Sistemul de ungere al MAI

Piesele conjugate ale motorului sunt in miscare relativa una fata de alta cu contact direct
intre unele suprafete. Deplasarea relativa a pieselor conjugate este insotita de o forta de rezistenta
numita forta de frecare. Cu cat este mai mare frecarea, cu atat mai intens este procesul de uzura.
Pentru marirea duratei de functionare a motorului este necesara micsorarea frecarii.
Frecarea scade simtitor daca suprafetele in frecare ale pieselor sunt separate printr-un strat
intermediar de lichid cu proprietati de ungere.
In motoarele cu ardere interna, in functie de particularitatile constructive si de conditiile
de lucru, piesele sint supuse mai multor frecari, si anume :frecari lichide (hidrodinamice),
semilichide si la limita.
Daca suprafetele in miscare sant separate intre ele, printr-o pelicula de lubrifiant de o
anumita grosime bine determinata pentru conditiile respecfive, atunci in interiorul peliculei de
lubrifiant ia nastere o frecare lichida. Lagarele paliere si de biela ale motoarelor sint calculate
pentru conditiile de lucru caracterizate prin frecare lichida.
Rolul principal al instalatiei de ungere este reducerea fortelor de frecare si prin aceasta
micsorarea uzurii si a pierderilor mecanice.
In functie de procedeul de aducere a lubrifiantului la suprafetele in frecare ale pieselor
motorului, se deosebesc urmatoareIe sisteme de ungere :
ungerea prin stropire sau barbotaj ;
ungerea prin presiune;
ungere a prin picurare sau scurgere;
ungere combinata (mixta);
ungerca prin amestec,.

Ungerea prin stropire sau barbotaj se caracterizeaza prin faptul ca uleiul aflat in baia
de ulei a motorului este antrenat de piesele mobile ale mecanismului biela-manilvela si improscat
sub forma de picaturi spre piesele in frecare.
Intensitatea procesului de ungere prin stropire depinde de pozitia automobilului, de vilteza
de rolatie a arborelui cotit si de nivelul uleiului in baie.
Ungerea prin presiune se caracterizeaza prin faptul ca uleiul este condos prin conducte
in mod fortat de catre o pompa la toate locurile de ungere.
In acest fel se asigura debitarea cantitatii de ulei corespunzatoare solicitarilor la care sunt
supuse diferitele piese. Presiunea de lucru a unei astfel de instalatii de ungere asigura in acelasi
timp spalarea impuritatilor mecanice produse
prin uzarea pieselor in frecare si racirea acestora.
Ungerea prin picurare se produce prin scurgerea sau prelingerea uleiului de pe unele
piese ale motorului aflate deasupra punctelor unse in acest mod. In exemplu de ungere prin
picurare il constituie tijele impingatoare ale supapelor, tachetii si camele motoarelor la care uleiul
iesit din lagarle axului culbutorilor se scurge spre baia de ulei.
Ungerea combinata sau mixta se caraterizeaza prin faptnl ca piesele cele mai importante
ale motorului se ung sub presiune, iar celelalte prin stropire sau prin picurare.
Sistemul de ungere este format din doua circuite de ulei ; unul principal si unul secundar.
Circuitui principal de ulei cuprinde : rezervorul de ulei, pompele de ulei, conductele prin care se
deplaseaza uleiul spre punctele principale de ungere si suprafete de siguranta. Circuitul secundar
cuprinde : filtrele de ulei si radiaiorul de racire.
Sistemul de ungere mai contine : aparatele de control pentru determinarea si indicarea
presiuni, temperaturii, nivelului uleiului din carter si dispozitive de siguranta pentru prevenirea
suprapresiuni in carter si conductele de ulei.

In functie de dispozitivul care formeaza rezervorul de ulei, sistemelor de ungere pot fi : cu

carterul uscat, si cu carterul umed.
Sistemul de ungere cu carterul uscat este caracterizat prin existenta unui rezervor special
pentru ulei, carterul motorului fiind uscat.
Sistemul de ungere cu carierul umed - cel mai raspandit pe motnarele de automobil se
caracterizeaza prin aceea ca 90-95 din cantitatea totala de ulei se gaseste in carterul inferior al
motorului.

Elementele componente ale instalatie de ungere

Fig.1 Elementele instalatiei de ungere

1 conducta de ulei ;
2 orificiul de intrare a uleiului la compresorul de aer .
3 tacheti;
4 tija inpingatoare
5 culbutorul
6 axul culbutorilor .
7 suportul axului culbutorilor ,
8 - conducta de ulei
9 conducta de ulei cu ajutaj de stropire ,

10 sunda manometrica pentru inregistrarea presiunii uleiuliu

11 -conducta principala de ulei
12--- conducta de ulei pentru lagarele paliere ale arborelui cotit ;
13 conducta de ulei dintre lagar palie al arborelui cotit si lagarul axului cu came
14 conducta de ulei dintre lagaru palier si lagaru de biela
15 baia de,ulei motorului;
16 -sorb de ulei cu sita ;
17 - radiatorul de ulei;
18 conducta de ulei dintre filtrul de ulei si radiatorul de ulei.
19 conducta de ulei dintre radiator si rampa de ulei a motorului;
20filtru de ulei
21conducta de ulei dintre rampa si filtru
22conducta de ulei dintre baie si pompa de ulei
23supapa de descarcare a presiuni uleiului
24pompa de ulei
25roata dintata de antrenare a pompei de ulei
26roata dintata intermediara
27pinionul arborelui cotit
28conducta de ulei pentru ungerea rotilor dintate ale distributiei

