Impactul aderarii Romaniei la asupra mediului de afaceri din Romania

Dobndirea statutului de membru al UE a constituit o prioritate absolut a politicii

externe romneti, iar acest obiectiv a devenit realitate la 1 ianuarie 2007. Aderarea
Romaniei la UE a avut un impact puternic asupra firmelor care isi desfasoara activitatea
in Romania. Companiile romneti au luat diferit startul la 1 ianuarie 2007. Unele au
reuit s prind beneficiile statutului de firme comunitare, altele n schimb ar putea fi
lovite de concurena puternic din Uniunea Europeana.

A avut loc o cretere a competitivitii prin stimularea agenilor economici locali,

n sensul c acetia i vor spori productivitatea i eficiena prin dezvoltarea de noi
produse i servicii, introducerea tehnologiilor moderne i diminuarea costurilor de
producie pentru a face fa concurenei sporite de pe Piaa Intern Unic;
va avea loc un acces sporit la pieele de capital i investiii europene, la o gam
mai diversificat i mai consistent de resurse financiare, la echipamentele
performante de ultim or i sistemele informaionale, la know-how-ul managerial
i tehnicile organizaionale din rile dezvoltate;
impactul cel mai mare va fi asupra firmelor care se ocupa cu agricultura.
Aderarea la UE va aduce anumite norme care vor impune un anumit nivel
calitativ, nivel care pentru a fi realizat va avea nevoie de investitii,
investitii care vor depasi in cele mai multe cazuri capacitatea de finantare
a antreprenorilor romani, lucru ce va duce automat la iesirea acestora de
pe piata.
datorita marimii si a pretului fortei de munca relative redus, va deveni
atractiva si ca loc de productie, investitii considerabile fiind preconizate sa
se efectueza odata cu aderarea. Astfel, intr-o epoca in care firmele cauta
din ce in ce mai mult sa isi reduca costurile, Romania poate fi o
alternativa pentru construirea locatiilor de productie a multor companii
occidentale.
Companiile mari profitabile au ctigat chiar mai mult dect n 2006, avantajate n
primul rnd de lipsa de concuren de pe pieele romneti. Aderarea nu a adus,
dintr-o dat, o cretere a nivelului de concuren din piee, acestea rmnnd n
continuare dominate de doi-trei juctori importani, mai ales n sfera serviciilor.
Pentru companiile mici i mijlocii, n special cele care depindeau de exporturi, a
fost un an greu.
intrrile de capital strin n Romnia se majoreaz drept urmare a creterii
ncrederii investitorilor strini ntr-o tar care aplic regulile de funcionare ale
Spaiului Unic European, reguli familiare i predictibile;
productorii romni vor avea acces liber la Piaa Unic European, cu reale anse
de success dac avem n vedere costurile competitive ale multor productori
romni;
Piaa de consultan din Romnia este estimat la 260 milioane de euro, n
ascensiune cu peste 20% fa de anii precedeni, cretere datorat n mare parte
aderrii la UE

Compania finlandeza Nokia, cel mai mare producator de telefoane mobile din
lume, a anuntat ca va investi circa 60 mil. euro pentru a deschide in localitatea
Jucu, de langa Cluj-Napoca, o fabrica de telefoane mobile in care vor lucra peste
3.500 de oameni.

