CAPITOLUL 6

ANALIZA POTENTIALULUI INTERN AL INTREPRINDERII

6.1. Analiza gestiunii resurselor umane
Munca, in calitatea sa de factor de productie este indispensabila desfasurarii oricarei activitati in
procesul de obtinere a bunurilor materiale.
In activitatea economica si sociala, munca, ca activitate specific umana, se manifesta numai in
stare activa, iar problematica analizei se circumscrie la nivelul asigurarii cu resurse umane, cat si din
punct de vedere al eficientei utilizarii acesteia.
6.1.1. Analiza asigurarii cu resurse umane, ca potential economic al intreprinderii
Analiza asigurarii cu resurse umane din punct de vedere cantitaiv, calitativ, pe structura si la
termen, precum si eficienta utilizarii acestora sub aspect extensiv, dar mai ales intensiv, definesc
potentialul economic al intreprinderii si concura ca efect al utilizarii eficiente la cresterea capacitatii
concurentiale si a viabilitatii intreprinderii.
6.1.1.1. Analiza dinamicii resurselor umane
Resursele umane ale intreprinderii pot fi analizate pe total si pe categorii de personal, din punct
de vedere al modului in care au fost repartizate pe locuri de munca si schimburi, pe profesii si
specializari, dar si in functie de contributia pe care si-au adus-o la obtinerea rezultatelor economicofinanciare.
Cerinta de baza este ca dinamica efectivului de personal sa se realizeze in conditiille respectarii
corelatiei:
I Ns IW
in care:
I Ns reprezinta indicele numarului mediu de salariati;
IW - indicele productivitatii medii a muncii sau al
volumului de activitate exprimat in timp de munca
standard sau normat.
In contextul analizei asigurarii cu resurse umane din punct de vedere cantitativ se poate
determina economia/depasirea relativa de personal cu ajutorul relatiei:
E / D Ns1 Ns0 Iq
in care:
E reprezinta economia relativa cand rezultatul este cu
semnul
D - depasirea relativa cand rezultatul este cu semnul +
Iq - indicele volumului fizic al activitatii

Reducerea relativa a numarului mediu de salariati se apreciaza in mod diferit, in functie de

cauzele care au condus la aceasta situatie, astfel:
lipsa de preocupare in recrutarea personalului (din punct de vedere cantitativ, calitativ, pe
structura si la termen) se apreciaza in mod nefavorabil, deoarece conduce la deteriorarea performantelor
economico-financiare si a pozitiei pe piata a intreprinderii;
incapacitatea intreprinderii de a face fata restrictiilor mediului economic in care activeaza sau
de natura macroeconomica conduce la restrangerea activitatii si implicit la reducerea numarului de
salariati;
cresterea gradului inzestrarii tehnice a muncii ca efect al efortului investitional al
intreprinderii genereaza o evolutie in acelasi sens a gradului de tehnicitate, a productivitatii medii a
muncii si a randamentului utilajelor, ceea ce concura la modificarea raportului de echilibru dintre
potentialul material si potentialul uman, avand drept consecinta reducerea numarului de salariati
6.1.1.2. Analiza evolutiei personalului pe structura
Analiza se efectueaza pe baza clasificarii activitatilor din economia nationala (CAEN) si a
clasificarii ocupatiilor din Romania.
Ca metoda de analiza se utilizeaza metoda ratelor de structura, determinandu-se formarea
fiecarei categorii de personal in totalul personalului la nivel de intreprindere.
6.1.1.3. Analiza laturii calitative a resurselor umane
Cresterea complexitatii activitatii intrerprinderilor, diversificarea gamei sortimentale a
produselor si serviciilor oferite, perfectionarea mijloacelor fixe din punct de vedere al gradului de
tehnicitate, al fiabilitatii si performantelor acestora, cresterea exigentelor consumatorilor etc. sunt tot
atatea motive care reclama ca necesitate obiectiva imbunatatirea gradului de calificare a salariatilor.
Analiza calitatii resurselor umane se realizeaza cu ajutorul urmatorilor indicatori:
a) structura fortei de munca pe forme de realizare a calificarii acesteia in functie de:
- modalitatea de formare a fortei de munca (de la absolventi ai scolilor de meserii pana
la absolventi de studii superioare);
- modalitati de perfectionare a pregatirii profesionale de la cursuri de perfectionare
master si doctorat.
b) coeficientul mediu al calificarii fortei de munca ( Km ) se determina ca medie aritmetica
ponderata intre numarul muncitorilor pe categorii de calificare (ni) si categoriile de calificare (ki):
ni ki
Km
ni
Imbunatatirea calificarii muncitorilor este consecinta cresterii complexitatii lucrarilor care
trebuie executate.
c) coeficientul mediu de complexitate a lucrarilor executate ( Kt ) determinat ca medie
aritmetica ponderata intre volumul de lucrari (vi) exprimat in timp de munca standard sau normat pe
categorii de calificare si categoriile de complexitate a lucrarilor executate (ki):
vi ki
Kt
vi

Comparand cei doi coeficienti rezulta modul cum au fost utilizate resursele umane:
Km Kt - concordanta dintre cei doi coeficienti reflecta o situatie optima privind
utilizarea fortei de munca;
Km Kt - muncitori cu un grad de calificare superior executa lucrari de complexitate
inferioara (reflecta utilizarea incompleta a fortei de munca);
Km Kt - situatie nefavorabila cu implicatii asupra calitatii productiei si valorii ei, a
cheltuielilor si profitului, pentru ca muncitori de calificare inferioara executa
lucrari de categorii superioare.
6.1.1.4. Analiza stabilitatii personalului
Premisa asigurarii stabilitatii fortei de munca o constituie utilizarea deplina si eficienta a
personalului. Mobilitatea fortei de munca imbraca forma intrarilor si a iesirilor de personal, indiferent de
cauzele care le-au determinat, ceea ce atrage dupa sine modificarea numarului de salariati.
Diagnosticul stabilitatii personalului se realizeaza pe baza circulatiei si fluctuatiei fortei de
munca, luand in considerare cauzele care le-au determinat.
Circulatia fortei de munca reprezinta miscarea personalului in cursul unei perioade de timp,
atat din punct de vedere al intrarilor si al iesirilor datorate unor cauze obiective, normale (transfer, boala,
invaliditate, pensionari, decese, incapacitate temporara de munca, contracte pe durata determinata de
timp, studii, obligatii cetatenesti etc.).
Indicatorii utilizati pentru caracterizarea circulatiei fortei de munca sunt:
coeficientul intensitii intrrilor (Ci), calculat ca raport ntre numrul total al salariailor
intrai n ntreprindere ntr-o anumit perioad de timp (I) i numrul mediu de salariati ( Ns ), aferent
perioadei n cauz, astfel:
I
Ci
100
Ns
coeficientul intensitii ieirilor (Ce), determinat ca raport ntre numrul total al salariailor
plecai din ntreprindere din cauze normale, justificate (E) i numrul mediu de salariai ( Ns ):
Ce