Functionarea instalatiei de ungere

Pompa de ulei este actionata de pinionul arborelui cotit 27 prin roata dintata intermediara
26 si roata dintata 25 montata pe axul pompei de ulei.
Uleiul aflat in baia de ulei 15 este absorbit de pompa de ulei 24 prin sorbul cu sita 16 si
conducta 22 si refulat prin conducta 21 in filtrul de ulei 20. Intre pompa de ulei si filtru se
gaseste supapa de descarcare 23, reglata astfel incat sa asigure uleiului refulat de pompa o
presume de 4,3.10s N/m2
Uleiul filrat este impins, prin conducta 18 in radiatorul de ulei 17, unde este racit cu apa din
instalatia de racire si, apoi, prin conducta 19, ajunge in conducta principala de ungere (rampa de
ulei) a motorului 11. La partea posterioara a conductei principale de ulei se gaseste sonda
manometrica 10 pentru inregistrarea presiunii uleiului.
Din conducta principala se ramifica conductele 12 prin care uleiul este transmis pentru
urgerea lagarelor paliere ale arborelui cotit si conductele 9 cu ajutorul de stropire, prin care uleiul
este aruncat cu piutere in fundul pistoanelor in vederea racirii acestora si al ungerii cilindrilor. De
la palierele arborelui cotit, o parte din ulei este inpins la fusurile de biela, prin conductele 14,
executate in manetoane, iar o parte este inpins prin conductele 13 la cele patru lagare ale
arborelui cu came. De la palierul posterior al arborelui cu came uleiul este inpins prin conducta,
8 la conduda din axul cuIbutorilor 6, in vederea ungerii lagarelor culbutorilor 5. De aici o parte
din ulei se scurge in baia motorului prin gaurile tijelor impingatoare 4, ungind atat tijele cat si
tacheti 3, iar o alta parte din ulei intra in orificiul 2 ; la lagarele arborelui cotit al compresorului si
dupa aceea in baia de ulei a motorului

Baia de ulei

Baia de ulei constituie acea parte a carterului inferior al motorului n care se

depoziteazuleiul necesar ungerii.
Baia de ulei se alimenteaz printr-o gaur de umplere prevzut cu un capac etanat i o
sitcu ajutorul creia se realizeaz o prim filtrare a uleiului la turnare.
Baia de ulei este executat din tabl de oel presat, din font sau din aluminiu.
Partea de mijloc a bii de ulei este prevzut, de obicei, cu o adncime mai mare n care
se plaseaz sorbul pompei de ulei. Aceast soluie constructiv permite funcionarea instalaiei
deungere i cu o cantitate de ulei mai mic. Pentru a diminua agitarea uleiului n carterul inferior
inspumarea sa n timpul deplasrii automobilului, baia de ulei este prevzut la partea
superioar acavitii sale cu o plas de srm sau tabl perforat cu orificiu de diametru mic.
Uneori, baia de uleieste prevzut cu perei verticali care divizeaz ntreaga cantitate de ulei n
volume mai mici impiedic deplasarea i barbotarea sa n timpul frnrii sau a virajelor brute.
n acest fel se micoreaz i pierderile de ulei din intervalul motorului i crete
debitul pompei deoarece se evit aspiraia n gol sau a lubrifiantului nspumat.
n partea inferioar a bii de ulei este montat un buton de golire n care uneori este
ncorporatun magnet ce ajut la reinerea pulberilor metalice rezultate ca urmare a procesului de
uzur dinmotor.
Baia de ulei se mbin cu blocul motor prin uruburi. Pentru etanarea mbinrii, ntre
baia deulei i carterul superior se monteaz o garnitur confecionat din carton poros sau plut
aglomerat.
Baia de ulei are rol de a rci uleiul care se afl n contact direct cu fluxul de aer care
secreeaz prin deplasarea automobilului. n acest scop baia de ulei nu se vopsete pe partea
exterioar,deoarece stratul de vopsea poate mpiedica rcirea lubrifiantului. Nivelul lubrifiantului
n baia deulei se controleaz cu o tij numit joj de ulei, pe care sunt imprimate dou semne
care marcheaznivelul minim i maxim al uleiului. Pentru a asigura stabilitatea poziiei, tija este
montat ntr-oeav de ghidaj fixat n carterul motorului.
Nivelul uleiului n baia de ulei se msoar numai dup orpirea motorului astfel nct
uleiul pulverizat pe pereii carterului superior i al celorlalte piese care comunic cu baia s se
poatscurge napoi n carterul inferior. nainte de a se efectua msurarea, tija indicatoare de nivel
trebuietears, deoarece n timpul funcionrii motorului a fost mprocat cu ulei. Tija curat se
introducedin nou n baie i se scoate observndu-se pn la ce nivel se afl uleiul.

