. r. tre pris,
etie trouv, p. 1014
lua
drumul, partir, p. 100. 113.

a se ilia cu, s'oublier, p. 678.
1
11 a se lua dupd, suivre, p.662.

Luat, adj. pris.11 a fi luat din de-
vInt, etre paralyse, avoir des

rheumatismes, p. 543. - Fem.
hied; pl. luap, luate.
Lucrare, 8. f. travail, p. 662. Pl. lucrdri.
Lucru, s. n. travail, p. 397.1( hose,
p. 135. 191. 263. 329. 575. 579.
07. 644. 675. 676.11 acte, p.

633.11 a nu am de lucru, n'avoir rien faire, p. 569. 570.
- Pl. lucrurf.
Lugoj, 8. in. Lugoj, ville de Hongrie, p. 188.

Lu1, pr. pers.
lui, son, sa, p.
178. 418; passim.11, p. 5.53.
89. 164. 169. 170. 457.11 pour
Macar, adv. [Mold] tout au moins,

p. 93.
Macedonia, s. f. Macedoine, p. 189.
Machedon, adj. le Macdonien, de
Macedoine. p. 3. 189.
Machidos, adj. mme sens que

le precedent, p. 3.
MicienT, 8. pl. Macisenl, village,
p. 62. 189.
Maud, s.
f.
trique, gourdin,
noueux, p. 562.- Pl. rack-Wee.

Mad, s. m. Mad, localite de Hongrie, p. 189.
Nagar, s. m. fine, p. 422. 453. Pl. magari.

Magheru, s. in. Magheru, nom
propre.11 de cdnd cu Magheru,
depuis longtemps, p. 190.
Mgurele, s. pl. Mfigurele, localit.

adio, lildgurele I tu peux en
(aire ton cleuil, p. 190.
MAt
lui, p. 219.11de, p. 2. 15. 16.

18; passim.
Lulea, 8. f. pipe, p.110. 155. 221.
359. 570. 678. - Pl. lulele.

8. f. monde, p. 21. 135.
Lume,
143. 151. 263. ::(23. 337. 561.

572. 628. 633. 647. 658. 659.
676.11tt lumea, le monde entier, p. 645.11 de and lumea,
depuis que le monde existe,

p. 9.11 cdt lumea, jamais, p. 9.
- Pl. lumi.
Lumini, s. f. cierge, p.
PI. lumini.
567. -
Lumtnare, 8. f. cierge, p. 489. 496.
512. 519. 526. 567. - Pl. lumindri.
Lumtnrici, s. f. petit cierge, p.

512. - Pl. lumindrele.
Lung, s. f. lune, P. 27.11 mois, p.
497. - Pl. Zuni.

Lung, adj. long, p. 32. 35. 97.
409. - Fem. lungd; pl. lungi.
Lungl (a se), v. r. s'allonger, p.
482.
Lup, s. m. loup, p. 189. 207. 373.
- PI. lupt.
Lupu, 8. m. Loup, nom propre,

p. 189.
Lut, s. n. argile, terre glaise, p.

209. - Pl. luturt.
Mahala, s. f. faubourg, p.191. Pl. mahalale.
Mahomet, 8. 171. Mahomst, p. 190.
Mal, adv. plus, p. 33. 48. 76. 97;

passim.11 encore, p. 13. 32. 38.
88. 98. 166. 215. 325. 373. 417.
456. 528. 547. 690. plus, en-
core plus, p. 35.111e plus, p.
284. 429.11 encore, dj p. 14.

23. 24. 32 135. 309. 386. 406
550.11 encore, aussi, p. 168.
encore, de nouveau, p. 406. 11
11
en outre, par dessus le mar-
che, p. 167. 221. 222. 441. 442.
encore un peu, un peu plus.
p. 625.11 mai bine, voyez, bine,

mat' vault, voyez
ne ... plus..., p. 22.
48. 236. 251. 256. 298. 422.
439. 461. 473. 513.11 nu mat e,
nous ne sommes plus, p. 422
dacoromanica.ro
MAI
- 732 -
H tus mai e, il n'est plus, p.
ntW, d'abord, 11
commence par, p. 581. 659.
mal l'Itaca, tout d'abord,
439. H mal
MAN
478. 517. 522. 523. 52E 528.
563. 564. 602. 604. mangar, dvorer, p. 56. 592.11 attraper, p.

466.11 user, vieillir, p. 492.11 a
581.11 mai inainte, d'abord, p.
manca Vitae, are ross, p. 128.
660.
11 a manca bastne, recevoir des
Maici, s. f. mbre, p. 4.-Pl.
Matdan, s. n. terrain vague, p. 191.
192. U a egi la n'elidan, se dvoiler (en parlant d'un chose),
p. 191.11a ajunge la midan,

russir, p. 192.-Pl. maulane,
mard,anurf.
Maine, adv, demain, p. 116. 314.

525.
Mal, s. tz. berge, bord, rive,
lcilep, maltilefe.
Milaiu, s. n. farine de mals, p.

4. 95. 58. 346. 664. [Mold.] mi I let, p. 95. 235. 611.11 pain de
farine de mals et farine de blof),
p. 538.
un
s. n
pain contenant
mlange de farine de
mal et de tarine dobl, p. 95.

Mama, s.
f. mre, p. 207. 321.
322. 619.11 mre (en signe de

respect), p. 6. 133.-Pi. mame.
Mimligi, s. f. bouillie paisse
de t'arme de maIs, p. 72. 161.
316. 388. 406. 434.-PI. mamaNO.
Mamu,
ne renomme, sa rputation,
p. 382.
Manca, s. f. Manca, nom propre,
p. 406.
Mandaos, adj. glouton, gros man-
geur, p. 134.- Fm. tnancaCi3ii; pl. mrineaclogl,meinctcfeise.
p.
242. 379. 380. 511.-11. malurl.

Miliiet, adj. farineux, blet, p.
219.-Fm. mci/cirdici; pl. md-
Malaitl,
coups de bkon, p. 316.11 a'fi
manca credinia, perdre sa bon-
s. ni. Mamu, localit, p.
192.
Mani, s. f. main, p. 25. 122. 229.

284. 304. 534. 635. 665. 680.
Mancare, s. f.
plat, manger, p.
138. 310. 393.11 la mancare,
table, ponr manger, p. 163.
11 mancare srbscci, plat com-
pos surtout de lvimes, P.
310. 11 'm'encare tigansca, plat

ordinaire, de mauvaise qualit,
p. 398.
Manda, s. f. Manda, nom propre,

p. 192. 295. 333. 334.
Mandrili,
s.
ni. Mandril, nom
propre, p. 192.
adj. [Banat], beau, p.

164.- Fm. mandra; pl. ?van-
Mandru,
dri, mandre.
Mane, adv, demain, p. 525.
Manea, s. m. Manea, nom propre,
p. 192. 193. sot, imbcile, p.
193.
Manga%
s.
m. Mingali, nom
propre.11 homme sale, p. 335.

Manie, s. f. colre, filma, p. 109.
554. 684. - Pl. Ineinii.
Mana (a se), V. r. se mettre en
de la main, p. 166.11a da cu
colre, e mettre en fureur,

p. 225. 226. 306.
Minie, s. f. colre, fareur, p. 684.
tendre avec, p. 622.11 a da pe

mana, livrer, p. 346.1) a-mana,
Manios, adj.
681. )1 a face cu mana, faire signe
mana, remuer les doigts, p. 656.

11 a da mana cu, recontrer, s'en-
dans les mains, p. 346. - Pl.

ma-inf et mane.
Mana (a), s. al ler, aller de l'avant, p.
323.11 conduire menor, p. 400.
Mani, s. f. gain, profit, p. 121.

Ministire, s. f. monastre, p. 589.
- Pl. mancIstiri.
Manci (a), s. mangar, p. 4. 48.
94. 104. 117. 134. 175. 225.
228. 230. 243. 271. 283. 306.
359. 364. 370. 373. 374. 409.
417. 418. 439. 466. 473. 476.
dacoromanica.ro
- Pl.
colre, furieux, p.
107. -Fm. melni6sa; pl. mi-
niogi, mani63e
Manole, s. vi. Enmanuel, nom pro-
pre, p. 193.
Mantel (a), v. sauver, p. 529.
Mantel (a se). r. r. Plrold.J se terminer, p. 482.
Mantelisa, s. f. Mintuldsa, nom

propre, p. 193. 194.11 din (laril n'y a
dul Ma titulen";
nen, p. 194.
Manu, s. ni. Mmou, nom propre,
p. 19. 194. 454.
- 733 -
MAR
Mrdne, s. n. ronce, p. 611. Pl. mardcini.

Marcu, s. m Marc, nom propre,
p. 194. 310.
Mircuta, s. f. Mircuta, maison
de fous, Charenton, p. 195.
Mare, s. f. mer, p. 241. 263. 268.
315. 388. 633. 676.- Pl. mdri.
Mare,
adj. grand, p.
105. 161.
163. 450. 513. 534. 572. 573.

601. 659. 11 grand, important,
p. 80. 91. 179. 313. 357. 11 grand,
long, p. 162. 546.11 grand, puissant, p. 641. 642. 651.11 grand,
haut, p. e0. haut, p. 75. -Pl.

mari.
Mire, interj. l'ami, mon cher, p.

72.
MER
Albea, s. f. molaire, p. 201. 241.

-PI. mclsele.
Ma-seT, pr. mumcl-.el, sa mre,
p. 394.
M-sil, m6me sens que le prc-
dent, p. 571.
Mat, s. n. boyan, p. 230. - Pl.

mate.
Mata*, s. f. chatte, p. 336. - Pl.

m cite.
M-ta, pour mumci-ta, ta mre, p.

382.
Mata, s. f. lit (d'une rivire), p.

240. 243. 380. - Pl. incita.
Matel, s. m. Mathieu, p. 199. 200.

Matracuc, s. f. sotte, bavarde, p.
201.11de dind Matracuca, depuis longtemps, p. 200.
MarghT6II, s. f. Marie, p. 196.
Matu, s. f. tante, (se dit, par res-
Maria, s. f. Marie, p. 195.-Voir
Matusal,
201.
Margine, s. f. bord, p. 129. 145.

195. - Pl. mrginT.
Sfcinta Maria.
Marica, s. f. Mariette, p.196.197.
pect, aux femnies plus ages
p. 6. 79 - Pl. matufe.
s. ni. Mathusalem, p.
p. 1961 trono Mario, ramo
Mazg, s. f. sve, p. 378.

Mi, pr. pers. 1-er pers. sing. me,
moi, p. 114; passim.
Mirica, s. f. Mariette, in6me sens
Mea, s. f. agnelle, p. 277.

*Medean, s. n. terrain vague, p.
Marile-Negre, s. pl. Mer Noire, p.
ver l'occasion, la possibilit de

faire, p. 191.
198, chef Marico,bravo (ironiq.),
sens que le prcdent, p. 197.

11 sic Manco, intime sens que
le prcdent, p. 198.
que le prcdent, p. 198. 197.
198.
Marin, s. m. Mario, nom propre,

p. 198.
Manita, s. f. Mariette, p. 199.

Mirla (a), v. marier (sa
p.
329.
Mariti (a se), v. r. se marier (en

parlant d'une femme), p. 79.
192.
f. Prold.f Mariette,
Mea, pr. pos. MA, p. 431. - Pl.
191. 201.11 a avt mgclean, trou-
Viddan, s. n. terrain vague, p.
191. 201.11a eit la 'nadan, 6tre
dcouvert, p. 191. - Pl.
niel-
dane.
Micluvl, s. f. mo611e, p. 263. 677.
-PI. meduve.
Mehedintn, s. in. habitant de Me-
hedintl, p. 201. - Pl. Melle-
p. 197. 199.
dinteni.
Mehedinti, s. In. MehedintI (dpar-
Martin, l'ours Martin, p. 199.
M6T, interj. s'emploio en s'adres-
Mariuca, s.
Martin, s. f. Martin, p. 199.11 mog
MArflior,s. n. mdaille du 1-er Mars,
etc. p. 116. -Pl. martiOre.
Mrturisl (a), v. avouer, p. 158.

Mas, s. f. table', p. 11. 313. 312.
343.11 table, repas, din, P.
179. 394. 428.11 festin, p. 580.
la masa, 6, table, p. 134. 428.
-Pl. mese.
Mi-sa, pour mumcl-sa, sa mre,
p. 394. 677.
Masat, s. n. fusil
567.
tement), p. 201.
sant aux hommes, p. 51. 104.

161. 168. 359. 374. 382.
Melinte,
s. in. nom d'homrne, p.
201.
Mer, incorrect pour merg, je vais,

p. 46.
Mr, s. ta. pomine, p. 141. 197.

228. 466. - Pl. viere.
MercurT, s. f. [Mold.) Mercredi, p.
386.
5.
aiguiser, p.
Merge (a), V aller, , p. 22. 34. 36.
47. 123. 176. 269. 456.
dacoromanica.ro
4`-8.
- 734 -
MER
489. 491. 635. 6881 aller, marcher, p. 95. 96. 97. 230. 233.
275. 480. II a merge inaisnte, avancer, p. 233.11ii merge gura
clopot,
516.
c'est un bavard,
p.
Merica, s. f. populaire pour America, Amrique, p. 202.

Mesdraia, s. f. Mesdrala, localit
du Banat, p. 202.
Megnit, s. f. sorte de plat, p. 302.
371. - Pl. mefnie.

Mesteci (a), 1). ma her, p. 548.
meler, p. 392.
Meter,
s. m. mitre ouvrier, p.
193. - Pl. mefteri.

Meter, adj. adroit, habile, fin, p.
599. 642. 643.- Fm. meterd ;
pl. meqtert, ineftert.
Metepg, s. n. ruse, artifice, true,

p. 631. - Pl. meOefuguri.
Meftefugar, s. m. ouvrier, artisan,
p. 360. - Pl. meqtefugarl.
Mestici (a), y. mler, remuer,
p. 72.
Msur,
s. f. mesure, p. 611. -
Pi. maurf.
Meg, pr. pos. mon, mien, p. 258.
444; passim. - Pl. Ind.
Mgne, s. m. Isignel, nom propre,

p. 203.
MIT
Mipoc, s. n. milieu, p. 145. 343.

563. - Pl. tnijlocurf.
Mil, s. f. pitie, p. 229. 327. 347.
387. 552. 668. 680.11 a prinde
avoir piti, p. 252.11 a'f
fi mild, avoir piti, p. 594.

fink Dommdui, beaucoup, p.
552.-Pl.
Minciun, 8. f.
Mine, pr. pers. moi, p. bbei ; passim. 11 la mine, me, moi, de mon
ct, p. 489. la mine, chez
II
moi,p. 61. la mine, incorrect

pour mie, moi, p. 46.11 de la
mine, de ma part, p. 679.
Mints, s. f. esprit, sagesse, p. 16.
207. 208. 284. 528.11 souvenir,
1
mmoire, p. 286.11 a line minte,
ne pas oublier, garder le sou-
/ua
venir de. p. 286.11
tea (mintile), lui faire perdre
l'esprit, p. 659. 660.11 cu minte,
intelligent, p. 13. 14. 24. 201.

308. 309. fi cu minte, qui a du
sens, un esprit rassis,

sage, p. 693. - Pl. mill.
bon
p. 135. 308. 809. 11 cu mirite,

Mint) (a), v. mentir, p. 457.
Mira,
s.
Mi, pr. pos. moi. 11 pour mol, pour
me fair plaisir, p.
22. 11 ce
mi-e... ce mi-e.. , autant vaut...
autant vaut, p. 25. 315. 334.

tir mi-e
tir mi-e, autant
vant
autant vaut, p. 271.
272. 578.
Mia, s. f. agnelle, p. 277. - Pl.
miele.
f. Mira, nom propre,
Mill (a se), v. r. s'tonner, p. 205.

549. 550. 557.
Mirancea, s. in. MiranCea, DOM
propre, p. 205.
Mircea, s. m. Mircea, nom propre,

p. 205.
Mircea-Vod, s. ta. Mircea-Voci,
prince. de cdnd cu
depuis Ion gtemps, p.205.
Mirc160, adj. p. 205.
11
Mic, adj. petit, p. 4. 301. 302. 344.
513. 612. - Fem. micd ;
pl.
n. icf , mice.
M je (o), s. f. mille, p. 579.

Miel, s.
mensonge. 11 cu
tninciuna, en disant un mensonge, p. 359. - Pi. minciunl.
m. Miel, nom propre,
Mirka, s. f. manee, pouse, p.

31. - Pl. mirese.
Mires) (a), v. sentir, p. 524.
Mire)
(a),
v.
oindre (avec les
Miel, s. m. agneau, p. 511. 684. Pl. miel.

MIeri a se), or. [Mold.] , s'tonner,
p. 549.
Miercurf, s. f. Mercredi, p. 390.
saintes huiles), p. 496.

Misir, 8. ni. Egypte, p. 206.
MihaI, s. ta. Michel, p. 203. 204.
Mititel, adj. tout petit, p. 294 ; pl. 'Wald, tnitiFm.
Were, s. f. miel, p. 199.
a fi MAO, titre un imbecile,
MihaI-Vitzu, s. m. Michel-le-Brave,
p. 201,
dacoromanica.ro
Mite, s. f.
pl. touffe de laine,
mches, p. 299.
Mi-te, loc. dar mi-te eci, mais n-oi,

p. 364.
tele.
Mitre,
s. f. Mitra, nom propre,

p. 205.
MIT
- 735 MUS
Mitropolie, a. f. mtropole, p. 75.
Mnea, s. f. agnelle, p. 277.- Pl.

muele.
Mogo', s. in. Mogo, nom propre.1
MucenicT, s. pl. ftes des quarante
martyrs le 9121 Mars, p. 210.
Muchie, s.
f. tranchant, p. 4. -
Pl. muchii.
a fi mogo, are impertinent,

hargneux, p. 206
Muere, s. f. femme, p. 598. - PI.
Moise, s. in. Moise, p. 206.

mojic, s. ni. rustre, p. 240. 670. -
Mulero, s. f. femme, p. 107. 567.

574. 674. - Pl. muieri.
Mult, adv, et adj. beaucoup, trs;
Fem. mojiccl ; pl. mojici, mojice.

adj. d'un rustre, p.
Mojicesc,
672. - Fem. niojicscd ; pl. viojicesci.

Moldova, s. f. Moldavie, p. 66. 79.
206. 329.
Moldovan, s. in. [Mold] Moldave,
o. 207. 208. -Fm. inoldovaned.
Moldovn, s. ni. Moldave, p. 59.
207. - Fem. moldovnal ; pl.
moldoreni, moldovence.
Moldovenesce, adv. A la fa on des
moldaves.11 a o lea moldove-
liesce, mener les dioses tambour battant, p. 208.

Mele, adj. mou, p. 36. 676. Fem. mae; pl. mol.
niueri.
passim. 11 abondant, p. I.. II mai

mult, plus, p. 59. 475. 538. II
mai mult, le plus, p. 651.11 mai
multe, plusieurs, p. 595- fi mai
multe, plus de choses, p. 321. 1
frte mult, enormement, beau-
coup, p. 105.11 multe, beaucoup,

p. 286. 417.11 de multe ori, souvent, p.489. 491. 11 cdt de inult
tot
autant que vous vou-
drez
malgr tout, p. 7. Fem. multei ; pl. multi, multe.
v. [Mold. & Trans.]

remorder, p. 668.
Multime, s. f. foule, multitude,
Multml (a),
grand nombre, p. 451. - Pl.
Morlstire, s. f. monastbre, p.193.Pl. monastiri.

M6ra, s. f. moulin, p. 49. 375.
multimi.
Multuml (a), V. contenter, p. 647. 1
m. mort, p. 479. 518.

520. 523. 581. - Pl. mor.
Mort, adj. mort, p. 592. 593. -
578. 595. 614.- Pl. mume.

s f. travail. 11 muna jidov5cd, travail herculen, p.
182. - PI. inunci.
Munte, s. ni. mont, montagne, p.
52. 65. 106. - Pl. munfi.
381. 401. - Pl. mori.

Morar, s. ni. meunier, p. 25.- Pl.
moran.
Mort, s.
Fem. mrtil ; pl. morfi, mrte.
A tout prix, que

tu le veuilles ou non, p. 471.
Mort-copt, s. C.
Merte, s. f. mort, p. 97. 285. 394.

395.
Mos, s. ni. vieux, vieillard, p. 159.

Ore tun tel), p. 2. 16.110. 160.
195. 199. 226. 466. 467. 468.

grand.pre, p. 8. - Pl. mop.
Msi, s. ni. vieille. H mbre (une
telle), p. 271.- PI. mve.
Mosie, s. f. terre, proprite, p.
675. - Pl. movii.
Moil, s. in. pl. Ftes des morts,
p. 209. H a cauta cofe de .Movi,
chercher A obtenir pour rien,

p. 209.
Motoc, s. m. Motoc, nom propre,

P. 209.
Muc, s. in. morvo, p. 196. 409.
422. - Pl. mucl.
Mucea, s. in. Mucea. Le Morveux,
nom propre, p. 31. 209.
rernercier, p. 667.
Murni, s. f. rn6re, p. 357. 470.
Moteo, s. ni. [Mold.] nom par

lequel les Moldaves dsignent
les Valaques, p. 210. - Pl.
Munteni.
Mures, s. ni. Mure% rivire, p. 210.
Murs, s. ni. Mures, rivire, p. 210.
adj. bai-brun, p. 382. Fem. murga; pl. murgi, murge.

Mur) (a), s. mourir, p. 68. 79.
Murg,
102. 155. 192. 323. 332. 337.
359. 382. 387. 393.

Muritoresc, adj. mortel , des mortels, p. 633.-Fem. niuritorscd;
pl. reuritoresci.
Musat, s. ni. Alusat, nom proprel
imbcile, p. 211.
Musa (a), v. mordre, p. 55.

