Operatia ,,Sud": fata nevazuta a deportarilor din 6 iulie 1949 (I)

Mihai Tasca,

11.293 de familii de basarabeni, cu un numar total de 35.050 de persoane, au fost deportate in acea zi in regiuni
din Siberia, Extremul Orient si Kazahstan.
Cel de-al doilea val de deportare in masa din RSSM, cunoscut sub denumirea codificata Operatiunea ,,Sud", a
avut menirea sa ,,contribuie" la colectivizarea taranului liber basarabean. La realizarea operatiunii au participat
4.496 de persoane din grupurile operative (dintre care 484 din RSSM si 4.012 trimise din alte republici
unionale), 13.774 de soldati si ofiteri ai Ministerului Securitatii de Stat al RSSM, 24.705 activisti sovietici si de
partid. In total, 42.975 de executori. Au fost folosite 4.069 de camioane, dintre care 1.506 ale administratiei
locale si 2.563 aduse de la Odesa.
Operatia ,,Sud": fata nevazuta a deportarilor din 6 iulie 1949 (II)
Pregatirea deportarii a inceput inca in toamna anului 1948, cand ministrul de Interne al RSS Moldovenesti,
generalul Feodor Tutuskin, a solicitat Moscovei discutarea chestiunii cu privire la exilarea chiaburimii din
RSSM in regiunile indepartate ale URSS. Odata aprobata rugamintea, pana in primavara anului 1949 a urmat un
schimb de scrisori si coordonari intre Chisinau si Biroul Politic al Partidului Comunist (bolsevic) al URSS,
actiuni de intocmire a planului deportarii, de precizare a numarului celor care urmau a fi exilati, de intocmire a
dosarelor, alte detalii pentru desfasurarea cu succes a operatiunii.

Click aici pentru a vedea Galeria Foto

Intre timp, au fost emise doua hotarari ale Consiliului de Ministri al RSSM. Prima, la 28 iunie 1949: ,,Cu privire
la deportarea familiilor de chiaburi, fosti mosieri si mari comercianti", iar cea de-a doua, la 30 iunie: ,,Cu privire
la confiscarea si comercializarea averii persoanelor deportate de pe teritoriul RSS Moldovenesti si raspunderea
pentru delapidarea si irosirea ei". Potrivit celei de-a doua hotarari, deportatilor li s-a dat voie sa ia cu sine haine
si alimente, pana la 1.500 de kilograme.
SIBERIA DE GHEATA
La 2 iulie 1949, trimisul special la Chisinau, loctiitorul ministrului Securitatii de Stat al URSS, generalul
Selivanovski, si ministrul de Interne la RSSM, generalul Feodor Tutuskin, au aprobat planul, statiile de
imbarcare a deportatilor din RSSM (25 la numar) si statiile de destinatie. Planul prevedea formarea a 30 de
esaloane, cu un numar total de 1.798 de vagoane - dintre care 1.548 erau pentru deportati, celelalte pentru paza,
lazareturi etc. -, care urmau a fi indreptate in sase regiuni din Siberia si Extremul Orient al URSS: Tiumen,
Kurgan, Irkutsk, Cita, Republica Autonoma Bureato-Mongola si RSS Kazahstan.
Atat in procesul de deportare, cat si ulterior, s-au constatat mai multe abuzuri comise de nkvd-isti si securisti,
dar si de catre activistii de partid. In pofida unei paze stricte, in mai multe cazuri basarabenii au reusit sa
evadeze. Totodata, s-au inregistrat cazuri de manifestare a simpatiei populatiei fata de deportati, au avut loc
nasteri si decese la statiile de imbarcare. Masurile sporite de securitate nu i-au descurajat pe basarabeni sa opuna
rezistenta.
EVADARI LA DEPORTARE
Cu toata straduinta supraveghetorilor si masurile organizatorice exceptionale, basarabenii au reusit, in unele
cazuri, sa insele vigilenta securistilor sau chiar sa fuga direct de sub ochii celor care ii pazeau. Documentele de
arhiva atesta: La 7 iulie, din esalonul format la statia Balti Nord au reusit sa fuga Ion Petrov (75 de ani), locuitor
al satului Radoaia din raionul Sangerei, si Agafia Glusco (65 de ani), locuitoare a satului Bilicenii Vechi din
acelasi raion. La 9 iulie s-a constatat ca din esalonul format la statia Straseni au disparut 36 de deportati.

