Aborigenii australieni

O populatie singulara

AUSTRALIA este cu adevarat o tara singulara: este patria cangurului, splendidul

marsupial, si al rasfatatului koala, care se simte ca la el acasa cocotat n vrful
a numerosi eucalipti. Locuitorii originari nsa, aborigenii australieni, sunt si m
ai singulari dect tara nsasi.
Aborigen nu este un termen folosit n sens peiorativ. El deriva din doua cuvinte lat
inesti, si anume ab origine, care nseamna de la nceput si se refera la o persoana ca
re este originara din regiunea n care traieste, n cazul de fata aborigenii austral
ieni.
Cnd au sosit primii colonisti europeni, spre sfrsitul secolului al XVIII-lea, s-a
estimat ca populatia aborigena numara circa 300?000 de persoane. Dupa doua sute
de ani, un recensamnt efectuat n 1991 a nregistrat mai putin de 230?000 de aborigen
i din totalul unei populatii de aproape 17milioane de locuitori.
Cine sunt aborigenii Australiei? De unde au venit? De ce pot fi ei definiti drep
t singulari? Si care este speranta de viitor de care se bucura n prezent multi di
ntre ei?
Primii locuitori ai Australiei
Cei mai multi antropologi sunt de acord cu faptul ca aborigenii australieni au v
enit initial din Asia. Probabil ca au parcurs ultima etapa a migratiei lor din s
ud-estul Asiei cu pluta sau cu piroga, debarcnd de-a lungul coastei nordice a Aus
traliei. Nu erau exclusiv nomazi, nota Malcolm D.Prentis n cartea A Study in Black
and White, ci mai degraba seminomazi: cu alte cuvinte, se instalau n diferite tab
ere temporare din interiorul teritoriului lor identificabil.
Aborigenii erau preocupati de ocrotirea naturii, aratnd un interes deosebit fata
de mediul nconjurator. O aborigena a explicat: Ne-am cultivat pamntul, nsa n alt fel
dect omul alb. Noi am cautat sa traim mpreuna cu pamntul; ei se pare ca au trait se
parat de el. Eu am fost nvatata sa ocrotesc, sa nu distrug niciodata .
Prentis confirma acest lucru, scriind: Exista o strnsa legatura ntre bunastarea flo
rei si a faunei si cea a aborigenilor: prosperitatea unora nsemna prosperitatea c
elorlalti. Acest lucru era practic: de exemplu, un numar mare de canguri nsemna p
entru aborigeni o rezerva mai mare de alimente, nsa uciderea prea multor canguri
s-a dovedit a fi, n cele din urma, n defavoarea aborigenilor .
Aborigenii excelau si n alte domenii. Lingvistul RobertM.W.Dixon nota n cartea sa Lan
guages of Australia (Limbile Australiei): n ce priveste organizarea sociala nsa, eu
ropenii sunt cei care par primitivi n comparatie cu aborigenii australieni; toate
triburile australiene aveau sisteme de nrudire minutioase si bine definite, cu r
eguli precise care stabileau cu cine se puteau casatori, precum si rolurile spec
ifice ale oricarui fel de reuniune .
Muzica si vnatoarea
Un instrument muzical specific aborigenilor australieni este didgeridoo, cuvnt ca
re se traduce literalmente prin tub zumzaitor , ceea ce descrie exact sunetul pe ca
re l produce. n loc sa sustina melodia, didgeridoo joaca rolul de bas si marcheaza
ritmul n cadrul ceremoniilor si dansurilor nocturne numite corroborees. Instrume
ntul produce de obicei un sunet monoton care serveste drept fond sonor pentru un
cntaret care se foloseste si de bete de percutie.
Didgeridoo sunt facute din ramuri de copac alese cu grija si scobite n interior.
Cele mai raspndite masoara ntre 90 de centimetri si un metru si jumatate, nsa unele
exemplare masoara pna la patru metri si jumatate. De obicei, un capat al instrum
entului se sprijina pe pamnt, n timp ce instrumentistul, care sta pe jos, sufla n c
elalalt capat pe care l tine la gura cu ambele mini.
ntruct sunetul profund si puternic al acestui instrument este continuu, instrument
istul trebuie sa sufle n el cu gura si, n acelasi timp, sa inspire aer prin nari,
fara ca sunetul sa se ntrerupa. Acest lucru pretinde o maiestrie similara celei p
e care o are un muzician care cnta la tuba. Instrumentistii care cnta la instrumen
te de suflat o numesc respiratie circulara, sau ciclica, si este o tehnica nu to
cmai usor de stapnit.
Pentru vnatoare, aborigenii folosesc cu succes un alt instrument singular: bumera
ngul. Aborigenii l folosesc drept arma de vnatoare si de razboi. nsa astazi, pentru
multi turisti acesta a devenit un alt simbol binecunoscut al Australiei. Bumera

