Cum pot beneficia mamele si femeile insarcinate de drepturile

pe care le au la serviciu?
La locul de munca, atat gravidele, cat si mamele pot sa beneficieze de masuri de protectie sociala, in
baza legii. In acest sens, salariatele trebuie sa obtina un document de la medicul de familie si sa
informeze angajatorul cu privire la starea lor. Recent, parlamentarii au introdus anumite modificari
la cadrul legislativ privind protectia maternitatii la locurile de munca, iar acestea se vor aplica de
maine.
Regulile referitoare la protectia maternitatii la locurile de munca sunt incluse in Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 96/2003. Maine, actul normativ va suferi unele modificari, odata cu
intrarea in vigoare a Legii nr. 154/2015, care a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 445
din 22 iunie. In principal, prevederile initiale vor fi clarificate si se vor actualiza anumite aspecte.
Masurile de protectie sociala sunt destinate, conform ordonantei, tuturor femeilor insarcinate si
mamelor (lauze sau care alapteaza) care lucreaza la un angajator. In acelasi timp, protectia este
acordata indiferent ca este vorba de salariate cu cetatenie romana sau a altui stat.
Salariatele gravide si cele care au nascut trebuie sa mearga la medicul de familie pentru a obtine un
document care sa le ateste starea. Totodata, acestea trebuie sa informeze in scris angajatorul cu
privire la situatia lor. In caz contrar, angajatorul este exonerat de obligatiile impuse de lege (desi
nu de toate), fata de salariatele in cauza.
De cealalta parte, angajatorii trebuie sa previna expunerea gravidelor sau a mamelor la riscuri ce le
pot afecta sanatatea si securitatea, precum si sa nu le constranga sa faca o munca daunatoare
sanatatii, starii lor de graviditate sau copilului nou-nascut. Prin urmare, acestia sunt obligati sa
evalueze riscurile de la locurile de munca si sa informeze salariatele cu privire la rezultate si
drepturile pe care le au. In plus, de joi, informarea va trebui sa cuprinda si masurile care trebuie
luate.
"Angajatorii vor informa in scris salariatele asupra rezultatelor evaluarii privind riscurile la care
pot fi expuse la locurile lor de munca, a masurilor care trebuie luate referitor la securitatea si
sanatatea in munca, precum si asupra drepturilor care decurg din prezenta ordonanta de urgenta",
scrie in Legea nr. 154/2015.
Atentie! Angajatorul poate anunta alti salariati cu privire starea de graviditate a unei colege de-ale
lor doar cu acordul scris al acesteia, atat timp cat sarcina nu este vizibila. Si doar daca acest lucru
este in interesul bunei desfasurari a muncii.

Conditiile si programul de munca, schimbate fara a afecta salariul

Daca exista aspecte care pot pune in pericol sanatatea si securitatea gravidelor si a mamelor,
angajatorii sunt nevoiti sa ia masuri adecvate.
Conform prevederilor aplicabile de maine, intr-o astfel de situatie vor trebui modificate temporar
conditiile si/sau programul de munca. In acest sens, angajatorii vor tine cont de recomandarile
medicului de medicina muncii/familie si vor mentine veniturile salariatelor la acelasi nivel.
Art. 13.
,,n baza recomandrii medicului de familie, salariata gravid care nu poate ndeplini durata
normal de munc din motive de sntate, a sa sau a ftului su, are dreptul la reducerea cu o
ptrime a duratei normale de munc, cu meninerea veniturilor salariale, suportate integral din
fondul de salarii al angajatorului, potrivit reglementrilor legale."

