Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I.
II.
III.
IV.
Prezentare general................................................................................pag 3
1. Romaqua Group................................................................................pag 3
1.1 Apele minerale Borsec................................................................pag 4
1.2 Recunoaterea internaional a apei minerale Borsec.............pag 5
1.3 Tehnologie...................................................................................pag 7
2. Analiza mrcii...................................................................................pag 8
3. Segmentul de pia............................................................................pag 9
4. Analiza SWOT...................................................................................pag 11
Analiza concurenei..............................................................................pag 12
Analiza comparativ a mrcilor Borsec i Dorna...............................pag 16
III.1 Demersurile comunicaionale ale mrcii Dorna..........................pag 16
III.2 Demersurile comunicaionale ale mrcii Borsec..........................pag 22
III.3 Asemnari i deosebiri privind comunicarea mrcilor Borsec i
Dorna..............................................................................................pag 25
Lansarea unui nou produs pe pia..........................................................pag
26
Bibliografie...........................................................................................pag 30
Anexe....................................................................................................pag 31
PREZENTARE GENERALA
1. Romaqua Group
I.
nivelul mrii. ntinsa pdure de conifere care o inconjoara i asigur un microclimat specific, cu
caracteristici benefice si sntoase.
Exista mai mult de 15 izvoare de apa minerala natural. n plus, pe lang aceste izvoare
exist numeroase foraje care demonstreaz potenialul acestor rezerve de ap mineral. Compoziia
chimic a acestora este aproape identica i de asemenea stabil. Din punctul de vedere al debitului
si al calita/ii, cele mai importante sunt izvoarele 1 si 2 pentru apa Borsec carbogazoasa.
Apele minerale naturale Borsec au un continut echilibrat de minerale, un coninut sczut de
fier, si o concentraie ridicat i stabil de CO2 natural. Toate aceste caracteristici poziioneaz
Borsec-ul ca fiind una dintre cele mai bune ape minerale naturale.
Numele Borsec provine, dupa unii autori, din expresia generica borviz (ap mineral) i
borvizszek (scaunul apei minerale), denumire care se d, n general, locului unde apa iese din
pmnt. Din prescurtarea acestor doua cuvinte, eliminandu-se cuvantul viz (apa), care se
subintelege, fara a mai fi necesara exprimarea sa, a rezultat cuvantul Borsec.
Dupa o alta versiune, denumirea Borsec ar veni de la gustul acrisor (ca de vin) al apelor
minerale carbogazoase, de unde i numele prului principal al depresiunii, denumit prul Vinului,
care aduna toate scurgerile de apa, iar cuvantul szek (scaun) a provenit din forma politicoadministrativ cunoscut inc din secolul al XV-lea, dup organizarea vechilor scaune de judecat
ale populaiei autohtone.
Apa minerala naturala Borsec este liderul pieei romaneti de ape minerale, iar calitatea
remarcabil a apei Borsec i eforturile constante de promovare au condus la o atenuare a
sezonalitaii cu 15-20%.
al
1873 World
Exhibition
1885 Budapesta
2000 Larex
2002 TUV
2001 RENAR
2002 Moskow
2004 TUV
2002 Moskow
2002 Bucuresti
European Asociation
1.3 Tehnologie
Imbutelierea industriala a functionat permanent din 1806 si
pana in prezent, cu scurte stagnari in timpul celor doua razboaie
mondiale. Traditia a fost continuata de catre "Regina Apelor
Minerale Borsec S.A." si in prezent de Romaqua Group S.A.Borsec. Intre timp tehnologia de imbuteliere s-a modernizat,
2. Analiza marcii
ROMAQUA GROUP are n portofoliu o gama larga de branduri, si anume: liderul pietei
romnesti de apa minerala naturala Borsec, bauturile racoritoare carbogazoase Giusto, bauturile
racoritoare plate Giusto Natura, brandul de cafea Metropolitan Caff, apa minerala naturala
Stnceni, bauturile racoritoare Brifcor si Quick Cola, doua marci traditionale romnesti.
Personalitatea Borsec este una puternica, marca se identifica in mintea consumatorilor cu
Regina apelor minerale, fiind recunoscuta international. Datorita reputatiei sale, apa Borsec a
castigat numeroase distinctii, peste 25 de medalii si multe alte titluri.
