Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INTRODUCERE IN MANAGEMENTUL
EDUCATIONAL
2010
MANAGEMENTUL EDUCATIONAL
I. Notiuni introductive
I.1 Etimologie
Au fost clasificate dupa diferite criterii de diversi specialisti. Astfel dupa unii
exista scoala procesului de management, scoala empirica, scoala
comportamentului uman, scoala sistemului social, scoala teoriei deciziilor, scoala
matematica, scoala dinamicilor; dupa altii scoala clasica, scoala neoclasica,
scoala organizarii moderne. Alte clasificari amintesc: scoala behaviorista, scoala
stiintifica, scoala cantitativa, scoala decizionala, scoala procesuala.
identificarea problemei
evaluarea rezultatelor
Din insasi definirea educatiei ca activitate, sistem de actiuni de formaredezvoltare a personalitatii elevului, de influentare constienta, orientata si reglata
catre anumita finalitati, rezulta cu necesitate si existenta unei abordari explicite a
conceperii, organizarii, coordonarii, evaluarii, optimizarii continue a elementelor
procesului educational, care este chiar domeniul de studiu al managementului
educational. Necesitatea managementului este data de realizarea cresterii
eficientei, a eficacitatii realizarii finalitatilor educatiei, nu numai de asigurarea
resurselor si de dirijarea efectiva a activitatilor in sine.
III. Concluzii
1. Proiectarea si planificarea
2.
Organizarea
3. Coordonarea
4.
Conducerea
5. Adoptarea deciziilor
6.
Evaluarea
proiectul programului;
implementarea programului;
Managementul
resurselor
umane
const
ansamblul
2.
Creterea
eficienei
eficacitii
personalului
(sporirea
productivitii);
2. Reducerea absenteismului, fluctuaiei i a amplorii i numrului
micrilor greviste;
aceast
activitate
este: De
ci
oameni
cu
ce
oamenilor potrivii
n numrul necesar
n posturile potrivite
cu un cost adecvat.
atenia
deosebit
acordat
de
unii
specialiti
nelegerii
de
identificare
persoanelor
care
au
aceleai
managementul
recrutarea,
ca
fiind
resurselor
procesul
umane
de
se
consider
cutare,
localizare
caracteristicile
profesionale
necesare
sau
care
determinarea
necesarului
de
resurse
umane,
vederea
recrutrii.
Principalele
medii
din
care
organizaia
recrutarea intern
recrutarea extern
intern
acelai
timp
mai
costisitoare
fiind
util
primite
urma
unei
campanii
publicitare
personale
ale
acestora
sau
aa-
numita
reea
candidailor
aflai
cutarea
unui
loc
de
munc,
baza
transferului unor
complex
de
durat
repartizat
pe
etape
distincte,
recrutarea
din
aceste
instituii de
nvmnt
trebuie
personalului
vederea
realizrii
eficiente
aptitudinilor
sau
comportamentelor
persoanelor
testate.
Astfel, specialitii n resurse umane recomand utilizarea
pregnant a dou categorii de metode i anume:
pentru
candidai,
cu
un
anumit
format
propriu
testele
de
inteligen,
care
permit
evaluarea
aptitudinii
situaii. Acestea
sunt utilizate
special n
selecia
verbale
numerice,
orientarea
spaial,
percepia
performanelor
candidailor
referitoare
la
sarcinile
i un instrument
al relaiilor
porneasc
de
la
bun
cunoatere
informaiilor
formarea
unei
imagini
complete
asupra
procesului
de
recrutare,
decizia
de
angajare
se
Condiiile
de
munc,
oferite
de
organizaie
nu
sunt
Informarea
celor
care
au
fost
admii
ntocmirea
formalitilor,
- ntocmirea fiei de angajare,
- Instructajul general de protecie a muncii i efectuarea
vizitei medicale
- Eliberarea legitimaiei de serviciu.
IV.PREGATIREA
EVALUAREA PERFORMANTELOR
obiectivelor
sistemului
de
management.
