Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect 2016 Turismul
Proiect 2016 Turismul
Turismul prezinta trasaturile unui domeniu distinct de activitate constituindu-se, asa cum
apreciaza unii autori* , intr-o ramura a economiei nationale, ramura care, prin specificul sau, se
integreaza in sectorul tertiar.
Referitor la rolul turismului in cadrul economiei nationale, literatura de specialitate
evidentiaza faptul ca el are "un impact considerabil asupra economiilor, societatilor si culturilor
diferitelor tari de referinta".**
Turismul joaca un rol important in viata economica si sociala, actioneaza ca un element
dinamizator al sistemului economic global, ca un mijloc de diversificare a structurii economice, ca
o parghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale sau un mijloc activ de educare, de ridicare a
nivelului de instruire, cultura si civilizatie al oamenilor. Turismul prezinta o complexitate in
continua crestere, in plan economic sintetizeaza rezultatele unui mare numar de activitati, in plan
psiho-social, se constituie ca o modalitate superioara de organizare a timpului liber.
Importanta sociala a turismului poate fi evidentiata sub urmatoarele aspecte:
Turismul contribuie la mentinerea sanatatii omului contemporan prin faptul ca-i ofera acesuia
destinderea, refacerea fortei de munca prin odihna, miscare, tratamente balneo-medical.
Turismul influenteaza calitatea vietii ata in mod direct (determina cresterea calitatii vietii) cat
si in mod indirect (determina cresterea altor ramuri economice care pot influenta pozitiv nivelul
calitatii vietii).
Turismul impune noi relatii interumane, faciliteaza schimbul de idei si consultarea de opinii
ceea ce conduce la desavarsirea formarii intelectuale, la largirea orizontului cultural, iar pe de alta
parte, la mai buna intelegere intre popoare, la apararea pacii in lume.
Turismul international se afirma cat mai mult ca factor de intensificare a legaturii dintre
natiuni, contribuie la promovarea unei mai bune intelegeri intre popoare.
Rolul turismului nu trebuie privit numai prin consecintele de ordin social, ci si economic, putand fi
subliniate cu urmatoarele:
Activitatea turistica face posibila preluarea unei parti a consumului intern casnic si antrenarea
circulatiei banesti, determinand atenuarea fenomenului inflationist.
Turismul se constituie intr-o importanta sursa de valuta fara a necesita eforturi deosebite pe
plan extern, o sursa de valorificare in conditii mai avantajoase a resurselor interne cheltuite pentru
producerea unor mijloace destinate exportului; turismul se manifesta ca un important capitol al
exporturilor denumit export intern* , oferind piata de desfacere unei game variate de produse si
servicii care, in alte conditii nu se pot exporta sau se exporta in cantitati mai mici, cu eforturi si
riscuri mai mari. Aceasta forma de export, caracterizata prin consum la locul de productie si
eterogenitatea produselor si serviciilor solicitate este si foarte eficienta: ea presupune costuri mai
reduse prin eliminarea cheltuielilor de transport, promovare, a taxelor vamale, comosioanelor.
Turismul international influenteaza balanta de plati prin intermediul balantei valutare a turismului
care, in functie de natura sa, poate compensa, reduce sau agrava o balanta de plati deficitare.
Pe langa efectele economice si sociale directe, turismul determina obtinerea unor efecte
indirecte, prin impulsionarea celorlalte ramuri si sectoare ale economiei (industriei, agricultura,
transporturi, etc.), in asa numitul efect mutiplicator.
b)
c)
Dupa importanta lor in determinarea fenomenului turistic, factorii pot fi clasificati in:
d)
e)
Factori de atractie: peisaje inedite, factori naturali de cura, ospitatlitatea, atractii antropice,
manifestari cultural-artistice si sportive de amploare.
a)
b)
c)
d)
motivatia de repaos si de reconfortare ca principala motivatie turistica este satisfacuta printrun complex de conditii si de mijloace in afara resedintei indivizilor.
e)
motivatia estetica: exprima tendinta omului spre frumos, spre arta, cultura si civilizatie, spre
peisaj indit.
Motivatia turistica se regaseste in unul din urmatoarele scopuri: destindere, divertisment,
dezvoltare, si niciodata nu este pura.