Emblema este reprezentata de un urs in padure, facand aluzie
denumirea atribuita acestuia, de regele padurii, facan analogie cu titlul
acordat produsului, de Regina apelor minerale. Prin urmare este o emblema aluziva.
Logo-ul este unul iconografic, numele marcii fiind insotit de
emblema marcii, si de titlul Regina apelor minerale. Borsec este o
Fig. 4 Logo-ul
la
de
un
3. Segmentul de piata
Un alt studiu realizat de Mercury Research in iunie 2006 arata ca pe regiuni se disting
zonele de vest, centrala si Bucurestiul, unde consumul de apa minerala este ceva mai mare in raport
cu celelalte zone. 53% dintre consumatorii frecventi de apa minerala sunt femei si 47% sunt barbati.
Pe categorii de varsta s-a observat ca cei ce au intre 18-44 reprezinta 65% din totalul
consumatorilor frecventi de apa minerala, incepand cu varsta de 45 ani numarul acestora incepe sa
descreasca usor.
In ceea ce priveste nivelul educational, majoritatea celor care sunt consumatori frecventi de
apa minerala (79%) au absolvit o forma de educatie superioara sau medie (cel putin liceul) 9% sunt
fie directori fie au propria afacere, 14% sunt personal angajat cu studii superioare, 34% personal
calificat fara studii superioare iar 9% sunt studenti.
Comform aceluiasi studiu, consumatorii frecventi de apa minerala au o viata sociala activa,
fata de medie, sunt inclinati
sa
in
au
Cu
4. Analiza SWOT
PUNCTE FORTE:
-
calitatea produsului
PUNCTE SLABE:
-
OPORTUNITATI:
-
AMENINTARI:
- patrunderea pe piata a altor producatori romani de apa minerala
II.
Analiza Concurentei
10
viata
care
Fig. 9 Sigla Dorna
Am vizat segmentul premium, iar argumentele rationale sunt realmente solide: traditia
existenta, faptul ca Stana de Vale este o regiune cu poluare minima, continutul scazut de sodiu al
apei si nu in ultimul rand atestarea ei stiintifica de apa plata, inca din 1984", explica Viorel Micula,
presedintele grupului de firme European Drinks.
11
Campania relanseaza aceeasi apa, dar intr-o noua forma, design si grafica, exprimate
sugestiv prin sloganul Apa de legenda. Noul desgn al sticlei reflecta subtil provenienta glaciala a
apei, dar si originea incandescenta a sursei. De asemenea, noul design aduce cu el i o distincie
clar ntre apa mineral plat i cea carbogazificat. " Pentru c n Romnia nu se face, ca afar, o
distincie ntre tipurile de ap mineral, ne-am gndit ca prin noul ambalaj s surprindem o
evideniere cromatic, eticheta i capacul apei minerale plat s fie roz, iar cele ale apei minerale
carbogazificate s fie albastr" declara conducerea companiei.
3.
Perla Harghitei
12
Ca punte forte trebuie mentionata extinderea productiei prin inaugurarea unei noi linii de
productie(a 5-a) la fabrica din Sancareni, destinata segmentului watercooler. De asemenea, s-a
dezvoltat gama sortimentala, producatorul lansand si apa minerala imbuteliata la sticle de 0,33 si
0,75 litri, pentru clientii din hoteluri si restaurante.
Potrivit datelor furnizate de producator, Perla Harghitei are o capacitate de 470 milioane
de litri pe an iar principalele categorii de clienti carora le livreaza apa minerala sunt firmele de
distributie, conturi speciale (cash and carry, hypermarket, supermarket), export, institutii si horeca.
Punctul cel mai slab al companiei il reprezinta comunicarea de marketing aproape
inexistenta.
4.
Bucovina
Apa minerala se afla in portofoliul Rio Bucovina si are o cota de piata de aproximativ 6%.
Marca se pozitioneaza obiectiv, prin atributele produsului: Bucovina este o ap mineral
natural pur cu un coninut echilibrat de minerale, care te ajut s i menii tonusul i sntatea n
fiecare zi. Este natural mineralizat, adic mineralizarea sa este rezultat
n urma unor procese naturale i nu n urma unor procese chimice
artificiale, dar si afectiv prin comunicarea valorilor companiei: traditia si
calitatea.
