Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Raul Barlad
Raul Barlad
Raul Barlad
Rul Brlad sau Tyarantos, asa cum era numit n vechime, constituie o importanta
artera hidrografica, un important afluent al Siretului de pe partea stnga. Rul Brlad si are
obrsiile n sectorul dealurilor nalte din partea S/V a Podisului Moldovenesc, subunitate a
Podisului Brladului (parte a Podisului Moldovei).(Fig.1)
Rul Brlad reprezinta un sistem hidrografic complex, care strabate de la izvoare pna
la varsare doua zone fizico-geografice, izvoraste din zona de deal, iar gura de varsare se
regaseste n zona de cmpie. Izvoraste de la o altitudine de 370m si are o panta medie de la
izvoare la varsare de 0,138%. Mai precis, izvoraste de pe teritoriul judetului Neamt (comuna
Bozieni), intra pe teritoriul judetului Vaslui pe la V, S/V de localitatea Bacesti si paraseste
acest judet la sud de satul Crivesti (comuna Tutova), ndreptndu-se spre rul Siret,
n care se varsa n apropierea satului Calienii Vechi (comuna Nanesti, judetul Vrancea).
Statia hidrometrica a fost nfiintata la data de 26.02.1947. Mira era amplasata pe malul
stng al rului Brlad, amonte 50 m pe podul rutier de pe soseaua Vaslui-Bacau. n 1964,
concomitent cu modernizarea soselei gara-centru si prin constructia unui nou pod de beton, a
fost construita o noua mira la 40 m aval de pod (atunci se formasera doua brate ale rului ) si
o constructie de cadru bifilar pentru masuratori de debite.
n 1969 a mai fost construita si o cabina de utilaje .
n 1979 ca urmare a schimbarii cursului rului se instaleaza o noua mira la 1 km aval
de cea veche, la podul CFR Vaslui.
hidrometrica Vaslui
O alta forma dominanta de relief, specifica zonelor mai joase de relief - ca de ex. n
cadrul vailor, la contactul dintre diferite trepte de relief, la schimbarile de pante - este relieful
de acumulare. Daca tinem cont de frecventa si repartizarea geografica a proceselor si a
formelor, observam ca relieful de acumulare se afla n strnsa legatura cu relieful
sculptural, sau este subordonat acestuia, apartinnd de asemenea sistemului de modelare
fluviatil si deluvial. Acest tip de relief este reprezentat prin terase, sesuri, glacisuri, etc.
Rul Brlad poseda un complex de terase, totaliznd un numar de 7 terase: cu
altitudinea de la 3 pna la 195 m. n cursul mijlociu al Brladului, n apropiere de orasul
Vaslui, terasa are o altitudine relativa ntre 10-20m, fiind alcatuita din pietrisuri, nisipuri.
Structura geologica proprie acestei regiuni determina aparitia a numeroase forme de
relief structurale, ca de ex. a cuestelor, precum si a diversitatii tipurilor de vai ( 111d35b
consecvente, subsecvente).
Valea rului Brlad este caracterizata n desfasurarea sa de un curs consecvent n
partea (cursul) superioara, urmat de unul subsecvent .
Unii geografi au considerat ca aceste abateri/schimbari de directie de la cursul
consecvent la cel subsecvent ar avea la baza unele tulburari de ordin tectonic. Rul Brlad
prezinta n cursul mijlociu un caracter subsectent, ceea ce desemneaza dezvoltarea retelei
hidrografice, ca urmare a extinderii si a adncirii sale, a captarii si a altor fenomene. Evolutia
vailor subsecvente, cu o orientare mai mult sau mai putin apropiata de directia V/E, este
legata de formarea/aparitia versantilor de tip cuesta, caracteristica structurii monoclinale.
Directia vaii Brladului este explicata de D.Paraschiv prin unele caracteristici tectonostructurale, caracteristice Moldovei extracarpatice: Platforma moldoveneasca are vai cu
orietarea NV-SE, conform nclinarii initiale a stratelor. Depresiunea Brladului dispune de vai
derivate spre V, n sensul afundarii acestei unitati spre regiunea pericarpatica (Bacauanu,
1980).
Tot pe baza elementului tectonic pot fi puse in evidenta unele deformari n profilul
longitudinal al teraselor acestui ru, sau cu adncirea vailor, ca urmare a ridicarilor locale sau
cu schimbarile de directie. si astazi, valea Brladului se regaseste sub influenta miscarilor
pozitive. Conform cu harta miscarilor verticale ale scoartei terestre de data recenta, valorile
actuale scad de la 2 la -1 mm/annual (R.Ciocardel, Al Esca, 1966). De-a lungul evolutiei
geologice, miscarile tectonice existente, evidentiate n regiunea rului Brlad, au avut un
caracter diferentiat, manifestndu-se att n structura de ansamblu, ct si-n configuratia
morfogenetica a regiunii.
Fig. nr. 5. Harta geologica a Romniei pentru bazinul hidrografic Brlad
III.2.1.Caracteristici morfologice
de diverse marimi, rigole formate de siroire si din actiunea torentiala a apelor provenite din
ploi sau primavara din topirea zapezilor.
Principalele procese geomorfologice care afecteaza aceste regiuni impresioneaza att
prin amploarea si dinamica lor, ct si prin consecintele negative asupra agriculturii.
Dintre aceste procese enumeram: deplasarile de teren, eroziunea torentiala,
pluviodenudatia si ablatia, care pot actiona fie separat fie conjugat, intensitatea si frecventa
lor variind n functie de particularitatile diverselor sectoare. Asemenea procese
geomorfologice sunt prezente nu numai pe versantii cu cueste, ci si pe versantii de vale, ca
urmare a defrisarii excesive /abuzive a padurilor, a practicarii irationale a agriculturii. Pe
cuesta Brladului superior si mediu se constata cele mai numeroase deplasari de teren,
alunecari ale solului.