Pompa de ulei

Ca pozitie, pompele de ulei pot fi: inecate in baie (sistem vechi); exterioare cu sorb
flotant, lolosite la majoritatea motoarelor actuale.
Pompele de ulei pot fi cu roti dintate, cu palete si cu piston. Pe motoarele de automobile
se intalnesc numai pompe cu roti dintate. deoarece au o constructie simpla si prezinta siguranta
in functionare.
Din punct de vedere constructiv, pompele de ulei cu roti dintate pot fi:
cu pinioane cu angrenare exterioara
cu pinioane cu angrenare interioara
Dupa forma dintilor pinioanelor, acestea pot fi : cu dinti drepti sau cu dinti elicoidali.
Pompa cu roti dintate cu angrenare exterioara este. aplicata pe scara larga, prezinta
siguranta in exploatare, realizeaza presiuni ridicate chiar la turatii scazute, are o constructie
simpla, gabarit si masa reduse. Aceste pompe sunt insensibile la modificarile de viscozitate ale
uieiului.

a elementele componente
b modul de functionare

1 roata dintata de antrenare a

pompei ;
2 capac exterior;
3 pinion conducator ;
4 pinion condus;
5 camera de aspiratie ;
6 corpul pompei :
7 orificiu de aspiratie

Fig. 2 Pompa de ulei cu roti dintate cu angrenare exterioara

8 capac posterior ;
9 surub de inchidere a supapei de suprapresiune;
10 arcul supapei de suprapresiune ;
11 pistonul supapei de suorapresiune :
12 orificiu de iesire a uleiului ;
13 camera de refulare.

Pinionul conducator 3 este antrenat de pinionul 1 rotind pinionul condus 4 in sens invers.
Uleiul este aspirat din baie prin canalul de aspiratie 7 in camera de aspiratie 5 si refulat in camera
13 si apoi, prin orificiul 12 spre racitorul de ulei.
Pompa este prevazuta cu o supapa de suprapresiune montata in capacul posterior in
paralel cu conducta de refulare. Ea este compusa din arcul 10, care impinge pistonasul 11 pentru
a obtura un orificiu care este in legatura cu conducta de refulare. Strangerea arcului 10 este
astfel reglata incat pistonul se ridica de pe scaunul sau la o presiune a uleiului de (9,8.. .11,3)105 N/m2.
Cand presiunea este mai mare uleiul se scurge prin supapa. direct in baia motorului.

Pompa cu roti dintate cu angrenare interioara. Principiul de functionare si schema

constructiva pentru pompa de ulei a motorului Saviem 797-05 sunt reprezentate in figura 3.
Pompa se compune din: pinionul-rotor 2 cu patru dinti, montat pe axul de antrenare, denumit si
patrat ; roata dintata cu dantura interioara 3 cu cinci dinti, denumita si pentagon, si corpul
pompei 4. Pinionul-rotor 2, antrenat de axul de antrenare angreneaza cu parte dintata cu dantura
interioara 3, care,rotindu-se liber in corpul pompei, deschide si inchide alternativ orificiul 6, de
absorbtie si orificiul 5 de refulare a uleiuIui.

aelementele componente

b schema de functionare
1 capacul pompei
2pinion motor
3roata cu dinti interiori
4 capac
Fig 3. Pompa de
ulei cu angrenare interioara
5 orificiu de refulare a uleiului
6orificiu de aspiratie
Cele doua roti sunt in contact continuu in mod succesiv cu toti dintii, in punctul de
rostogolire. Centrul celor doua rotoare este dezaxat cu jumatate din adincimea golului dintre
dinti. Datorita acestei dezaxari, pe partea de aspiratie a pompei, spatiile dintre rotoare se maresc
continuu, iar pe partea de refulare se micsoreaza.

Sorbul pompei de ulei

Sorbul se monteaza in partea cea mai adinca a baii de ulei si este prevazut cu o sita
care retine impuritatile mecanice cele mai mari si care daca ar patrunde in pompa ar putea sa
compromita fiinctionarea acesteia.
Dupa modul in care sunt construite si pozitia pe care o ocupa in baia de ulei sorburile pot fii:
--fixe sau inecate in baie
--plutitoare sau flotante

Sorburile fixe au fost lolosite la tipurile mai vechi de motoare.

