Formatiune tumorala prostatica de tip ADK-P invaziva

Adenopatii pelvine
Masa tumorala voluminoasa in hiposemnal moderat T2, izosemnal T1 gadolinofila
cu 8/4,7/7 cm diametre maxime, depasind posterior fascia rectala si invadand
grasimea mezorectala, iar superior la nivelul polului superior al glandei seminale
stangi, ingloband partial ureterul stang si determinand uretero-hidronefroza
supraiacenta gradul II.
Adenopatii iliace externe si interne bilaterale in blocuri cu dimensiuni de 2,9 cm,
pe iliacul extern dreapta cele mai mari dimensiuni.
Chiste esentiale si parapielice renale bilatrale cu dimensiuni de pana la 1,6 cm
Microchist subcapsular segment II, negadolinofil de 0,3 cm la ficat
Glandele suprarenale nodulare cu aspect adenomatos cu diametre de 2 cm pe
stanga si 0,9 cm pe dreapta, la nivelul bratelor ventrale

Profil oncologie (markeri tumorali)

n rile industrializate, neoplaziile reprezint a doua cauz de mortalitate dup
afeciunile cardiovasculare. Incidena afeciunilor maligne crete dramatic cu
naintarea n vrst. Diferitele tipuri de neoplazii variaz semnificativ ca inciden
ntre diferite grupuri populaionale, sub influena mai multor factori: factori de mediu,
obiceiuri
alimentare,
stil
de
via,
status
socioeconomic
i
religie.
Natura malign a diferitelor formaiuni tumorale se bazeaz pe abilitatea lor de
metastazare. Aceast abilitate este influenat de tipul esutului de origine, organul
n
care
este
localizat
i
marimea
tumorii.
Determinarea markerilor tumorali i a unor enzime din ser este relevant pentru
diagnosticul i monitorizarea evoluiei tumorilor metastatice. Enzimele sunt
importante n special n cazul metastazelor osoase i hepatice (ex. sensibilitatea
clinic a fosfatazei alcaline n metastazele osoase solitare este 20%, iar n cele
multiple
70%).
Markerii tumorali sunt substane produse direct de celulele tumorale sau de celule
non-tumorale
sub
influena
celulelor
tumorale.
Markerii
tumorali
se
pot
clasifica
n:
antigene
oncofetale
i
oncoplacentare
ex.
CEA,
AFP,
hCG;
- molecule carbohidrat cu epitopi recunoscui prin anticorpi monoclonali ex. CA 19-9,
CA
125,
CA
15-3;
- antigeni de difereniere i proliferare ex. NSE, PSA, beta2-microglobulin;
- hormoni produi ectopic ex. ACTH n neoplasmul pulmonar, calcitonin n
neoplasmul
tiroidian;
- proteine produse ectopic ex. imunoglobuline monoclonale i proteine Bence Jones
n
mielomul
multiplu.
Concentraia i/sau modificrile n concentraia markerilor tumorali n snge i n alte
fluide din organism este influenat de multipli factori: numrul total de celule
productoare de markeri, rata de sintez i de eliberare a markerilor tumorali,
expresia markerilor tumorali, tipul tumorii non-secretor, rata de perfuzie sanguin a
tumorii,
extinderea
necrozei
esutului
tumoral,
prezena
anticorpilor.
Indicaiile
utilizrii
markerilor
tumorali
sunt:
- detecia precoce a tumorilor maligne, n grupurile cu risc crescut pacienii cu
istoric de afeciune malign n familie sau pacienii simptomatici cu probabilitate
mare de afeciune malign; n acest caz, urmtoarele teste screening sunt
recomandate: AFP la pacieni cu ciroza hepatic, AFP i HCG dac se suspecteaz

