Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tehnica Platilor Si Finantarii Internationale ASE - Refacuta
Tehnica Platilor Si Finantarii Internationale ASE - Refacuta
Tehnica Platilor Si Finantarii Internationale ASE - Refacuta
e) nici o varianta
9) Care afirmatie e adevarata:
a) randamentul obligatiunilor pe termen lung poate fi substituit
b) riscul emitentului nu influenteaza costul capitalului de imprumut
c) creditorii au de regula drept de vot
d) dobanda nu este o cheltuiala deductibila fiscal
e) cost de emisiune ale actiunilor comune sunt mai mari decat cele
preferentiale
10) Principala caracteristica a creditului paralel consta in:
a) dobanzile sunt ajustate la nivelul pietei
b) dobanzi variabile
c) dobanzile se negociaza direct intre parti
d) dobanzile nu sunt garantate
e) dobanzile se platesc in anuitati
11) In emisiunea de obligatiuni pe pietele internationale rolul fundamental in
mobilizarea resurselor de capital revine:
a) grupului de vanzare
b) bancii leader
c) grup plasament
d) grup de coordonare
e) grup de garantare
12) Marimea cuponului unei obligatiuni nu depinde de:
a) moneda in care este denominata
b) rata inflatiei
c) credibilitatea investitorului
d) conditiile pietii financiare
13) Printre factorii care au influentat sistemul financiar intern nu regasim:
a) probleme de agentie
b) dispersia castigurilor
c) separarea capitalului
d) nevoia de consolidare a capitalurilor
14) Cand vorbim despre avantajele pe care le are beneficiarul de leasing nu
avem in vedere:
a) optiunile pe care acesta le are la expirarea contractului
b) consultanta din partea societatii de leasing
c) plata la vedere
d) costul operatiunii
e) fiscalitatea mai mare
15) Rolul fundamental in emisunea de certificate de depozitare asupra
actiunilor:
a) banca leader
b) custode
c) banca depozitar
d) banca de garantare
e) banca negociatoare
16) Creditul furnizor implica costuri pentru:
a) importator
b) exportator
c) asigurator
d) banca garant
C) Structura BPE
E) Echilibrul BPE (ajustare automata prin factori interni si
externi de destabilizare, etc..)
C) Instrumente financiare
1) Definitie
2) Clasificare
- de investitie directa
- de investitie directa
* dupa criteriul pietelor - de credit = instrumentele pietei
monetare
- de imprumut
instrumentele
- cu venit variabil
pietei de
- derivate
capital
instrumentele de credit (monetare: titluri de stat, hartii
comerciale, certificate de depozit, REPO, etc..)
instrumentele pietei de capital
a) instrumente cu venit fix (de imprumut):
obligatiuni de stat, municipale si corporative
b) instrumente cu venit variabil: actiuni,
obligatiuni, convertibile in actiuni, obligatiuni cu bon de subscriere in
actiuni, certificate de depozitare asupra actiunilor
- 3 c) instrumente derivate : futures, options, swaps,, etc
IV) Costul capitalului
A) Factorii care influenteaza dobanda
B) Componentele dobanzilor
C) Valoarea timp a banilor, VAN, VA, si RIR
Obs: Cea mai buna masura a costului capital = RIR
D) Costul mediu ponderat capital CAPM (costul creditului),
costul actiunilor, costul obligatiunilor)
E) Optimizarea structurii de capital
V) Piata valutara internationala
A) Definitia cursului de schimb
B) Regimurile valutare
C) Convertabilitatea
D) Deprecierea plus aprecierea
E) Tipuri de cotatii: directe plus indirecte
F) Tipuri de operatiuni : spot plus forward
G) Factorii de influenta cu CSV
3) creditul furnizor
4) creditul cumparator
5) creditul paralel
6) creditul subsidiar
C) Tehnici speciale de creditare pe pietele internationale
1) Leasing-ul
2) Factoring-ul
non-bancare
3) Forfetarea
IX) Emisiunea de actiuni si obligatiuni pe pietele internationale
A) IPO (= oferta publica initiala)
B) Emisiunea de GDR -uri
C) Securitizarea
* de stiut la fiecare mecanismul, avantajele, si dezavantajele
De exemplu:
Costul capitalului
1. Planurile de finantare pentru anul viitor de la Graham Company includ vanzarea de
obligatiuni pe termen lung cu un cupon avand o rata de 10%. Compania estimeaza ca
poate vinde obligatiunile la un pret care va genera un randament pana la scadenta
(YTM) de 12%. Daca rata impozitarii este de 40% i obligaiunile sunt plasate privat,
care este costul capitalului mprumutat dupa aplicarea impozitelor pentru compania
Graham?
2. Infinity Industries tocmai a emis actiuni preferentiale cu o valoare nominala de
100$, la care plateste un dividend de 11%. Actiunile se vand pe piata pentru 97$
bucata, iar compania Infinity trebuie sa suporte costuri de emisiune de 5% pe actiune,
din pretul pietei. Care este costul capitalului obtinut din emisiunea si vanzarea
actiunilor preferentiale pentru compania Infinity?
3. Firma DEF opereaza cu o structura optima a capitalului de 70% capital propriu si
30% capital de mprumut. CMPC-ul firmei este de 14%. Firma plateste un impozit pe
profitul corporativ de 40%. Dividendul pentru anul viitor este estimat la 2 um/actiune,
iar firma DEF are o crestere ateptata, constanta a veniturilor si dividendelor de 6%.
Costul capitalului propriu folosit pentru calcularea CMPC se refera la profiturile
reinvestite, n timp ce costul datoriei nainte de impozitare este de 12%. Care este
pretul curent de echilibru pentru actiunile DEF?
4. Firma LMN si finanteaza operatiunile doar prin credite si profituri reinvestite. Ea
poate sa mprumute sume nelimitate la o rata a dobanzii de 12% atata timp cat se
ncadreaza n structura de capital tinta, care prevede 45% capital de mprumut si 55%
capital propriu. Ultimul dividend platit a fost de 2,4 um, iar cresterea constanta
asteptata a veniturilor si dividendelor firmei este de 12%, iar actiunile firmei LMN se
vand cu 24 um/actiune. Impozitul pe profitul corporativ este de 40%. Care este costul
capitalului firmei LMN?
5. De-a lungul ultimilor ani, corporatia nord-americana Harry Davis Industries s-a
confruntat cu constrangerea unui cost al capitalului prea ridicat pentru a realiza un
numar semnificativ de investitii de capital. Totusi, recent, costul procurarii capitalului
a cunoscut o tendinta de reducere sensibila, astfel ncat managementul firmei s-a decis
sa analizeze n mod temeinic un program de extindere majora a operatiunilor firmei,
propus de departamentul de marketing. Sa presupunem ca sunteti asistentul vicepresedintelui pentru probleme financiare al corporatiei Harry Davis Industries.
Sarcina dvs. principala este aceea de a estima costul capitalului firmei. Seful dvs.
direct v-a pus la dispozitie urmatoarele date, considerate de el a fi relevante pentru
sarcina ce va revine:
1. Impozitul pe profitul corporativ este de 40.
2. Pretul curent pe piata al obligatiunilor emise de Harry Davis Industries, care au o
rata a cuponului de 12, platibila semestrial, si care mai au 15 ani pana la data
scadenta, este de 1.153,72$. Valoarea nominala a obligatiunilor este de 1000$.
Firma nu utilizeaza, n general, credit pe termen scurt. O noua emisiune de
obligatiuni ar urma sa fie plasata privat, fara costuri de subscriere (emisiune).
3. Pretul curent pe piata al actiunilor preferentiale (perpetue) emise de firma este de
113,10$; aceste actiuni au o valoare nominala de 100$ si aduc actionarilor un
dividend n valoare de 10$ pe an, platibil trimestrial. Daca Harry Davis Industries
ar realiza o noua emisiune de actiuni preferentiale, costurile de subscriere ce ar
trebui sa fie suportate ar fi de 2$/actiune.
4. Actiunile comune ale firmei se vand pe piata n mod curent la pretul de 50,00$ pe
actiune. Cel mai recent dividend platit, D0, a fost de 4,19$ si se estimeaza ca
dividendele vor creste cu o rata constanta de 5. Coeficientul beta al corporatiei
Harry Davis Industries este de 1,2; randamentul curent al obligatiunilor
guvernamentale pe termen lung este de 7, iar prima de risc a pietei este de 6.
Utilizand abordarea Randamentul obligatiunilor plus prima de risc, firma a
estimat ca prima de risc este de 4.
5. Structura de capital-tinta a firmei Harry Davis Industries este de 30 capital de
mprumut pe termen lung, 10 actiuni preferentiale si 60 actiuni comune.
Pentru a va structura ntru-catva sarcina, seful dvs. v-a cerut sa raspundeti la
urmatoarele ntrebari:
A
(1) Ce surse de capital ar trebui sa fie luate n considerare atunci cand estimati
costul mediu ponderat al capitalului (CMPC) firmei Harry Davis Industries?
(2) Estimarea costului componentelor trebuie facuta nainte sau dupa aplicarea
impozitelor?
(3) Costurile utilizate n calcule trebuie sa fie cele istorice sau cele noi
(marginale)?
B
(1) Care este rata dobanzii de pe piata pentru datoria contractata de firma si
care este costul capitalului mprumutat de ea?
D
(1) De ce trebuie avut n vedere un cost al capitalului atunci cand finantarea se
realizeaza prin reinvestirea profiturilor?
(2) Corporatia Harry Davis Industries nu intentioneaza sa lanseze o noua
emisiune de actiuni comune. Folosind abordarea CAPM, care este costul estimat al
capitalului propriu pentru aceasta companie?
E
Care este costul capitalului propriu n cazul n care se foloseste abordarea
Randamentul obligatiunilor plus prima de risc?
F
Care este estimarea dvs. finala pentru costul capitalului propriu, ke, al firmei
Harry Davis Industries?
G
Rata dobanzii
d = rata nominala a dobanzii
E ( r ) -= rata reala, asteptata a dobanzii
E ( I) = rata asteptata a inflatiei
E (lichiditate) = prima de lichiditate asteptata
E (risc) = prima de risc asteptata
d nominala = E( r ) + E ( I) + E (lichiditate) + E (risc)
Ecuatia Fisher
IP2
(1 + d nominala ) = [ 1 + E( r ) ] + [ 1 + E ( I)] unde E ( I) = ---IP1
IP2= indice al preturilor din perioada viitoare
IP1= indice al preturilor din perioada curenta
In functie de orizontul de timp creditele externe, tehnicile de creditare pot fi
clasificate in 3 mari grupe
I).Tehnici de creditare pe termen scurt:
II).Tehnici de creditare pe termen mediu si lung
III)Tehnici speciale de creditare;
A1)Credite de prefinantare
Acordarea acestui credit este legata de fabricarea si pregatirea pentru export a unui produs
determinat. Rolul acestor credite este de a acoperi necesarul de lichiditati la producator atunci
cand avansul primit de la cumparator la semnarea contractului nu este suficient sau cand apar
probleme cu acoperirea cheltuielilor pe parcursul fabricatiei. Creditele de prefinantare a
exporturilor se finanteaza ,realizeaza prin: a) avansul in cont curent b) creditele in cont
curent, c) creditele de prefinantare specializate, d) creditele de prospectare.
Avantajele creditelor de prefinantare sunt: permit obtinerea rapida de lichiditati pt
producator, alta permit fluidizarea fluxurilor financiare, alta acopera integral valoarea
exporturilor si sustine unele partizi mari de marfuri.
b) Creditul de accept
- Este asemanator creditului de scont cu diferenta ca importatorul in acest caz nu
accepta utilizarea titlurilor de credit
Creditul de accept poate fi:
- Din partea bancii exportatorului (b1)
- Din partea bancii importatorului (ii)
c) Creditul transferabil
In creditul transferabil exportatorul , pe baza de contract de export, livreaza marfa de
export insotita insa de emiterea unei cambii asupra importatorului.
In acest caz importatorul se finanteaza transferand cambia, prin gir, unei companii de
finantare. Compania de finantare va efectua plata contra cambiei transferate. Plata se face
la scadenta.
Gir = act prin care beneficiarul cambiei unei alte persoane toate drepturile ce izvorasc
din cambie
e) Linia de credit
Linia de credit = este un acord intre un exportator si un importator, (un imprumurator si un
imprumutat,) prin care debitorul are acces la fonduri(pana la o anumita suma) in limita
unei sume specificate si pe o perioada de timp determinata.
- Debitorul poate imprumuta orice suma care se incadreaza in linia de credit si plateste
dobanda doar pentru suma imprumutata; adica doar pentru creditul luat si nu pentru
intreaga linie de credit. Deci in caz de linie de credit suma de plata se bazeaza pe dobanda
calculata la suma umprumutata.
