VIRUSOLOGIE

Curs Prof. Dr. Simona Ruta

Lucrari Practice:
Dr. Camelia Sultana
Dr. Loredana Manolescu
Dr. Aura Temereanca
Dr. Cornel Popescu

VARIOLA (smallpox)
Evolutia leziunilor

Mumia faraonului Ramses

al Vlea-leziuni tipice
cicatricelor post-variola

Variolizare
1% vs. 25% mortalitate
Imunitate pe viata
Marea Britanie: sfarsitul anilor
1700

China 1950
Pakistan/Afghanistan/Ethiopia1970

Cowpox-Vaccinia

Edward Jenner a descoperit

vaccinarea utiliznd o tulpin de
cowpox ca imunogen.

1800- Vaccinare obligatorie copii

Marea Britanie
1930-ultimul caz indigen in Marea
Britanie
1940-ultimul caz indigen in
Statele Unite

1958- programul OMS de eradicare

Octombrie 1977: Ultimul caz din
lume (Somalia)
1980- eradicarea variolei si
stoparea vaccinarii antivariolice

Jenner, 1796

Virusul variolic este ncadrat taxonomic n familia Poxviridae, subfamilia

Cordopoxvirinae, ce contine trei genuri de interes medical:
Orthopox (grupul variolei-vaccinei
Parapox (virusul orf si paravaccinal) ce infecteaz accidental omul, determinnd
leziuni cutanate nodulare, respectiv papulo-veziculare pe mini si pe fat);
Molluscipox (molluscum contagiosum), ce produce noduli sau veruci cu centrul
ombilicat, fiind transmis prin contact direct si uneori pe cale sexuala. Este un
patogen oportunist important la pacientii HIV pozitivi, cu imunosupresie sever.
Intre speciile genului Orthopoxvirus exist similitudini antigenice, ceea ce
explic crossimunizrile si protectia ncrucisat

Virusul variolic este un agent infectios cu potential bioterorist. Are att

diseminare aerogen, ct si diseminare secundara datorita transmiterii
interumane, timp de aproximativ 3 saptamani (de la aparitia leziunilor cutanate
pna la disparitia lor completa). Infectia are o rata mare a letalitatii.
Majoritatea populatiei este susceptibila la infectie, pentru ca, n urma eradicarii
variolei, vaccinarea n masa a fost stopata din 1980.
Virusul creste foarte bine pe culturi de celule, astfel ncat cantitati mari pot fi
produse relativ usor, desi numai doua laboratoare detin legal stocuri de virus
variolic.

Caractere generale ale virusurilor

Virusurile se deosebesc de bacterii prin:
parazitism exclusiv intracelular , datorat dependentei de sursele de
energie ale celulei (virusurile nu au mitocondrii) si de mecanismele de
sintez proteic (virusurile nu au ribozomi) ale celulelor parazitate;->mecanism de nmultire diferit de microbi -numit replicare viral si
cultivare numai pe substraturi celulare vii
talia mic- virusurile se msoar n nanometrii (10-9 metri)ultrafiltrabilitate si vizualizare in microscopie electronica.
N.B. Singura exceptie par a fi virusurile din familia virusurilor largi
nucleocitoplasmatice ADN (ex: poxviridae, iridoviridae, asfarviridae,
phycodnaviridae si mimiviridae).
organizare simpl dictat de codificarea informatiei genetice de o specie
unic de acid nucleic: ARN la ribovirusuri si ADN la dezoxiribovirusuri

Descoperirea virusurilor
1892- Dimitri Ivanovski virusul mozaicului
1898- Loeffler si Frosch- virusul
tutunului- Martinus
febrei aftoase
Willem Beijerinck
contagium vivum fluidum

1909-Landsteiner
si Popper-virusul
poliomielitic

1949 - Enders, Weller si Robins introduc culturile de celule ca substrat pentru

propagarea virusurilor

Microscopia electronic

(a) Adenovirus.
(b) Rotavirus.
(c) Influenza virus (courtesy of George
Leser).
(d) Vesicular stomatitis virus.
(e) Tobacco mosaic virus.
(f) Alfalfa mosaic virus.
(g) T4 bacteriophage.
(h) M13 bacteriophage.