E
100
Ns

coeficientul micrii totale (Cm), stabilit ca raport ntre suma intrrilor i ieirilor (I+E) i
numrul mediu de salariati ( Ns ):
IE
Cm
100
Ns

gradul de stabilitate a forei de munc (Gs), este utilizat pentru a caracteriza stabilitatea

general a forei de munc i se determin potrivit relaiei:

Gs 100 Cm
Fluctuatia fortei de munca constituie un fenomen nejustificat, anormal, cu implicatii
nefavorabile asupra volumului si calitatii activitatii desfasurate. In aceasta categorie seincadreaza
plecarile de personal din proprie initiativa si concedierile ca urmare a incalcarii prevederilor
contractuale.

Fluctuatia fortei de munca se analizeaza cu ajutorul coeficientului fluctuatiei (Cf), care se

determina ca raport intre iesirile nejustificate de personal (En) si numarul mediu de salariati ( Ns ),
astfel:
En
Cf
100
Ns
Datorit implicaiilor pe care le poate genera asupra activitii ntreprinderii, fluctuaia fortei de
munca trebuie analizat att ca un fenomen consumat (fluctuaia efectiv), ct i ca un fenomen n
devenire (fluctuaia potenial sau latent).
Fluctuaia potenial, reflect intenia salariailor de a prsi ntreprinderea datorit unor cauze
mai mult sau mai puin ntemeiate. Cunoaterea germenilor fluctuaiei latente respectiv a cauzelor care
prin natura lor nu sunt dependente de o activitate normal, trebuie s constituie o preocupare permanent
a managementului resurselor umane n luarea msurilor ce se impun n vederea prentmpinrii efectelor
negative pe care fluctuaia le poate genera asupra climatului psiho-social din ntreprindere, dar i asupra
rezultatelor economico-financiare ale activitii acesteia.
Creterea gradului de stabilitate a forei de munc se poate realiza ca urmare a limitrii tendinei
de fluctuare i evitarea transformrii fluctuaiei poteniale n fluctuaie activ.
6.1.2. Analiza utilizrii resurselor umane
Diagnoza utilizrii resurselor umane are rolul de a descoperi rezervele interne pe linia folosirii
complete si eficiente a fortei demunca, dar si cauzele utilizarii incomplete a acesteia in scopul utilizarii
resurselor existente.
6.1.2.1. Analiza utilizrii timpului de munc i reflectarea modificrii acestuia n principalii
indicatori economico-financiari ai ntreprinderii
Folosirea complet a timpului de munc trebuie privit sub dublu aspect:
- cantitativ (din punct de vedere a utilizrii complete a timpului de munc);
- calitativ (din punct de vedere a economisirii timpului de munc consumat pentru
realizarea unitii de produs).
n vederea evidenierii aspectelor menionate, se folosesc n analiza economic urmtorii
indicatori:
- fondul de timp calendaristic (Tc);
- fondul de timp maxim disponibil (Tmax);
- fondul de timp efectiv lucrat (T1);
- fondul de timp neutilizat (Tn).
Pe baza acestor indicatori pot fi determinate n mrimi absolute i n mrimi relative,
modificrile intervenite n utilizarea timpului de munc.
Pentru caracterizarea modului de utilizare a timpului de munc se folosesc urmtoarele procedee
de analiz:

a) gradul de programare a fondului de timp calendaristic ( G p ) care reflecta ponderea

fondului de timp maxim disponibil ( Tmax ) in fondul de timp calendaristic ( Tc ), astfel:
T
G p max 100
Tc
b) gradul de utilizare a fondului de timp calendaristic ( Gu ) care reprezinta ponderea fondului
de timp efectiv ( T1 ) in fondul de timp calendaristic ( Tc ), astfel:
T
Gu 1 100
Tc
c) gradul de folosire a fondului de timp maxim disponibil ( G f ) reflecta ponderea fondului de
timp efectiv ( T1 ) in fondul de timp maxim disponibil ( Tmax ), astfel:
Gf

T1
100 , Tn T1 Tmax
Tmax

Folosirea timpului de munc se analizeaz pe baza balanei timpului de munc care cuprinde, pe
de o parte, resursele totale ale perioadei, iar pe de alt parte, modul de utilizare a timpului de munc
disponibil.
T1
Tmax
Tc

justificat (concedii boal, maternitate, stagiul militar, obligaii legale)

Tn
nejustificat (concedii fr plat, absene nemotivate, nvoiri)

Srbtori legale, concedii de odihn, zile libere

d) structura timpului de munc maxim disponibil, pe cauze;
e) structura timpului de munc nelucrat, pe cauze.
T Ns Nz Nh

n care:
Ns

reprezint numrul mediu de salariai (factorul dimensional ce

poate nregistra o variaie important);

Nz

- numrul mediu de zile lucrate;

Nh

- numrul mediu de ore lucrate.