Factorii care contribuie la modelarea reliefului sub actiunea agentilor deluviali, sunt:
clima, vegetatia, activitatea umana.
Climatul temperat-continental cu nuante excesive, caracterizat prin mari variatii
termice si mai ales, printr-un regim foarte neuniform al precipitatiilor, contribuie din plin la
pregatirea si declansarea proceselor de versant.(V. Bacauanu, 1980). Temperatura medie
anuala 9-10 C, alternanta perioadelor secetoase si perioadelor ploioase (ploile torentiale),
frecventa ngheturilor si a dezgheturilor se reflecta n ritmul si intensitatea proceselor de
versant, determinnd accelerarea dezagregarii si afnarea rocilor de suprafata, conditionnd n
final dislocarea si deplasarile de teren.
Rolul cel mai important care sta la baza declansarii si desfasurarii proceselor
geomorfologice l are umiditatea accentuata, prezenta apei n exces. Apa poate proveni att
din precipitatiile directe sau primavara prin topirea zapezilor, ct si din unele surse subterane
freatice. Acestor factori declansatori li se mai adauga si nvelisul de sol, lipsit de covorul
vegetal.
Procesele geomorfologice sunt conditionate, ntretinute n desfasurarea lor de
elemente morfometrice, ca de ex.: densitatea si adncimea fragmentarii reliefului (energia
reliefului), de geodeclivitate, de tendinta continua de realizare a profilului de echilibru al
talvegurilor si a versantilor, de extindere a bazinului hidrografic.
III.2.2.Caracteristici morfometrice
Trasaturile morfometrice sunt legate de elementele cuatificabile, ce rezulta n urma
unor masuratori directe (altimetria, fragmentarea reliefului, energia de relief, declivitatea).
Astfel, fragmentarea reliefului va avea valori mari n regiunile de unde rul Brlad izvoraste ,
iar n zonele de cmpie - unde desfasoara un curs subsecvent, va avea valori mai mici,
subunitare. Ct despre fragmentarea orizontala a reliefului, care este calculata pe baza latimii
interfluviilor, respectiv a intervalului situat ntre 2 cursuri de apa, acesta are valori cuprinse
ntre 700-900 m. Fragmentarea orizontala are valori mai reduse n partea N a cursului, si mai
accentuate spre partea sudica, pe masura ce latimea medie a interfluviilor creste, fragmentarea
orizontala nregistrnd valori de la 900-1100 m.
Distributia naltimilor n aceasta regiune este destul de echilibrata. Acest lucru se poate
observa si pe ansamblul Podisului Brlad, n sensul ca regiunea de unde izvoraste rul Brlad
(zona de deal) pna la contactul cu zona de cmpie e caracterizata prin altitudini n jur de 370
m, iar odata cu intrarea in zona de cmpie, altitudinile ajung pna la 145 m.(la est de Bacesti,
n lunca Brladului).
Altitudinile cele mai coborte, de pe axul vaii Brladului descresc din amonte spre
aval (Bacauanu, 1980): se nregistreaza 126 m la Negresti si 50 m la confluenta BerheciBrlad. Valorile cele mai mici sunt nregistrat n lunca Brladului, aceste valori sunt
influentate de constitutia petrografica. Altitudinea are valorile maxime spre izvoarele prului
Racova.(463m).
Tabel nr.1. Altitudinea maxima absoluta si latimea albiei in km la nivelul bazinului
Brlad
Localitate
Rul
Alt. max.abs.
Latime albiei n km
Negresti
Brlad
126
1,5
Vaslui
Brlad
95
3-4
Brlad
Brlad
70
Ct
despre energia de
relief
caracteristica
vailor rurilor, se
aprecieaza
ca
valorile medii au
valori de 100-150
m.
Valorile
maxime,
ce
depasesc 200 m,
se
nregistreaza n
III.3.2.1.Temperatura aerului
Temperatura aerului constituie un parametru climatic important, nregistrnd un grad
ridicat de variabilitate n timp si n spatiu, prezentnd variatii anuale, sezoniere, diurne,
lunare, ct si diferentieri latitudinnale si altitudinale. Temperatura aerului este influentata
semnificativ de un complex de factori: de energia calorica primita de la soare, de circulatia
maselor de aer, de factorii fizico-geografici. Factorii fizico-geografici sunt reprezentati de:
relief, factorul biotic, hidric, alcatuirea geologic, solul.
Repartitia geografica a valorilor medii anuale ale temperaturii aerului n cadrul
bazinului hidrografic Brlad este relativ organizata cu tendinte de uniformitate att n
regiunile de cmpie, ct si-n cea de deal, izotermele caracteristice nglobnd ntre ele areale
extinse.
Izoterma caracteristica bazinului Brlad este cea de 9 si limiteaza partea centrala si
sudica a Cmpiei Moldovei, Valea Prutului, Depresiunea Husi si Valea Siretului n zona
latitudinii de 47 N.
Temperatura medie anuala scade constant de la sud spre nord si n altitudine. Astfel, n
regiunea bazinului Brlad, pentru aceeasi perioada de observatie, temperatura medie anuala
are valori scazute n partea N/V a bazinului, nregistrate la statia meteorologica Negresti si
valori mai ridicate n partea sudica a bazinului, nregistrate la statia meteorologica Brlad.
Fig. nr. 6. Temperatura medie(TC) lunara si anuala la statiile meteorologice de-a lungul
bazinului Brlad pe
perioada 1896-1998
Temperatura
anuala
constant .
medie
scade
Diferentele
de temperatura ntre
regiunea N/V si cea
S sunt determinate
de
scaderea
temperaturii de la
sud la nord, dar si de
diferentele
de
altitudine
(de
aproximativ 200 m):
rul Brlad izvoraste
din zona de deal de
la o altitudine de 370
m, iar n dreptul statiei hidrologice Vaslui ajunge la o altitudine de 97m. Pe baza datelor
strnse n perioada 1896-1998, temperatura medie multianuala nregistrata n bazinul
Brladului a fost de 9,3 C.