Fig 12 Sigla Bucovina
Zona in care se pozitioneaza este cea medium, insa din 2007 s-a
inceput o campanie de repozitionare catre zona premium, vizandu-se aceeasi pozitie cu Dorna sau
Borsec. Repozitionarea a vizat un nou ambalaj, care sa fie in acelasi timp si modern, sa comunice
calitatea premium dar sa si pastreze legatura cu valorile traditionale. De asemenea, s-a apelat si la
extinderea gamei sortimentale: Apa mineral ambalat n flacon tip PET: ofer avantajul unui
transport facil (sunt uoare i nu exist pericolul de a se sparge) i este comercializat pretutindeni:
n hypermarket, supermarket, magazine mici, chiocuri, fast-fooduri, restaurante, terase, discoteci,
pe plaj sau chiar pe prtia de schi!
Apa mineral ambalat n flacon din sticl: este destinat sectorului HORECA - n
special locaiilor de lux. Apa minerala Bucovina se poate savura de ctre cei mai pretenioi
consumatori n restaurante i hoteluri de 4 sau 5 stele.
13
a)
constanta, pentru ca a reusit sa pastreze, in linii marii, aceeasi configuratie de caracteristici cu care
consumatorii au fost obisnuiti inca de la inceput. Marca a evoluat continuu, si-a imbunatatit
imaginea, dar cu pasi mici, astfel incat consumatorii au perceput personalitatea marcii ca fiind una
credibila, armonioasa si integra. De asemenea, are o personalitate independenta si puternica,
dovada fiind faptul ca foarte multi consumatori nu cunosc faptul ca marca apartine in prezent Coca
Cola.
b)
Identitate:
denumire: denumirea marcii este Dorna, si vine denumirea localitatii de unde se
extrage apa minerala ce este mai apoi imbuteliata- Comuna Dorna Candrenilor.
emblema: este formata dintr-o imagine, abstracta sau reprezentativa ce exprima un
concept. Inainte aceasta emblema era reprezentata pe
ambalajul produselor, insa acum ea este imprimata direct
pe sticla si de aceea este foarte putin viziblila. Ea
reprezinta apa de izvor ce izvoraste din munti.
logo: logo-ul marcii este diferit, in functie de sortiment: apa minerala carbogazosa
sau necarbogazoasa.
c)
produs: apa minerala carbogazoasa, si Izvorul Alb, apa minerala necarbogazoasa. Pe de alta parte sa
poate considera ca Izvorul Alb este o marca independenta, in acest caz Dorna reprezentand o marcagarantie. Este posibil ca in viitor sa se renunte la afisarea siglei Dorna pe sticlele de Izvorul Alb,
daca se va considera ca s-a ajuns la o notorietate suficienta.
d)
minerala carbogazoasa), 0,5, 2l (apa minerala necarbogazoasa) si la sticla de 0,33l pentru segmentul
Horeca (apa minerala necarbogazoasa).
Ambalajul indeplineste mai multe functii cum ar fi: asigura
protejarea continutului in timpul depozitarii, transportului si utilizarii,
asigura usurinta in utilizare, permite transmiterea de mesaje catre
consumatori, fiind considerat un mediu de comunicare gratuit.
15
Publicitatea
i.
avantaj faptul ca ofera o acoperire buna a pietei de masa si apeleaza la simturi prin combinarea
imaginii cu sunetul si miscarea. Are insa dezavantajul ca este foarte costisitor, expunerea este
temporara iar acest mediu este foarte aglomerat de reclame.
acelasi suport audio ca si in cazul spoturilor TV. Sunt vizate in special radiourile care sunt ascultate
in mare masura de tineri, in masina sau la casti in mijloacele de transport, deoarece acesta este
publicul-tinta al marcii.
lunga si circulatie buna a exemplarelor de la un cititor la altul, si fiecare are un publc-tinta foarte
bine delimitat. Dorna a apelat la printuri publicate in reviste cum ar fi Unica, The One, Avantaje, ce
sunt citite de publicul vizat.