In literatura de specialitate** au aparut si alte forme de manifestare a motivatie turistice:
motivatia de evadare din mediul cotidian care, de obicei este un mediu stresant, obositor
motivatia de activare onirica: foarte mult timp turismul a reprezentat un vis pentru multi
consumatori de turism. Astazi, turismul intra tot mai mult in sfera serviciilor necesare devenind
"un bun de larg consum"
motivatia educationala
motivatia de shopping
**
una locala, in cadrul careia are loc confruntarea unei parti a ofertei cu cererea din perimetrul
in care este amplasata intreprinderea
piata puternic segmentata. Staisfactiile procurate sunt individualizate prin oferta, iar
preferintele consumatorilor de produse turistice sunt individualizate prin cerere. Atat oferta cat si
cererea conduc la segmentarea pietei in grupuri foarte mici mergandu-se pana la individualizare.
piata multidimensionala. Nu totdeauna consumatorul este cel care decide asupra unui
produs (serviciu) turistic, pe piata turistica existand persoane care initiaza, influenteaza, decid,
cumpara si utilizeaza, care se numesc participanti la cumparare.
piata cu risc mai accentuat. Riscul porneste de la crearea imaginii, de la perceperea ei si
Volumul structura si calitatea resurselor turistice: exprima potentialul turistic al unui anumit
teritoriu. Un potential turistic ridicat determina o capacitate a pietei turistice ridicata. Aceasta
capacitate poate fi numai potentiala, ea trebuind sa fie pusa in valoar prin lucrari de amenajare
turistica. Posibilitatile de amenajare depind, la randul lor, de gradul de accesibilitate a resurselor,
de investitiile alocate pentru lucrari de amenajare, de posibilitatile tehnice existente la un moment
dat.
Gradul de amenajare turistica determina, la randul lui, piata turistica. Un teritoriu valorificat
suficient ofera posibilitati mai mari de extindere a pietei pe cale extensiva, in timp ce un teritoriu
valorificat integral ofera posibilitati de extindere a pietei exclusive pe cale intensiva.
Nivelul de dezvoltare a infrastructurii ofera posibilitati mai mari sau mai reduse de
valorificare a unor resurse turistice. Astfel, un teritoriu cu o oferta potentiala va fi mai usor
valorificat in consecinta, si posibilitatile de extindere a pietei sunt mai ridicate.
Factorii enumerati se coreleaza, in general, cu oferta de servicii turistice, pe langa acestia, o
serie de factori actioneaza asupra cererii, iar prin intermediul acesteia asupra pietei. De exemplu
factorii geografici imprima pietei turistice o sezonalitate pronuntata, caracterizata prin unul sau
doua puncte de maxim si minim in cursul unui an calendaristic.
Intre factorii cu actiune specifica, o mare importanta prezinta durata concediilor, dimensiunile
timpului liber, volumul cererii satisfacute precum si programarea vacantelor. Exista si o serie de
factori care determina exclusiv piata externa: factorii politici, climatul internationali, legislatia si in
special cea referitoare la trecerea frontierei, gradul de cunoastere a ofertei turistice.
Factorul demografic: are un rol primordial in stimularea activitatii turistice, intrucat acesta
este purtatorul cererii. Factorul demografic isi manifesta incidenta asupra turismului, stimulandu-l
in acele regiuni in care exista conditiile materiale sociale si culturale care decurg din dezvoltarea
economica.
Timpul liber: este un factor determinant al cererii turistice intrucat cea mai mare parte a
deplasarilor in scop turistic se realizeaza in perioada timpului liber: concedii, vacante, week-end.
individual dupa satisfacerea necesitatilor vitale, asa numitul "consum obligatoriu" care nu poate fi
redus.
Turismul se incadreaza in categoria necesitatilor create, determinat de cresterea gradului de
dezvoltare economica, de mentalitatea oamenilor, obiceiuri, traditii, cultura.
Factori motivationali
Psihologii considera ca cererea turistica este generata de necesitati biologice si psihologice,
turismul asigurand obtinerea echilibrului ca factor compensator al existentei cotidiene. Acest lucru
este posibil ca urmare a celor trei functii pe care le indeplineste turismul:
-
Cererea alocentrica: prefera regiuni turistice putin cunoscute cu dotari materiale minime dar
cu atractii naturale sau culturale deosebite. Este specifica populatiei tinere, cu venituri medii sau
scazute, care prefera o dora de risc pentru a obtine satisfacerea motivatiei. Turistii respectivi sunt
cunoscuti ca turisti exploratori.
Cererea turistica potentiala: cuprinde numarul persoanelor care, desi nu cumpara sau
utilizeaza in mod curent un anumit produs sau serviciu, dintr-un motiv oarecare, in viitor o pot
face. Cumpararea se va realiza atunci cand anumite circumstante se vor schimba (venituri
disponibile, acces, probleme de sanatate); in acest caz, cererea potentiala se va transforma in cerere
efectiva.
