ARGUMENT

Mai bine este sa vindeci inceputurile decat sfarsiturile (bolilor)

Erasmus 1508
Reumatismul articular acut linge articulatiile dar musca inima
Bouillaud
Bolile reumatismale sunt vechi ca si omul, afectand cordul si articulatiile. Aceste boli
constituie una din cauzele de suferinta, fie ea fizica sau morala pe motiv ca boala creeaza
pierderi prin incapacitatea temporal de munca si implica probleme individului si familiei sale.
Imbolnavirile articulare din R.A.A. nu prezinta gravitatea in sine, ci determinarea cardiaca
care se dezvolta in parallel de la primele manifestari clinice si pe care nu trebuie sa le
consideram imbolnaviri banale, deoarece este mai usor sa previ decat sa tratezi bolile
cardiac intrucat R.A.A. este mai mult boala inimii decat a articulatiilor care se vindeca fara
urmari.
Cele mai importante aspect de prevenire a imbolnavirilor infectioase in R.A.A. constau in
complianta bolnav-familie, in respectarea profilaxiei si urmarirea atenta in timp a bolnavilor.
Anxietatea, atat a bolnavilor, cat si a apartinatorilor, este prezenta in toate tipurile de
R.A.A., indifferent de gravitate. Ea poate fi ameliorata de catre echipa medicala in grija
careia se afla pacientul, care ofera explicatii in legatura cu evolutia lunga a bolii, posibilitatea
aparitiei complicatiilor si scopul tratamentului.
Boala nu necesita modificari majore in schimbarea stilului de viata al bolnavilor si familiei.
Familia si bolnavul trebuie sa stie ca un medic se afla la dispozitia lor pentru consult
emotional si professional, ori de cate ori evolutia nefavorabila a bolii o poate cere.
Cu cat programul educational in R.A.A. incepe mai devreme, cu atat complianta bolnavfamilie fata de schemele terapeutice si profilactice poate fi mai buna.

CUPRINS
ARGUMENT

CAPITOLUL I
Ingrijirea pacientilor cu Reumatism Articular Acut

I.1 NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

Aparatul locomotor indeplineste functiile de miscare ale diverselor parti ale corpului. Este
alcatuit din sistemul osteo-articular specializat pentru functia de sustinere si sistemul
muscular pentru functia de miscare.
In alcatuirea aparatului locomotor intra:
- oasele si articulatiile care formeaza sistemul osteoarticular cu rol pasiv in miscare;
- sistemul muscular reprezentat de muschi cu rol active in miscare.

Articulatiile sunt zone de jonctiune formate din totalitatea elementelor care participa la
unirea a doua sau mai multe oase adiacente sau la distant. Prin intermediul lor se permite
miscarea fara frecarea suprafetelor osoase, distributia fortelor si amortizarea presiunilor
aplicate la acest nivel.

De studiul articulatiilor se ocupa artrologia sau syndesmologia.

Structura articulatiilor:
Din punct de vedere histologic articulatiile sunt constituite predominant din tesut conjunctiv.
La randul sau, tesutul conjunctiv este alcatuit din celule fibroblaste si fibrocite, substanta
fundamental si fibre conjunctivale colagen, elastina si reticulina.

Tipuri de articulatii:
Dupa structura si functia lor, precum si de necesitatile practicii medicale articulatiile se
impart in doua categorii:
1) sinoviale
2) nesinoviale
1) Articulatiile sinoviale se deosebesc fundamental de articulatiile nesinoviale prin faptul
ca intre cele doua oase care se leaga exista un spatiu numit cavitate articulara ce este tapetata
de o membrane sinoviala, iar aceasta secreta lichidul sinovial.

Componentele articulatiei sinoviale:

a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)

suprafete articulare
capsula articulara
membrana sinoviala
lichidul sinovial
cavitatea articulara
ligamente articulare
cartilajul articular

a) Suprafetele articulare ale capetelor osoase vin in contact in cadrul unei articulatii.
Dupa forma lor fetele articulare pot fi: sferice (capul humerusului), concave (cavitatea
glenoida a scalpului), mosoras (trohleea humerusului) sunt acoperite de cartilaj
articular format din tesut cartilaginous hialin, fara nervi si vase de sange.
b) Capsula articulara este dispusa ca un manson care inveleste articulatia. Are rol de
aparare pentru articulatie, deoarece o delimiteaza de exterior. Capsula se insera pe
oasele articulatiei, mai aproape sau mai departe de marginea cartilajului articular.
Capsula este formata din tesut conjunctiv fibros, care se afla in continuarea
periostului. Ea este formata aproape exclusive din fibre conjunctive fibroase si putine
fibre elastic. Intre fibre se afla in cantitate mica tesut conjunctiv lax, substanta
fundamental si putine celule conjunctive.
c) Membrana sinoviala adera intim de suprafata interioara a capsule articulare. Aceasta
se prezinta ca o lama subtire, neteda si lucioasa. Marginea membrane sinoviale se
insera in imediata apropiere a cartilajului articular. Intre aceste doua formatiuni
ramane o mica suprafata osoasa acoperita de un strat subtire fibrocartilaginos.
Membrana sinoviala se opreste la o foarte mica distant de cartilajul articular, care
ramane neacoperit de sinoviala in cavitatea articulara.
d) Lichidul sinovial se gaseste in cavitatea articulara. Este in cantitate foarte mica si are
aspectul unui lichid vascos, usor galbui, clar, cu gust sarat si reactie alcalina. Contine
95% apa, 3% protein, lipide si saruri minerale. Lichidul mai contine si celule
descuamate de pe cartilajul articular si membrana sinoviala. Lichidul sinovial are rol
lubrifiant, dar si de curatire. In acelasi timp determina si o oarecare adeziune intre
suprafetele articulare. Miscarea este principalul motor al secretiei de lichid synovial.
Lichidul sinovial este rezultatul unui process de transudare a plasmei sanguine, din
capilarele perisinoviale in cavitatea sinoviala.

e) Cavitatea articulara este spatial virtual in interiorul articulatiei ce contine lichid

sinovial.
f) Ligamentele articulare sunt formate din benzi fibroase care se insera pe capetele
osoase articulare, pentru a le mentine in contact. Vascularizatia si inervatia
ligamentelor este asemanatoare cu cea a capsule articulare. La fel se intampla si cu
structura ligamentelor, care este asemanatoare cu cea a capsule. Predomina fasciculele
fibroase in detrimental fibrelor elastic, care sunt slab reprezentate. Ligamentele sunt
elemente rezistente si inextensibile, care nu permit depasirea limitei normale a
miscarilor. Totusi, au un grad de flexibilitate, incat sa nu impiedice executarea
miscarilor. Durerea este semnul solicitarii intense a acestor formatiuni.
g) Cartilajul articular tapeteaza suprafetele articulare. Ca urmare, cartilajul are exact
aceeasi forma cu forma suprafetei articulare. Cartilajul articular are rol de amortizare
a greutatii corpului si atenueaza loviturile datorita elasticitatii sale. El apara suprafata
articulara de erodari si usureaza alunecarea capetelor articulare unul pe altul.
Cartilajul articular este deformabil si elastic, de culoare alba stralucitoare, cu reflexe
albastrui.
Cartilajul are doua fete:
una din fete este aderenta de suprafata articulara a osului;
cealalta fata se afla in cavitatea articulara, nefiind aderenta de vreun alt
element. Suprafata din interiorul articulatiei este neteda, libera si umectata de
lichidul sinovial. Suprafata libera intra in contact cu suprafata articulara a
celuilalt os component al articulatiei.