Colaboratorii Ministerului de Interne si cei ai Ministerului Securitatii de Stat au discutat cui ii apartine vina.
Punctul intermediar de control al deportarii de la statia Razdelnaia, Ucraina, raporta Ministerului Securitatii ca
esaloanele nr.97151 (Chisinau, Bacovat), nr.97154 (Basarabeasca, Iargara), nr.97158 (Straseni) si nr.97165
(Chisinau, Tiraspol) au trecut prin statia respectiva cu usile deschise la vagoane. Ca urmare, s-au inregistrat
evadari din aceste esaloane).
DEZVALUIRI Omoruri si jafuri la ,,eliberarea" Basarabiei. GALERIE FOTO
ARHIVELE COMUNISMULUI ,,De ce tac ziarele cand moldovenii mor de foame>"
ARHIVELE COMUNISMULUI Batalioanele de exterminare ale NKVD in Basarabia
Basarabenii au fost infometati, la ordinul partidului. Vezi GALERIA FOTO!
SECURISTI HOTI
Nkvd-istii, securistii si activistii locali care au ajutat la ,,desfasurarea cu succes" a operatiunii au incercat sa
profite de necazul celor deportati. Astfel, s-au atestat mai multe cazuri cand acestia si-au insusit banii si bunuri
ale deportatilor. Dintre cele mai relevante, descrise in rapoartele oficiale, se evidentiaza urmatoarele. Unul
dintre activistii raionului Soroca, Alexandr Kulicikov, membru al PCUS, care a ajutat la deportare, a depistat in
casa unei persoane supuse represiunii 3.000 de ruble, din care si-a luat 2.300. Celelalte 700 de ruble le-a
impartit martorilor si soldatului Sokolov. Kulicikov a fost observat, iar despre fapta lui a fost informat comitetul
raional de partid.
La ridicarea cetateanului Balaban, din orasul Bender, a participat si activistul Eremeev. In seara aceleiasi zile,
Eremeev, impreuna cu un capitan al Armatei Sovietice din acelasi oras, au intrat in casa lui Balaban si au
consumat din vinul acestuia. La plecare Eremeev si capitanul au incarcat intr-o masina un butoi cu vin, un sac
de faina si cada din baie si le-au dus acasa la militar. In satul Truseni, soldatii au luat de la deportatul Groza 70
de litri de vin si alte produse alimentare. Deportata Ana Malai din satul Horesti, raionul Kotovsk, a declarat ca
soldatii care au insotit-o i-au luat 600 de ruble. Ilie Mutilica din satul Caracui, raionul Kotovsk, a anuntat
autoritatile ca la deportare a fost batut cu arma in cap de soldati, care i-au rupt un dinte si i-au furat 4.376 de
ruble. La insistenta autoritatilor locale, acestuia i-au fost restituite doar 3.700 de ruble.
Deportata Vera Grosu din satul Ciuciuleni, raionul Kotovsk, a anuntat ca soldatii i-au luat 5.800 de ruble. La
interventia autoritatilor locale, banii au fost restituiti. Unul dintre activisti, lucrator al comitetului republican de
partid Maximov, si-a insusit bicicleta deportatului Nicolae Stanisevschi, de 44 de ani, din Chisinau. Locotenentcolonelul Bogaciov a luat 17 pielicele de miel din casa deportatului Dumitrache din raionul Ungheni. Soldatul
Veretennikov, in timpul transportarii la gara a familiei Mariei Carabulea din satul Sturzeni, raionul Rascani, si-a
insusit cizmele noi ale sotului ei, care reusise sa fuga.
REZISTENTA ARMATA DUPA DEPORTARE
Trimiterea in surghiun a basarabenilor nu a insemnat diminuarea miscarii de rezistenta. Astfel, intr-un raport al
NKVD din 4 octombrie 1949 se mentioneaza despre inrautatirea situatiei infractionale din RSSM, cauza fiind
,,chiaburii si alte elemente periculoase" care s-au ascuns pentru a nu fi deportati. Acestia, potrivit raportului, fie
sunt in continuare in ilegalitate sau locuiesc la rude, fie, dupa ce s-au capatuit cu arme, se ascund in paduri,
organizati in grupuri si savarsesc acte de terorism asupra activistilor de partid si de stat. Cateva exemple:
In noaptea de 14 iulie 1949, in satul Dragusenii Noi din raionul Kotovsk ,,chiaburul" Tudor Ionita, care s-a
ascuns de deportare, l-a atacat pe colhoznicul Simion Istrati. Acesta pazea averea lui Ionita confiscata de
sovietici. Ionita a tras din arma pe care o avea ranindu-l pe Istrati. In urma unor informatii operative, la 20 iulie

