Sunteți pe pagina 1din 11

Markerii tumorali - actualitati si

perspective
21.12.2004, 17:42
Autori: Adriana Turculeanu*, Maria Balasoiu, Carmen Avramescu, Mihaela
Danciulescu, Predescu Corina
* Dr. Adriana Turculeanu, Doctor in Stiinte Medicale, sef de lucrari, Disciplina de
Microbiologie, Facultatea de Medicina, U.M.F. - Craiova.
Markerii tumorali sunt substante, care pot fi produse de catre tumora sau care apar ca raspuns
al organismului fata de aceste antigene. Desi numarul lor este mare si exista tehnici abordabile
in practica medicala, rolul lor in diagnosticarea diferitelor tipuri de cancer este minor, mai
ales in stadiile precoce ale neoplaziilor.
Studiul tumorilor, in general, si a celor maligne, in special, reprezinta una din pricipalele
probleme actuale de sanatate, la care participa medici specialisti din diverse domenii.
Dezideratul actual al eforturilor lor il constituie descoperirea unor factori, care sa confirme
prezenta unor formatiuni tumorale maligne la nivelul organismului in stadii incipiente,
curabile.
Notiunea de marker tumoral a fost introdusa in limbajul medical, in sensul unor substante
sau molecule, a caror aparitie si acumulare sa fie asociata cu aparitia si dezvoltarea tumorilor
maligne.
Markerii tumorali sunt substante care pot fi detectate in cantitati mai mari decat normalul in
sange, urina sau tesuturile organismului la unele personae cu anumite tipuri de cancer.
Markerii tumorali sunt produsi fie de catre tumora insasi, fie de catre organism, ca raspuns la
prezenta tumorii maligne sau in anumite afectiuni benigne necanceroase (3, 12).
Caracteristicile principale ale unui marker tumoral (3, 12) ar trebui sa fie:

acuratete 100%, in diferentierea intre celulele normale si cele canceroase ale


organismului;

- capacitatea de a depista toate tumorile pacientului in stadii incipiente;


- specificitate de organ;
- corelatie directa intre valoarea markerului si stadiul bolii;
- capacitatea de a indica raspunsul pacientului la tratament;
- valoare prognostica.

Validitatea markerilor tumorali depinde de o serie de parametrii, pe care acestia trebuie sa


ii indeplineasca:
- sensibilitatea reprezinta probabilitatea ca rezultatul testului sa fie pozitiv in prezenta
formatiunii tumorale; ea reprezinta raportul dintre numarul rezultatelor adevarat pozitive si
suma dintre numarul rezultatelor adevarat pozitive si numarul rezultatelor fals negative.
- specificitatea: probabilitatea ca rezultatul negativ al testului sa corespunda starii de sanatate
a pacientului. Ea reprezinta raportul dintre numarul rezultatelor adevarat negative si suma
dintre numarul rezultatelor adevarat negative si numarul rezultatelor fals positive.
- valoarea predictiva pozitiva (VPP) reprezinta probabilitatea prezentei formatiunii tumorale
la pacientii, ale caror teste au avut rezultate pozitive. VPP reprezinta raportul dintre numarul
rezultatelor adevarat pozitive si suma dintre numarul rezultatelor adevarat positive si numarul
rezultatelor fals positive.
- valoarea predictiva negativa (VPN) reprezinta probabilitatea ca tumora sa fie absenta, in
prezenta valorilor negative ale testului. VPN reprezinta raportul dintre numarul rezultatelor
adevarat negative si suma dintre numarul rezultatelor adevarat negative si numarul
rezultatelor fals negative (3, 12).