- Daca fondurile nu sunt utilizate in totalitate, adica daca nu foloseste linia de credit,
debitorul va fi obligat sa plateasca penalitati in favoarea creditorului.
creditului este acordata direct de bancile din consortiu bancar, creditul sindicalizat este uneori
mai putin riscant si mai ieftin decat eurocreditele.
d = LIBOR
+ spread
LIBOR = London Interbank Bffered Rate= rata de referinta pe piata londoneza
LIBOR =rata dobanzii pentru creditele pe termen scurt de pe piata interbancara
londoneza
Spread = un procent constant pentru toata perioada acordarii creditului si care se
stabileste in functie de scadenta creditului si de bonitatea beneficiarului
Modalitatea de calcul a ratei dobanzii este determinata de strategia acordarii acestor
credite care consta in atragerea de credite pe termen scurt pentru acoperirea creditului pe
termen mediu
Creditul furnizor
Mai mare
Creditul cumparator
Mai mica
Mai mare
Mai mic
Mai mare pentru
exportator
Mai redusa
Mai mare
Mai mare pentru
importator
2)Factoring
factoringul
Capitolul 9)
PIETELE VALUTAREINTERNATIONALE.
CURSUL DE SCHIMB
A) Definitia cursului de schimb
Concepte de baza:
- valuta = moneda straina care circula pe teritoriul altei tari decat tara de emisiune
- curs de schimb/ cursul de schimb = pretul platit in moneda nationala pt a cumpara o unitate
monetara straina
- piata valutara = spatiul in care se deruleaza transactiile cu monedele straine
7) Piata valutara este una din cele mai active piete din lume, totalizand 1210 trilioane USD pe
zi la nivel global.
8) In principal, piata valutara are 2 componente: piata valutara propriu-zisa si piata caselor
de schimb. Cf altei clasificari, ce are in vedere orizontul de timp al operatiunilor derulate pe
piata acestuia avem
a) piata valutara la vedere (piata spot) este piata pe care se deruleaza vanzari sau
cumparari de valuta cu decontare imediata (maxim 48 de ore)
b) piata valutara la termen (forward) piata pe care se tranzactioneaza
valute cu decontare viitoare (pana la un an)
Pe piata valutara se opereaza cu mai multe rate ale cursului de schimb
Ratele cursului de schimb valutar
a) Rata nominala a cursului de schimb: ea se calculeaza ca raport pretului intre doua
monede diferite
b) Rata reala a cursului de schimb: - calculata pe baza ratei nominale de schimb
ajustata cu diferentialul de inflatie
R real
p p*
s nominal
1p
Unde: s cursul nominal, p rata inflatiei in Romania, p* - rata inflatiei intr-o tara
straina.
c) Rata efectiva a cursului de schimb: - calculata ca o medie ponderata sau simpla a
ratelor nominale de schimb ale principalelor devize, este un indicator de competitivitate
important, arata competitivitatea unei tari in conntact international
R real a s
USD
p p USD
p p lira
p p * euro
lira
euro
bs
cs
1p
1p
1p
abc 1
B) Convertabilitatea unei monede
Definitie convertibilitatea unei monede este capacitatea unei monede de a fi schimbata in
oricare alta.
Avem:
1.1. convertibilitate deplina nu exista restrictii privind volumul tranzactiilor,
transferul de capital si accesul pe piata valutara pt rezidenti si nerezidenti
1.3. neconvertibilitate
C) Regimurile valutare
Definitie regimul valutar = ansamblul de reglementari cu privire la interventia statului pe
piata valutara ) interventia Bancii Centrale, cursul oficial).
In categoria regimuri valutare hibride intra: - flotarea administrata , - banda de variatie fixa, banda de variatie ajustabila, -ancora fixa, -ancora ajustabila, -regim mixt
Concluzie: daca in anii 1190 dominau regimurile hibride, in prezent, printre tarile
participante la Sistemul Monetar International, se remarca o preferinta pentru
extremele regimului valutar adica curs fix sau flotare libera
Exemplu :
Daca rata de schimb $/ creste de la 1,20 la 1,30 se spune ca
- dolarul s-a depreciat in raport cu Euro;
si ca Euro s-a apreciat in raport cu USD.
Cursul de schimb
Monedele puternice (usd, lira sterlina, euro, yenul japonez, sunt tranzactionate liber pe piata,
iar cursul lor de schimb depind de cerere si oferta.
Moneda locala(DC)
FC/DC
-----------------------------------------------------------------------------------------------se apreciaza
se depreciaza
descreste
creste
========================================================
se depreciaza
se apreciaza
creste
descreste
========================================================
Ex 100 ieni japonezi /USD este o cotatie directa in Japonia, la Tokyo, dar in NEW
York este o cotatie indirecta.
c) Cursul de schimb incrucisat CROSS RATE, presupune exprimarea unei monede a
intr-o moneda b, prin intermediul unei alte monede c, atunci cand cursul de schimb
dintre a si b nu se cunoaate in mod direct.
Ex.> exprimarea cursului de schimb yen japonez/RON prin intermediul dolarului
YPY/RON
$/YPY
$/RON
livrarea valutei, ce face obiectul tranzactiei, trebuie sa existe in conturile partilor si trebuie
livrata in maxim trei zile de la incheiera tranzactiei spot/
- Pe piata interbancara dimensiunea standard a unei tranzactii spot este de 10 mil. USD;
- Informatia proprie este un element esential in evolutia cursului spot.
- Operatiunile forward sunt utilizate atat de speculatori cat si de cei care doresc sa-si protejeze
tranzactiile lor de evolutia nefavorabila a cursului de schimb, care pot astfel sa-si fixeze
cursul de schimb la o valoare stabilita in prezent.
Contractul forward este un contract incheiat astazi, ce vizeaza cumpararea/vanzarea unei
cantitati determinata de valuta in viitor, la un pret negociat, in prezent, la incheierea
contractului, pentru o cantitate stabilita in prezent, livrarea are loc la un moment viitor
Cotatia forward se obtine de regula din cotatia spot la care se adauga sau se scad
pip-urile in functie de tipul de cotatie si respectiv de relatia care exista intre ele
SUA
f = S 0 x ----------------- + S 0
1 + i ROM
f = S 0 x ------------
1 + i
1 + i
SUA
SUA
n = scadenta
S0 cursul de schimb la vedere este determinat de preturile relative ale cosurilor similare de
bunuri si servicii. Adica, o unitate din moneda tarii de origine (DC) trebuie sa aiba aceiasi
putere de cumparare oriunde in lume.
E(S1 ) S0
-------------- * 100
S0
unde: E(I FC) si E(I DC) = ratele asteptate ale inflatiei in tara straina (FC) supra/
tara de origine tara de origine (DC)
E(S1 ) = cursul de schimb la vedere asteptat pentru perioada urmatoare FC/DC
Concluzia acestui tip adica a PPP relativ:
consta in faptul ca moneda (tara) cu inflatie mai mare se va deprecia fata de cea cu inflatie
mai mica (cu o marime care reflecta diferentialul ratelor de inflatie) si in acelasi timp se va
confrunta cu un defcit al contului curent al BPE (exporturile se scumpesc, importurile se
ieftinesc)
Pretul dolarului
(1 p lei )
p
s s0
p
lei x
1 x USD
s0
p USD (1 p USD )
p lei
p
s 0 lei
p USD
s s 0 (p leu - p USD )
s0
(1 p USD )
(2)
MxV=PxT
Unde: M - masa monetara aflata in circulatie; V - viteza de rotatie a banilor;
P - pretul bunurilor;
T - numarul anual de tranzactii din economie
T= a x Y
M xV= a x PxY
k=a/V
M = (a / V) x P x Y
M=kxPxY
M
pentru piata romaneasca
kxY
M*
P* *
- pentru piata americana
k x Y*
P
s0
1 i USD
Unde: f / s sunt cursurile forward i spot
i este rata dobanzii.
Diferenta dintre cursul Bid si cursul Ask = SPREAD( adica castigul bancii) .
Intotdeauna cursul BID ( cursul la cumparare) va fi mai mic decat cursul ASK
(cursul la vanzare)
Cu cat cursul la termen este cotat pentru o perioada mai indepartata de prezent cu atat
spread-ul creste
TOATE DE MAI JOS SUNT COTATE FC/ DC, adica cotatie
directa
Diferentialul ratei inflatiei
Avem
E(I FC ) E (I DC)
I DC =
rata asteptata a
Efectul
---------------------- x 100
inflatiei in tara
Fischer
1 + E (I DC)
I FC =
rata asteptata a
Avem
intern
inflatiei in strainatate
PPP
relatie
Diferentialul ratei dobanzii
Paritatea
directa
puterii de
d FC - d DC
d FC =
rata nominala a
cumparare
--------------- x 100
dobanzii in strainatate
Relatie
efectul
1 + d DC
d DC = rata
nominala a
Directa
Fischer
dobanzii in tara
international
rel inversa
Rata asteptata a cursului la vedere
E(S 1 ) S 0
E(S 1 )=
cursul la vedere
----------------- x 100
asteptat in t
S0
cursul la vedere
IRP
din t 0
paritatea
ratei
dobanzii
UBFR
termen
Relatia
cursul la
directa
termen cu
cursul forward
predictor
termenul negociat in
nepartinitor
iar lichidarea are loc
relatie
in t 1
directa
= cursul la vedere
din t 0
Rata dobanzii
d = rata nominala a dobanzii
S0 =
S0
----------------- x 100
S0
F 1=
la
t 0,
S0
Banca A
Banca B
Banca C
/$
0,80000-20
0,79985-05
0,79995-15
0,80000-0,80020 0,79985-0,80005 0,79995-0,80015
Cati euro va cumpara compania?
Rezolvare: Se alege banca A pt ca are cursul de cumparare cel mai bun, imi da cel
mai mult adica 0,80000. Aplican formula: Pretul DC x cursul de schimb FC /DC =
pretul FC Adica 10.000.000 $ x 0,80000 = 8.000.000 euro, deci eu cumpar
De la Banca A cumpr 8.000.000
7)Aplicatie
Intentionati sa petreceti o luna in hotelul de lux Nusa Dua din Bali, Indonezia, peste
exact un an. Costul prezent al unui apartament, la care se adauga mesele zilnice, este
de 28.800 rupii pe noapte, sau 800$ la cursul de schimb actual (cursul la vedere
S0 este de 36 rupii/$. Telefonand la hotel sunteti informati asupra unei cresteri a
costurilor hoteliere peste un an, in ritm cu inflatia din Indonezia (E Indonezia), care se
asteapta a fi de 16%. Inflatia in SUA (ESUA) este de 4% pe an. Credeti in validitatea
teoriei partatii puterii de cumparare. De cati dolari veti avea nevoie peste un an
pentru a va plati vacanta de o luna in Bali?
Stim:
t0
cost
28.800rupii/noapte
S0
36rupii/$
E(IIndonezia)
16%p.a.
E(ISUA)
4%p.a.
Rezolvare:
PPP
t1
E(S1)
cost
cost vacanta
40,15384615rupii/$
33.408rupii/noapte
24.960$
8)Aplicatie
Atat Statele Unite, cat si Franta, produc vin de tipul Cabernet Sauvignon. O sticl de
vin Cabernet Sauvignon se vinde n Statele Unite cu 18 USD, in timp ce o sticla
echivalenta de vin este vanduta in Franta cu 100 FRF.
a) In conformitate cu paritatea puterii de cumparare, care ar trebui sa fie cursul la
vedere intre USD si FRF?
b) Presupuneti ca se asteapta ca pretul unei sticle de Cabernet Sauvignon in Statele
Unite sa creasca in urmatorul an la 20 USD, in timp ce pretul unei sticle comparabile
de vin frantuzesc sa creasca la 118 FRF. Care ar trebui sa fie cursul de schimb la
termen peste 1 an intre USD si FRF?
c) Date fiind raspunsurile oferite la punctele a) si b) de mai sus, si data fiind rata
curenta a dobanzii in Statele Unite de 6% pentru titlurile cu scadenta 1 an, cat
asteptati sa fie ratele curente ale dobanzii in Franta?
Stim:
T0
P Frana
100FRF
PSUA
18USD
Raspuns
a) PPP absolut (paritatea puterii de cumparare) deci cursul de schimb la vedere S0
pt cotatia directa va fi cursul din tara (Franta) supra cel strain din SUA
S0 = 5,6 FRF/USD
a)PPP absolut
S0
5,6FRF/USD
P Frana
118FRF
PSUA
20USD
S1
5,9FRF/USD
12,572%
9) Aplicare
Pietele valutate si monetare new-yorkeze si londoneze sunt foarte eficiente. Dispuneti
de urmtoarele informatii:
Londra
New York
Cursul la vedere S0
1,6220 $/
0,6164 /$
Rata asteptata a inflatiei
?
3,00% pe an
Rata castigului la
6,25% pe an
5,50% pe an
titlurile de stat pe 1 an
a) Estimati inflatia din Marea Britanie de peste 1 an.
b) Estimati cursul la termen de astazi intre lira sterlina si dolarul american.
Rezolvare
a) Estimati inflatia din Marea Britanie de peste 1 an.