Regimul anual al temperaturii aerului nregistreaza aceleasi caracteristici la statiile
meteorologice din bazinul hidrologic Brlad, regimul anual avnd valori maxime n luna iulie
(ntre 20,0 - la statia meteorologica Negresti si 20,9 la statia Brlad ) si valori minime n
luna ianuarie (ntre -3,7 la statia meteorologicaVaslui si -3,0 la statia Brlad).
n prima jumatate a anului, din luna februarie pna-n luna iulie, temperatura aerului
este n continua crestere, diferentele interlunare fiind pozitive, iar n cea de-a doua parte a
anului, din a doua parte a lunii august si pna-n ianuarie, temperatura aerului scade continuu,
diferentele interlunare fiind negative.
Data medie
Data
cea
timpurie
Primul nghet
14 octombrie
14 septembrie
19 noiembrie
Ultimul nghet
22 aprilie
23 martie
22 mai
Durata medie a perioadei fara fenomene de nghet e de 184 zile, n timp ce maximul
poate atinge 229 zile, iar minimul 118 zile. (Daniela Larion, 2004).
Fig. nr.
8. Fenomenului
de nghet la statia
hidrometrica
Vaslui
III.3.2.2.
Umezeala
aerului
Umezeala
aerului reprezinta un parametru important care influenteaza ntr-o mare masura caracterele
climei, ca de exemplu: nebulozitatea, precipitatiile, bilantul radiativ-caloric. Umezeala aerului
se modifica n timp, fiind invers proportionala cu temperatura aerului si direct proportionala
cu continutul n vapori de apa al aerului .
n regiunea bazinului Brlad, umezeala aerului deriva din sursele umiditatii
atmosferice la nivelul continentului european (Oc.Atlantic, Marea Mediterana, Marea Neagra,
Anotimpul
Zile senine %
zile
acoperite
zile
noroase
Iarna
7,2
8,0
43,5
48,3
39,3
43,7
Primavara
9,5
10,5
31,9
34,5
50,6
55,1
Vara
19,2
20,9
15,2
16,5
57,6
62,8
Toamna
14,7
16,2
27,2
29,9
49,1
53,9
Fig. nr.
9 Nebulozitatea
(zecimi) medie
anotimpuala la
Vaslui (19561998))
Fig. nr.10 Numarul si frecventa (%) medie anotimpuala a zilelor senine, acoperite,
noroase la Vaslui(1961-1998)
Nebulozitatea lunara are valori reduse la sfrsitul verii si nceputul toamnei ca urmare
a predominarii activitatii anticiclonale (valorile insolatiei nregistreaza valori ridicate) si
valori ridicate iarna determinate de ciclonii mediteraneeni.
Maximul de nebulozitate din luna decembrie coincide cu frecventa maxima a norilor
stratiformi, iar minumul din vara coincide cu frecventa mare a norilor cumiliformi.
Numarul mediu multianual de zile senine n regiunea bazinului Brlad este de 50,6,
iar cel al zilelor acoperite este de 117,8 .
La nivelul ntregului bazin al rului Brlad, durata de stralucire a Soarelui cunoaste
valori de circa 2040 h /an cu anume variatii de la un an la altul n functie de caracteristicle
dinamicii atmosferei, de conditiile fizico-geografice.
Durata de stralucire a Soarelui nregistreaza valorile cele mai ridicate la statia
meteorologica Vaslui (2090h/an), iar cele mai reduse valori sunt nregistrate la statia
meteorologica Negresti (1960h/an) situata mai la nord.
Durata de stralucire a Soarelui varieaza n functie de durata zilei si de variatia
nebulozitatii. n cursul anului, valorile maxime ale duratei de stralucire a
Soarelui nregistreaza n luna iulie 280-300h, aceasta justificndu-se pe baza nebulozitatii
atmosferice reduse, a fractiei de insolatie, atingnd de asemenea valorile maxime.
Durata de stralucire a Soarelui nregistreaza valori mai reduse n luna decembrie 67-75
h, cnd nebulozitatea este maxima.
III.3.2.4.Precipitatiile atmosferice
Iarna
Primavara
Vara
Toamna
Anual
Suma
precipitatiilor
93,3
143,4
201,1
121,1
558,7
% din cantitatea
anuala
16,7
25,6
36,0
21,7
100
la
statia
Valorile medii lunare ale precipitatiilor atmosferice tind sa creasca n general n luna
ianuarie sau februarie pna n luna iunie, dupa care descresc pna-n ianuarie.
n perioada calda a anului, respectiv n lunile aprilie-septembrie, se nregistreaza cele
mai ridicate valori ale precipitatiilor, acestea totaliznd din cantitatea medie anuala
(430,4mm). Surplusul de precipitatii se datoreaza fie advectiei maselor de aer umed si instabil
ce vin dinspre Oc.Atlantic, fie convectiei termice locale sau celei frontale, care tine de ciclonii
dezvoltati deasupra Marii Mediterane.
n sezonul rece, respectiv n intervalul octombrie-martie se nregistreaza cele mai
reduse valori ale precipitatiilor sub din cantitatea medie anuala (128,5mm) din cantitatea
medie anuala, pe fondul intensificarii maselor de aer de origine continentala (estice si polare,
dar si pe fondul reducerii proceselor convective).
n cursul unui an, cantitatile de precipitatii nregistreaza variatii nsemnate de la o luna
la alta, cele mai mari diferente evidentiindu-se ntre lunile iunie-iulie (22,7 mm), iar cele mai
mici diferente sunt caracteristice lunilor noiembrie-decembrie(0,5mm).
