SUDAREA MIG/MAG

NOTIUNI DE BAZA

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

1

CUPRINS
Diferite procedee de sudare in mediu protector ............................................................... 3
Istoria sudarii MIG/MAG .................................................................................................. 4
Principiul sudarii MIG/MAG.............................................................................................. 5
Componenta unei instalatii de sudare MIG/MAG............................................................. 6
Variante constructive .................................................................................................... 6
Surse de curent pentru sudarea MIG/MAG ..................................................................... 7
Dispozitivul de avans al sarmei .................................................................................... 9
Pistoletul de sudare .................................................................................................... 10
Caracteristica statica a sursei de curent MIG/MAG ....................................................... 11
Caracteristica arcului electric ......................................................................................... 12
Punctul de lucru ............................................................................................................. 12
Instalatii MIG/MAG cu reglare in trepte .......................................................................... 14
Principiul sursei de curent MIG/MAG cu reglare in trepte ........................................... 14
Transformator cu comutator de tensiune .................................................................... 14
Redresor ..................................................................................................................... 14
Bobina de inductanta .................................................................................................. 15
Principiul sudarii in curent pulsat ................................................................................... 16
Surse de curent pentru sudarea in curent pulsat ........................................................... 18
Sisteme cu circuit de comanda cu bucla inchisa. ....................................................... 18
Principiul functionarii a unei surse de curent cu invertor ............................................. 18
Gaze de protectie .......................................................................................................... 18
Reglarea debitului gazului de protectie ....................................................................... 20
Pozitii de sudare ............................................................................................................ 21
Tipuri de arc electrice .................................................................................................... 21
Transferul materialului de adaos ................................................................................ 21
Manuirea pistoletului de sudare ..................................................................................... 23
Sarma electrod ........................................................................................................... 24
Sarma tubulara ........................................................................................................... 25
Rata de depunere .......................................................................................................... 25
Tipuri de rosturi la sudare .............................................................................................. 27
Defecte la sudare .......................................................................................................... 27
Defecte la sudare datorate gazului de protectie necorespunzator .............................. 27
Defecte de topire ........................................................................................................ 28
Siguranta locului de munca ........................................................................................... 30
Pericole datorate zgomotului si radatiei optice ........................................................... 30
Cauzele si efectele ale radiatiei optice radiatia ultravioleta...................................... 30
Pericole datorate circuitelor electrice .......................................................................... 31
Masuri de protectie ..................................................................................................... 31
Echipament de protectie si primul ajutor ..................................................................... 31

Este interzis a transmite sau a copia aceasta documentatie sau a exploata comercial
sau comunica continutul acesteia.
Orice incalcare acestei interdictii, va face raspunzator si va obliga la plata de daune.
Textul si figurile corespund stadiului tehnic la tiparire.

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

2

Diferite procedee de sudare in mediu protector

Sudarea in mediu protector este termenul generic pentru toate procedeele de sudare, la
care baia de sudare si metalul ce se transfera in aceasta, sunt protejate cu un gaz de
protectie impotriva actiunii atmodsferei. Arcul electric arde vizibil intre electrod si piesa.
Procedeele de sudare in mediu de gaz protector pot fi clasificate in functie de tipul
electrodului, a gazului de protectie si a arcului electric utilizat.
O prima clasificare se poate face dupa tipul electrodului. Astfel, procedeele pot fi
impartite in procedee cu electrod nefuzibil si procedee cu electrod fuzibil.
Electrodul nefuzibil sau permanent este fabricat din wolfram, de aceea acest
procedeu se numeste sudare in mediu de gaz protector cu electrod nefuzibil in
engleza gas tungsten-arc (GTA) welding.
In cazul sudarii cu electrod fuzibil acesta este in acelasi timp si unul din polii arcului
electric si material de adaos. Are aceeasi compozitie chimica sau foarte apropiata de
cea a materialului de baza. Acest procedeu se numeste sudare in mediu de gaz
protector cu electrod fuzibil in engleza gas metal-arc (GMA) welding.
Aceste doua categorii se pot diferentia dupa gazul de protectie utilizat.
La procedeul de sudare in mediu de gaz protector cu electrod nefuzibil se folosesc gaze
inerte sau nobile. Termenul "inert" provine din limba greaca si inseamna indiferent sau
lent in reactii. Dintre gazele nobile disponibile, la sudarea in mediu de gaz protector
inert cu electrod nefuzibil (WIG) se foloseste in principal argon sau heliu, sau
amestecuri ale acestora.
La sudarea in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil se folosesc atat gaze inerte, cat
si gaze active. De accea, se face deosebirea dintre sudarea in mediu de gaz protector
inert cu electrod fuzibil (MIG) si sudarea in mediu de gaz protector activ cu electrod
fuzibil (MAG).
O alta distinctie se face in functie de tipul de gaz de protectie utilizat - intre sudarea
MAGM, unde se utilizeaza amestecuri de gaze pe baza de argon cu adaos de
componente active, cum ar fi CO2 si O2 (cunoscuta si ca GMMA = gas-mixture metalarc welding) si sudarea MAGC, unde se utilizeaza dioxid de carbon CO2 tehnic
(cunoscuta si ca GMA-CO2).