Ca
si
membrilor
se
angajeaza
intr-un
anumit
tip
de
evaluare
1) Ele
ofera
argumente
sistematice
in
sprijinul
cresterii
de
comportamentului,
care
a
este
nevoie
atitudinilor,
in
privinta
calificarilor
sau
Daca
evaluarea
performantelor
nu
este
gestionata
bine,
analiza
pe
parcursul
evaluarii
performantelor.Al
doilea
pe
impresiiile
evaluatorului
privind
modul
de
lucru
al
in
completarea
evaluarea
formularelor
performantelor salariatului.
performantelor
si
nu
pe
se
analiza
pune
critica
pe
a
MOTIVATIA SI SATISFACTIA
Edwin A. Locke
Nivelul
ierarhic
superior
competena
munc
satisfaciei
este
necesar
investigarea
tuturor
teoria
caracteristicilor
slujbei
una
din
gradului
mare
de
interrelaionare
dintre
la
nceputul
secolului
XX
desemneaz
aspectul
comportamentul
uman
este
determinat
de
diversitii
nevoilor
exist
infinite
Formele
motivaiei
grupeaz
circumstanele
formelor
de
motivaie
pune
valoare
efectele
laudei
oportuniti i anse s i
motivaiei
angajatului
depinde
de
puterea
ultim
teorie
definete
cinci
caracteristici
I. INTRODUCERE
bipolaritatea,
adaptabilitatea,
intenionalitatea,
afectivitatea etc.
Din punct de vedere al modelului comunicaional al procesului
de
nvmnt,
putem
evidenia
urmtoarele
aspecte
caracterizeaz comunicarea:
-
canalul de comunicare;
ce
limbajului,
furnizeaz
procedeele
schimbului
sunt
fie
demoralizai
fie
demotivai.
Utilizarea
unei
persoane
sau
interpersonale
din
induce
ideea
unor
opiuni
negative. (3)
Relaiile
indestructibil
legate
de
procesele
mediul
de
educaional
comunicare;
sunt
astfel,
funciei
metalingvistice
cadrul
relaiei
funcia
metalingvistic
limbajului
presupune
din
asemenea
perspectiv,
ca
efect
al
comunicrii
Comunicarea
nonverbal
este
folosit
pentru
exprimarea
nuanarea
precizarea
ideilor
transmise,
din
comunicare
educaionale,
elemente
este
paralingvistice.
realitate
transmind
sensuri
Aceast
permanen
revelatoare;
form
a
de
relaiilor
trebuie
ns
aspectul
paraverbal
al
discursului
conine,
ca
precizat:
pregtirea
auditoriului
pentru
idee
foarte
pentru
sublinia
ideile
eseniale
pentru
deoarece
creeaz
impresie
de
superficialitate
neglijen.
Nonverbalul
acompaniaz
discursul
propriu-zis,
amplificnd
sau
paraverbale,
rafinarea
aspectelor
nonverbale
se
lucrarea
sa Comunicarea
ca
marc
expresivitii,
autorealizrii,
nonverbale!...
Tot
ceea
ce
nseamn
comunicare
contextului n
de
comunicarea
individualizare,
interpersonal
complementar,
sunt:
creativ,
folosind
toate
mijloacele
organizrii
expresive
prin
exprimrii
interpretrii,
ct
conectarea
IV. CONCLUZIE
cadrul
procesului
educaional,
respectnd
principiul
implicarea
managerului
educaional
descoperirea
ori
ascultarea.
neglijat,
al
procesului
de
comunicare
constituie
pentru
nu
influena
sensul
discuiei).
asculi
profesorului,
invatarea
individual in sensul ca
este
un
fenomen
cu
precadere
comportare,
turbulent.
dar
Invers,
in
clasa
acasa
este
copilul
nestapanit,
poate
avea
un
element
conduita
de
invatator
sau
profesor
in
vederea
insusirii
participantilor,
cand
scopurile
lor
deviaza
de
la
instructiv
educativ.
Existenta
unor
grupe
prea
se
formeaza
numai
pentru
satisface
nevoile
de
trebuie sa fie
bine
dterminate.
Clasificarea
data
elevului
asigura
acestuia o pozitie mai buna sau mai slaba in cadrul grupei sale de
varsta (clasa) si dupa felul cum va fi cotat de elev bun, mediocru
sau slab, el va juca un rol mai important sau mai putin important
in clasa. In acelasi timp insa modul correct de notare, exigenta
prea mare sau indulgenta excesiva sunt trasaturi dupa care elevii
il judeca pe professor, se aproprie de el, il apreciaza sau il
desconsidera.
