Aci sosi pe vremuri Eseu

Traidiionalismul interbelic i revendic rdcinile smntoriste, prin poezia

sevelor si a roadelor pmntului, prin admiraia pentru trecut si prin cultul valorilor
folclorice. In acelai timp, se deosebete de naintai prin accentuarea dimensiunii
ortodoxe a spiritului romnesc, dup cum afirma Nicifor Crainic :
Smntorismul a avut viziunea magnific a pmntului romnesc, dar nu a vazut
cerul spiritualitaii sale.. Poezia tradiionalista se caracterizeaza prin aducerea in
plan autohton a motivelor biblice in creaia lui Vasile Voiculescu, Ion Pillat sau
Nichifor Crainic.
Tradiionalismul e un curent literar format in jurul revistei Gndirea Cluj,
1921- continund micarea smntorista si poporanista. Doctrina
tradiionalismului a fost formulat de Nichifor Crainic, care a publicat articolul
programatic Sensul Tradiionalismului in revista Gndirea in 1929.
Poezia "Aci sosi pe vremuri" este publicat in volumul "Pe Arge in sus" in anul
1923, ncadrndu-se n tradiionalism prin tema, modul de construcie a textului,
abordarea libresc, stilistic si modul de structurare a textului.
Tema poeziei privete mai multe aspecte, universul rural specific
tradiionalismului, asociindu-i-se dou teme de larg circulaie : iubirea si timpul.
Universul rural este ales drept cadru al concretizarii iubirii care este trit n dou
planuri temporale, trecutul iubirii bunicilor si prezentul iubirii nepotului .
Universul rural este particularizat prin cteva motive specifice: casa, hornul,
trecerea timpului, uitarea, satul. Dou motive romantice de larga circulatie ,
noaptea si luna, sunt revalorizate n maniera tradiionalist ca si motivul plopilor
asupra caruia Ion Pillat are o viziune diferit de cea romantic : romanticii
consider natura etern opunndu-se fiinei umane efemere, n timp ce la Ion Pillat
natura nsi este afectat de trecerea timpului "n drumul lor spre zare mbatrnir
plopii".
ncadrndu-se in tradiionalism, poezia lui Ion Pillat propune n mod evident o
viziune tradiionalist . Universul rural este privit cu nostalgie , nefiind perceput ca
un spaiu intim de trire in prezent, ci ca spaiu al recuperrii tradiiei. A iubi in
viziunea lui Pillat inseamna a retri ceea ce s-a trit deja, ambele iubiri fiind
reflectri ale iubirilor din cari.

Titlul, alctuit sub forma unui enun conine un adverb de loc ce sugereaz
apropierea -"aci"- un verb la perfect simplu ,"sosi", care trimite la trecutul
ndeprtat si care face aluzie la relaia trecut-prezent in asociere cu adverbul "aci"
i locuiunea adverbiala "pe vremuri". In aceste condiii ,titlul anticipeaz tema
ciclicitaii timpului, cultivat in textul poetic alturi de iubire si universul rural.
Din punct de vedere structural, textul este alctuit din nousprezece distihuri si un
monostih, grupate in trei pari, respectiv in patru secvene poetice.
Prima parte cuprinde dou secvene poetice, prima secvena ,distihurile 1->3,
conturnd cadrul povetii de dragoste, iar cea de a doua, distihurile 4->10, ilustrnd
povestea de iubire a bunicilor.
Cea de-a doua parte, respectiv a treia secven poetic cuprinde distihurile 11-12,
avnd rol de legatur ntre planul poetic al trecutului si cel al prezentului. Secvena
este o meditaie asupra trecerii timpului care las urme asupra trupului perisabil si
confera perenitate amintirii "Cci trupul tu te uit, dar tu nu-l poi uita..." .
Cea de-a treia parte , corespunztoare celei de-a patra secvene, cuprinde distihurile
13->19, si monostihul final, reprezentnd o reflectare in oglind a scenariului
povetii de iubire in prezent.
Prima si cea de a treia parte conin versul "de nunt sau de moarte, n turnul vechi
din sat" ceea ce confera poeziei structurare simetrica.
Prima secven atrage atenia prin natura descriptiv, motivul poetic central fiind
"casa amintirii", simbol al casei tradiionale, cu obloane, pritvor,poart cu zvor.
Senzaia de nemiscare este aici sugerat si prin simbolistica pnzei de pianjen,
respectiv mbatrnirea plopilor.
In cea de a doua secven poetic, impresia creat este cea a derulrii unor cadre
cinematografice ,spaiul prinde via prin prezena cuplului de ndragostii. Iubita
de atunci a bunicului este individualizat printr-o metafora "ochii de peruzea", care
poate fi interpretat prin aluzia la ochi ca lumin a sufletului, respectiv valoarea de
talisman ,iubirea fiind considerat protectoare.

n cea de a treia secven poetic, meditaia asupra trecerii timpului este evideniat
prin exclamaia retoric "ce straniu lucru: vremea!", prin care sunt puse n paralel
portretele (simbol al trecutului) si feele( prezent).
Ultima secven poetic incepe cu o comparaie -" C ieri sosi bunica...i vii acuma
tu"- prin care se evideniaz opoziia dintre planul poetic al trecutului si cel al
prezentului , opoziia fiind pus ns n umbr de seria identitailor dintre cele dou
poveti de iubire. Aceasta este de asemenea individualizata prin metafora "ochii de
ametist", accentund ideea c iubirea are rol protector purificator.
Din punct de vedere prozodic poezia se caracterizeaz prin rim mperecheat,
msura de 13-14 silabe si ritm iambic.
n opinia mea