tumori ale celulelor germinale, PSA la pacienii >50 ani cu adenom de prostat,
calcitonina daca este suspectat neoplasm medular tiroidian sau dac exista istoric
familial;
- utilizare n dignosticul primar diagnosticul primar al afeciunii maligne este rareori
stabilit prin determinarea markerilor tumorali, n schimb determinarea markerilor
tumorali anterior primului tratament al afeciunii este util pentru c: servete ca
baseline pentru monitorizarea postterapeutic a neoplaziei, unii markeri permit
predicia prognosticului, scderea concentraiei markerilor dup ncheierea
tratamentului permite o estimare preliminar a esutului tumoral rezidual versus
eradicarea
tumorii;
- utilizare in scop prognostic n general, concentraia foarte nalt preterapeutic a
markerilor tumorali (baseline) tinde s se asocieze cu stadii avansate ale neoplaziei
i
n
consecina
cu
prognostic
prost;
- monitorizarea tratamentului scderea postoperatorie a concentraiei markerilor
tumorali (crescui preoperator) este un indicator important prognostic; lipsa/scderea
prea mic a concentraiei sugereaz rezecie tumoral incomplet sau prezena de
tumori multiple cu implicaii corespunztoare terapeutice i prognostice;
- detecia precoce a recurenei tumorale dup rezecia tumorii, determinarea
markerilor tumorali este o form important, neinvaziv de monitorizare; n funcie
de viteza de cretere, o cretere recurent n concentraia markerilor tumorali,
urmnd normalizrii postoperatorii, este nalt indicativ pentru progresia tumorii.
Markerii tumorali nu sunt potrivii pentru screeningul pacienilor asimptomatici,
pentru ca au o prea mic specificitate tumoral i de organ, de asemenea o valoare
predictiv pozitiv prea scazut a testelor.
Marker tumoral Indicaii
AFP Suspiciune de cancer hepatocelular; tumori cu celule germinale(testiculare,
ovariene, tumori extragonadale);
monitorizarea pacienilor cu aceste tipuri de neoplazii. Monitorizarea pacientilor cu
ciroza hepatic pentru
depistarea precoce a cancerului hepatic; monitorizarea pacienilor cu risc de tumori
cu celule germinale.
CA 19-9 Diagnosticul i monitorizarea adenocarcinomului pancreatic. Diagnosticul i
monitorizarea altor tumori maligne: biliare, ovariene, colorectale.
CA 125 Diagnosticul, monitorizarea tratamentului i aprecierea prognosticului n
cancerul ovarian. n prezena unei mase tumorale pelvine poate face distincia ntre
un proces benign i o boal malign.
Nivelul sau seric poate crete i n alte tumori maligne: pancreatice, de endometru i
trompe uterine.
CA 72-4 (TAG-72) Marker de prima linie n monitorizarea tratamentului i evoluiei
bolii n cancerul gastric. Marker secundar pentru tumorile ovariene mucinoase.
CA 15-3 Monitorizarea tratamentului i evoluiei bolii in cancerul mamar.
Calcitonina Screening-ul familial al cancerului tiroidian medular. Diagnosticul
diferenial al unui nodul tiroidian rece.
Monitorizarea postoperatorie a pacienilor cu carcinom tiroidian medular.
CEA Monitorizarea pacienilor (rspuns la tratament, posibil indicator al recurenei
tumorale i al prognosticului) cu
diverse neoplazii (cancer colorectal, mamar, pulmonar, gastric, pancreatic, ovarian).
CYFRA 21-1 Confirmarea diagnosticului de cancer pulmonar; diagnosticul diferenial
al formaiunilor pulmonare de origine necunoscut; controlul terapeutic i
monitorizarea evoluiei bolii n cancerul pulmonar altul dect cel cu celule mici (nonsmall cell lung cancer-NSCLC); Monitorizarea evoluiei bolii la pacienii cu cancer de
vezica
urinar.
HCG total Diagnosticul i monitorizarea tratamentului n boala trofoblastic
gestational(mola hidatiform, coriocarcinomul) precum i n tumori germinale(mai