I-II
II-III
III-IV
IV-V
V-VI
VI-VII
VII-VIII
VIII-IX
IX-X
X-XI
XI-XII
XII-I
-2,6
4,7
17,2
11,8
21,4
-22,7
-1,9
-14,2
-2,1
-6,7
-0,5
-4,1
Tabel nr. 5 Diferentele dintre cantitatile medii lunare ale precipitatiilor atmosferice
nregistrate la statia meteorologica Vaslui (dupa Larion, 2004)
n scopul analizei regimului anual al precipitatiilor atmosferice neinfluentat de
inegalitatea duratei lunilor, am calculat indicele pluviometric lunar K, folosind formula de
calcul Angot:
K=p*365/p*n
n care p= este cantitatea de precipitatii cazuta n luna respectiva
P= este cantitatea anuala a precipitatiilor
N=este numarul de zile din luna respectiva ( Daniela Larion, 2004)
Valorile acestui indice arata ct de ploioasa este fiecare luna.Valoarea indicelui
pluviometric este subunitara n lunile de vara: iunie(1,80), iulie (1,27), august (1,22) si la
sfarsitul primaverii: n luna mai (1,29) cnd cantitatea de precipitatii cazuta ajunge la 5075mm. Valorile subunitare se nregistreaza n intervalul octombrie-martie, cea mai secetoasa
luna fiind luna ianuarie (0,64).
Pe baza datelor furnizate de la statia meteorologica Vaslui se constata ca cea mai
ridicata cantitate lunara de precipitatii s-a nregistrat n luna august 1972, fiind de 207,9 mm,
reprezentnd 24% din cantitatea totala de precipitatii cazute n anul respectiv.
Cantitatea minima absoluta lunara 0,2 mm s-a nregistrat n luna martie 1990,
reprezentnd 0,05 % din cantitatea totala de precipitatii nregistrata n anul respectiv.
La nivelul bazinului Brlad, anii cei mai ploiosi au fost (dupa numarul lunilor ploioase
mai mare ca 6 ): 1963 (8 luni ploioase), 1971(7 luni), 1993(6 luni).
Iar anii cei mai secetosi (dupa numarul lunilor lipsite de precipitatii mai mare ca 9) au
fost anii: 1967 (10 luni), 1969(10 luni), 1985, 1989.
Utiliznd criteriul Hellmann au fost ncadrati din punct de vedere pluviometric anii din
perioada: ianuarie 1956 - decembrie1998, fiind analizate 516 luni, n functie de abaterea fata
de media multianuala a cantitatii de precipitatii cazute.
Cantitatile maxime de precipitatii cazute n 24 h, n arealul bazinului Brlad, sunt
generate de procesele termoconvective, manifestndu-se n special
n lunile de vara.
Cea mai ridicata valoare ale cantitatilor de precipitatii cazute n 24h s-a nregistrat n
ziua de 28 iulie 1980 si semnifica 54% din cantitatea totala a precipitatiilor din luna respectiva
(161,5 mm).
Anul
1956
1957
1958
1959
1960
1961
1962
1963
1964
1965
1966
1967
1968
1969
1970
10
Anul
1971
1972
1973
1974
1975
1976
1977
1978
1979
1980
1981
1982
1983
1984
1985
Anul
1986
1987
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
10
III.3.2.5.Stratul de zapada
Ninsoarea este caracteristica intervalului de timp n care temperatura n stratul inferior
al atmosferei are valori sub 0C, ninsoarea reprezentnd o sursa importanta pentru sol n
anotimpul rece.
Din prima decada a lunii octombrie si pna-n ultima decada a lunii mai, n cadrul
bazinului hidrologic al rului Brlad pot exista conditii de formarea a stratului de zapada cu
diferite grosimi.
Numarul mediu multianual al zilelor cu ninsoare este de 27,3, dupa analiza de la statia
meteorologica Vaslui din perioada 1896-1998.
n cursul anului, cele mai ridicate grosimi ale stratului de zapada se nregistreaza n
prima decada a lunii februarie(9,0) .
Lunile care prezinta valorile cele mai mici ale numarului de zile cu ninsori sunt lunile
octombrie(0,4) si aprilie(0,5).
Valorile cele mai mari ale grosimii stratului de zapada s-au nregistrat n iarna din
1995-1996, cnd stratul de zapada a depasit grosimea de 111cm.
Lunile I
II
III
IV
XI
XII An
Media 10,6
8,
8
32,6
III.3.2.6.Vntul
NE
SE
SV
NV
Calm
Iarna
14,4
2,7
7,3
22,8
2,5
0,7
1,4
23,7
26,2
Primavar
a
16,2
5,2
7,5
19,6
5,5
1,4
2,6
21,0
21,4
Vara
18,5
4,5
3,9
10,5
4,5
1,4
2,4
25,4
27,9
Toamna
13,0
3,5
7,3
20,1
3,6
0,7
1,8
18,7
30,8
Fi
g. nr. 12.Viteza medie (m/s) anotimpuala a vntului la Vaslui(1961-1998)
Viteza vntului pe directii are valori mai mari pentru directia dominanta N/V si are
valori cuprinse ntre 3,7 si 5,0 m/s si mai reduse n cazul celorlalte directii ntre 1,9 si 3,0
pentru directia S/V sau 2,8-3,1 pentru directia E.
Vitezele cele mai ridicate ale vntului se nregistreaza primavara n lunile aprilie-mai
si se evidentieaza valori de 4,7m/s.Vitezele minime se nregistreaza n anotimpul de iarna, cu
valori de 3,5m/s.
n concluzie cele mai mari viteze sunt caracteristice vnturilor de N/V, S/E, N si S.