ROLUL MARKERILOR TUMORALI IN ONCOLOGIE


1. Valoare de screening. Pentru ca tratamentul este cu atat mai eficace, cu cat cancerul este
depistat in stadii timpurii, s-a incercat utilizarea markerilor tumorali cu rol de semnalizatori ai
unei stari patologice, determinarea lor facandu-se la un numar mare de persoane sanatoase sau
la persoane cu risc crescut, in incercarea de a detecta o neoplazie intr-un stadiu cat mai
timpuriu. Aceasta metodologie se inscrie in randul altor teste non-tumorale, cum ar fi
mamografia pentru cancerul de san sau colonoscopia pentru cancerul colorectal.
2. Valoare diagnostica. Markerii tumorali, alaturi de alte date culese de catre clinician, cum
ar fi localizarea tumorii, anumite manifestari, anumite teste de laborator alterate, pot uneori sa
ajute la diagnosticul anumitor tipuri de cancer, aratand daca tumora este benigna sau maligna.
3. Valoare prognostica. Markerii tumorali pot fi uneori folositi (alaturi de alte investigatii) ca
markeri de prognostic, in aprecierea evolutiei unui cancer sau a raspunsului la tratament. Ei
pot ajuta terapeutul in stadializarea bolii neoplazice si in elaborarea planului terapeutic
adecvat persoanei si tipului de cancer studiat.
S-a constatat ca niveluri crescute ale markerilor tumorali determinate preoperator au fost
asociate cu recidive locale sau metastaze precoce, fata de cazurile cu niveluri moderate.
Postoperator, persistenta unor niveluri crescute are semnificatia neextirparii in intregime a
tumorii sau prezenta metastazelor.
4. Rol in monitorizarea terapeutica. Nivelul markerilor tumorali poate ajuta la monitorizarea
tratamentului, in sensul ca un nivel scazut al valorii markerilor tumorali poate semnifica un
tratament eficient, iar o valoare crescuta un tratament ineficient, deci o extindere a tumorii.
Acest rol al markerilor tumorali nu trebuie absolutizat, ci el trebuie interpretat si coroborat cu
alte date clinice si paraclinice.

5. Valoare predictiva. Markerii tumorali, care se asociaza cu anumite tipuri de celule


tumorale, cum ar fi receptorii hormonali si HER-2/neu, pot sa indice faptul ca un anume tip de
cancer va raspunde mai bine la un anumit tip de tratament.
6. Indice de supraveghere. Dupa terminarea schemelor terapeutice, pacientii pot primi in
continuare ingrijiri medicale sau pot fi supravegheati cu scopul detectarii precoce a
recidivelor. Markerii tumorali pot aduce informatii in legatura cu posibilitatea recidivei
tumorale sau metastazarea, daca valorile acestora prezinta o crestere semnificativa (3, 12).
PRINCIPALELE CATEGORII DE MARKERI TUMORALI
Principalele categorii de markeri tumorali, ca si indicatiile acestrora sunt prezentate in
tabelele I si II.
1. CEA (ANTIGEN CARCINOEMBRIONAR - CARCINOGENIC EMBRYONIC
ANTIGEN)
Celulele canceroase produc mari cantitati de CEA, dar acest marker se gaseste in mod normal
(in mici cantitati) in sangele persoanelor sanatoase. Valori mari de CEA se gasesc la persoane
cu cancer sau cu anumite afectiuni benigne.
CEA se recomanda a se utiliza, in principal, in monitorizarea cancerului colorectal, in
special cand se pune problema metastazarii acestuia. CEA poate fi folosit si dupa tratamentul
cancerului colorectal, pentru detectarea unei recidive a acestuia.
CEA poate, totusi, sa se gaseasca la valori mari si in alte tipuri de cancer, cum ar fi:
melanomul, limfomul, cancerul de san, cancerul pulmonar, cancerul pancreatic, cancerul
gastric, tiroidian, renal, hepatic, ovarian, cancerul de vezica urinara si de col uterin (2, 4, 8, 10,
11).
Valori mari ale CEA se pot gasi si in unele afectiuni benigne, incluzand inflamatii osoase,
pancreatita, afectiuni hepatice. De remarcat faptul ca si fumatul poate determina cresterea
valorilor CEA peste normal.
2. AFP (ALPHA-FETOPROTEINA)
AFP este un antigen oncofetal, care este util in monitorizarea pacientilor cu cancer testicular
nonseminomatos (in diagnosticul si stadializarea acestuia) si in cancerul primar
hepatocelular (in momentul unei astfel de suspiciuni). El poate fi util si in monitorizarea
tratamentului aplicat.
Pentru cancerul testicular non-seminomatos, AFP se foloseste impreuna cu -HCG.
AFP poate prezenta valori crescute si in metastaze hepatice secundare altor cancere primare.
Valori fara semnificatie maligna pot fi gasite si in cazul unor anomalii congenitale,
amniocenteza, hepatite si ciroze (3, 12).
3. b-HCG (BETA-HUMAN CHORIONIC GONADOTROPHIN)
HCG este produs in mod normal de placenta in timpul sarcinii, fiind folosit uneori ca test de
sarcina, deoarece valorile HCG cresc devreme in timpul primului trimestru.