Efectul Fisher intern precizeaza ca Rata reala DC = Rata reala FC, deci in aceste conditii
si Rata reala UK = Rata reala SUA , deci Rata reala UK = 3%
Rata reala SUA
3%
E(IUK)
3,75%
1,6106$/
1,6106$/
3,73%
10) Aplicatie
In prezent, cursul la vedere este de 1,50 $/, iar cursul la termen pentru trei luni
este de 1,52 $/. Rata dobanzii este de 8% p.a. in Statele Unite si de 5,8% n Marea
Britanie. Presupuneti ca puteti imprumuta cel mult 1.500.000 $ sau 1.000.000 .
a) Determinati daca paritatea ratei dobanzii se verifica in acest caz.
b) Daca paritatea ratei dobanzii nu se verifica, cum ati putea derula un arbitraj de
doband acoperit?
Ni se da:
S0
1,5$/
F3 luni
1,52$/
8%p.a.
Rata dob UK
mprumut
5,80%p.a.
1.500.000$
1.000.000
1,51$/
b) Daca paritatea ratei dobanzii nu se verifica, cum ati putea derula un arbitraj de
doband acoperit?
Prima/discout forward
Randamentul acoperit pentru 2,78 % mai mic decat 2%, randament la 3 luni ptr $
, deci fondurile vor migra din SUA in Marea Britanie
a) In t0 facem un imprumut in SUA de 1.500.000$ pe 3 luni, la o rata a dobanzii de
5,8% d $ = 5,8% pe an
b) In t0: cei 1.500.000$,imprumutati in SUA la un curs la vedere de (S0) = 1,50$/ ii
transformam in lire la cursul la vedere, asta inseamna
1.500.000 $ / 1,50 (imparti) = 1.000.000
c) t0: contractarea cursului la termen adica curs forward la 3 luni de 1,52
F1 = 1,50$/
d) Cu suma obtinuta in t0 adica 1.000.000 facem un depozit la Marea Britanie, pe
3 luni, la o dobanda de 5,8%
d = 5,8% pe an (cand vom obtine din depozit
1.014.500 lire
e) Deci in t1: (peste 3 luni, din depozit obtinem 1.014.500 , care la F1,va insemna
ca vom avea 1.542.040 $
f) In t1: rambursam creditul si dobanda aferente in dolari (1.500.000 $ x % (la care
am facut imprumutul) = 1.530.000$)
g) La incheierea operatiunii vom avea un profit net 12.040 $ ( 1.542.040 $ 1.530.000 $ = 12.040 S)
PROBLEME DE LA CAP COSTUL CAPITALULUI
Valoarea temporala a banilor sau Valoarea timp a banilor VAN, VA, RIR
Un leu astazi valoreaza mai mult decat un leu privit in viitor datorita actiunii
cumulative a 3 factori:
a) inflatia
b) incertitudinea cu privire ;a primirea sumei de bani
c) costul de oportunitate a banilor
1) Valoarea viitoare a unei sume de bani (Vv)
0
Sn = ?
r = rata dobanzii
n = nr de perioade
Aplicatie 1 Cost
0
1
2
Avem urmatoarele fluxuri de incasari 0
100 150
r = 10%
1) Care este Vp a intregului flux?
3
200
10/100 = 0,1
Sn
200
150
100
Valoarea prezenta (Vp) = S = ------- = -------- +
------ + -----( 1 + r) n ( 1 + 0,1) 3 ( 1 + 0,1) 2 ( 1 + 0,1) 1
200
150
100
Vp = ----- + ------- + ------ = 150,26 + 123,96 + 90,9 = 365,129
1,331
1,21
1,1
2) Care este valoarea viitoare, pana la sf anului 3?
0
1
2
3
Avem r = 10%
----------------------------100
200
200
2
Vv = 100 (1 + 0,1) + 200 (1 + 0,1) + 200
ANUITATEA
Anuitatea = suma fixa., platita in mod regulat, pe o perioada determinata de timp
Sunt de 2 feluri:
a) anuitati obisnuite = daca suma este platita la sfarsitul fiecarei perioade
b) anuitati speciale = daca suma fixa este platita la inceputul fiecarei perioade
3 n
-------------------------------------------------------
A
n
I= 1
(1 + r)n - 1
VVa = A x ---------------r
factor de compunere
3 n
-------------------------------------------------------
3 n
-------------------------------------------------------
A
V Pa =
A
A
A
1
1
A
n
-------- + --------+ --------- = A
----- = A [ ----- - ------- ]
(1 + r)3
(1 + r ) 2
(1 + r)1
r
r(1 + r)n
I = 1 (1 + r)I
3 n
------------------------------------------------------A
A
A
A
A
V Pa = A + -------- + --------- = (1 + r) [ ------- + ------ + --------- ]
(1 + r)
(1 + r ) 2
(1 + r) (1 + r)2
(1 + r)3
PERPETUITATEA
Perpetuitatea = suma fixa platitain mod regulat de-a lungul unei perioade
nedeterminate
In perpetuitate se calculeaza doar valoarea prezenta
Suma fixa platita
A
Aplicatie 1
1880 4 arborigeni 100 dolari australieni
1993 pt 2 arborigeni recompensa nu a fost platita
r = 5% = 0,05 (1993 1880 = 113 ani_
Care este suma pe care ar trebui sa o primeasca nepoatele in 1993?
Valoarea viitoare (Vv) = Sn = S x (1 + r )n
Deci S1993 = S1880 x (1 + 0,05) 113 = 100 x 1,05113 = 24796 dol australieni
Aplicatia 2
a) peste 5 ani primesc 1000 u,m, Care va fi valoarea prezenta a acestei sume peste 2
ani incepand din momentul prezent la o rata de actualizare de 11%? r= 0,11
(din 5 ani se scad 2= 3 ani)
0 1 2 3 4 5
------------------------1000
Sn
1000
1000
Valoarea prezenta (Vp) = S = ------- = ------------ = ------- = 735,29 u.m.
( 1 + r) n (1 + 0,11)3
1,36
b) peste 1 an , incepand de acum ii spuneti ca nu mai doriti banii. In toamna valoarea
prezenta, vreti sa vedeti cat de mult v-a costat aceasta decizie
Sn
1000
1000
Valoarea prezenta (V1) = S = ------- = ------------ = ------- = 666,6 u.m.
( 1 + r) n (1 + 0,11)4
1,5
(din 5 ani se scade 1)
c) avem de ales intre 500 um in prezent si 100 um peste 4 ani. Care ar fi rata
castigului care v-ar face indiferent intre cele 2 sume?
Conditia ar fi ca V0 = V4 sa fie egale deci
1000
500 =
-----adica 500 x (1 + r) 4 = 1000 rezulta ca r = 19%
4
( 1 + r)
d) Avem 600 um acum respectiv 1200 peste 3 ani. Care este varianta pt care optati
daca in prezent puteti investi orice suma la o rata de 20%?
Vv = 600 ( 1 + 0,2) 3 = 600 x 1,23 = 600 x 1,728 = 1036,8 um
1036,6 este mai mic ca 1200, deci alegem varianta cu 1200 um
Aplicatia 3
La sfarsitul unei perioade de 12 ani avem nevoie de 138500 um. Se efectueaza plati
periodice. R = 8 % ( 0,08). Prima plata se efectueaza la sf primului an. Care e suma
fixa pe care trebie sa o platim anual?
Folosim formula de la valoarea viitoare a unei anuitati
(1 + r)n - 1
VVa = A x ----------------
( 1 + 0,08)12 - 1
138500 = A x -------------------0,08
12
138500 x 0,08 = A x ( 1, 08 1)
r
de
fonduri de la cei care imprumuta capitalul, facand abstractie de risc si inflatie. Acest castig
este comparabil cu profitul net inregistrat in celelalte sectoare economice.
b)Dobanda nominala: dobanda reala la care creditorul sau investitorul adauga o prima de
lichiditate, o prima de risc si rata estimata a inflatiei
perioada
D efectiva 1 nominala
1
perioada
Aceasta dobanda compusa are importanta atunci cand este vorba de finantari cu perioada de
gratie (cand nu se plateste dobanda si nici nu se ramburseaza din creditul contractat dar
dobanda calculata se adauga la masa creditului) si cand este vorba de anualizarea unor
castiguri (de exemplu anualizarea unei rate a profitului pe 3 luni). Anualizarea asigura o mai
buna comparabilitate a ratelor de castig.
O alta dobanda importanta este dobanda fara risc, calculata prin anualizarea castigurilor
oferite de titlurile de stat. Titlurile de stat sunt emise de trezorerie si nu sunt purtatoare de
dobanda, avand scadente de 3, 6, 9 si 12 luni (cele mai frecvente sunt cele de 3 si de 6 luni).
Castigul acestor instrumente este dat de diferenta dintre pretul de emisiune (mai mic) si
pretul de rascumparare valoarea nominala (mai mare). Castigul asimilat acestor
instrumente este considerat a fi fara risc pentru ca emitentul lor este statul, care, cel putin
teoretic, nu poate intra niciodata in faliment (daca la scadenta nu are resurse financiare pentru
a-si plati datoria, statul emite moneda si rezolva problema).
1) Durata (cu cat durata este mai mare, cu atat si costul este mai mare);
2)Riscul emitentului (cu cat acesta este mai mare cu atat nivelul dobanzii va fi mai
mare);
3)Tipul rambursarii (cu cat rambursarea este mai mult amanata cu atat costul ar putea
sa creasca);
Autofinanarea
Finantare
Credite
Surse
Surse
externe
Obligaiuni
proprii
de
Amortizarea
de
finana
mijloacelor fixe
finana
Aciuni
re
plasament de capital
re
Figura 7.2.: Sursele de finantare a afacerilor
dobanzii, fie ca este vorba de o dobanda simpla sau de o dobanda compusa. Pentru a
estima mai bine costul capitalului este indicat ca initial sa se realizeze tabloul de
amortizare al creditului, a emisiunii de obligatiuni sau de actiuni.
Perioada Dobanda
K
Anuitate
K
rambursat
1
2
3
4
6000
6000
3000
3000
6000
56000
3000
53000
50000
50000
ramas
100000
50000
50000
0
RC
C initial - A n
i 1
C initial
1
n
ASTEPTARI IN MATERIE DE
Inflatie
Rata dobanzii
Profit
b) Daca rata de actualizare este mai mare decat rata de dobanda actuala moneda din
contractul de credit va cunoaste o depreciere;
c) Daca rata de actualizare este egala cu rata de dobanda prezenta in perioada viitoare
moneda de denominare a creditului nu va cunoaste nici o pierdere de valoare.
Costul oricarui tip de finantare (indiferent ca este vorba de credit simplu sau de leasing sau
factoring) se estimeaza in acest caz prin intermediul a doi indicatori de baza:
*** * Valoarea actualizata neta (VAN): care reprezinta diferenta neta dintre creditul initial
si suma actualizata a platilor efectuate pana la scadenta in contul acelui credit sau acelei
emisiuni de obligatiuni.
VAN credit C 0 i 1
n
Di R i
(1 k) n
Valoarea actualizata neta VAN este un indicator care ne arata valoarea creata de un
proiect pt firma, sau un surplus peste investitia initiala necesara realizarii proiectului
Unde: C creditul initial, D dobanzile platite, R capitalul rambursat
k rata de actualizare
Daca VAN este mai mare ca zero proiectul a generat acel surplus, a creat valoare
Daca VAN este egala cu zero proiectul doar si-a acoperit investitia initiala necesara
Daca VAN este mai mica ca zero proiectul distruge valoarea pentru firma (nu se acopera
investitia initiala)
Se vor alege doar acele proiecte care aduc un VAN mai mare ca zero.
**** Rata interna de rentabilitate (RIR): calculata ca solutie a ecuatie VAN=0.
Determinarea acestei rate se poate face prin incercari ii multiple sau prin rezolvarea directa a
ecuatiei de anulare a valorii actualizate nete.
Di R i
0
(1 k * ) n
Pozitia in finantare
Debitor
Creditor
Credit
Pozitia in finantare
Investitie
VAN cel mai
mare
RIR cel mai mic
VAN cel mai
mare
RIR cel mai
mare
VAN pozitiv
Pentru creditor sau investitor valoarea actualizata neta VAN trebuie sa fie obligatoriu
pozitiva (pentru ca acestia sa obtina chiar si actualizat o suma peste ceea ce au investit
initial).
O problema aparte in calculul costului capitalului international si in selectarea unei tehnici de
finantare pe baza criteriului valorii actualizate nete VAN este denominarea in monede
diferite. Pentru a putea compara doua tehnici de finantare denominate in moneda diferita
(actualizate cu rate de actualizare diferite) solutia ar fi:
1 k1 1 RFR1 1 1
1 k 2 1 RFR2 1 2
Unde: k ratele de actualizare, RFR rata fr risc, coeficient de risc al
Daca pietele sunt perfect integrate, adica nu exista nici o bariera in calea transferurilor de
capital (adica riscul este foarte redus) coeficientul de risc poate fi aproximat cu 0. Un loc
aparte in analiza costului capitalului il ocupa costul finantarii prin emisiune de actiuni
de pe pietele internationale. Problema apare datorita faptului ca, spre deosebire de
credite sau obligatiuni, actiunile nu au scadenta (in ipoteza ca ele nu sunt
rascumparate dupa o anumita perioada).