Cererea turistica efectiva: cuprinde numarul de turisti care cumpara sau utilizeaza un produs
sau serviciu.
"Ansamblul atractiilor naturale, istorice, care pot determina vizitarea anumitor zone de catre
turisti, impreuna cu capacitatea organizatorica a retelei (baza tehnico-materiala, infrastructura) de a
satisface in anumite conditii cererea populatiei".***
Oferta turistica este formata din doua grupuri de elemente:
Elemente functionale compuse din echipament si servicii, care fac posibila productia si pun
in valoare atractivitatea. Acestea contin o parte variabila (personalul turistic, desfacerile din
alimentatia publica), si o alta parte fixa, rigida, care nu poate fi deplasata in spatiu pentru a intalnii
*
**
Elemente naturale: relief, peisaj, hidrografie, clima, flora, fauna, izvoare termale si minerale.
Oferta turismului cultural: turism de studii, stagii de initiere tehnica, artistica, festivaluri,
turism religios
Industria turistica este cea care foloseste componentele ofertei turistice la care se adoga forta
de munca pentru a obtine o productie formata dintr-o multitudine de produse finale.
Principalii determinanti ai ofertei turistice sunt:
Conditii de relief: trepte de relief, rauri, lacuri, monumente ale naturii, rezervatii si parcuri
Valoarea terapeutica si volumul unor elemente naturale izvoare de ape minerale si termale,
namoluri terapeutice, microclimat si topoclimat.
activitatea de transport
Baza tehnico materiala: cuprinde echipamentul turistic sau capacitatea de productie a ofertei
turistice care, impreuna cu forta de munca, creeaza premizele necesare desfasurarii activitatii
turistice. Baza tehnico-materiala a cazarii este importanta pentru ca nu este de conceput un consum
turistic fara utilizarea unuia dintre elementele materiale ale capacitatii de cazare. De dimensiunea
si structura bazei tehnico-materiale a cazarii depind si celelalte elemente functionale ale ofertei
turistice.
Dimensiunile bazei tehnico-materiale a cazarii se apreciaza in numar de locuri, paturi sau
camere folosite pentru "innoptare".
Structurile de cazare turistica cuprind structuri hoteliere, extrahoteliere si nepermanente.
Cazarea extrahoteliera include resedintele secundare, apartamentele mobilate, unitati sociale de
cazare. Structurile de cazare nepermanente includ campingul. vasele de agrement.
Oferta turistica este formata dintr-un grup de elemente existente la un moment dat numai
potential (oferta potentiala), si dintr-un grup de elemte prin intermediul carora aceasta este pusa in
valoarea (oferta reala).
Unele elemente sunt create de activitatea umana, altele sunt naturale. Unele isi sporesc
valoarea in timp (in special cele istorice), devenind tot mai atractive, interventia omului fiind de
conservare si ameliorare a valorii lor, altele se uzeaza fizic si moral, trebuind sa fie produse si
reproduse in permanenta.
Modul acesta propriu de existenta al ofertei ii conferta o serie de trasaturi care particularizeaza
insasi produsul turistic si determina in mare masura modul concret in care se realizeaza
concordanta cu cererea de servicii turistice. Elementele constitutive ale ofertei turistice satisfac un
mare numar de nevoi, fiind foarte diferite ca mod de prezentare, fiecare element constituidu-se de
fapt intr-o oferta separata. Aceasta imprima ofertei un caracter eterogen si complex.
Oferta turistica este rigida intrucat pentru a putea fi consumata este necesara deplasarea
consumatorului si nu a produsului, ia nu se poate stoca, iar oferta potentiala de servicii
nevalorificata intr-o perioada echivaleaza cu diminuarea coeficientului de utilizare a bazei tehnico
materiale.
Rigiditatea ofertei decurge si din imposibilitatea adaptarii sale permanente la variatiile
cantitative de tip sezonier ale cererii turistice si la variatiile calitative ale cererii determinate de
diversificarea motivatiilor. Acest lucru are consecinte importante asupra eficientei si riscurilor
investitiilor in oferta turistica.
vor fi stabilite in concordanta cu maximul cererii din oscilatia iarna (in cazul ofertei montane) sau
cu cel din extrasezon, in celelalte cazuri.
Diversitatea elementelor structurale ale ofertei implica abordarea diferentiata a problemelor de
baza tehnico-materiale. In cele mai multe cazuri dimensiunile ofertei se reduc la spatiile de cazare
si masa, elemente comune tuturor categoriilor de unitati.