Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ortodonţie
Ortodonţie
-in plan vertical: infra (pentru a indica o dezv insuficienta), supra ( pentru o dezv verticala exagerata), infra
(dintele nu a atins planul ocluzal), supra (dintele a depasit planul de ocluzie), disto( pentru indepartarea de
linia interincisivala), mezio (deplasara spre linia interincsivala), linguo(deplasare spre limba), vestibulo
(deplasare spre vestibul).
*Calificativul: precizeaza sediul exact al anomaliei calificative:
-care precizeaza partea anatomica lezata: faciala totala, sup si inf; jugala; labiala sup , inf, labio mentoniera;
maxilara sup si inf; mentoniera, alveolara, uni sau bimaxilara.
-care indica partea deplasata: unilat sau bilat, dreapta sau stinga, simetrica sau asimetrica.
-care specifica sediul malocluziei sau malpozitiei: incisiv, canin, premolar, molar; sup sau inf, total sau
partial (coronar, radicular sau apical);
-care precizeaza varietatea de deplasare dentara: gresiune (deplasarea dintelui in totalitate), versiune
(inclinarea dintelui atunci cind axul sau este rectiliniu), rotatie (deplasarea dintelui in jurul axului vertical),
torsiune (in cazul rotarii coronare).
-banda cervicala cu capelina: combina sprijinul cerical cu cel occipital, dispozitiv in forma literei C cu
deschidere post-uneste banda cervicala si capelina; este prevazut cu retentii in care se prinde inelul elastic
care va primi inelul arcului extraoral.
*Varietati: hipodentie (lipsesc pin la 6 dinti), oligodentie ( lipsa mai mult de 6 dinti), anodontie(lipsesc toti
dintii), hiperdontie ( mai multi dinti).
*Anodontiile: pot fi partiale, intinse, subtotale, totale. Clinic-prezenta unui dinte temporar peste termen
normal de eruptie, absenta dintelui permanent. Rg: lipsa dintelui permanent din maxilar. Anadontia de incisiv
lat poate duce la ap diastemei, apar dezechilibre ocluzo articulare. In anadontii extinse , subtotale si totale
tablou clinic a edentatului. Tratament: in anodontii partiale se poate inchide spatiu prin migrarea zonelor lat,
in alte cazuri mentinerea spatiului pin la finisarea procesului de crestere si tratament protetic.
*Dinti supranumerari: pot aparea ca dinti care respecta morfologia unui anumit tip dentar (dedublare) sau
forme atipice. Pot erupe complet in cav buc sau pot ramine incluzi in max. mai des la max sup in reg
frontala. Cind sunt inclusi pot produce anomalii a dintilor prezenti pe arc, blocarea dintilor aflati in eruptie
cu dereglarea relatiilor dentare. Cind sunt erupti in cav buc produc incongruente in reg vecine afectind
echilibrul fizionomic si psihicul bolnavului. Tratament: germectomia sau extractia dentara urmata de
supravegherea tenta a cresterii. Cind sunt complicatii: tratament chirurgical urmat de ortodontic.
*Entopia dentara: eruptia dintelui in oropozitie-dintele paraseste arcada. Poate fi un simptom intrun sindrom
(compresiunea de maxilar, incongruente dento alveolara primara, retrognatia mand), sau entitate produsa de
o malpozitie a mugurelui dentar de cauza primara sau locala (blocade in calea dintelui). Pozitia dintelui
poate fi inalta, medie sau joasa. Tulb produse sunt de ordin fizionomic si de dinamica a mand.
* Tratament: cind e un simptom in cadrul unui sindrom se face terapie de fond a sindromului. Cind e entitate
clinica tratamentul depinde de pozitia si gradul de dezv a dintelui, patul osos, relatia cu dintii vecini,
existenta spatiului starea de sanatate a rc dentare, echilibrul ocluzo articular. Tratament ortodontic sau mixt
chirurgical ortodontic.