Pentru a calcula costul finantarii prin
internationala se folosesc doua metode:
emisiune de actiuni
in practica financiara
a. Modelul CAPM (Sharpe): presupune estimarea castigului unui titlu in functie de risc sau
dupa formula:
Ex daca avem o versiune beta de titlu mai mare de 1,05 asta inseamna ca titlul are un risc
mai mare decat al pietei
Modelul CAPM pozitioneaza pe o dreapta oblica (SML) toate titlurile de pe o piata, direct
proportional cu riscul lor. Orice combinatie de titluri este pozitionata si ea pe aceasta
dreapta. Ce aduce in plus acest model fata de celelalte este conceptul de portofoliu al
pietei,portofoliu de risc un portofoliu format din cate un titlu din fiecare de pe piata,
ponderat cu valoarea de piata a acestuia.
Este dificil de utilizat CAPM in situatii reale pentru ca portofoliu de piata nu este singurul
factor de risc cu impact asteptat. De aceea un astfel de portofoliu, in analize acesta este
asociat indicelui bursier al pietei financiare. Prin analogie, costul finantarii prin emisiune de
actiuni poate fi aproximat cu ajutorul CAPM, tinand cont de riscul asociat acestui instrument
si de prima de risc a pietei pe care se realizeaza emisiunea. Cu toate acestea estimarea costului
finantarii prin emisiune de actiuni este totusi destul de indepartata de costul real.
b. Modelul Gordon Shapiro:
Cea mai buna masura a costului capitalului este rata interna de rentabilitate RIR, acea
valoare a ratei de actualizare pentru care valoarea actualizata neta se anuleaza VAN.
Ecuatia VAN pentru o emisiune de actiuni pe pietele internationale este:
b1) Daca emisiunea de actiuni presupune o rascumparare la momentul R si la un pret
initial de rascumparare PR:
R
Divdidende i PR Nractiuni
1 k i
1 k R
Divdidende i
i 1
1 k i
Problema apare la cea de a doua ecuatie in care lipsa unei rascumparari face ca ecuatia VAN
sa aiba un numar infinit de termeni. Solutia la aceasta dilema au gasit-o Gordon si Shapiro
care au pornit de la urmatoarele doua ipoteze (deduse din analiza empirica asupra pietei
americane):
- Dividendul unei actiuni creste cu o rata constanta g;
- Rata de crestere a dividendului g este mai mica decat rata de actualizare.
Bazandu-se pe aceste ipoteze, Gordon si Shapiro au redus ecuatia VAN folosindu-se de
transformarea acesteia intr-o progresie geometrica. Solutia acestei ecuatii (rata interna de
rentabilitate) este urmatoarea:
k actiuni
D0
g
VN
Dezavantajul ei: - ipotezele pe care se bazeaza nu pot fi realizate intotdeauna. Cand nu sunt
indeplinite aceste ipoteze se foloseste primul model pentru determinarea costului finantarii
prin emisiune de actiuni.
rata interna de rentabilitate (RIR). Conform criteriului VAN un proiect de investitii este
eficient in conditiile in care acesta este pozitiv si are o valoare cat mai mare. Un proiect de
investitii este cu atat mai rentabil cu cat RIR este mai mare. Cei doi indicatori de eficienta
sunt complementari, utilizarea simultana a acestora conducand la o mai buna fundamentare a
deciziei investitionale decat utilizarea lor separata.
In cazul valorii actualizate nete VAN, problema principala ramane determinarea costului
de oportunitate al capitalului reprezentat de rata de actualizare. Rata de actualizare
utilizata in ecuatia VAN este de regula constanta dar nu ia in calcul dimensiunea financiara a
investitiei sau sursele de finantare ale acesteia. Cel mai frecvent rata de actualizare este
asimilata ratei nominale a dobanzii de pe o piata financiara, aceasta dobanda nominala
reprezentand de fapt dobanda reala ajustata cu rata inflatiei.
Dezavantajele RIR
1) RIR rata interna de rentabilitate nu tine cont de semnul fluxurilor de numerar (CF)
luate in calcul.
In cazul unor fluxuri de numerar net negative , se poate afirma ca valoarea actualizata neta
VAN reprezinta o masura absoluta a eficientei unui proiect de investitii, in timp ce rata
interna de rentabiliate RIR este mai degraba o masura relativa a acesteia. In concluzie, cei
doi indicatori nu se exclud, ci sunt complementari si se completeaza reciproc.
In cazul unor fluxuri de numerar nete pozitive, VAN scade de la valoarea sa maxima la 0
pe masura ce rata de actualizare tinde catre RIR si scade din ce in ce mai mult sub zero, pe
masura ce aceasta se indeparteaza de RIR. In cazul unor fluxuri de numerar nete negative,
situatia este inversata, cu cat rata de actualizare tinde catre RIR, cu atat VAN tinde catre zero,
caz in care se poate observa ca cu cat rata de actualizare este mai mare, cu atat proiectul
devine mai atractiv. De aici putem deduce usor ca o crestere a costului de oportunitate al
capitalului poate duce la o imbunatatire a eficientei unor proiecte de investitii care initial
pareau lipsite de orice sansa.
Rata interna de rentabilitate este incalculabila si in situatia in care toate fluxurile de numerar
sunt negative.
O alta situatie intalnita frecvent in care rata interna de rentabilitate nu se poate calcula este
aceea in care fluxurile de numerar sunt simetrice si in suma absoluta sunt egale cu zero.
O ultima situatie in care rata interna de rentabilitate nu se poate calcula nici in cazul cand
functia VAN are o forma divergenta datorita unor fluxuri de numerar complexe.
CMPC = Wd . K d + Wp . Kp + We . Ke
M x (1 F) =
C . (1 T)
------------
M
+ --------
i=1
(1 + Kd) i
(1 + Kd) n
Reinvestirea profiturilor
a)Costul profiturilor reinvestite= rata a castigului pe care actionarii ar fi putut sa o obtina
investind pe piata acele sume in titluri cu acelasi grad de risc cu cel al firmei
Sau = costul de aport al actionarilor care ar fi putut sa primeasca aceste
sume sub forma de dividende si sa le investeasca pe piata de capital in actiuni cu aceleasi grad
de risc ca si actiunile firmei.
In timp ce creditul (capitalul de imprumut d) si actiunile preferentiale (p) reprezinta obligatii
contractuale, care au costuri determinate de la inceput, estimarea costului cu capitalul propriu
K e este mai dificila. Uzual se folosesc trei metode:
- metoda CAPM, metoda randamentul obligatiunii plus prima de risc si a treia metoda,
metoda DCF
Riscul de tara are doua componente: riscul politic si riscul economic. , el a fost introdus de
M. Friedman in 1975 Definitie: Riscul de tara reprezinta o notiune agregata care ofera o
imagine sintetica asupra gradului de risc la care este expusa o afacere, o investitie localizata
in spatiul geografic al unei tari. Rolul, importanta cunoasterii riscului de tara
- cunoscand nivelul de risc al unei tari firmele, bancile vor decide daca este oportun sa
patrunda pe acea piata sau nu, sa-si creeze structuri proprii in acea tara
Analiza riscului de tara este importanta nu numai la luarea deciziei de implantare in
strainatate ci si in elaborarea unor strategii de implantare, in alegerea tipului de operatiuni
care sa fie desfasurate pe o anumita piata, in procesul de planificare strategica a firmei sau in
stabilirea conditiilor de creditare (acordarea unor perioade de gratie, reducerea unor dobanzi).
Political Risk
Services
The Economist
Moodys
3)-Riscul valutar: este un risc specific finantarilor in valuta fiind determinat de evolutia
nefavorabila a cursului de schimb
Riscul valutar = Pierdere potentiala cauzata de evolutia nefavorabila a cursului de schimb
B) Nevoia de finantare
Nevoia de finantare la nivelul unei economii se determina tinand cont de deficitul de resurse
generat de desfasurarea activitatii companiilor private sau persoanelor fizice din tara
respectiva. Pentru a determina aceasta nevoie trebuie mai intai identificate consumurile si
intrarile de resurse in cadrul produsului intern brut:
- Intrari de resurse: veniturile (populatiei si companiilor), impozitele incasate de stat,
economisirile;
- Iesiri de resurse: consumurile totale, cheltuielile guvernamentale si investitiile.
Cand o economie consuma mai mult decat obtine ca venituri se confrunta cu un deficit. Acest
deficit se poate acoperi prin:
- emisiune de moneda (politica inflationista) sau
- poate fi finantat de pe piete externe
4) Pe baza BPE se poate masura gradul de atractivitate a mediului de afaceri intern pentru
investitorii rezidenti si nerezidenti
-5) Instrument important in modelarea si coordonarea politicilor comerciale externe
6) Ea constituie fundamentul pentru o serie de politici macroeconomice: fiscale, monetare,
valutare, comerciale (tarifare si netarifare) etc.
PRINCIPII
-1) Principiul de baza de inregistrare a fluxurilor reale si financiare in BPE este acela al
dublei inregistrari Fiecare furnizare de resurse reale sau financiare este compensata de o
incasare. Implicit, orice intrare de resurse reale sau financiare este compensata de o
plata. .
Daca aceasta compensare nu se produce operatia este considerata a fi un transfer. Daca se
respecta acest principiu, soldul net al tuturor inregistrarilor din balanta trebuie sa fie teoretic
egal cu zero. In practica insa, sistemul de inregistrare in BPE nu este perfect si deoarece
datele inregistrate sunt obtinute din surse diferite, apar o serie de diferente valorice care sunt
reportate intr-un cont special de erori si omisiuni.
-2) Un al doilea principiu se refera la inregistrarea intrarilor si iesirilor de resurse reale
si financiare in BPE. Ca in orice balanta ce respecta principiul dublei inregistrari, exista o
pozitie de credit si una de debit pentru fiecare cont si sub-cont din BPE. Ca regula
generala, intrarile de resurse sunt inregistrate in creditul balantei si iesirile sunt
inregistrate in debitul balantei.
Sintetic, principalele operatiuni se inregistreaza in BPE astfel:
Intrari si iesiri in Balanta de plati externe
Intrari Credit
Iesiri - Debit
------------------------------------------------Exporturi FOB
Importuri FOB
Servicii prestate
Servicii platite
Dividende , dobanzii, salarii incasate
Dividende, dobanzii, salarii
platite
Transferuri unilaterale din strainatate
Transferuri unilaterale in strainatate
Capitaluri investite din strainatate
Capitaluri investite in strainatate
Credite atrase
Credite acordate
Cresterea activelor de rezerva
Diminuarea activelor de rezerva
1) Contul curent
a) Bunuri si servicii
b) Venituri
- din investitii directe/portofoliu
-din alte investitii (dobanzi)
c) Transferuri curente
-sector oficial
-alte sectoare
II) Contul de capital
a) Transferuri de capital
b) Active cumparate/vandute
III) Contul financiar
a) Investitii directe
b) Investitii dei portofoliu
c) Alte investitii (credite externe, imprumututi, FMI)
d) Conturi de tranzit
e) Conturi de cliring / barter
f) Active de rezerva (aur, DST, valuta
2) Emitente de obligatiuni -ca tari - pe primul loc se afla tarile dezvoltate cu 96,1%
apoi Asia, America Latina cu 2,3% Europa cu 0,7%
3) Ca tipuri de obligatiuni cele mai des folosite: obligatiunile guvernamentale peste 50%,
apoi obligatiunile corporative cu 30%, euroobligatiunile cu 20% si obligatiunile straine cu
10%
4) Cea mai importanta institutii emitenta de obligatiuni internationale este guvernul.
a) Obligatiuni cu rata fixa (cupon fix) au scadente mari 30/40 de ani, valoare nominala
mare, cca 5000 dolari / obligatiune, dobanda fixa se plateste semestrial sau anual
Obligatiuni straine
Din orice tara
Din orice tara
moneda pietei pe care se
realizeaza emisiunea
mai mare
mai mari
mai mare
mai mare
Euroobligatiuni
din orice tara
din orice tara
moneda diferita de cea a pietei pe
care se realizeaza emisiunea
mai mic
mai mici
mai mic
mai mic
Din tabloul de mai sus se observa ca diferente intre cele doua tipuri de obligatiuni mai exista
si in ceea ce priveste volumul, scadenta, riscul si costurile emisiunii, in general mai mari la
obligatiunile straine.
- obligatiuni puttabile
- Permit titularului obligatiunii fie sa extinda maturitatea (extinderea scadentei) sau fie la
rascumparare ei inainte de scadenta (call date)
- Detinatorii de obligatiuni sunt tentati sa prelungeasc maturitatea obligatiunilor cand
randamentul acestora e mai mare decat randamentul pietei;
- Cand rata de cupon e mult sub randamentul pietei detinatorii de obligatiuni sunt tentati sa
reduca maturitatea.