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

3

Istoria sudarii MIG/MAG

Procedeul de sudare MIG/MAG a inceput sa se dezvolte incepand cu anul 1947, cand
pe piata din SUA au aparut primele instalatii destinate acestui procedeu. Pe atunci se
numea sudare S.I.G.M.A, care era prescurtarea de la
Shielded Inert Gas Metal Arc
(poate fi echivalata cu sudarea MIG).
In anul 1952, inginerii rusi au folosit pentru prima data CO2 (dioxid de carbon) la sudare,
astfel a luat nastere procedeul cunoscut astazi ca si sudarea MAG. In scurt timp, acest
procedeu s-a raspandit cu repeziciune in Europa vestica pentru sudarea otelurilor
nealiate si slab aliate.
Totusi, odata cu scaderea pretului la argon in anii `60, a inceput sa se utilizeze si
amestecuri de gaze, iar utilizarea acestora s-a extins tot mai mult de-a lungul anilor. In
prezent este posibila sudarea MIG/MAG la standarde de calitate superioare si cu
productivitate ridicata.
In decursul ultimilor ani, sudarea MIG/MAG a castigat o importanta tot mai mare, nu
doar pentru sudarea otelurilor de constructii nealiate si slab aliate, ci si pentru sudarea
aluminiului si a otelurilor inalt aliate datorita tehnologiei arcului electric pulsat.
Datorita caracteristicilor speciale, cum ar fi: rata ridicata de depunere, patrundere
adanca, rentabilitate mare, manevrare usoara, mecanizare completa etc., sudarea
MIG/MAG ofera multe avantaje fata de alte procedee de sudare.

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

4

Principiul sudarii MIG/MAG

Arcul electric arde intre un electrod care se topeste (si care este in acelasi timp material
de adaos de sudare) si piesa de sudat. Gazul de protectie este fie inert (MIG de ex.
argon, heliu si amestecuri ale acestora), fie activ (MAG CO2, sau amestercuri Ar cu
CO2, si/sau O2) .
Se pot folosi si amestecuri de gaze cu 2, 3 sau 4 componente, ca de ex. dioxid de
carbon, argon, heliu si oxigen. De asemenea, se poate folosi chiar si dioxid de carbon
pur.
Schita prezinta principiul procedeului. Sarma electrod vine de la bobina si este
condusa prin rolele de antrenare la duza de curent. In marea majoritate a cazurilor polul
pozitiv este la sarma. Capatul liber al sarmei este scurt, astfel incat se pot utiliza
intensitati ridicate de curent, cu toate ca electrodul este subtire.
Gazul de protectie iese dintr-o duza de gaz, care inconjoara electrodul concentric si
protejeaza arcul electric de actiunea atmosferei.

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

5

Componenta unei instalatii de sudare MIG/MAG

1. Sursa de curent de sudare

2. Dispozitivul de avans la sarmei
3. Pachetul de furtune de legatura
4. Pistoletul de sudare manuala
5. Sistemul de racire
6. Butelia de gaz

Variante constructive
Sistem compact
dispozitivul de avans al sarmei este incorporat in
sursa de sudura
distanta de la sursa la locul de munca este limitata
de lungimea pistoletui
sarma este impinsa

Sistem cu derulator separat

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

6

dispozitivul de avans al sarmei este exterior sursei

de sudura
distanta de la sursa la locul de munca este data de
lungimea pachetului de furtune dintra sursa si DAS si
de lungimea pistoletui
sarma este impinsa
Sistem Push-Pull
sarma este trasa si impinsa
lungimea pistoletului poate fi mult mai mare
exista si in varianta compacta si in varianta cu
derulator separat