Sorburile plutitoare sau flotante se caracterizeaza prin aceea ca pot sa-si modifice pozitia
in functie de variatia nivelului uleiului in baie.
Principalul avantaj al acestui tip de sorburi il constitue faptul ca aspiratia uleiului se produce
in straturile superioate ale lubrifiantului care sunt in acelasi timp si cele mai purificate.
Un inconvient care se manifesta in functionarea sorbului flotant in constitue faptul ca pe
drumurile cu declivitati mari datorita inclinari baii de ulei sorbul poate sa aspire aer prin
sistemul de ungere. Sorbul plutitor (fig.4) se compune din plutitorul 3, sita filtranta 2, si capacul
Sorbul pompei efectueaza o filtrare primara a uleuilui, care
nu poate sa patrunda in interiorul conductei 4 decat trecand
prin sita filtranta.
Daca sita filtranta se infunda cu impuritati, in pompa va
patrunde mai putin ulei. Datorita acestui lucru in spatiul de
deasupra sitei se va crea o depresiune. Sita se va incovoia
in sus, iar uleiul fara a mai fi filtrat va trece spre pompa
prin orificiul central al sitei.
Circulaia uleiului este asigurat de ctre pompa de ulei.
Dintre acestea, pompele cu roi dinate sunt cel mai des
Fig. 4 Sorb plutitor
utilizate, deoarece au construcia simpl i prezint siguran n funcionare. Pompele cu roi
dinate au dimensiuni reduse fa de spaiul disponibil n carter. Pompa cu roi dinate cu
angrenarea exterioar (fig.2.) este alctuit dintr-o carcas prevzut cu orificii de intrare i ieire
n care se monteaz dou roi dinate cu dantur dreapt sau elicoidal. Una din roi este
antrenat de la arborele cu came sau de la arborele cotit, cealalt este antrenat de prima roat n
sens invers. Camerele A i R reprezint camere de aspiraie respectiv refulare.Uleiul ptrunde n
camera de aspiraie A, umple spaiul dintre dantura i carcas, apoi este antrenat de dantura roii
i refulat n camera R. Comprimarea uleiului dintre dinii roilor este evitat printr-o frezare i

uleiul este deplasat n camera de refulare, n acest mod se elimin ncrcarea suplimentar a
fusurilor roilor pompei.
Sistemul de ungere poate fi prevzut i cu o pomp cu rotor cu lobi (fig.5.), care prezint
avantajul unui gabarit redus, siguran n funcionare, asigur presiuni ridicate la
turaii sczute .

Fig. 5. Pompa de ulei cu rotor cu lobi 1-orificiu de aspiraie; 2-rotor interior; 3-rotor exterior; 4orificiu de refulare; 5-presiune nalt; 6-presiune de aspiraie: 7-corpul pompei.
Pompa cu rotor cu lobi (cu angrenare interioar) se compune din dou rotoare 2 i 3
montate n carcasa 1. Rotorul interior 2 este antrenat prin intermediul arborelui de comand de
la arborele cu came sau arborele cotit. Rotorul 3, exterior este dezaxat fa de rotorul 2 i
arborele de comand. La rotirea rotorului interior este antrenat n micare de rotaie n acelai
sens i rotorul exterior. Uleiul aspirat n spaiul dintre rotoare este transportat de ctre lobii
rotorului interior i exterior, n spaiul care se micoreaz datorit excentricitii, comprimat
uleiul este refulat sub presiune spre magistrala de ulei.

n scopul protejrii instalaiei de ungere de creterea presiunii se introduce n circuitul

de refulare al pompei supape de siguran care menine o presiune constant ntr-un domeniu
larg de turaii i temperatur. Surplusul de ulei este deviat n circuitul de aspiraie al pompei de
ulei sau baie.
Presiunea uleiului se consider optim pentru motoarele de autovehicule n limitele 0,2
0,5 MPa la o temperatur de 70800C.
n cazul motoarerlor mici cu cantiti mici de ulei se utilizeaz supape cu bil iar la
motoarele cu debite mari de ulei n sistemul de ungere se utilizeaz supape cu piston .
Uleiul este absorbit din baia de ulei printr-un element filtrant (sorb) care poate fi fix sau
plutitor, situat n partea cea mai de jos a bii de ulei.
Filtrul sorbului este confecionat dintr-o sit din srm de oel sau tabl perforat. Acest
filtru protejeaz pompa de ulei de impuritile solide. La motoarele mici filtrul sorbului poate
prelua funciile filtrului din circuitul principal, n acest caz sita trebuie s asigure reinerea
impuritilor i s fie accesibil la curat.

Filtrele de ulei
Uleiul n timpul funcionrii motorului cu ardere intern pierde din calitile sale datorit
ptrunderii unor impuriti: particule metalice rezultate n urma fenomenului de uzur; particule
de praf care ptrund n motor odat cu aerul nefiltrat corespunztor la admisie; impuriti
rezultate n urma unui montaj i unei ntreineri necorespunztoare; impuriti ce se formeaz n
carter; produse chimice rezultate n urma aciunii gazelor scpate n carter.
Datorit fenomenului de degradare a calitii uleiului ungerea este compromis antrennd
amplificarea uzurilor i chiar apariia de avarii ale motorului.
Pentru a elimina efectele negative pe care la produc impuritile, n sistemul de ungere se
introduc elemente de filtrare care au rolul de curire.

Dup fineea filtrrii, filtrele de ulei se mpart n dou categorii: filtre de curire brut i
filtre de curire fin.
Filtrul de curire brut se monteaz n serie n circuitul de refulare al pompei de ulei,
prin el trecnd ntreaga cantitate de ulei. Rezistena hidraulic este redus. Filtrul brut reine
impuriti de dimensiuni cuprinse ntre 20100mm. Montajul n serie al filtrului impune
prezena unei supape de siguran care s permit scurtcircuitarea filtrului n cazul mbcsirii
acestuia.
Filtrul de curire fin se monteaz n paralel cu circuitul principal de ungere, cantitatea
de ulei care-l strbate este de 1015% din cantitatea de ulei din sistemul de ungere pentru a se
evita pierderile hidraulice. Filtrul fin reine impuriti cu dimensiuni de pn la 5 mm. Dup
filtrare uleiul este returnat n baia de ulei contribuind la regenerarea acestuia.
Dup gradul de filtrare, filtrele se pot clasifica n filtre statice i filtre dinamice.
Filtre statice

Reinerea impuritilor se realizeaz cu ajutorul unui element filtrant, care poate fi: sit
metalic, discuri metalice sau de hrtie, cu aciune magnetic sau active.

a)

b)
Fig.7 Filtre de ulei statice

Fig.6. Filtru cu discuri a) cu discuri metalice; b) cu discuri din carton.