SUMAR
STRUCTURA VIRUSURILOR

Virusurile nu contin dect o singur specie de acid nucleic: ADN (ds)

(dezoxiribovirusuri) sau ARN (ss) (ribovirusuri). Acidul nucleic (genomul viral)
este depozitarul infectivittii virale.

Genomul viral codific proteine structurale care alctuiesc nvelisurile genomului

(capsida si anvelopa) responsabile de antigenicitatea virala si proteine reglatorii
sau cu functie enzimatic, importante in cursul replicarii virale. Numrul
proteinelor codificate de genomul virusurilor este foarte diferit: numai dou la
virusul hepatitei delta si cteva sute la herpesvirusuri sau poxvirusuri.

Genomul viral este protejat obligatoriu de un nvelis proteic numit capsid.

Capsida rezult din asamblarea unor subunitti numite capsomere care se asociaz
potrivit regulilor de simetrie icosaedric sau helicoidal. Adesea genomul si capsida
alctuiesc un ansamblu numit nucleocapsid.

Capsida este nconjurat la unele virusuri de un al doilea nvelis numit anvelop

(peplos), alcatuita din peplomere. Anvelopa este dublu codificat: de genomul viral
si de genomul celulei gazd.

STRUCTURA VIRUSURILOR
Anvelopa cu
glicoproteine

capsida

Acid nucleic
ADN sau
ARN

PRINCIPALELE FAMILII VIRALE PATOGENE PENTRU OM

Genomul

Familii reprezentative

ARN ss (+)

Picorna-, Calici-, Astro-,Flavi-, Toga-viridae

ARN ss (-)

Orthomixo-, Paramixo-, Arena-, Rhabdo-, Bunya-viridae

ARN ss RT

Retro-viridae

ARN ds

REO-viridae: (Orbivirus, rotavirus, reovirus)

ADNss

Parvo-viridae

ADNds

Papova-, Adeno-, Herpes-, Pox-viridae

ADNds RT

Hepadna-viridae

RT- reverstranscriptaza, ce sintetizeaza ADN pe matrita ARN,

Pentru
detalii
privind
clasificarea
consultati
Index
www.life.anu.edu.au/viruses

Virum:

Capsida alcatuita din subunitati identice-capsomere- asamblate dupa

regulile simetriei

SIMETRIE ICOSAEDRICA

SIMETRIE HELICOIDALA

DETALII
ULTRASTRUCTURALE
ALE VIRUSURILOR IN
MICROSCOPIE
ELECTRONICA

Anvelopa ce include lipide derivate

din membrana celulei gazda

Vaccinia virus. (A) Electron micrograph of purified virus, negative stain (Westwood
et al., 1964). (B) Electron micrograph of a purified virion, whole mount, negative stain
(Wilton et al., 1995). (C) Freeze etch electron micrograph of a purified virion (Nermut,
1973).(D) Deep etch electron micrograph of a purified virion (Heuser,
2005).(E)
Atomic force micrograph of a purified virion (Malkin et al.,
2003). (F) Cryoelectron micrograph of a whole mount preparation of purified virions
(Griffiths et al., 2001).

Pentru mai multe informatii

http://www.virology.net/Big_Virology/BVHomePage.html Departamentul de
Microbiologie si Imunologie al Universittii de Medicin din Tulane, New Orleans,
SUA

Despre variola: in monografia Viroze cu potential bioterorist, Editura Universitara

Carol Davila, 2004, autori: Costin Cernescu, Simona Ruta

Fotografii de microscopie electronica:

Institutul Robert Koch din Berlin http://www.rki.de/infekt/enivd/emqm/fs_pict3.htm Universitatea din Cape Town - I spy with my little eye
http://www.uct.ac.za/depts/mmi/stannard/linda.html,

Preparate colorate cu efecte citopatice determinate de virusuri n culturi celulare:

http://www.uct.ac.za/depts/stannard/cpe.html

Don't watch TV - listen to medical podcasts !

http://freemedicalpodcasts.com