Consecinele modificrii timpului de munc asupra principalilor indicatori economicofinanciari sunt comensurate la nivelul fondului total de timp de munc (T), precum i n funcie de
dimensiunea numarului mediu de ore lucrate pe salariat ( t ). Modul de utilizare a timpului de munc
genereaz o serie de efecte asupra urmtorilor indicatori economico-financiari:
a) Producia exerciiului:
T ( T1 T0 ) wh 0
t Ns 1 (t 1 t 0 ) wh 0

wh 0

Qe0
T0

T1 T0 Tn t n(1) t n( 2 ) ...t n( n )
(1)

(2)

(n)

t 1 t 0 t n t n t n ... t n

b) Valoarea adugat:
T (T1 T0 ) wh 0 va 0

t Ns 1 (t 1 t 0 ) wh 0 va 0

n care:
va

reprezint valoarea adugat medie la 1 leu producie a exerciiului.

c) Cifra de afaceri:
CA
T (T1 T0 ) wh 0 0
Qf 0
CA
t Ns1 (t1 t 0 ) wh0 0
Qf 0
wh0

Qf 0
T0

d) Profitul aferent cifrei de afaceri:

CA P
T (T1 T0 ) wh 0 0 0
Qf 0 CA0
CA P
t Ns1 (t1 t 0 ) wh0 0 0
Qf 0 CA0
wh0

Qf 0
T0

e) Profitul mediu pe salariat:

relatia d
Ns1
f) Eficiena utilizrii mijloacelor fixe:
relatiile a,b,c,d
1000
Mf 1
g) Eficiena utilizrii activelor de exploatare:
relatiile a, b, c, d
1000
Ae1

6.1.2.2. Analiza productivitii muncii

Analiza randamentului resurselor umane, suport al diagnosticului, presupune examinarea a dou
forme de manifestare ale acestuia i anume, productivitatea muncii i profitul pe salariat.
Productivitatea muncii, poate fi exprimat n uniti valorice, ct i n uniti fizice. Indicatorii
valorici servesc pentru analiza productivitii muncii la nivel de ntreprindere, iar cei exprimai n uniti
fizice sunt utilizai n analiza productivitii muncii pe produse.

6.1.2.2.1. Analiza situaiei generale a productivitii muncii

Productivitatea muncii n expresie valoric se determin ca raport ntre efectul obinut i efortul
depus n vederea realizrii acestui efect.
Ca indicatori de reflectare a efectului se pot folosi: productia marf fabricat, cifra de afaceri,
producia exerciiului, valoarea adugat. Efortul mbrac forma consumului de for de munc, iar ca
indicatori de reflectare a efectului se pot folosi: numrul mediu de salariai ( Ns ), total om-zile lucrate (

Tz ) i total om-ore lucrate (T ).

Analiza situaiei generale a productivitii muncii are n vedere urmrirea dinamicii indicatorilor
valorici ai acesteia, din punct de vedere al modului de calcul i al perioadei la care se refer.

Raportnd indicatorii de msurare a efectului mai sus menionai la numrul mediu de salariai se
determin productivitatea muncii care mbrac urmtoarele forme:

 productivitatea medie anual a muncii ( Wa ):

Wa

Qf ; CA; Qe;VA
Ns

productivitatea medie zilnic ( Wz ):

Wz

Qf ; CA; Qe;VA
Tz

productivitatea medie orar ( Wh ):

Wh

Qf ; CA; Qe;VA
T

Ritmul de cretere diferit al productivitii medii a muncii (anual, zilnic, orar), evideniaz
modul de folosire a timpului de munc care constituie o rezerv deosebit de important a crei
mobilizare reflect efortul propriu al ntreprinderii.
Pe baza urmtoarei situaii, privind indicii productivitii

medii a muncii ( I Wa 103% ,

IWz 105% i I Wh 108% ) pot fi fcute aprecieri privind folosirea timpului de munc:
I Nz

I Wa
I Wz

100 98,1% , I Nh

I Wz
I Wh

100 97,2%

Prin nivelul indicilor productivitii medii a muncii, situaia se apreciaz n mod pozitiv. ns,
exist rezerve nemobilizate, dat fiind faptul c timpul de munc a fost utilizat incomplet.

6.1.2.2.2. Analiza factorial a productivitii muncii n expresie valoric si

consecinele modificrii productivitii medii orare a muncii asupra
performanelor economico-financiare ale ntreprinderii
Pentru identificarea rezervelor de cretere a productivitii muncii, se impune analiza factorial a
acesteia, pornind de la raionamentul care rezult din coninutul indicatorilor productivitii.
a) Analiza productivitii medii anuale a muncii ( Wa )
Modelul de analiz a productivitii medii anuale a muncii, este urmtorul:
Wa Nh Wz

Din punct de vedere factorial, situatia se prezinta astfel:

Nz

Wa

Nh

gi

Wz

wh
whi

n care:
Wa = Nz Wz
Wz = Nh Wh
Wh =

Wh'

gi whi
100

gi

whi0

100

Total omzile = Ns Nz
Total omore = Ns Nz Nh
Din punct de vedere metodologic, analiza factoriala a productivitatii medii anuale a muncii
presupune:

Wa Wa1 Wa0
din care, datorita influentei modificarii urmatorilor factori:
1) Nz = ( Nz1 - Nz 0 ) Wz 0
2) Wz = Nz1 ( Wz1 - Wz 0 )
din aceasta, datorita:
2.1) Nh = Nz1 ( Nh1 Nh0 ) Wh0
2.2) Wh = Nz1 Nh1 ( Wh1 Wh0 )
2.2.1) gi = Nz1 Nh1 ( Wh Wh0 )
2.2.2) Whi = Nz1 Nh1 ( Wh1 Wh )

b) Analiza productivitii medii zilnice a muncii ( Wz )

Modelul de analiz a productivitii zilnice a muncii, este urmtorul:

Nh

Wz Nh wh

gi
wh

whi

Metodologia de analiz a productivitii zilnice a muncii, implic cuantificarea influenelor

urmtorilor factori:
1) Nh ( Nh1 Nh 0 ) wh 0
2) wh Nh1 ( wh1 wh 0 )
din aceasta, datorit:
r

2.1) g i Nh1 ( wh wh 0 )
r

2.2) whi Nh 1 ( wh1 wh)

c) Analiza productivitii medii orare a muncii ( wh )

Analiza productivitii medii orare a muncii se efectueaz n funcie de producia marf fabricat,
pe baza urmtorului model:
gi

wh

Qf
, sau: wh
T

g wh
i

100

whi

gi

qi t 0
p
100 , whi i
ti
qi t 0

n care:
gi reprezint structura produciei marf fabricat, stabilit pe

baza timpului de munc normat, sau prevzut pe produse;

wh ' - productivitatea medie orara recalculata;
whi - productivitatea orar pe produse;
ti - timpul de munc pe produse;
pi preurile de vnzare pe produse.