-Pm: punct situat pe partea ant a simfizei mentoniere intre punctele B si Po la trecerea partii concave in
convexe.
-Me: punctul cel mai inf a simfzei mentoniere
-Go: punctul cel mai inf al ram mand.
*Planurile:
-cranial de la sella la nasio
- de la Frankfurd: porion orbitale
-palatinal: spina naz ant si spina naz post
-ocluzal: ocluzia primilor molarisi spatiu intre incisivi centrali
-plan mandibular: menton gonion.
*Tehnica efectuarii: se marcheaza cu contrast de la frunte pina la barbie, planul Frankfurd trebuie sa fie
paralel cu podeaua, pacientul nemiscat.
-arcul in ciuperca: din sirma de otel inox 0,6-0,7 mm pe un grup de dinti. O port centrala in contact cu supra
palatinala a dintilor n 1/3 medie numita curbura principala. In parti cite o bucla de activare in S dupa care se
angajeaza in placa. Vestibularizarea dintilor
-arcurile vestibulare: au actiune de retrudare si aliniere. Arc propriu zis: elem elastic in zona frontala sup V.
curbura principala cu 2 bulce laterale.Arcul paraseste placa prin nisa masticatorie dintre canin si premol 1.
Bucla la nivelul caninului. Din sirma de crom nichel 0,7 mm. retrudarea incisivilor.
-arc vestibular articulat: are o articulatie intre portiunea in contaact cu dintii si cea care se ancoreaza in
placa, formata din partea centrala si doua laterale. Partile laterale sunt compuse din 1,5 spire. Actiune strict
in plan vertical.
-arcul caninului: in repozitionarea caninului in sens mezio-vestibulo-infrapozitie. O bucla circulara
prelungita nt cu o portiune rectilinie incheiata cu o gheruta adaptata la colet. La celalalt capat o portiune intre
premol 2 si mol 1. Actiune de distalizare, egresiune de palatinizare a dintelui pe care se aplica.
44 Aparatele ortodontice mobile. Definiie. Avantaje i dezavantaje.
*Aparate mobile: se mentin prin apropierea activa a arc dentare sub actiunea muschilor mobilizabili
(activator, bionator, ap Frankel)
*Avantaje activator Andersen: actiune functionala si cauzala, impiedica sugerea degetului si resp orala;
creste secretia salivara-autocuratire; stimuleaza dezv elem constitutive a aparatului dento maxilar prin
actiune de dirijare a fortei musculare.
*Dezavantaje activator Andersen: greu de suportat datorita vol mare; se poarta noaptea sau citeva ore pe zi
prelungind tratam; lipseste aparatul dento maxilar de stimulul functional, masticatie.
*Avantajele bionatorului: influenteaza revenirea la normal activitatii linguale; bine in clasa II/1 in dentitia
mixta fara discrepanta scheletica mare; usor in confectionara tehnica; comod nu are elemente.
*Dezavantaje bionator: nu se aplica in clasa II Angle provocat de convexitatea etajului mijlociu al fetei; fara
rezultat cind fata are tendinta de dezv verticala; nu da rezultate in ectopia V a caninilor inf; fara rezultate
bune in cl III.
45 Activatorul Andrezen-Haupl. Elementele componente. Indicaii.
*Indicatii in dentitie mixta:
-clasa I pentru corectarea anomaliilor in sens vertical si a proalveolodontiilor sup;
-clasa II in special gr II/1 si a laterodeviatiilor;
-clasa III pentru corectarea prognatiilor mand functionale in asociere cu tractiunile extraorale;
-corectarea obiceiurilor vicioase;
-conducerea eruptiei dentare, realizarea unei ocluzii normale si reechilibrare musculara.