b-HCG este folosit ca marker tumoral pentru afectiunile trofoblastice gestationale (mola
hidatiforma si coriocarcinomul) si tumori cu celule germinale de ovar sau testicul. Ca si in
cazul AFP, este deosebit de utila determinarea preterapeutica a nivelului bHCG. Utilizarea
majora in practica medicala a acestui marker este reprezentata de monitorizarea raspunsului
terapeutic a pacientilor cu tumori testiculare (3, 12). In aceasta situatie, determinarea in
paralel a AFP si b-HCG ar trebui sa se faca lunar timp de 2 ani.
Valori mari ale b-HCG se pot intalni si in alte cancere (cancerul de san, cancerul pulmonar,
cancerul pancreatic, cancerul gastric, cancerul renal si cerebral), dar si in afectiuni benigne
(afectiuni osoase, ulcer duodenal, ciroza, sarcina).
Opioidele (marijuana) pot determina cresterea valorilor HCG.
4. PSA (ANTIGEN PROSTATIC SPECIFIC - PROSTATE SPECIFIC ANTIGEN) TOTAL
SI LIBER (FREE PSA)
PSA este un antigen produs atat de celulele unei prostate normale, cat si patologice.
Niveluri crescute ale PSA pot fi gasite in sangele barbatilor cu afectiuni prostatice benigne
(prostatite si hiperplazii prostatice benigne - BPH) sau maligne. In conditiile in care
clinicianul nu poate face distinctia intre o afectiune prostatica benigna (foarte frecventa la
varstnici) si cancerul prostatic, un nivel crescut al PSA poate indica faptul ca sunt necesare
alte teste pentru explorarea prostatei in scop diagnostic (3, 12).
Valorile PSA sunt utile in managementul cancerului de prostata. El poate fi folosit cu
valoare diagnostica, alaturi de Free PSA si raportul Free PSA/Total PSA. De asemenea, este
util in detectarea metastazelor sau persistenta bolii dupa tratament (persistenta unor valori
crescute postterapeutic sau cresterea valorilor PSA postterapeutic poate indica recidiva sau
boala reziduala).
Utilizarea PSA cu rol de marker de screening pentru detectarea cancerului de prostata (la
barbati fara simptome clinice) este incerta. Se recomanda ca screening pentru cancerul de
prostata tuseul rectal si determinarea PSA efectuate in mod repetat, la anumite intervale de
timp, la barbati cu varste intre 55-74 ani.
In acelasi scop, se indreapta si eforturile cercetatorilor de a creste acuratetea tehnicilor de
detectare a PSA, ceea ce ar permite clinicienilor efectuarea distinctiei intre BPH si cancerul de
prostata, evitand astfel alte investigatii sau manopere, incusiv biopsia.
5. FOSFATAZA ACIDA PROSTATICA (PAP)
Fosfataza acida prostatica se gaseste in mod normal doar in mici cantitati in sange, dar poate
fi gasita la valori mari la unii pacienti cu cancer de prostata, mai ales daca cancerul se afla
intr-un stadiu avansat cu metastaze.
PAP poate fi gasita la valori ridicate si in afectiuni benigne ale prostatei, dar si in alte
afectiuni (osteoporoza, ciroza hepatica, embolism pulmonar, hiperparatiroidism, boala
Gaucher, boala Paget), ca si in alte cancere (cancerul testicular, leucemii, limfoame nonHodgkiniene).
6. CA125 (CANCER ANTIGEN 125)