Din punct de vedere psihopedagogic, putem considera nota ca
un factor stimulator la invatatura. Intelegerea acestui fapt trebuie
sa ne duca la convingerea ca nota este in primul rand un puternic
mijloc de stimulare.
Pentru ca nota sa devina un mijloc de stimulare, cadrele
didactice o vor acorda cu cea mai mare chibzuinta. Adesea vor da
o nota mare elevului mai slab pentru al incuraja sa depuna noi
eforturi in munca lui. Alta data vor fi mai severi cu un elev bun,
pentru a-l feri de delasare si de orgoliul care se infiripeaza in
mentalitatea lui. Cu alte cuvinte, nota trebuie sa oglindeasca
aprecierea
profesorului
pentru
trasaturile
pozitive
ale
3. Managementul clasei
porni
initiative
si
actiuni,
care
bineinteles
nu
vor
fi
colegilor
prin
inteligenta,
curajul,
initiativa
lor,
prin
aptitudinilor
organizatorice,
insusiri
de
mare
ntr-o
msur
crescnd
de
educaie,
important
educaie
viaa
colii.
permanent,
Cererea
integrarea
reveni
mereu
asupra
rolului
funciilor
profesorului,
factori
numeroase
procesul
prerogative
educaiei,
acest
profesorul
domeniu,
el
pstreaz
fiind
principalul
activitii i
personalitii profesorului au
fcut
de
confident,
consilier,
transmitor
al
valorilor
culturale,
lrgit
cmpul
de
activitate
accentuat
interdependenele.
Multe cercetri pedagogice analizeaz procesul de nvmnt,
rolul colii i al profesorului n condiiile societii, influenndu-le
orientarea.
Principalele
direcii
de
cercetare
tiinific
privind
rolul
Personalitatea sa;
Pregtirea i perfecionarea;
i date
reconsidera
statutul
cadrelor
didactice
nseamn
nvmnt,
cum
sunt
planificatorii,
animatorii
asigur
prin
specificul
lor,
realizarea
parametrilor
profesiuni
constituie
verig
nsemnat
nnoire
mbogire
profilului
profesiunilor
Problematica
funciei
profesorului
este
foarte
bogat
profesorul diriginte;
format
ntr-o
etap
dat,
care
nelege
mecanismul
activitii
educaionale,
care
posed
aptitudinile
necesare
Aceste
caliti
ndreptesc
pe
profesor
fie
organizarea ;
planificarea;
ndrumarea;
coordonarea;
evaluarea;
decizia.
organizator
obiective
specialitii
profesorul
activitatea
prin
care
trebuie
didactic
acioneaz
dovedeasc
educativ,
asupra
nsuiri
predarea
formrii
elevilor.
Profesorul trebuie s
profesorului
imaginaie,
abilitate,
inovaie
toate
utilizrii
unei
metodologii
diversificate,
atractive,
trebuie
Creativitatea
fie
profesorului
continu,
se
consistent
manifest
nnoitoare.
toate
domeniile
reprezint
ndatorire
profesional
de
buna
ei
personalitii
sale.
Sprijinirea
elevilor
formularea
optim de
dezvoltare
a acestuia
i de stimulare a
acord
calificat
asisten
psihopedagogic
cu
adevrat
funcia
de
consilier,
fiind
Profesorul i
un
permanent
Orice profesor
elevilor,
profesorul
poate
ndeplini,
att
funcia
de
i politico-ideologice
constituie o
dovad
acesta
fiind
promotorul
formrii
dezvoltrii
la
obiectivele
stabilite
pe
coal,
acesta
devine
multilateral,
contientizeze
principalele
ajut
ndatoriri
se
maturizeze
colare.
s-i
Dirigintele
este
ntrirea disciplinei;
cunoaterea elevilor;
rezultatele la nvtur;
aptitudini deosebite;
pentru
unor
remedierea
tendine
unor
pozitive
neajunsuri,
nregistrate
sau
n
pentru
conduita
muncii
educative
puse
faa
colectivului.