16
Outdoor: publicitatea in aer liber are avantajul ca ofera o expunere repetata, nu este
foarte costisitoare, iar concurenta facuta mesajului este scazuta. Dorna a apelat la panouri
publicitare clasice, dar si la unele neconventionale, precum si la publicitatea in statiile mari de
metrou, prin straturi de iarba aplicate printre scarile rulante.
Indoor: Dorna a apelat la publicitatea indoor prin standuri amplasate in
cinematografe, Sali de fitness, universitati etc, deoarece ajunge exact la publicul vizat: persoane
tinere, active etc.
Toate acestea reprezinta canale de comunicare nepersonale, intrucat asigurarea transmiterii
mesajelor se face fara a se folosi contactul direct sau interactiunea la nivel personal dintre emitator
si receptor. Acestea au avantajul ca pot transmite mesajul in acelasi timp unui numar mare de
indivizi, lucru important deoarece tinta comunicationala este larga.
ii.
raspunsul dorit din partea receptorului. Pentru ca procesul de comunicare sa fie eficient este
important ca mesajul sa contina acel element motor capabilsa declanseze reactia receptorului. Exista
in principa doua categorii de elemente se atractie ce pot fi avute in vedere in conceperea unui mesaj:
rationale si emotionale. In campania Incarca-te cu natura, dar si in cele anterioare mesajul
transmis este in mod vizibil unul emotional
ideea din punct de vedere simbolic incat sa fie cat mai convingator. Aceasta presupune alegerea
codurilor verbale si nonverbale ce conribuie la realizarea obiectivelor comunicarii.
In aceasta campanie se face apel la elemente de codificare non-verbala: imaginile au un
puternic impact, toate spoturile TV prezinta orasul cenusiu, aglomerat ce se transforma intr-o oaza
de verdeata, sau elementele cotidianului cum ar fi metroul, masini, mingii de baschet transformate
in herghelii de cai, dealuri inverzite sau roiuri de fluturi. Imaginile sustin foarte bine si ilustreaza
perfect sloganul campaniei Incarca-te cu natura. Cu alte cuvinte, mesajul transmis este ca band
apa minerala Dorna, vei simti sanatatea si energia, si te vei simti in mijlocul naturii, band apa chiar
dintr-un izvor, in mijlocul aglomeratiilor urbane. Ideea de oaza de verdeata in mijlocul naturii a fost
exprimata si mai sugestiv prin portiunile de gazon cu flori galbene din statiile de metrou si din
17
iii.
In urma campaniei Incarca-te cu natura, pozitionarea dorita este in zona premium, se doreste
a fi consumata de persoane tinere, active, creative, din mediul urban. S-a apelat la pozitionarea
afectiva.
Obiectivele comunicarii: se refera la raspunsul pe care emitatorul, in acest caz Coca-Cola
HBC asteapta sa il primeasca de la publicul-tinta in urma transmiterii mesajului. Considerand ca
achizitionarea produsului este raspunsul final asteptat, trebuie spus ca exista si alte forme de
raspuns la un mesaj specific comunicatiilor de marketing. In functie de nivelul psihologic vizat in
procesul de comunicare, tipurile de raspuns sunt diferite:
atitudinea lor fata de marca. Dorna se doreste a fi perceputa de public ca un produs adresat celor
dinamici, tineri, plini de viata.
de natura conativa: este raspunsul cel mai asteptat. Compania doreste ca produsul sa
special Bucuresti.
din punct de vedere socio-demografic: persoane tinere, cu varste cuprinse intre 16-40
de ani, de ambele sexe, necasatoriti sau din familii tinere, cu un nivel de educatie peste medie, si cu
venituri medii si peste medie.
publicul ce cumpara apa in cantitati mici, zilnic, de la chioscuri, magazine mici, automate, dar si
cumpararea saptamanala in cantitati mari din magazinele de tip hypermarket.
v.