1949, sectia NKVD din raionul Comrat i-a arestat pe fugarii Gheorghe Jalba si Pavel Danga, care aveau asupra
lor arme si care a doua zi intentionau sa-l lichideze pe Gh. Sandul, presedintele sovietului satesc Borogani. In
noaptea de 24 iulie, feciorul deportatului Tudor Strambei din satul Puhoi, raionul Chisinau, impreuna cu alte
cateva persoane orientate antisovietic l-au atacat pe reprezentantul Comitetului raional de partid Nicolai
Pesceanski, batandu-l crunt.
,,Limba moldoveneasca" romanizata in filmele sovietice
Soarta deputatilor din primul Soviet Suprem al Moldovei
GALERIE FOTO Cum colabora Securitatea din Romania cu KGB
La 28 iulie, Gheorghe Bodiu din raionul Orhei, care s-a eschivat de la deportare, a aruncat o grenada in
militianul Sisanov. La 30 iulie, in raionul Soroca a avut loc distribuirea masiva a foilor volante cu caracter
antisovietic si amenintari la adresa activistilor sovietici din localitate. Gruparea de rezistenta, formata din Mihail
Cujba, V. Mardari, A. Mardari, A. Lotca si Nichita Rosca, persoane care au reusit sa scape de deportare, actiona
pe teritoriile raioanelor Kotovsk si Cimislia. Acestia, la 16 iulie 1949, in miezul zilei, au atacat cireada
colhozului de unde au luat trei vaci, un vitel si 15 oi, iar de la depozitul colhozului - o pereche de boi cu tot cu
car, 200 de kilograme de miere si alte produse alimentare. Gruparea a facut o ,,vizita" presedintelui sovietului
satesc Focsa, insa nu l-au gasit acasa, au efectuat cateva impuscaturi si au plecat in padure. In rezultatul unei
operatiuni speciale de lichidare, la 17 iulie 1949, Mihail Cujba a fost impuscat, iar complicii au fost retinuti.
SCRISORI DE AFECTIUNE SI DE RAMAS BUN
NKVD a interceptat o scrisoare a Galinei Tiukova, asistenta medicala a maternitatii din orasul Ramensk,
regiunea Moscova, trimisa in Basarabia pentru a insoti esalonul nr. 97177 de la statia Reutel. In scrisoare tanara
isi impartasea impresiile despre Basarabia si deportare, ceea ce NKVD a considerat inadmisibil. Galina Tiukova
le scria celor de acasa urmatoarele: ,,Salutare din Reutel. Buna ziua, dragii mei parinti, mama si tata, Tatiana si
micuta mea Nadiusa. Sunt vie si sanatoasa, ceea ce va doresc si dumneavoastra. Ne aflam langa esalonul in care
au fost imbarcati chiaburii si tradatorii Moldovei, care-s circa 1.500, aceasta inseamna 62 de vagoane, iar eu
impreuna cu o colega si medicul trebuie sa-i insotim pana la Ural, poate chiar mai departe. Voi mai scrie de pe
drum.
Nu va faceti griji pentru mine. Suntem alimentati pe loc, intrucat paza are bucatarie, iar noi gatim impreuna.
Sefii nostri sunt buni, iar eu, fiind cea mai tanara, sunt crutata. Natura aici e frumoasa, chiar excelenta, numai ca
arde soarele. Eu chiar m-am bronzat putin. Astazi nu am reusit, deoarece intocmesc liste. Atat am izbutit sa va
scriu - se termina pranzul. Sa fiti sanatosi, va sarut cu drag. Fiica Galina. 6 iulie 1949".O scrisoare cu un
continut diametral opus a fost interceptata de la unul din deportatii din raionul Lipcani. Acesta ii scria amicului
sau Petru Danilov: ,,Cred ca in curand ne vom vedea. Nu vom fi uitati. Ne vom intoarce".
Samavolnicii si abuzuri ale calailor
Pe parcursul desfasurarii operatiunii, soldatii si colaboratorii NKVD si ai Ministerului Securitatii si-au depasit
atributiile, uneori au comis adevarate crime. Documentele atesta zeci de cazuri de acest fel. In satul Straseni,
raionul Straseni, soldatii Ministerului Securitatii de Stat al RSS Moldovenesti Suhov si Kuznetov l-au impuscat
pe An. Croitoru, anul nasterii 1870, locuitor care nu era inclus in lista pentru deportare. Totodata, securistii i-au
batut crunt pe membrii familiei acestuia, pentru ca nu le-au dat vin de baut. In satul Pepeni, raionul Sangerei,
imputernicitul Ministerului Securitatii de Stat al RSSM Volkov a retinut-o pe cetateanca Daraban impreuna cu
un copilul sugaci, desi femeia nu era pe lista celor care urmau a fi deportati. Escortand-o la punctul de adunare,
Volkov, fara niciun temei, a tras in ea din spate, impuscand-o mortal. In satul Recea, raionul Bravicea, un grup
al Ministerului Securitatii de Stat al RSSM, in cadrul actiunii de cautare pe campuri a persoanelor fugare, l-a