Vnturile de V, E, N/E , S/V nregistreaza valori mari ale vitezei n lunile de primavara;
vnturile de V, E, S/V nregistreaza valori mari n luna aprilie, si cele de N/E sunt
caracteristice lunii mai.
STATIA/CLASA
LES
LFS
LS
LPS
Negresti
25.7
12.8
7.7
6.5
Vaslui
26.9
13.5
8.2
6.7
Brlad
27.2
13.8
8.5
Tecuci
27.3
13.9
8.6
LN
LPP
LP
LFP
LEP
4.9
3.9
6.9
17.0
13.2
4.4
3.3
7.0
16.8
7.0
12.9
4.2
3.1
6.8
16.5
7.0
13.2
4.1
3.3
6.9
15.9
14.6
Tab. nr. 8 Ponderea calificativelor pluviometrice pentru statiile meteorologice din bazinul
hidrografic Brlad (dupa Minea si colab., 2007)
Fig. nr.13 Anii excedentari, normali si deficitari pluviometric, dupa criteriul Hellmann,
la statiile
III.3.2.8
Vegetatia
din
bazinul hidrografic Brlad si rolul
ei n formarea scurgerii
Vegetatia poate fi considerata ca a 2-a suprafata
activa, care intervine n transformarea radiatiei solare n
caldura (peste 80% din energia solara) si retine
aproximativ 20% din precipitatiile atmosferice sub forma lichida.
Solurile acoperite de vegetatie prezinta caracteristici diferite de cele ale solurilor descoperite.
Ca suprafata activa, vegetatia are o serie de proprietati caracteristice: un albedou specific (9-18%) variabil n
functie de speciile componente, de anotimp, o conductibilitate calorica scazuta ,etc, care se trasmit si stratului de aer cu
care vine in contact, cu rol n modificarea proceselor microclimatice din acest strat de aer. (Larion, 2004)
Spre deosebire de vegetatia ierboasa, vegetatia arborescenta are un rol important n modificarea elementelor
climatice. Predominanta suprafetelor agricole sau prezenta unor precipitatii reduse determina n aceasta regiune o
evapotraspiratie mai redusa, scaderea umezelii relative a aerului.
Vegetatia poate genera un regim mai echilibrat n repartitia cantitatii de precipitatii, n evapotranspiratie si n
regimul scurgerii.Vegetatia se comporta asemenea unei suprafete de protectie pentru nvelisul solului, diminund
procesele de eroziune, de transport. Astfel, prezenta vegetatiei determina o reducere a scurgerii de suprafata/solide.
Cu ct padurile au o arie de extindere mai mare, cu att se remarca o atenuare a viiturilor, o scadere a
debitului sau a nivelului (Borza, 1965).
n functie de provenienta, vegetatia din regiunea bazinului Brlad, apartine la doua grupe / regiuni :
-elemente europeene si euroasiatice, care constituie principalul fond floristic al vegetatiei forestiere
- elemente estice, care sunt specifice stepelor/silvostepelor
Pe baza acestor elemente floristice, Podisul Moldovei se ncadreaza fitogenetic regiunii euro-siberiene. Pe
teritoriul podisului se intefereaza prin partile lor periferice doua dintre provinciile acestei regiuni: prin partea sa
forestiera (o buna parte din Pod. Brladului ) sau provinciei dacice (Tr. Savulescu,1940), iar prin partea sa silvostepica
din S si E apartine provinciei balcano-moesice sau provinciei ponto sarmatice (Bacauanu, 1980).
n cadrul bazinului Brladului pe directia E-V sunt caracteristice doua mari zone de vegetatie, zona silvostepica
si zona specifica padurilor.
Zona de silvostepa
Zona de silvostepa este dezvoltata sub forma unei benzi continue n partea estica si sudica a Podisului
Moldovei, n conditiile unui climat cu continentalism ridicat. Aceasta zona patrunde sub forma unei benzi continue,
intrnd adnc pe valea Brladului.(Larion , 2004)
Peisajul natural al silvostepei a fost afectat ca urmare a inteventiei antropice, o mare parte din teritoriul ei
devenind terenuri arabile, plcurile de padure fiind nlocuite de vegetatia forestiera.
Silvostepa regiunii rului Brlad este rezultatul interferentei elementelor sudice (submediteraneene), S/E
(pontice), E (sarmatice) si central europeene.
n regiunea bazinului Brlad speciile silvostepice caracteristice fac parte din unitatea de "stepe danubiene cu
graminee si dicotiledoate": Stipa lessingiana, Festuca vaesiaca, Campanula macrostahya, Delphinium valesiaca )(N.
Donita)
Speciile sivostepice se prezinta sub forma unui complex cu paduri de stejar brumariu cu artar tatarasc, artar
pufos, gorun (Quercus pedunculiflora, Acer tataricum, Quercus pubescens, Jurineo arahoidaea).
Stratul de arbusti este reprezentat n special de urmatoarele specii: Lingustrum vulgare, Cornus sanguinea,
Crategus monagyna, Cornus mas, Prunus spinosa.
Stratul ierbos este constituit din speciile xeroterme: Paeonia peregrina, Carex michelii, C. tometoza, etc)
Zona specifica padurilor
Padurile ocupa regiuni reduse si discontinui, nu numai ca o consecinta a conditiilor de relief si clima, dar mai
ales a interventiei antropice materalizate prin defrisari masive (Larion, 2004)
Zona padurilor este constituita din doua subetaje :
- subetajul gorunului/ carpenului/ teiului (Querus petraea /Quercus dalechampii, Carpinus betulus ).
- subetajul fagetelor, care domina pe culmile mai nalte n jur de 400m. Padurile sunt alcatuite din fag (Fagus
sylvatica) cu carpen, cu gorun, cu stejar sau chiar cu tei argintiu.
n cadrul bazinului Brlad, vegetatia forestiera are o importanta deosebita, mai ales n regiunile mai nalte din
partea N/V a Pod central Moldovenesc, de unde izvoraste rul Brlad.