*Elem componente:
-placa sup ce acop bolta palatina si fata orala a rc cu elem: arc palatinal tip Coffin din sirma de otel elastica
de 1,2 mm; un arc V din sirma de 0,7 sau 0,8 mm fixat prin cele doua extremitati retentive in baza placii sup
cu doua bucle de activare in forma de lira in vestibulul sup si are curbura principala in contact cu fata V a
incisivilor.
-placa inf: planul inclinat reprezentat de partea sa ant mai ingrosata, inclinare din jos in sus si dinapoi
inainte; aripioarele paralinguale care reprez continuarea bazei dincolo de coletul dentar pina in fundurile de
sac paralingual.
-tip 1: utilizat in compresiunea maxilara cu clasa I cu ocluzie neutra, retruzia incisivilor inf si protruzia celor
sup, in ocluzia adinca.
-tip 2:in clasa II, au 2 arcuri orale.
-tip 3: clasa III in dentitie mixta si permanenta timpurie; pentru reducerea musculara dupa corectia
chirurgicala a prognatiei mand anatomice. Pilotele sunt la arc sup.
pelote in locul de subdezv
47 Bionatorul Balters. Tipurile existente. Elementele componente. Indicaii.
*Tipurile bionatorului Balters:
-aparatul de baza sau tip I: pentru echilibrarea poz post a limbii si ocluziei distalizate, in compresiunile de
max in care limba este hipotona si e necesara deplasarea ei ant, in clasa II/1
-aparatul de protectie sau tip II: inchide spatiul interdentar in ocluzie deschisa frontala
-aparatul inversat sau tip III: cind limba e in pozitie ant, in ocluzie mezializata, prognatia mand functionala,
clasa III.
*Elem componente: o placa acrilica formata dintro placa ingusta inferioara, arcul vestibular, 2 aripiare
laterale sup.
*Indicatii:
-clasa II/1 cind arc dentare sunt bine aliniate spontan, mand e in poz post cu un deficit de dezv mand si
inghesuire dentara redusa sau absenta, decalajul scheletal nu e prea sever, vestibulo versia incisivilor sup, o
usoara deviatie a liniei mediane, o inaltime faciala redusa, posibilitati de cooperare cu pacientul.
-clasa II/1 asociate cu ocluzii deschise frontale prin deglutitie infantila cu interpozitia limbii intre arcade
-clasa III: prognatiile mand functionale sau anatomice cu ocluzie inversa frontala sau totala.
-anomalii cu supraocluzia frontala datorita infraocluziei mol si a premol, ca urmare a efectului restrictiv al
limbii.
48.Restructurrile tisulare la deplasarea orizontal i vertical a dinilor n tratamentul ortodontic.
*Reactiile lig paradontal, a sis hidraulic: daca forta plicata pe dinte e mai mare decit pres sangv din int
capilarel (25-30 g/cm2) are loc colapsul vaselor cu expulzarea singelui in tes vecine, apoi ies din parodontiu
fluidele interstitiale, cel dispar din spatiu periodontal si are loc o hialinizare.
*Reactiile fibrelor parodontale:
-tensiunea fibrelor: fibrele de colagen sunt elastice in cazul cind sunt grupate in smocuri, astfel la actiunea
fortei ele putin cite putin se alungesc.
-compresia fibrelor: de partea opusa aplicarii pres, are loc prin reorganizare la nivel molecular. Pastreaza
capacitatea de a se reface.
*Resorbtia osoasa directa: la nivelul zonei de compresiune creste nr de cel conjunctive in lig si apar
osteoclastele care prin activitatea lor enz distrug osul.
*Resorbtia osoasa indirecta: cind forta e prea ridicata se prov hialinizare a lig provocind o resorbtie osoasa
pe lamina dura, paralel la nivelul opus in os spongios apar zone de resorbtie osoasa .
*Apozitia osoasa si tes osteoid: sub act tractiunii os nou se depune pe supraf int a alv. Initial se form tes de
tranzitie-osteoidal, care prezinta trama organica pe care se va depune subst minerala.