Muscal, s. in. Moscovite, Russe,
p. 211. 212.11a ved .Museal, se
faire entretenir par quelqu'un,
p. 211.11 a fi muscal, vivre aux
crochets d'autrui, p. 211.11 de
dacoromanica.ro
- 736 MUS
NEA
cand Muscalii cu cd, depuis
Muscel, s. vi. Musca], dparte-
Nuscal, boire comme un Po-
Mustea, s. f. marteau (de cordonmor). 11 musteaua lui nto Adam,
longtempq, p. 212.11a b ca un
loais, p. 212. H vin Mugcalit,
ment, p. 213.
l'hiver sera ruda, p. 212.11 a

fi priipitd ca la Mitscal, un
poing, p. 467.
Mut, adj. nmet, p. 215. 378. 674.
muscalit.
MutA (a, v. changer, p. 645.11 dplacer, p. 432.
grand nombre, p. 212.- Pl.
MuscAlesc, adj. russe, de russe.

a da bettize museedsca, battre
mort, p. 213.- Frn. rzus-
-Fm. muta; pl. muy, mute.
MutA (a se , v. r. dmnager, p.
390.
cdlesca; pl. mugallesci.
Na, interj. tiens, attrape, p. 100.

WAD (a se , v. r. [Ung.], p. 306.
Nidejde, s. f. espoir, p. 262. 423.
a trage nadejde, esprer, p.
518. 668. 11 a av ruidejde la,
esprer en, p. 641.- Pl. nit-
dejdf.
Nadal, adj. mchant, barbare, cruel, p. 213.- Fin. nad6la ; pl.
nadoli, naddle.
Naba, s. f. diable, p. 164.

Naie, s. m. diminutif le .ncolas.
a se av bine cu Hale, (ieu de
mots), tre pauvre, p. 214.
Nainte, adv. avant, devant.11 mal
nainte, d'abord, p. 660.11 a efi,
inainte, sortir au devant de, se
plsenter 4, p. 566.
Nan, s. in. Nan, nom propre, p.
211. 215.11a dat Nan de ga-
van, il a t attrap6; il s'est

rassasi, p. 215.
Nanas, s.
w. parrain, p. 897. -
Pl. ncinag.
Nipruig, adj. p. 168.
Narav, s. n. [1Ifold. et Un g.] vice.
dfaut, habitude (mauvaise),
p. 678.- Pl. miravuri.
Nas, s. in. nez, p. 87. 295. 296.

404. 430. 500. 590.11
da nos,
permettre trop de liberts,

trop de fa miliarit a quelqu'un,
p. 169. 170. -Pl. nasuri
Naq, s. m. parran", p. 389. - Pl.
na1.
Nasce (a se), v. r. naftre, p. 587

NAscut, adj. n,
p. 505.- Fm.
nciscutd ; pl. nascuff, nciscute.

Nastase, s. vi. Athanase, nom propre, p. 196. 216.
911.
Adianase, nom
propre, p. 216.
Nastratin-Hogea, s. in. Nastratin-
Nastasg, s.
Hogea, nom propre, p.
216.
217. 218.219.11 socotla lui Nas-
tratin Hogea, la fable de Pa-
rea et du pot au lait,
p.
217.
Nat, s. in. [Banat , individu, hom-
propre, p.
220. - P1 naV.
Nitiflt, s. In. NatAfltA, nom
me, p. 648.11 noin
propre.11Gribouille, p. 219.
N'Ataste, s. in. mme sens que
le pi cdent, p. 219.
Natanail, s. ni. Nathaniel, nom
propre, p. 220.
Ntrifi, adj. sot, imbcile, niais,
p. 148. -Fm. natar6ica; pl.
natarai, natat6Ice.
Natie, s. f. nation, p. 220. 221 a
fi vaya lu Dumneieti,tre b n,
p. 220.11 a fi nafia draculut,
tre mchant, p. 220.
Nazurl, s. n. pl. entices, etc.
a face nazurf, faire des faons,

des difflcults, p. 378. 410.
Ne, pr. pers. 1-er pers., dat. et
acc. nong, nous, p. 35. 264.
297. 298. 438. 548. 641. t561.

Nea, s. m. pour nenect, terma de
respect, lorsque l'on s'adresse
A un frere am, A une personne plus Age, etc., p. 8.

160. 162. 163. 169. 250. 253
274. 324. 441. 442. 443.

Neacti, s. f Neaca, nom propt e,
p. 221.
Neacu, s. vi. Neacs,u, nom propre, p. 221.
dacoromanica.ro
NEA.
- 737 -
Neagoe, s. ni. Neagoe, nom pro

pie, p. 70.
Nebotezat, adj. non baptise, p.
595.- Fem. nebotezata ; pl. nebotezatf, nebotezate.
Nebun, adj. foil, p. 246. 274. 275.
295. 403. 668.- Fem. nebunci ;

pl. nebuni, nebune.
Necaz, s. n. depit, rage, p. 681.
- Pl.
Nm, s. n. farnille, p. 313. II parent, p. 469.11race, p. 29. 80.

531. - Pl. nnturf.
Ne-mincat,
adj. jeun, p. 303. -
Fem. ve-meincatei ; pl. ne-ma'n-
cap, ne-mcincate.
Nemerl (a), y. tomber juste, arri-
ver au bon moment, p. 315.

453. 655.
Nemilostiv, adj. qui n'est pas pi-
neca z uri.
Nechita, s. m. Nechita (Nicolas),

nom propre, p. 216. 221. 222.
333.
Necopoe, s.
NES
f. parties sexuelles,
p. 222.
toyabl e, qui n e donn e pas (aux
pauvres), p. 675. -Fe

; pl. ne-milostivi, ne milostive.
m. Allemand, p.
Nmt, s.
226.
adj. inci &lulo, p.

405. - Fem. necredinci6sei ; pl.
necredinciog. necredincidse.
227. 228. 229. 230. 231. 232.
Neculae, S. m. Nicolas, p. 222.

Nedeea, s. f. Nedeea, feto, p. 222.
p. 227.11 iti Nlq botezat f6rfece,
Ne-credincios,
Nedelca, s. f. Nedelca, nom propre, p. 222.

Nega, s. f. Neaga, nom propre,
223. 224. 225. 11 nga
draculuf, mgere, p. 224.11 n'o
lua ca Nega, ne sois pas mechante, p. 224.11 aft Nga, &re
le diablo en personne, p. 225.
Nga-Rea, s. f. fume mediante,
224.11 a fugi ca de Nga
Rea, fuire comme la peste, p.
223.11 nga-rua, crampon, p.
221.
Ngoe, s. m. Neagoe, nom propre,
opine
p. 228.
drept ca Ntqu, il ne sait pas
c'est un ;luir,
farder la vente, p. 229.11 mergo
drept ca Maitu, il est ivre, p.

230.11 a sta drept ca Nmfu, se
tenir droit comme un caporal
prussien. p.230.11 de cd nd Noncu c6c16, dopuis longtemps,
a se face Nmf, faire

semhlant de ne pas comp. 231.11
prendre, p. 2:/1. tace ca Ninfu,

11 se tait comme une carpe, p.
a paf, ca Nmfu surveiller avec soin, p. 231. if a apricot lultta Nnitului, 11 s'est
231.11
7. 8.133. 179.
Nemtesc,
210. 222. 338. 537. 558. 559.
233.11
Negru,
560. 561. - Fem, negra; pl.

negri, negre.
Negru-Vod, s.
m.
Negru-VocU,
norn proi r, p. 225.11 de ccind

ca Negru-Voca, depuis longtemps, p. 223.
Ngu, s. ni. Neagu, nom propre,
p. 225. 226.
Negustorie, s. f. commerce, p. 216.
- Pl. negustorif.
Netca, s. m. moi (ton ami), bibi,
p. 163. 294. 315.
Ne-tnceput,
adj. non commenre,
non entarn, frais, p. 480. 540.
- Fem. ne-incepuld ; pl. ne-in-
cepufi. ne-incepute.
adj. qui ns trompe
pas, honnte, p. '24.- Fem. vegelatrcl ; pl. ne-inolcitori, neinfelat6re.
Ne-tneitor,
11
gris, p. 231. - Pl. Nonti.
p. 676.
adj. nnir, p.
a pune tot ca Nnitul,

servir tons les plats la fois,
281.. 375.11
adj. allemand, p. 232.

are cur nernfesc, il a la
diarrhe, p. 232. It e cald nontesc, il fait froid, p.232.11 tarara

nenzfscd,
chanson
intermi-
nable, p. 233. - Fem. nemtsca ; pl. neinfesci.

adv. l'allemand, p. 232.
Neintesce,
375.
Neri*, s. m. Neintu, forteresse,

p. 233.11 ciit cetatea Nenzfu'ui,
longtemps, p. 233.
Nenat, tu n'as pas (argot
des
bohmieus), p. 263.
Nene, terme de respect, lorsque
l'on s'adresse un fi ere alij,
une personne plus Age, p.
160. 200. 488.
pron. ind. quelque, certain, p. 200.

Nesplatu, o. n Nespelatu, nom
propre, p. 233.
Nescat,
dacoromanica.ro
- 738 -
NES
Ne-spoit, adj. non 6tam6, p. 359.

- F6m. ne-spoitcl ; pl. ne-spoiV,
ne-spoite.
Netot, adj. grossier personnage,
homme salo, mal 61ev, etc ,
p- 233. - Frn. netend ; pl. netoy, nette.
Mot, adj. mOme sens que le prcdent, p. :33.
Nevsta, s. f. femme, p. 364. 602.
-Pl.
neveste.
NUM
388.11 a o *uteri, toucher (tomber), juste, p. 166, 171. 390.

Nimic, adv. hen., p. 177. 652. 11
rien, rien qui vaille, p. 526.
Nimica, adv, rien, p. 575.

Nimine, pron. id. [Mold.] personne,
p. 509.
Nimrod; s. ni. Nemrod, p. 235.
Nimunula,
pron. pers. dat. per-
sonne, p. 494.
pr. ind. quelqu'un,n'importe qui, p. 646.
*Niscine,
Nevol (a se), v. r. tenter, essayer,

s'effurcer, p. 646.
NevoTe, s. f. necessit, besoin, p.
341.11 peine, infortune, besoms,
p. 381.11de voe, de nevoe, bou
gr mal gr6, p. 470. - Pl. nevol.
Nita, s. in. Ni ta (Jeannot), p. 236.

Nitel, adj, f. un peu, p. 168. F6m. niticd ; pl. nitef,
Nod, s. n. noeud, p.131.11 noduri
grecescf, ennuis graves, p. 138.
a da de nod, se trouver en
1
Nick', s. m. Nick nom propre, p.

234.
Nicairl, adv. nulls part. p. 96.

Nichita, s.
m. Nichita (Nicolas),
Dom propre, p. 216. 222. 234.

Niel, conj. ni, ne, non plus; pas-
sim" pi, du tout, p. 216. 222.

333" pas mOme, p. 94. 99.
171. 216, 222.

242. 428. 450. 473. 477. 572.
573. 580. 629.649. 11 pia.. 'lief...,
ni... ni..., p. 97. 177. 214. 368.
369. 424. 455. 526. 564. 665.
566. 667. 583. 645.11 niel un,
107. 108. 158.
pa' un, aucun, p. 653. 592.

680.11 niel atdta, encore moil's,
n. 216.11
nici cum, du tout, p.
513.11 Mci odatti,jamais, p. 285.

350. 360. 494.
Nicolae,
8. ni. Nicolas, nom pro-
pr6sence d'une difticult6, d'un

ennui, p. 156. - Pl. nodurf.
Nadi, 8. f. coccyx, p. 281. - Pl.
?Vide.
Noe, s. in. No, p. 236.

NoT, pr. pers. nous, p. 324. 432.
673.
Nojita, s. f. lanire de sandale,

p. 58. -Pl. nojite.
Mete, s. f. nuit, p. 51. 104. 162.

175. 315. 497. 517. 546.11 npte
Lund, bonne nuit, p. 155. PI. nopft.
8. n. chance, p. 374. 395.

Nos, pour nostru, notre, p. 244.
Nostru, adj. pos. notre, p. 285.
Noroc,
294. 3-22.
346. 466. -
nstrd ; pl. notri, n6stre.
No, adj. neuf, nouveau, p. 288.
-PI.
nag.
pre, p. 234. 235.

Nicola), s. m. Nicolas, nom propre,
p. 234.
Nona, adj. num.. card, neuf, p.
Nicovali, s. f. enclunne, p. 365.-
Novae, s. m. Novae, nom propre,

p. 236. 11 a fi Novae, tre ro-
PI. nicovale.
Nicu, s. ni. diminutif de Nicolas,

p. 335.
Niculae, s. ni. Nicolas, p. 235.
NiculaT, s. m. Nicolas, p. 235.
Nime,
pr. per,. [Mold. et ring.]
personne, p. 487. 636. 653. 655.
47. 216. 327.

Naua, adj. num. card. neuf, p. 434.
buste, travailleur, p. 236.11 a

se pune en Novae, s'atteler
un travail, p. 236.
pe rg. non, ne ... pas ; passim. 11 nul, ce n'est pas, p. 22.
Nu,
644.
Nimene, pr. pers. personne, p.509.

Nimenea, pr. pers. personne, p.
Noma, adv, seulement, p. 50. 429.
487. 494. 546. 592. 636.

NimenT, pr. pers. personne, p. 679.
nimenut, personne, p. 494.
NumaT, adv. senlement, p. 72. 105.
Nimerl (al, v. trouver, atteindre,

n. 330. 437. 11 atteindre, p. 656.
parvenir
(aupi6s de),
p.
655.
207; passim. seulement, mais,

D. 345. 656.11 cependant, p. 161.
fi seulement, seul, p. 143. 192.

634. 638. 665.
Nume, s.
dacoromanica.ro
nom, p.
199.
200.
- 739 -
NUM
OLT
Numit, adj. nomin, qui a reu
282.11 nom, nom propre, p. 302.
- Pl. nume.
un nom, p. 496. - Fm. nu-
Numr, s. ni. nombre, p. 447.
mita ; pl. numiy, numite.

Nunti, s. f. noce, p. 32. 386. 601.
- Pl. numere.
604. - Pl. nuny.
Numri (a), v. compter, p. 99.
o
O, adj. num. card. une ; passim.
O, pr. pers. fm. ln, immdiatement 6, celt d'un verbe ;

mi-o lireinesei, p. 4.
22. 31;
passim.
O, pour va, 3-e pers. sing. fut., p.
107. 159. 163. 176. 212. 248.
322. 550. 601. 621. 682.
O, pour voiu, 1-er pers. sing. fut.,
p. 243.
O, pour vey, 2-e pers. sing. fut.,
p. 48.
0, pour a [lfold. et Olten.] p.
99. 123. 244. 311. 380. 387.
412. 422.
O, inter j. 6, p. 168.
Oancea, s. f. Oancea, nom propre, p. 237.
chiffon, servant de
ObTal, s. f.
bas aux paysans, p. 164. Pl. alele.
ObiceTu, s. n. habitude, coutume,
p. 300. 342. - Pl. obiceturi.

Oblu, adj. plan, droit, uni, p. 93.
autre chose,
p.
chi.
415. - Pl.
Ocna, s. f. Ocnele-Marl, village,
mines de sel, p. 237. - Pl.

Orne.
Ocnnu,
s. ni. vent d'Ouest (en
Moldavie), p. 237.
Ocol, s. n. tour, circuit.11dtour,

p. 96.11 a'i da crol, faire le tour,
p. 301. 302. 350. - Pl. ocolurt.
Ocola. s. in. paroissien, p. 514.
- Pl. ocolasi.
Odat, une fois ; passim.11 une
fois, une seule fois, p. 176.

248. 249. 498. 527.11 un jour,
p. 2641 jadis, p. 244.11 nict odatd, jamais, p. 285. 330. 360.
494. H cdte odat, parfois, p.
105. 567.11 veodatd, une fois,
jamais, p. 592.
Odor, s. n. trsor, p. 541. - Pl.

oddre.
Oga, s. n. [Trans.] ornire, p.
- Pl. obli.
61e, s. f. mouton, brebis, p. 176.
o l'on garde les boeufs, p.
Oiqte,
s. in. figure. o a da obras,

traiter avec considration, permettre des familiarits, p. 171.
OTu, pour voTu, formant le futur,

p. 223. 289. 312.
()cara, s. f. injure, affront.11 a a-
Olog, adj. perclus des jambes, p.
Obor, s. n. march, p. 4.11 enclos

6. 8. 659.
Obraz,
- Pl. obraji, obrad et obrase.

Òca, s. f. oca, mesure de capacit, p. 72. 166. - Pl. ocale.
/unge de ocard, devenir un ob-
jet de rise, d'opprobre, p.

347. - Pl. ocdri.
OchelarT, s.
in. pl. Iunettes, p.
134.
OchTu, s. in. oeil, p. 325. 415. 429.

699. 610. 621. 638.11 Cu ochii,
regarder, le regard fixd, p.

292.11in ochf, en face, devant
toi, p. 289. 565.11 di, suite ochii,
l'blonir, l'empOcber de voir
207. '235. 432. 560. - PI. a.

s. f. timon, p. 166. 171.
315.
61A, s. f. pot, vase en torre, p.

447. - Pl. 61e.
Olea, s. m. Olea, nom propre,
p. 238.
205. - Fm. Mg? ; pl. ologt,

ol6ge.
Olt, s. in. Aluta, rivi6re, p. 239.

240. 241. 242. 243. o oitu
totu, rien, p. 241.11ca apa 01tului, beaucoup, p. 241. par'
c arunci in
Olt,
il mango
(boit) comme un trou, p. 242. 1

if curge Oltu in gurd, ses af-
faires vont bien, p. 242 ednri

s'o int6rce Oltuinapol, jamais,
dacoromanica.ro
- 740 -
OLT
p. 242.11 te trece Oltu, ne me

fache pas, p. 243.11ii vine sit
sud in Olt, il est tres Vacil,
p. 243.11 a da fugd la Olt, devenir fou, p. 243.
Oltn, s. m. habitant de l'Oltme, p. 244. - Pl. Olteni.
Om, s. ni crature, homme, gens,
p. 93. 94. 160. 176. 186. 200.

257. 297. 299. 306. 308. 342.
354. 355. 368. 369. 372. 373.
452. 488. 544. 545. 546. 548.
554. 560. 573. 617. 634. 635.
636. 640. 642. 644. 645. 646.
647. 649. 654. 655. 657. 659.
660. 661. 677. 678. 689. - Pl.
6meni.
Omenesc,
adj. de l'hotrime,
OrbenT, s. m. OrbenT, village, p.

54. 245.
Orbesc, adj. d'aveugle, p. 674.Fem. orbiscd; pl. orbes&
Orbl (a), V. aveugler, p. 678.

Orva, s. f. Oreava, village. 11 a
trece fi de Orva, aller tres

loin, p. 245.
OrT, conj. ou, ou bien, p. 221.
271. 314.422.459. 658.11 ori-cd,
on bien, p. 271.11 orl-ce, n'im-
porte quel, tout, p. 320. 500.

ort-ce, n'importe ce que, p.
641. 11 ort-cine, n'importe qui,
p. 311.
Or1ndul (a), v. rgler, disposer, p.
646.
p.
633. 646.11 d'autrui, p. 523. Feria. omenscd ; pl. omenesci.
Omenie, s. f. dlicatesse, honnetet, p. 158.11 a'fi mnca omenia, perdre sa bonne renomme,
p. 3b2. - PI. onienii.
Omort (a), V. tuer, p. 357. 417.
Omort a se), v. r. se tuer, p. 8.
OnofreT, s. m. unofrel, nom propre, p. 244.

Opina', s.f. sandale des paysans,
p. 324. 400. 600. 601. - Pl.
opina
opri (a se), v. r. s'arreter, p. 34.
opt, adj. num. card. huit, p. 119.
Opt-sprelece, adj. num. dix-huit,
p. 58.
Or, forme le futur, p. 179.
ri, s. f. fois.11 de multe ori, sonvent, p. 489. 491. 11 cdte ori,
toutes les fois que, p. 489.

Ora, s. n. vine, p. 244. 297. 301.
- Pl. orar.
Orb, adj. aveugle, p. 253. 330.
437. 458. - Fem. 6rba;
P.LD
pl.
orbl, rbe.
Orodel, s. ni. Orodel, localit. ca
la Orodel, bravPment, d'arrache pied, p. 245.
Oropie, 3. f. Europa (dans le langaga populaire), p. 246.

Orticesc, adj.
fait en associa-
tion, p. 397.- Fem. ortacscd ;

pl. ortacesci.
Os, s. n. os, p. 133..324. - Pl.
6se.
Osman,
s. in. Osman, nom propre turc, p. 246.

Osman-Paa, s. in. Osman pava,
nom propre, p. 247.
6ste, s. f. artne, p. 88. 89. 254.
- Pl. oqlf.
trad., s. f. poison, p. 371.-Pl.
otravuri.
Oil, s. n. ceuf, p. 216. 612. - Pl.

Ou, s. m. Ou, montagne, p. 247.
OvreTc5., s. f. juive, p. 247. - Pl.
ovreice.
Ovreiu, s. ni. juif, p. 24. 133.141.

247. 248. 249. 11 afi ocreni, are
sans foi ni loi ; sale, p. 249.
s. m. Pacal, sorte de
les poils en dehors, p. 299.-
Picea, s. m. intime sens que le
Pedid, s. f. Padina, localit, p.
Pacali,
Jocrisse, p. 250. 251.
prcdent, p. 250. 231. 335.

Pace, s. f. pala, p. 201. - Pl.
pacf.
Viene. s. f. long mantean, fait
de, peaux de moutons, et ayant
PI. pdclii.
261.
Pduche, s. m. pou, p. 179. 350.
571. - PI. ylduchi.

radure, s. f. foret, p. 444. - Pl.
dacoromanica.ro
PAD
- 741 -
Paduret, adj. sauvagel mere pcldurete, pommes cidre, p. 228.