Dispozitiile actuale nu fac nicio referire la durata schimbarilor condiitiilor sau a programului.
"(...) In cazul in care rezultatele evaluarii (...) evidentiaza un risc pentru securitatea sau sanatatea
salariatelor (...) sau o repercusiune asupra sarcinii sau alaptarii, angajatorul trebuie sa ia masurile
necesare pentru ca, printr-o modificare temporara a conditiilor de munca si/sau a programului de
lucru al salariatei in cauza, sa fie evitata expunerea acesteia la riscurile evidentiate, conform
recomandarii medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu mentinerea veniturilor
salariale", este mentionat in Legea nr. 154/2015.
Daca acest lucru nu este posibil sau nu poate fi realizat din motive bine intemeiate, salariata trebuie
sa fie repartizata pe un alt post. De asemenea, tinandu-se cont de recomandarea medicului si cu
pastrarea salariului. In fine, daca nici varianta repartizarii pe un alt post nu este posibila, salariatele
pot sa ceara intrarea in concediul de risc maternal.
Atentie! Gravidele au dreptul la dispensa pentru consultatii prenatale in limita a maximum 16 ore
pe luna, daca aceste investigatii pot fi facute doar in timpul programului de lucru.

Persoanele aflate in concediul de risc maternal au dreptul si la o indemnizatie

Pe durata concediului de risc maternal, salariatele trebuie sa primeasca si o indemnizatie lunara.
Aceasta este suportata integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate si
are un cuantum de 75% din din media veniturilor aferente ultimelor sase luni.
Concediul de risc maternal poate dura cel mult 120 de zile si este acordat, dupa caz, in intregime
sau fractionat. Prin modificarile aduse de Legea nr. 154/2015, va fi prevazut ca acesta nu se va
acorda in acelasi timp cu alte concedii medicale (de exemplu, concediul pentru incapacitate
temporara de munca, cel pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca sau
cel pentru maternitate).
Posibilitatea de a cere intrarea in concediul de risc maternal intervine cand salariata nu poate fi
repartizata pe un alt post si se face dupa cum urmeaza:
inainte de data solicitarii concediului de maternitate (angajatele gravide);
dupa data revenirii din concediul postnatal obligatoriu (de maine, concediul postnatal va fi
inlocuit in prevederi de concediul de lauzie), daca nu este solicitat concediul si
indemnizatia pentru cresterea copilului (angajatele care au nascut recent si care alapteaza).
Concediul de risc maternal este acordat in baza unui certificat medical eliberat de medicul de
familie sau medicul specialist, daca salariata s-a dus la consultatiile pre si postnatale.
Important! Dupa nastere, mamele sunt obligate sa efectueze cel putin 42 de zile de concediu.

Pauze de odihna, alaptare si program de lucru redus

Daca gravidele si mamele lucreaza stand in picioare sau pe scaun, acestea trebuie sa beneficieze de
pauze regulate pentru a se odihni sau, respectiv, pentru a face miscare.
"Medicul de medicina muncii stabileste intervalele de timp la care este necesara schimbarea
pozitiei de lucru, perioadele de activitate, precum si durata perioadelor pentru repaus in pozitie
sezanda sau, respectiv, pentru miscare", scrie in OUG nr. 96/2003.
De asemenea, mamele care alapteaza trebuie sa primeasca doua pauze de alaptare a cate o ora
pana cand copilul implineste un an. Insa la cerere pauzele pot fi inlocuite cu o reducere de doua
ore a programului de lucru zilnic.
"Pauzele si reducerea duratei normale a timpului de munca, acordate pentru alaptare, se includ in
timpul de munca si nu diminueaza veniturile salariale si sunt suportate integral din fondul de
salarii al angajatorului", mai prevede actul normativ amintit.

Daca din motive de sanatate angajatele nu pot sa indeplineasca intreg programul de lucru, acestea
sunt indreptatite la o reducere de un sfert din durata normala de munca. Masura este luata in
baza recomandarii medicului si cu pastrarea salariului la acelasi nivel.
Atentie! Gravidele si mamele nu pot fi obligate sa munceasca noaptea. Daca sanatatea le este
afectata de munca de noapte, acestea pot cere angajatorului transferul pe un loc de munca de zi. In
cazul in care transferul nu este posibil, salariatele au dreptul sa intre in concediul de risc maternal.