Filtrele cu sit metalic (fig.7), sunt utilizate n general pentru filtrarea uleiului nainte de
intrarea n pompa de ulei, dar i ca filtre de curire brut sau fin (pot reine impuriti pn la 5
mm).
Construcia elementului de filtrare se realizeaz dintr-un pachet de discuri n care se
ncorporeaz site i care montate formeaz ntre ele spaii suficient de mari pentru impuritile
reinute. Filtrele cu sit rein prin aderen i emulsiile gelatinoase.
Filtrele cu discuri (fig.7) au elementul filtrant dintr-un numr de discuri din metal sau
carton de forme speciale aezate unele peste altele care formeaz interstiii de trecere a uleiului.
Impuritile de dimensiuni mai mari sunt reinute n exteriorul filtrant, iar cele de
dimensiuni mici n spaiul dintre discuri.

Filtrul cu discuri metalice este prevzut cu elemente care asigur posibilitatea curirii
interstiiilor chiar n timpul funcionrii prin rotirea din exterior a pachetului de discuri.
Filtrul cu discuri din carton se utilizeaz ca filtru fin.
Filtrele cu element filtrant din hrtie (fig.15.11.) sunt utilizate pe scar larg, ele pot fi
utilizate att ca filtre de curire brut ct i ca filtre de curire fin n funcie de dimensiunile
porilor hrtiei. Pentru a se mbuntii rezistena i proprietile de aderen hrtia de filtru este
impregnat cu diferite produse. Gabaritul acestor filtre este redus datorit modului de construcie
al elementului filtrant, hrtia de filtru fiind pliat, iar forma este meninut de o armtur
metalic.
Filtrele cu element filtrant din hrtie nu pot fi curite, cnd acesta se mbcsete este
nlocuit cu unul nou.
Filtrul este prevzut cu o supap de siguran care se deschide la o presiune de 0,10,25
MPa, asigurnd trecerea uleiului n circuitul de ungere fr s mai treac prin elementul filtrant
cnd acesta este mbcsit sau uleiul are vscozitate mare. Filtrele magnetice se utilizeaz ca filtre
suplimentare pe lng filtrele cu sit, cu discuri sau dopurile de golire.
Aceste filtre rein particule feroase i prin coeziune particule de bronz sau alte particule
nemagnetice rezultate n urma uzurii.
Filtrele active rein unii produi organici dizolvai n ulei precum i ap. Separarea lor se
realizeaz prin absorie, hidratare sau reacii chimice. Ca element filtrant se folosesc: psla,
hrtia de filtru; amestecuri de oxid de aluminiu, bauxit, mangan, sulf sau vat de zgur.
Filtrele dinamice, realizeaz separarea impuritilor prin centrifugare. La motoarele de
autovehicule pot fi utilizate dou variante constructive: a) cu antrenare mecanic; b) cu jet liber.
Filtrele antrenate mecanic primesc micare de la arborele cotit, extinderea acestei soluii
este limitat de complicaiile tehnice care intervin i de ntreinerea dificil.
Filtrele cu jet liber nu pun probleme tehnice la amplasarea lor pe motor. Rotorul filtrului este pus
n micare de cuplul forelor de reacie a dou jeturi de ulei care ies prin orificii calibrate. Turaia
rotorului este cuprins ntre 500010000 rot/min. Sub aciunea forelor centrifuge impuritile

care se gsesc n uleiul care umple rotorul sunt proiectate pe carcasa acestuia. Uleiul filtrat este
returnat spre baia de ulei. Folosirea filtrelor centrifugale determin o reducere a uzurii medii a
motorului (la cilindru de 1,6 ori; la arborele cotit de 2,5 ori).

Fig. 8. Filtru cu cartu filtrant din hrtie

a) ansamblu; b) funcionare normal;

c) funcionare cnd filtrul este mbcsit

Radiatorul de ulei
n timpul funcionrii motorului cu ardere intern, uleiul din instalaia de ungere preia o
parte din cantitatea de cldur dezvoltat n motor. Pentru a se menine temperatura uleiului n
limite acceptabile n circuitul de ulei se amplaseaz radiatorul de ulei.
Radiatoarele de ulei sunt construite n dou variante n funcie de agentul care preia
cldura de la ulei: radiatoare rcite cu ap i radiatoare rcite cu aer.
Radiatoarele rcite cu ap (fig.9) asigur o temperatur stabil a uleiului, independent
de turaie, sarcina motorului i temperatura mediului ambiant. La pornire asigur nclzirea
uleiului, ceea ce permite o circulaie corect a acestuia spre punctele de ungere.