Pe langa tehnicile utilizate, pentru a creste notorietatea si volumul vanzarilor, compania mai
poate apela la urmatoarele:
19
a) promovarea vanzarilor:
cadourile promotionale: se poate apela la cadoul direct, oferindu-se de
exemplu un pahar la cumpararea unui bax.
concursuri promotionale: de exemplu, consumatorii trebuie sa trimita un
scenariu de spot publicitar pentru o noua campanie de promovare Dorna, si
cea mai creativa si interesanta va fi premiata cu un training la agentia de
publicitate McCann Erikson si un premiu de 5000 euro.
b) tehnici de punere in valoare la locul vanzarii: apelarea la vitrine frigorifice destinate
special marcii, ce au afisate logoul, sloganul, in dimensiuni mari, pentru a se atrage
atentia.
c) relatiile publice: se pot organiza seminarii despre activitatile organizatiei, de
exemplu pentru studentii economisti.
3.2
.
1. Analiza marcii
a)
b)
Identitate Conform site-ului: Numele Borsec provine, dupa unii autori, din expresia
generica borviz (apa minerala) si borvizszek (scaunul apei minerale), denumire care se da, in
general, locului unde apa iese din pamant. Din prescurtarea acestor doua cuvinte, eliminandu-se
cuvantul viz (apa), care se subintelege, fara a mai fi necesara exprimarea sa, a rezultat cuvantul
Borsec. Dupa o alta versiune, denumirea Borsec ar veni de la gustul acrisor (ca de vin) al apelor
minerale carbogazoase, de unde si numele paraului principal al depresiunii, denumit paraul Vinului,
care aduna toate scurgerile de apa, iar cuvantul szek (scaun) a provenit din forma politicoadministrativa cunoscuta inca din secolul al XV-lea, dupa organizarea vechilor scaune de judecata
ale populatiei autohtone.
c)
Ambalajul Borsec este unul clasic, nu a suferit multe modificari de-a lungul
timpului, astfel incat este foarte usor de asociat cu marca. Eticheta contine acelasi tip de informatii
obicerive despre compozitie chimica, imbuteliator, specificatii cu privire la modul de utilizare etc.
Sticlele sunt transparente, de un albastru inchis, iar eticheta principala prezinta un peisaj cu munti,
paduri si a apa de izvor, iar culoarea dominanta este verde, ce semnifica natura. Sticlele de apa
necarbogazoasa se diferentiaza de cele de apa carbogazoasta prin plasticul ce are striatii foarte iesite
in relief, un trade-mark al marcii. Sticlele destinate canalului horeca nu difera de cele PET in ceea
ce priveste eticheta, dar sunt mult mai subtiri si usor de manevrat.
2. Publicitatea
aproape deloc in peisajul publicitar, remarcandu-se recent doar printr-un spot tv ce promoveaza
noua campanie Izvor de energie. Acest mediu a fost ales probabil pentru ca ofera cea mai mare
vizibilitate. De asemenea pe site-ul marcii apar doua machete de anunturi publicitare prezente in
21
presa scrisa. Probabil pozitia de leader face conducerea companiei sa considere ca nu este necoie de
o investitie substantiala in publicitate.
3. Analiza mesajelor publicitare:
a)
obiective ale produsului, ci se pune accent pe starile emotionale pe care le transmit imaginile.
b)
imaginile au cel mai mare impact, ele prezinta trei tineri ce se intrec in mijlocul naturii, sarind peste
prapastii si cascade, iar cand obosesc se aseaza pe o banca sa bea din apa minerala Dorna, pentru ca
mai apoi, dupa ce s-au reimprospatat si revigorat cu izvorul de energie sa continue cursa prin
natura. Imaginile sunt dinamice, pline de efecte speciale ce atrag, iar culorile folosite, albastru,
verde intens te transpun parca in mijlocul
naturii. De asemenea, muzica ce pare o
combinatie de sunete facute de natura,
dinamizeaza spotul si transmite energie.
c)
Pozitionarea
dorita
in
foarte
prezenta
in
mediile
publicitare, marca a fost ocolita sau nu a fost remarcata de persoanele tinere, ce cauta sa se
identifice afectiv cu produsele achizitionate. Spotul plin de dinamism, energie, ce prezinta 3 tineri
foarte in forma ce se afla in competitie, cauta sa ii atraga exact pe cei s-ar putea identifica cu aceste
personaje: publicul tanar, dinamic, mereu in miscare si in competitie.
d) Obiectivele comunicarii
Mai mult decat un raspuns conativ(achizitionarea produsului) pe termen scurt, in urma
comunicarii se asteapta un raspuns la nivel cognitiv si afectiv: se doreste ca persoanele tinere, catre
22
care se reorienteaza marca, sa cunoasca produsul si sa fie interesate de el, sa dezvolte o legatura
afectiva cu produsul, pentru ca mai apoi sa faca din consumul de apa minerala Borsec un stil de
viata.
e)
publicului pe care competitorul Dorna il are deja: Persoane intre 25-45 ani, din mediul urban, cu
pregatire si venituri medii si peste medie, cu un stil de viata activ.
