MINISTERUL EDUCAIEI

AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA de STAT din MOLDOVA

Facultatea : Drept
Referat
Institutiile si rolul lor in dezvoltarea
economica.

A studentei anului : 1
Studenta:

Sclifos Cristina
A

verificat :L.Teleuca

Chiinu 2015
CUPRINS:

Instituiile i rolul lor n formarea i dezvoltarea

economie:
Definirea institutiilor
Tipurile institutiilor:
informale
formale
Concluzie.

Instituiile i rolul lor n formarea i dezvoltarea

economie:
a) Instituiile ca fenomen social:
n activitatea uman a oricrei societi o importan
primordial are "instituionalizarea", datorit creia
se menine ordinea stabilit.
Termenul "instituie" are un coninut multilateral. n
lucrarea de fa, aceast noiune este reflectat n sens
larg "cumulativ" ca: totalitatea normelor, regulilor,
procedurilor i mecanismelor de realizare, care
structureaz (ordoneaz) relaiile dintre oameni.
Dup esena lor, instituiile reprezint "regulile jocului" n
societate. Ele reglementeaz normele i structurile
relaiilor sociale, funciile i prerogativele structurilor de
stat, diapazonul drepturilor i obligaiunilor individului,
mecanismul interaciunii produciei i consumului,

direciile de dezvoltare i tipul de coordonare a proceselor

sociale.
Excurs "n tiin" *** "Regulile de joc" acceptate
formeaz modul de gndire i standardele
comportamentului n societate. Subiecii sociali,
ndeplinind unele "roluri", real respect funciile
instituionale prescrise i motivele comportamentului.
Respectarea normelor externe face aciunile agenilor
economici mai hotrte i mai determinate, contribuie la
realizarea concordanei n activitile comune. Instituiile,
aidoma, codului genetic n biologie, ndeplinesc un rol
analogic n evoluia social-economic. Posednd
"continuitate" (stabilitate n timp), ele ndeplinesc n
societate rolul unui mecanism specific de transmitere a
informaiei i asigur succesiunea istoric de dezvoltare.
Instituiile reglementeaz i "orienteaz" activitatea
uman a societii.
Instituiile determin performana economic
susine laureatul Nobel pentru Economie Douglass
North

Tipurile institutiilor:
Institutiile pot fi formale si neformale.Astfel,constitutia
unei tari,religia,legislatia,proprietatea sint institutii
formale, pe cind traditiile,obiceiurile,instinctele sint
institutii neformale.

Uneori institutiile sunt confundate cu organizatiile. Desi,

in unele cazuri o organizatie poate fi in acelasi timp si
institute, in linii generale insa intre institutii si organizatii
exista o diferenta principala. Daca organizatia reprezinta
un colectiv, un ansamblu de indivizi, institutia constituie
totalitatea legilor si regulilor care determina interactiunea
intre oameni. Instinctele pot fi o institutie ce
conditioneaza comportamentul uman in anumite situatii.
Asociatia aparatorilor limbii romane este o simpla
organizatie.Insa in acelas timp biserica,
firma,universitatea,sindicatele sint si institutii si
organizatii.
In general, toate institutiile modeleaza comportamentul
uman in atingerea anumitor obiective economice.
Potrivit teoriei lui North (1990), rolul instituiilor n
desfurarea activitilor economice este predominant,
deoarece calitatea acestora influeneaz nivelul de
dezvoltare economic.
Instituiile determin rentabilitatea activitilor
economice, aa dup cum acestea din urm ofer cadrul
pentru desfurarea tranzaciilor economice, implicit
determin costurile de transformare i tranzacionare,
elemente care n sum formeaz costul de producie.
Corelaiile care se formeaz ntre instituiile politice i
cele economice, vzute de North (1990), sunt de ambele
direcii, dei n final regulile politice duc la formarea
regulilor economice.
Acest cadru este format n baza a 6 argumente:
1. Instituiile economice determin nivelul de dezvoltare
economic i modul de distribuire a resurselor n
societate;

2. Instituiile economice sunt endogene i determinate de

puterea politic;
3. Fora politic este utilizat n interesul celor care o
dein, dei instituiile care rezult din configuraia politic
nu sunt neaprat cele care corespund maximului de
cretere agregat a societii;
4. Distribuirea politicii este endogen. Dou tipuri de
fore politice pot fi identificate: puterea politic de jure i
puterea politic de facto;
5. Puterea politic de facto este mai important dect
puterea politic de jure;
6. Ierarhia instituiilor este dup cum urmeaz: instituiile
politice instituiile economice rezultatele economice.

Institutiile informale:

Unele institutii informale sint proprii tuturor taranilor si

popoarelor. Acestea sint: instinctele umane. In primul
rind instinctual paternitatii,curiozitatea,necesitatea de
autoperfectare.Altele,cum ar fi
traditiile,obiceiurile,limba,coeziunea si unitatea
nationala,ritualurile
comunitare(nuntile,botezurile,inmormintarile), sint proprii
doar unor popoare sau unui grup de popoare inrudite.
In economia de piata forta motricea activitatii economice
este maximizarea profitului. ar Nu numai cautarea
profitului ii motiveaza pe oameni sa fie activi. Unul din
mobilele activitatii economice sint si institutiile
informale.Astfel, asemenea institutii proprii moldovenilor
cum ar fi ,,imboldul moldovenilor de a fi in rind cu lumea,,
,,de a nu se face de ris,, reglementeaza conduit omului si
in viata economica,motivindu-l sa atinga un anumit
,,standart,,.recunoscut in majoritatea celor din jur.
In general stiinta economica contemporana a reusit sa
elaboreze niste mecanisme care fac posibila
,,masurarea,, aportului fiecarei institutii informale si
formale la cresterea si dezvoltarea economiei.