10

Din punct de vedere metodologic, analiza productivitii medii orare a muncii, presupune
cuantificarea influenei urmtorilor factori:
1) gi

2) whi

i1

wh i 0

100

i1

wh i1

100

whi 0

i0

sau wh ' wh0

100

i1

whi 0

sau wh1 wh '

100

Pentru exemplificarea consecinelor modificrii productivitii valorice a muncii se utilizeaz

productivitatea medie orar. Prin modificarea sa productivitatea medie orara a muncii, influeneaz
asupra urmatorilor indicatori:
a) Produciei exerciiului:
( Qe )

( Qe )

T1 ( wh 1

wh 0

b) Valorii adugate:
( Qe )

( Qe )

T1 ( wh1

wh 0

) va 0

c) Produciei marf fabricate:

( Qf )

( Qf )

T1 ( wh 1

wh 0

d) Cifrei de afaceri:
( Qf )

T1 ( wh1

( Qf )

wh 0

CA0
Qf 0

e) Profitului aferent cifrei de afaceri:

( Qf )

T1 ( wh1

( Qf )

wh 0

CA0 P0

Qf 0 CA0

f) Ratei rentabilitatii economice:

relatia e
100
At
in care:
At reprezinta active totale

11

g) Ratei rentabilitatii financiare:

relatia e (1-ci)
100
Kpr
in care:
Kpr reprezinta capitaluri proprii;
ci cota de impozit pe profit.
h) Eficienei utilizrii mijloacelor fixe:
relatiile a,b,c,d,e
1000
M f1
i) eficienei utilizrii activelor de exploatare:
relatiile a, b, c, d, e
1000
Ae1

6.1.2.2.3. Analiza productivitii fizice a muncii si consecintele

modificarii acesteia asupra performantelor economico-financiare
ale intreprinderii
Lund n considerare valenele cognitive ale productivitii fizice a muncii, n teoria i practica
economic sunt cunoscute dou forme de exprimare ale acesteia:
- forma direct (

qi
, cantitate de produse pe unitatea de timp de munc);
Ti

- forma indirect (

Ti
, timpul de munc consumat pe unitatea de produs).
qi

n analiza consecinelor modificrii productivitii fizice a muncii asupra performanelor

economico-financiare ale ntreprinderii, se utilizeaz forma indirect de exprimare a productivitii,
ea punandu-si amprenta asupra:
a) Cheltuielilor medii cu salariile pe unitatea de produs:
(t 1 t 0 ) sh 0 sau

12

cs 0
cs 0
IWf

t0
100
t1

IWf
b) Profitului pe unitatea de produs:

cs 0

cs 0
IWf

(t 1 t 0 ) sh 0 sau

c) Profitului pe produs:
cs 0

cs 0

IWf

qv1 (t 1 t 0 ) sh 0 sau qv1

d) Profitului pe total ntreprindere:

qv1 (t1 t 0 ) sh0

e) Cheltuielilor la 1000 lei cifr de afaceri:

v1

(t1 t 0 ) sh0

1000

v1 1

f) Ratei rentabilitii resurselor consumate pe unitatea de produs:

p0 c0 t 1 t 0 sh0

100 p0 c0 100
c0
c0 (t1 t 0 ) sh0
g) Ratei rentabilitatii economice:
relatia d
100
At
h) Ratei rentabilitatii financiare:
relatia d (1-ci)
100
Kpr

6.1.2.2.4. Analiza productivitatii marginale a muncii

Productivitatea marginal a muncii (Wm) reflect creterea volumului de activitate obinut prin
utilizarea suplimentar a unei uniti de timp de munc. Ea se determin ca raport ntre variaia
volumului de activitate ( Q ) i variaia factorului uman exprimat prin timpul de munc ( T ):

13

Wm

Q Q1 Q0

T
T1 T0

Reprezentarea grafic a corelaiei ce exist ntre productivitatea marginal i productivitatea

medie a muncii, este urmtoarea:
Wm
,
W
Wm
W

Q1

Q2

Q3

Din graficul prezentat rezulta ca intre productivitatea marginala si productivitatea medie amuncii
pot exista urmatoarele corelatii:
Wm W inaintea punctului maxim al productivitatii medii a muncii;
Wm W in punctul maxim al productivitatii medii a muncii;
Wm W dupa punctul maxim al productivitatii medii a muncii.
Dei reprezint o unitate de msur util pentru exprimarea eficienei utilizrii resurselor umane,
totui productivitatea marginal are anumite limite generate de faptul c reprezint un raport ntre dou
mrimi absolute, fiind influenat de unitatea de msur utilizat pentru exprimarea volumului de
activitate.
De aceea, s-a introdus noiunea de elasticitate (E) a activitii la variaia fondului de timp de
munc, care se determin astfel:
Q
Q
Wm
E

T
W
T

14

Elasticitatea are semnificaia de rat de cretere procentual a cifrei de afaceri n funcie de

creterea cu un procent a factorului uman (timpul de munc).
In functie de valoarea lui E, curba activitatii poate fi separata in 3 zone de semnificatie:
-

zona I sau zona randamentelor crescatoare (cand E>1);

zona II sau zona randamentelor descrescatoare (cand 0<E<1);

zona III sau zona randamentelor negative (cand E<0).