Vegetatia forestiera influenteaza indirect procesul de scurgere si bilant hidric, acestea se concretizaza n
procesul de infiltratie, evapotranspiratie, scurgere.
Vegetatia intrazonala este reprezentata prin vegetatia de lunca, n functie de conditiile fizico-geografice strict
locale. Vegetatia de lunca se regaseste n lungul luncii rului Brlad, dar si pe sesurile principalilor sai afluenti. Vegetatia
de lunca de aici ar putea fi inclusa n unitatea padurilor de lunca danubian-pontice (Quercus robur, Q.
pedunculiflora, Feaxinus angustifolia, Fraxinus pallisae) n complex cu zavoaie de plop si salcie ( Populus alba, Salix
alba )(N Donita , 1992)
Vegetatia halofila este caracteristica solurilor salinizate n zona de silvostepa datorata " intercalatiilor de marne
salinizate n sedimentele sarmatiene". Cele mai caracteristice elemente floristice care populeaza biotopurile saline sunt:
Aster tripolium, Puccinellia distans, Limonium gmelini, Juncus gerardi, Matricaria recutita, Carex pseudocyperus (rogozul
), Salsoda soda (saracica).
Pajistile de lunca sunt alcatuite n special din specii mezofile si mezohigrofile: pinul trtor (Agropyrum repens),
iarba cmpului ( Agrostis stolonifera), firuta de cmp (Poa pratensis).
n cea mai mare parte a suprafetei bazinului Brlad, vegetatia naturala a fost nlocuita cu serii de culturi
agricole n special cu cereale. Vegetatia constituie un factor important n formarea, evolutia procesului de scurgere din
bazinul hidrografic Brlad.
Relieful sub care se gasesc cernoziomurile este cel de cmpie, de dealuri si de podis,
cu suprafete predominant plane sau slab ondulate, dar pe versanti cu nclinare slaba pna la
moderata.
Procesele pedogenetice care intervin n aceasta regiune sunt cele de bioacumulare, ca
urmare a alterarii materialului parental si a formarii humusului ( de tip mull n special prin
actiunea bacteriilor si a ramelor).
Cernoziomurile s-au format sub o vegetatie ierboasa de stepa / silvostepa cu specii
xerofile/ mezofile (Grigoras si colab.,2006 ).
Cernisolurile contribuie n formarea si n evolutia procesului de scurgere. Pe perioada
verii cernisolurile contribuie la alimentarea pnzelor freatice, iar pe parcursul iernii/primaverii
intervine n alimentarea de suprafata a rurilor, n cresterea debitelor.
Luvisolurile sunt specifice regiunilor mpadurite, acestea se dezvolta pe culmile mai
nalte. Luvisolurile sunt situate n regiuni cu pante mai ridicate, n momentul defrisarii zona
este expusa unei puternice eroziuni. Din clasa luvisolurilor specifice regiunii bazinului Brlad
sunt luvisolurile cenusii si brun cenusiu.
Fata de solurile silvostepei, acestea au un continut moderat de humus(3-4%), grad de
saturatie n baze (75-85%), pH (5,8-6,8) mai scazuta, dar fertilitatea solurilor este mai buna.
(Larion).
n lungul retelei hidrografice apar si hidrisolurile, formate ca urmare a excesului de
umiditate freactica si ca urmare a unor conditii climatice specifice (umezeala relativa a aerului
cu valori ridicate, frecventa mare a fenomenului de roua, bruma ,etc.). Hidrisolurile sunt
reprezentate prin Stagnosoluri, Gleisoluri si Limnisoluri.
Influenta antropica si-a pus amprenta si n domeniul solurilor, n zona asezarilor
urbane, de-a lungul retelei hidrografice a aparut antroposolul (Antrisol).
Nr.
crt
folosint
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
1.
Arabil
278334
287307
292230
291299 291437
2.
Pajisti
96134
95888
94304
94756
94614
93693
95044
94784
3.
Fnete
pasuni
naturale
si 7349
7376
7610
7809
7580
8238
7913
7955
88785
88512
86694
86947
87034
85455
87131
86829
4.
Vii
17744
16532
16027
14886
14656
12225
12276
12243
5.
Livezi
4178
4083
3979
3355
3185
2793
2721
2806
396390
399762
400941
401340 401270
TOTAL AGRICOL
Pentru perioada 1999- 2006, suprafata terenului arabil a crescut considerabil cu 13103 ha , n anul 1999
suprafata terenului arabil nsuma 13103 ha, iar n 2006 - 291437.
Interventia antropica la nivelul bazinului Brlad are ca principal efect - procesul de eroziune. n zonele supuse
eroziunii a crescut torentialitatea rurilor, semnalndu-se aparitia unor puternice degradari de albii si aparitia
fenomenului de secare (Raurile Romniei).
Interventiile directe asupra scurgerii rurilor din bazinul hidrografic Brlad au avut drept scopuri: asigurarea apei
potabile populatiei din judetul Vaslui, suplinirea rezervelor de apa necesare activitatii economice, protectia populatiei si a
terenurilor agricole de sub influenta inundatiilor si a viiturilor. n aceste scopuri au fost construite cteva mari bazine de
retentie, de ex: lacurile de baraj antropic de la Puscasi, care alimenteaza cu apa judetul Vaslui si lacul de la Solesti.
Alaturi de importanta practica pe care o prezinta, aceste doua unitati acvatice sunt responsabile si de
modificarea conditiilor climatice, chiar daca numai la nivel local (Larion, 2004).
n etapa actuala, lunca Brladului este supusa unor ample lucrari hidroameliorative (Dictionarul geografic al
orasului Vaslui, 1988).