CA125 este produs de catre o varietate de celule, dar in mod particular de catre celulele
canceroase ovariene. CA125 este folosit, in principal, in managementul tratamentului
cancerului de ovar. Detectarea dupa chimioterapie, la femei cu cancer ovarian, a unor
niveluri scazute ale CA125 indica faptul ca tumora raspunde la tratament. Cresterea valorilor
CA125, in timpul sau dupa tratament, poate indica o lipsa de raspuns la tratament sau raspuns
partial (boala reziduala). CA125 poate fi folosit si pentru monitorizarea femeilor cu cancer
ovarian tratate in vederea depistarii unei recidive.
Niveluri crescute ale CA125 s-au depistat si in alte stari canceroase (cancer de corp uterin,
cancer de col uterin, cancer pancreatic, cancer hepatic, de colon, cancer pulmonar, cancer de
san, cancer de tract digestiv)(1, 7).
Valori mari ale CA125 pot fi gasite si in unele afectiuni benigne (endometrioza, chist ovariaan,
afectiuni inflamatorii pelvine, peritonite, pancreatite, afectiuni inflamatorii ale pleurei,
pericardului si peritoneului). Menstruatia si sarcina pot determina si ele cresterea valorilor
CA125 .
7. CA15-3 (CANCER ANTIGEN 15-3)
Tehnicile folosite pentru masurarea acestui marker detecteaza 2 site-uri antigenice asociate cu
celulele canceroase mamare. CA15-3 este folosit, in principal, ca marker in cancerul de san,
valori foarte mari ale acestuia semnificand un stadiu avansat de boala sau un cancer in stadiu
metastatic.
CA15-3 se foloseste si pentru monitorizarea terapeutica a cancerului de san. Valori mari
postterapeutic ale CA15-3 pot indica o recidiva locala sau o lipsa de raspuns la tratament, deci
o extindere a bolii (4, 15).
Valori crescute ale CA15-3 pot fi gasite si in alte neoplazii (cancerul ovarian, cancerul
pulmonar, cancerul gastric, cancer pancreatic, cancerul de prostata).
Unele afectiuni benigne (endometrioza, afectiuni inflamatorii pelvine, hepatita, afectiuni
benigne ale sanului, ovarului, sarcina sau alaptarea) pot determina cresteri ale CA15-3.
8. CA27-29 (CANCER ANTIGEN 27-29)
In mod similar cu CA15-3, CA27-29 se gaseste in sange cel mai frecvent la paciente cu
cancer de san (4, 5). El este folosit, in asociere cu alte metode (cum ar fi mamografia sau
determinarea valorii altor markeri tumorali) pentru monitorizarea postterapeutica a pacientelor
cu cancer de san stadiile II si III (valori crescute ale CA27-29 semnaland recidiva sau boala
reziduala).
Valori crescute ale CA27-29 pot fi semnalate si in alte neoplazii (cancer de colon, cancer
gastric, cancer pancreatic, cancer renal, cancer pulmonar, cancer hepatic, cancer uterin), dar si
in unele afectiuni benigne (sarcina-primul trimestru, endometrioza, chist ovarian, afectiuni
benigne ale sanului, rinichiului, ficatului).
9. CA19-9 (CARBOHYDRAT ANTIGEN 19-9)
CA19-9 este prezent in tesutul epitelial fetal al stomacului, intestinului, ficatului si
pancreasului. La adult, poate fi gasit in pancreas, ficat, plaman si tract biliar. Este folosit in