Surse de curent pentru sudarea MIG/MAG

Doar surse de curent continuu sunt utilizate la sudarea MIG/MAG, cu polul puls la
sarma - electrod (in care se folosesc sarme tubulare, la anumite tipuri de sarme este
necesar ca polul negativ sa fie la sarma).
Sursa de curent trebuie sa permita o reglare fina, pentru a permite obtinerea unui set
parametri optimi pe intregul domeniu de. In cazul unei instalatii cu reglaj in trepte, pasul
trebuie sa fie adaptat domeniului de curent corespunzator instalatiei(de ex. 18 36
trepte la o instalatie de 300A). In cazul surselor de curent mai sofisticate (cum ar fi
sursele de curent cu invertor), puterea poate fi reglata continuu (adica, fara trepte) cu
ajutorul unui potentiometru.
La alegerea unei instalatii de sudare in mediu de gaz protector este important ca sursa
de curent sa aiba o putere de iesire suficienta. Pe placuta indicatoare sunt prezentate
datele tehnice ale instalatiei.
Durata activa (DA) a unei surse de curent este data in procente. In mod normal, pe
placuta indicatoare este data intensitatea permisa a curentului si tensiunea
corespunzatoare pentru o durata activa de 100% si respectiv 60%. La interpretarea
informatiilor trebuie tinut cont de durata ciclului care poate fi 5 sau 10 min si de
temperatura mediului ambiant care poate fi 25 sau 40 C. La susele FRONIUS
informatiile se refera la o durata a ciclului de 10 min. la o temperatura a mediului
inconjurator de 40C.
Sursa de curent a carei placuta indicatoare indica 450A poate fi utilizata 100% la 360 A.

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

7

Tipul de protectie al carcasei instalatiei de sudare este dat printr-o combinatie de litere
si cifre, de ex.: IP 23.
Literele IP provin de la International Protection si indica tipul de protectie. Prima cifra
indica protectia impotriva atingerii accidentale si patrunderii corpurilor straine, iar a doua
cifra indica protectia impotriva patrunderii apei.

Protectie impotriva contactului electric IP 2x (nu patrund obiecte straine cu 12,5 mm)

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

8

Testul de stropire cu apa IP x3 (apa care cade la un unghi mai mic de 60 nu patrunde)

Dispozitivul de avans al sarmei

Pentru un proces de sudare de calitate, un factor esential il constitue alimentarea
constanta si cu viteza uniforma cu sarma de sudare.
Motoarele utilizate la dispozitivele de avans sarma sunt motoare in curent continuu fie
cu stator bobinat fie cu cu magnet permanent (cele cu magnet permanent sunt mai des
folosite) sau motoare cu rotor disc. Aceste motoare se caracterizeaza printr-o
durabilitate ridicata.
In practica, se folosesc sisteme de antrenare cu 2 si 4 role. Sistemele cu 4 role prezinta
avantajul ca asigura alimentarea fara probleme chiar si in cazul in care se folosesc
aliaje de aluminiu sau sarme tubulare.
Viteza de avans a sarmei trebuie sa fie reglabila intre 1 si aprox. 22 m/min. (La
aparatele pentru sudarea MAG de productivitate ridicata, trebuie sa fie posibile viteze
de avans de pana la 30 m/min.)

Alimentarea corespunzatoare cu sarma este generata de diferite elemente ale

sistemului de alimentare
Presiunea de apasare a rolelor de avans trebuie astfel reglata, incat sarma electrod sa nu se deformeze si/sau exfolieze, si totusi sa garanteze alimentarea
ireprosabila cu sarma.
Trebuie sa se utilizeze role de avans cu canal corespunzator diametrului sarmei.
Diferite materialele de adaos necesita role de antrenare cu forme diferite ale
canalului:

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

9

Canal trapezoidal, neted:

Fe
CrNi
sarme pline din otel nealiat, slab aliat sau inalt aliat
Canelura semicirculara, neteda:
Aluminiu si aliajele sale
CuSi3
sarme din bronz
Canelura semicirculara, striata (randalinata):
sarme tubulare din diferite aliaje

Pistoletul de sudare
Este componenta instalatiei de sudare cu care lucreaza efectiv operatorul sudor, din
aces motiv poate fi definit ca interfata cu instalatia de sudare. Multe defecte si erori
aparute in timpul sudarii sunt cauzate de pistoletul de sudare. Manuirea cu grija a
pistoletului garanteaza o functionare sigura a instalatiei de sudare si reduce costurile de
exploatare.
O distinctie fundamentala exista intre pistolete de sudare manuale si cele mecanizate.
Pentru cabluri ale pistoletelor de pana la aprox. 4,5m, sarmele sunt impinse, iar pentru
lungimi mai mari ale cablurilor de legatura se utilizeaza pistolete Push-Pull.
In cazul pistoletelor de sudare manuala, se face distinctie intre pistoletele cu racire cu
gaz si cele cu racire cu lichid de racire. In functie de domeniul curentului de sudare si de
durata activa, se alege tipul de racire necesar. Pentru intensitati de curent de peste
300 A re recomanda utilizarea pistoletelor de sudare racite cu lichid de racire (pentru
o durata de viata mai mare, si un necesar mai mic de consumabile).
La sudarea cu arc electric pulsat, se folosesc in marea majoritate a cazurilor pistolete
de sudare racite cu lichid de racire.