*Hipercementoza: in tractiuni foarte importante sau la dinti fara antagonisti, mai del la nivelul mol in
inocluzie verticala. Poate duce la anchiloza dintelui.
8resorbtii rad: in momentul cicatrizarii nu se reface in totalitate tes dentar distrus.
49.Dizarmonia dento-alveolar cu nghesuire dentar. Cauzele. Manifestrile clinice.
*Cauzele: dezacordul dintre marimea max si a dintilor, tulb de crestere la nivelul proesului alv sau maxilar,
pierderea timpurie a dintilor primari prin carie si complicatiile acestora.
*Inghesuiri usoare: inghesuire la etapa de eruptie a grupului incisivo-mola, incisivii centrali inf fiind in
linguopozitie, molarii primi bine aliniati. Intre 6-7 ani incisivii centrali sup erup intro poz labiala cu discreta
lipsa de spatiu.
*Inghesuirea moderata:incongruenta incisivilor centrali inf este mai accentuata, incisivii laterali temporari
pot prezenta un grad marit si timpuriu de mobilitate.aceeasi amploare si la eruptia incisivilor centrali sup.
Zonele laterale sunt integre.
*Inghesuiri dentare severe: incisivii pot fi malpozitionati sau aliniati, lateralii pot fi expulzati de pe arcada.
Mol 1 permanent poate sa impacteze cu mol 2 decidual. Relatii dimensionale nefavorabile intre temporari si
permanenti. La eruptia incisivilor lat pot fi: incongruente usoare, lipsa de spatiu pentru eruptie sau chiar
absenta acestuia. Rg se observa lateralul permanent intre canin decedual si centrali. In unele cazuri incisivul
lat permanent ocupa spatiul caninului decidual. Alte semne: abraziuni dentare, singerarea parodontului,
tartru dentar, recesiuni gingivale in zonele de incongruenta. Poate sa apara sd algodisfunctional TM
(oboseala, dureri musulare, dureri in ATM).
50.Metode de creare a spatiului in arcada dentara.Tratamentul inghesuirii dentare.
*Crearea spatiului: expansiune de maxilar utilizind aparate mobile activ mecanice, functionale sau aparate
fxe, asociate cu extractie dirijata sau slefuirea dintilor deciduali. Disjunctia maxilara indicata cind ingustarile
dentare au loc la nivelul bazelor osoase si a planseului nazal.
*Tratament inghesuiri dentare: diverse metode, expansiune, distalizarea zonelor laterale, masuri ortodontice
de dirijare si slefuire, chirurgical extractii dentare. Terapia de dirijare a eruptiei dintilor permanenti prin
extractia dintilor deciduali. In inghesuiri usoare are loc o autoreglare datorita cresterea proesului alv odata cu
eruptia dintilor, cresterea bazelor osoase si spatiul oferit la schmbul zonei laterale. Este nevoie de o
supraveghere minutioasa a acestor proese.
51.Diastema. Varieti clinice. Etiologia. Clinica. Tratamentul.
*Diastema: prezenta unui spatiu interincisival.
*Varietatile clinice si etiologia:
-forma de diastema cu cor incisivilor paralele: fren inserat pe creasta, anadontii de incisivi lat.
-forma cu cor divergente: insuficienta de spatiu la nivelul bazei osoase.
-forma cu cor convergente: meziodens neerupt sau un odontom.
*Clinica: centralii pot sa foloseasca pentru alinierea lor din spatiul rezervat incisivilor lat aparind
incongruenta din zona. Afectarea functiei fonatorii-voce siflanta, dereglari estetice. In evolutia sa poate duce
la aparitia incongruentelor la distanta cu dezechilibrari ocluzale.