6.1.2.3. Analiza eficienei utilizrii resurselor umane pe baza profitului mediu

pe salariat
Profitul pe salariat reprezint un indicator complementar semnificativ utilizat pentru relevarea
eficienei muncii. n analiza profitului pe salariat pot fi utilizate mai multe modele multiplicative de
analiz, n scopul relevrii contribuiei diferitelor categorii de factori asupra modificrii acestuia, astfel:
a)

P
CA P

sau
Ns
Ns CA

Wa pr

; Wa este determinata in functie de cifra de afaceri

Sistemul factorial este urmtorul:

gi

Wa

wh

whi
P
Ns

gi
pr

p
c

b)

P
T CA P

sau
Ns Ns T CA

t wh pr

; wh este determinata in functie de cifra de afaceri

Sistemul factorial, se prezint astfel:

t

gi
wh

15

P
Ns

whi
pr

c)

gi
p
c

P Qf CA P

sau Wa pr ; Wa este determinata in functie de productia marfa

Ns Ns Qf CA
fabricata

Sistemul factorial este urmtorul:

gi

Wa

wh

whi
P
Ns

gi
pr

p
c

d)

P
Mf Mfa CA
P

Ns
Ns Mf Mfa CA

sau

pr

Sistemul factorial este:

P
Ns

pr

gi
p
c

n care:
16

Wa

reprezint productivitatea medie anual a muncii;

wh

- productivitatea medie orar a muncii;

whi - productivitatea orar pe produse;

t

- numrul mediu de ore lucrate de un salariat ntr-un an;

- gradul de nzestrare tehnic a muncii;

- compoziia tehnologic a mijloacelor fixe;
- eficiena utilizrii mijloacelor fixe active (cifra de afaceri medie la 1 leu mijloace fixe active);
pr

- profitul mediu la 1 leu cifr de afaceri;

gi - structura produciei vndute pe produse;

c - costurile unitare pe produse;

p - preurile medii de vnzare unitare.
Metodologia de cuantificare a influenelor factorilor asupra profitului mediu pe salariat, potrivit
primului model de analiz, se prezinta astfel:

P
P
P
1 0
Ns Ns1 Ns0

din care, datorita influentei modificarii urmatorilor factori:

1) Wa (Wa 1 Wa 0 ) pr 0
din acesta, datorit:
1.1) t (t 1 t 0 ) wh 0 pr 0
1.2) wh t 1 ( wh 1 wh 0 ) pr 0
din acesta, datorita:
1.2.1) gi t1 ( wh ' wh0 ) pr 0
wh '

i1

whi 0

100

1.2.2) whi t 1 ( wh1 wh ') pr 0

2) pr Wa 1 ( pr 1 pr 0 )
pr 0 1

q
q

v0

c0

v0

p0

, pr 1 1

din acesta, datorita:

17

q
q

v1

c1

v1

p1

2.1)

'

gi Wa 1 ( pr pr 0 )
'

pr 1

q
q

v1

c0

v1

p0

''

'

2.2) p Wa 1 ( pr pr )
''

pr 1

2.3)

q
q

v1

c0

v1

p1
''

c Wa 1 ( pr 1 pr )

6.2. Analiza gestiunii resurselor materiale

Resursele materiale constituie o parte din ansamblul intrrilor n sistemul ntreprindere, care prin
combinare i comensurare concur la realizarea ieirilor reprezentnd bunuri i servicii destinate pieei.
n mod concret, resursele materiale formeaz suportul material al capitalului fix (mijloace fixe,
respectiv active fixe de exploatare) i al capitalului circulant (stocuri, ca element de baz n structura
activelor circulante). Ca structuri specifice, activele fixe i cele circulante constituie elementele
definitorii, suportul realizrii funciei productive n cadrul sistemului ntreprindere.
6.2.1. Analiza gestiunii mijloacelor fixe
Problematica analizei gestiunii mijloacelor fixe, aduce n discuie urmtoarele aspecte:
- analiza dinamicii, structurii i strii funcionale a mijloacelor fixe;
- analiza utilizrii mijloacelor fixe i a reflectrii consecinelor modificrii acestora n
performanele economico-financiare ale ntreprinderii.
6.2.1.1. Analiza dinamicii, structurii si starii mijloacelor fixe
6.2.1.1.1. Analiza dinamicii mijloacelor fixe

Analiza n dinamic a mijloacelor fixe (imobilizrilor corporale), constituie o problem intern a

fiecrei ntreprinderi, care urmrete s evidenieze, pe de o parte, materializarea programului
investiional, iar pe de alt parte, dinamica i masa efectelor produse.
n analiza dinamicii mijloacelor fixe se recomand a se utiliza valoarea de intrare a acestora,
precum i valoarea medie anual, deoarece efectele produse sunt supuse fluctuaiilor preurilor. Raiunea

18

utilizrii acestora este justificat prin aceea c valoarea de intrare caracterizeaz dimensiunea
mijloacelor fixe la un moment dat, n timp ce valoarea medie anual ia n calcul i timpul de funcionare.
Modificarea n dinamic a mijloacelor fixe este rezultatul modificrilor intervenite ntre intrrile
i ieirile acestora n cursul perioadei ponderate cu timpul de utilizare i respectiv de neutilizare al
acestora.
Valoarea rms a mijloacelor fixe nu este concludent deoarece nu reflect proporionalitatea cu
randamentul acestora, ea fiind totodat influenat i de sistemul de amortizare.
6.2.1.1.2. Analiza structurii mijloacelor fixe

Evoluia mijloacelor fixe pe un anumit orizont de timp, evideniaz categoriile n care au avut loc
mutaii ca urmare a finalizrii investiiilor. Structurarea mijloacelor fixe se poate realiza dup mai multe
criterii, mai importante fiind:
a) dup modul de participare la realizarea obiectului de activitate al ntreprinderii,
distingem:
- mijloace fixe direct productive (mijloace fixe active), formate din: echipamente tehnologice;
aparate si instrumente de masurare, control si reglare; mijloace de transport etc.;
- mijloace fixe care nu particip la realizarea produciei, dar creeaz cadrul desfurrii acesteia.
b) dup apartenena mijloacelor fixe, deosebim: mijloace fixe proprii; mijloace fixe nchiriate.
n principal, se urmrete dinamica mijloacelor fixe direct productive, pentru c de modificarea
acestora depinde baza tehnico-material a ntreprinderilor, suport al realizrii obiectivelor propuse.
c) dup modul de grupare, potrivit prevederilor legale (Legea nr. 15/1994 privind amortizarea
capitalului imobilizat n active corporale i necorporale, precum i Normele metodologice de aplicare ale
prevederilor acesteia);
Analiza structurii mijloacelor fixe, permite evidenierea acelor categorii spre care s-a orientat
programul investiional al ntreprinderii. De obicei, programul investiional este orientat n direcia
acelor mijloace fixe care particip direct i nemijlocit la obinerea de produse finite, executarea de
lucrri etc.
Predilect obiectivului propus, se urmrete ponderea diferitelor categorii de mijloace fixe la
nceputul, dar i la sfritul perioadei analizate, prioritate acordndu-se mijloacelor fixe active.