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

10

Caracteristica statica a sursei de curent MIG/MAG

La sudarea MIG/MAG se folosesc surse de curent cu caracteristica de tensiune
constanta (usor cazatoare).
La instalatiile cu reglaj in trepte, caracteristica sursei de sudare poate fi selectata
printr-un comutator in trepte grosiere si/sau fine. La sursele de curent cu reglare
continua, caracteristica se regleaza automat prin intermediul unui potentiometru
pentru puterea de sudare.
Caracteristica statica este caracteristica de incarcare a unei instalatii de sudare
(inregistrata punct cu punct, in stare stationara, in diagrama curent tensiune), care
rezulta atunci cand reglajele instalatiei raman neschimbate, dar se modifica sarcina
rezistiva ohmica.
Caracteristica statica este inclusa intre caracteristica statica minima (treapta de
comutare cea mai joasa) si cea maxima (treapta de comutare cea mai inalta).

Diagrama tensiune / curent

T
e
n
s
i
u
n
e
a

Domeniul arcului electric

16
13
10
7

Intensitatea curentului I

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

11

Caracteristica arcului electric

Prin caracteristica arcului electric se intelege linia trasata in diagrama curent tensiune (diagrama U-I), prin unirea unui numar mare de valori ale curentului si a
tensiunii corespunzatoare. Fiecare punct al caracteristicii arcului electric este inregistrat
la aceeasi lungime a arcului electric, chiar daca puterea obtinuta difera. Aceasta
inseamna ca o caracteristica a arcului electric este determinata experimental.
Domeniul caracteristicii arcului electric
Caracteristicile arcului electric obtinute pentru diferite lungimi ale arcului electric se vor
afla intotdeauna intr-un domeniu al caracteristicilor arcului electric, care este limitat de
caracteristica pentru arcul electric cel mai scurt si de cea pentru arcul electric cel mai
lung.
Domeniul hasurat este valabil doar pentru un material de adaos, un diametru de sarma
si un tip de gaz de protectie.

Caracteristica arcului
electric

T
e
n
s
i
u
n
e
a

Domeniul caracteristicii
arcului electric
= Punct de lucru
Lungimea arcului electric
lung

mediu
scurt
Intensitatea curentului I (viteza de avans sarma)

Punctul de lucru
Punctul de lucru reprezinta punctul de intersectie al caracteristicii statice presetate
(setarea instalatiei) cu caracteristica domeniului corespunzator al caracteristicii arcului
electric.
Caracteristica arcului electric cu care se intersecteaza caracteristica statica presetata
depinde de viteza de avans a sarmei.
Punctul de lucru defineste lungimea arcului electric, viteza de avans a sarmei, rata de
depunere (in kg/h) si prin extensie chiar si adancimea patrunderii si marimea baii
topite.
Diagrama ilustreaza modul in care punctul de lucru se modifica

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

12

in domeniul arcului electric la modificarea tensiunii (instalatie cu reglaj in trepte) sau a

vitezei de avans sarma.

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

13

Instalatii MIG/MAG cu reglare in trepte

Principiul sursei de curent MIG/MAG cu reglare in trepte

Transformator cu comutator de tensiune

Transformatorul converteste tensiunea inalta a retelei (400 V) intr-o tensiune mai joasa
(max. 100V), la un o intensitate a curentului de mult mai mare.
Transformatorul este format dintr-un miez de fier si 2 bobine (bobina primara si
bobina secundara). Diferenta dintre numarul diferit de spire stabileste raportul dintre
tensiunea de intrare si cea de iesire. Cu ajutorul comutatorul de tensiune, se poate
regla tensiunea de iesire, prin diferite racorduri la bobina primara.

Redresor
Redresorul are sarcina de a transforma curentul alternativ monofazat sau trifazat in
curent continuu rectificat, necesar pentru sudarea MIG/MAG. Transformarea se face
printr-un montaj corespunzator de diode.
Diodele sunt elemente semiconductoare, a caror rezistenta electrica depinde de directia
curentului. In directia de curgere, curentul electric este lasat sa treaca (rezistenta
electrica tinde spre 0), in timp ce in directia opusa, trecerea curentului electric este
blocata (rezistenta electrica tinde spre infinit).

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

14

Bobina de inductanta

Bobina de inductanta are sarcina de a atenua varfurile intensitatii curentului. Efectul

acestei atenuari este reducerea stropilor si imbunatatirea stabilitatii arcului electric.
Bobina de inductanta este construita din spire de sarma izolate in jurul unui miez de fier.
Campul magnetic generat contracareaza fluctuatiile puternice si are un efect atenuator.

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

15

Principiul sudarii in curent pulsat

Sursa de curent cu tranzistori in circuitul primar - cu invertor
Caracteristica surselor de curent cu invertor este aceea ca transformatorul de sudare
poate fi aranjat abia dupa transistorul de comutare. Motivul pentru aceasta este faptul
ca greutatea si volumele transformatoarelor, depind de frecventa la care lucreaza
acestea.