principal ca marker pentru cancerul de pancreas, gasindu-se la valori crescute mai ales in
stadii avansate (2, 7, 8).
CA19-9 poate fi crescut si in alte cancere (cancerul hepatic, cancerul pulmonar, cancerul de
san, cancerul uterin, cancerul ovarian mucinos, cancerul colorectal).
Unele afectiuni benigne (ciroza hepatica, hepatite, pancreatite, colecistite, boli autoimune,
fibroza chistica sau alte afectiuni benigne ale pulmonului, rinichiului sau tractului
gastrointestinal) se pot asocia cu valori crescute ale CA19-9.
10. CA50 sI CA242 (CARBOHYDRATE ANTIGEN 50; CARBOHYDRATE ANTIGEN
242)
CA50 si CA242 sunt markeri tumorali, care se folosesc pentru diagnosticul cancerului
colorectal. Specificitatea lor creste in cazul pacientilor cu cancer colorectal cu metastaze, in
timp ce pentru diagnostic precoce specificitatea lor este scazuta (2, 6, 15).
CA242 se poate folosi si pentru diagnosticul cancerului pulmonar, cu o specificitate diferita
in functie de tipul histologic (mai mare pentru adenocarcinom si mai mica pentru cancerul
pulmonar cu celule scuamoase si cancerul pulmonar cu celule scuamoase mici). In
diferentierea acestor tipuri histologice CA242 trebuie sa se asocieze cu determinarea NSA (cu
cea mai mare senzitivitate pentru cancerul pulmonar cu celule mici scuamoase SCLC) sau
cu determinarea CEA.
11. CA72-4 (TAG-72)
CA72-4 este markerul tumoral cel mai specific pentru cancerul gastric. Determinarea lui in
perioada preoperatorie in sangele pacientilor poate servi la stadializarea bolii, dar nu poate fi
un indicator de predictie al recidivei clinice independent, ci asociat altor markeri tumorali
(CEA, TPA).
Valori semnificative ale markerului au fost semnalate in cazurile de cancer gastric cu
metastaze ganglionare sau cu invazia seroaselor (7, 8, 10, 14).
El poate sa apara la valori crescute si in unele afectiuni benigne (endometrioza).
12. CYFRA21-1
Este markerul tumoral cu un indice de susceptibilitate deosebit de mare pentru cancerul
pulmonar, in special pentru cancerul pulmonar altul decat cel cu celule mici (NSCLC).
Poate avea un nivel ridicat si in alte afectiuni neoplazice (cancerul de vezica urinara, cancerul
laringian, formatiuni pulmonare de origine necunoscuta) (1, 9, 11, 13).
13. NSE (NEURON SPECIFIC ENOLASE)
NSE a fost detectat la pacienti cu neuroblastom si cancer pulmonar cu celule mici (small cell
lung cancer-SCLC), dar si la pacienti cu tumora Wilms, melanom, cancer de tiroida, rinichi,
testicul si pancreas (3, 12).
NSE se foloseste mai ales pentru monitorizarea tratamentului si evolutiei cancerului
pulmonar cu celule mici, a neuroblastomului, a cancerului tiroidian medular.

14. SCC (SQUAMOS CELL CARCINOMA ASSOCIATED ANTIGEN)


SCC este un marker tumoral obtinut din celulele canceroase ale tesutului uman scuamos al
cavitatii uterine (11). El este folosit ca marker tumoral principal pentru cancerul de col sau
corp uterin cu celule scuamoase, atat pentru diagnostic, cat si pentru monitorizareaa
raspunsului terapeutic.
15. b2-M (BETA 2-MICROGLOBULINA)
Este o proteina care se gaseste pe suprafata celor mai multe celule nucleate, in mod particular
in concentratii crescute pe suprafata limfocitelor.
b2-M se gaseste frecvent crescuta in boli limfoproliferative (mielom multiplu, limfom cu
celule B, leucemia limfatica cronica) (3, 12).
Valori crescute ale b2-M se pot gasi si in alte cancere (cancerul gastro-intestinal, cancerul
pulmonar, cancerul de san, cancerul de col uterin), dar si in alte afectiuni (limfadenopatia
AIDS, boala Crohns, artrita reumatoida, lupus eritematos sistemic, transplant renal).
16. LDH (LACTATE DEHYDROGENASE)
LDH este o proteina care se gaseste in organism in concentratii crescute in diverse stari
patologice maligne (cancerul de testicul, sarcomul Ewing, limfoame non-Hodgkiniene,
leucemii) sau benigne (cardiace, anemie, hipotiroidism, afectiuni pulmonare sau hepatice).
LDH nu poate fi folosita pentru a diagnostica un anumit tip de cancer.
ALTE DETERMINARI
Alaturi de acesti markeri tumorali, trebuie remarcat faptul, ca pot fi folosite si alte determinari,
cum ar fi: determinarea cantitatii ADN in celulele tumorale (ADN ploidia), studiul unor
receptori hormonali pentru estrogeni si progesteron, detectarea supraproductiei de proteina
si/sau amplificarea genei HER-2/neu (c-erbB-2), cercetarea unor gene supresor (p53), a unor
oncogene (ras), detectarea nivelului unor enzime (cathepsin-D), masurarea cantitatii de acid
sialic (LASA-Lipid Associated Sialic Acid) in sange.
CONCLUZII
1. Exista un numar mare de markeri tumorali, dar pentru practica medicala ei nu pot fi folositi
singulari cu rol diagnostic, mai ales in stadiile precoce ale neoplaziilor. Valorile lor crescute
corespund unor stadii avansate ale neoplaziei.
2. Markerii tumorali sunt utili, in special pentru monitorizarea tratamentului (valori scazute
ale markerilor semnificand un tratament eficace, persistenta unor valori mari sau cresterea
valorilor markerilor in timpul sau postterapeutic semnalizeaza un tratament cu efecienta
redusa sau lipsa de raspuns la tratament, ceea ce impune schimbarea tratamentului).
3. Markerii tumorali pot fi folositi si ca markeri de prognostic pentru o neoplazie (detectarea
unor valori mari ale markerilor tumorali la anumite intervale de timp, dupa incheierea
tratamentului, are semnificatia unei evolutii nefavorabile cu posibilitatea aparitiei unei
recidive sau extinderea tumorii cu metastazare).