ales testiculare i extragonadale); Monitorizarea pacienilor cu risc de tumori cu

celule germinale.
NSE(Neuron specific enolase) Monitorizarea tratamentului i evoluiei bolii in
cancerul pulmonar cu celule mici (small cell lung cancer-SCLC) i n neuroblastom;
Monitorizarea tratamentului i evoluiei bolii n cancerul
tiroidian medular.
PSA/free PSA Screening-ul adenocarcinomului de prostata mpreun cu tueul
rectal.
Utilizarea
free
PSA
este
recomandat
pentru
diferenierea
adenocarcinomuluide prostat, de hiperplazia benign de prostat, la pacienii cu
valori ale PSA total aflate n intervalul 4-10ng/ml i cu tueu rectal negativ.
Monitorizarea tratamentului n adenocarcinomul de prostat.
S 100 Monitorizarea tratamentului i a progresiei bolii n melanomul malign.
SCC Evaluarea prognosticului, monitorizarea tratamentului i depistarea precoce a
recidivelor tumorale n cancerul de col uterin. Monitorizarea tratamentului i
depistarea recidivelor tumorale n alte carcinoame cu celule scuamoase localizate
pulmonar, esofagian, zona cap-gt, endometrial, ovarian, vaginal, vulvar.
Tiroglobulina TG/anticorpii antitiroglobulina Monitorizarea recurenei dupa
tireidectomie n cancerul tiroidian difereniat.
Bibliografie
1. Lothar Thomas, Petra Stieber, Tumor markers. Malignant diseases, In Clinical Laboratory Diagnostics-Use and
Assessment of Clinical Laboratory Results. Lothar Thomas. TH-Books Verlagsgesellschaft mbH, Frankfurt /Main,
Germany, 1 Ed., 1998, 936-940.
Teste disponibile n laboratorul Synevo:
Profil melanom malign
* Proteina S100
Profil monitorizare neoplasm testicular
*
AFP
* Beta-HCG
Profil neoplasm cai biliare
* CA 19-9
Profil neoplasm colorectal
*
CEA
* CA 19-9
Profil neoplasm col uterin
*
SCC
* CEA
Profil neoplasm esofagian
*
CEA
* SCC
Profil neoplasm gastric
*
CA
72-4
*
CEA
* CA19-9
Profil neoplasm hepatic
* AFP
Profil neoplasm ovarian
*
CA125
*
CA15-3
* CA19-9
Profil neoplasm pancreatic
*
CA
19-9
* CEA
Profil neoplasm prostatic
*
PSA
* Free PSA
Profil neoplasm pulmonar
*
CEA
*
NSE
* CYFRA 21-1
Profil neoplasm sn
*
CA
15-3
* CEA
Profil neuroblastom
* NSE
Profil oncologic tiroida
*
Calcitonina
*
CEA
* Tiroglobulina TG