Legatura dintre volumele si frecventele de lucru ale unui transformator la o anumita

putere de iesire.
Sursele de curent cu invertor beneficiaza de avantajul acestei corelatii intre volum si
frecventa. Din aceasta cauza sursele de curent cu invertor au o greutate si dimensiune
mica, fara a pierde din acesta cauza din putere. Astfel ele sunt usor de transportat.
Acest lucru este important pentru utilizarea lor pe santiere. Apoi datorita volumului lor
mic invertoarele pot fi amplasate pe suprafete mici.
Un alt avantaj este gradul ridicat de eficienta electrica (pana la 90%).
Pentru a putea fi utilizata o frecventa inalta, trebuie ca tensiunea alternativa a retelei sa
fie redresata. De aici si denumirea de sursa de curent cu invertor (a transforma a
converti). Tensiunea existenta va fi transformata intr-o frecventa inalta cu comutatorul
cu transistori. Tensiunea de iesire a transformatorului va fi in cele din urma inca odata
redresata.
Sudarea in impulsuri se utilizeaza tot mai mult la o multime de materiale ( materiale
nealiate si slab aliate, oteluri inalt aliate cat si la aliaje pe baza de nichel)
Avantaje:
Sudare fara stropi sau cu stropi extrem de putini cu stropi putini in intregul domeniu de
viteza de avans a sarmei
Nu exista zona arcului tranzitoriu
Extinderea domeniului de lucru (pot fi sudate materile pana la o grosime de 0,8 mm)
Controlul patrunderii
Posibilitatea sudarii tablelor subtiri cu sarme de diametru mai mare

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

16

Tabla de Aluminiu groasa de 0,8 mm sudata cu sarma cu diametru 1,2 mm

Dezavantaje:
Preturi de achizitie mai ridicate.
Sudarea in impulsuri se caracterizeaza printr-o topire, stabila si lipsita de stropi sau cu
stropi foarte putini, a materialui de adaos. Diagrama curentului de sudare la sudarea in
impulsuri are 2 faze caracteristice:
Faza curentului de baza cu un curent principal IG. In aceasta faza procesul de sudare
are doar atata energie pentru ca arcul sa arda stabil si pentru ca atat capatul sarmei
electrod cat si suprafata piesei sa fie preincalzite.
Faza de impuls care dureaza timpul tp cu un curent de impuls Ip . Pe durata curentului
de puls se topeste si se desprinde din materialul de adaos o picatura de metal, egala in
diametru cu diametrul sarmei electrod. Premisa pentru aceasta este un gaz de protectie
care contine 80% gaz inert (de ex. 82/18 argon/CO2 ).

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

17

Surse de curent pentru sudarea in curent pulsat

Sisteme cu circuit de comanda cu bucla inchisa.
Odata cu dezvoltarea electronicii si utilizarii ei tot mai mult in technologia costructiei
echipamentelor de sudare uu fost dezvoltate asa numite sisteme de reglare in bucla
inchisa, care mentin curentul si tensiunea de sudare constanta fara ca acesti parametri
sa depinda de modificarea tensiunii retelei si a lungimii cablului de alimentare.
Elementul principal in schema constructiva il reperezinta bucla de reglare in circuit
inchis cu senzori pentru curentul si tensiunea de sudare.

Schema de conexiuni a unei surse de curent cu invertor

Valorile reale din procesul de sudare vor fi permanent comparate cu valorile prescrise
pentru parmetrii de sudare cu ajutorul unui microprocesor, iar abaterile vor fi corectate
instananeu. Aceasta constuie premisa principala pentru reproductibilitatea rezultatelor
sudarii.
Un alt avantaj al surselor de sudare cu invertor este si faptul ca tipul transformatorului
si/sau al droselului de iesire nu influenteaza caracteristicile de sudare.
Aceste aspecte deschid de fapt posibilitati nelimitate de a influenta calitatea procesulu
de sudare chiar din proiectarea si constructia echipamentului de sudare.

Principiul functionarii a unei surse de curent cu invertor

Tensiunea retelei de curent alternativ trifazat de 400 V va fi mai intai redresata.
Printr-un comutator cu transistori rapid aceasta tensiune continua va fi maruntita
(conectata si deconectata) cu o frecventa de ex. de 100kHz (de 100.000 ori intr-o
secunda). Dupa transformator rezulta tensiunea de lucru dorita, care va fi redresata si
transmisa la bornele de iesire. Un regulator electronic ajusteaza caracteristica sursei de
curent la procedeul de sudare preselectat.