ngurile cele mai cunoscute sunt arme curbate care revin la locul de aruncare dac
a au fost aruncate n mod corect. Exista nsa unele varietati care nu se mai ntorc nap
oi. Acestea sunt numite n mod mai exact kylie, sau bete ucigase.
Arta aborigena
n primul rnd, cultura aborigena australiana nu poseda o forma de comunicare scrisa
. De aceea, Kevin Gilbert, poet si artist aborigen, a explicat: Arta a constituit
cel mai eficient limbaj de comunicare pentru aborigeni si cel mai universal ntel
es . El a afirmat: Arta comunica cu mai multa vigoare si este mai plina de semnific
atie dect cuvntul scris .
Prin urmare, arta plastica si interpretativa a devenit o parte integranta a viet
ii aborigenilor. Aceasta a nsemnat ca arta lor avea doua scopuri: era un mijloc d
e ntarire a comunicarii orale si un ajutor pentru memorie pentru a aminti episoad
e din istoria tribului si lucruri din religia traditionala.
n absenta pnzei, a hrtiei si a altor materiale de acest fel, aborigenii au pictat p
e stnci, n pesteri si pe scoarta de copac. n toata arta lor predomina culorile pamnt
ului. Au folosit culorile dominante ale zonelor n care pictau, culori preparate c
u materiale ce proveneau din pamnt.
Probabil ca aspectul cel mai insolit al artei lor este faptul ca toate picturile
sunt realizate din puncte si linii. Chiar si fundalurile, care la nceput pot apa
rea monocromatice, dezvaluie la o examinare mai atenta, un model complicat reali
zat din puncte de diferite culori.
Un catalog intitulat Marketing Aboriginal Art in the 1990s declara ca n anii 80 art
a aborigena .?.?. a facut un salt calitativ de la arta etnografica la arta comercia
la . Altii vorbesc despre cererea acestor picturi realizate n stil poantilist si exa
lta popularitatea lor crescnda.
Limbi aborigene
n general, australienii albi au o idee gresita cu privire la limbile aborigene. U
nii, de exemplu, considera ca a existat o singura limba aborigena, foarte primit
iva, care consta doar din cteva grohaituri si gemete. nsa nimic nu ar putea fi mai
departe de adevar!
n realitate, s-a calculat ca la un moment dat au existat ntre 200 si 250 de limbi
aborigene. Cu toate acestea, mai bine de jumatate dintre ele sunt astazi limbi m
oarte: numai aproximativ 50 sunt vorbite de grupuri de cte 100 sau mai multi abor
igeni si mai putin de 20 sunt vorbite de 500 sau mai multe persoane.
Departe de a fi primitiva, limba vorbita de aborigenii australieni are o gramati
ca complexa. n cartea sa The Languages of Australia, profesorul Dixon scria: Nu ex
ista nici o limba, dintre cele circa 5?000 vorbite astazi n toata lumea, care sa
poata fi definita ca primitiva. Fiecare limba cunoscuta are o structura complexa,
astfel nct descrierea principalelor sale elemente de gramatica pretinde cteva sute
de pagini; fiecare limba are mii de termeni uzuali .
Barry J.Blake a descris n mod similar limbile aborigene: Sunt instrumente de comuni
care extrem de dezvoltate, fiecare dintre ele fiind capabila sa descrie experien
tele aborigenilor, asa cum engleza sau franceza le descriu pe cele ale europenil
or . n sprijinul acestei concluzii, ziaristul aborigen Galarrwuy Yunupingu a afirma
t: Foarte putini albi au ncercat vreodata sa nvete limba noastra, iar engleza nu es
te n masura sa descrie relatia noastra cu pamntul stramosilor nostri .
n secolul al XIX-lea s-a efectuat traducerea unor parti ale Bibliei n doua limbi a
borigene. Evanghelia lui Luca a fost tradusa n limba awabakal, si parti din Genez
a, Exodul si Evanghelia dupa Matei au fost traduse n limba narrinyeri. Este inter
esant faptul ca aceste traduceri redau numele Atotputernicului Dumnezeu prin Yeha s
i Jehovah , cu variante corespunzatoare regulilor din sintaxa limbii respective.
n prezent, n rndul populatiei nonaborigene se pune un mare accent pe recuperarea li
mbilor aborigene si pe o mai ampla constientizare a valorii, a bogatiei si a fru
musetii acestor limbi. n consecinta, multi sunt ncntati sa afle ca ministrul austra
lian pentru problemele aborigenilor a autorizat tiparirea de dictionare n 40 de l
imbi aborigene. Vor fi incluse nu numai cele vorbite n prezent, ci si multe iesit
e din uz care vor fi cercetate n arhive si n alte izvoare istorice