C
C
P0 = ------ + ----- +
1 + Kd
(1 + Kd)2
generalizand avem:
n
C
P0 =
-------+
i = 1 (1 + Kd ) i
C + VN
C
VN
----+ -----(1 + Kd)15 (1 + Kd)15
VN
--------(1 + Kd ) n
-------+ --------i = 1 2 (1 + Kd ) i
(1 + Kd ) 2 n
---2
2
aici este formula cand C se plateste semestrial, deci de 2 ori pe an
vanzatorului pentru perioada de timp cuprinsa intre momentul vanzarii si ultima plata a
cuponului
n
C
VN
P0 =
-------- +
--------+ diferenta de dobanda
i = 1 (1 + Kd ) i
(1 + Kd ) n
0
1 iulie
1
--------------------------------Pretul obligatiunii = 1000 +
( la 30 dec )
359
120 x ------360
Pretul curat
diferenta de dobanda
180
Pretul obligatiunii = 1000 + 120 x -----(la 31 iulie)
360
i=1
C
-------- +
(1 + Kd ) i
P14=
14
i=1
150
-------+
i
(1 + 15% )
VN
--------(1 + Kd ) n
1000
--------(1 + 15% ) 14
=1000 um
P14=
14
i=1
150
-------+
(1 + 10% ) i
1000
--------(1 + 10% ) 14
P13=
13
i=1
150
-------+
(1 + 10% ) i
1000
--------(1 + 10% ) 13
=1368 u,m ( la un an de
scadenta)
=1355 u.m
14
i=1
150
-------+
(1 + 20% ) i
1000
--------(1 + 20% ) 14
P13=
13
i=1
150
-------+
i
(1 + 20% )
1000
--------(1 + 20% ) 13
= 769 u,m ( la un an de
scadenta)
= 769 u,m
Aplicatie
La un an de la emisiune Kd = 10%, ramane constant pana la sfarsitul anului urmator,
daca la inceputul acestui an ati cumparat o obligatiune si pe care o vindeti la inceputul anului
urmator, cat este castigul total obtinut din detinerea ei?
Pret de cumparare la sf anului 1 = 1368 u.m.
Pret de vanzare la sf anului 2 = 1355 u.m.
Castigul de capital = diferenta dintre pretul de cumparare si cel de vanzare e raportat la
pretul de cumparare
pretul de cumparare - pretul de vanzare
= ----------------------------------------------------------pretul de cumparare
- 0,96%
Deci:
Castigul de dobanda- raportul dintre C si Pretul de cumparare = 10,96%
Castigul total = castig de capital + castig de dobanda = 10%
Randamentul pana la scadenta (YTM)= castigul obtinut de investitor in conditiile in care
el plateste un anumit pret pe obligatiune si o pastreaza pana la scadenta.
YTM = randamentul
P=
Kd = 10%
n
C
-------+
i = 1 (1 + YTM ) i
VN
--------+ diferenta de dobanda
(1 + YTM ) n
Costurile de emisiune
1) Costurile de emisiune, exprimate procentual din incasarile nete ale unei emisiuni sunt
mai mari la emisiunile de valoare mai mica pt ca o mare parte dintre ele sunt cheltuielile
fixe (includ analiza de subscriere, pregatirea prospectelor de emisiune, onorariile avocatilor),
astfel incat procentul lor in costul total de emisiune este mare, la emisiunile mici.
Emisiunile in valori mici sunt facute, in general, de firme mai putin cunoscute pe
piata, astfel chletuielile de subscriere/riscul de subscriere asumat in banca manager este mai
mare.
2 )Costurile de emisiune ale actiunilor comune sunt mai mari decat costurile de
emisiune ale actiunilor preferentiale, care ambele, la randul lor sunt mai mari decat
costurile de emisiune ale obligatiunilor.
Datorita riscului de subscriere pretul actiunilor este mai volatil decat pretul
obligatiunilor, riscurile de subscriere fiind astfel mai mari pentru emisiunea de actiuni.
Datorita efectului de distributie, in general, obligatiunilor sunt cumparate in blocuri
mari de un numar redus de investitori , pe cand actiunile sunt detinute de un numar mare de
investitori rezultand efortul pt ca actiunile sa ajunga la un nr mai mare.
Comisioanele
- Comisionul brut de subscriere, pentru o obligatiune este diferenta dintre pretul de
emisiune a titlului si suma incasata de emitent pentru un titlu.
- Grupul de banking cumpara partea sa din emisiune de la grupul de subscriere la un pret
specificat = astfel rezulta comisionul grupului de subscriere; Comisionul grupului de
subscriere se determina ca diferenta intre pretul la care acesta a cumparat emisiunea de la
emitent si pretul la care s-a facut revanzarea catre grupul de banca.
- Grupul de banking vinde titlurile catre grupul de vanzatori catre lista exceptata si de
asemenea catre proprii clienti finali la preturi stabilite = rezulta comisionul grupului de
banking; Comisionul grupului de banca sau Comisionul grupului de banking este egal cu
diferenta dintre pretul de cumparare si cel de vanzare.
Dezavantaje:
- Datoriile reprezinta o cheltuiala fixa; daca profiturile companiei fluctueaza, ar putea sa nu
faca fata acestor cheltuieli;
- Cresterea nivelului datoriilor, poate creste probabilitatea incetarii platilor, impreuna cu
costurile asociate falimentului. Astfel un nivel de risc mai ridicat al companiei va duce la un
cost mai ridicat al capitalurilor proprii;
Actionarii sunt cei care suporta riscul companiei in caz de lichiditate:
-termenul lung pe care au fost emise datoriile este un factor de risc. Daca planurile ce au
determinat emisiunea ar putea sa nu se materializeze, datoria ar deveni o povara;
Firma B
Datorii 60$
Capital propriu 40$
------------------Active 100%
Pasive 100 $
--------------------Pasive 100$
Capital propriu
---------------- = 80 % respectiv 40%
Total datorie
Acest raport dintre capitalurile proprii si totalul activelor reprezinta
valoarea )procentul cu care valoarea activelor se poate diminua in cazul lichidarii firmei pana
la limita la care creditorii inregistreaza pierderi.
4) Drepturile de preemtiune- actionarii comuni existenti ai firmei au dreptul de a cumpara
primii actiunile comune suplimentare (din noile emisiuni), proportional cu nr de actiuni
detinut.
Scopul: este: - de a nu se produce o diluare a controlului detinut de
actionarii existenti
- de a nu se produce o diluare a valorii detinute de actionarii
existenti
5) Drepturile la Active activele nete ale firmei (adica totalul active minus total pasive) sunt
proprietatea actionarilor. Acesta este un drept de proprietate indirect, este limitat la distributia
activelor sub forma de dividende si in caz de lichidare a firmei, dreptul rezidual asupra
activelor.
intre total datorie si total active; masoara cat din totalul de fonduri ale firmei provine din
credit. Creditorii prefera rate mici ale indatorarii, pentru a exista o protectie mai mare
impotriva eventualelor pierderi in cazul unui faliment).
In perioadele cu probleme, firma poate obtine capital suplimentar numai prin
indatorare, care este mai sigura din punctul de vedere al investitorilor.
Dezavantajele emisiunii de actiuni comune sau dezavantajele
finantarii prin actiuni comune
a) Vanzarea de actiuni comune extinde dreptul de vot si controlul catre noii actionari;
b) Actiunile comune dau noilor detinatori dreptul de a imparti veniturile firmei (spre
deosebire de finantarea prin capital de imprumut, unde noii investitori primesc un venit fix,
indiferent de profitabilitatea companiei);
c) Costurile de subscriere si distributie a actiunilor comune sunt de obicei mai mari decat cele
pentru actiunile preferentiale sau obligatiuni;
d) Dividendele actiunilor nu sunt deductibile fiscal, reflectandu-se in costul relativ al
capitalurilor proprii
II) Actiunile preferentiale
Sunt un tip de capital hibrid care au caracteristici ale obligatiilor si ale actiunilor comune
Caracteristicile actiunilor preferentiale
a) Sunt actiuni care platesc un dividend fix;
b)au valoare nominala
c) De regula, dividendul fix al actiunii preferentiale este exprimat ca procent din valoarea
nominala
d) Valoarea nominala este suma pe care detinatorul actiunilor preferentiale va trebui sa o
primeasca in cazul lichidarii firmei
e) Sunt emise fara scadenta
f0 Au o preferinta la plata dividendelor fata de actiunea comuna, dar nu au drept prioritar fata
de capitalul de imprumut. De cele mai multe ori dividendele actiunilor preferentiale sunt
cumulative adica arieratele la plata dividendeloractiunile preferentiale trebuie sa fie achitate
de catre firma inainte de a se putea face plata dividendelor ptr actiunile comune
g) Actiunile preferentiale nu are drrept de vot
h) Neplata dividendelor nu atrage incapacitatea de plata a firmei
i) Majoritatea actiunilor preferentiale sunt convertibile in actiuni comune.
Factorii care influenteaza decizia de finantare pe termen lung a firmei
a) Nivelul curent al ratelor de dobanda precum si estimarea cu privire la evolutia lor
b) Perioada de timp pe care emit instrumentul de finantare corelarea maturitatilor =
instrumentul de finantare sa fie emis cu o scadenta care sa reflecte perioada de exploatare a
activelor a caror cumparare se doreste a fi finantata
c) Situatia financiara prezenta si cea previzionata a firmei .
De regula, daca firmele se gasesc intr-o situatie financiara proasta , ele vor evita sa se
finanteze prin datorie pe termen lung. In schimb daca, se gasesc intr-o situatie financiara
buna, dar estimeaza ca in perioada urmatoare vor avea dificultati, atunci in prezent se vor
finanta prin datorii pe termen lung.
Daca firmele previzioneaza realizarea unor proiecte de investitii foarte profitabile , ele vor
alege ca in prezent sa se finanteze prin datorie si abia dupa ce profiturile vor fi crescut , ceea
ce va determina si cresterea pretului pe piata a actiunilor firmei, sa se finanteze printr-o noua
emisiune de actiuni.
b) Oferta publica pe piata interna insotita de un plasament international consta intrun plasament partial pe piata locala de pana la 75 - 80 % din totalul ofertei, restul ofertei fiind
adresat pietei internationale printr-un grup de plasament. vanzarea pe piata internationala cu
cotarea actiunilor pe o singura piata bursiera externa.
c) Oferta publica internationala pe mai multe piete simultan ,reprezinta forma pura a
plasamentului global si presupune lansarea emisiunii pe mai multe piete simultan, cu cotarea
pe aceste piete. O astfel de oferta este accesibila de regula marilor companii
d) Oferta publica pe europiete: sunt oferte de actiuni ale unor companii straine adresate de
regula unor investitori institutionali ce actioneaza pe o piata paralela puternic dereglementata.
Oferirea de actiuni in acest caz se realizeaza fie printr-o tranzactie directa intre emitent si
investitor fie printr-o cotare prealabila (care nu este neaparat obligatorie).
Mecanismul emisiunii de actiuni printr-o oferta publica internationala este similar emisiunii
internationale de obligatiuni, principalii intermediari implicati fiind: grupul lider si
comanagerii care formeaza grupul de coordonare si / sau garantare a emisiunii internationale
de actiuni cu rol in administrarea procesului, grupul de plasament garantat, grupul de
plasament (vanzare) sau alti intermediari (implicati de exemplu in promovarea emisiunii pe
pietele externe sau in facilitarea procesului de cotare al actiunilor pe bursele internationale,
elaborand dosarul in conformitate cu reglementarile acestora).
In aceasta emisiune indirecta de actiuni pe o piata externa prin intermediul unui instrument
specific - certificatul de depozitare (DR) sunt implicate doua institutii financiare distincte
intre care exista o relatie de subordonare: banca depozitara si banca custode.
Banca depozitara are rolul fundamental in emisiunea de certificate de depozitare, fiind o
banca de prim rang aflata de regula pe piata tinta. Aceasta este o banca de prim rang care se
ocupa cu pregatirea si realizarea emisiunii de certificate de depozitare pe baza unui pachet
determinat de actiuni depuse la o banca custode. Banca depozitara numeste banca custode
care este de regula o banca corespondenta, acorda consultanta emitentului de actiuni si
controleaza intregul proces de emisiune de certificate de depozitare.
Banca custode este o banca din tara emitentului care are rol in pastrarea pachetului de actiuni
ce constituie baza emisiunii de certificate de depozitare.
3) de institutii financiare
In cazul securitizarii internationale rolul principal este jucat de SPV, Special Purpose
Vehicule sau SVC Special Vehicule Company , adica de o institutie de securitizare
specializata sau SPV/ SVC este o companiede finantare implicata in securitizare.
Operatiunea de securitizare are urmatoarele caracteristici principale:
Certificate de securitizare Caracteristici
1) Operatiunea permite omogenizarea castigurilor obtinute de pe urma valorificarii unor
active financiare detinute in portofoliu (cupoane, dobanzi, taxe, comisioane si alte speze
financiare);
2) Securitizarea se deruleaza printr-o companie specializata;
3) Emisiunea de titluri financiare este de regula garantata de o institutie specializata
(guvernamentala);
4) Pentru asigurarea unui grad ridicat de lichiditate sunt preferate titluri cu o piata secundara
dezvoltata;
5) Bilantul si portofoliul de active al companiei beneficiare este mult simplificat prin aceasta
operatiune;
6) Deoarece activele cele mai interesante ale companiei sunt separate de aceasta, si pe baza
lor sunt emise noi titluri financiare, acest lucru poate duce la o mai buna valorificare mai buna
a resurselor financiare ale companiei beneficiare.