Gaze de protectie
Gazul de protectie trebuie selectat in functie de material si de specificul aplicatiei.
Compozitia si calitatea gazului de protectie influenteaza:
Starea arcului electric
Transferul materialului de adaos
Rata de depunere
Forma baii de sudare
Adancimea patrunderii

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

18

 Compozitia chimica a baii de sudare

Caracteristicile mecanice ale cordonului sudat.
Gazul de protectie protejeaza baia de sudare impotriva
actiunii aerului, influenteaza procesele ce au loc in
arcul electric, desprinderea picaturilor de material
topit si forma cusaturii sudate.
Gazele de protectie nu au miros, culoare si gust. Nu sunt
otravitoare, dar pot sa ia locul aerului.

Se deosebesc urmatoarele tipuri de gaze de protectie:

Gaze de protectie inerte
(gaze nobile)
Gaze de protectie Argon (Ar)
Amestecuri de gaze Argon+Heliu (He)

Materiale
Procedeul MSG

Sudarea nemetalelor
Sudarea MIG (gaz inert)

Gaze de protectie active

Dioxid de carbon
Argon + Dioxid de carbon
Argon + Oxigen
Argon + Dioxid de carbon +
Oxigen
Sudarea otelurilor
Sudare MAG (gaz activ)

Procedeu
Comportare Clasificare fig.
DIN 1910
Materiale
chimica
din DIN EN 439
Partea 4
MIG
Inert
I1
Toate metalele in afara de oteluri
(131)
I2
Aluminiu, cupru
I3
Aluminiu, cupru
MAGM
Slab
M 11
Oteluri inoxidabile si inalt aliate
(135)
oxidante
M 12
Oteluri inoxidabile si inalt aliate
M 13
Oteluri slab aliate
M 21
Oteluri nealiate si slab aliate, sarme tubulare
M 22
Oteluri nealiate si slab aliate
M 23
Oteluri nealiate, slab aliate si inoxidabile
M 31
Oteluri nealiate si slab aliate
M 32
Oteluri nealiate si slab aliate
Puternic
oxidante
M 33
Oteluri nealiate
MAGC
C
Oteluri nealiate, oteluri slab aliate (cu
(135)
restrictii), sarme tubulare

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

19

Clasificarea gazelor de protectie coform EN 439

SIMBOLIZARE
Clasif.
Grp
fig.

COMPONENTA IN % VOLUMICE
Oxidant
CO2

1
2

1
2
3

M1

1
2
3
4
1
2
3
1
2
3
1
2
1

M2

M3

C
F
1)
2)

Inert
O2

Ar
1)2)
Rest

Reducator Inactiv
He

H2
1 la 15
15 la 35

> 0 la 5
> 5 la 25
> 5 la 25
> 25 la 50
> 5 la 50
100
Rest

1)2)

Rest
1)2)
Rest
1)2)
> 0 la 3
Rest
1)2)
> 0 la 3
Rest
1)2)
Rest
1)2)
> 3 la 10 Rest
1)2)
> 0 la 8
Rest
1)2)
Rest
1)2)
> 10 la 15 Rest
1)2)
> 8 la 15 Rest

OBS.

N2
TIG, sudare Reducator
cu plasma,
protectie la
radacina,
taiere cu
plasma
MIG, TIG,
Inert
sudare cu
plasma,
protectie la
radacina
Slab
oxidant

100
1)2)
Rest
100
1)2)
Rest
20 la 80

> 0 la 5
> 0 la 5

PROCEDEU

> 0 la 5

MAG

> 0 la 30
1 la 30

Rest

Puternic
oxidant
protectie la Reducator
radacina

Se aplica doar la amestecurile de gaze cu continut egal sau mai mare de heliu.
Argonul poate fi inlocuit pana la 95% cu heliu.

Reglarea debitului gazului de protectie

Alimentarea cu gaz de protectie se face fie din o butelie sau baterii de butelii fie din
stocator. Indiferent de modalitatea de stocare a gazului este necesara in prima faza
reducerea presiuniii de la presiunea de stocare la presiunea de lucru, si apoi reglarea
debitului de gaz.
Dupa elementul de reglare al debitului, gazul ajunge prin furtunul de legatura la
elctrovalva care comanda deschiderea si inchiderea gazului din sistemul de avans
sarma. Mai departe gazul de protectie este condus prin pachetul de furtune al
pistoletului de sudare, pina virful acestuia, in diuza de gaz.
O formula a lui Faust spune ca debitul gazului de protectie exprimat in l/min, trebuie fie
de 10 -12 ori diametrul sarmei exprimat in mm.
De exemplu: sarma = 1,2 mm sarma rezulta un debit de gaz cuprins intre 12-14 l/min.
In practica se recomanda verificarea periodica a debitului de gaz chiar la diuza de gaz a
pistoletului de sudare.

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

20

Pozitii de sudare

Tipuri de arc electrice

Transferul materialului de adaos
In functie de densitatea curentului, de puterea arcului electric si de gazele de protectie
utilizate se pot distinge tipuri diferite de transfer al materialului, care se caracterizeaza
fiecare printr-un tip special al arcului electric.