*Tratament: diastema poate fi tranzitorie si se poate autoregla in urma eruperii dentare. Diastema produsa de
factor local impune tratamentul cauzal ( septetomia cinde un sept osos mare, germectomia dintilor
supranumerari inclusi, extractia dintilor supranumerari erupti si a dintilor malformati, frenotomia)si
tratament ortodontic cu aparate mobile sau fixe in dependenta de indicatii.
52.Anomaliile de numr: anodoniile, dinii supranumerari. Cauzele. Manifestrile clinice.Tratamentul.
*Cauza: tulburari produse in perioada de formare, de diviziune a lamei dentare si de evolutie a germenilor
dentari.
*Anodontiile: pot fi partiale, intinse, subtotale, totale. Clinic-prezenta unui dinte temporar peste termen
normal de eruptie, absenta dintelui permanent. Rg: lipsa dintelui permanent din maxilar. Anadontia de incisiv
lat poate duce la ap diastemei, apar dezechilibre ocluzo articulare. In anadontii extinse , subtotale si totale
tablou clinic a edentatului. Tratament: in anodontii partiale se poate inchide spatiu prin migrarea zonelor lat,
in alte cazuri mentinerea spatiului pin la finisarea procesului de crestere si tratament protetic.
*Dinti supranumerari: pot aparea ca dinti care respecta morfologia unui anumit tip dentar (dedublare) sau
forme atipice. Pot erupe complet in cav buc sau pot ramine incluzi in max. mai des la max sup in reg
frontala. Cind sunt inclusi pot produce anomalii a dintilor prezenti pe arc, blocarea dintilor aflati in eruptie
cu dereglarea relatiilor dentare. Cind sunt erupti in cav buc produc incongruente in reg vecine afectind
echilibrul fizionomic si psihicul bolnavului. Tratament: germectomia sau extractia dentara urmata de
supravegherea tenta a cresterii. Cind sunt complicatii: tratament chirurgical urmat de ortodontic.
53.Tulburri n erupia dentar. Cauzele. Metodele de diagnostic i de tratament.
*Tulburari de eruptie dentara:
-eruptia precoce: cu 1,5-2 ani inainte de termenii norma, la dintii temporari cu 4 luni.
-eruptia tardiva: cu 1,5-2 ani mai tirziu de termenul norma, la dintii temporari cu 4 luni.
*Cauzele: boli genetice ca sd Down, Turner, nanism familial, dereglari metabolice si de alimentatie,
rahitismul, dereglari endocrine, ingectii contagioase. Local: resorbtie patologica, procese inflamatorii a
parodontiului apical, obstacole locale ca limitarea spatiului, tumori, dinti supranumerari.
*Tratament: mentinator de spatiu in eruptia tardiva a permanentilor, aplicarea ap fixe cu tractiune,
indepartarea factorului cauzal, extractii dentare in caz de lipsa de spatiu.
54.Obiectivele tratamentului malocluziei de clasa II/1 dup Angle n perioada dentiiei mixte.
*Principii de tratament dupa Stanciu:
-abordare terapeutica cauzala in sensul influentarii directe a componentului de crestere;
-abordarea terapiei dento alv, in sensul adoptarii unor masuri conservatoare de creare a spatiului;
-abordarea terapiei dentoalv in sensul adoptarii unor masuri de creare a spatiului absolut prin extractii;
-corectia scheletala prin premitare chirurgicala max, cind nu beneficiem de proces de crestere pentru
corectarea unei anomalii clasa II accentuata si atunci cind nu se indica masuri de creare a spatiului.
*Principii de tratament dupa Merfield:
-fara extractii cind incongruenta inf nu depaseste 0,3 mm, fara corectie cefalometrica,in decalajul sagital la
mol 1-2 mm se face distalizarea arc sup cu sau fara extractia M3 sup;
-tratament cu extractia 14,24,35,45 cind incongruenta inf nu depasesete 2-3 mm si nu e necesara corectia
cefalometrica, deficitul in zona medie nu depasesete 3-4 mm si raportul distal al dintilor nu e mai mare de 4
mm.