4. Propuneri privind utilizarea altor tehnici promotionale
Pe langa publicitate, se poate apela la relatii publice: participarea la saloane specializate,
targuri, expozitii etc.: deoarece marca este una cu traditie si superior calitativa, recunoscuta
international, poate participa cu succes la asemenea manifestari pe plan international.
De asemenea, pot apela la sponsorizare, intr-un domeniu socio-cultural sau sportiv: de
exemplu, a sportivilor din lotul national de atletism, care depun foarte mult efort si au nevoie de
apa. Aceasta se poate face prin inscriptionarea echipamentelor cu insemnul marcii, se poate apela la
materiale publicitare cu sportivi pentru sporirea credibilitatii firmei, asigurarea cantitatiolor de apa
necesare sportivilor in competitii etc. Aceasta reprezinta sponsorizare pentru imagine.
3.3
Borsec si Dorna
in ceea ce priveste emitatorul, In cazul Dorna este vorba de Coca-Cola Romania, iar in cazul
Borsec este vorba de Romaqua Group.
23
in ceea ce priveste marca, ambele marci au o personalitate puternica, sunt credibile. Dorna
este o marca mai noua si se asociaza mai mult cu tineretea, vitalitatea, pe cand Borsec este
asociata cu traditia.
ambele marci si-au luat numele de la regiunea geografica de unde provine apa
ambele sunt marci-linie
in ceea ce priveste pozitionarea, Dorna se doreste a fi apa celor tineri, activi, urbani, iar
Borsec, desi doreste aceeasi pozitionare, este totusi o apa consumata de un public mai matur,
e o apa de familie.
ambele marci folosesc aceleasi medii si suporturi publicitare, dar Dorna a acordat o
importanta vizibil mai mare acestui aspect, campaniile de reimprospatare a imaginii
incepute inca de la preluarea de catre Coca-Cola crescandu-i notorietatea si influentand
perceptia asupra produsului intr-un mod considerabil. In cazul Borsec nu se remarca un
interes prea mare in ceea ce priveste publicitatea, traditia marcii si obisnuinta de
achizitionare a consumatorilor asigurandu-i pozitia de leader.
Ambele marci utilizeaza canale nepersonale de transmitere a mesajelor, care sunt in
predominant de natura emotionala.
IV.
Prezentarea produsului:
Societatea Romaqua SA, a decis introducerea pe piata romaneasca a unei noi marci de apa
minerala necarbogazoasa cu lamaie, si anume Limaqua. Firma producatoare a hotarat acest lucru
24
intrucat considera ca desi multa lume care bea apa plata recunoaste ca nu apreciaza gustul si ca
adauga lamaie, oferta de apa cu lamaie pe piata romaneasca este foarte redusa.
Noua apa minerala necarbogazoasa este obtinuta din izvorul de apa plata de la Izvorul Alb,
de unde se obtine si apa pentru produsul cu acelasi nume de la Dorna si este un produs 100%
natural. Gustul de lamaie este dat de concentratia de 3% suc natural de lamaie si de de coaja de
lamaie. Inainte de a fi imbuteliata, apa este filtrata de posibilele resturi de coaja sau pulpa ce pot
ramane in urma procesului de aromatizare.
Aceasta apa minerala va fi apreciata de femei in general si indeseobi de persoanele
preocupate de mentinerea siluetei, reducand apetitul pentru mancare.