impuscat pe cetateanul Vasile Sarghi, anul nasterii 1905. Sarghi nu era inclus in lista deportatilor. In satul
Ciuciuleni, raionul Kotovsk, colaboratorii Ministerului Securitatii de Stat al RSSM aflati in ambuscada au
impuscat-o pe Maria Bodrug, anul nasterii 1933, care trecea pe alaturi.
,,Spanzuratoarea sa dea in Stalin!..." Vezi GALERIA FOTO!
"Spionul Romaniei" Gheorghe Briceag si grupul antisovietic din Costesti
ARHIVELE COMUNISMULUI Pentru ce erau judecati oamenii in URSS. Vezi GALERIA FOTO!
FRICA SI LASITATE
Oricat de infricosator suna la acea vreme abreviatura NKVD, in spatele acesteia se aflau oameni cu caractere
diferite si cu grad de vitejie diferit. Rapoartele au constatat mai multe cazuri cand temutii securisti care venisera
sa-i aresteze pe basarabeni au dat dovada de frica si lasitate. Iata doar cateva cazuri:
In satul Frumoasa, raionul Bravicea, in timp ce urma sa fie ridicat, ,,chiaburul" A. Ciobanu a reusit sa fuga in
sopron. Cand s-a apropiat ofiterul de securitate, Ciobanu i-a pus arma in piept. Securistul s-a speriat si a dat
inapoi, iar Ciobanu a reusit sa fuga in padure. In satul Untitesti, raionul Ungheni, in timp ce soldatii incercau sal retina, cetateanul Gh. Popovici a reusit sa se urce in podul casei. Soldatul care l-a urmat a fost intampinat cu un
foc de arma. De frica, toata echipa venita sa-l aresteze pe Popovici s-a retras, iar acesta din urma, impreuna cu
sotia, a fugit in padure.
In raionul Kotovsk ,,chiaburul" Cujba a reusit sa fuga in padure cu tot cu arma. De aici a urmarit caruta care ii
ducea familia la statia de imbarcare si, intr-un loc prielnic, a tras asupra convoiului. Profitand de panica, a pus
mana pe cal si caruta in care se afla familia sa si bunurile si a fugit in padure.
Nasteri si decese la statia de deportare
Viata continua chiar si la statia de deportare. In noaptea de 6 iulie, unele femei, din cauza stresului, au nascut
prematur. Totodata, unii bolnavi n-au rezistat chinurilor si au decedat. Iata cateva cazuri: La statia de imbarcare
Straseni au fost aduse trei femei gravide. Una dintre ele, care avea trei copii minori, a fost trimisa la
maternitatea din Straseni sa nasca, celelalte doua au fost urcate in vagon. Deportata Vera Marcu din satul
Drochia, raionul Tarnova a nascut la statia de imbarcare. Ulterior a fost dusa la maternitatea raionala.
La 9 iulie, in drum spre Siberia, in esalonul format la gara din Drochia, deportata Elena Ciobanu din satul
Racovat, raionul Zgurita, a nascut. A fost coborata din tren si internata in spitalul din or. Znamenka, regiunea
Kirovograd. Ulterior, impreuna cu copilul, a fost predata sectiei NKVD din acest oras. La statia Lipcani a fost
adus un copil din satul Tetcani, nascut la 27 mai 1949, care suferea de distrofie, boli cardiace etc. In noaptea de
6 spre 7 iulie copilul a decedat. Deportatul Boico, imbarcat in esalonul de la Ocnita, suferea de angina pectorala.
Seful esalonului, capitanul Korsunov, a refuzat sa-l ia. La insistenta Ministerului Securitatii, Boico a fost totusi
imbarcat, intr-un vagon special. La scurt timp, a decedat.