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

21

Tipul arcului electric

Arc electric scurt

Prescurtare Marimea stropilor Trecerea materialului

k
Stropi fin
Doar in scurt-circuit,
uniform
Arc electric

De la stropi fini
Partial in scurt-circuit, si
intermediar
pana la stropi mari partial fara scurt-circuit
neuniform
Arc electric tip spray
s
Stropi fini si super- Fara scurt-circuit,
fini
uniform, prin pulverizare
Arc electric globular
l
Stropi mari
Neuniform in scurtcircuit, partial fara scurtcircuit
Arc electric pulsat
P
Reglabil
Fara scurt-circuit,
uniform
(Clasificare conform DIN 1910, partea 4)
Tipul de arc electric utilizat se alege in functie de grosimea tablei si de specificul
aplicatiei. Transferul materialului poate fi imbunatatit, in special la arcul scurt si cel
pulsat, prin proiectarea si constructia surselor de curent cu tranzistori (invertor).
Acest lucru este posibil datorita vitezei ridicate de reactie a sursei de curent cu invertor.

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

22

Aceste date se refera la un amestec de gaz format din 82% argon si 18% CO2

Manuirea pistoletului de sudare

Chiar daca nu se modifica setarile instalatiei (tensiune si viteza de avans a sarmei),
orientarea pistoletului fata de directia de sudare influenteaza procesul de sudare si
forma cordonului de sudura. Se deosebesc 3 pozitii pentru pistoletul de sudare:

Neutru

Pistoletul de sudare este tinut vertical fata de

directia de deplasare

Directia de sudare

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

23

Tras

Pistoletul de sudare impinge baia de sudare

Directia de sudare

Tras

Pistoletul de sudare trage baia de sudare

Directia de sudare

Sarma electrod
Exista 2 tipuri principale de sarmaelectrod:
Sarme pline:

Sarme tubulare:

Diametrul sarmei-electrod:
Diametrul nominal in mm 0,8 0,9 1,0 1,2 1,4 1,6 2,0 2,4
Sarma plina
x x x x
x x x
Sarma tubulara
x x x x x x
Diametrul sarmei trebuie ales in functie de aplicatia
specifica. Exemplu:
Grosimea piesei
0,8 0,9 1,0 1,2 1,4 1,6 2,0 2,4
1 mm
x x x x
7 mm
x x
15 mm
x x x
Denumirea SG2 a fost schimbata conform standardului

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

24

european EN 440, iar acum este se numeste G3 Si 1.

Sarma tubulara
Pana la o anumita limita, miezul unei sarme tubulare are aceeasi functie ca si invelisul
unui electrod:
Formarea zgurii
Introducerea de elemente de aliere in baia de sudare
Protectia baii fierbinti de actiunea coroziva a mediului
Domenii de utilizare:
Pentru oteluri inalt aliate
Santiere navale
Sudarea in pozitie

Rata de depunere
Rata de depunere creste cu scaderea diametrului sarmei (pentru o intensitate constanta
a curentului), deoarece sarma cu diametru mai mic are o rezistenta electrica mai mare.
Factorul decisiv pentru rata de depunere este viteza de avans a sarmei. Rata de
depunere este exprimata in kg/h sau g/min.
Formula:

viteza de avans sarma m/min x greutatea sarmei g/m x 60

kg/h
1000
De ex.:

12 m/min x 8,9 g/m (1,2mm diam.) x 60

6,4 kg/h
1000

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

25

Pentru sarma de 1,2 mm exista o regula foarte simpla care aproximeaza destul de bine
rata de depunere:

viteza de avans sarma [m/min]

rata de depunere [kg/h]
2

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

26

Tipuri de rosturi la sudare

Cand se alege tipul arcului electric, trebuie sa se tina seama si de rostul la sudare al
aplicatiei. Tipul imbinarii (adica pozitia relativa a sudurii) si forma rostului rezulta din
tipul cordonului sudat.

Cusaturile de colt (7) sunt imbinari de sudare la care piesele sunt perpendiculare una
pe alta in doua plane.
Cusatura cap In cap (1-6) este considerata ca fiind imbinarea de sudare la care piesele
de imbinat se afla in acelasi plan.