Radiatoare rcite cu aer (fig.10), au dimensiuni reduse i o construcie simpl.

Temperatura uleiului nu este stabil din cauza fluctuaiilor de temperatur a mediului ambiant.
Nu asigur nclzirea uleiului dup pornire, de aceea pentru a se evita suprapresiunea datorat
rezistenelor hidraulice mari el este scurtcircuitat prin intermdiul unei supape de siguran. Arcul
supapei este tarat s asigure o deschidere a acesteia la o diferen de presiune de 0,15...0,2 MPa.

Fig.10.Schimbtorul de cldur ulei-aer

Fig.9 Schimbtorul de cldur ulei-ap

Defecte n exploatare ale instalaiei de ungere i nlturarea lor

Defectele care apar la instalaia de ungere se datoresc faptului c uleiul nu ajunge
ntresuprafeele n frecare sau calitilor necorespunztoare ale acestuia.
n exploatare, pot aprea: defeciuni la pompa de ulei, diluarea uleiului cu ap sau
cu benzin, scderea uleiului n baie sub nivelul minim.
Defectele pompei de ulei se produc, n general, rar i constau n ruperea danturii
pinioanelor,desprinderea sau ruperea penei de asigurare a pinionului, spargerea corpului pompei,
blocarea sauneetanarea supapei de presiune.
Ruperea danturii pinioanelor se poate produce cnd uleiul este foarte vscos, se
accelereaz brusc i repetat, imediat dup pornirea motorului la rece sau cnd uleiul conine ap
care a ngheatn pomp
Defeciunea se manifest prin scderea brusc a presiunii n instalaia de ungere.
Remedierease face la staia de ntreinere prin nlocuirea pinionului.
Blocarea sau neetanarea supapei de presiune se datorete defectrii arcului supapei,depu
nerii pe scaunul supapei a unor impuriti sau uzrii bilei de nchidere.
Se remediaz prin strngerea piuliei de reglare a supapei (sau nlocuirea arcului rupt).
Diluarea uleiului cu ap . Apa din ulei provine din condensrile vaporilor de ap
coninui namestecul carburant aspirat i n gazele arse, precum i din instalaia de rcire dac
blocul cilindrilor prezint fisuri interioare sau garnitura de chiulas este defect, deteriorarea
inelelor de etanare de lacilindrii motorului sau a spargerii evilor de la radiatorul de ulei.
Defeciunea se identific prin observarea tijei indicatoare de nivel dac pe tij apare o
spumglbuie persistent, nseamn c n baia de ulei a ptruns ap.
Remedierea const n evacuarea uleiului diluat, nlturarea cauzei defeciunii i
introducerean motor a unui ulei corespunztor.
Diluarea uleiului cu benzin . Diluarea are loc datorit condensrii benzinei n cazulmot
orului rece, perforrii membranei pompei de benzin, amestecului carburant prea bogat,
utilizriiunor benzine de calitate inferioar ce conin produse grele ce nu ard i se scurg n baia
de ulei etc.Se remediaz prin nlocuirea membranei pompei, evitarea pornirilor repetate la rece,
amesteccarburant normal, folosirea regimului termic normal.

Scderea uleiului n baie sub nivelul minim are loc datorit mbinrilor
neetane, spargerii bii de ulei, slbirii buonului de golire, necompletrii periodice a uleiului etc.
Defeciunea seidentific prin verificarea nivelului uleiului.
Remedierea const n completarea la timp a nivelului uleiului n baie (se admite un
consumde 80-100 g la 100 km), asigurarea etaneitii, deplasarea cu vitez moderat.

ntreinerea instalaiei de ungere

ntreinerea instalaiei de ungere const n:
- verificarea sistematic a nivelului uleiului din baia de ulei i readucerea la nivelul
prescris, prin completarea cu ulei proaspt;
- curirea filtrelor, schimbarea elementelor de filtrare i nlocuirea uleiului uzat din
instalaiade ungere;ungerea lagrelor instalaiilor anexe prevzute cu sisteme de ungere independente(rulmen
ii pompei de ap i ventilatorul, lagrele generatorului i demarorului etc).

Verifiearea nivelului uleiului din baie. Nivelul uleiului se verific cu o tij

indicatoare prevzut cu dou repere ,Max" i ,Min"
Nu se admite funcionarea motorului cu nivelul uleiului sub indicaia Min deoarece
nacest caz, ungerea devine necorespunztoare. Se va evita, de asemenea, depirea semnului
Max",deoarece consumul de ulei n acest caz, va crete.
nlocuirea periodic a uleiului din motor este necesar pentru evitarea aciunii
duntoare a uleiului impurificat asupra pieselor motorului. Periodicitatea de nlocuire este dat

n km parcuri deautomobil i se stabilete de ctre fabrica constructoare sau de unitatea