-situatia similara cu ant, dar raportul distal al dintilor e de un cuspid-se pot extrage nuai premol sup si inf.
-cind incongruenta ant depaseste 3-4 mm si sunt prezente fenomene compensatoriia cl II, prodentia ant si
curba Spee prezinta sol terapeuticeextractia premol sup si inf cu distalizarea arc sup.
*Obiective: inlaturarea factorilor cauzali a deprinderilor vicioase, normalizarea dereglarilor functionale, util
ap mobile si moblizabile.
55. Malocluziile de clasa II-2 Angle. Clinica. Tratamentul.
*Malocluzii clasa II: raport distal a dintilor laterali, inglobeaza tulb esentiale de crestere , de dezv si
functionalitate a max, alv, dintilor , dinamica mand si dereglari estetice. S clase: II/1-ocluzie in acoperis, cl
II/2-retruzia incisivilor centrali, ocluzie adinca.
*Clinica cl II/1: exooral aspect de cioc de pasare, unghiul Z mai mic de 70, etajul inf micsorat. Endo: raport
distalizat a lat, protruzie frontala sup, maxila ingustata in forma de V, ocluzia in acoperis, prezenta treapta
sagitala. Rg: SNA norma sau mai mare 82, SNB mai mic 80, ANB mai mare 20, A0Bo mai mare 2 mm.
*Clinica cl II/2:exo profil convex, unghiul Z mai mic 70, etaj inf micsorat. Endo: raport distalizat la laterali,
retruzia frontala sup, maxila forma de trapez, ocluzia adinca, zimbet gingival. Rg: SNA mai mare sau eal 82,
SNB: mai mic 80, ANB mai mare sau egal 2, A0B0 mai mare sau egal 2 mm.
*Tratament:
-aparatele: trainer, activ Anderson, Frankel tip II.
-tehnica fixa: edgewise, Begg, arcul drept, sistem lingual,
-contentie: ap Howley, retainer lingual, trainer.
56.Cauzele, tabloul clinic i tratamentul formei false a malocluziei de clasa III Angle.
*Retrognatia maxilara: tulb de crestere in sens sagital a max. Cauza: respiratia orala, hipertonia buzei sup,
obiceiuri cios du muscare a buzei sup,sechele postoperatorii ale despicaturilor labio maxilo palatine.
*Clinica: la tulb ant se adauga defectiunile buzei sup si a piramidei nazale, tulb functiei de masticatie pe
prim plan si fizionomice. Au loc doar miscari de ridicare si cob a mand. fata aplatizata, cu obraji infundati,
cu profil concav, buza sup infundata in raport invers cu cea inf. Ocluzia mezializata si inversa frontala sau
totala cu sau fara inocluzie sagitala inversa. Rg: SNA 78, SNB 80, ANB valoare neg.
*Tratament:
-profilactic si interceptiv: inlaturarea deprinderilor vicioase, evitarea pierderii integritatii arc dentare,
evitarea declajului, slefuire selectiva, supraveghere: pin la 6 ani ap mobile si mobilizabile, 6-12 ani mobile,
mobilizabile si fixe, dupa 15 ani tratament complex, fixe.
-tratament curativ: corectarea ocluziei inverse frontale, corectarea relatiilor verticale, corectarea ocluzie in
plan transversal si echilibrarea contactelor ocluzale: placa palatinal cu surub ortodontic sectiune V, gutiere
ocluzale, placa linguala cu arc V de retractie, bionator Balters tip III, regulator Frenkel tip III.
-complex :tehnica arcului drept plus tratament chirurgical-fractura Le Fort
-masca faciala Delaire: 2 puncte de sprijin extraorale, frontal si mentonier unite prin 2 bare lat. La nivelul
comisurilor unite prin bara orizontala pe care sunt butoni de tractiune pentru inelele spiralate-elem
declansatoare de forta ortodontice. 14 ore din 24.