-Fm.peidurfd ; pl. pridurep,
PAS
[Flkea] qu'il lui
Panait, s. in. Panolote, nom propre, p. 252. up Panaite, allons,

lile, p. 252.
Pandeva, s. in. Panclova, port sur
le Danube, en Banat, p. 252.
Pagan, adj. palen, p. 211.- Fem.
Pancu, s. in. Pancu, nom propre.

11 a fi Pancu, etre un imbcile,
peidurefe.
Pae
paraisse, qu'il lui semble, p.

145.
pcigitnci; pl. pciglini, pligdne.
Pagubi, s. f. perte, prejudice.
atdta paguba in fra Moldovei,
je m'en moque, p. 206. - Pl.

pagube.
Pahar, s. in. yerre (A boire), p.
313. - Pl. paliare.

PaT, adv. et puis, et alors, p. 173.
n'irle, s. f. pain, p. 22. 345. 346.
347. 634.- Pl. pdini.
Pala, s. n. %tu de paille, p. 283.
- Pl. vale, pae.
Ni% s. n. %tu, tuyau de bl,
p. 172. -Pl. paittfe.

Paje* s. f. aigle imperial; cus-
son. 11 merge inainte ca pajera

nemlscd, il avance sans cesse,
P. 233. -Pl. pajere.

Pajura, s. f. meme sens que le
prcedent, p. 233. - Pl. pajure.
Malle, s. f. chapeau, p. 159. 162.

- Pl. pcilcirii.
Pan a), v. [Mold.] frapper. 11 sur-
venir inopinement, p. 549.
Palma, s. f. paume de la main,

p. 121. 150. 466.11 gifle, p. 213.
432. -Pl. palme.
Pamtnt, s. n. torre, p. 639. 666.

668. 675. 685.11 monde, p. 269.
11 pamintul fcigaduintei, terre
promise, p. 252. - Pl. piintinturi.
Pannnten, adj. indigene, de cette
terre, p. 9. - Fem. pdmintncd ;
pl. paminteni, pdmintence.
Pan, conj. pour pand. jusque, p.
36. 78. 164. 333. 477. Hjiisqu'A

ce que, p. 400.11 pdn'ce, jusqu'A
ce que, p. 584. 11 pdn'la, jusqu'A,
439.
Pandili, s. m. Pandila, nom propre, p. 252.

Pane, s. f. pain, p. 345. 387. 635.
677.- Pl. pata.
PangratTe, s. in.
Pangratie, nom
propre. 11 a fi nea Pangrahe,
are un sot, p. 253.
Pantelimen, s. in. Pantelimon, nom

propre, p. 253. 11 hospice pour
les fous, p. 253.
Papuc, s. n. pantoufle, p. 50. 324.

400. 591. - Pl. paptici.
Papuc, s. m. Papuc, nom propre,
11 judecata lui Papuc,
mauvais conseil, p. 253.
Papuc-Flogea-FlogegarTul,
s.
comp.
bando de va-nu-pieds, p. 254.

PapurI-Vedi, s. in. Papura-Voda,
surriom d'un prince Etienne,
de Moldavie, p. 254. 255.11 de
ednd cu Papurci-Tiodel, depuis
longtemps, p. 254. Ilpar'ciiii in
fra lui Papurci-Vodd, grande
pauvret, p. 255.
*Para, s. f. para, centime, p. 216.
- Pl. parale.
Para, s. f. poire, p. 219. 548. Pl. pere.

Paras (al, v. quitter, abandonner,
p. 506.
Par'ci, contract pour pare cd,

on dirait que, comme si, p.
28. 45. 55. 56. 62; passim. H
semble que, p.67. 283. par'ca'i,
on dirait que c'est, p. 55. 165.
277. 2931 on dirait qu'il est,

p. 56. 67. 255. 283. 443. 444.
Par (a), v. sembler, paraitre, p.
p. 440.
Pana, conj. jusgue, jusqu'A, p. 19.
34. 62. 133. 179; passim. 11jusqu'A ce que, p. 655. 688. 11 jus-
Parelist, adj. qui tient sa parole,

p. 309. - Fem. parolistd ; pl.
176. 248. 11pcind ce, jusqu'A ce

-que, p. 583. 584. 656. 11pcind la,
Parte, s. f. Ol, p. 426.11 a av

parte de, avoir le bonheur
qu'A ce que, tant que, p 63.

164. 281. 372. 442. 446. 447.
58711 tant que, avant de, p.
jusqu'A ce qu'il parvienne aupres de, p. 20.
93. 97. 145. 302. 596. 682. 683.
parolifti, paroliste.
Parparel, s. m. Parparel, nom propre, p. 194. 255.
d'tre aid, protege par, p. 666.
Pas, s. in. p. 326.- pl. pa0.
dacoromanica.ro
PAS
- 742 -
PsA (a), v. imperter. H nu-i pasa,
cela lui est gal, p. 596. 9 ntet

pasei, il ne craint pas, p. 214.
216. 333.
Pasa, a. m. paeha, title turc, p.

79. 293. - Pl. pasa/e.
Panel, s. m. Pascal, nom propre,
p. 256.
Pesco, s. f. Peques, p. 527. 528.

PascT, s. pl. Pagues, p. 116. 369.
527.
Pasere, s. f. oiseau, p. 205. -Pl.

paseri.
Pascice, s. m. PAques, p. 489.
Pastolache, s. m. diminutif de Apostol, nom pro pre, p. 256. 267.
PasvangTu, s. m. voleur, querelleur,
p. 256. -Pl. pasvangii.

Pasvante, s. in. Pasvante, nom
propre. II nu mili e pe t;mpul
lui Pa.svante. ne fais pas 19
malin, sinon il t'en cuira, p.
256.
PasvantIe, s.
in. 'neme sens que
le prcdeut. 9 a fi Pasvantie,
etre mauvais et un peu toque,
p. 256.
Pat, s. n. lit, p. 145. 164. 292.
309 11 crosse, p. 138. - Pl. paturi.

Pil (a), v. ptir, endurer, p. 493.
495
J a o poti, etre attrape,
p. 294. 378. 386. 451.11 a pati

o bobotza, etre rosse, p. 498.
Plit, adj. qui a ete attrip6, qui

a eu des ennuis, etc. 9 e Stan
Patitu, il a dj t attrape,
p. 317. 320, 321.
Patos, s. m. Patos, nom propre,

p. 155.
Patrie, s. f. patrie, p. 257. - Pl.

patria'.
Patru, adj. num. card. quatre, p.

5. 248. 627.
Patruied i doT, adj. numj quarante deux, p. 447.

Patru-decT si opt, adj. num. qua-
rante hut, p. 257.
PItrunde (a), V. pnetrer, p. 133.

Piunica, s, f. di minuti f de Patina,
nom propre, p. 258.

Peal, s. m. Paul, p. 258.
Pavlu, s. m. Paul, p. 260.
PM (a), s. garder, preservar, p.
87. 150. 237. 656. 666. 670. 671.
672. 674. 9 garder, surveiller,

p. 231. 9 guetter, p. 36.
YE
Pez (a se), V. r. se dfter, prendre garde, p. 260. 582.

Pe, prp. sur, p. 4. 5. 28. 33. 68;
passim. II sur, situ sur, p. 22.
pour, en change de, p. 177.
461.11 par, p. 99. 101. 153. 2g8.
406. 601. 651.11 A, au, p. 16.

27. 41. 45. 56. 325. 338. 432.
515. 581. H en, dans, p. 38. 62.
99. 109. 236. 263. 428. 435. sur,
dans, p. 27. 34. 04. 153. 428.
435. 9 d'ap,63, p. 648.9 contre,

p. 225. 226. 306. 9 le long de,
n. 435.11 dans, smvant, p. 33.
35. 9 du, p. 338.11 formant l'ac-
cusatif, sans se traduire en
frangais, p. 8. 32. 59; passim.
de pe, d'apres, p. 469. :1 de pe,

du haut, de, p. 193. 9 de pe vre-
mea lu, du temps de, p. 56.

pe la, par, p. 271.11 pe la, du
cet de, p. 88. II pe la, devant,
sous, p. 590.11 pe la, , p. 63.
110. 167. 500.11pe departe, de
loin, p. 63.
Pe, prp. voir pe.
Pecat, s. n. pech, p. 94. 9 dommaga, p. 690. - Pl. pcate.

Pecetlul (a), v. cacheter, sceller,
p. 19. 454.
Pedeps, s. f. punition, p. 685. Pl. pelepse.

Pedeps1 (a , v. punir. p. 654.
Pedid., s. f. [Pransl entrave, obstacle, p. 588. -Pl. pedid.

Peire, s. f. perte, p. 168.1) perte,
ruine, p. 183. 666.
Pele, s. f. [Mold. & Vale.] peau,
p. 324. 453. - Pl. ref.
Pelin, s. m. ab3inthe, p. 328. Pl. pelinuri.
Penes, s. m. Pene', nom propre.
11a fi Pene. Imperat, erre fier
comme Artaban, p. 259.
Pentru, prp. pour, p. 482. 575.
pour, a cause de, p. 466. 9 pour,
pour suivre, p. 94. 96. 11 pentru c, car, parce que, p. 475.
637.
Pepelea, s. in. Pepelea, person-
nage des contes populaires.
sot; moqueur, p. 259.11 mitad

lui Pepelea, point faible, qui
permet de vous causer des
ennuis, p. 259.
Pept, s. n. [Trans.J poitrine, p.

524. - Pl. pepturi.
dacoromanica.ro
- 743 -
PEP
PeptenA (a se), o.
r. [Mold.] se
peigner, p. 301.
Pptini (a se), o. r. (Tramo.] se
peigner, p. 301.
Per, s. m. cheveu, p.
249. 681. -Pl. perr.
87. 124.
PIT
f. entrave, obstacle,p.
688.- Pl. piedice.
Pfedice, s.
PTele, s. f. peau, p. 19. 258. 566.
Pl. piel.
PIept, s. n. poitrine, p. 524.-P1
peepturi.
PercTunat, adj. qui porte des pa-
pillotes, comme les juifs, p.

249. - Fm. perciunatei ; pl.
perciunali, perciunate.
Perde (a), V. perdre, p. 81. 95.

310. 611.
Perete, s. m. mur, p. 524.- Pl.

pereff.
Mete, s. m. mur, p. 50. - Pl.

eff.
Per) (a), o. prir, p. 281. 336.

Pescarle, s. f. mtier de pcheur,
p. 282.
Pesce, s. in. poisson, p. 370. 439.
446.-Pl. pesci.
Peste, prp. sur; passim. 11 par

dessus, p. 263. 521. 11 de pes-
de au dele, de, de par-
Meterla (a se), o. r. se peigner,

p. 337.
Pierde (a), o. perdre, p. 47. 92.

93. 94. 659.
PTerl (a), o. perir, p. 336. 337.
PTetri, s. f. pierre, p. 363. 494.

676.- Pl. pietre.
Pile, s. f. lime, p. 381 668.-Pl.
pile.
Pilat, s. tn. Pilat, nom propre, p.

260. 477. 478.11 nu's din luna
lui Pilat, je no suis pas un
sot, p. 497.
Pinten, s. w. peron, p. 363. 461-
Pl. pinteni.
Piper, s. n. poivre, p. 27.
Ptri, s. f. accusation, p. 672. -
trouver, survenir, p. 63. 340.
Pl. pire.
*Ptralab, s. w. percepteur d'impas, p. 163. 296.-Pl.
576. 595.
Ptril, s. m. ruisseau, p. 264.511.
te,
dessus, p. 32. 173. 11 a da peste,
Petec, s. n. bout, lambeau.11

da in petec, retomber en faute,
revenir A son naturel, p. 379.

- Pl. petece.
Petic, s. n. mme sena que le
cdent, p. 379.- Pl. petice.
Petra, s. f. pierre, p. 652. 688.
grele, p. 117. -Pi. petre.
Petrache, s. m. diminutif de Petre,
Pierre, p. 269.11 s'a insurat Pe.
trache, il a t bien attrap,
p. 259.11 o sci ajungd la Petrache,
il ira en prison, p. 259.
Pl. piras.
Ptrt (a), v. accuser, p. 414.
Ptrjol, s. n. feu, incendie, p. 80.
Ptrie, a. ta. Pirle, nom propre,

p. 260. 261.11 fine-te Pirleo, conrage, p. 260.11 tundeo, Pirleo,
file, p. 261.11 du-te pirlei, allons,
file, p. 261.
Piren, s. n. gros clou, p. 466. Pl. pir6ne.
f. sentier. a'i da in pirte,
savoir au juste ce qui en est,
Ptrte, s.
p. 262.
Petre, s. m. Pierre, nom propre,
Multe, s.
11
f. mme sens que le
prcdent, p. 262.
p. 260.
Petrece (a), o. bien vivre, vivre

heureux, p. 325.
Piale, s. f. march. fi in piafa, en
ville, p. 80. 313.- Pl. piefe.
Pica (a), tomber, p.196.219.510.
PIrtotin, s. m. dans la loc. a fi

Pirfotin, bavard, homme de
rien, p. 262.
a'lp4a, pisser
sur lui, p. 467.
Pise, s. n. pic, cime, p. 58.- Pl.
Piea (a), o. Pisser.
11 tomber des gouttes de pluie,

p. 63.11 descendre, p. 509.
PicTor, s. in. pied, p. 98. 223. 258.
311. 417. 488. 601. 682. 683.11
piscuri.
Pisto!, s. n. pistolet, p. 415.11 imbrdcat pistol, nu, dguenill, p.
PicTorlinge, s. f. baton dont se ser-
Pitescl, s. pl. Pitescl, ville, p. 22.
s'appuyer sous le bras, p. 674.
PitpiduchT, s. C. mot qui n'a pas

de sens, p. 179.
din picior, de sa hauteur, p.

193.- Pl. picire.
vent les boiteux et qui vient
-Pl. piciornge.
230.-Pl. pist6le.
Pite, s. f. pain, p. 346.-Pl. pite.
262.
49
62447
dacoromanica.ro
- 744 -
PLA
POP
Plac, s. n. plaisir, grd. H a'i face

pe placa, entre dans ses viles,
faire ce qu'il dOsire, p. 648.11
Plumb, s. n. plumb, p. 666.- Pl.
sens que le prOcdent, p. 647.
' Pod, s. n. grenier, p. 663. -Pl.
Plica (a), v. plaire, p. 134. 457.

vouloir, plaire, p. 341.
Pod, s. n. rue, p. 264. 265.- Pl.

podurt.
.
Pod, s. n. pont, p. 28. 88. 156.
263. 264. 584. 589. 676. -Pl.
a infra in placul cut-va, ~e

- Pl. placurt.
Placinta, s. f. galette, p. 563. 564.
566.- Pl. plainte.
malvas, s. n. crayon, p. 63. 167.
-Pl. platvasurt.
Plan, s. n. plan. fi a face planul,
prOparer son plan, p. 389. Pl. planurt.
Plange (a), s. pleurr, p.250.301.
Plans, s. in. pieur, p. 251. - Pl.

pleinsuri, pldnsete.
Plata, s. f. salaire, payement. a
11
asa in plata Domnulut, abandonner A, son sort, p. 552.11a
ki,sit in Watt' lut
Dumneiefi ,
/Dme sens que le prcdent,
plumburi.
Muta, s. f. age, p. 666. - PI

plute.
podurt.
poduri.
Podin, s. f. planche (pour plan-
cher), plancher, p. 99. 265.-
PI. podine.
Podvad, s. f.
PI. podo6de.
corve, p. 302. -
Poftl (a), s. dsirer, avoir envie,

p. 141.
Poft1 (a se), v. r. s'inviter, p. 135.

Poftim, je vous prie, p. 373.
Poghirci, s. ni. Poghirca, nom
propre, p. 265.
Plat1 (a), s. payer, p. 13.141.164.

177. 205. 416.11 valoir, p. 59.
183. 348. 355.11r6compenser,
Polana, s. f. Poiana, localit6, p.265.

PoTana, s. f. clairire, p. 164. Pl. potene.
Polmalne, loc. a,c/v, aprbs demain,
p. 116.
p.652. 11 payer, acquitter, p. 688.
P611, s. f. giron, pan d'une robe,
p. 686. -Pi. pldri.
PRO (a se), v. r. s'acquitter (d'une

dette), p. 397.
Pisca (a), v. partir, p. 92. 191.
375. 461. 507.11 alter, p. 303.
662. 11 aller
chez, se diriger
vers, p. 77. 348.11a pleca la,

s'en aller A, p. 249.
Pleni(a, s. . Plenita, village, p.
263. 265.
Plesnl (a), s. crever, p. 621.

Plevna, s. f. Plevna, ville de Bulgarie, p. 263.
Plimbi (a se), v. r. se promener,
p. 304. 305. 364. 452.
Plin, adj. plein, rempli, p. 214. 311.
`Plinl (a), v. parfaire, complOter,

p. 654.
PloescI, s. pl. PloescI, ville, p.263.
Pl6Te, s. f. pluie, p. 157. - Pl.
?AA
PloTescl, s. pl. Ploescl, ville, p. 22.
Plocon, s. n. prsent (qu'un infrieur fait A. son suprieur), p.

389. - Pl. plocne.
Plata (a), s. pleuvoir.
Plug, s. n. charrne, p. 282. 325.
562. 596.11a se pune in plug Cu,
s'associer avec, p. 596.- Pl.

plugurt.
p. 571. - Pl. pile.

Politica, s. f. politique, p. 150. Pl. politice.
Politicos, adj. poli, courtois, p.
309.- Folim. politic6scl; pl. politicog, politicse.
Pom, s. m. arbre, p. 292. 368.

-369.- Pl. pomt.
136ma, s. f. fruit, p. 676. 677. -
Pl. reme.
Pomank s. f. aumne, p. 371.
391. 392. 393. 398. 602. 603.
ca tiganu nu e pomand, Vanmne que l'on fait A un boh6mien n'a pas de valeur, p.
371. - Pl. pomeni.
Pornen1 (a), v. faire raumeine (en

souvenir de quelqu'un), p. 523.
Mimen] (a se), v. r. se trouver
inopinOnnent, p. 438.
Ponos, s. m. mauvais ron= (non

mrit), p. 572.- Pl. pon6se.
Popa, s. m. prtre, p. 77. 81. 98.
122. 163. 166. 171. 198. 251.
273. 275 298. 312. 315. 326.
327. 359. 373. 379. 386. 461.
471. 472. 479. 489. 497. 514.
562. 566. 574. 579. 597. 611.
612. 675. - Pl. popt.
dacoromanica.ro
POP
Popescl,
- 745 -
pl. Popescl, localit,
8.
Popor, s. n. peuple, p. 267. - Pl.

pop6re.
Por, 8. In. Porus, nom propre,
PRO
391. 625.11 la dracu in praznic,
au diable Vauvert, p. 625. Pl. praznice.
Priznul (a), v. Mier, clbrer la
fate de, p. 359.

prp. sur; passim. 11 formant l'accusatif, sans se traduire en franais, p. 162.
Proa, adv, trop, p. 37. 489. 491.
Pro,
Pore, s. in. pore, p. 23. 157. 292.

379. 40^. - Pl. porci.
Pornl (a), v. partir, p. 32.99. 507.
686.
Poroncl (a), v. [Mold.] commander, p. 645.

Port, s. n. costume, p. 396. - Pl.
porturi.
Porumb, 8. tn. pigeon, p. 559. Pl. porumbi.
Porumbi, s. f. prunelle (fruit), p.
557. 558.-PI. porumbe.
Porumbea, s.
f. ni6me sens que
le prcdent, p. 559. -Pl. po-
rumbele.
Porumbel, 8. in. diminutif de po-
rumb, pigeon, p.559. - Pl. porumbel.
Porunci, s. f. ordre, p. 674.-Pl.

poruncf.
Pote, s. f. poste, p. 179. 307.
pogta satului, colporteur de nou-
velles mensongres, p. 307.

Postolache, s. in. Postolache, nom
propre, p. 267.
Potecii. s. f. sentie , p. 47. 268. -
Pl. poteci.
Potrivi, 8. f. galit. 11 de o potrivd,
pareillement, p. 651.
Potrivl (a), V. arranger, prparer,
p. 391.
Precum, adv, comme, p. 560. 561.

Preface (a se), s. r. se changer,
se transfarmer, p. 674.
Pres6rat, adj. rempli, p. 430.

Preten, s. in. [Ung.] ami, p. 583.
Pl. preteni.
Prime (a), ro. comprendre, p.226.
Pricini, s. f. cause, motif. II din
pricina lui, cause de, p.234.
Pl. pricinf, pricine.
Pricopsl (a se), v. r. s'enrichir,
p. 459. 610.11 parvenir, p. 285.
Prieten, 8. in. ami, p. 667. - Pl.

prieteni.
Prietenie, s. f. amid& p. 417. Pl. prietenii.

Prieteug, 8. n. amiti6, p. 416.
Prietin, s. in. ami, p. 584. - Pl.

Prigonl (a), perscuter, p. 189.
Primbli (a se), v. r. [Mold.] se
promener, p. 283.
(a), v.
Priml
revvoir,
p. 293.
658.
Prin, prp. par, p. 168. 191- 388.

402. par, grace, a, p. 299.11
travers, p. 80. 191. 404. 11 A,
p. 402.11 dans, p. 665.11 it l'aide
f. conte, p. 210.- Pl.
de, p. 640.11a da prin, aller a,

p. 22.
Prinde (a), ro. attraper, p. 336.
Pozni, s f. mauvaise plaisanterie,

farce, p. 450. - Pl. pozne.
Prattoriti, s. f. goupillon de forge,
avoir piti6, p. 252.

Prinde (a se), v. r. s'obliger, s'engager, p. 162. 315.
Potrivl (a se), v. r. 6tre la m6me,

ressembler, s'accorder, p. 644.
Poveste, s.
poveitt.
p. 671.- Pl. praftorite.