de exploatare, n funcie decondiiile concrete de folosire a automobilului i de calitatea uleiului
utilizat.
Uleiul din motor se nlocuiete, ntotdeauna, la venirea din curs, pentru c este cald i
sescurge mai uor. La nlocuirea uleiului se procedeaz astfel :
- se deurubeaz buoanele de golire a bii de ulei i filtrelor (n cazul cnd acestea
sunt prevzute din construcie) i se las s se scurg uleiul ntr-un vas collector
;- se demonteaz elemental filtrant al filtrului de ulei i se nlocuiete (dac, pe baza
rulajului,este necesar aceast operaie);
- se monteaz la loc buoanele de golire i se introduce n motor, prin orificiul de
umplere,cantitatea prescris de ulei;
- se pornete motorul pentru a se umple cu ulei filtrele i conductele de ulei;
- se oprete motorul pentru a lsa s se scurg uleiul n baie i dup cteva minute
semsoar nivelul cu ajutorul tijei de nivel; dac este necesar, se completeaz ulei pn la
nivelul prescris.
n unele situaii (de exemplu, la nlocuirea uleiului cu un ulei de alt tip) este necesar s
seefertueze splarea instalaiei de ungere. Aceasta const n golirea uleiului uzat
din motor iintroducerea n instalaia de ungere a motorului a unei cantiti reduse de ulei (circa
30-40%), deacelai tip cu uleiul care urmeaz a fi introdus la schimb, dup care se pornete
motorul, lsndu-ses funcioneze n gol circa 5-10 min. Apoi, se scurge uleiul din instalaie i se
introduce ulei proaspt.
Splarea instalaiei de ungere cu un ulei inferior, nu este recomandabil,
deoarececantitateade ulei rmas n instalaie dup golire (circa 10% din capacitatea instalaiei de
ungere),amestecndu-se cu uleiul proaspt, provoac nrutirea proprietilor de ungere ale
acestuia.
Ungerea instalaiilor anexe ale motorului (rulmenii pompei de ap
i a ventilatorului,lagrele generatorului, demarorului, distribuitorului etc) se face independent.
Rulmenii pompei de ap i a ventilatorului se ung cu unsoare consistent, rezistent la
ap. Este interzis folosirea n acest scop a unsorilor consistente pe baz de spun de natriu,
deoarece acesta, n contact cu apa, se descompune i duce la pierderea complet a calitilor de
ungere aleunsorii.
Lagrele distribuitorului se ung, n general, cu unsoare consistent, iar cele ale
generatorului i demarorului, de obicei, picurndu-se ulei de motor n orificiile special prevzute.

Repararea instalaiei de ungere

Repararea pompei de ulei
La pompa de ulei cel mai frecvent se deterioreaz: corpul pompei, capacele corpului
i pinioanele.
Defectele corpului pompei pot fi: fisuri ale flanei de prindere i uzura gurilor de
centrare.Fisurile f1anei de prindere, dac nu leag ntre ele dou guri, se recondiioneaz
prinsudare oxiacetilenic.Uzura gurilor, de centrare se elimin prin ncrcare cu sudur, gurire
i apoi alezare la cotanominal
Defectele capacului anterior al pompei de ulei pot fi: deformarea suprafeei de
mbinare cucorpul i uzarea suprafeei interioare a bucei.
Deformarea suprafeelor de mbinare cu corpul se recondiioneaz prin frezare,
abatereamaxim admis de la planeitate fiind de 0,05 mm.
n cazul uzrii suprafeei interioare a bucei, aceasta se nlocuiete.
Defectele capacului posterior al pompei de ulei pot fi; deformarea suprafeei de
mbinare cucorpul, uzarea suprafeei interioare a bucei, uzura locaului pentru sertarul supapei,
deteriorareafiletului gurilor, uzura locaului pentru buc.
Suprafaa de mbinare cu corpul deformat se recondiioneaz prin frezare, abaterea
maximadmisibil de la planeitate fiind de 0,05 mm.
In cazul uzrii suprafeei inferioare a bucei, aceasta se nlocuiete.
In cazul uzrii locaului pentru sertarul supapei, se alezeaz locaul la treapta de
reparaie.
La deteriorarea filetului gurilor se recalibreaz filetul sau se ncarc cu sudurg gaur
filetat i se refileteaz la dimensiunea nominal.
n cazul uzrii locaului pentru buc, se alezeaz locaul la cota de reparaie.
Defectele pinionului conductor al pompei de ulei pot fi: deteriorarea filetului,
uzareacanalului de pan, uzarea n diametru a axului, uzarea pinionului n lime.
La deteriorarea filetului se recalibreaz filetul cu filiera dac nu sunt afectate mai mult
dedou spire.

n cazul uzrii canalului de pan se trece la: lrgirea prin frezare a canalului la cota treptei
dereparaie i folosirea unei pene majorate; ncrcarea canalului cu sudur electric, urmat
deajustarea prin strunjire, si frezarea unui nou canal la cota nominal.
n cazul uzrii n diametru a axului se aplic o cromare dur, urmat de rectificare la
cotamajorat.n cazul uzrii pinionului n lime se aplic o cromare dur a suprafeelor laterale,
urmat derectificare la cota nominal.
Defectele pinionului condus al pompei de ulei pot fi: uzura n diametru a axului i
uzura pinionului n lime.
n cazul uzrii n diametru a axului, se rectific axul la cota de reparaie sau se aplic
ocromare dur, urmat de rectificare la cota nominal.
n cazul uzrii pinionului n lime se face o cromare dur a suprafeelor, urmat
derectificare la cota nominal.
Dup reparare, pompele de ulei se verific la un banc de prob sau direct pe motor
n timpul verificrii se urmrete presiunea i etaneitatea pompei de ulei.