19

n literatura de specialitate, raportul dintre mijloacele fixe active (

Mfa

) i mijloacele fixe ( Mf

), este cunoscut sub denumirea de compoziia tehnologic a mijloacelor fixe (n accepiunea de

compoziie tehnologic a capitalului fix). Cerina de baz, este urmtoarea:
Mfa n
Mf

Mfa n 1

Mf

n 1

n care:
Mfa
Mf

Mfa
Mf

reprezint valoarea de intrare sau medie a mijloacelor fixe active;

- valoarea de intrare sau medie a mijloacelor fixe;
- compoziia tehnologic a mijloacelor fixe sau ponderea mijloacelor fixe
active n totalul mijloacelor fixe afaerente exploatrii;

n - perioada analizata.
ntre compoziia tehnologic a mijloacelor fixe i efectele de baz ale performanei ntreprinderii,
se desprind legturi cauzale de tip nedeterminist ct i aleatoriu. Cu ct ponderea mijloacelor fixe active
n totalul mijloacelor fixe este mai mare, cu att este mai puternic influena exercitat asupra
indicatorilor de eficien a utilizrii mijloacelor fixe (cifra de afaceri, producia exerciiului, valoarea
adugat, profitul la 1000 lei mijloace fixe), existnd o limit dup care eficiena ncepe s scad.
Pentru evidenierea corelaiei dintre ponderea mijloacelor fixe active n totalul mijloacelor fixe
(variabila independent, notat cu x) i unul dintre indicatorii de eficien menionai (de exemplu, cifra
de afaceri la 1000 lei mijloace fixe reprezentnd variabila dependent, notat cu y), exist o strns
corelaie exprimat prin funcia de regresie de tip parabolic, astfel:
y = a + bx + cx2
Cu ct se mbuntete structura mijloacelor fixe active, cu att exist posibilitatea creterii
eficienei utilizrii mijloacelor fixe totale.
6.2.1.1.3. Analiza starii mijloacelor fixe
Starea mijloacelor fixe, poate fi caracterizat cu ajutorul urmtorilor indicatori:
a) Gradul de rennoire a mijloacelor fixe (Gr), exprim raportul dintre valoarea mijloacelor
fixe intrate ca urmare a realizrii programului de investiii (Iv) i valoarea mijloacelor fixe existente la
sfritul exerciiului financiar ( Mf ):
Gr

Iv
100
Mf

20

Investitiile pot fi structurate in functie de caracterul acestora (reinnoire, modernizare,

expansiune, inovare).
Aprecierea dimensiunii coeficientului de reinnoire a mijloacelor fixe se face dupa cum urmeaza:
-

valoarea ridicata a coeficientului reflecta preocuparea intreprinderii in directia dezvoltarii

capacitatii de productie si distributie; insa depasirea unui anumit prag atrage dupa sine o crestere a
riscului generat de schimbarea tehnologiei de fabricatie, neatingerea unui anumit nivel al productivitatii
muncii, capacitatea de absorbtie a pietei pentru anumite categorii de productie etc.;
-

valoarea scazuta a coeficientului denota faptul ca intreprinderea exploateaza capacitati de

productie cu un grad crescut de uzura fizica si morala, asociindu-se cu o serie de efecte nefavorabile
denatura economica si financiara.
Analiza poate fi efectuat pe total mijloace fixe ct i pe categorii de mijloace fixe.
b) Gradul de uzur a mijloacelor fixe (Gu), se determin ca raport ntre amortizarea cumulat
(A) i valoarea de intrare n patrimoniu a mijloacelor fixe ( Mf ):
Gu

A
100
Mf

Gradul de uzur a mijloacelor fixe poate fi determinat pe total mijloace fixe, ct i pe

principalele categorii de mijloace fixe, att la nceputul ct i la sfritul anului.
Potrivit reglementriolr legale, gradul de uzur mai poate fi determinat i ca raport ntre durata
consumat (Dc) i durata normal de funcionare (Dnf), astfel:
Gu

Dc
100
Dnf

n mod similar poate fi determinat i gradul de uzur real a mijloacelor fixe (Gu):
Gu '

Dc
100
Dc Dre

n care:
Dre reprezint durata rmas din punct de vedere economic, respectiv perioada de funcionare n
care mijlocul fix poate fi folosit n condiii de eficien.
Utilitatea folosirii in procesul de analiza a acestor indicatori este dovedita in procesul de
fundamentare a deciziilor privind intretinerea, modernizarea si dezvoltarea mijloacelor fixe, cat si
intelegerea modificarii rezultatelor exercitiului si a perspectivei acestuia.

21

6.2.1.2. Analiza utilizrii mijloacelor fixe

6.2.1.2.1. Analiza utilizrii extensive a mijloacelor fixe

n analiza utilizrii extensive a mijloacelor fixe, n principal, a mainilor, utilajelor i instalaiilor
de lucru, se folosesc indicatorii:
a) Gradul de programare a fondului de timp calendaristic (Gp), care se determin ca raport
ntre fondul de timp maxim disponibil al utilajelor (Tmax) i fondul de timp calendaristic (Tc):
Gp

T max
100
Tc

b) Gradul de utilizare a fondului de timp maxim disponibil (Gu), determinat ca raport ntre
fondul de timp efectiv lucrat de utilajele ntreprinderii (T1) i fondul de timp maxim disponibil (Tmax):
Gu

T1
100
T max

c) Gradul de folosire a fondului de timp calendaristic (Gf), stabilit ca raport ntre fondul de
timp efectiv lucrat (T1) i fondul de timp calendaristic (Tc):
Gf