Publicul-tinta
Operand pe toata piata, este imposibil ca noul produs sa satisfaca toti consumatorii. De
aceea, firma si-a propus sa se adreseze unui segment destul de redus de public. Astel, s-a stabilit ca
profilul consumatorului caruia apa Limaqua se adreseaza este urmatorul:
a) din punct de vedere geografic, publicul-tinta e format din persoane din mediul urban, in
special din orasele mari si foarte mari.
b) Din punct de vedere socio-demografic si economic, apa plata cu lamaie Limaqua se
adreseaza in principal persoanelor de sex feminin cu varste cuprinse intre 18-45 de ani, cu
studii medii si superioare si cu un venit mediu sau peste medie.
c) Din punct de vedere psihografic, publicul-tinta e format din persoane active, preocupate de a
se mentine in forma, care au sau incearca sa aiba un stil de viata sanatos, in ciuda lipsei
timpului.
d) In ceea ce priveste comportamentul de consum si cumparare, in cazul femeilor ce sunt
casatorite sau locuiesc cu partenerul si care achizitioneaza de obicei apa imbuteliata in
cantitati medii saptamanl(1 bax ce contine de obicei 6 sticle de 1.5 sau 2 litri) din magazinele
tip hypermarket, firma spera sa fidelizeze si o tinta secundara de public si anume barbatii,
care nu sunt obisnuiti cu un astfel de produs, despre care cred ca este tipic feminin.
In cazul tinerilor, ce achizitioneaza de obicei zilnic bauturi in sticle mici in drum spre sau in
pauzele de facultate, serviciu etc., firma se bazeaza pe o fidelizare a acestora prin acoperirea
25
cat mai mare a magazinelor mici, automatelor, locurile de unde se fac in majoritate
cumparaturile zilnice.
Pozitionarea marcii
Diferentierea ofertei proprii de cea a concurentilor de pe piata se poate realiza in functie de
atributele produsului, ale apei minerale plate, ca principal avantaj oferit consumatorului.
Pentru Limaqua, caracteristicile reprezinta un instrument competitiv de diferentiere a
produsului de cele ale concurentei.
Gustul de lamaie este principalul atribut ce diferentiaza aceasta apa plata de celelalte de pe
piata romaneasca. Acesta este dat de concentratia de 3% suc natural de lamaie si de extractul de
coaja de lamaie.
Pe langa asta, concentratia ridicata de magneziu (Mg) care se regaseste in apa minerala
plata (95mg/l), atat de necesara organismului uman, se constituie ca un element clar de diferentiere
in raport cu principalele ape minerale comercializate in Romania de firmele concurente.
Asadar, Limaqua isi propune ca strategie clara de pozitionare promovarea avantaje
competitivw: gustul diferit si calitatea superioara.
Strategia in sine, dupa ce a fost elaborata, trebuie sa fie foarte bine comunicata. Calitatea se
comunica prin acele semne si indicii fizice la care oamenii apeleaza in mod obisnuit pentru a
determina aceasta caracteristica. In cazul firmei Limaqua, calitatea produselor sale este garantata
prin afisarea siglei Consiliului Stiintific International pentru Ape Minerale pe eticheta care insoteste
produsul. Prin certificatul de calitate, Limaqua ofera garantia de satisfactie pentru produsele sale.
Calitatea produsului este comunicata si cu ajutorul pretului usor ridicat fata de celelalte ape
plate existente pe piata.
Prin urmare, firma apeleaza la pozitionarea obiectiva prin evidentierea atributelor de mai
sus. De asemenea se apeleaza si la pozitionarea afectiva, prin intermediul ideii ca este un produs
adresat in special femeilor, prin eleganta sa.
Pozitionarea trebuie mentinuta, astfel calitatea apei, pe care mizeaza producatorul trebuie sa
fie constanta. De aceea se vor lua masuri de siguranta cum ar fi : contactarea unui grup de
specialisti interni care sa verifice constant resursele de apa plata inainte si dupa procesul de
26
imbuteliere; de asemenea se va apela si la un grup de specialisti externi care sa testeze la randul lor
calitatea produselor si sa se asigure ca datele inscrise pe eticheta sunt conform cu realitatea.
Identitatea marcii
Marca : Limaqua este o marca produs, intrucat are un
nume distinct fata de celelalte produse detinute de companie si o
pozitionare specifica. Numele este unul usor de retinut si sugestiv
Anunt publicitar
Luand in considerare publicul-tinta caruia se va adresa apa Limaqua, am ales ca publicatie
in care vom tipari anuntul promotional revista Cosmopolitan.