Repararea bii de ulei

La baia de ulei pot aprea urmtoarele defecte: fisuri sau crpturi, sprturi sau
rupturi,deteriorarea filetelor gurilor, deteriorarea sau deformarea suprafeei de asamblare cu
blocul motor,deteriorarea suprafeelor de etanare pentru buon.
Fisurile sau crpturile se recondiioneaz prin sudare oxiacetilenic, urmat de
ajustare lanivelul materialului de baz. nainte de sudare, se delimiteaz fisura, dndu-se dou
guri de 3mm la 15 mm de extremiti.
Sprturile sau rupturile se recondiioneaz astfel: se prelucreaz marginile sprturii
saurupturii prin pilire i curire pn la luciu metalic.
Filetele gurilor deteriorate se recondiioneaz prin: gurire la cota de reparaie,
urmat
derefiletare la cota majorat; ndeprtarea spirelor filetului, ncrcarea cu sudur oxiacetilenic,aj
ustarea la nivelul materialului de baz, urmat de gurire i refiletare la cota nominal.
Deteriorarea sau deformarea suprafeei de asamblare cu blocul motor se recondiioneaz
prinfrezarea suprafeei pe adncimea de maximum 0,5 mm.
Suprafeele de etanare pentru buoanele deteriorate se recondiioneaz prin lamareasuprafeei
pn la dispariia rizurilor sau zgrieturilor fr a depi adncimea de maximum 0,5 mm.

Repararea filtrelor de ulei

Defectele filtrului dublu de ulei pot fi: fisuri ale carcasei filtrului; deformarea suprafeei
deasamblare a carcasei cu placa-suport; deformri ale suprafeei cilindrice a carcasei;
deteriorareascaunului supapei de scurt-circuitare a ntregului filtru, mbcsirea filtrului din sit;
mbcsireafiltrului de hrtie; uzarea capului conic al supapelor de scurtcircuitare i reglare a
presiunii la ieireadin filtru; uzarea supapei de scurtcircuitare a filtrului de hrtie; pierderea
caracteristicilor arcurilor supapelor.
Fisurile carcasei se recondiioneaz prin sudare oxiacetilenic i polizare la nivelul
materialului de baz.
Suprafaa de asamblare a carcasei cu placa-suport deformat se recondiioneaz prinndreptare la
rece. Verificarea deformrii se face pe placa de control cu un calibru de interstiii de0,2 mm, care
trebuie s nu ptrund.
Suprafaa cilindric a carcasei deformat se recondiioneaz prin ndreptarea la rece.
Scaunul supapei de scurtcircuitare a ntregului filtru deteriorat se nlocuiete.
Filtrul de sit mbcsit, se sufl cu aer i se spal n baie cu soluie de degresat. n caz
dedeteriorare a sitei, aceasta se nlocuiete cu alta nou.
Filtrul de hrtie mbcsit se sufl cu aer. n caz de deteriorare, se nlocuiete filtrul de
hrtie.
n cazul uzrii capului conic al supapelor de scurtcircuitare i reglare a presiunii la ieirea
dinfiltru se rectific supapele pn la dispariia urmelor de uzur, dup care se rodeaz suprafaa
conica supapei pe scaunul su din capacul filtrului.
Uzura supapei de scurtcircuitare a filtrului de hrtie se msoar cu un micrometru de
exterior. Dac suprafaa de lucru este mai mic dect limita admisibil (15,930mm), supapa
senlocuiete.
Pierderea caracteristicilor elastice ale arcurilor supapelor se constat cu un dispozitiv
decontrol pentru arcuri elicoidale. Dac nu corespund prescripiilor arcurilor, acestea se
rebuteaz.
Filtrul de ulei centrifug poate prezenta urmtoarele defecte: fisuri sau rupturi ale
carcaseisuperioare, fisuri sau rupturi ale clopotului rotorului, fisuri sau rupturi ale rotorului, uzar
easuprafeei de lucru a axului rotorului din buca carcasei superioare, uzarea suprafeei de lucru
a bucei carcasei inferioare, pierderea caracteristicii elastice a arcului supapei.

Fisurile sau rupturile carcasei se constat vizual. Carcase fisurat sau cu rupturi senlocui
ete.
Fisurile sau rupturile clopotului rotorului se constat vizual. Clopotul rotorului cu
defeciunise nlocuiete.
Fisurile sau rupturile rotorului se constat vizual. Rotorul defect se nlocuiete.
Uzura suprafeei de lucru a axului rotorului din buca carcasei superioare se msoar cu
unmicrometru de interior. Buca uzat peste limita admisibil se nlocuiete.Uzura suprafeei de
lucru a bucei carcasei inferioare se msoar cu un micrometru deinterior. Buca uzat peste
limita admisibil se nlocuiete.
Pierderea caracteristicii elastice a arcului supapei se determin cu un dispozitiv de
control pentru arcuri elicoidale. Arcurile necorespunztoare se rebuteaz.