Prifini, s. f. perche, p. 476. -Pl.
prdjine.
Prpad, s.
212.
n. grand nombre, p.
Pripidl (a), v.
perdre, ne plus
reconnaitre, p. 93.
Prvll (a), v. renverser, p. 570.
Prvlie, s. f. boutique, magasin,
p. 158.- Pl. prcivalii.
Praz, s. in. poireau, p. 25. 32. Pl. praji.
.Praznic, s. m. repas fun6bre, p.
416. 610. 682. 683. 11 a prinde
Pripl (a se), v. r. se presser, se

hater, p. 396.
Prisos, s. n. excedent. 11 de prisos, inutile, superflu, p. 297.

Pl. prisosuri.
*ProbajiniT, 8. pl. Transfiguration,
p. 268.
Tronie, s. f. providence, p. 633.
Pl. pronii.
Propune (a), V. proposer, p. 645.
Prost, adj. sot, imbcile, bate, p.

24. 133. 229. 440. 441. 485.
671.11 mauvaise qualit, p. 346.
dacoromanica.ro
- 746 -
PRO
- Fm. pr68t;
pl. .profti,
prdste.
Prost, adv, mal, p. 347.

Prostl (a se), e. r. s'abdtir, p. 203.
204.
Prut, s. m. Pruth, rividre, p. 268.

269. 270. slut /a Prut, cela
Prutta,
va mal, p. 269.
jamais de la vie, p. 269. II de
ctind Prutul, jamais, p. 270.
Puior, s. in. diminutif de puiu,
mon chri, p. 121.-Pl.
PuTu, s. m. petit (enfant), p. 496.
petit (d'un animal), p.
696.
I
11
235
11
poulet, p. 14. - Pl. pui.
Pune (a), v. mettre, p. 4. 37.122.

123. 152. 168. 229. 268. 595.
680. 681.11mettre, poser, placer, p. 227. 325. 51.2. 535. 623.
mettre, enfoncer, p. 325.11 a
se pune cu, rivaliser, p. 596- I
a intne in plug cu, s'associer
avec, p. 3964 a pune nume,
baptiser, dnommer, p. 19.
H a pune la cale, mettre

dans le droit chemin, p. 37.
349. 350. H a pune de, se prparer faire, p. 388. enga-
200.
11
ger, p. 337.11 a'/ pune hotar, le
tuer, p. 162.
v. r. se mettre,
110. 426. 566. se mettre
Puna (a se),
p.
11
entreprendre, p. 236. H se placer, p. 393.11 a se pune cu, en-
trer en lutte, p. 348. 11 a se

pune cruce # punte, donner
des pieds et des MAiDS pour,
p. 534.
Pungi,
s. f. bourse, p. 21. 169.
214. 436. 6u7. 657. H a se face
gura punga, la bouche se ressere, p. 436.
Punguliti, s. f. dirninutif de punga
p. 164. - Pl. pungulite.

pont, p. 263. 270.
534. 684. 585. 587. 588. - Pl.
Punte, s. f.
puna
NO* s. f. huppe, p. 11.
ga,-
teau qui se donne en rodmoire
RAD
des morts, p. 521.11 colac peste
pupila, par surcroit, en plus,

p. 521. - Pl. pupa&
Purcea, s. f. truie, p. 359. - Pl.
purcele.
Pura (a), e. porter, p. 291. 579.

682.11 faire aller, p. 478.1avoir
A supporter, p. 572.
Pura (a se), V. r. s'habiller, p.

396. 461.11 a se purta in port,
s'habiller, se vdtir, p. 396.
Papi, s. f. fusil, p. 55. 138. 230.
674. 689. Il a da ou pura, tirar
des coups de fusil, p. 582. -
Pl. pusci.
Pufcgrie, s. f. prison,
Pl. p
Pusnic, s. in.
p. 135. ermite, p. 693. -
Pl. pusnici.
Pustie, s. f. ddsert.11 la pustia,
diabl e, p. 2941 duc ii-se pe pustii,.
qu'il aille au diable, p. 632.
Pustill, adj. vide, p. 159.
non
habit, abandonnd, p. 305. -
Fem. pustie ; pl. pustii, pustie.
Put, s. n. puits, p. 50. 588.- Pl.

puturi.
Put (a), v. pouvoir, p. 52. 163.

282. 341. 369. 374. 400. 517.
560. 579. 580. 610. 611. 612.

642. 645. 647. 658. 659.11 pou-
voir, dtre A mdme de, p. 92.

Put (a se), v. r. &re possible,
p. 133. 175. 263.
PutenI, s.
271.
f. Puten1, localit, p.
Putero, s. f. puissance, p. 633.

force de rsistance, p. 660.
1
661. - Pl. puteri.
Puternic, adj. fort, p. 562.11 puis-
sant, p. 642, - Fm. puler-
niccl; pl. puternici, puternice.

Putin, adv, peu, p. 482. 679.
Putinti, s. f. possibilit, p. 351.
cu putint, are possible,
p. 351.
Puturos, adj. puant, infect, p. 145.
230. - Frn. puturscl ; pl. puturoff, puturse.
]Et.
Rac, s. m. crevisse, p. 518. -Pl.

raci.
Iiichit, s. f. [Mold.] osier, p.
368. - Pi. rchite.
Rada, s.
f. Rada, nom propre.1
ori Rada baba, ori baba Rada,

bonnet blanc et blanc bonnet,
p. 271. 27211 baba Rada, hozar-.
dacoromanica.ro
RAD
- 747 -
me de rien,shomme sans importance, p. 272.

Rade (a), y. raser, p. 71.
Rade (a se), se raser, p. 22.
Radu, 8. rn. Rodolphe, norn propre, p. 5. 32. 272. 273. 274. H

a fi Bada ved, Otro vieux
romme Mathusalem, p. 273.
11
Bada 'l china, il a 616
l'anglaise, p. 273.11 a dat de Rada,
ti Jul est arrive malheur, p.
274.11 tot nea Rada, c'est tout

un, p. 274.
Rato, 8. n. paradis, p. 388. 468.
563. - Pl. raiuri.
Rasa, s. f.
rase.
froc, p. 566. - Pl.
Rist6ca, 8. f. Rastdca, localita, p.
Rata, 8. f. canne ; canard, p. 168.
219. 230. - Pl. rate.
Rtacl (a), v. perdre, p. 94.112'6-
garer, p. 96,
Rificitor, adj. errant, p. 181. - F6m. rcitdcit6re; pl. HMreitcicitre.
Riz6e, s. f. Razee, nom propre.

din gardul Bdaer,
n'est
par, d'ou il n'y a /len, p. 274.
Rece, adj. froid, p. 50. 294. Fem. rece ; pl. red.
Recita, 8. f. Regita, Imante, p.
Rachitele,
s. pl. Rechitele, loca-
lita, p. 275.
Radica (a), s. [Mold.] lever, relever, p. 283.

Regep, s. m. Regep, nom propre,
p. 275.
Ramane (a), th. rester, demeurer,

p. 7. 102. 205. 303. 328. 358.
387. 429. 453. 499. 517. 526.
rester, ne plus a-
530. 655. 11
voir, p. 324.
Rasbefu, 8. n. guerre.11 a face res-
bola, coinbattre, p. 698. 11 a

bate Besborm, mema sens que
Je prcdent, p. 562. - Pl.
rgsb61e.
Raspantie, 8. f. carrefour, p. 588.
- Pl. rapcintii.
Rasplitl (a),
652.
v. recompenser, p.
ROM
343. 344. 315. 346. 611. 658.

mauvais, mechant, p. 221. 567.
632.11 dfavorable, p. 606. 507.
516.11 inimcl rea, chagrin6; me-
chant, p. 185. - Fem. rea ;

pl. rgi, rele.
Rati, adv. mal, p. 347.11 beaucoup,
fortement, p. 260. 306.1 e Mi,

c'est mal, p. 95. mai ra, pire,
p. 338.11 mal rla, plus vite,

D. 461.
1165, s. m. mal, p. 206. 470. 573.
667. 668.11mal, mauvais pro-
cede, p. 285. - Pl. rb4ri.
Rtde (a), v. rire, p. 209. 564.575.

1 rire, se moquer, p. 333. 567.
558. 559. 573.
Ridici (a), s. lever, Mover, p. 510.
Ritos, adj. galeux, p. 132.-F6m.
rifo8; pl. rtioft, riase.

Rima) (a), v. [Dolj] desirer ardemment, p. 443.
Rtmnic, s. m. Rimnic, localit, p.

275.
Rtnd, 8. n. tour. JJ in rind, 6, tour
de rele, p. 99. - Pl. rindan.
Rts, 8. n. risee. 11 a se face de ris,
se rendre la rise de, p. 313.
- Pl. risuri.
Rtt, 8. n. [Banal] prairie mercaseuse, p. 563.

Rob, adj. esclave, p. 327. 475.-
Fem. rad ; pl. robl, rae.
fruit,
Rod, s. n. fruit, p. 547.
produit, p. 495.- Pl. rcl,e.
Rede (a), s. ronger, p. 58.
Roma, ct. f. Rome, p. 276. 277.
11
Roman, s. m. Roman, nom propre.
par'cd-i mfauct lui Roman,

il reste triste et Mell, p. 277.
Roma'', 8 m. Roumain, p. 248. 278.

279. 280. 281. 282. 283. 284. 285.
286. 287. 288. 356. 3,i4. 373.462.
H homine, p. 546. 639. 11 paysa.i,
p. 670.11 cum l gede Romdnulul
mal bine, il ost gris, p. 285.11

a fi Batirn verde, etre brave,
fort, p. 287.11 a fi Romn vecltife,

etre bohmien, p. 288. 11 a fi
Rotncin nosti, atre juif, p. 238.
- Pl..Romfini.
Romanas, adj. roumain. 11 Tra-
Rasturni (a), v. renverser, p.571.
Romniscd, Rourname (Vale(lis), p. 9. 288. 350. 1.51.
ser, p. 671.
Mg, adj. maauvais, p. 161. 172.
Romanesce, adv, en routnain, p.

288.11 colme un roumain, p.
Basterna (a se), y. r. se renver-
rometni8cd; pl. rometnescl.
dacoromanica.ro
- 748 -
ROM
ce, 'tu sea romcinesci

est-ce que tu es idiot, p. 288.
a apune romnesce, in chi,
lui dire .carrment, en face,
289.
11
p. 289.
Romanici, s. m. bohmien, p. 289.
RoTu, adj. rouge, p. 87. 179.
212. 263. - Fm. rotie; pl.
roii, rotie.
116g, s. f. roue, p. 123. 375. Pl. rolf.

Rotocol, adj. en cercle, tout rond,
p. 301.
Ruda, s. f. parent, p. 80. 313. Pl. rude.
Ruga (a), v. prier, p. 635.

Ruga (a se), v. r. prier, solliciter,
p. 200. 680.
Rugin6sa, .s. f. Rugindsa, localit,
p. 291.
Rumanesc, adj. roumain.
prii.Rumnscit, la Roumanie (la
11
Valachie), p. 351. - Fam. rumtinscd, rumnesci.
Rumpe (a'11), V. se casser, p. 35.
'S, 1-e pers. ind. sing. je suis, p.

491. 497. 498. 502.
'S, 3-e pers. ind. pl. ils sont, p.

119. 227.0 ce sont, p. 276. 375.
644.
S', pr. p. se, p. 8.

Sa, adj. pos. tina, sa, sienne, p.
357. - Pl. sale.
Sac, conj. que; passim. que, pour
SAR
Rupe (A), v. rompre, briser, p. 5..

601.11 d6chirer, p. 600.
Rupe (a se, a'10, v. r. se rompre,

p. 260. 11 se rompre, se briser,
p. 98.
Rupt, adj. rompu, p. 264.11 cueilli,
p.292 O rompu, arrach, p. 180.
- Frn. rupte ; pl. rupp. rupte.
Rus, s. m. Russe, p. 207. 291. 292.

11 a fi Rus, tre rouge de peau
et de poil, p. 292. - Pl. Rui.
Rusalim, s. m. Jarusalem, p. 292.
Rusas* adj. f. [Moldl russe, p.

293.
Rusduc, s. m. Rusduc, ville de

Bulgaria, p. 293.
Rusesc, adj. russe. 11 aghlasmel rus6scd, eau-de-vie. p.293. 11 cafea
rusisccl. vin ou eau-de-vie, p.
293.- Fm. russcit ; pl. rusescl.

Rusesce, adv. la russe. 11 a't trage
rusesce, le rosser d'importance,

p. 293.
Rusia, s. f. Russie, p. 294.
Sala', s. f. [Trans.] saule, p. 369.
- Pl. salce.
Salde, s. f. saul e, p.369. bran che
de saule, p. 489. - Pl. salcit.
Salomon, s. m. Salomon, p. -45.

alvar, s. n. culotte tras-largo,
(mot turc). - Pl. tadvari.
Samar, s. n. bat, p. 422. - Pl.
que, p. 22. 35. 106. 145; pas-
samare.
Sambit, s. f. Samedi, p. 176. 248.
Mire!, s. m. diminutif de Sabar,
Samson, s. m. Samson. p. 295.

Sanatate, s. f. santa, p. 285.11 que
tu vives, porte toi bien, p. 118.
sim.11 pour, p. 191.

Saber, s. m. Sabar, rivi6re, p. 294.
p. 294.
Sable, s. f. sabre, p. 72. 260. 423.
- Pl. 80)4.
Sabiencea, s. in. Sabiencea, nom

propre, p. 156.
Sac, s. m. p. 16. 111. 283. 526.
627. 695. 657. 663. 664. 11 mu-
sette, p. 416.11a fi cu capu 'n

sac, a fi un prost, p. 283.-Pl.
/oct.
Salta, a. f. Elisabeth, p. 294.

&Mica, s. f. diminutiv le Safta,
p. 294.
Salbil, s. f. collier, p. 619. - Pl.

salbe.
249.
- Pl. sntiiti.
Sanda, s. f.
Alexandrine, nom
propre, p. 295. 333.

Sange, s. in. sang, p. 554.
San-Medro, s. in. Saint Dmtre,
p. 104.
San-Petru, s. in. Saint Pierre, p.

104.
Santa Maria, s. f. sainte Marie.

Santa Mana mare, Assomption
(15 Aoit), p. 179. 11 Santa Maria mica; naissance dela Vierge,

p. 179.
Sara, adj. pauvre, p.372. 418. 434..
dacoromanica.ro
- 749 -
SAR
441. 605. pauvre, malheureux,

p. 155. 202. -203. 207. 227.347.
434. 520.
Sricl (a), v. appauvrir, p. 203.
f. pauvret, p.
237. 282. - l. srciL
Sircie, s.
Sarailie, s. f.
161.
sorte de gteau
turc; nom propre, p. 159.

Sare, s. f. sel, p. 27. 241. 268.Pl. sdruri.
Sir) (a), ro. sauter, p. 74. 243. 326.

587.
Sirindar,
s. m. Skindar, 6glise
et hospice, p. 295.
Sas, s. ni. Saxon (de Transylvanie), p. 295. 296. - Pl. sai.
Sana, s. f. Sama, village du Banat, p. 296.
Sat, s. v. villve, p. 32. 67. 96.
129. 149. 225. 226. 296. 297.

298. 299. 300. 301. 302. 303.
304. 305. 306. 807. 308. 346.
400. 441.11 sat fdrd cini, cour

du roi Ptaucl, p. 303.11 a Ave
sat unde-roa, s'tablir quelque

part, D. 306. 307. un sat de,
beaucoup de, p. 307. 11 lipitrea
satului, usurier, exploiteur du

a fi gura
village, p. 307.
satvlui, colporter tous les potins du village, p. 307.11a
11
trat in gura satului, on palle

de lui, p. 307. 11 puta satului.
menteur et bavard, p. 307.
so:5
Scildit6re, s. f. baptistre, p. 614.

- Pl. sccildeitori.
Scantee, s. f. [Moldj, tincelle,

p. 384. - Pl. secinte.
ScanteTe, a. f. [Mold.] tincelle,
p. 381. - Pl. sccintee.

Scipa (a), v. 6chapper, p. 576.
577. 611. 612.11 viter, p. 676.
577.11 sauver, p. 284. 517.11 lais-
ser lichapper, abandonner, p.

574.
Sch6ri (a), y. tirer des tincelles,

p. 631.
Scarl, s. f. chelle, p. 263. 342.

611. 639. 640. 676.- Pl. sccIri.
Sol-pina (a se), v. r. se gratter,
p. 571.
Schimba (a), v. r. changar, p. 439.
SchinteIe, s. f. [Banat] tincelle, p.
381. - Pl. schintei.
chIop, adj. boiteux, p. 253. 674. Frn. schi6pd; pl. schiopi, schicipe.
SchTopesc, adj. de boiteux, p. 674.

-F6m. schiopscd ; pl. schiopesci.
Scl (a), v. savoir, p. 21. 35. 92.
99. 105. 123. 160. 265. 286. 288.
299. 306. 311. 321. 371. 417.

418. 496. 513. 547. 549. 567.
591. 629. 636. 637. 663. 664.
665. 11 connaitre, p. 328. 629.
636.
Scire, s. f. nouvelle.11 a sci de scirea

savoir ce qu'il est
devenu, p. 418.1
av de scire,
a umbld in gpte sate, rouler sa
s'intresser au sort de, p. 666.

690. - Pl. sciri.
Scilnil (a'll), v. [Ung.] se fouler,
- Pl. sate.
Scobort (a),
satulcl; pl. sdtuli, scitule.
Sc6te (a), v. tirer, p. 72. 473. 538.

11 tirer, faire sortir, p. 99. 562.
bosse de tous c6t6s, p. 308.

a umblec din sat in sat, rnSine
sens que le prrdent, p. 308.
Satana, s. v/. Satana, p. 322.
Satn, s. n. villageois, p. 300. Pl. sidenr.
Sita adj. rassasi6, p. 527.-F6m.
Situri (a), v. rassasier, p. 242.

Satura (a se), v. r. se rassasier, p.
236. 393.11 en avoir assez, se
fatiguer, p. 595.
Sari, conj. ou, ou bien, p. 297. 315.
Saul, s. vi. Saul, nom propre, p. 398.
Sava, s. w. Sabba, nom propre,

p. 19. 308.
Sburi (a), v. voler, p. 219.
Sburdi (a se), y. r. foltrer, p. 563.
Sburli (a se),v.r. se dresser, p. 124.

Scide (a), y. dcroltre, baisser,
p. 100.
p. 488.
v. descendre, faire
descendre, p. 508. 639.

Sc61, s. f. &ole, p. 633. - PI.
scoli.
630. [1tirer hors de, chasser,

faire partir, p. 579. 580. 662.1
arracher, p. 429. 610.11 dteler,
p. 596.11 faire sortir 6, la rencontre de, p. 164.11 a 8c6te da.

ton, trouver qu'A doit, p. 595.
596.11 a acede puf, fai re clore

des oeufs, p. 4. fI a sc6te la cale,
trouver une solution, mener

bonne fin, en fluir, p. 37. 11 a
sctc la maidan, dvoier, p.
191.11 a'i sc6te ochi, l'blouir,
p. 415.11 a sc6te ame, faire le
dacoromanica.ro
- 750 -
SOR
mgchant, chercher mal faire,

p. 594.
Scrie (a), y. crire, p. 249. 503.11
marquer, p. 652.
ScuTpi (a), y. cracher, p.299.628.
Scul (a se), v. r. se lever, p. 163.
332. 400. 427. 447. 676.
Scurf, adj. court, p. 33. 373. -
Rm. murta; pl. scary, scurte.

Seurti (a), v. raceourcir, p. 97.
378.
ScuturV(a), v. secouer, IN 85.

vider, p. 21.
Sdrant, s. f. [Ung.] guenille, hail-
11
Ion, p. 227. - Pl. adroit&
Sdrell (a), e. grafier, p. 281.

SdrAnt, s.
f. [Wilma], souillon,
coureuse, p. 337. - Pl. sdrnte.

Se, pr. pos. 3-6 pe-s. se, soi, soi;
passim.
Si, pr. pos. 3-e pers. se, soi,

soi ; passim.
Sec, adj. sec.!! gurd scd, diseur
de riens, p. 340. -Fem. sed;
p). sea.
Se, adj. [Rileea] vide, p. 133.
- Pl. ski.
Secere,
8. f. moisson, p. 179. 249.
- Pl. secere.
Seeerat, s. n. moisson, p. 249.
&cure, 8. f. cogne, p. 689. Pl. gecuri.
ed (a), e. rester, demeurer, p.
57. 76. 87. 169. 211. 570. 694.
dememer, p. 574.11 s'asseoir,
p. 138.0 rester, Atre assis, P.
454. 670. 571. 607. 608. 609
11
610.fialler, circuler, p. 244.
ped, lui aller, p. 285. 11 a

ved Muscal, vivre au crochets
de quelqu'un. p. 211.
e4ut, s. n. derrire, p. 98. - Pl.

fequturf.
f.
cornpte.
vidware srbsed, plat del&
gumes, p. 310.-Fm. sirbscd;

pl. srbeser.
Whose.), adv, de serbe, p. 311.
Serbuscii, r f. bnuillie de millet

broy et de lait, p. 302.
Mulch', 8. f. mAme sens que le
prcAdent, p. 302.
grpo, s. ni. serpent, p.
Pl. gerpf.
106. -
erpe, 8. in. [Mold.] serpent, p.
566. - Pl. perpi.
Servl (a). servir, p. 475.

Will, 8. in. Soifard, personnage
des contes populaires, p. 311.
Sgg, pr. pers. son, p. 8. 32. 186.
236. 250. 356. 357. 381. 614.
576. 578.
Sevastopol, 8. m. Sebastopol, ville,
p. 311.
Want, s. m. saint, p. 87. 359. 490.
632. 669. 671. 672. 588. -Pl.

sfinti.
Sfantu Gheorghe, s. m.SaintGeorges,
p. 121.
Sfantu Nicolae, 8. in. Saint Nicolas,
p. 234.
Sfantu NicolaT, 8. m. Saint Nicol as,
p. 234.
Sfantu Panteleimon, s. In. saint Pan-
teleimon ; hospice, p. 253.
Sfat, 8. n. conseil, avis, p. 645.
- Pl. sfaturi.
Sfin(1 (a), v. se coucher, (en par-
lant du soleil), p. 442.