SHVs
Cazanesti +
cons Vs
SH Negresti -
rest Negresti
Fig.nr.15. Variatia cronologica a debitul multianual inregistrat la statia hidrologica Vaslui din
bazinul hidrografic Barlad, in perioada 1965-2006
Fig. nr. 17 Debitul minim anual nregistrat la statia hidrologica Vaslui din bazinul hidrografic
Brlad
Fig. nr. 18 Debitul maxim anual nregistrat la statia hidrologica Vaslui din bazinul hidrografic
Brlad
Coeficientul modul exprima variatia scurgerii anuale (Qan) n raport cu debitul mediu
multianual (debitul modul) si se poate calcula ca un raport ntre cele doua tipuri de
debite: K=Qan/Q0
Fig.nr. 19 Variatia cronologica a coeficientului modul(q0) la statia hidrometrica Vaslui n
Fig.
nr.22 Variatia
scurgerii medii n
anotimpul
de
primavara
Cea mai ridicata scurgere de primavara s-a produs n anii1969, 2006, iar cea mai
redusa n1989 si1974 (Fig.nr. 22).
n anotimpul de vara (VI-VIII), volumul de apa transportat de rurile din bazinul
hidrografic Brlad reprezinta ntre 15-20% din scugerea anuala medie. Aportul din precipitatii
este maxim n aceasta perioada, debitele scaznd constant din luna iunie pna n august. Dar
n acest anotimp se pot manifesta si unele exceptii, n sensul n care se produc precipitatii cu
caracter torential (lunile iulie-august), avnd drept efect cresterea debitului pe perioade
scazute.
Cele mai ridicate valori ale scurgerii medii s-au produs n vara anului 1974 si 1985, iar
cele mai reduse valori n anii 1981 si 1996, pe fondul persistentei circulatiei anticiclonale,
asocita cu temperaturi ridicate, scurgerea medie nregistrnd valori de 0,3-05 m /s (Fig.nr.
23).
Anotimpul de toamna (IX-XI) este caracterizat printr-un aport destul de slab la
realizarea volumului anual mediu (5-10% din scurgerea anuala). Sub efectul persistentei
starilor caracteristice acestui sezon si a predominantei circulatiei ciclonale, precipitatiile sunt
destul de reduse cantitativ.
hidrografic Brlad
Dupa cum se observa si din graficele de mai sus, cele mai ridicate valori ale scurgerii
medii anotimpuale se nregistreaza primavara (43,8%), urmata fiind de valorile scurgerii din
anotimpul de vara (23%) si cele din timpul iernii(19,4%). Cele mai scazute valori se
nregistreaza toamna (13%). ntregul bazin hidrografic al rului Brlad se ncadreaza n tipul
de regim PVIT( dupa Ujvari,1972).
Fi
g.nr.26 Scurgerea medie anotimpuala n bazinul hidrologic Vaslui
Din luna februarie se observa pe parcursul acestei luni o crestere progresiva a scurgerii
medii. Att debitele medii lunare, ct si volumul de apa transportat este dublu fata de luna
precedenta. Cele mai scazute valori ale scurgerii medii sunt specifice anului 1974, iar cele mai
ridicate valori - 1978.
n luna martie se constata n cadrul bazinului Brlad o crestere nsemnata a scurgerii
asociata de conditiile meteorologice. Cele mai ridicate valori ale scurgerii medii n aceasta
luna sunt nregistrate n anul 1973 (30,7m /s) si cele mai reduse sunt specifice anului 1991
(0,5m /s).
Pentru luna aprilie, se realizeaza cea mai bogata scurgere din timpul anului, acest fapt
avnd la baza ntarzierea topirii stratului de zapada. Volumul de apa transportat varieaza ntre
14 si 21%. Valorile maxime ale scurgerii medii s-au inregistrat n anul 1980 (27,8m /s) si cele
mai reduse - n anul 1974 (0,06m /s).
n luna mai, scurgerea medie specifica lunara nregistreaza valori mai ridicate,
volumul de apa transportat fiind cuprins ntre 9-12% din volumul mediu anual. Valorile
maxime ale scurgerii medii specifice s-au nregistrat n anii 1969 (31,7m /s) si 1980 (27,8m
/s), aceste valori fiind determinate de caderea unor cantitati importante de precipitatii.
Din luna iunie se observa o tendinta generala a scaderii scurgerii. Sub efectul
maximului pluviometric produs la sfrsitul primaverii si nceputul verii se manifesta o
crestere a volumului de apa scurs. Valori ridicate ale scurgerii medii specifice n acesta luna se
nregistreaza n anii 1975 (29,1m /s) si 1985 (27,0m /s), aceste valori fiind conditionate de
producerea unor cantitati importante de precipitatii n 24h. Valorile cele mai scazute sunt
caracteristice anilor 1974 (0,29m /s) si 1995 (0,3m /s).
Luna iulie are o participare mai redusa dect luna precedenta la realizarea volumului
anual mediu(Victor Sorocovschi, 1996). Debitele medii specifice nregistreaza de asemenea
valori reduse. Valori ridicate ale scurgerii medii specifice n aceasta luna s-au nregistrat n
anul 1969(23,9m /s), iar cele mai scazute n anul 1970 (0,258m /s).
n luna august, se manifesta o scadere semnificativa a scurgerii medii specifice pe
masura reducerii cantitatii de precipitatii, ct si a epuizarii rezervelor subterane. Valorile
maxime s-au nregistrat n anul 1974 (7,18m /s), iar cele mai scazute n anul 2001 (0,094m
/s).
Luna septembrie se caracterizeaza de asemenea prin valori reduse ale debitelor medii
lunare, aceste valori fiind generate de cantitatile reduse de precipitatii, de epuizarea rezervelor
subterane si de valorile ridicate ale evapotranspiratiei. Valorile ridicate ale scurgerii medii n
aceasta luna s-au nregistrat n anul 1989 (21,1m /s), iar anul cu cea mai redusa scurgere este
1965 (0,258m /s).