Etape in securitizarea financiara/ Mecanism securitizat
Operatiunea presupune incheierea unui contract initial intre beneficiarul securitizarii
(companii de finantare, banci) si institutia de securitizare specializata ("special vehicle
company") prin care sunt selectate o parte din activele financiare interesante ale companiei si
pe baza acestora sunt emise noi titluri financiare catre potentiali investitori locali sau
internationali. Emisiunea de titluri in contul activelor securitizate se poate face fie direct
fie prin intermediul unor intermediari (companii de brokeraj). Securitizarea se poate realiza
printr-o emisiune pe o singura piata (locala sau internationala) sau se poate realiza simultan pe
mai multe piete externe. Societatea specializata, implicata in securitizare este cea care isi
asuma rolul fundamental in coordonarea si supravegherea intregului proces, ea putand fi din
aceeasi tara cu beneficiarul operatiunii sau din tara de emisiune.
platii (mijloc de credit) sau pentru garantarea unor plati. Cecul poate fi transmis prin gir
(andosare) catre o terta persoana care devine astfel noul beneficiar al cecului. Principalul
avantaj al CEC-ului este simplitatea mecanismului. Derivat din acest avantaj rezulta si
principalul dezavantaj al cecului, si anume lipsa de protectie pentru exportator, care nu are
siguranta ca in momentul in care a primit fila de cec aceasta va putea fi si incasata. Chiar daca
cecul nu poate fi emis fara a exista suma aferenta in cont, nu sunt putine situatiile in care au
loc emisiuni fara acoperire in cont. In plus, exportatorul are putine instrumente de verificare a
acoperirii cecului.Din cauza riscului ridicat (risc de neplata datrat lipsei de fonduri, cecu
este descoperit), practica internationala a dezvoltat cateva tehnici care sa sporeasca siguranta
unei plati prin intermediul acestui instrument: solicitarea ca plata prin cec sa se realizeze in
avans (inainte de livrarea marfii), solicitarea unei garantii din partea bancii emitente (cecul
certificat), eliminarea posibilitatii de transfer prin gir (cecul barat) sau vinculatia (livrarea
marfii pe numele unui tert).Alte dezavantaje: utilizarea unui depozit in prealabil cu 3-4
saptaman, alta post-datarea cecului, alta greseli in completarea cecului, alta cecul este utilizat
pt plati reduse si ptre clienti cunoscuti.
La fel ca si cambia, biletul la ordin, cecul poate fi transmis prin gir (andosare)
sau poate fi scontat inainte de scadenta la o terta banca.
La fel ca si cecul si biletul la ordin, cambia poate fi transmisa prin gir (andosare)
sau poate fi scontata inainte de scadenta la o terta banca.
Elementele cambiei:: denumirea de cambie in limba in care este redactat inscrisul, ordinul
neconditionat de a plati o suma determinata (exprimata in cifre si litere), indicarea
termenului de plata (scadenta), care poate fi exprimat ca data calendaristica fixa, la un
anumit numar de zile de la data emiterii cambiei (de regula 30, 60, 90, 180 de zile), la vedere
sau la un anumit interval de la prezentare spre acceptare, numele si adresa trasului,
denumirea si adresa beneficiarului, locul efectuarii platii, data si locul emiterii, semnatura
tragatorului, cuprinzand numele de familie in intregime.
Emiterea cambiei da nastere unui raport juridic prin care tragatorul se obliga fata de
beneficiar sa-l determine pe tras sa plateasca suma prevazuta in trata.
Acceptarea cambiei apare atunci cand trasul are ordin din partea tragatorului sa efectueze
plata dar devine obligat cambial numai in momentul in care accepta cambia. Prin acceptare,
trasul devine debitorul principal, el fiind obligat cambial, solidar cu tragatorul, girantii si
avalistii. Trasul isi ia sarcina sa plateasca, iar ceilalti obligati cambial isi asuma obligatia de
a face sa se plateasca in mod efectiv, ei platind numai in cazul in care debitorul principal,
trasul, nu isi onoreaza plata. Tehnica platilor prin trate cunoaste o serie de operatiuni care pot
interveni in anumite situatii si anume:
Avalizarea apare in situatia in care tragatorul nu este sigur de solvabilitatea trasului, se poate
apela la o garantie (denumita aval sau pentru garantie), urmate de semnatura avalistului
si data. Avalistul este, de obicei, o banca ce se obliga sa faca plata daca trasul nu va achita
suma respectiva la scadenta, aceasta operatiune evidentiind rolul cambiei de instrument de
garantare a platii, intarit prin plata avalizarii.
Andosarea presupune transmiterea cambiei prin gir si aceasta se face printr-o dispozitie
scrisa de catre beneficiarul acesteia catre tras, care urmeaza sa plateasca suma aratata in titlu ,
la ordinul persoanei care o indica, la locul si data mentionata in cambie. Andosarea are loc
atunci cand beneficiarul (girantul), la randul sau este debitor fata de o alta persoana
(giratorul), cu aceeasi suma. Deci cambia poate fi transmisa prin gir
Scontarea este operatiunea prin care posesorul cambiei obtine de la o banca comerciala,
inainte de scadenta, suma inscrisa pe titlu (valoarea nominala), diminuata cu dobanda
aferenta sumei din acel moment pana la scadenta, plus un comision al bancii, denumit
valoarea de scont.Cambia poate fi scontata
Rescontarea presupune ca bancile comerciale sa preschimbe cambiile ce le detin in bani, la
banca centrala care percepe taxa oficiala a scontului, influentand astfel nivelul general al ratei
dobanzii.
Forfetarea consta in vinderea de cambii, indiferent de scadenta, unor institutii specializate
care, spre deosebire de bancile comerciale, la scontare preiau riscurile de neplata de catre
debitor. Taxa de forfetare este superioara celei de scont, iar operatiunea presupune si
transmiterea documentelor care sa asigure incasarea fara dificultati a cambiei (diferite
autorizatii).
Plata cambiei se face prin prezentarea acesteia la plata in ziua scadentei sau in una din
cele doua zile lucratoare care urmeaza scadentei. Cambia scadenta la vedere poate fi
prezentata la plata in termen de un an de la data emiterii. Trasul care plateste are dreptul sa
pretinda de la beneficiar trata cu mentiunea achitat, semnata de acesta. Daca trasul vrea sa
faca o plata partiala, beneficiarul nu poate refuza plata, fiind obligat sa mentioneze pe trata
suma primita si sa dea chitanta trasului. Regresul, in caz de refuz de acceptare sau de plata a
tratei, este dreptul beneficiarului de a actiona impotriva tragatorului si a celorlalti semnatari ai
documentului respectiv (andosatori si avalisti) la scadenta, in conditiile in care trasul refuza
plata inainte de scadenta, acceptarea totala sau partiala sau daca intervine falimentul trasului
ori cel al tragatorului.
Prescriptia consta in actiunea in justitie contra trasului care a acceptat cambia, si de regula
cambia se prescrie in termen de 3 ani de la data scadentei. Actiunea beneficiarului impotriva
celorlalti semnatari se prescrie in termen de un an de la data protestului adresat in timp util
sau de la scadenta in cazul unei cambii cu clauza fara protest. Actiunea unui andosator
contra altuia sau impotriva tragatorului se prescrie in termen de 6 luni de la data cand acestia
au platit sau au fost actionati in justitie. Actele de intrerupere a curgerii termenului de
prescriptie nu au efect decat in privinta celui care le-a efectuat.
In comertul international, exportatorul apare, de regula in calitate de tragator si eventual
beneficiar, iar importatorul - de tras. Daca trasul nu onoreaza cambia, ultimul posesor
(beneficiar) are dreptul de regres ( recurs) asupra tuturor girantilor anteriori avalistului,
inclusiv tragatorului, care sunt solidari, raspunzatori fata de el. Recursul merge pana la
declararea starii de faliment si executarea silita prin vanzarea bunurilor. Daca ultimul posesor
al cambiei doreste sa incaseze contravaloarea acesteia inainte de scadenta, o va sconta unei
banci comerciale.
a) Relatia de plata este declansata ca urmare a unei obligatii asumate sau datorii preexistente,
ce urmeaza a se stinge o data cu onorarea OP.
b) Operatiunea este pornita la initiativa platitorului (ordonatorului).
c) Revocabilitatea este o trasatura fundamentala a OP
d) Pprovizionul (depozitul) bancar este absolut obligatoriu in cazul OP
Din puncte de vedere al modalitatilor de incasare Ordinul de Plata OP.P poate fi:
- simplu, incasarea sa nefiind conditionata de prezentarea vreunui document sau
explicatie cu privire la scopul platii (excluzand cazul ca se cere o chitanta). Acest tip de O.P.
se aseamana cu cecul;
- documentar, incasarea sa fiind determinata de obligatia beneficiarului de a prezenta
anumite documente (facturi, dovada platii unor chirii, a unor cheltuieli de transport etc.)
indicate de ordonator in OP
Derularea unei operatiuni de Ordin de Plata. presupune existenta unui document, formular, de
regula tipizat, denumit ordin de plata. Acesta este pus la dispozitie de banci clientilor lor.
Elementele pe care le surprinde un OP sunt: numele si adresa ordonatorului (persoana fizica
sau juridica care da OP) (eventual si numarul contului bancar), numele si adresa
beneficiarului (eventual si numarul contului), denumirea si adresa bancii ordonatoare, data
(ziua, luna, anul) emiterii OP ordinul de a plati (prin formula: va rog sa platiti, veti
plati), suma in cifre si litere cu indicarea valutei in care se va face plata, motivul platii, in
cazul OP documentar se indica documentele care trebuie prezentate de beneficiarul platii,
modul de plata: letric, telegrafic, SWIFT (pentru plati in cont sau cecuri, valuta efectiva),
semnaturile autorizate ale bancii ordonatoare sau ale persoanei autorizate de firma
ordonatoare
2) Acreditivul documentar
Primele Reguli si uzante uniforme privitoare la acreditivul documentar au fost adoptate
in 1933 (SUA l-a folosit prima). Ele au fost revizuite in 1951,1962.
Regulile si uzantele devin cu adevarat internationale in 1974 cand Publicatia nr. 274 este
recunoscuta de un organism ONU: Comisia Natiunilor Unite pentru Drept International.
Textul este imbunatatit in 1984 (Publicatia nr. 400) sub impactul evolutiei transporturilor
internationale si tehnicilor de productie si transmitere automatizata a datelor .
In 1993 prin Publicatia nr. 500 (ultima revizuire) s-a urmarit: simplificarea Regulilor si
Uzantelor Uniforme nr. 400; facilitarea si standardizarea practicilor bancare; sporirea
exportul), poate realiza un import de materii prime fara sa fie obligat sa le plateasca imediat.
Acceptul dat pe cambie de banca (accept bancar) constituie o garantie a platii acesteia la
scadenta si, de aici, posibilitatea scontarii cambiei la banca exportatorului. Cambiile se trag de
tragator, exportator, asupra bancii acceptante (trase) sau asupra bancii emitente. Daca sunt
trase asupra ordonatorului, bancile le vor trata ca pe simple acte aditionale
In prezent nu avem niciun fel de sistem sau aranjament monetar intre cele mai
puternice monede ale lumii. De asemenea, se foloseste o larga paleta de regimuri
valutare, de la cursurile fixe (folosite in mod restrans) la regimuri liberiale (folosite in
majoritatea statelor lumii) pana la cursurile flotante care sunt caracteristice monedelor cele
mai puternice.
Termenii devalorizare , revalorizare = se foloseau atunci cand cursul era fix, iar statul
intervenea pentru a-l modifica
Termenii apreciere, depreciere = sunt dati de miscarile cererii si a ofertei existente pe piata.
In plus de aceste servicii de baza, exista intermediari specializati care ofera si alte
servicii conexe cum ar fi:
a) Constituirea de consortii bancare pentru mobilizarea unui volum important de resurse de
capital (de exemplu sindicalizarea creditelor);
b) Implicarea directa in emisiunea de titluri pe piata financiara internationala (emisiunea de
actiuni / obligatiuni);
c) Promovarea emisiunii de titluri pe piata financiara internationala (cazul emisiunii de
obligatiuni pe o piata straina);
d) Implicarea in finantarea complexa a proiectelor de investitii;
e) Implicare in fuziunile, achizitiile sau preluarile de firme;
f) Administrarea contului clienti (cazul factoringului).
Reprezentarea tarilor in cadrul acestor institutii se face la nivel de guvern (prim ministru,
ministru de finante sau guvernatorul bancii centrale). Cea mai mare parte a finantarilor
acordate de aceste institutii nu sunt in conditii de piata (dobanzi mai mici, perioade de gratie,
posibilitati de reesalonare sau renegociere).
-Investitie cu grad mare de risc rata mare de mortalitate + lipsa de active fixe;
-Rata mare a castigului asteptat obiectiv ROI (return on investment) de minim 20-30%;
-Detinerea firmei in portofoliu de la 1 la 7 ani;
- Achizitionare intre 5 30% dintre actiunile firmei;
-Iesire din investitie prin: oferta publica pe pietele internationale, vanzare catre o alta
companie, preluare;
-Implicare activa a investitorului.