Institutiile formale:
Printe cele mai cunoscute institutii formale care au o
influenta, uneori decisiva,asupra dezvoltarii economice
putem nominaliza statul,biserica,proprietatea,piata.
Statul:
Statul intervine n viaa economic fie printr-un
comportament obinuit unui agent economic, fie prin

exercitarea atributelor sale de reglator al pieei. n

anumite situaii, statul poate fi productor, consumator,
partener n operaii de schimb, iar in alte situaii, statul
este titular unic de emisiune monetar, este principalul
realizator al proteciei sociale, este responsabil al
executrii bugetului. Statul intervine n economie prin mai
multe modaliti: prin msuri fiscale, investiii, subvenii,
transferuri de fonduri, mprumuturi, crearea de
ntreprinderi publice.

Religia:
Exista un cunoscut paradox potrivit caruia intensificarea
activitatii religioase este insotita de o diminuare a
perfomantelor economice.In acelasi timp, tocmai religia
se afla la originea celor mai multe din reusitele
economice.Astfel, exceptionalele succese economice
obtinute din Europa Occidentala se datoreaza, in cea mai
mara parte,reformei religioase infaptuite in sec. al 19-lea
de catre germanul Luther si francezul Calvin.,,Reforma,, ,
interpretind intr-un mod original Biblia si mesajul lui Isus
Hristos, a contribuit la incurajarea vesniciei dorinte a
omului de a se pricopsi, de a aduna bogatii, punind astfel
temelia unei cresteri economice fara precedent.
La intrebarea ,,Care este cea mai placuta ocupatie a
omului?,, un cunoscut filozof din Grecia Antica a
raspuns ,,Imbogatirea,, . Reforma reabiliteaza si justifica
aceasta sete arzatoare a omului de a se inavuti. Mai
mult,, pricopsirea,, devine o fapta de lauda. Cu conditia
insa ca banii adunati sa nu fie irositi in vint,ci folositi cu
pricepere pentru largirea si modernizarea productiei.
Astfel, avutia adunata de unele personae elese de cel de
sus trebuie sa contribuie la prosperitatea intregii

societati.Numai o astfel de utilizare a bogatiei ,spune

religia reformata,este incuviintata de catre Dumnezeu,
care, asigurindu-I omului de afaceri succesul economic, ii
da de inteles ca acesta, dupa moarte va nimeri direct in
rai.
Printr-o asemenea talmacire a cartilor sfinte, biserica
protestanta a incurajat un comportament favorabil
activitatii economice,a stimulat dezvoltarea interesului
personal si spiritului antreprenorial.
Proprietatea:
Cu un secol si jumate in urma, econmistul francez Pierre
Proudhon lanseaza idea ca ,, proprietatea este un furt,,. P
asemenea opinie nu era si nu este nici cum impartasita
de majoritatea economistilor,care,referitor la originea
proprietatii sustin uurmatorul fapt ca ea ar proven, in
fond,din munca si economiile producatorilor.
Totusi procesele de privatizare ce au loc in fostele tari
socialiste demonstreaza ca marile prorpietati pot aparea
si prin jefuireaaverii nationale,deci sip e seama altora.
Oricum fie si partial justa, definite Proudhon a avut
meritul de a scoate in evidenta faptul ca proprietatea
este expresia anumitor relatii dintre care oamenii,in
sensul ca o data ce un bun apartine unei persoane,el nu
poate fi in acelasi timp al alteia.Cu alte cuvinte, opinia
economistului francez, proprietatea urmeaza a fi studiata
nu numai din punct de vedere juridic si folozofic , ci si
economic.
Din punct de vedere economic, proprietatea reprezinta
ansamblu relatiilor dintre oameni, in legatura cu

insusirea, posedarea resurselor utilizate in activitatea

economica si a rezultatelor acestei activitati.
Sensul juridic al proprietati se reduce la dreptul de
proprietate: de posesie de folosinta si de dispozitie adica
de a instrainta bunul,de a-l consuma sau a-l distruge. La
fel are si dreptul de usufruct adica de a culege roadele.
Intrucit sensurile economic si juridic ale proprietatii merg
mereu mina-n mina, constatm ca:
Proprietatea reprezinta totalitatea raporturilor dintre
membrii societatii cu privire la insusirea bunurilor
existente in societate, raporturile reglementate de acte
juridice sau norme sociale.
In sistemul economiei de piata locul central apartine
prorpietatii private. Astfel 70-85% din PIB-ul tarilor
dezvoltate este creat in cadrul proprietatii private. Desi
in proportii diferite 10-15% proprietatea publica este
prezenta astazi in tarile economice. Totusi proprietatea
private este temelia libertatii economice.

Concluzie:
In concluzie se poate spune ca institutiile atit formale cit
si cele neformale au o importana deosebita si aparte in
dezvoltarea economica a unei tari.Fiecare isi joaca rolul
sau decisive de ex institutia neformala ca de ex
instinctual uman duce la anumite actiuni in societate de
acaparare a unor bunuri etc ce favorizeaza dezvoltarea
economica. Cit si institutiile formale ca religia
proprietatea isi aduc aportul sau in economie.