La nivel macroeconomic integrarea europeana ar trebui sa aduca un salt al

productiei interne si o crestere economica, in primii 5-7 ani de la aderare, mai ridicata
decat in tarile vechi membre ale UE. De asemenea, luand exemplul statelor care au aderat
in 2004, se poate aprecia ca dupa aderare preturile, salariile si inflatia pot inregista un
puseu, urmand ca ulterior acesti indicatori sa revina la cotele normale. In plus, este
posibil sa apara o volatilitate mai mare a cursului de schimb. Specialistii din piata sustin
ca efectele pozitive ale aderarii se vor face simtite in urmatorii 2-3 ani de la aderare, prin
imbunatatirea serviciilor, a sistemului de sanatate si educatie sau prin crearea unor piete
eficiente. In ceea ce priveste impactul aderarii la UE pe domenii, majoritatea vor resimti
efectele aderarii dupa primul an de la integrare. Printre aceste domenii se numara leasingul, IMM-urile, telefonia, internetul, industria hardware, industria software, etc. La polul
opus, exista domenii care vor resimtii efectele aderarii dupa 3 ani (ex. piata de capital,
industria bancara, turismul sau industria HR) dar si pe o perioada mai lunga de timp, 5
ani, asa cum este cazul agriculturii. In timp ce domeniile cele mai performante vor resimti
efectele pozitive ale aderarii, pe termen scurt anumite ramuri din economie vor disparea
sau isi vor incetini evolutia. In aceasta categorie intra domeniile mari poluante sau marii
consumatori de energie. Sectorul cel mai sensibil din punctul de vedere al aderarii va fi
cel al IMM-urilor. Astfel, dupa aderare multe IMM-uri vor trebui sa-si restranga
activitatea sau sa se autodizolve pentru ca nu vor putea face fata competitiei venite din
partea UE. Totodata companiile din industria textila, a lemnului si a produselor din lemn,
precum si industria mobilei vor trebui sa-si regandeasca strategia pentru a putea rezista pe
piata. Turismul si transportul sunt domenii care vor beneficia de pe urma aderarii. O
problema a Romaniei este aceea ca, la fel ca si statele care au aderat in anul 2004, va avea
o putere redusa de absorbtie a fondurilor europene. Astfel de tari nu au reusit sa atraga
mai mult de 10-11% din fondurile postaderare. In general, in industria FMCG efectele
aderarii se vor face simtite la 6 luni de la aderare. In acest domeniu, integrarea va
presupune o intensificare a competitiei, ceea ce va atrage dupa sine o consolidare a pietei;
investitii masive in brandurile locale; gasirea unor canale de comunicare alternative, cum
sunt magazinele. In plus, cresterea competitiei ii va obliga pe producatori sa se adreseze
cumparatorilor mai mult la raft si sa le ofere valoare la punctul de vanzare.
Cei de la BNG preconizeaza ca 60% dintre IMM-uri vor da faliment, indiferent de
nivelul de pregatire pe care l-au atins in perioada de preaderare. Acest lucru se explica
prin faptul ca managerii au trebuit sa-si schimbe radical abordarea, standardizarea
insemnand nu numai crearea standardelor, ci si aplicarea lor. O provocare pentru IMMuri va fi cresterea productivitatii in conditiile in care productivitatea medie a unui IMM
este de 19 ori mai mica decat media europeana. De altfel, IMM-urile vor resimti efectele
aderarii
la
1
an
de
la
integrarea
in
UE.
Impactul aderarii Romaniei la UE asupra industriei locale se va putea simti la 2 ani de la
momentul aderarii. Cea mai mare provocare va fi cresterea competitivitatii si a eficientei
astfel incat companiile din Romania sa poata face fata competitiei venite din partea
comunitatii europene. Ca efect al aderarii, este posibila o majorare a costurilor salariale

(vizibila intre 6 luni si 2 ani), o scadere relativa a puterii de cumparare a populatiei, ceea
ce va determina o stagnare a cererii de produse industriale. Efectele imbunatatirii
infrastructurii se vor face resimtite pe termen lung (3 -10 ani). Cele mai afectate de
aderarea la UE vor fi industria alimentara, a bunurilor de larg consum si retailul, iar cele
avantajate vor fi sectoarele cu potential mare de export si care beneficiaza de costuri mici
(industria medicamentelor generice, cea de petrol si rafinare, domeniul auto si al
componentelor auto.Un efect important al aderarii la UE asupra pietei leasing-ului va fi
intensificarea procesului de achizitii si fuziuni precum si disparitia unor jucatori.
Totodata, o data cu integrarea europeana va avea loc o usoara crestere a preturilor pe
piata leasingului, in special a celui imobiliar. Nu in ultimul rand, activitatea companiilor
de leasing va fi afectata dupa aderare si de disparitia unui numar important de IMM-uri,
care constituie clientii de baza
Mediul de afaceri romanesc va suferi schimbari
profunde totusi deoarece nu se stie in ce amsura poate Romania absorbi valul
de investitii si mai ales de standarde la care ar trebui sa ne ridicam. Exista riscul
unei devalorizari a simtului de business romanesc si chiar a unei scufundari in
oceanul occidental. Si totusi, daca am rezista pe piata si am reusi sa ne implicam
in fluxul de tranzactii european fara sa fim absorbiti atunci exista sansa unei
dezvoltari uimitoare. O piata mai mare este rezultatul unei extinderi. O piata mai
mare inseamna concurenta mai puternica si o selectie pe masura. Mecanismul
pietei va fi cel care va alege jucatorii. In Romania aproape ca nici un domeniu de
activitate nu mai este un green field tocmai de aceea oamenii de afaceri
europeni intrevad afaceri banoase pe plaiurile mioritice. Dar trebuie sa le vedem
si noi pentru a nu ne pierde esenta.n ceea ce priveste mediul corporatist va suferi
transformari si remodelari structurale semnificative, impactul aderarii rasfrangandu-se
ntr-o masura mai mica sau mai mare asupra tuturor companiilor din Romania, indiferent
de sectoarele economice n care activeaza, de structura capitalului sau marimea acestora.
Dar sunt companiile romanesti constiente de oportunitatile si costurile aferente accesului
la o piata unica de peste 450 de milioane de oameni? Impactul acesteia nu mai poate fi
ignorat de managementul companiilor.
La nivel de comert intra-european, piata unica va fi sursa unor
oportunitati, dar si a unei concurente sporite. Eliminarea barierelor fizice si a
formalitatilor vamale va facilita transportul bunurilor n si din UE, va reduce costurile
operationale si va optimiza fluxurile de numerar prin disparitia obligatiei de plata a TVA
n vama. ndepartarea barierelor vamale va crea premisele implementarii de strategii paneuropene de logistica si distributie pentru companiile multinationale prezente n
Romania. Sub conditia mbunatatirii infrastructurii si implementarii unei legislatii
stimulative pentru dezvoltarea tranzactiilor intra-comunitare, Romania poate deveni un
centru de distributie regional pentru produsele multinationalelor europene.
Dar care sunt riscurile pietei unice? n
primul rand o presiune concurentiala sporita, venita din partea exportatorilor din tarile
UE, ce vor gasi acces mult mai facil, data fiind alinierea legislatiei cu cea europeana. Mai
mult decat atat, investitiile straine postaderare vor mari concurenta pe orizontala pentru
serviciile si produsele oferite de furnizorii locali.Apoi, implementarea aquis-ului
comunitar presupune costuri substantiale pentru companii. Cheltuielile suplimentare cu
implementarea legislatiei, normelor si standardelor europene n domeniul fiscalitatii,
mediului, calitatii sau marcarii produselor se vor reflecta cu siguranta n pretul final al