Uneori aceasta forma de finantare este preferata finantarii prin bancile comerciale din
cauza ca riscul implicat este mult mai mare si bancile evita uneori implicarea directa si ca
de cele mai multe ori existenta unui istoric al relatiilor cu o banca este un factor determinant
in acordarea finantarii. In plus, in contractul incheiat cu antreprenorul, finantatorul poate
restrictiona / conditiona obtinerea de fonduri din alte surse si poate impune obligativitatea
supravegherii directe a activitatii antreprenorului si a modului in care acesta gestioneaza
fondurile primite.
a) piete monetare
Piata monetara este o piata a fluxurilor financiare pe termen scurt (de pana la un an)
caracterizata printr-un risc/ rentabilitate scazut. Pietele monetare sunt cu precadere piete
nationale Pe piata monetara institutia de reglementare si supervizare este BNR alaturi de
bancile comerciale sau cele specializate. Pe piata monetara se folosesc urmatoarele
instrumente:
- moneda; - certificate de depozit, - titluri de stat; - credite pe termen scurt
- sau tranzactii cu instrumente de credit - depozitarul (la termen sau la vedere)
b) piete de capital
Piata de capital este o piata a fluxurilor financiare pe termen mediu si lung (cu scadenta mai
mare de un an) caracterizata printr-un risc/ rentabilitate mai inalt decat pe piata monetara.
Pietele de capital sunt cu precadere piete internationale. Pe piata de capital institutia de
reglementare si de supervizare este CNVM. Pe piata de capital se folosesc urmatoarele
instrumente:
-credite (credite externe, eurocredite, credite sindicalizate);
- obligatiuni, tranzactii cu instrumente de imprumut si actiuni( bonds, equiles)
- fonduri mutuale de risc
Pe piata monetara lichiditatea este mai mare decat pe pietele de capital
- Echange office
3) Caracteristici comparative ale pietelor monetare versus pietele
de capital
Diferentele dintre pietele monetare si pietele de capital
b) Riscurile asociate
c) Lichiditatea
d) Volumul tranzactiilor
e) Localizarea
f) Instrumente folosite
( piata monetara
instrumente de credit)
(piete de capital
instrumente de imprumut si actiuni )
ca instrumente se folosesc actiunile comune si performantele, obligatiunile, participatii la
fonduri de pensii/investitii, polita de asigurare,
- Avem acces la multi mai multi bani decat cei de care dispune firma
- Finantarea de pe piata de capital este mai ieftina
- Costul finantarii din fonduri interne = costul de oportunitate al actionarilor
b) riscurile asociate
c) lichiditatea
este mai mare
d) volumul tranzactiilor
- este mai mic
e) localizarea - ( piata monetara
interbancar
piata de capital
burse)
f) instrumente folosite (de credit)
( piata monetara
instrumente de credit)
(piete de capital
instrumente de imprumut si actiuni )
sunt: titluri de stat, contract rascumparare.
certificate de depozit
Utilizarea de Resurse financiare interne conduce la un cost mai mare decat
resursele financiare externe
- depozitele / credite;
- certificatele de trezorerie;
- obligatiunile guvernamentale;
- obligatiunile companiilor
private.
- hartiile comerciale
Instrumente de schimb:
- actiunile;
- titluri emise de fonduri de
investitii;
- polite de asigurare;
- participatii la fondurile de
pensii.
- instrumente derivate.
in
Instrumentele de imprumut au de regula un venit / castig fix garantat, exprimat sub forma
dobanzii sau a cuponului
in timp ce instrumentele de schimb au un venit variabil, negarantat - dividendele
*** Titlurile de stat sunt printre cele mai putin riscante instrumente de pe
piata financiara, fiind emise de trezoreria statului, in moneda nationala sau devize. Sunt
titluri emise pe termen scurt, cu scadenta sub un an, destinate acoperirii unor deficite
interne temporare sau finantarii unor proiecte guvernamentale de interes national (in
SUA scadenta la titlurile de stat variaza intre o saptamana si 182 zile).
Prin intermediul titlurilor de stat, acesta se imprumuta de la populatie pt a-si acoperi
deficitele, pt a realiza proiecte de avengura si pt a plati raporturile energetice,
Titlurile de stat sunt emise cu discount, fiind subscrise de investitori la o valoare mai mica
decat valoarea nominala, urmand ca la scadenta statul sa le rascumpere la valoarea nominala.
Aceste titluri nu sunt purtatoare de dobanda, diferenta dintre pretul de subscriere si valoarea
nominala reprezinta profitul investitorilor. Investitorii au posibilitatea de a revinde titlurile de
stat pe piata secundara sau le pot scota inainte de scadenta, in cazul in care au nevoie de
lichiditati.
Dobanda la titlurile de stat este considerata a fi o dobanda de referinta pe pietele financiare,
fiind dobanda fara risc a pietei ("risk free interest rate"). Aceasta dobanda este o dobanda
nominala care include in ea rata inflatiei, pe baza sa stabilindu-se dobanzile bancilor
comerciale.
*** Acordurile de rascumparare (REPO) sunt contracte incheiate
intre debitori si creditori prin care debitorul conditioneaza emisiunea unui titlu financiar de
rascumpararea acestuia la o data ulterioara si la un pret determinat, specificate clar in
contract. Acordurile de rascumparare sunt imprumuturi pe termen scurt, bazate
pe o garantie.
Diferenta dintre pretul de vanzare (mai mare) si pretul de rascumparare (mai mic) reprezinta
profitul cumparatorului. Acordurile de rascumparare au de regula o scadenta mica (intre o zi
si 14 zile de regula), cele de o zi ("overnight REPO) fiind foarte des utilizate. In prezent, pe
pietele financiare internationale s-au dezvoltat si operatiuni REPO cu scadente mai mari (30
de zile si chiar mai mult). O varianta a acestor acorduri de rascumparare sunt acordurile de
revanzare ("revearse REPO"), prin care investitorul cumpara un instrument financiar cu
conditia vanzarii ulterioare a acestuia catre emitent, la o valoare determinata. Avantajul
principal al acestor instrumente rezida in faptul ca permit obtinerea de lichiditati pe termen
scurt / foarte scurt in cazul unor pozitii deschise pe instrumente cu scadenta mare
(obligatiuni).
*** Certificatele de depozit/ certificatul de depozit sunt titluri
financiare negociabile ce atesta existenta unui depozit la termen intr-o banca. Aceste
instrumente sunt foarte lichide si cu risc minim, putand fi utilizate de catre detinator in
diverse scopuri: scontare, gaj, garantie bancara etc.
*** Acceptul bancar este un contract prin care o banca se obliga sa plateasca o
suma de bani la o data determinata initial si / sau in niste conditii prestabilite. Acest tip de
instrument este utilizat pe scara larga in platile internationale (acreditiv, incasoo documentar,
cambie). Dobanda (costul) in cazul certificatelor de depozit si al acceptului bancar depinde de
nivelul dobanzilor de pe piata.
*** Hartiile comerciale sunt instrumente pe termen scurt emise de banci sau
companii private pentru acoperirea unor nevoi financiare proprii. Nivelul dobanzii la aceste
instrumente se stabileste in functie de nivelul dobanzilor de pe piata si de riscul emitentului.
Aceste instrumente au scadente care merg de la cateva zile pana la o perioada de maxim 180
de zile.
*** Devizele si certificatele de depozit in devize sunt instrumente financiare
denominate in monede straine. Trebuie remarcat ca in literatura de specialitate se face
distinctie intre valute (orice moneda straina) si devize (monede forte, liber convertibile).
Conceptul de valute, mai larg, il include practic pe cel de devize.
*** Dobanda interbancara este un instrument fundamental al pietei
financiare internationale, fiind dobanda practicata in cazul operatiunilor financiare derulate
intre banci. In finantarea internationala se utilizeaza mai putin o rata de dobanda fixa si mai
mult o dobanda variabila, dobanda de pe piata interbancara londoneza (LIBOR) fiind
considerata drept o dobanda de referinta. La aceasta dobanda de referinta se adauga un
procent variabil de dobanda (spread) exprimat in puncte procentuale (basis points), stabilit
in functie de riscul debitorului.
contra unei prime, platite initial de cumparator. Optiunile sunt de doua feluri - de cumparare
CALL care dau dreptul cumparatorului sa cumpere la scadenta activul si de vanzare PUT care
dau dreptul vanzatorului sa vanda la scadenta activul. Si optiunile au ca obiect in prezent un
numar variat de active, de la marfuri pana la indici bursieri sau chiar contracte futures.
*** Contractele de swap sunt instrumente prin care se pot schimba conditiile de
plata a unor obligatii financiare. Cele mai cunoscute forme de swap sunt swap de dobanda
prin care pot fi schimbate conditiile de dobanda ale unui imprumut si swap valutar prin care
poate fi schimbata moneda in care este denominat un imprumut. Swap - ul este un instrument
ce confera o mai mare flexibilitate operatiunilor pe termen mediu si lung de pe piata
financiara internationala.
In ciuda lichiditatii lor sporite (piata secundara a acestora fiind foarte dezvoltata),
instrumentele derivate se situeaza in categoria celor mai riscante si mai volatile instrumente
de pe piata financiara internationala. Aceste instrumente sunt folosite de operatori atat in
scopuri speculative cat si pentru acoperirea riscurilor financiare / comerciale (riscul de
dobanda, riscul de pret, riscul valutar)
RASPUNS CORECT D
4. Acolo nu este un factor de interne, de perturbare a
BPS
? Ineficiente de politica comerciala (tarifara,
bariere netarifare)
? De deteriorare a mediului de afaceri interne
? De politica comerciala din alte tari
? De scadere semnificativa a exporturilor cauzata de
calamitati naturale sau evenimente neprevazut (revolutii,
razboaie civile)
RASPUNS CORECT C
nchisa poate fi
-
M)
G) + (X - M)
G)
G)
RASPUNS CORECT C
8. ECU a fost:
A ? artificial moneda creat pentru a rezolva interne de
dezechilibru al balantei de plati
B ? artificial moneda creat pentru a rezolva problemele
datoriei externe a UE
C ? o alternativa la DST
D ? un hard moneda
RASPUNS CORECT A
9.Aceasta nu este o functie de sistemul financiar
international:
A ? Asigurati-va la pret mai mic pentru instrumente
financiare
B ? Permite valorificarea de oportunitati de investitii
C ? Transferul de resurse financiare de la cele cu un
surplus de fonduri de la cei cu un deficit de fonduri.
D ? Stimuleaza nivelul de economii i investitii
10.n
A ?
B ?
C ?
D ?
RASPUNS CORECT A
Pozitia investitionala internationala nu registru:
Transferuri curente
International datorie
Creante pe termen scurt i angajamente
Rezervele internationale
RASPUNS CORECT A
?
?
?
?
Contul
Contul
Contul
Contul
?
?
?
?
?
?
?
?
Bond
Asigurari policie
Carte Comerciale
Nota de plata de trezorerie
RASPUNS CORECT A
?
?
?
?
?
?
?
?
Prime de la politicile de
Depozite
Comercial hartii, stocuri, obligatiuni
Angajator i angajat contributiile
RASPUNS CORECT C
?
?
?
?
?
?
?
?
?
?
?
?
?
?
?
?
RASPUNS CORECT D
13.Primar active pentru bancile comerciale sunt:
A
B
C
D
?
?
?
?
?
?
?
?
Certificatele de depozit
Obligatiunile corporatiste
Fondul de Investitii Participari
Blue Cipuri
RASPUNS CORECT A
?
?
?
?
Lucrari comerciale
Obligatiuni municipale
Optiuni
De trezorerie
RASPUNS CORECT C
?
?
?
?
De trezorerie
Lucrari comerciale
Banker's acceptari
Futures de rata a dobanzii
RASPUNS CORECT D
?
?
?
?
Societate de leasing
Renuntarea institutie
Compania de factoring
Companie de imprumut
RASPUNS CORECT D
?
?
?
?
Depozitarul institutii
Institutiile financiare internationale
Institutii non-depozitar
Institutii statale
RASPUNS CORECT C
?
?
?
?
Bond emitent
Deprecierea activelor fixe
Creterea capitalului
Reinvestirea profiturilor
RASPUNS CORECT A
25. Acesta nu este un serviciu furnizat de catre
institutiile financiare:
A
B
C
D
?
?
?
?
Productiei industriale
Schimb valutar
Micul capac de prima
Rezerva-la-factor de piata
RASPUNS CORECT C
4.Pentru o probabilitate de 0.12, a ateptat ntoarcerea
din A este o garantie de 18% pentru o securitate i B
este de 19%, decat la ntoarcerea de ateptat pentru un
portofoliu n care pentru o greutate este de 40% este:
A
B
C
D
?
?
?
?
19.20%
17.80%
10.10%
18.60%
RASPUNS CORECT D
A
B
C
D
?
?
?
?
uncorellated
extrem de dependente
bazate pe piata portofoliu
bine stabilit
RASPUNS CORECT A
?