Din luna octombrie se nregistreaza valori mai reduse fata de luna precedenta, debitele
medii specifice fiind n aceeasi masura redese cantitativ. Anul cu cea mai ridicata valoare
lunara a scurgerii s-a nregistrat n anul 1972 (11,2m /s) si anul cu cea mai redusa scurgere sa nregistrat n anul 1987(0,276m /s).
n luna noiembrie se nregistreaza valori aproximativ egale cu cele din luna
precedenta. Anul cu cea mai redusa scurgere a fost anul 1974(8,11m /s), pe fondul
persistentei la nivelul ntregii tari a unor mase de aer uscate si calde, care au generat
temperaturi mai ridicate decat normalul termic, scurgerea rurilor fiind deficitara. Anul cu cea
mai redusa scurgere a fost anul 1986(0,276m /s).
Luna decembrie prezinta valori mai ridicate ale scurgerii medii. n comparatie cu luna
precedenta. Valorile cele mai ridicate ale scurgerii medii s-au nregistrat n anul 1981 (16,6m
/s), pe fondul unor temperaturi ale aerului cu valori medii ridicate pentru aceasta luna si a
unor precipitatii bogate. Cele mai scazute valori sunt specifice anului 1994 (0,218m /s), pe
fondul unor temperaturi foarte scazute sub 0 C , astfel o buna parte a debitului lichid
blocndu-se sub forma de gheata.
Precipitatiile atmosferice(X0)
Precipitatiile multianuale (1896-1998) variaza ntre 400-500 mm, cu valori mai mari n
regiunile cu altitudini mai mari si valori reduse n regiunile mai joase. Repartitia cantitatilor
anuale de precipitatii pot influenta ntr-o mare masura variatiile spatiale ale celorlalte
elemente ale bilantului hidrologic. Ca de ex: n regiunile cu precipitatii reduse se constata si
posibilitati scazute de alimetare a rurilor, umezirea solului fiind scazuta.
Scurgerea lichida totala (Y0) constituie un al 2lea element important al formulei
bilantului hidrologic. Valorile scurgerii lichide totale scad de la vest spre est si n altitudine de
la nord spre sud, progresiv cu sporirea cantitatii de precipitatii si cu scaderea
evapotranspiratiei.
Scurgerea superficiala (S0) se supune acelorasi reguli de repartitie asemenea scurgerii
lichide totale: care cresc din partea estica spre cea vestica si din partea sudica spre partea
nordica a bazinului hidrografic Brlad.
Scurgerea superficiala are valori cuprinse ntre 20-25 mm.
Scurgerea medie subterana (U0) prezinta valori reduse, care oscileaza ntre 12mm n
partea nordica a bazinului Brlad si cu valori de pna la 49 mm n partea sudica a bazinului.
Valorile cele mai ridicate din partea sudica a bazinului hidrologic pot fi explicate prin
aportul relativ constant si abundent provenit din sursele de apa acumulate n nisipurile de
Balabanesti(de vrsta Romaniana).
Evapotranspiratia (Z0) reprezinta un alt element important al formulei bilantului
hidrologic, care este calculat prin diferenta dintre precipitatiile medii cazute si scurgerea
medie specifica statiei hidrologice Vaslui.
Valorile evapotranspiratiei scad din regiunile joase spre cele mai nalte.
Coeficientul de scurgere() poate fi calculat ca raport ntre scurgerea medie a rurilor
si cantitatea medie a precipitatiilor cazute pe suprafata bazinelor de receptie. Rul Brlad are
valori reduse comparativ cu media pe tara.
Avnd n vedere limitele de variatie ale valorilor componentelor bilantului hidrologic
stabilite de I. Ujvari (1972) pentru diferite zone de umiditate din Romnia, bazinul hidrologic
Brlad apartine zonei cu umiditate deficitara.
CONCLUZII:
n final se cuvine sa se evidentieze anumite aspecte mai semnificative cu privire att la
scurgerea medie a rurilor, ct si la implicatiile de ordin practic pe care acestea le ridica.
BIBLIOGRAFIE:
Apostol, L., (1987) - Consideratii asupra raportului ntre cantitatile semestriale de
precipitatii n Romnia, Lucrarile Seminarului Geografic "Dimitrie Cantemir", nr.7,
1986, Iasi.
Bacauanu, V., (1970) - Evolutia vailor din partea nord-estica a Podisului Moldovei, Anal.
Univ. "Al.I.Cuza", Iasi, sect.II-b, tom. XVI, Iasi
Bacauanu, V., (1973) - Evolutia vailor din Podisul Moldovenesc, n Realizari n geografia
Romniei, Edit. stiintifica, Bucuresti.
Bacauanu, V., (1978) - Terasele fluviale din Podisul Moldovei, Anal. Univ. "Al.I.Cuza", Iasi,
sect.II-b, tom. XXIV, Iasi.
Bacauanu, V., (1980) - Privire generala asupra proceselor actuale de modelare a reliefului
Podisului Moldovei, Anal. Univ. "Al.I.Cuza", Iasi, sect.II-b, tom. XXVI, Iasi. pag. 135-143.
Bacauanu, V., Barbu, N., Pantazica Maria, Ungureanu Al., Chiriac D., (1980) - Podisul
Moldovei-Natura, om, economie, Edit. stiintifica si enciclopedica, Bucuresti.
Bgu, Gh., Mocanu Al., (1984) - Geologia Moldovei, Edit. tehnica, Bucuresti.
Bojoi, I., (2000) - Romnia, geografie fizica, Edit. Universitatii Al. I. Cuza, Iasi
Grigoras, C., Vladut, A., (2006) - Solurile Romniei, Editura Universitaria, Craiova.