Cancerul de prostata
Un organ mic, cu pozitie strategica
Prostata este un organ musculo-glandular, asezat imediat sub vezica urinara, in loja prostatica,
inconjurind ca un manson prima portiune a uretrei. Prostata are forma unei castane, cu virful in
jos si baza spre vezica urinara. Fata dorsala a prostatei vine in raport cu rectul, fiind astfel
posibila palparea ei prin anus. La un barbat de 20-25 de ani, prostata are o lungime de 4-4,5
centimetri, o latime de 3-5 centimetri si o greutate de aproximativ 20 de grame, ea avind un
diametru de circa 38 de milimetri.
Afectiuni ale prostatei
Prostata este un organ delicat si destul de capricios, ce necesita multa grija, lucru neglijat de
majoritatea barbatilor.Prostatita este o infectie a prostatei ce survine in special la barbatii
tineri.Adenomul de prostata este o tumoare benigna, cunoscuta si sub numele de hipertrofie
prostatica sau adenom periuretral. Cancerul de prostata, frecvent la barbatii de peste 50 de ani,
ocupa un loc important in patologia urologica. El are o evolutie clinica lenta, insidioasa, fara
manifestari imediate, net sesizabile, fiind de cele mai multe ori descoperit intimplator, in cadrul
unui examen clinic general.
Epidemiologie
Ca frecventa, cancerul de prostata se afla pe locul trei la barbati, dupa cancerul pulmonar si cel
gastric, constituind a patra cauza de deces prin cancer. Distributia pe glob arata o crestere
importanta, in special in tarile nordice: Suedia, Norvegia, Danemarca si Finlanda si in cel
occidentale. In Statele Unite, de exemplu, in ultimii cinci ani, numarul de cazuri de cancer de
prostata s-a dublat, iar in Franta, peste 25.000 de barbati sint atinsi anual de aceasta boala.
Cancerul de prostata este mai rar in Europa de Est si foarte rar in Asia. Ca si in cazul cancerului
de sin la femei, riscurile cresc odata cu virsta, de aceea, un examen medical atent, este
recomandat la barbatii de peste 50 de ani, in special la cei cu antecedente familiale.
Factorii de risc
-Virsta este, fara indoiala, principalul factor de risc. Aproape 3/4din cancerele de prostata sint
diagnosticate la barbatii de peste 65 de ani. -Antecedente familiale. Studiile demonstreaza o
crestere de 2 pina la 5 ori ale riscului, la barbatii cu antecedente familiale, fata de cei fara
antecedente familiale. In prezent, echipe specializate sint in cautarea genei responsabile de
generarea de tumori prostatice (in anul 1999 a fost identificata gena HPC 1, de catre echipele de
cercetatori americani si suedezi), cercetarile fiind in progres.
-Factori endocrini: circa 80 la suta din cancerele de prostata sint hormonodependente.
-Adenomul de prostata, desi este o leziune benigna, este considerat o leziune de granita (15 la
suta pot genera un cancer prostatic).
-Vasectomia, ca metoda contraceptiva, poate duce la hipertrofia prostatei, crescand astfel riscul
de cancer.
-Factorul alimentar. S-a constatat ca un regim alimentar ce contine materii grase (in special
grasimi animale), poate favoriza aparitia cancerului de prostata. Cancerul apare mai rar la
vegetarieni si are o frecventa mare la cei cu alimentatie bogata in proteine si dulciuri, asociate cu
alcool si tutun. In acelasi timp, cei care consuma peste sint de 2-3 ori mai putin expusi riscului de
cancer de prostata,decit cei care nu consuma peste deloc, sau consuma in cantitati foarte mici.
Cunoscuta revista suedeza The Lancet a publicat rezultatele cercetarilor sale, efectuate in
decurs de 30 de ani pe un lot de 6.272 de suedezi, dintre 466 au fost diagnosticati cu cancer de
prostata. Studii recente, desi controversate, arata de asemenea, ca un regim bogat in calciu, dar

sarac in fructoza, creste riscul aparitiei cancerului de prostata.

