Auguste Rodin a considerat c sentimentul care transcende recitul biblic este

rugciunea celui cuprins de cin pentru c am pctuit mpotriva cerului i

mpotriva ta. n sculptura sa minile n dezechilibru dau corpului elanul dureros al
unei rugciuni de neoprit.
Rodin sa ncheiat prin modelarea mai puin pentru a asambla mai.
Extins, munca este mult mai dramatic, iar forma sa perfect adaptate
subiectul su luate de la o parabol biblic, fiul risipitor sa aruncat la
picioarele tatlui su, implornd iertare pentru ingratitudinea cu care
odat tratat. Accentuand anumite detalii ale acestei cifre, cum ar fi

minile, i plasndu-l n dezechilibru, Rodin ofer acest organism impulsul

de neoprit dureros de o rugciune final.

Constantin Brncui a nceput n anul 1914 s sculpteze n lemn, sub influen a

conjugat a artei populare romneti i a artei africane, creia mediul intelectual pe
care-l frecventa (Matisse, Apollinaire, Modigliani) i acorda o mare aten ie. Dar de la

Fiul Risipitor (1914) pn la Spiritul lui Budha (1937) a creat mai mult creaturi
misterioase, fantastice, dect simboluri spirituale.
Citind comentariul Sf. Ambrozie la parabola noastr am gsit un fragment care poate
explica sculptura n lemn a lui Brncui. Este vorba despre Tatl care ne vede venind
s-i cerem iertare, iar el vine i ne ridic pe noi care zcem ncrca i de pcate cu fa a
la pmnt, pentru a ne ntoarce privirea spre cer, spre locul unde trebuie s-L cutm
pe Creatorul nostru.
Eu vd n bucata de lemn ncovoiat, dominat de bucata de lemn masiv, tocmai fiul
pe care tatl este pe cale de a-l ridica, pentru ca privirea lui s o ntlneasc pe a
Tatlui.
Desigur, este o prere personal. Dar aa cum artistul vede un detaliu doar lui
accesibil n recit, pentru mine ideea de a fi ridicat cu greu din pozi ia ncovoiat i
obligat s privesc spre cer i nu spre noroi mi se pare valoroas.