Sfirs1 (a), y. finir, p. 662.
SfIrgit, s. n. fin, p. 633. - Pl. sfirgituri.
Sfredel, s. n. vrille, foret, p. 614.
- Pl. sfredele.
Sgaborcea, s. ni. nom propre, p.
311.
SgaTdarac, s. m. Sgaidarac, nom

propre, p. 312.
8. p. 156.
Smi, s.
II
11
la sma cale ,
avec mesure, p. 36.

Senigni (a), v. ressembler, p.211.
Senigni (a), v. semer, p. 27. 202.
pte, dl. num. card. sept, p. 47.
152. 308. 326. 340. 348.
46P1elea (al), le septibme, p.639.
m. serbe, p. 308. 309.

310. - Pl. serbi.
SOW s. f. serbe, p. 310. - Pl.
Sgrb, s.
srbe.
'T, pr. pos. pour soi, son, sa;

passim.
i, conj. et; passim. 11 aussi, p.

5. 6. 168. 160. 167. 176. 189.
221.222; passim. aussi, mAtne,
p. 21 87. 93. 94. 228. 245.265.
462. 548. 583. 684. 595. 631.
651. 11 en outre, p.119. 272. 441.
442. 11 seuleinent, p. 123. 11 ea pi,
comme, de mme que, p. 141.

359. 393. 652.
semblabie
p. 500.11 cum... pi..., tel.., tel...,
p. 342. 415.11 dupd... fi..., tel...
11
Sarbesc, adj. serbe, de serbe, p.

310. 0 sorte de danse, p. 311.
dacoromanica.ro
- 751 -
tel..., p. 415. 523-11 de i, quoi-
de suite,
que, p. 211. 360.
sans retard, p. 574.
conj. veal i.
Sic, interj. zutl c'est bien fait, p.
11
2. 198. 407. 630.

Sill, 8. f. force.11 ea de-a sila, de
force, p. 282.
Sill (a se), v. r. s'efforcer, p. 342.
Sig adj. forc, de force, p. 187.

; pl. silifi, suite.
- Fm.
Simion, s. m. Simon, nom propre,
p. 312.
Sin, 8. n. sein, giron, p. 87. 483.
494. 519. 625. 665. 685. poitrine: p. 630. 531. 532. 573.
11
679. - Pl. gnarl.
indrili, 8. f. bardeau, chandole,
p. 252. - Pl.
-Sine, pr. pos. soi, p. 557. 559.
adj. seul, tout seul, p.
Singur,
175. 306. 347. 673. 11 lui-mme,
p. 558. -Fem. singurci; pl. singuri, singure.
Slnini, s. f. lard, p. 346. 663.-
Pl. slanine.
Slavh, s. f. gloire, eclat. 11 a ridica
in slava cerului, loner, porter

aux nues, p. 510.
leah, s. n. grand chemin. 11 pe
gleah, franchement, p. 312.
leall,
8.
n. memo sons que le
prcdent, p. 312.
Slugi,
8.
f. serviteur, p. 31. 176.
- Pl. slugi.
Shill (a), s. servir, p. 475. 476.

Slut, adj. [Midi laid, p. 299. 441.
442.11 slut la Prut, cela va mal,
p. 269. - Fem. slued; pl. sluff,
slute.
Smaranda, 8. f. Esmeralda, nom

propre, p. 312.
Smochin, s. f. flgue, p. 292. Pl. smochine.
So, pr. pos. pour set, son, p. 377.

576. 578.
Sochiteli, 8. f. pour socotki,
compte, p. 46.
SociSt, 8. f. [Banat] calcul, me-
sure, p. 655.- Pl. soc6te.

Socotli, s. f. calcul, p. 54. 633.
11 calcul, compte, p. 217.- Pi.
socoteli.
Socru, s. m. beau-pbre, p. 615.-
Pl. socri.
qofran, s. m. safran, p. 371.
SoIu, s. n. race, p. 50.-PI. sauri.
SPO
old, s. n. hanche, p. 304. - Pl.

folduri.
Sopon, s. n. [Mold.] savon, p.

359. - Pl. sop6ne.
optl (a), V. chuchoter, p. 598.
Sor. 8. f. soeur, p. 321. 322. Pl. sor1.
Um, 8. in. soleil, p. 164. 442.
6rece, s. in. souris, p. 158. 244.
Pl. oreci.
6rice, 8.
m. souris, p. 478. - Pl.
Sotea, s. m. Sotea, un des nowt;

du diable, p. 576. 578.
Sparge (a), y.
briser, casser, p.
238.11 dchirer, p. 600. 601.

Sparge (a'T), V. se casser, p. 35.
36. 98.
Sparii (a), y. [Banat] effrayer, p.

357.
Spart, adj. fl, p. 516. - Fm.
sparta; pl. sparp, sparte.

Spati, s. f. paule, dos, p. 166.
587.11/a spate, derrire toi, p.

594. - Pl. spate et spete.
Sptar, 8. m. ancien titre de no-
blesse, chef de l'arme, con-
ntable, p. 70. 149.-Pl. Qatari.

Spli (a), V. laver, p. 7. 368. 450.
Spli (a se), y. r. se laver, p. 108.
210.11 se laver, se dbarasser,
p. 242. 268.
Speri (a se), v. r. s'effrayer, p.
587.
Sprii (a se), v. r. [Trans.] s'effrayer, p. 587.

Spin, 8. n. ronce, ()pine, p. 327.
611. - Pl. spini.
Spinare, 8. f. dos, p. 179. 532.
de-a spinare, sur le dos, p. 530.

Pl. spincirl.
Spinzuri (a), v. pendre, p. 356.
357. 331.
Spinzura (a se), y.
p. 609.
r. se rendre,
Spinzurat, adj. pendu, p. 562. -
Fm. spinzuratd; pl. spinzuraff,

spinzurate.
Spitelnic, 8. n. vrille, taribre, p.
72.
Spor, s. n. accroissement, profit.

a av (Tor, russir, profiter,
obt,enir des avantages, p. 344.
f-a luat Avram sporul, il a
froid; 11 a t battu; il a de
la veine; il s'est gris, p. 17.
Pl. sporuri.
dacoromanica.ro
SPO
- 752 -
Sporl (a), v. augmenter, p. 667.
prosperer, p. 388.
Spovadul (a), tr. [Mold.] confesser,
p. 632.
Sprvg (a), v.
renverser, p. 571.
p. 121. 328.
Spre, prp. vers,

Sprtneenat, adj.
qui a de gros
STR
adj. gaucher, p. 562.
Stangadu,
674. - Fem. stingace ; pl. titangaci, steingace.
Stint* 8. ni. diminutif d'Etienne,

p. 324.
Stpan, s. in.
maitre, p. 31. 282.
637.- Pl. stelpcinf.
etre maitre de,
sourcils.11 cale sprincenatcl, bon
Stipani (a se), w.
natd; pl. iprinceria(1,sprincenate.
etre possd, p. 52.

Starmina, 8. f. Starmina, localit,
voyage, p. 36. - Fem. sprinceSpuma,
8. f. cume, p. 630. -Pl.
spume.
Spune (a), v. dire, p. 80. 160. 22g.
289. 341. 400. 401. 468. 646.
561.11 dire, avouer, p. 69. 501.

II dire, conter, p. 225. 459. 460.
468.11 par!er, p. 598.
Spurca (a se),
p. 108.
Spurcat,
v. r. are souilie,
p. 324.
Stea, s. f. toile, p. 292. - Pl.
stele.
Stefan, s. in. Etienne, p. 19.
Stefanesci, s. m. Stefnesci, lo-
calit, p. 325.
tefu, s. in.
p. 58.
Stejar, s.
adj. impur, immonde, p.
136. 185. 220. 481. - Fem. spurcata ; pl. spureatf, spurcate.

Spuza, s. f. cendre chaude, p. 71.
- PI. spuze.
rester, demeurer, p.
Sta (al, v.
79. 98. 230. 277. 342. 343. 398.

11 demeurer, habiter, p. 375.
Otre *Rabb, p. 307. 343.11s'ar-
Teter, rester en place, p. 461.
s'arreter, p. 421. 566. 11 se
tenir, p. 485. 571.11 a sta de

fatcl, tmeigner, p. 563. L64.
stejari.
Stefu, nom propre,
in. chene, p. 287.- Pl.
Stejerilte, s.
f. chenaie, p. 610.
essuyer.11 enlever,
Sterge (a), v.
prendre, chiper, p. 113.1; a o

sterge, filer, se sauver, p. 316.
Sterge (a se), v. r. se laver, p.
268.
Stoenesd, s. pl. St oenesci, village,
p. 326.
StoTea, s. m.
Stoica, nom propre,
326. 327.
tir, s. in. amaranthus Banguip.
neus, p. 675.
in. Stirbey, nom propre,
a sta prost, etre dans de mau-
StirbeT, s.
calm cruce, etre indcis, p. 63.
p. 325.
Strain, adj.
la traverse, p. 101.
tn. Etienne, p. 80. 196.
313. 314. 315. 316. 317. 318.
319. 320. 321.11 ori Stan, ort
Strait, s. f. [Mtg.] sac,

p. 657. -Pl. straite.
vais draps, p. 3471 a 'i sta

a 'i sta in. drum, se mettre
Stan, s.
capitol, ou roi ou rien, p. 314.
homnie qui
de debt:tires
et, par suite, a acqnis bean-
3tan-Ptitu, s. comp.
a eu beaucoup
coup d'exprience, p. 317. 320.

321.
Stana, s. f.
- Pl.
Stani, s.
Etiennette, p. 321. 322.

f. pare brebis, p. 390.
staple.
f. Etiennette, p. 322.
323. 337.
Stanclu, 8. in. Etienne, p. 323-11 a
Stanca, s.
fi vaca Stanclului, etre un imbecile, p. 323.

Stancu, 8. m. Etienne, p. 324.
Stang, adj. gauche, p. 534. - Fem.
stifinga.
tranger, p. 286. 303.

327. 328. 329. 341. 346. -Fem.
strand.
besaec,
Stalled (a), v. eternuer, p. 587.
adj. [Mold. Ban. & Trans],

&ranger, p. 299. 327. 328. 329.
Strein,
-Fem. streind ; pl. streini,
streine.
Strepezl (a), v.
titre agace (en par-
lant des dents), p. 466.

Stria (a se), tr. r. se toi dre, p.
57511 a se strica eu, se brouiller avec, p. 643.

Strigi (a), v. crier, p. 106. 402.
appeler, p. 271.
Striin, adj. IViiIcea] tranger, p.
435. - Fem. striind ; pl.

atriini, strike.
StrImb, adj. tortueux, qui stirpente, p. 97. - Fem. strimbd ;
pl. strimbi, strembe.
dacoromanica.ro
STR
- 753 -
Siringa (a), s. ramasser, p. 409.

serrer, ne pas taler, p. 625.
Sul (a se), s. r. mantel*, p. 169.

170. 223. 554e
Sul, s. f. lance, p. 579. - Pl. sute.
ulem, s. m. ulera, nom propre,
p. 141. 330.
d'a strins DumneVeft, il est

mort, p. 687.
Stringe (a se), v. r. s'assembler,
Sula (a), v. sonner, r63onner, p.

524.11 sonner, tinter, p. 513.
516.11tirer, p. 515.
Sunet, s. n. son, p. 513. - Pl.
p. 392.
Stroe, s.
ni. Stroe, nom propre,
p. 329.
Stup, s.
n. ruche, p. 879. - Pl.
stupi.
Su, prp. sous, p. 161.
Sub, prp. sous, p. 28. 161. 292.
sunete.
Surd, adj. sourd, p. 168. 674 -
F6m. surtid; pl. sur, surde.
Surpi (a), s. faire crouler, d-
309.
SucTava, s.
f. Suclava, ville,
TAR
molir, p. 488.
1).
Sus, adj. haut.11 de sus, de haut,
330.
p. 500. fi in sus, en amont, P.
ueri (a), s. [Trans.] siffler, p. 4g3.

Suferl (a), V. souffrir, p. 105. 233.
223.11 l de sus, Dieu, p. 647.

cel de sus, Dieu, p. 644.
supporter, o. 286.
Suflet, s. n. p. 356. 393 453. 563,
605. 615. -Pl. sufletc.
Suge (a), v. sucer, p. 106. fi t6ter,
Suspini (a), V. soupirer, p. 286.

Suti, s. f. cent, p. 580.
IuvaT, adv. ruse, p. 55.
Svirll ,a), v. [Moldav] lancer, jeter, p. 689.
p. 446.
Sul (a), ro. faire monter, 61ever,

p. 639. 640.
'11
Ta, adj. jos. ftn. ta, tienne, P.

168. 529.
Unible, s. f. encens, p. 613. 620.
- Pl. tamal.
pri-
Tmfe, s. f. encens, p. 613. - PI.
Tic6 (a), v. se taire, garder le
Titule, s. f. [Ung.] encens, p.
Tabac, s. n. [Mold.] tabac

ser, p. 110.
silence, p. 111. 115. 127. 231.

286. 400.
Tchia, 8 f. Tchia, nom propre,

p. 331.
'adune, s. f. tison, p. 458.- Pl.

tactunr.
Ticut, adj. silencieux, p. 287. Fm. tacuta; pl. tacutr, tacute.
Mil (a), s. couper, p. 100. 342.
tamal.
613. - Pl. tamur.
Tanase, s. m. Athanase, nom propre, p. 331. 332.11a fi Tanase,
6tre bao, p. 331.

Tanasii, s. m. mme sens que le
prcdent, p. 331. 332. 333.
Tanda, s. f. Tanda, nom propre,
p. 333. 334. 11 nu'i Tanda
tatre.
Manda, c'est bonnet blanc et

blano bonnet, p. 334. 11 cum
Tanda, cum Manda, ils se valent, p. 834.
Tanda% s. m Tandal, porsonnage des contes populaires,
p. 401.11 a fi talanca tirgulut,
Tangali,
566. 622.11 dcapiter, faire cou-
per la t6te 6,, p. 357. 414.
Wat, adj. coup6, p.404. -F6m.

teitalci; pl. taray, tarate.
TaTni, s. f. secret, p. 636. - Pl.
Talud, s. f. [Mad.] sonnaille,

colporter tous les potins de
la ville, p. 401.- Pl. talance.
Talmerbalmel, s. C. talmouse, p.
154.
Tmidul (a), o. gurir, p. 619.

Timar), s. f. encens, p. 331. 613.
- Pl. tamcie.
p. 250. 335.
s. m. Tangalb, mme
sens cpte lo prcdent, p. 335.

Tapu, s. m. Le Boue., nom pro-
pre, p. 335.
Tarabl, s. f. comptoir, p. 871. Pl. tarabe.
Tarara, s. f. tarara, chant monotone, p. 228. 233.
dacoromanica.ro
- 754 -
TAR
Tare, adj. fort, solide, p. 53. 562.

1 puissant, p. 844.
Tare, adv. vita rapidement, p.
88. 273.
Tarigrad, 8. m. Constantinople, p.
26. 449.
'farina, 8. f. champ, p. 562. PI. larme.

Tirlti, 8. f. son, p. 574. 675. Pi. tarite.
Tarmambile, p. 165.
Trticuti, s.f. Tartficut, (courge

gisamon) nom propre, p. 336.
Ta-so, s. c. pour tata-8, son
Ore, p. 377.
Tat,
8. m. Ore, p. 4. 32.
133.
152. 155. 207. 236. 336. 356.

357. 359. 369. 381. 393. 488.
576. 678. - Pl. ta(.
Tatar, 8. m. Tartare, p. 337. 338.
- Frn. temuta ; pl. temuti, temute..
jenchIu, 8. n. coin, frontibre, p.

341. - Pl. lench,turi.
Tpl, s. f. trempe, espce, p.
240. 380. - Pl. tepe.

8. f. pal, p. 430. - Pl. iePt
Tri, s. f. paya, p. 37. 67. 185.
206. 255. 286. 336. 337. 338.

341. 342. 343. 344. 345. 346.
347. 348. 349. 350. 357. 401.
431. 452. 662. II campagne, p.
350.1/ patrie, p. 67. 345. 431. 1
le pays, la Roumania p. 105.

11 stam prost cu tercl, nous som-
mes sec, p. 347. 11 a plati un

coil: de ferel, valoir son pesant
d'or, p. 348.11 in fpte teri, au
loin, p. 848. 11 a se pune cu
339. - PI, talan.
tera, entrer en lutte avec tout

vinturalo monde, p. 348.
336. 337. 338. 339. 340. 421.
de lrd, chose importante, p.
Tatar, 8. m. Tartare, p. 59. 323.
doar nu daft Tatarit, ne te
presse pas autant, p. 338.11 e

de pe vremea lut Han Tatar,
il est tits mchant, p. 338. 11
aft Tatar, Otre mchant, cruel,
p. 339.11 vent d'Est (en Idol-
davie), p. 340. - Pl. tatari.
Tat-so, 8. C. pour tatd-s'tt,
son
Ogre, p. 576.
Tvlichi, s. m. TvAliclu, nom
propre, p. 340.
Te, pr. refl. te, toi, tol, p. 21.

22. 36; passirn.
76ci, 8. f. gousse, p. 5. 200. PI. tea
11
lira, aventurier, p. 349. 11 cap
349.11 a pwne era la cale, don-
ner des conseils tout le
monde, p. 349. a da lerilor

ocol, parcourir l'univers, p.
11
350.11a fi de la lira, are un

rustre, p. 350. 11 ho,
ar-
rte, grossier personnage, p.
- Pl. ferz.
Vim, s. m. paysan, p. 364. 670.
- Pl. prani.
Trti-Romansc, s. f. Valachie, p.
9. 350. 351.
Tri-Ungursd, 8. f. Hongrie, p. 9.
tot de al lui Teca, des imb-
Tereil, adv. beaucoup, p. 106.

T6ripaTa, s. f. Teripala, ville de
Hongrie, p. 202. 351.
Terpenteac, 8. m. noin propre, p.
Wu, s. m. tilleul, p. 199. 200.-
Terpentin, a. m. nom propre, p.
Tcl, s. m. TcA, nom propre.

ciles, p. 340.
Pl. tel.
Telg, 8. f. petite volture 6, qua-
re roues, p. 223. - Pl. telege.

Telele, s. m. vagabond, p. 332.
341.
Teleorman, 8. m. Tsleorman, localit, p. 341. 443.

Teme (a se), v. r. avoir peur, p.
80, 97.
Temera 8. f. crainte, p. 633. -
Pl. temen.
Temnit, 8. f. prison, p. 122.125.
- Pl. temnite.
Temut, adj. craint. 11 a fi de te-
mut, Otre craindre, p. 287.
351.
ma, pr. pos. ton, tien, p. 299.
302. 346. 369. - Fm. ta ; pl.

tit, tale.
T, s. ni. [Banat] lac, p. 678.
'jf, pr. te, toi, pour toi, p. 35.

38. 152. 594.
s. f. calotte, p. 682.- Pl.
tichii.
ligan, 8. in. bohmien, p. 133.

-283. 285. 324. 351. 352. 353.
354. 355. 356. 357. 358. 359.
360. 361. 862. 863. 364. 365.
366. 367. 368. 869. 370. 371.
372. 873. 874. 375. 376. 377.
dacoromanica.ro
- 755 -
TIG
378. 379. 380. 381. 382. 383.

384. 385. 386. 387. 388. 389.
390. 391. 392. 393. 394. 395.
396. 417. 670. 671. 11 li-a eit
ligan in
cale,
tu as de la
chance, p. 378.11 a'fi da in pe-
tec ca liganu, revenir ses
mauvaises habitudes, la caque
sant toujours le hareng, p.
379.11 s'a innecat ca figanu la
mal, la fin la culbute, p.
380.11a face planu ca

compter sans sun hte, p.
389.11 a se muta ea figanu cu
cortu, changer constamment
de domicile, p. 390.11 a nimerit ca iganu Miercurea la sttina,
il est parti du pied gaulhe,

p. 390.11a murit ca
il est mort lorsqu'il

s'tait habitu ne pas man-
ger, p. 393.11 a arunca m6rtea
in figani, accuser quelqu'un
injustement, p. 394. 11 a cere

ca un sigan, mendier effron-
tment, p. 395. - Pl. ligani.
Tigancl, 8. f. bohmienne, p. 115.
365. 395. - Pl. ligeinci.

Tiginesc, adj. bohmien, de bohmien, p. 397. 398. 671.11 Zu-
cru liganesc, travail mal fait,
p. 397. tocmilei ligdnsccl, marchandage sans fin, p. 397.

11
trait; liganesc, vivre misrable, se battre, p. 398.11 meincare ligeinsccl, plat mal pi -
Ti
Tint% 8. f. antichambre, p. 378:

- Pl. Uncle.
'tine, pr. pos. toi, p. 168. 466.
595.
Tine (a), v. tenir, garder, p. 125.

286. 547. 571. 606. 681. 11 durer, p. 228. 11 garder, rester
sur, ne pas quitter, p. 95. 101.
195.11 a sine calea cui-va, at-
tendre la venue de, sortir
la rencontre de, p. 36.11 a line

tot marginele, tre faux; ne
pas se prononcer, p.195.1 remplir, contenter, p. 54211 a linede cald, tenir chaud, p. 329.
Tine (a se), v. r. se tenir, p. 562se bien tenir, p. 315.11 se regarder comme, se considrer,
p. 176. 372. 11 a se sine dupd,
11
ne pas quitter d'une semelle,
p. 612.11 fine-te, pirleo, courage,.
p. 260.
Tindr, adj. jeune, p. 596.- Fm.

tinrd ; pl. tineri, tinere.
Tinta, 8. f. but, p. 96.-Pliinte.

Tinut, 8. n. contre, rgion, p32. - Pl. linuturi.
Tipa (a), v. [Chg.] jeter, p. 479..