T1
100
Tc

6.2.1.2.2. Analiza utilizrii intensive a mijloacelor fixe

Analiza folosirii intensive a mijloacelor fixe se face, n principal, pe baza urmtorilor indicatori:
a) Gradul de utilizare a capacitii de producie, se determin ca raport ntre volumul efectiv
al produciei (Q1) i volumul maxim al acesteia, aferent capacitii de producie (Qmax), astfel:
Cp

Q1
100
Q max

b) Indicele de utilizare intensiv (Iu), reprezint producia medie (Q) pe unitatea de

caracteristic a utilajului (K), pe unitatea de timp (T), astfel:
Iu

Q
K T

22

Cu ct indicele de utilizare intensiv este mai mare, cu att i gradul de folosire a capacitii de
producie este mai mare. Potrivit acestei logici, nseamn c volumul produciei apare sub forma funciei
Q = f(K, T, Iu), ceea ce faciliteaz determinarea influenei fiecruia din cei trei factori.
c) Randamentul mediu pe utilaj sau pe unitatea de timp
Randamentul mediu constituie o form sintetic de reflectare a utilizrii mijloacelor fixe. El
poate fi determinat i analizat, dup cum urmeaz:
- pe utilaj, ca raport ntre volumul produciei (Q) i numrul mediu de utilaje ( Nu ):
Q
Nu

Ru

- pe unitatea de timp de lucru, determinat ca raport ntre volumul produciei (Q) i timpul de
lucru al utilajelor (Tu):
rh

Dac se are n vedere funcia Q = f (

Q
Tu

Nu, t , rh ),

respectiv Q = Nu t rh , rezult c modificarea

volumului produciei se explic prin influenele exercitate de cei trei factori.

Modificarea numarului mediu de ore lucrate pe un utilaj ( t ) si a randamentului mediu
orar ( rh ) isi pune amprenta asupra urmatorilor indicatori economico-financiari:
a) Productia marfa fabricata destinata vanzarii:
Nu
t

Qf Nu Ra

sau

Ra

Qf Tu rh

rh

Qf Qf 1 Qf 0

din care, datorita influentei modificarii:

t Tu1 Tu ' rh0
in care: Tu ' Nu1 t 0

rh Tu1 rh1 rh0

b) Cifra de afaceri:
Nu
Tu

Qf CA
CA Tu

Tu Qf
rh

t
rh

CA CA1 CA0

din care, datorita influentei modificarii:

23

t Tu1 Tu ' rh0

0

rh Tu1 rh1 rh0

0

c) Valoarea adaugata:
Nu
Tu

Qf VA
VA Tu

Tu Qf

t
rh

VA la 1 leu Qf ( )

rh

VA VA1 VA0

din care, datorita influentei modificarii:

t Tu1 Tu ' rh0 0

rh Tu1 rh1 rh0 0

d) Cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe la 1000 lei Qf ( Ca 1000Qf ):

1000

Ca 1000 Ca1

Ca 0

1000

din care, datorita influentei modificarii:

Cao
Ca0
1000
1000

t
Tu1 rh0
Tu ' rh0
Cao
Ca0
1000
1000

rh
Tu1 rh0
Tu1 rh0
e) Profitul aferent cifrei de afaceri:
Nu
Tu
t

Qf CA P
P Tu

Tu Qf CA
rh

rh

g
pr

pr

pv

P P1 P0

din care, datorita influentei modificarii:

0 pr
0
t Tu1 Tu ' rh0

rh Tu1 rh1 rh0

0 pr
0

f) Profitul la 1000 lei capitaluri proprii (Kpr), capitaluri permanente (Kp), active de
exploatare (Ae):

24

Kpr, Kperm, Ae
Nu
Tu

P
1000
Kpr, Kperm, Ae

rh

pr

din care, datorita influentei modificarii:

si

rh

idem e

= Kpr , Kperm , Ae 1000

1
1
1

g) Profitul mediu pe salariat:

Ns

Nu

P
Ns

Tu
rh

rh

pr

din care, datorita influentei modificarii:

si

rh

idem e
Ns1

in care:
Tu reprezinta timpul total de lucru al utilajelor;
t
- numarul mediu de ore lucrate pe un utilaj;
Ra - randamentul mediu anual;
rh - randamentul mediu orar.

6.2.1.3. Analiza eficienei utilizrii mijloacelor fixe

Indicatorii folosii pentru aprecierea eficienei utilizrii mijloacelor fixe sunt construii ca raport
ntre efect i efort. Efectul poate fi exprimat cu ajutorul indicatorilor: producia obinut (Qf), cifra de
afaceri (CA), producia exerciiului (Qe), valoarea adugat (VA), rezultatul (profitul) aferent cifrei de
afaceri (P), rezultatul exploatrii (Re) etc. Efortul se msoar cu ajutorul indicatorului valoarea medie
anual a mijloacelor fixe ( Mf ).

25

Datorit faptului c indicatorii de eficien ai mijloacelor fixe sunt determinai prin raportarea
unui rezultat la un efort parial al ntreprinderii, este necesar aprofundarea factorial, pornindu-se de la
diferite metode prin care se exprim indicatorii de rezultate, astfel:
a) Producia marfa fabricata destinata livrarii la 1000 lei mijloace fixe:
In analiza productiei marfa fabricata destinata livrarii la 1000 lei mijloace fixe pot fi utilizate
urmatoarele modele de analiza:
a.1)

Mfa Q max Qf
Qf
1000

1000
Mf
Mfa Q max
Mf

n care,
Mf

Mfa
Mf

reprezint valoarea medie anual a mijloacelor fixe;

- compoziia tehnologic a mijloacelor fixe sau ponderea mijloacelor fixe

active ( Mfa ) n totalul mijloacelor fixe ( Mf );

Q max
- limita maxima a utilizarii capacitatii de productie;
Mfa
Qf
- gradul de utilizare a capacitatii de productie;
Q max
a.2)

Mfa Tu Qf
Qf
1000

1000
Mf
Mf Mfa Tu

in care:

Tu reprezinta timpul total de lucru al utilajelor;

Tu
- utilizarea extensiva a utilajelor;
Mfa
Qf
- randamentul mediu orar.
Tu
Cuantificarea influenelor modificrii factorilor asupra productiei marfa fabricata destinata
livrarii presupune utilizarea metodei substituirilor in lant.
b) Valoarea adugata la 1000 lei mijloace fixe:
Modelul de analiz este urmtorul:
Qe VA
VA
1000
1000

