Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Beton
Beton
- Necompactate
- Compactate manual
- Copactate mecanic cu maiul
- Indesate prin presare
- Indesate prin vibrare
- Indesate prin centrifugare
- Indesate prin vacuumare
7. Dup ntrire:
- Normala
- Aburire
- Autoclavizare
8. Dup modul de preparare:
- Manual
- Mecanic pe antier, in centre de beton ,in fabrici , ateliere de prefabricate.
CLASIFICAREA BETOANELOR
9. Funcie de rezistenta la inghet-dezghet (gelivitate) care reprezinta numrul de
cicluri de inghet-dezghet pentru care rezistenta la compresiune a epruvetelor nu scade
cu mai mult de 25%fata de cea a probelor martor pstrate in apa. Betoanele se
clasifica in clasele:G50,G100,G150. G50,G100,G150 - mrci de betoane in funcie de
gradul de gelivitate (50,100,150-cicluri de inghet-dezghet).
10.Functie de presiunea apei ce vine in contact cu betonul si la care umectarea
betonului supus ncercrii se extinde pe un numr prescris de cm (pe direcia de
ptrundere a apei sub presiune),betoanele se clasifica in clase de permeabilitate. Pa b
a presiunea apei (bari ,daN/cm2, N/mm2) b - adncimea limita de ptrundere a apei
(cm). Mrci de betoane dup gradul de impermeabilitate:P4 10, P4 20 ,P8 10/20, P12
10/20. (P4 10 : presiunea apei = 4 bari,4daN/cm2, 0,4 N/mm2).
CLASIFICAREA BETOANELOR
11. Funcie de rezistenta la compresiune ,determinata pe epruvete _cilindrii si cuburi
la vrsta de 28 zile, betoanele se clasifica in clase de rezistenta si mrci .
Dup rezistenta medie la compresiune (daN/cm2) betoanele se clasifica in mrci
:B25, B50, B100, B150, B200, B250, B300, B400. Marca reprezint rezistenta medie
la compresiune la 28 de zile pe cuburi cu latura 200mm, se msoar in daN/cm2 si se
noteaz cu ,,B.
Dupa rezistenta minima la compresiune betoanele se clasifica in clase de rezisten:
C, Bc .
Clasa (dup standardele romanesti) reprezint rezistenta minima la compresiune la 28
de zile pe cuburi cu latura de 141mm. Se exprima in N/mm2 si se noteaz ,,Bc:
Bc3,5 ; Bc5 ;Bc7,5; etc.
Clasa (dup SR EN - standarde europene) reprezint minima la compresiune a
betonului, exprimata in N/mm2, determinat pe cilindrii cu diametrul de 150mm si
inaltimea de 300mm si pe cuburi cu latura de 150 mm, la vrsta de 28 de zile. Se
Plcile din beton pentru pardoseli pot fi: plci simple(de protecie n jurul cldirilor
sau pentru trotuare), plci cu dimensiuni mai mari care se armeaz(pentru
platforme,locuri de parcat,terase circulabile) plci mozaicate(inclusiv plinte)utilizate
pentru pardoseli interioare sau exterioare. Pavelele sunt blocuri compacte din beton
de mici dimensiuni,care prin alcatuirea lor permit eserea.Pavelele au diverse
geometrii care se mbin ntre ele,iar marginile sunt rezolvate prin borduri.Stratul de
suport este,de regul un material mcinat de carier,bine tasat. Bordurile din beton
realizeaz ncadrarea trotuarelor,spaiilor verzi,aleilor sau drumurilor carosabile.Pot
avea dimensiuni,forme i calitai diferite n funcie de domeniul de utilizare. Dale
Stalpi Tigle beton
Influenta temperaturilor scazute asupra proprietatilor betonului . Betonarea pe timp
friguros. -se considera timp friguros sub_ 5 C . Intarire lenta , rezistentele finale pot
avea valori ridicate , uneori chiar mai bune decat in cazul betoanelor intarite in
conditii normale. La temperaturi scazute , dar superioare celei de inghet , granulele de
ciment se hidrateaza , produsele de hidratare obtinute au o0 structura mai fina si cu
mai putine defecte . - la temperaturi sub 0 C betonul nu se mai intareste , reactiile de
hidratare se desfasoara foarte lent , iar in jur de 10 C se opresc complet ,deoarece
ingheata si apa absorbita. Inghetarea apei la temperaturi sub 0 C , slabeste
adeziunea pietrei de ciment fata de agregate si armaturi , fenomen mai accentuat cu
cat raportul apa/ ciment este mai mare La punerea in lucrare pe timp friguros , trebuie
sa se asigure temperaturi minime de + 5 C , pe toata perioada de intarire . La
betonarea pe timp friguros se recomanda urmatoarele masuri : -cantitate cat mai
redusa de apa de amestecare ; -utilizare de aditivi plastifianti , acceleratori de priza si
intarire sau antigel ; -prelungirea duratei de amestecare cu 50% fata de durata de
amestecare in conditii normale ; -incalzirea agregatelor ( t + 50 C ) si a apei de
amestecare ( + 50 .... 70 C ); -evitarea pierderilor de caldura la transportul
betonului: distante scurte , acoperire cu prelate .. -curatarea cofrajelor cu jet de aer
cald sau abur ; -compactarea betonului prin vibrare ; -dupa turnare acoperire
cu:prelate , folii de polietilena , saltele termoizolante ; Decofrarea numai dupa
verificarea rezistentelor mecanice pe probe de beton pastrate in aceleasi conditii .
Influenta temperaturilor ridicate asupra proprietatilor betonului .. - la temperaturi
peste + 35 C , procesele de priza si intarire sunt infranate datorita evaporarii apei de
amestecare . Betonul intarit isi pastreaza proprietatile pana la temperaturi de + 150
C .Peste aceste temperaturi incep sa scada rezistentele mecanice ale betonului .
-betoanele rezistente la temperaturi inalte se executa cu ciment aluminos , ciment
portland cu stabilizatori ceramici sau lianti speciali .Ca agregate se folosesc materiale
stabile la temperaturi inalte zgura aluminotitanica , minereu de cromit ,sparturi de
caramizi refractare ,zgura de furnal ,andezit ,..
Accelerarea intariri betoanelor - Utilizarea cimenturilor cu intarire rapida ,
simbolizate cu R , caracterizate prin : finete de macinare , viteza de hidratare si
intarire mare . -Utilizarea aditivilor acceleratori de intarire . Cel mai utilizat este
clorura de calciu . -Tratamente hidrotermice _ procese de accelerare a intaririi
betonului prin incalzirea lui in prezenta aburului sau a apei calde .Procese specifice
fabricilor de prefabricate . Dupa modul lor de realizare sunt : -tratamente termice fara
presiune -tratamente termice cu presiune
Tratamente termice fara presiune _constau in incalzirea elementelor la scurt timp de