Tipa (a), V. [Ungl jeter, p. 651.
Tir, conj. que, quoi, p. 271. 578.
Thal (a), v. tirer, trainer, p. 223.
Tiran, 8. m. tyran, p. 669. - Pl.
tirant.
8. pl. TirchilescY, lo-
TirchilescT,
398. - Fm. liga-
calit, P. 400.
Ttrg, s. n. ville, p. 67. 68. 92.
310. 400. 401. 402.11 march,
Tiginesce, adv. comme (A la fawn) des bohmiens, p. 399. 11

a cere tigetnesce, demander avec beaucoup d'insistance, p.
399.111e bohmien, la langue
des bohmiens, p. 375.
Tignl (a), v. demander avec insistance, p. 399.
l'univers entier, p. 401.11a

fi talanca tirgului, pie, bavard
incorrigible, p. 401.11 a fi dat
prin tirg, connaltre le monde,
a o der, tirgultd, rpandre une nouvelle, p. 402.
11 al da prin tirg, le punir, p.
par, p.
nsc?
pl. ligclnesci.
Tignl (a se), y. r. memo Bens
que le prcdent, p. 399.
Ti gini e, 8. f. avarice, p. 399.
Tighicn, 8. m. mme sens que
Codrn, p. 59. 399. - PI. ti-
ghiceni.
Timp, s. n. temps, poque, p.16.

422.11 au temps de, p. 256. 325.
- Pl. timpuri.
Tini, 8. f. boue, fange, p. 443.
- Pl. tine.
p. 436. 11 in tirg fi la mirk

partout, p. 401.11 a aflet tirgul
11
402. - Pl. tirguri.
Ttrgoviste, s. f. Tirgoviste, ville,

404. 11 gurei de Tirgo-
vi2te, bavard et impertinent,
p. 403.11 avocat de Tirgovigte,
mauvais avocat, p. 404.
Tirgu-Cueuldf, s. c. march public,
Tiri, conj. que, quoi, p. 399.
s. f. pare b. moutons, p.
432. - Pl. Uri&
dacoromanica.ro
T/R
Ttrlie, 8.
- 756 -
f. traineau (tout en
bois), p. 159. - Pl.

unan, s. m. juif, p. 88. 404.
Pl. tirtani.
Titi, 8. f. tton, sein, p. 122. -
Pl. file.
TTullulTuc, dans l'expr. au/in/Pic
Tanasa, c'est un sot, p. 332.

TWA, 8. f. tambour, p. 48. 66.
79. 329. 579. - Pl. tobe.
MI, 8.f. tambour, p. 679. 580.
- Pl. tbe.
Toni (a), y. hacher, p. 622.11 bat-
tre sur la tcei (voir vol. IV,
le mot t6cd), p. 273.

Tocat, part. pas. du verbe a toca.
pe tocat, en battant sur la

t6cd, en appelant A, l'glise,
p. 401.
Tocmai, adv. juste, prcisment,
p. 163.
'Tome& s. f. [Mold] adminis

tration, p. 344. - Pl. tocmeli.
4Tocm611, 8. f. mtne sens que
le prcdent, p. 343. - Pl.

tocmeli.
TRA
quel, chaque, p. 361. 365. 449.

631. 635. 648. 666.11 n'importe
quoi, p. 567.11 encore, p. 178.
274. 340. 439. 651. 11 malgr
cela, tout de mme, p. 7. 13.
107. 163. 178. 221. 243. 345.

346 368. 359. 417. 499. 561.
594. 596. 0 constamment, P.
33. 117. 287. 477. 595. 662.
663.11 aussi, p. 162. 427. 630.
11 toujours, quand mme, p.
13. 163. 177. 221. 223. 351.
358. 439. 453. 499. 11 toujours,
p. 189. 196. 274. 283. 351. 562.
595.11 toujours, sans cesse, p.

21. 33. 117. 193. 210. 283. 287.
3691 tout entier, p. 306. 497.
5 a. 574.11 t6te, toutes choses,
p. 638.11 de tot, tout-fait, p.

4.11 de &Ste, de tout, p. 667.
in t6te, en tout, p. 624.11 t6te

cdte, tout ce que, p. 641. 1 tot
una, la memo chose, p. 271.

501.11 ttd lumea, le monde en-
tier, p. 645. - Fm. &Rd ; pl.

top, tte.
s. f. accord, arrangement, p. 397. - Pl. tomneli.
Tot-d6-una, adv. toujonrs, p. 33.

35. 327. 342. 373.11 in tot-d-
frder, faire semblant de ne
Tovarif, 8. m. associ6.11 a se face
Tocm6IA,
T6der, 8. m. Thodore.11 a se face
pas eomprendre, p. 404.

ToTag, s. n. long bAton, longue
canne, p. 226. - Pl. totege.

Tol, s. n. couverture, p. 262. Pl. Ole et folurl.
Toma, 8. m. Thomag, nom pro' pre, p. 405.
T6mni, 8. f. automne, p. 387. Pl. &inane.
Top, interj. hop I vlan p. 196.

Top, s. n. ruban, p. 446.11 'mad
lop it lipsea, il ne lui manquait plus rien, p. 446. - Pl.

top.
Tope& 8. m. TopalA, nom d'homme, p. 405.
Topana, s. f. Topana, nom propre, p. 406.

Topolnita, s. f. Topolnita, rivire,
p. 406.
Topor, s. n. hache, p. 4. 360. -
Pl. top6re.
T6rce (a), v. fller, p. 58.
Tort, s. n. filasse de chauvre,
de lin, etc., p. 188.

Tot, adj. et adv. tout, p. 96.143.
150; passim.11 tout, n'importe
una, toujours, p. 590.
tovardf, s'associer, p. 583.584.
- Pl. tovardi.
V. tirer. p. 58. 152.

482. 513. 514. 515. 605.11 battre, frapper, p. 311.11 flanquer,
p. 432. 11 se diriger vers, p.
240. 380.11 soliffler (en parlant
du vent), p. 66. U prfrer, vouloir aller, p. 578. &age% vas-y,
a trage nddejde, es.
p. 109.
trage,
prer, p. 518. 668.11
boire, p. 293.11 a trage un aghios, chantPr ; ronfler, p. 471.
Trage (a),
11
472.
Trap (a se), y. r. descendre, p.

66.
Tril (a), V. vivre, p. 19. 130. 192.
246. 252. 287. 371 455. 483.

496. 552. 693. 611. 634. 635.
11 sd tralscd, vivat I p. 192.
244.
TraTan, 8. m. Trajan, p. 406.
Traistl, s. f. besace, musette, p.

372. 591. 657. - Pl. traiste.
Trab, s. n. vie, existence. 11 traitt

ligdnesc, se quereller et se
battre, p. 398. - Pl. traluri.
dacoromanica.ro
- 757 -
TRA
T1JR
Tranana, s. m. Tranana, nom propre, p. 406.

Trantl (a), v. lancer.11 al trantit'o
Trocan, s. m. Trocan, norn pro-
belle sottise, p. 160.

Trba, s. f. travail, affaire, p. 281.
Trojan, voie lacte, p. 408.
cucne I6ne, tu as dis une

320. 394.11 occupation, p. 572.
chose, p. 394. 11 a nu av
trba, n'avoir men faire, p.
11
570.1] de trbd, commis il faut,

bonnte, brave homme, p.287.
373. - Pl. trebi, treburi.
Trebul (a), v. falloir, tre ncesBairn, p. 244. 283. 297. 298.

492. 567.658 11 nu tract [Ungl,
il ne faut pas, p. 96.
Trece (a), v. passer, cesser, disparaitre, p. 294.11 faire passer,

taire travereer, p. 106. 242.
perdre, p. 4461 traverser, p.
99. 101. 243. 582. 581. 587.

passer, p. 168. 198. 243. 270.
271. 388. 514. 519. 520. 583.
584. 587.11 dpasser, P. 324.
couler, p. 38. 109.11 dpenser,
11
p. 359. 0 a trece de, aller au

de la dpasser, p. 245. 11 al
trece de, al trece de dor, perdre l'envie d'avoir (par le fait
que l'on a obtenu ce que l'on
pre.
11
a fi Trocan, titre un
gant, p. 408.
tut
TroTan, s. in. Trajan.11 calm
Tronc, interj. patatras, p. 196. 197.

Tropar,
s. n. motet, chant d'-
glise, p. 626.
Trosc, interj. crac! p. 261.
Trosnl (a), v. craquer, p. 571.
Trufanda, s.
m. Trufanda, nom
propre, p. 409.
Trup, 8. n. corps, p. 486. - Pl.
trupurt.
Tu, pr. 2-e pers. tu, toi, p. 5. 97.
111; passim.11 la, p. 29.
Tuca (a), [Banat] embrasser, p.
641.
Tuchi, 8. m. Tuchi, nom propre.

11a mdncat irba lui Tuchi,
est fou, p. 409.
Tudorici, s. m. diminutif de Tu.
dor, Thodore, p. 409.
Tudorin, s. in. diminutif de Tudor, Thodore. 11 de cdnd cu
Tudorin, il y a longtemps, p.
409.
Tufa, s. f. buisson.11tufd de Venetia, rien, mensonge, p. 438.
- Pl. tufe.
dsire), p. 50. 77. 11 are sd treed,

il coulera, p. 109. a'/ trece
Tufan, 8. n. chne vert, yeuse,

p. 234. - Pl. tufani.
541.
Trece (a se), v. r. arriver au bont

de, p. 97.
Trecut, s. n. pass, p. 177.
pre, p. 410.
Tunde (a), v. tondre.11 a o tunde,
filer, p. 261.
Turbat, adj. furieux, p. 107. -
nent, p. 540. - Fm. trecutd ;
bate.
Turc; s. in. Turc, p. 207. 284.
11
cu dioehful, se moquer de, p.
Trecut, adj. pass. 11 a fi trecut cu

dedeJchiul, devenir imperti-
pl. trecup, trecute.

TreT, adj. num. card, trois, p. 38.
101. 110. 163. 175. 178. 225.
263. 306. 334. 579. 675. 676.

Tresnea, s. m. Tresnea, nom pro-
pre, p. 454.
Tresnl (a), V. foudroyer, p. 454.
Trestie, s. f roseau, p. 563.-PI.
trestif.
Triton, s. m. Trifon, nom propre,
p. 341. 407.
Trimite (a), v. envoyer, p. 658.
Trist, adv. tristement, avec tristesse, p. 277.

a
TriSci, s. f. Tr6ca, localit.
invfat la Trcd, il ne sait
rien, p. 407.
11
Tufeanu, 8. in. Tufeanu, nom pro-
Fm. turbatd; pl. turbap, tur327. 375. 410. 411. 412. 413.
414. 415 416. 417. 418. 419.
420. 421. 422. 423. 4244 turcul plteRce, l'innocent payera ;
paye qui vent, p. 416. I vin
Turcii, un grand danger nous
menace, p. 420.11pcleccVl alr-
gd Turcil, comma s'il avait

le diable ses trousses, p.
421.1] doar nu vin Turcii, plus
lentement, rien ne p resse, p.
422.118e bat Turcii la gura lui,

il bredouille, p. 423. a fi Turc,
Atre mchant, cruel, p. 423.
11 a fi cap de Turc, intelligent,
iin gros personnage, p.
- Pl. Turd.
dacoromanica.ro
421.
- 758 -
TUR
Turcesc, adj. turc, de turc, p. 424.

425.11 dreptate turcscii, injustice, p. 425.11 dobdruld turcscd,
de gros intrets, p.425. - Fm.

turcsce ; pl. turcescf.
Turcesce, adv. la turc, comme

les turcs.11 le turc, p. 375. 425.
Turcl (a se), v. r. devenir turc;
se mettre 6, l'abri du danger,
p. 426.
Turca, adj. devenu turc, p. 670.
671.- Frn. turcitif ; pl. turturcite.
Turcos, adj. mchant, brave, p.

417.- Pl. turcnf.
UNG
Turda, s. f. Turda, ville de Hongrie, p. 426.

Turlac, adj. hurluberlu ; ivre, p.
424. - Pl. turlacf.
Turleac, adj. mrce sena que le
prcdent, p. 424. - Pl. tunead.
Turn, s. n. tour, tourelle, p. 18.
60. 61. 489.- Pl. turnuri.
Turta, s. f. [Mold.] tige (de bott es), p. 651. -Pl. turetcf.
Turukci, s f. Prold.] tige (de bottes), P. 651.- Pl. turuetel.
Tutuler, pour tous, p. 634.
Tuturn, adj. p. 431.
1U
Uca, s. ta. Uca, nom propre, P.
426. 427.11a fi Uca, tre sot,
p. 427.
Ucenic, s. ta. apprenti, p. 567. -
Pl. ucenicf.
Ucide (a), v. tuer, p. 537.
Udrea, s. m. Udrea, nom propre,
p. 427.
Un (a), V. oublier, p. 286. 643.
653. 688.
UIt (a se), v. r. regarder, p, 220.

463. 489. 570. 611. 628.11a se
tata
regarder, p. 620.
Ultat, adj. oubli. II a
fi uftat de
Dumnelei, tre trs-vieux, p.

688. -Fotn. uitatd ; pl. uitay,
uftate.
Water, s. n. cruche, broc, p. 72.
-Pl. ulddre.
Unt, s. f. rue, p. 428. 429. 11 a

bate ulitile, battre le pay, p.
428. 429. - Pl. ulite et
Umbl (a), v. aller, p. 92. 95. 101.
342. 348. 524. 528. 530. 631.
626.11 aliar, marcher, p. 55. 67.

96. 152. 304. 305. 306. 308. 480.
626.11 vaquer, circuler, p. 21.

83. 67. 92. 96. 146. 191. 304.
305. 308. 332.11 quter, p. 13.
chercher , recontrer, courir,
p. 517. 591. 613.11 porter, Otre
'zona de, p. 528. 530. 531. 532.
circuler, p. 47.11 parcourir, p.
99. 152.
Umbri, s. f. ombre, p. 327. 587.
- Pl. umbre.
UmbrirescT, s. pl. Umbritrescl, lo-
cant, p. 129. 429.
Umr, s. n. paule, p. 458. -Pl.
uniere et umerf.
Umfl (a se), v. r. enfler, se gonfler, p. 104.
V. emplir, remplir, p.
111. 114. 495. 526. 527. 658.
Umple (a),
659. 11 maf umplut de Bucuresci,
tu ne m'as nen fait de bon,

p. 21.11 aq umpl de bogdaproste,
Fahunr; ne pas rendre quelqu'un le service qu'il avait demand, p. 493.

Un, adj. num. card. un; passim. 1
d'un, un, p. 88.11 niel un, au-
cun, p. 553.11 tot una, la mme

chose, p. 271. 501.11 cu una cm
dota, facilement, p. 350.11 una
don, tout moment, p. 196.

Fm. una; pl. unif, unele.
Und', adv. pour unde, o, o,
p. 60. 161.
Unde, adv. o, l o, p. 1. 21. 24.
98; passim.11 dans lequel,

16. 347. Upe ande, l oft,
601. 626.
Unde-va, adv. quelque part, p. 307.
Unlt, s. f.
instrument, p. 327.
Pl. unelte.
Unge (a), v. graisser, p. 623.
Ungur, s. ni. Hongrois, p. 150. 227.
363. 429. 430. -Pl. Unguri.
Ungurn, s. vi. Hongrois et Roumain de Transylvanie, p. 431.

432. - Pl. Ungurenf.
Unguresc, adj. hongrois, de hongrois, p. 432. -Fm. unguriscd,pl. ungurescl.
Ungursci (Tora), s.f. Hongrie, p. 9.
dacoromanica.ro
- 759 -
UNS
Un56re, s. f. graisse, p. 623. - Pl.

unsori.
Uri, s. f. haine, p. 183. 672. - Pl.
re.
Urci (a), v. monter, p. 75.

Urcior, s. n. cruche, p. 316.- Pl.
urcire.
Urdi, s. f. fromage blanc, p. 426.

Ureche, s. f. oreille, p. 598.- Pl.
urechi.
s. f. haine, p. 494. 672. Pl. urgii.
Urgie,
Ud (a), ro. detesten p. 234.
VAT
Urmi, s. f. fin. fi trace, p. 327.
pe urmai cu-va, aprs le depart de, apl., le passage de,

p. 515.11 din urmd, de la fin,
p. 284. fi din untad, de prs, par
derribre, p. E38. II cel de pe urincl,
le dernier, p. 284. fi esa (mai)

de pe unta, la derniere, celle
de la fin, p. 207. 208. 284.-
Pl. urme.
Urs, s. m. our, p. 207. - Pl. wrgl.
Urzl (a), v. ourdir, p. 331. 11 preparen
ourdir, p. 685.
Urt (a se), v. r. detester, ne pas

aimer, deplaire, p. 669.
Urzica, s. f. hortie, p. 443. -Pl.
Urtt,
s. n. ennui. II de urit, par
Usa, s. f. porte, p. 164. 252. 487.
ennui, desceuvrement, p. 570.

Urtt, adj. laid, p. 167. 221. 442.
662. II deplaisant, desagreable,
Una (a se), v. r. se dessecher, p.
p. 675.- Fem. uritd; pl. uriy,

unte.
Urli (a), v. hurler, p. 513.

Urlati, s. pl. Urlati, nom propre,
588.11 entree, p. 4.- Pl. ufi.
530. 531.
Uscat, adj. sec, dessech, p. 530.
pe uscat, sur la terre forme,

p. 616.- Fem. uscat ; pl. usca0, uscate.
Usurel, adv. legrement, p. 213.
p. 432.
Va, 3-e pers. ind. sing. du verbe

a voi, s'emploie pour le futur ;
passirn. liii veut, p. 32. 142.

544. 546. 648. 615. 646. 647.
Val ea-I ul-Cauti, s. f.localit, p.435.
Valealungi, s. f. localite, p. 436.

Valea Teancului, s. f. localite, p.
436.
Vac, s. n. sicle, p. 518. - Pl. vacad.

Vaci, 8. f. vache, p. 129. 207. 323.
Valma (de-a), s. c. en commun,
400. 446. 665. fi a fi vaca Stan-
Pl. vcImi.
Trti (a), v. passer Vet, p. 129.
Verga', s. f. baguette, p. 683. -
dula, etre un imbecile, p. 323.
- Pl. wad.
Vicar, s. m. vacher, p. 70. - Pl.

vdcari.
VicirescT, s. pl. V6,c6rescl, loca-
ensemble, p. 387.
*l'ami, s. f. droit d'entre, p. 688.
Pl. vergi.
Varnav, s. m. Varnav, nom propre, p. 436.
lit& p. 433.
interj. helas! p. 227. 347. V
Varia, s. f. chou, p. 497. - Pl.
p. 434.
Vasilache, s. m. acelas Inteles ca

Vasitca.11 a fi in loe de Vasilache,
vai de, malheur e., p. 16. 296.

Val-de-eT, s. c. Val-de-el, localit,
Valeti (a se),
p. 501. 502.
ro.
r. se plaindre,
Valti (a se), v. r. se plaindre, p.

501.
Vale, s. f. vallee, p. 33. 35.
93.
122. 670. 571. 59811 de vale, en
bas, p. 639.- Pl. vcii,

Valea-Ghinului, s. f. localitat, p.
435.
veree.
Valed', s. in. Vasco11,1ocalite, p.

437.
etre un porc, p. 437.

Vasile, s. in. Basile, p. 437.
'Vate, s. m. directeur, p. 122, Pl. vdtaff.

Vatri, s. f. foyer, p. 5. 243. 651.
Pl. vetre.
VitraTu, s. in. tisonier, fourgon,
p. 4. -Pl. m'Urde.
50
62447
dacoromanica.ro
VAV
- 760 -
Vavilon, s. m Babylone, p. 437.

438.11a fi in die Vavildne, are
fech, furieux, etc., p. 437. 11
a vorbi in die Vavileme, palier
en dehors du sujet, p. 438. 11

a veni in die Vavildne, venir
rapidement et fache, p. 438.
Vavilonie, s. f. confusion, p. 438.

Ve, pr. pers. 2-e pers. vous, p. 74.
93.
Vechru, adj. vieux, p. 22. 11 vieux,

ancien, p. 97. 288.-Feina. vechie;
pl. vechi.
Veo, s. n. sicle. H a fi liada vecr,
are tres-vieux, p. 273. - Pl.
ved.
Vednic, adj. eterno!, p.634.-Fm.
reeinict I; pl. vecinici, vecinice.
Ved (a), v. voir, considerer, p.

8. 13. 14. 21. 23. 24. 32. 48.
121. 309. 310. 371. 386. 455.
518. 552. 564. 565. 566. 692.
620. 622. 638. 681. 682.
Ved (a se), v. r. se voir, are vu,

p. 135. 222. 244. 297. 298. 308.
356. 373. 593.11 sevoir, se ren-
contrer, p. 438. II se voir, p.

557. 559.
VeT, 3-e pers. sing. du verb a voi,
forme le futur, p. 7. 35. 36. 358.
Venetia, s.f. Venia e, p.438. Ii tufcr
de Venetia, rien, p. 438.

Venl (a), venir, p. 5. 21. 89. 110.
121. 152. 157. 158. 159. 160.
179. 198. 212. 215. 251. 336.
337. 338. 380. 406. 420. 421.
427. 438. 447. 456. 462. 467.
489. 500. 507. 547. 548. 649.
1 al veni, avoir envie, p. 243.
292.11'1-mg venit dracii, il est
furieux, p. 618. 619.

Veninos, adj. venimeux, p. 136.
- Fem. veninsd; pl. veninogi,
venin6se.
Ver, s. m. cousin, p. 72.-Pl. veri.

Verde, adj. vert, p. 13. 14. 23. 24.
135.
287.
288. 308. 309.11 a
fi Ronuin verde, are brave, p.

287.
Verde, adv. vertement.11 a spune
verde, dire franchement, sans

ambages, p. 289.
Verdee, s. m. Verdes, nom propre.