- Activitatea sexuala excesiva si cu partenere multiple cresc riscul de cancer prostatic
- Infectii specifice si nespecifice: prostatita incorect tratata, infectii virale (herpes si papilom).
Depistarea cancerului
Asa cum am aratat mai sus, cancerul de prostata are o evolutie clinica lenta si fara manifestari
imediate si sesizabile. De aceea este foarte important, ca de la 50 de ani, barbatii sa mearga o
data pe an la medic, pentru un tuseu rectal. Acesta poate fi facut de orice medic, indiferent de
specialitate. In afara de tuseul rectal, in cazul in care exista suspiciunea unui cancer, trebuie
facuta si o biopsie, precum si analiza singelui, care permite dozarea unei substante numita
antigen specific al prostatei - Prostate Specific Antigen (PSA). In cazul in care in familie exista
antecedente, este bine ca acest examen sa fie facut, incepind de la 40 de ani.
Tablou clinic
Manifestarile clinice ale cancerului de prostata sint diferite, in functie de stadiul bolii. Initial exista
o perioada asimptomatica indelungata in care diagnosticul se poate stabili ocazional in timpul
unui tuseu rectal de rutina. Se evidentiaza un nodul tumoral dur, localizat intr-un lob sau o zona
mai putin densa fata de restul glandei, impunind efectuarea unei biopsii. Urmeaza apoi perioada
simptomatica ce include disurie, polachiurie, uneori hematurie, dureri hipogastrice, hemospermie,
erectii dureroase (priapism). Coexistenta unui carcinom de prostata cu un adenom face
diagnosticul dificil, mai ales in cazul unui adenom cunoscut, dar agravarea fenomenelor
obstructive genereaza suspiciunea aparitiei unui cancer de prostata. Durerea perineala poate fi
prezenta in invazia uretrei, sau poate fi localizata hipogastric in formele cu extensie locala. Initial,
aceasta poate fi moderata, sub forma de jena perineala, care creste in intensitate, pe masura ce
procesul tumoral se extinde dincolo de capsula.
Intr-un stadiu mai avansat, in lipsa tratamentului, sint prezente manifestarile clinice anterioare
insotite de manifestari datorate metastazelor la distanta: retentie acuta de urina, dureri pelvine si
dureri osoase, care trebuie diferentiate de durerile reumatice.
Diagnosticul pozitiv este sugerat de factorii de risc, simptomatologie, si este sustinut de
examenul local si paraclinic si confirmat de biopsie cu examen histopatologic.
Examene de laborator
Determinarea markerilor tumorali este importanta pentru diagnostic si pentru urmarirea
raspunsului la tratament. Principalii markeri folositi sint: antigenul specific prostatic (PSA) si
fosfataza acida prostatica.
PSA este o glicoproteina secretata de celulele epiteliale prostatice, fiind specifica tesutului
prostatic. Ea nu este specifica exclusiv pentru cancerul de prostata, nivele crescute aparind si in
adenomul de prostata sau prostatitele acute bacteriene. PSA este util pentru evaluarea
raspunsului la tratament si are o mare valoare in urmarirea pacientilor iradiati. Fosfataza acida
prostatica se utilizeaza impreuna cu PSA in diagnosticul cancerului de prostata si monitorizarea
raspunsului la tratament. Biopsia prostatica este folosita pentru diagnosticul histologic al tumorii.
Tratament
Adenonocarcinomul de prosata este tumora maligna cea mai frecventa la barbati, maladia
plasindu-se pe locul al treilea in ceea ce priveste decesul. Gratie depistarii precoce si unui
tratament adecvat, maladia poate fi eficient combatuta astazi. In caz de cancer avansat,
tratamentul indicat este cel hormonal sau radio-hormonal (se combina tratamentul hormonal cu
radioterapia). In cazul cancerului cu metastaze, tratamentul hormonal este asociat cu

chimioterapia). In cazul in care tumora este localizata la nivel de prostata (stadiul T1 si T2),
tratamentul de referinta este cel chirurgical, asociat cu radioterapia. Tumorile T4 trebuie tratate
initial prin chimioterapie si hormonoterapie, iradierea fiind utila in controlul tumoral local sau al
metastazelor la distanta. Ca paliativ, se pot utiliza diverse proceduri chirurgical.
Cind se face interventa chirurgicala
In momentul in care diagnosticul este pus, se pune problema desigur, a tratamentului. Desi
cancerul de prostata are reputatia de a evolua lent, in realitate, viteza sa de evolutie este adesea
imprevizibila. Cel mai des, cancerul de prostata este descoperit intre 60 si 70 de ani. La aceasta
virsta, evolutia cancerului poate avea un impact direct asupra perantei de viata a bolnavului, dar
un tratament este, oricum, indispensabil. In cazul in care cancerul este descoperit la o virsta de
peste 80 de ani, se vor estime beneficile unei operatii, in functie de viteza evolutiei cancerului.
Ultrasunete focalizate
Tratamentul de referinta al cancerului de prostata propune, in prezent, doua alternative: cea
chrurgicala si radioterapia externa. Printre noile tehnici se numara insa tratametul cu ultrasunete
focalizate de intensitate inalta (HIFU), foarte promitator in prezent. Proiectul de cercetare a fost
initiat in anul 1989 la Lyon, prin colaborarea cu Institutul National de Sanatate si Cercetare
Medicala, Seviciul de urologie de la Spitalul Edouard Herriot si Societatea EDAB Tehnomed, iar
aparatul Ablatherm a fost omologat pe plan european, in ianuarie 2000. In prezent, Food and
Drog Administration (FDA) si-a dat acordul pentru realizarea unui studiu in mai multe centre din
SUA, in vederea utilizarii acestui tratament la pacientii cu esec in radioterapia externa.