4. Nu trebuie absolutizata valoarea markerilor tumorali. Markerii tumorali pot fi gasiti la


valori crescute in anumite tipuri de cancer, dar valorile pot fi crescute si in unele afectiuni
benigne. Din aceasta cauza, markerii tumorali trebuie corelati cu tabloul clinic si cu alte teste
de laborator sau cu explorari imagistice, crescand astfel valoarea lor in diagnostic, stadializare
sau monitorizarea terapeutica sau evolutiva a pacientilor cu diverse neoplazii.
BIBLIOGRAFIE
1. Ando S, Kimura H si colab. - Positive reactions for both Cyfra21-1 and CA125 indicate
worst prognosis in non-small cell lung cancer, Anticancer Res, 2003 Maz-Jun; 23(3C): 286974
2. Banfi G, Bravi S, Ardemagni A, Zerbi A - CA19-9, CA242 and CEA in the diagnosis and
follow-up of pancreatic cancer. Int J Biol Markers, 1996 Apr-Jun; 11(2): 77-81
3. Badulescu F - Oncologie generala - Elemente de curs. Reprografia Univ. Craiova, 1997:
110-192
4. Camizares F, Sola J, Perez M - Preoperator values of CA15-3 and CEA as pronostic factors
in breast cancer: a multivariate analysis. Tumor Biol, 2001 Sep-Oct; 22(5): 273-281
5. Ebeling FC, Schmitt UM - Tumour markers CEA and CA15-3 as pronostic factors in breast
cancer - univariate and multivariate analysis. Anticancer Res, 1999 Jul-Aug; 19(41): 25452550
6. Huang CW, Bai I - Clinical value of carbohydrate antigen 50 and carbohydrate antigen 242
in the diagnosis of colorectal carcinoma. Di Yi Jun Yi Da Xue Xue Bao, 2002 Dec; 22(12):
1116-8
7. Imai A, Horibe S si colab. - Drastic elevation of serum CA125, CA72-4 and CA19-9 levels
during menses in a patient with probable endometriosis. Eur J Obstet Gynecol Reprod Biol,
1998 May; 78(1): 79-81
8. Lai IR, Lee WJ si colab. - Comparison of serum CA72-4, CEA, TPA, CA19-9 and CA125
levels in gastric cancer patients and correlation with recurrence. Hepatogastroenterol, 2002
Joule-Aug; 49(46): 1157-60
9. Luo R, Li G, Zhu C - Detection and clinical significance of Cyfra21-1 in serum of
laryngeal carcinoma patients. Lin Chuang Er Bi Yan Hou Ke Za Zhi, 2002 Jun; 16(6): 289-91
10. Mandorwski S, Laurenco LG, Forones NM - CA72-4 and CEA in serum and peritoneal
washing in gastric cancer. Arch Gastroenterol, 2002 Jan-Mar; 39(1): 17-21
11. Mao YS, Zhang DC si colab. - Significance of CEA, SCC and Cyfra21-1 serum test in
esophageal cancer. Zhonghua Zhong Liu Za Zhi, 2003 Sep; 25(5): 457-60
12. Ochi Y, Okabe H si colab. - Tumor marker - present and future. Rinsho Byori, 1997 Sep;
45(9): 875-83
13. Trape J, Buxo J, Perez de Olaguer J, Vidal C - Tumor markers as pronostic factors in
treated non-small cell lung cancer. Anticancer Res, 2003 Sep-Oct; 23(5b): 4277-81

14. Ubukata H, Katano M si colab. - Evaluation of CA72-4 as a tumor marker in patients with
gastric cancer. Gan To Kagaku Ryoho, 2003 Oct; 30(11): 1821-4
15. Zhang S, Ma Y, Yang X - The diagnostic values of CA242 combining other tumor
markers for lung cancer. Zhonghua Jie He He Hu Xi Za Zhi, 1999 May; 22(5): 271-273.