11 sd ne vedem la Verdeg, la
semaine des quatre jeudis, p.
438. H pan ei la Verdeg impgrat,
au loin, p. 439.
V LA.
Versat, s. n. petite vrole. H clupit
de versat, marqu de la petite

verole, p. 441.
Vervet, s. m. Vervet, localit, p.
449.
adj. clebre, p. 244- - Frn. vestita ; pl. vestiti,ves-
Vastit,
tite.
Vicln, adj. faux ruse, p. 186. Fem.
; pl. vicleni, viclene.
Vidr, s. f. loutre commune, p.

136. - Pl. vidre.
Vie, s. f. vigne, p. 117. 873. Pl. vil.
Vit, s. f. vie, p. 482. - Pl. vietp.

Viitor, s. n. avenir, p. 177.
Vin, s. n. vin, p. 22. 74. 265.436.
439. - Pl. vinuri.
Vin, s. f. faute, p. 69. 11 a nu fi de
vid, ce n'est pas de sa faute,

p. 110. - Pl. vine.
Vinde (a), v. vendre, p. 61. 216.

577.11 dbiter, p. 459.
Vindeci (a se), v. r. gurir, p. 514.
VinerT, s. f. Vendredi, p. 390.
Vtnt, s. n. vent, p. 75. 78. 451.Pl. vinturi.

Vintur-jra, s. m. aventurier, p.
349.
Vtrf, 8. n. sommet, p. 159. -Pl.
virfuri.
Virgil, s. m. Virgile, nom propre,
p. 439.
Vtrt (a), v. enfoncer, p. 639.11four-
rer, p. 281. 624. 625.

VIII (a se), v. r. se fourrer, p. 394.
Vtrvi, s. f. verveux, nasse, p. 559.
Pl. vire.
Viva, s. f. Viva, nom propre, I)*

440.
Visit, s. f. visite, p. 14. - Pl.

visite.
Vit, s. f. betail, p. 121. - Pl.

vite.
Viti, s. f. cep, pied de vigne, p.

123. - Pl. vite.
Vitel, s. m. veau, p. 446. - Pl.
Vitz, adj. brace, p. 204. - Pl.
viteji.
Vlad, s. m. Vladislas, nom propre,
p. 440. 441. 44P. 11 al de nea

Vlad, un imbecile, p. 442.
Vlada, s. f. Vlada, nom propre,
p. 442. 443.11 afi Vlada, femme
grande et sotte, p. 442.
Vlidut, s. m. diminutif de Vlad.
dacoromanica.ro
VLA
- 761 -
H al de nea Vlit-clutd, un sot, p.

443.
438. 441, C06. 596. 11 a verbi

grecesce, Otre gris, p. 138. 11 a
V laca, s. m. Vlasca, dpartement,
vorbi sfrbesce, parl er lourdement

grossirement, p. 311.11 a rorbi
Vlisie, s. m. Vlasie, nom propre,

ca in padurea
11
comme dans la !pi l. de Bondy,

p. 444.
Voce, s. f. voix, p. 267.-Pl. voef.
*Vea s. m. prince, p. 142. 143.

348.
Voe, s. f. volont.11 de roe de me-
voe, bon gr, malgr, p. 470.1

voe buncl, joie, partie de plaisir,
p. 286. - Pl. vof.
Vol, pr. pers. vous, p. 48.

Vol (a), v. vouloir, p. 142. 488.
547. 669.
VoTcu, 8. tu. Volcu, nom propre,

p. 444.
turccsce, tre ivre, p. 425.
*Vernic, s. m. [Mold.] maire de

village, p. 298. - Pl. vornici.
Vra, 3-6 pers. ind. sing. [Mold.]
pour vr, il veut, p. 142.
Vracnit, s. f. [Banat] petite porte,
p. 562. - Pl. '1:raen*.
VraT, 2-e pers. ind. sing. fillold.]

1 our vrel, tu veux, p. 342.
Vrjmaf, s. In. ennemi, p. 62. Pl. vrifjmaft.

are un,
Vre, pr md. quelque.
quelque, p. 566. fi vre o datil,
11
parfois, jamais, p. 565. 592.
s. f. temps, p. 44. 45. 173.

514.11 vreme rea, qui apporte le
Vreme,
Veo, s. volont, p. 125. 545.644.

646.11 gr, permission, p. 125.
mauvais temps, p. 431. 11 pe

vremea, du temps de, p. 325.
vote la, libre h, p. 125.11 aface
338.11 de pe vremea, du temps
pe vote, exancer les voeux de,

p. 648. H a face ratea la, accom-
de, p. 66. 254. 321.-Pl. orend

et vremurt.
Vrel (a), v. vou/oir, p. 97. 142.
163. 176. 248. 249. 283. 320.
325. 342. 864. 374. 470. 502.
523. 544. 545. 567. 644. 651.
659. 667. 11 a vroi cu cine-va,
vonloir du bien A, p. 649. 11
vret nu vref, bon gr, malgre,
11
plir les dsirs de, p. 658.-Pl.
VoTnic, adj. brave, p. 146. 188.
201. 537. - Fm. voinicii; pl.
voiniet, voinice
Vom, 1-6 pers. ind. pl. du verbo
a voi, forme le futur, p. 264.

Vor, 3-e pers. ind. pl. du verba
a voi, forme le Iutur, p. 496.
Verbi, s. f. parole, p. 323. Hmot,

2. 392. 500. -Pl. vorbe.
Verbi (a), V. parler, p. 54.96.138.
160. 232. 302. 311. 324. 425.
Zadar (Intr'un), loc. adv. en vain,

inutilement, p. 297.
Zam, s. f [Olteni(a et Ung.] jus,
p. 235. 447. 497. 514. 515.11 a
fi botezat cu zamel de versa,
&re mchant, p. 447. - Pl.
zemurt.
Zamfir, s. m. Zamtlr, nom propre,

p. 446.
Zamfirica, s. f. diminutif de Zam-
fira, nom propre, p. 446.

*ZapcTu, s. m. aous-prfet, p. 203.
204. - Pl. zapeit.

*Zapis, s. n. contrat, p. 669.-Pl.
zapise.
p. 470. 474. 11 vrat nu vrai, bon
gr, malgr, p. 470.

Vulpe, s. f. renard, p. 207. -Pl.
vulpf.
Vultur, s. m. aigle, p. 341. - Pl.

vu/turi.
Zmi, s. f. jus, p. 497.- Pl. zemurt.

Zena, s. f. Zena, nom propre, p.
446.
Zevelci, s. f. tablier du costume

des femmes, la campagne,
p. q10. - Pl. zevelce.
Zgremburicea, s. m. Zgremburicea,
nom propre, p. 31. 209. 447.

Zid, s. n. mur, rnuraille, p. 130.
- Pl. zidurr.
Zor, s. n. bate. fi a da sor, presser,

p. 501. 553.
Zerili, s. m. ZorilA, nom propre,

p. 447.
Zugrvl (a), v. peindre, p. 560.
dacoromanica.ro
GLOSAR
A.Ttom.kwo-F.R.AwcEs
A_
A, pr. dm. le, la, le sien, p. 433.
365. 436.
Ac, 8. n. aiguille, p. 266.

Acatare, v. accrocher, attraper,
p. 418. 606.
Acatare,
v. accrocher, attraper,
p. 606.
Acatare (s'), v. r. s'accrocher, p.
665.
Acsen, s. m. tranger, p. 328.

Aclarare, V. fairedibatir, construire,
p. 193.
Adirare (s'), v. r. se faire, se construire, p. 270.
Adjundzere, v. devenir, p. 361.
651.
Minero, V. avoir l'air de, ressembler a, p. 10.

Afirire, V. garder, prserver, p.
551.
Aliare, v. trouver, rencontrer, p.

305. 490. 506. 507. 565.
Atora, adv. hors, en dehors, p.

360.
Agarsire, V. oublier, p. 633.
Alant, pr. autre. il altintui, A, au-
trui, p. 425.
Alisare, v. laisser, p. 153. 606.
AMI/ciare, V. louer, p. 365. 396.
Alavdare, V. louer, p. 397.
Alavdare, 8. f. louange, p. 8.
Aledzere, V.
500.
Aliu,
choisir, separer, p.
8. n. ail, p. 137. - Pl. a7ie,
al.
Aloat, 8. n. pate, p. 360.

Aluat, 8. n. pato, p. 360.
Amanare, V. retarder, remettre
h, plus tard, p. 653.

8. f. mer, p. 270.
Amaxea, s. f. chariot, p. 418.
Amare,
Amone, 8.f. enclume, p. 361. 365.

Amoni, 8. f. enclume, p. 360.
Anapelo, s.f. Nauplia, localit, p. 4.
Andjurare, v. injurier, p. 234.
v. facher, mcontenter, p. 551.

Anoghi, adv. dessus, p. 193.
At7grecare,
8. f. eau, p. 635.
Aperare, v. prserver, garder, p.
Apa,
AghTu, s. m. saint, p. 597.

AgTungre, v. devenir, p. 270.
AgTutare, v. aider, p. 531. 661,
Al, adv. de, p. 29. 69. 128. 407.

O devant, p.420. II formand l'accusatif, p. 551.
Migare, V. courir, p. 98.
675.
Aprindere, v. allumer, p. 568.

Aprchlare, v. reevoir, admettre,
laisser s'approcher, p. 137. 298.
Ara,
adj. f. mauvaise, Mayo-
rabie, p. 506.
dacoromanica.ro
- 764 -
ARA
Araba, s. f. voiture, char, p. 418.

Arbines, s. m. Albanais, p. 8.
Arail, adj. s. m. tort, mal, p. 231.
Cirt
p. 247. 597.Hprserver de, p.

670. 671.
Asoundere, y. cacher, p. 598.
Asdrare, v. faire, procurer, p.
425.
247.
Aspardzere, v. briser, casser, p.
688.
Aspargere, v. casser, briser, p.
Arhund, s. m. seigneur, noble, p.

137.
Artdere, V. tromper, p. 433.

Aripidina, s. f. descente, pente,
p. 98.
Artu, s. m. rivibre, p. 270.
Arman, a. in. Roumain, p. 10.11.
Aspirare, e. effrayer, p. 247.

Astifare, e. rencontrer, p. 565.
Atungea, adv. alors, p. 590.
Aua, adv. ici, p. 266. 298.
Avdztre, r. entendre, p. 407.
migrare, e. veiller sur, p. 639.
Avaro, v. avoirdi al, tu as, p. 69.
137. 41811 are, il a, p.34. 194.
436. 538. 599. 11 ari, il a, p.
Armarla, s. f Roumaine, p. 137.

Armanre, v. rester, demeurer, p.
330.
Arnit, adj. balay, p. 69.- Fm.

arnitcl.
Artirisire, y. are de trop, p. 46.

Artisire, V. btre de trop, p. 46.
Asan, e. m. Asean, nom propre,
Avunia, adv. rapidement, p. 270.

Azore, s. n. hato, p. 69.
p. 419.
Ascipare, v. chapper A, viter,
33
Bagare, y. mettre, p. 360. 588.
Binare, V. vivre, p. 418.
Bari-un, adj. personne, aucun, p.
Bun, adj. bou, p. 125. - Frn.

bund.
547.
Bre, V. boire, p. 635.
Besa, s. f. foi, bonne foi, p. 8.

Bisrici, s. f. ()Ose, p. 490. 688.
Ca, conj. comme, p. 4. 137. 330.

427. 433. 613. 630.11pour que,
p. 548.11 si, p. 247. 362.
Ci, conj. paree que, si, p. 69.
Cavila, s. f. bonnet de fourrure,

p. 128.
Ciclar,
427.
Biire, v. pter, vesser, p. 407.

Brasca, s. f. tortue, p. 98.
v. tomber, p.
10. 424.
Cattare, V. chercher, p. 360. 419.

Callare, V. chercher, p. 298. 361.
507.
Bua, s. m. Bucha, nom propre,

p. 29.
Cale, s. f. route, chemin, p. 34.

297. 563.
Calimera, s. c. [du grec] bonjour,

p. 121.
Cama, adv. plus, p. 270.
Cimirusire (s'), v. r. Otro fier, se
pavaner, p. 153.
Cand, adv, lorsque, p. 84. 590.
Candari, s. n. balance, p. 569.
Candu, adv. lorsque, p. 10. 669.
691.
Calar (n.), adv ti, cheval, p. 11.
Calar (;), adv. cheval, p. 11.

Calluz, s. m. conducteur, guide,
p. 297. 490.
Calcare, v. fouler aux pieds, p.

420.
Can, s. m. chien, p. 303. 304.

305. 691.
Cantare, v. chanter, p. 10. 11.

Cal), s. m. tate, p. 24.
Cara, conj. si, p. 362.
s. m. Caraman (nom
de chien noir), p. 46.
Caraman,
Calcare, v. marcher, mettre les

pieds sur, p. 665.
Carbune, s. m, charbon, p. 361.
dacoromanica.ro
- 765 -
CAR
Cari, pr. rel. qiii, celui qui, p.

270.
Cartire, V.
304.
CIubana, s.
laisser tranquille, p.
11
10.
Casi, s. f. maison, p. 137. 298.

Cat, adv. combien.jj di cdt, plu-
t'a que, p. 29.
Core-mbora, p. 445.
Cathe, pr. cheque, p. 365. 396.

Calle, conj, autant, p. 300.
Cathi, pr. chaque, p. 365.
CAtigurie, s. f. accusation, p. 551.
Catoghi, prp. sous, p. 193.
pr. rel.
qui, p.
Cor, s. n. danse (ronde), p. 407.

C6rn,s.n. corne, p. 599.-Pl. c6rne.
Cripare, v. crever, mourir, p. 433.
621.
Cristin, adj. chraien, p. 419. 420.
interj. quel, p. 69.

297.
que, p. 10.
670.
Cruce, s. f. croix.
397. 635.11 ce
II quoi? que? p.
270.1i pe c, quoique, p. 301.

conj. mais, p. 517.
Clnic, s. m. notable, gros propriaaire, p. 10. 361.
signe de la
- F6m. cana.
Cu, prp. avec, p.
er, s. m. ciel, p. 507.

9614, s. f. cire, cierge, p. 568.
Chdici, s. f. embhche, p. 588.
8. 10.
137.
193. 330. 3'15. 560. 361. 362.

418. 419. 585. 599.
Cumnicare, s.
538.
- Pl. chdict.
ChTadica, s. f. embfiche, p. 588.
f.
communion, p.
Cundurl, s. m. Cunduri, nota propre, p. 69.

Cur, s. n. derrire, p. 360.
Cusiri, s. m. cousin, p. 445.
Cusuri, s. m. cousin, p. 445.
Chirire, v. pair, are d6truit, p.

266.
i,
11
croix, p. 531. 565.

Cruci, s. f. croix, p. 531.
Csenu, adj. aranger, p.136. 328.
e,
Chivare, V.
f. grande cueinire,
p. 362.
Ciumag, s, n. gourdin, p. 305.
CTumaga, s. f. baon, p. 304.
C6d, s. f. queue, p. 669. 606.
d'actea c&la, remuait la queue,
P. 202.
Cola, s. m. Nicolas, p. 234.
Cas, s. n. fromage la pie, p.
e,
DZU
pisser, p. 691.
pr. relat. qui, p. 297.
ir, 8.n. crible, tamis, p. 365. 396.

320
Dare, v. donner, p. 419. 547. 548.

II dddea c6da, remuait le queue,
p. 202.
Dare, s. frapper, p. 266. 433.
Dada, s. f. 'ubre, p. 137.
Dirac, s. m. diablo, p. 424. 592.
606. 621. 651.
Djimie, s. f. mosqu6e, p. 691.
Di, prdp. et conj. de, du, de la,
p. 4. 10. 24.46. 109. 247. 360.

420. 436. 490. 531. 551. 597.
613. 661. 670. 671. 675.11A, P.
665. que, p. 6l. par, p. 606. 1
cause de, p. 234. de faon
di
que, p. 407. II si, p. 425.
11
plutot que, p. 29.

Difter, s. n. registre, p. 592. Pl. &Per&
Discurmare (s'), s. r. se reposer,

p. 639.
Djug, aller dans la montagne en

s'levant, p. 10.
Djurare, y. jurer, prter serment

p. 433.
Domnu, s. m. Dieu, p. 547. 548.
551.
D6re, s.
f. pl. prsents, p. 137.
Drac, s. m. diablo, p. 565. 568.

569. 585. 588. 590. 597. 698.
606. 613. 630.
Dugre (s'),
s. r. s'en aller, par-
venir, p. 265. 597.

Dumnedzeil, s. m. Dieu, p. 639.
DumnidAii,
8. m. Dieu, p.
635. 651. 653.
551.
661. 670. 671.
675.
Dumnidzeii, s. m. Dieu, p. 665.

Durt7iire, V.
dormir, p. 11.
Dzad, s. f. bille de sapin, p.124.

125.
Dzenucru, s. n. genou, p. 8.
Dzicere, v. dire, p. 547.
Dzu, s. f. jour, p. 125.
dacoromanica.ro
- 766 E
HUR
E, 3-e pers. ind. sing. du verbe
El, pr. pers. lui, p. 298. 360.

Elimp, a. m. Oiympe, montagne,
'are, 11 est, p. 69.

Eara, 3-e pers. imp. sing. du verbe
p. 109.
trbl, s. f. herbe, p. 436.
tre, elle etait, p. 137.

Easpirare (s'), v. r. s'effrayer, p.
ste, 3-e pers. sing. ind. du verbe
'are, il est, p. 303. 304. 308.

tsti, 3-e pers. sing. ind. du verbe
tre, il est, p. 424.
109.
Eavdztre (s'), v. r. s'entendre, p.

266.
Ferege, s. f. sorte de long manteau, p. 194.

Ferici, s. f. fougere, p. 490.
Frati, s. m. frere, p. 8.
Fudzire, y. fuir, se sauver, p. 4.
Facere, y. faire, p. 362. 490. 531.

588.
II Me et fagi, il fait ;
passim.
Facere (s'), v. se faire, devenir,

p.
10. 128.
565. 585.
597.
s'fave et a-fagi ; passim.

Far, conj. sans. II fdr di, sans, P.
613.
Furesc, adj. f. de voleur, p. 424.
- Pl. furaci.
305.
Farl, conj. sans, p. 303. 304.
Furare, v. voler, p. 598.
305.
0Ga7ina, s. f. poule, p. 635.
GToto, s. in. Gloto, nom propre, p,
Gani, s. in. Gani, nom propre, p.

335.
Ghiani, s. m. nom propre, p. 124.

Ghiasuli, s. in. nom propre, p. 46.
124.
Ghift, s. m. bohemien, p. 357. 360.

361. 362. 365.
Ghifta, s. ni. bohmienne, p. 396.
397.
Ghiftesc, adj. de bohemien, p. 551.
- Fem. ghiftscit.
Ghine, adv. bien. II ma gliine, plu-
tot, mieux vaut, p. 29.
Ghisuli, s. ni. Ghisuli, nom propre,

p. 46.
Ginucru, s. n. genou, p. 427.-PI.
125.
GTT6tu, s. in. glace, p. 418.
Gog, s. in. Gog, nom propre, p.

128.
Gog, s. ni. Goga, nom propre, p.

128.
Gogu, a. in. Gogu, nom propre,

p. 128.
Grdini, s. f. jardin, p. 136.

Grec, s.
361.
m. Grec, p.
131.
137.
Grec, s. f. Grecque, p. 137.

Greii, adv. difficile, p. 661.
Gumar, s. m. 'ene, p. 136.
Gumarangallt, s. m. pl. chardons,

p. 136.
II
Hamal, s. in. portefaix, p. /O.
Harisire (s'), v. r. etre content, se
rejouir, p. 419.
Hlavri, s. f. flevre, p. 433.
HilTa, s. f. filie, p. 298.
Hire, v. etre.
qu'il soit, p.
tier, s. f. village, p. 297. 298.

300. 303. 304. 305. 418.
Hrist6u,
590.
s.
in. Jesus Christ, p.
Huriat, s. m. Huriat, nom propre,

p. 153.
10. 351.
dacoromanica.ro
- 767 -
MUT
In, prep. dans, p. 265. 298. 407.

sur, p. 565.
507.11A, p. 407.
I, conj. ou, ou bien, p. 10. 11. 424.
I, pr. A lui, lui, p. 194.

'I, 3e pers. sing. ind. pers. il est,
p. 8. 304. 035. 661.
im, prp. A, dans, p. 361.
limare, v. aller, se promener, p.
11
Inchisirire, ro. partir, p. 34.

Inim, s. f. coeur, p. 418.
Inturchipsit, adj. devenu turc, p.

670.
In, adv. o, p. 137. 328. 419.531.
360.
661.
IA
'L, pr. pers.le, lui, p. 10. 137. 153.
298.
La, prp. A, p. 298. 361. 418.427.

590.
A, pour, p. 297. 11 vers,
p. 635.11 chez, p. 46. 360.11 auprs de, p. 651.11 sur, p. 691.
11
pi la, par, sur, p. 270.
419. 425. 568. 691. fi lui, le

sien, p. 396.
Depure, s. m. livre, p. 418.
Lingure, s. f. cuillre, p. 362.
Lipsire, e. falloir.1 manquer, p. 194.
Loare, v. prendre, p. 34. 57.

Loc, s. n. place, p. 507.
Luare, v. voir loare.

Lu, pr. le, lui, p. 418. 425. 565.
606.11de, p. 231.
LaTu, adj. noir, p. 361.

Lar& s. m. oncle. 11 se dit, en signe
de respect, une personne
ge, p. 436.
Livdare, v. louer, p. 365.
Le, pr. pers. les, p. 194. 500.
Lemnu, s. n. bois, p. 531.
'0, pr. pers. A lui, A elle, p. 361.
Lucru, s. n. entreprise, occupation, p. 568. 569.

Lume, s. f. monde, p. 639.
Luminare, s. f. lumire, chandelle,
etc., p. 419.
Lupati, s. f. pelle, p. 531.
1N1
Ma, adv. plus, p. 361. 420. 11 ma

ghine, mieux, p. 29.11 ma rrii,
pire, p. 420.
Ma, conj. mais, p. 360. 490. 588.
698. 653.
Mime, v. manger, p.10.46. 328.