Mf
Mf Qe

26

Sistemul de factori se prezint, astfel:

Qe
Mf
VA
1000
Mf

VA
( va )
Qe

gi
vai

in care:
Qe
reprezinta eficienta utilizarii mijloacelor fixe pe seama productiei medii a
Mf
exercitiului la 1 leu mijloace fixe;
va

- valoarea adugat medie la 1 leu producie a exerciiului;

gi - structura produciei exerciiului pe produse;

vai - valoarea adugata la 1 leu producie a exerciiului pe produse.

c) Cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe:

Modelul de analiz este:
Mfa Qf CA
CA
1000

1000
Mf
Mf Mfa Qf

Sistemul de factori se prezint, dup cum urmeaz:

Mfa
Mf

CA
1000
Mf

Qf
Mfa
CA
Qf

n care:
Qf
Mfa

reprezint eficiena utilizrii mijloacelor fixe active, respectiv producia medie

obinut la 1 leu mijloace fixe active;

27

CA
- ponderea cifrei de afaceri n producia obinut sau gradul de valorificare a
Qf

produciei marfa fabricata destinata livrarii.

d) Rezultatul exploatrii la 1000 lei mijloace fixe:
Modelul de analiz factorial este urmtorul:
Re
1000
Mf

Mfa CA Re

1000

Mf Mfa CA

n care:
CA
reprezint cifra de afaceri la 1 leu mijloace fixe active, sau eficiena utilizrii
Mf a
mijloacelor fixe active;
Re
- rezultatul mediu (profitul mediu) al exploatarii la 1 leu cifra de afaceri.
CA

Sistemul de factori, se prezint astfel:

Mfa
Mf

Re
1000
Mf

CA
Mfa
gi
Re
( pr )
Ve

p
c

n analiza utilizrii mijloacelor fixe, o importan deosebit o au i corelaiile de eficien.

Acestea permit cunoaterea interdependenelor factoriale, a intensitii lor i stabilirea pe aceast baz a
direciilor de concentrare a eforturilor n vederea sporirii eficienei folosirii mijloacelor fixe. n acest
sens, pot fi avute n vedere urmtoarele corelaii:
Nr.
crt.

Variabila dependent
(y)

Variabila independent
(x)

28

Tipul funciei
de regresie

1.

Volumul valoric al produciei

obinute

Mf

y = a + bx

Producia marfa fabricata la 1000

lei mijloace fixe

Gradul de utilizare a
capacitii de producie

y = a + bx

Qf
1000
Mf

Q
Qmax

Producia marfa fabricata la 1000

lei mijloace fixe

Compoziia tehnologic a
mijloacelor fixe

Qf
1000
Mf

Mfa
Mf

Profitul aferent cifrei de afaceri la

1000 lei mijloace fixe

Productivitatea medie anual

qp

2.

3.

4.

5.

6.

Valoarea medie a mijloacelor fixe

P
1000
Mf

Wa

Profitul aferent cifrei de afaceri la

1000 lei mijloace fixe

Producia marfa fabricata la 1000 lei

mijloace fixe

P
1000
Mf

Qf
1000
Mf

Valoarea adugat la 1000 lei

mijloace fixe

Producia exerciiului la 1 leu

consumuri intermediare

VA
1000
Mf

Qe
M

y = a + bx + cx2

y = a + bx

y = a + bx

y = a + bx

6.2.2. Analiza gestiunii capitalului circulant

ntr-o economie de pia concurenial, toi agenii economici sunt interesai s produc i pe
aceast baz s asigure la un nivel ridicat satisfacerea cererii consumatorilor.
Problema gestiunii stocurilor trebuie abordat sub multiple aspecte care privesc:
- analiza formrii stocurilor i a costului stocrii;
- analiza utilizrii resurselor precum i a consecinelor acestora asupra performanelor
economico-financiare ale ntreprinderii.

6.2.2.1. Analiza produciei fizice

Modelul de analiz factorial a produciei fizice, este urmtorul:
q

Ct
, ct Si I Sf
cs

n care:
q reprezint volumul fizic al produciei;
Ct - consumul total de resurse materiale;
cs - consumul specific;
29

Si - stocul iniial de resurse materiale;

I - intrrile de resurse materiale;
Sf - stocul final de resurse materiale.
Sistemul de factori care influeneaz asupra produciei fizice, este:
Ct
q

Si
I
Sf

cs
Metodologia de analiz factorial, presupune cuantificarea:
1. Influenei modificrii consumului total de resurse materiale:
Ct

Ct1 Ct 0

cs 0 cs 0

din care, datorit:

1.1. Influenei modificrii stocului iniial de resurse materiale:
Si

Si1 Si0
cs0

1.2. Influenei modificrii intrrilor de resurse materiale:

I

I1 I 0
cs0

1.3. Influenei modificrii stocului final de resurse materiale:

Sf

Sf 1 Sf 0
cs0

2. Influenei modificrii consumului specific:

cs

Ct1 Ct1

cs1 cs 0

6.2.2.2.

Consecinele

modificrii

consumurilor

specifice

asupra

performanelor economico-financiare ale ntreprinderii

Consumul specific, prin modificarea sa i pune amprenta asupra urmtorilor indicatori de
performan economico-financiar:
a) Costul pe unitatea de produs:
(csj1 csj 0 ) pj 0

b) Profitul pe unitatea de produs:

30

- (csj1 csj 0 ) pj0

c) Profitul pe produs:
q v1 (csj1 csj 0 ) pj 0

d) Profitul pe total ntreprindere:

qv1 (csj1 csj 0 ) pj0

e) Cheltuieli la 1000 lei cifr de afaceri:

v1

(csj1 csj0 ) pj0

v1

p1

1000

f) Ratei rentabilitii resurselor consumate pe unitatea de produs:

p0 c0 csj1 csj0 pj0

p c
100 0 0 100
c0 csj1 csj0 pj 0
c0
in care:

csj reprezinta consumul specific pe unitatea de resursa materiala j;

pj - pretul de aprovizionare pe unitatea de resursa materiala j.

31