?
?
?
0.98
0.82
0.65
0.74
RASPUNS CORECT A
B
C
D
caz
?
?
?
?
?
?
?
?
7,5%
7%
9,5%
9,4%
RASPUNS CORECT C
?
?
?
?
10%
4%
2%
5%
RASPUNS CORECT D
?
?
?
?
0
50000 USD
100000 USD
150000 USD
RASPUNS CORECT C
reveni profil
C ? De profit nu este de ateptat n mod normal
distribuite
D ? Investitorii prefera de obicei, profituri mai mari
de la un anumit nivel de risc
RASPUNS CORECT D
?
?
?
?
un
un
un
un
RASPUNS CORECT B
2O.Aceasta functie de utilitate - U (R) = Pn lnRi
descrie:
A
B
C
D
?
?
?
?
un risc indiferent
un risc iubitor de comportament
o mai mare toleranta
un risc de comportament hain
RASPUNS CORECT D
?
?
?
?
un risc indiferent
un risc iubitor de comportament
o mai mare toleranta
un risc de comportament hain
RASPUNS CORECT B
?
?
?
?
0.210
0.0255
0.0366
0.0200
RASPUNS CORECT C
?
?
?
?
?
niciunul
10%
14,5%
12,3%
11,4%
RASPUNS CORECT C
?
?
?
?
RASPUNS CORECT A
4.Valoarea actuala pentru o plata de 100.000 dupa 5 ani,
calculata la o rata de reducere de 9% este:
A
B
C
D
E
?
?
?
?
?
56778 USD
78991 USD
86662 USD
niciunul
64993 USD
RASPUNS CORECT E
C ? niciunul
D ? 512978 USD
E ? 550417 USD
RASPUNS CORECT A
?
?
?
?
?
11,7%
niciunul
12,7%
14,9%
13,8%
RASPUNS CORECT A
?
?
?
?
?
niciunul
11%
7%
8,15%
9%
RASPUNS CORECT D
?
?
?
?
?
10%
niciunul
6%
14%
11%
RASPUNS CORECT C
?
?
?
?
activele alternative de
D ? Ateptata a inflatiei
RASPUNS CORECT B
17.Valori mobiliare identice cu risc, lichiditate i de
impozit pe venit pot avea caracteristici diferite rate
ale dobanzii, deoarece:
A
B
C
D
?
?
?
?
?
?
?
?
"implicite"
"transpuse"
"inversat"
"dublat"
RASPUNS CORECT C
?
?
?
?
NPV criterii
IRR criterii
PV IRR i criterii de
NPV i IRR criterii
RASPUNS CORECT D
?
?
?
?
32,4%
23,5%
20,1%
25,5%
RASPUNS CORECT B
21. De schimburi n furnizarea de obligatiuni nu sunt
datorate:
A ? Guvernul activitati (deficitelor publice).
B ? Rentabilitatea ateptata de oportunitati de
investitii (cretere);
C ? Ateptata a inflatiei (costul real de finantare
este de care se ncadreaza n jos);
D ? De obligatiuni de lichiditate relativ la
alternative de active.
RASPUNS CORECT B
22. Daca rata inflatiei pentru un an este de 20%, n
prezent valoarea de 1000 dolari SUA plata la sfaritul
anului este de:
A
B
C
D
E
?
?
?
?
?
917 USD
niciunul
900 USD
920 USD
913 USD
RASPUNS CORECT A
?
?
?
?
Piata de echilibru
Piata de stabilitate
Banca Centrala expansionary de politica monetara
Ministerul de Finante
RASPUNS CORECT C
?
?
?
?
?
27,2%
28%
niciunul
24%
26,8%
RASPUNS CORECT E
A) 3.70 ani;
B 2.77 ani;
C 15%;
D 16%.
E 2.85 ani
RASPUNS CORECT E
4)Un raport de activitate:
A ofer informaii cu privire la o firm are
capacitatea de a-i ndeplini obligaiile pe termen
scurt.
B descrie starea financiar a firmei din punct de
vedere al sumelor pe aciune din stoc.
C informaii se refer la o firma are capacitatea de a
administra resursele sale (care este, activele sale) n
mod eficient.
D ofer informaii cu privire la gradul de o firm
fix a obligaiilor de finanare i de capacitatea sa de
a ndeplini aceste obligaii de finanare.
RASPUNS CORECT C
rapid de raporturile
Rentabilitatea activelor
Rentabilitatea capitalului
castiguri de baz raportul de putere
RASPUNS CORECT A
C de gestionare a riscului de
D de indicatori de
RASPUNS CORECT A
8)Traducere de expunere este specific pentru:
A
B
C
D
importatori
companii multinaionale;
internaionale de debitori i creditori;
exportatorilor
RASPUNS CORECT B
Raporturi de activitate
Ratelor de rentabilitate
ntoarcei-v raporturile
Raporturile de Dezvoltare
Ratelor de lichiditate
RASPUNS CORECT D
functionala de expunere
un mod economic de expunere
o traducere de expunere
o tranzacie de expunere
RASPUNS CORECT A
voluntare asumate de
involuntar a asumat
voluntare nu presupune
involuntar nu presupune
RASPUNS CORECT D
D 3.7 ani;
E 16%.
RASPUNS CORECT D
18)Ratelor de lichiditate:
A transmite ct de sigur este o firm de pe datorie de
finanare.
B oferi un msuri de capacitatea societii de a plti
napoi toate datoriile pe termen lung;
C oferi un msuri de capacitatea unei firme de a
genera numerar pentru a satisface nevoile sale imediate
D oferi un msuri de capacitatea societii de a
acoperi toate datoriile pe termen scurt;
RASPUNS CORECT C
19)De depreciere a euro fa de USD va fi un risc pentru:
A
B
C
D
riscurile de proiect i de
riscuri politice i de
dobnzii, riscurile de proiect
riscurile de ar i de
RASPUNS CORECT A
A
B
C
D
direct o
cu o prim de RON
cu o prim de USD
indirecta
RASPUNS CORECT A
B
C
D
E
de politic monetar
ratele dobnzilor
inflaiei
comer exterior
RASPUNS CORECT D
la faa locului
B faa locului, la scaden este mai mic dect efectiv
la faa locului
C de departe este mai mare dect futures.
D faa locului, la scaden este mai mare dect rata
transmite
RASPUNS CORECT D
16)Dac rata este de 1,6325 - 35 USD / lira i smburi
sunt de 1,32 - 1,35 ceni dect rata transmite oferta va
fi:
A 1.6193
B 1.62
C 1.6457
D 1.6470
RASPUNS CORECT C
17)Dac avem nevoie de RON i vom face o transmite
contract cu o banca avnd o poziie mult timp la un 1.5 1.6 USD / RON foward i rata rata la maturitate va fi
mult de 1.7-1.8:
A c ar trebui s plteasc doar diferena dintre rata
de lung i scurt
B c ar trebui s cumpere RON la cursul
C c ar trebui s cumpere RON foward la rata
D c ar trebui s vnd RON foward la rata
RASPUNS CORECT C
18)Cnd un guvern de interviuri de pe piaa FX de a
reduce valoarea n moneda local mpotriva FX monede, le
vorbim despre:
A Amortizare de o moned
B Evaluarea de o moned
C Aprecierea de o moned
D Devalorizare de o moned
RASPUNS CORECT D
19)Oferte de Intrebati-se propag n faa locului FX de
pia crete cu:
Bid-Ask spreads in the spot FX market increase with:
A FX volatilitatea cursului de schimb
B distribuitorul de concuren
C numr de bnci
D Volumul schimburilor comerciale
RASPUNS CORECT A
20)Cel mai mic nivel de control de pe FX Rata este n caz
de:
A Band ngust
B
C
D
D
Managed float
Fix Peg
Crawling Band
Crawling Peg
RASPUNS CORECT B
9)n
A
B
C
D
E
Japonez Banci
SUA Banci
UE Banci
Banci Offshore
RASPUNS CORECT C
Flexibilitatea i Comoditate
Conservare a capitalului de lucru
Taxa de economii
Evitarea riscului de Obsolescence
O mulime de restricii
U or de a obine de credit
RASPUNS CORECT E
RASPUNS CORECT A
12) O "linie de credit" reprezint:
A oficial, angajamentul legal de a prelungi pn la
unele de credit suma maxim a declarat, pe o perioad de
timp.
B un credit bazat pe o poli de asigurare.
C un acord ntre un creditor i un debitor care ia cu
mprumut, n care are acces la fonduri de pn la o
anumit sum n timpul o anumit perioad de timp
D un credit bazat pe o garanie i un bancher de
acceptare
RASPUNS CORECT c
B
C
D
E
12,1%
14,3%
5.60%
niciunul
RASPUNS CORECT A
B Quick Rate
C Ori - de interes - ctigat raport
D Taxa fix rata de acoperire
RASPUNS CORECT A
20)Un euro este eliberat
A numai n Europa
B numai la o rat a dobnzii fix
C n moneda local
D ntr-o valut
RASPUNS CORECT D
21)n cazul n care valoarea nominal a unei obligatii
indexate la inflaie este de 15 USD, numrul de
obligaiuni emise 100, rata cupon este de 5%, inflaie
pentru primul an este de 2% dect cea real este de
ntoarcere:
A niciunul
B 14,3%
C 5.60%
D 7.10%
E 3%
RASPUNS CORECT A
C 9,6%
D niciunul
E 10%
RASPUNS CORECT C
24)Dac am lua n considerare structura pieei de
obligatiuni de tip de obligaiuni, cele mai importante
obligaiuni sunt:
A Obligatiunile corporatiste
B Obligatiuni de trezorerie
C Obligatiuni municipale
D Obligatiuni convertibile
RASPUNS CORECT B
25)Acesta nu este un element principal un angajament de
ucenicie:
A Emiterea de pre
B Rata cupon
C Bond prim
D Impozitare
E Valoare nominal
RASPUNS CORECT D
Proxy vot
Clase de aciuni
Model de cretere economic
Drepturile de vot
RASPUNS CORECT C
B
C
D
E
5.546 USD
niciunul
4.346 USD
5.760 USD
RASPUNS CORECT B
C de SPV
D de depozit bancar
RASPUNS CORECT C
20)V rugm s indicai de declaraie fals:
A putem estima supernormal dividende, folosind un
model de cretere dividende
B putem estima lognormal dividende, folosind un model
de cretere dividende
C putem estima dividende constante, folosind un model
de dividende;
D putem estima dividende de cretere constant,
folosind un model de dividende;
RASPUNS CORECT B
21)V rugm s indicai de declaraie fals:
A Emiterea de titluri de valoare n caz de
securitizarea este, de obicei, garantate de guvern sau de
alte instituii publice / agenie
B De valori mobiliare emise n caz de securitizarea ar
trebui s aib un bine dezvoltat secundar
C Declaraie de venituri din SPV este simplificat
D De securitizarea este realizat de o companie foarte
specializate financiare
RASPUNS CORECT C
22) Este o declaraie fals referitoare la stoc preferat:
A Dividende a declarat c trebuie s fi pltit nainte
de dividende pot fi pltite la comun de acionari
B Orice dor de preferat dividende trebuie s fie
pltit dup comune de dividende pot fi pltite
C Dividendele nu sunt un pasiv de la firm i a
preferat dividende pot fi amnat la nesfrit
D Cele mai preferate sunt cumulative dividende
RASPUNS CORECT B
23)V rugm s indicai de declaraie fals:
A Un mod foarte eficient de acces la pieele
internaionale de capital este un avantaj n caz de RDG
problem;
B Depozit de Banca vinde sale de rating AAA, n caz de
GDRs emitent;
C reducerea riscului de companie este un avantaj n
caz de securitizarea internaionale
D SPV este o companie de finanare implicate n
securitizarea.
RASPUNS CORECT B
promotori de
publice investitori
de bnci
sponsori
RASPUNS CORECT A
C la etapa de operare
D n acelai timp cu sponsorul
RASPUNS CORECT C
12)De furnizori "primar interes n proiect este, de
obicei:
A de a furniza cele mai bune accesibile i valoareapentru-bani de servicii de la utilizatorul final.
B de perspectiva de a ctiga dividende sau de
apreciere pe lor de investiii, i n atingerea
obiectivelor lor sociale.
C contractele de furnizare cu compania de proiect.
D strngerea de fonduri de la piaa de capital sau de
crean;
RASPUNS CORECT C
B sponsori
C guvernul
D de bnci
RASPUNS CORECT C
20)Soluia pentru a resurselor de reducere a riscurilor
este de:
A Efectuarea dispoziii.
B instrumentele de acoperire
C adecvate de pstrare n pernele de evaluare.
D asigurare
E garaniile contractuale, de la productor,
selectarea de furnizori de reputaie.
RASPUNS CORECT C
21) Soluia pentru finalizare este de reducere a
riscurilor:
A Instrumentele de acoperire
B Efectuarea dispoziii.
C Garaniile contractuale, de la productor,
selectarea de furnizori de reputaie.
D adecvate de pstrare n pernele de evaluare.
E Asigurari
RASPUNS CORECT C
ii