362. 651.
Macedonia, s. f. Macedonia, p. 189.
Magia, s. f. colline, p. 490.
MAni, s. f. main, p. 10. 425. -
El. mdni.
Mincare, v. manger, p. 303.
Manoll,
s.
in. Emmanuel, nom
propre, p. 193.
Mara, adj. s. f. nom propre, p. 194.
fitrat, adj. malheureux, pa.uvre,

p. 548.
Mare, adj. grand, p. 597.
Mrmint, s. n. tombeau, p. 303.
Mal, adv, seulement, p. 10.
Mai, adv. seulement, p. 639.
'Mbola, y. il greffe, p. 445.
M'care, y. manger, p. 362.
M6, pr. pos. me, p. 606.
Melona, s. f.
Melona, nom de
chienne, p. 202.
Mi, pr. pos. me, moi, p. 551.
'MI, pr. pos. me, moi, p. 547. 548.
'MI, pr. pos. me, moi, p. 606.

adj. petit, p. 597.
'M'Ore, s. f. miel, p. 362.
Mighiripsire, v. prparer (un plat),
p. 202.
Minare, v. remuer, p. 548.
Mine, fir. 'poi, p. 305.
Minte, s. f. esprit, pense,p. 361.
'Mprostu, adj. (sur pied) entier,

p. 599.
'Mputare, v. sentir mauvais, p. 137.
MucT, s. in. p. 202.
Mufluzire, v. faire faillite, p. 592.

MuTiare, ro. femme, p. 671.
M'in, adj. beaucoup, p. 651.

Murire, v. mourir, p. 397.
Musa, s. f. mouche, p. 362.

Mutrire,
regarder, p. 592. 635.
dacoromanica.ro
- 768 -
prp. A, p. 11.
'N, pr. pos. ma, la mienne, p. 137.
'N, prp. h, dans, p. 266. J dans,
p. 298. 490. 639.
N', adv, non, ne pas, p. 436. 438.
Ni, adj. num. card. une, p. 247.
-liare, s. f. miel, p. 362.

FicITnare (s'), v. se soumettre, obir, p. 420. 490. 590.
Rttr
Ni, conj. ni, p. 565.

NiQi, conj. ni, p. 538.
Ninte, adv, d'abord, le premier,

P.
Nol, pr. pers. nous, p. 361.

Nolmi, s. f. signe, p. 11.
N6str, pr. pos. la notre, p. 433.
'Ntribare, ro. demander, p. 297.
298. lj demander, s'informar, 1:1265.
Nu, adv. non, ne pas, p. 10. 34.

109. 128. 137. 270. 297. 298.
303. 304. 328. 419. 420. 433,
490. 506. 531. 547. 568. 569.
588. 597. r98. 606. 653.
NUftl, s. m. Nuu, nom propre,
Ni, pr. nous, p. 420.

Ne, pr. nous, sur nous, p. 639.
Ne, conj. ni, p. 565.
Ne-arnit, adj. non balayd, p. 69.
Neo, conj. ni, p. 588.
Nana, s. f. neige, p. 109. 247.
Figatfare, s. f. dispute, querelle,
p. 419.
Figaffire, V. se quereller, p. 419.
p. 445.
Nvsta, s. f. femme, p. 407.
'Nvlare, v. connaitre, apprcier,
p. 303. 11 apprendre, -p. 698.
o
0, pr. pers. frn. la, elle, p. 360.
Ocna, s. f. fard, p. 330.
Orlan, adj pauvre, p. 10.

oil, s. n. ceuf, p. 665.
Oil, s. n. Clou, montagne, p. 247.
Om, 8. m. homme, p. 265. 675.
&I, s. f. heure, p. 506.
Pan, prp. tant que, p. 433.

Pana, prp. jusque, p. 265. l jusqu'a ce que, p. 270. 303. 585.
Porta, s. f. porte, p. 69.

Preft, s. ni. prtre, p. 128. 298.
Pri, prp. sur, p. 8. 665.11vers,
p. 10.
prp. sur, p. 360.
Primnare (s'), v. r. se promener,
651.
Pani, e. f. pain. p. 10.

Pantle, s. n. ventre, estoma% p.
599.
p. 305.
PrIsti, prp. sur, par-dessus, p.
Para, s. f. para, p. 29.

Pazarl, s. f. place, march, p. 361.
Pi, Jrp. sur, p. 507. 1) par, p. 270.
Pinsia, v. louer, p. 153.
Plandzere (s'),
270.
Punga, s. f. bourse, p. 29. 34.

Prota, loc. adv, d'abord, p. 34.
Punte, s. f. pont, p. 270. 585. 588.
v. r. se plaindre,
- Pl. punff &
p. 420.
PI61, s.
f. Olio,
Pufire, y. cesser.
mourir, p. 691.
Put6re, v. pouvoir, p. 420. 597.
p. 361.
Poli, s. f. Constantinople (Urbs),

p. 265. 266.
Ft
no, adj. mal. J ma rbil, pire, p. 420.
dacoromanica.ro
- 769 -
Si, pr. pos. se, p. 419.

Si, conj, que, p. 506.11 aussi, p.
98. 361. 362. 419. 490. 698.
S', pr. pos. se, p. 153.

S', conj. que, p. 10. 46. 137.11
pour, p. 490.11 pour que, p. 568.
11
', conj. et, p. 8. 10. 46. 137. 153,

193. 202. 234. 298. 300. 305.
330..419. 420. 507. 531. 592.
635. 661.11aussi, p. 360.
S, conj. que, p. 153. 270. 597.
Sntate, 8. f. sant, p. 360. 433.
San Nicola, s. f. Saint Nicolas,
p. 234.
Sare, s. f. sel, p. 189.
Sbor, s. m. parole, p. 193. -Pl.

sb6re.
parlor, p. 490.
Scirchinare, v. gratter, p. 328.
Sclav, s. m. esclave, p. 29.
cop, s. n. but, intention, p. 8.
Sburare,
mOme, p. 137.
Si, conj. et, p. 10. 136. 433. 551.

665.
'i, pr. pos. son, p. 357. 365. 396.

669.
intire, v. retarder, remettre

plus tard, p. 653.
Somn, s. n. sommeil, p. 10.
S6ri, 8. in. soleil, p. 361.
Sot, adj. associ6, p. 585.
Spardzire, v. gater, dtruire, p.

568.
V.
Sctere, u.
TITT
Stihism, s. f. pari, p. 34.

Strigare, v. crier, p. 433.
Strtmbu, adj. injuste, faux, p. 675.
Su, pr. pos. son, p. 357.
uirat, s. m. sifflement, p. 8.
tirer, faire sortir,
124. 125.11produire, p. 362.

Scutire, ro. produire, p. 362.
Se, pr. pos. se, p. 109. 407.
Suite, s. f. nom propre, p. 330.

utare, v. faire un dtour, p. 27U.
rr
Tcsire, y. promettre, p.270. 119.
Tifiare, v. couper, faire couper la
t6te, p. 357.
Mahn). s. f. sorte de manteau,

p. 247.
Tani, s. m.. Tani, nom propre, p.

335.
Taruhi, 8. f.
pluck p. 597.- Pl.
leirulti et fclruhe.
Tad', s. m. Ore, p. 357.
Te, pr. par. te, toi, p. 137. 303.
606. 685.
Ttl, pr. per. te, p. 397.

Thimlama, s. f. encens, p. 613.
Thimaatoriu, s. n. encensoir, p.
BOO.
Thron, s. n. tittle, p. 360.

Ti, pr. pos. te, toi, p. 328. 420.
490. 585. 590. 598. 651. 670.
671.
TI, pr. pos. A, toi, p. 661.

'Ti, pr. pos. te, ton, le tien, pour
toi, p. 531. 565. 568.
'TI, pr. pos. pour toi, p. 565.

Tine, pron. pos. toi, p. 305.
Tischirea, s. f. billet, autorisation
de circuler, p. 34.
Tot, adj. tout, p. 305. 419. - Fm.
totil ; pl. toff.
Trdzre, V. tirer, p. 10.11peser,
p. 569.
Tr69ere, v. passer, p. 270. 585.
Trt, prp. pour, p. 202. 266. 538.
11 de, au sujet de, p. 69. 298.
Trimurare, v. trembler, p. 630.
Tricol, s. m. Tricala, ville, p. 407.
prp. jusque, p. 407.
Tu, prp. en, dans, p. 10. 29. 98.
136. 418. 424. 435. 569. 599.
Turc, s. m. Turc, p. 418. 419. 420.
Turcesc, adj. turc, p. 421. 425. 651.
Tut, adj. tout, p. 194. 362. 500.

599. 639. -F6m. tutii; pl. tuff,
tuff et tute.
Tut, adv. toujours, p. 10.
dacoromanica.ro
- 770 -
ZIC
TJ
U, pr. la, p. 362. 419. 565.
Ucna, s. f. fard, p. 330.
Ulicar, s. ni. nom propre, p. 427.
Umplre, y. emplir. II combler, p.
Urut,
adj. laid, p. 671. - Fm.
m'uta.
Uva, s. f. porte, p. 490.

Uspitara, s. f. amiti, p. 551.
Uvrea, s. m. juif, p. 433.
Uvricl, s. f. synagogue, p. 433.
137.
Un, adj. num. card, un, p. 266.

424. 631. 647.
-V-
Vidre, y. voir, p. 297. 425. 565.
Va, 3-e pers: sing. ind. du verbe

vrre, vouloir, p. 10. 11. 298. I
demandar, p. 490. II avoir besoin de, exiger, p. 297.
Va, indique le futur, p. 128. 137.
590.
irinire, v. venir, avoir envie de,

p. 691.
Vraca, a. m. Vraca, nom propre,

p. 407. 445.
Vrre, y. vouloir, p. 10. 298. 425.
Vruu, s. m. Vruu, nom propre,
420.
VA indiquer le futur, p. 10. 11.

418.
Vangheli, s.
m. Vangheli, nom
p. 445.
Vurgar, s. tu. Bulgare, p. 24. 445.
propre, p. 436.
Vaerlie, s. in. roi, p. 357. 361.
Vurgiresc, adj. bulgare, de bulgare, p. 24. 445.
VecTiu, adj. vieux, p. 592.

"Y-
Yan, s. in. Jean, p. 445.
I
I
Yemne, s. m. Ymen, province

de l'Arabio, p. 446.
Z
Zacone, s. f. habitude, coutume,
p. 300.
ZicTar, s. m. mendiant, p. 10.
dacoromanica.ro
GLOSAR
IS'I'RIO-FRANCES
A
Ande, v. il entend, il coute, p. 589.
13
Basairica, e. f. glise, p. 581.
Bate, V. frappe, p. 53.
Bire, adv. bien, p. 48.
C
Casa, e. f. maison, p. 581.
Che, conj. car, p. 53.
Crede, e. il croit, p. 550.
Cupu, s. m. montagne, p. 591.
Caca, v. il chie, p. 591.

Cada g (va), e. elle tombera, p. 53.
Carie,
pr. pour carele, qui, celui
qui, p. 48. 550.

Cargnia, e. f. Carniole, provine%
p. 48.
r)
De,
Dracu, e. m. diable, p. 576. 581.

589. 591.
Dupa, prp. selon, p. 561.
Dzuta, e. il aide, p. 550.
prp. du, p. 576.
pi, s. f. jour, p. 277.

Domnu, 's. m. Dieu, p. 550. 551.
E
En, prp. en, dans, p. 48. 276.
277. 550. 676. 681.
(t)ntrebandu,
v. en demandant,
en s'informant, p. 276.
F
Face, u. il fait, p. 48. 551.
Facuta, adj. f. faite, p. 277.
Farira, e. f. farine, p. 575.
Forteza, 8.1. forteresse, citadelle,
p. 53.
I
I
Fost, ro. a t, p. 277.
Friul, e. m. Frioul, province, p.

48.
dacoromanica.ro
772 -
VIR
JOS
J
Jos, adv. bas, A terre, p. 53.
T-J
'L, pr. le, p. 48. 550.
M
Mare, adj. grand, p. 591.
Mechine, 8. f. gruau, p. 575.
conj. mais, p. 581.

Maire, v. alter, s'en aller, p. 575.
Mal, adv. plus, 691. jj mal mun,
plus, p. 691.
Ma,
Mun (mal),
adv. plus, p.
591.
N
Nanca, conj.
non plus, ni, p. 48.
Nu,
pr. ng. non, ne... pas, p.
48. 277. 651. 689.
0
0,
adj. num, card, une, p. 277.
JP
Platt (va), v. il payera, p. 551.
Pro, prp. sur, p. 591.
Predichele, s. f. art, les pitches,
p. 689.
It
Race,
8.
f. froid, froidure, p.
651.
Roba, s. f. habit, vatement, p.

661.
S
Sambeta, s. f. Sainedi, p. 551.
Svetu, s. m. saint, p. 581.
Se, pr. Bed' se vire, l'on vient,

l'on arrive, p. 276.
V"
Va, V. indique le futur, p.
651.
53.
I
I
il vient. II se vire, l'on

vient, l'on arrive, p. 276.
Vire, v.
dacoromanica.ro
ERRATA"
Pag.
11
8, prov.
lt
n
11
11
:y
11
11,
34,
49,
13132, dzinue-ru
de cop.
13137, s-favi in loe de s-fagi.
10,
11
in loe de gYus.
in loe de dzinclu.
13133, Arbineslul in loo de Arbinellui ; i : scop in loe
13130, ghius
13138, q-6-aduc6
13139, candu in
in loe de s-oaduc6.
loe de cand, i: cadi in loe de
cad6.
a se adaoga *
13199, stihismI in loe de stihim6.
1, a se adaoga, de asupra proverbuldi, titlul
unja
17
13142,
,7
CATARAN.
n
11
I/
53, prov. 13243, jos in loe de gTos.

69,
88,
89,
"
102, unja
13287, p6rta in loe

13333, tirtan in loc
13336, I-a abltut in
de prte.
de tartan.
loe de I-abtut.
19, 613 in loc de 631.
109, prov. 13413, dila in loe de

"
126, unja
128,
151,
"
153, prov.
"
"
"
"
163,
172,
"
"
118, unja
182,
198, prov.
234, linia
nena.
23, Yue in loe de tine.

16, 571 in loe de 175.
4, Nieolae in loe de Nicalae.
13533, s'a' in loe de si.
13564, pircalab in loe de parcalab.
13593, pliu in loe de paiut.
6. la in loe de a.
23, Jijia in loe de Jija.
13667, Sic in loe de Sic.
27, andjuni in loe de angiuri.
247, prov. 13841, si se va sterge; i : n6ua in loe de neaua.

nota
'), isi Mesa o tambarb, in loe de se Oxea tamhura,.
249, prov. 13846, secere in loe de
secer.
14, se adaogA : sail hot.

277, prov. 13943, 4i in loe de zi.
13978, romanesce in loe de romanesci.
288,
268, unja
291
13983, chelb6sa
in loe de
chelb61a.
1) Aceeall observatie ca la cele-1-111T volume.
dacoromanica.ro
- 774 Pag. 296, prov. 14004, ptrcalab in loe de parcalab.

22, Ckithe in loe de Cathe.
300, unja
9, primnd in loe de pridgancl.
305,Y/
328, prov. 14108, Csenlu in loe de Xenlu.
Il
14110, Acsenlu in loe de Axenlu.
,7
20, a-naind in loe de anuind.

7, musciii in loe de museile.
377, prov. 14242, ta-so in loe de ta-s'o.
412,
14351, Binele in loe de Bine.
346, Ii"nia
362,
418,
419,
420,
/7
438,n
445)
linia
14369, amaxea in loe de amaxia.
14372, tima in loe de Qua.

14374, Nif In loc de Ni.
14438, Vavilonie In loe de Vavilone.
"
14, Vraca in loe de Vrace.

15, Tricala in loe de Tricale.
prov. 14466, Cola in loo de C61a.
3/
453, ,
14493, Bedros in loe de Bordos.
457, unja
33, 14490 In loe de 11490.
471, prov. 14543, aghiesmui in loe de aghesm
518, 14808, ca In loe de ta.
"
585, liiia
/Y
10
550,14812, d'al in loe de da'T.
6, Fa-ti in loe de Fki-g.

595, prov. 14935, fuge in loe de fugi.
639,
15109, dou6 in loo de dou6.
15144, daracili. in loe de daracii.
651,
dacoromanica.ro
SO A 1R, A.
Payina
1-VI
VIXXVI
TITLU
BIBLIOGBAFIR
XXVI
SEMNE CONVENTIONALE
CAP. XI. PROVERBE ISTORICE.
TM. - Popre.
Crave.
Sate.
Localitritl diverse.
Nuine propril .
CAP. XII. Credinte. Eresuri. ObiceTull Duni-
ngleil.
Drac. 7 Sfintl.
11.1resurl Eli Credinte

GLOSAR ROMANO FRANCES
GLOSAR AROMANO-FRANOES
GLOSAR 'SUM-FRANCES
ERRATA
62447
1-462
Preotl.
463-691
693-761
763-770
771-772
773-774
61
dacoromanica.ro

Iuliu A. Zanne - Volumul06 - Proverbele Romanilor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Iuliu A. Zanne - Volumul06 - Proverbele Romanilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROVERBELE ROMANILOR

sez44 la/Liz dhost,

aosm'a fI65 tWioas iglaor4nad aatea a4Cia,

LIICRETM, ur, p. 31-18.

FIE-CARE EXEMPLAR VA PURTA ISCLITURA AUTORULUI

TOTE DREPTURILE RESERVATE

ROMANIA, NSARAIIIA, BUENA, UNGARIA, SIRIA i MACEDONIA

PROVERBE, pietToRt, POMUIRI, CUVINTE ADEVRATE,

OPERA PREMIATI DE ACADEMIA ROMANA

s uton. Pest, .1859, Kladjk

ACSINTI URICARUL. A doua domnie a luT NeculaT Alecsandru

chail Kogalniceauu. Racurescl, 1872, C. N. Radulescu.

ALBINA.Revista, An. I & II. Bucurescl.

ALEXANDRESCU (GmaoRE).Suvenire chi impresiT, epistole chi

Badea Traian. Focganl, 1898.

ALEXANDRI V. & LASCAR ROSETTI. Mid colectiune de

PoesiT populare ale Romanilor. Bncurescl, 1857, Tipogralla lucratorilor asociatl.

Operile luT C. Negruzzi, Edit. Soceml. Prefata.

ARSENIE. Noua colectiune de basme, I II.Bucurescl, 1884.

de. -,Bucuresci, 1884.

traditiunile a.- Gala,

BELD1MAN (ALEXANDRE)). - Tragedia, sati mar bine a 4ice jalnica

manilor. Vol. ILI, de M. Koglniceanu. Bucurescr, 1874.

BURADA (TEODOR). - Diverse.- ConvorbirT literare ti Revista pentru

CALENDARIU pe anul [lima Hristos 1829.- Buda, tipografla

CANDREA (AURELIO. - Poreclele la Romani. - Revista Noui, AnVII.

CANTAN (N.).- Pour( populare. - $araga Ia1.

Cronicele Romania, de Mihail Kogalniceanu, Vol. M.

CANTE MIR (PRINCIPELE DIMITRIE). - Divanul.- Edit. Academiel

Romne, Bucurescl, 1878.

CARP (p. p.), c. Tibeinesci, J. Vaelui4. - Monitorul Oficial, An.

An. 1894, No. 94.

CHIBICT-RRVNEANU (A.). - Diverse. - ConvorbirT literare.

Francfort sill Ludolphe St. Goar, 1870-1879.

COLUMNA LUI TRALA.N.-Revista.-B. P. Hald64, An. VII.

CONSTANTINESCU (GAGGtr). - Carte de citire prelucrati de In-

vAtitoriT asociatT Barbu Constantinescu, Lambrior, Aug. Laurian,

idem. Partea III. Edit. XII. - Socecil & Comp., 1893.

CONVOBBIRT LITERARE.- An. I- XXIX.

de Mihail Kogrdniceanu, Vol. I & III, Bucurescl, 1872 -

mAnieT de Mihail Kogalniceanu, Vol. I & 11, Bucuresc1,

CRLCIUNA$ (GG.). - Inceptor in Transilvania. - Etymologicum

CRXSESCU (vIcTox).-Schite Ii Nuvele.- H. Steinberg, BacarescI. 1893.

CRAINICEANU (DR. G.).- Diverse -- ConvorbirT Literare. An. XXII.

AmintirT din copilrie fi anecdote. Saraga, Iasl, 1892.

CRISIAN. (T.). - Inceptor, c. Cugieru, Transilvania. - Etymologicum Magnum, B. P. Hasd611.

CRONICA ANONIIVI.i. - lstoria Ord RomAnescT de la anul 1809

DELAVRANCEA (sr.. - Trubadurul.-Haimann. BucurescI,1887.

DRAPE! JUL. - piar. Bucureso,

Fabule. Cartea II. Fla data.

DREPTATEA. - piar, Banat, 1895.

Carol Miller, Bucurescl, 1894.

83. FILIMON (N.).- CiocoT vechT qi noT.- Revista RomAna,1801- 1802.

FLONDOR (D-nu G. OAVALER DE). -Patria, Cernautl, 1898.

FRINCU T. & G. CANDREA -Rotacismul la MotT fi Istrient

GALLIN, NDEJDE, TIGHILIt i CANDREA. - Carte de

Diverse.- ConvorbirT literare.

- Literatura popularii romani. Bucurescl. 2 Vol.

Tiganul ce 'fi-a mancat biserica. -Revista Tocilescu, I, 1888.

GAZ ETA POPORULUI. -Diar, Bucurescl.

GAZ ETA STENULUI. - RevistA, Datculescu Director.

GAZETA TRANSILVANIEI. -piar, Brasov.

GHEORGACHI (AL DOILEA LOGOFET). -Candice obiceiurilor vechl