Defecte la sudare
Defecte la sudare datorate gazului de protectie necorespunzator
Insuficient gaz de protectie in baia de sudare duce la reactii intre aer si baie de sudare
si la cusaturi sudate cu pori cu stabilitate insuficienta.
Defect:
Curentul de aer (de ex. pe
santier)
perturba
acoperirea
gazului de
protectie

Consecinte:
Gaz
de
protectie
insuficient,
formarea porilor in cusatura sudata

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

27

Defecte de topire
Doar arcul electric (nu baia de sudare) are suficienta energie pentru a topi suprafata de
imbinat si de a realiza o imbinare stabila. Pentru a evita defectele de topire, trebuie ca
imbinarea de sudat sa fie pregatita si prelucrata corespunzator.
Se pot face urmatoarele greseli:
Unghiul de deschidere e prea mic
Corect: 40 pana la 60

Inaltimea radacinii e prea mare

Deschiderea radacinii e prea mare

Abaterea de la aliniere e prea mare

Suprasudarea cordoanelor puternic ranforsate

Corect: inainte de suprasudare, cordonul de
radacina trenuie sudat astfel incat sa aibe forma
corespunzatoare

Defect de topire la legare cand se sudeaza cu

putere scazuta a arcului electric; punctul de legare
nu este polizat; nu este sudat cu suficienta
suprapunere
Corect: se polizeaza capatul cordonului, se
amorseaza inainte de capatul cordonului si se
continua sudarea
Defecte de topire pot aparea cand arcul electric nu atinge marginile rostului sau stratul
depus anterior, deoarece baia de sudare fuga inainte.

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

28

Viteza de sudare este prea

scazuta sau rata de depunere
este prea mare. A nu se efectua
cordoane de sudura excesiv de
groase!

Sudare in pozitia PG (vertical Impindere excesiva a unghiului

descendent). Rata de depunere pistoletului.
trebuie limitata. A nu se suda
prea incet!

In cazul in care pozitia pistoletului este incorecta, arcul electric topeste doar o margine a
rostului de sudare. Acest fapt poate conduce la defecte de topire si, prin aceasta, la
imbinari instabile.

Pistoletul nu este tinut pe Pistoletul este prea inclinat spre o margine Pozitie
incorecta
a
mijloc.
a rostului de sudare.
pistoletului
datorata
accesului restrictionat.

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

29

Siguranta locului de munca

La sudare trebuie sa se tina seama de urmatoarele pericole:
incedii datorate imprastierii scanteilor
materiale nocive
zgomot
radatie optica
soc electric
manipulare incorecta

Pericole datorate zgomotului si radatiei optice

Unele procedee si
aparate de sudare
produc
nivele
ridicate de gomot.

Arcul electric si baia

de sudare provoaca
pericole
datorita
radiatiei optice.

Intensitatea acustica peste 85dB(A) poate

Caldura Lumina
conduce la perturbari de auz. De Ochii: opacitate orbire
asemenea,
zgomotul
dauneaza
si Piele: ardere
sistemul nervos la omului.

Masuri de protectie
Selectarea unor procedee care sa faca
un zgomot cat mai mic posibil
Izolarea acustica a sursei de zgomot

Peste 85dB(A), protectie personala de

auz

Raze ultraviolete
fulgerare
ardere

Masuri de protectie
Ochelari
de
sudura
standardelor (DIN EN 169)
Scut de protectie
Masca de protectie

conform

Cauzele si efectele ale radiatiei optice radiatia ultravioleta

Arcul elecxtric si baia de sudare emit radiatie vizibila si invizibila. Intensitatea acestor
radiatii depinde de:
Energia liniara
Dimensiunea arcului electric
Temperatura arcului electric
Distributia temperaturii
Efecte:
Radiatia ultravioleta este cea mai periculoasa pentru ochi.
Fulgerarea sudorului poate produce dureri de ochi, lacrimare, fobie de lumina si
umflarea ploapelor. Conjunctiva ochilor si in unele cazuri si cornea sunt atinse.

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

30

Pericole datorate circuitelor electrice

1.
2.
3.
4.
5.
6.

Racord de retea defect (de ex. priza este scoasa / racord slabit)
Sursa de curent defecta (lipseste comutatorul sau capacul)
Cablu de curent, respectiv furtunul de legatura sunt defecte
Sarma-electrod
Clema de masa defecta
Cablu de retur a curentului de sudare defect

Toate lucrarile de intretinere trebuie efectuate pe surse de curent deconectate, cu toate

componentele descarcate electric, de catre persoane calificate pentru aceasta!

Masuri de protectie:

Reparatiile la racordurile de retea defecte sau la sursele defecte trebuie facute doar
de un electricean specialist.
Lucrarile de intretinere cat si reparatile simple trebuie efectuate doar de un sudor
calificat.

Echipament de protectie si primul ajutor

La lucrarile de sudare trebuie sa purtati imbracaminte care acopera corpul suficient si
care nu sunt murdarite cu materiale inflambile sau usor inflamabile.
N.B.: Fara imbracaminte din fibre usor fuzibile, cum sunt nylonul sau perlonul!
Chiar daca urmati instructiunile de protectie se poate intampla sa aiba loc mici
accidente. De accea fiecare trebuie a fie informat despre masurile speciale de la locul
accidentului pentru acordarea primului ajutor!

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

31