Tabel I Inventarul principalilor markeri tumorali si indicatiile acestora


Marker
CA 19-9

Indicatii
**Suspiciune de cancer pancreatic, hepatic, biliar sau
gastric; monitorizarea pacientilor cu aceste tipuri de
neoplazii.
*Diagnosticarea si monitorizarea cancerului colorectal si
ovarian.

CA 125

**Suspiciune de cancer ovarian; monitorizarea


tratamentului si a evolutiei acestui tip de
neoplazie.pacientilor cu aceste neoplazii.
*Suspiciune de cancer pancreatic.

CA 72-4
(TAG-72)

**Marker de prima linie in monitorizarea tratamentului si


evolutiei bolii in cancerul gastric.
*Marker secundar pentru tumorile ovariene mucinoase.

CA 15-3

**Monitorizarea tratamentului si a evolutiei bolii in


cancerul mamar.

CEA

Monitorizarea pacientilor (raspuns la tratament, posibil


indicator al recurentei tumorale si al prognosticului) cu
diverse neoplazii (cancer colorectal, mamar, pulmonar,
gastric, pancreatic, ovarian).

CYFRA 21-1

Suspiciune de cancer pulmonar; diagnosticul diferential al


formatiunilor pulmonare de origine necunoscuta; controlul
terapeutic si monitorizarea evolutiei bolii in cancerul
pulmonar altul decat cel cu celule mici (non-small cell lung
cancer-NSCLC); monitorizarea evolutiei bolii la pacientii
cu cancer de vezica urinara.

NSE

**Monitorizarea tratamentului si evolutiei bolii in cancerul


pulmonar cu celule mici (small cell lung cancer-SCLC) si
in neuroblastom.
*Monitorizarea tratamentului si evolutiei bolii in cancerul
tiroidian medular.

PSA

**Suspiciune de cancer prostatic; monitorizarea


tratamentului si a evolutiei cancerului de prostata.

PAP

**Cancer de prostata, in special in faze avansate cu


metastaze.

CA27-29

**Monitorizarea tratamentului si a evolutiei bolii in


cancerul mamar.

CA50; CA242

**Monitorizarea tratamentului si a evolutiei cancerului


colorectal; suspiciune de cancer pulmonar (adenocarcinom)
- CA242

SCC

**Monitorizarea tratamentului si a evolutiei cancerului de


col si corp uterin cu celule scuamoase.

Beta 2microglobulina

**Monitorizarea tratamentului si a evolutiei bolilor


limfoproliferative.

AFP

**Suspiciune de cancer hepatocelular; tumori cu celule


germinale (testiculare, ovariene, tumori extragonadale);
monitorizarea pacientilor cu aceste tipuri de neoplazii.
*Monitorizarea pacientilor cu ciroza hepatica pentru
depistarea precoce a cancerului hepatic; monitorizarea
pacientilor cu risc de tumori cu celule germinale.
**Tumori cu celule germinale (mola hidatiforma,
coriocarcinom, cancer testicular, tumori extragonadale).

Beta-HCG

*Monitorizarea pacientilor cu risc de tumori cu celule


germinale.
** Indicatie majora si * Indicatie relativa
Tabel II Importanta markerilor tumorali in diverse neoplazii

Marker

CEA

AFP CA199

CA125

CA153

CA724

Tumora
Colon

+++

++

Pancreas

+++

Stomac

++

Ficat

+++

+++

CYFRA211

NSE

BetahCG

+++

Cai
biliare
San

+++

Ovar

+++
+

+++

+++

Celule
germinale

+++
++

Plamancelule
mici
(SCLC)
Plaman
altul
decat cel
cu celule
mici
(NSCLC)

++

Vezica
urinara

** Indicatie majora si * Indicatie relativa

0 comentarii

/article.php?story=20041124194220525

+++

+++

S-ar putea să vă placă și