produselor si serviciilor romanesti. Aceasta crestere sensibila a preturilor n unele

sectoare economice va spori si mai mult presiunea concurentiala exercitata de produsele
comunitare. De asemenea, desi comertul intracomunitar va fi facilitat din punct de vedere
logistic prin eliminarea formalitatilor vamale, vor aparea costuri administrative
suplimentare pentru companiile romanesti. Astfel, desi operatiunile de import/export
aferente comertului cu UE nu vor mai exista, acestea vor fi nlocuite de achizitii si livrari
intracomunitare - tranzactii ce se vor desfasura n conformitate cu sistemul comunitar de
TVA. Companiile va trebui sa implementeze proceduri interne de urmarire a acestor
livrari si achizitii, sa primeasca si sa centralizeze documentele de transport si sa
revizuiasca toate contractele de livrari pentru a asigura ndeplinirea obligatiilor de TVA.
De asemenea, sistemele contabile si IT va fi trebui sa fie adaptate pentru a nregistra si a
extrage toate aceste informatii obligatorii pentru emiterea noilor declaratii. Printre
costurile indirecte ale integrarii putem mentiona pregatirea personalului din
compartimentele logistice si financiare n vederea aplicarii legislatiei comunitare,
schimbarea sistemelor IT si costurile cu normele de sanatate si securitate ocupationale
impuse de UE. Pentru companiile care au fost implicate n relatii intense cu UE,
integrarea reprezinta cu siguranta o oportunitate. n acelasi timp, aderarea la UE ar putea
conduce la disparitia multor IMM-uri, n cazul n care acestea nu au capacitatea
mobilizarii de resurse financiare sporite pentru a acoperi costurile integrarii.
Instrumentele principale la ndemana autoritatilor pentru consolidarea sectorului de
IMM-uri sunt ajutoarele de stat, ce pot lua forma subventiilor, scutirilor si amanarilor la
plata taxelor, suportarii partiale a costurilor cu protectia mediului si pregatirea
personalului, promovarea exporturilor. Toate aceste masuri va trebui nsa sa respecte
limitele stricte impuse de UE n scopul evitarii distorsiunilor concurentiale. Cei mai mari
castigatori ai aderarii par a fi companiile multinationale europene ce activeaza pe piata.
Acestea au capacitatea de a absorbi mai usor costurile integrarii, beneficiind de
experienta si know-how de la companiile din grup aflate n statele membre. Eliminarea
barierelor tarifare si netarifare va face produsele acestora mai competitive si va permite
implementarea centrelor regionale de distributie. De asemenea, existenta unui mediu
stabil de afaceri si armonizarea legislatiei vor putea determina mutarea capacitatilor de
productie catre granitele estice ale UE, n cautarea unei forte de munca mai ieftine.
Intr-adevar aderarea Romaniei, va aduce pe termen mediu, si o curatire a
mediului de afaceri, cat si crearea cadrului concurential care va duce automat la
imbunatatirea calitatii produselor oferite de firme. Disparitia barierelor vamale va
facilita importul produselor din alte tari UE, si va exercita automat o presiune
asupra producatorilor autohtoniProbabil ca impactul cel mai mare va fi asupra
firmelor care se ocupa cu agricultura. Aderarea la UE va aduce anumite norme
care vor impune un anumit nivel calitativ, nivel care pentru a fi realizat va avea
nevoie de investitii, investitii care vor depasi in cele mai multe cazuri capacitatea
de finantare a antreprenorilor romani, lucru ce va duce automat la iesirea acestora
de pe piata.Odata cu aderarea, tara noastra, datorita marimii si a pretului fortei de
munca relative redus, va deveni atractiva si ca loc de productie, investitii
considerabile fiind preconizate sa se efectueza odata cu aderarea. Se poate spune
ca aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, va duce la o imbunatatire a mediului
de afaceri din Romania prin filtrarea companiilor care sunt active pe piata. Astfel,
o parte din ele vor iesi de pe piata, din cauza incapacitatii lor de a se adapta

mediului concurential si de a gasi surse de finantare necesare investitiilor iar

cealalta parte vor reusi sa se adapteze creand astfel un nucleu al firmelor
romanesti capabile sa actioneze pe piata UE.