27
Bibliografie
28
Anexe
Anexa 1
CARACTERISTICILE FIZICO-CHIMICE ALE APEI MINERALE
PROVENITE DE LA SURSE ADMINISTRATE DE SOCIETATEA NATIONALA A APELOR MINERALE
29
Numele marcii
Locatia/ Sursa
Reziduu
Tipul
uscat
de apa
(mg/l)
ALPINA
Borsa/
Izvoarele
V. Vinisoru
915
344
62
98
23
441
6,2
1474
NC
AMFITEATRU
Iasi / Copou
Izvorul3
708
70
53
56
114
31
8,1
628
C+P
BAILE LIPOVA
Lipova / Forajul
F11
915
20
34
160
58
78
6,5
811
NC
Biborteni /
Forajul F7;8;9
1769
90
15
265
88
257
6,3
1618
NC+PD
BODOC
Bodoc / Forajul
1830
F13
116
45
188
27
506
7,0
1766
BOHOLT
Boholt/ Forajul
2867
F4750
40
376
729
82
220
6,5
3015
NC
BORSEC
Borsec/ Izvorul
principal Forajul 1647
F4
20
57
353
87
80
6,2
1322
NC
BORSEC
Borsec/ Forajul
F5
305
46
64
28
7,4
300
BRIZA LIPOVEI
Lipova/ Forajul
F8E
854
44
58
112
29
180
6,7
813
NC
BUCOVINA
Dorna C./
Izvorul Dracului
122
16
36
7,5
95
BUCOVINA
Rosu/
Izvorul Dracului
Forajul F2
674
10
140
42
19
523
Buzias/ Forajul
F2
610
84
20
72
29
170
6,4
664
NC
CARPATINA
Tosorog/ Forajul
F1
671
14
34
148
51
21
6,3
578
NC+PD
CRISTALINA
Dorna
Candreni
/Forajul F1
1250
13
357
22
12
6,3
982
NC
CEZARA
Bacaia /Forajul
F4
2165
350
109
543
42
333
6,5
2424
NC
DORNA
Poiana Vinului/
Forajul F5
1220
16
30
389
12
20
6,4
989
NC
Sancraieni/
Forajul F8
915
62
128
77
87
6,0
732
NC
HERCULANE
Baile Herculane/
Izvorul
Domogled
183
12
22
62
7,4
166
P+C
IZVORUL
MINUNILOR
Stana de Vale/
Izvorul
Minunilor
122
13
28
7,2
70
P+C
BIBORENI
BUZIAS
HARGHITA
30
IZVORUL
MINUNILOR
Rieni/
Forajul F2
274
56
12
11
7,6
178
LIPOVA
Lipova/ Forajul
F9bis
915
42
33
136
36
131
6,4
803
NC
PASTRAVUL
Certeze/ Izvorul
Mihai
1006
10
16
132
47
116
6,0
824
NC
Sancraieni/
Forajul F1
702
22
39
112
41
76
6,2
649
NC+PD
Malnas/ Forajul
F1bis
976
134
47
144
24
254
6,0
1034
NC
PERLA HARGHITEI
Sancraieni/
Forajul FI;F4
702
22
39
112
41
76
6,2
649
NC
POIANA NEGRII
Poiana Negrii/
Forajul Fd
1159
46
16
212
36
165
6,1
1024
NC
Covasna/ FI
IAFAA
488
40
38
57
10
88
5,7
424
NC
STANCENI
Stanceni /
Forajul F1;F2
793
18
19
140
58
43
5,9
675
NC
TUSNAD
Tusnad /
Forajul F2
1952 394
285
107
478 6,5
2238
NC
VALCELE
Valcele/Forajul
Elisabeta
3416
70
22
353
272
443
6,6
2800
NC
ZIZIN
Zizin / Forajul
F1bis ;F2
732
80
65
136
22
161
6,6
752
C+P
PERLA
PERLA COVASNEI
ROUA MUNTILOR
31
Anexa 2
Harta zacamintelor apelor minerale din Romania
32
Anexa 3
PRODUCTIA DE APA MINERALA NATURALA SURSE ADMINISTRATE DE
SOCIETATEA NATIONALA A APELOR MINERALE (1992-2008)
33