Activitatea
stimulnd
interesele,
nclinaiile
aptitudinile
organizarea
unor
ntlniri
discuii
cu
personaliti
culturale i tiinifice;
le influena opiniile;
specificul
profesiunii
de
la
responsabilitatea
ce
revine
evoluiei procesului;
corectiv,
atunci
cnd
elevii
aduc,
propun,
sugereaz
de
ntrire,
atunci
cnd
elevii
confirm
nelegerea
profesorului
trebuie
ofere
securitate
emoional copiilor;
afeciunea profesorului coreleaz pozitiv cu randamentul la
nvtur al elevilor;
profesorul trebuie s fie un adevrat model, nu numai un
simplu tranzitator;
eficiena muncii profesorului este determinat de stilul lui
de lucru i de competena sa profesional;
comunicarea direct cu elevii rmne principala cale de
influenare a conduitei elevilor;
profesiunea didactic cere o autoperfecionare continu.
Din
aceast
lucrare
se
mai
subnelege
atitudinea
cu
asemenea
probleme
nu
pot
planifica
activiti
temelor
studiate
demonstrat
de
organizare
nu
este
monitorizat
cu
deprinderile
consecvente
de
reduc
numrul
problemelor
activitilor
specifice disciplinei.
se
fundamenteaz
suplimentare
rezolvarea
problemelor
credinele
despre
natura
uman.
Prin
clasei. Cercettorii
au
demonstrat
importana
foloseasc
un
stil
asertiv
de
comunicare
de
ANEXA
PROIECTAREA DIDACTIC
cu
structuri
funcionale
adecvate
planificrii
de
anticipare
desfurrii
activitii
instructiv-
obiectivelor
activitii
instructiv-educative.
sunt
exprimate
termeni
de
achiziii
plan
comportamental;
alegerea
coninuturilor
activitii
instructiv-educative.
modalitilor
de
evaluare,
prin
stabilirea
activitii
anuale
se
finalizeaz
cu
elaborarea
planificrii anuale.
Proiectarea activitii semestriale
Proiectarea activitii semestriale are ca punct de plecare
proiectarea anual i presupune:
studierea
programei
colare
manualelor;
analiza
necesarului
de
mijloace
de
nvmnt
cu
unei
uniti
tematice
(un
capitol
sau
un
subcapitol);
contribuie
la
competene specifice;
atingerea
unor
obiective
de
referin
obiectivelor;
identificarea
resurselor;
stabilirea
unei
activiti
didactice
date.
Acestea
reprezint
criteriul
de
reuit,
exprimat
de
obicei
termenii
ceea
ce
specialitii
denumesc
hidden
curriculum
lng
obiectivele
operaionale,
lecia
are
un
obiectiv
resursele umane:
particularitile elevilor: nivel de pregtire, ritm de
resursele materiale:
coninutul: selectarea i analiza riguroas a informaiei,
de
nvmnt:
stabilirea
complexului
particularitile
elevilor;
competenele
cadrului
elevilor (de
efectueaz
un
proiect,
fiecare
elev
realizeaz
sarcini
colare
lng
fundamental:
obiectivele
operaionale,
scopul
lecia
are
un
obiectiv
leciei.
particularitile
elevilor:
nivel
de
pregtire,
ritm
de
Data:
2.
Clasa:
3.
Obiectul de nvmnt:
4.
Subiectul leciei:
5.
Tipul leciei:
6.
7.
Obiective operaionale:
8.
Metode de nvmnt:
9.
Mijloace de nvmnt:
11. Timp:
12. Bibliografie:
B. Desfurarea leciei:
Pentru a fi eficient, un proiect de lecie trebuie s ndeplineasc
urmtoarele cerine :
adecvarea la situaiile didactice concrete;
operaionalitate, putnd fi uor de descompus n operaiuni
distincte, pentru a fi aplicat n practic;
flexibilitate
adaptabilitate
la
situaii
noi,
care
cer
activitatea
instructiv-educativ
ncorseta
BIBLIOGRAFIE
proiectare, Ed Corint
Chiru,
Irena
(2003),
Comunicarea
interpersonal,
Editura
TRITONIC, Bucureti
.
E.D.P., Bucureti
E.-
tiina
managementului,
Ed.
Tempus,
Bucureti, 1999.