A

MINISTERUL EDUCAfIEI ~I IIVATAMINTULUI

INSTITUTUL POLITEHNIC DIN BUOURESTI FAOULTA!EA DE TRANSPORTURI

CATEDRA AU!J!OVEHICULE RUTIERE

Conf.tm1v.d~.1ng.AUREL P.STOlOESCU

.

DII'AtaCA AUTOVEHIOULELOR

•• oan~08 ro~11o~ au pneur1, rezistentele 1. !D8intare 01 ~eac~iun11e cali 1& ~oti)

Ba.cUJle,t1 1980

p»eta~l

o, ELEMEl~TE IWl!RODDO'flVE

.. .

.1

. .. .. . . .. .. .. ..

.. ..

. .. .

II ..

0.1. Obieotul 41;;a.m1o:ii autovehioulelor ..

· .. .

• 1

• •

.. .. ..

0.2. Compune~a sohematlnl a autovehiculelor .. • • • • •• 4 0 • .3. hine1piul 8utopro'pulsarii autovehiculelor • • .. • • .. 8 0.4. Ca11tl~lle de mel'S ale autovehtoule1or .. .. • .. II .. .. 11

0.5. Motoare pentrll autoveh10,ule • • • .. .. • .. • • • • • • 13

PARTEA I-a

DINAMIOA AUTOVEHlCUlBLOR au RgsI

api t01u1 1. MECANI<CA ROl!ILOR au PNEUaI .. .. • • • • • .. • .. .. 29

.'

1.1. Pneur11e autovehioulelor ....

· . ..

29 29

.. ..

.. . ..

.. ..

. ..

1.1.1. Confrbruotia pfte ur 110.1' • .. .. .. • .. ..

• •

· . .. ..

1.1.2. Cuacter1stici geometrice EJi mecanioe ale

pDe1ll'UO~ • .. .. • • .. • • • .. • • • • • .. • • 35

1.2. Interaolianea dint»e ptteu V1 calea nedeformabila .... 43

,

'1.2.1. »efol'ma~~ile statice ale pneului .. .. • • • .... 43

.

1.2.2. C1nemat~ca 91 dinamioa roiilor 54

1.2.2.1. Portela din pats de oontact a pneului.54 1.2.2.2. Ca~act~~18t1ca de rulers a pneurilor.a59 1.2.20.3. Ecuatlile de mi~eare ale ro'llor .. III 78 1.2.2.4. Rularea cu devie1'9 laterals a pneu-

.rilor •

. . . . . .. . . .. . ..

.. .. .. • 84

1.2.). Aderenta pll'e:ur11or eu cales de 'l'ula1'8 • ,. ... 100

1.2.3.1. Frecarea dintre canoiuo ~i csIa ••

100 106

1.2.3.2. Ade~4!lta longLtudinBll •

.. .

. ..

. ..

~.2.3.). Acvaplanarea .. III ••••• ., ....... 112

" ..

it .... 116

1.). Inte~aoiiunea d1ntre pneu (Ii cales, def'ormabila .... 120

Pa •

1.3.1. Oaraotel'istioi lIeoanioe ale eolulu1 ' ••• " 121 1.3.2". Rularea roil1 :r1gide pe oal. defo.r.mab111. " 12) 1.3.3~ Rularea roti! elastloe pe oale d.fo~mabl1~. 127

,.

Capitol"l 2. REZISTENtELE LA ml\mTAREA AUTOVElUOULELO!

au RC1tI • .. .. • • • " • • • • • .. .. " • • • .. 133

I

2.0. Generalitaii •• " " •••••• " •• " .... " • 1)] 2.1. Rezlstenta ls 1'ulare " ••• " " " ... " " " " ... 134

2.1.1.,'Cauzele rezlstentel 18 rulere " " .. " ". 1)4 2.1.2. Faotor! de influentl asapra reslstentei 18

rulare ••

. . " . .

. . .. .. " .

" "

" " • 1·4) " •• 161

2.1.). Calou1u1 rezlstentel 18 rulere • 2.2. Rezistenta 18 uroarea pantel "

" .

. .. ..

" .

. ..

" "

• 164

2.3. Rezlstenta aerului " ••••••• " • " • " • " ,,161 '2.3.1. Aerodinamioa autovehioulelor .. " ,. • ".. 161 2.3.2. Influenta formai 8utovehloululul aeupra

aerodinamiaii sale "

• •

• • • • •

172 18)

2.3.J. Caloulu1 rezistentel aerului ••

. " " . "

2.4. Rezlstenta echlvalenta pierderilor in tranamieia

autovehioululul • • " • 0 • • • " III • • • • • •• 188 2.5. Rezistenta la accelera~e • • • • eo •••• 0 •• 194

"IIi' -'

2.6. Rez1stenta Is inaintarea trenurilor rutlere •••• 20)

..

Cap! tolul J Ii REA9l+UNlLE CAlI ~~ RULARE ASUPRA ROTILOR

AUTOVEHlCULELOR • • • •

• • • • • • • • •

••• 206

).1. Reaotiunile normale tn plan longitudinal • • • • • 206 3.1.1. Autovehioule ou doul punt! • • • • • • • • 206 ).1.2. Autovehioule ou trel pun~l • • • • • • •• 218

).1.2.1. !utovehioulul ou puntl1e posteri-

oare motoare ...

• • III

• • • •

to •

219

).1.2.2. Autoveh1oulul OU toste puntile mo-

toars •• " ~ • • • • • • • " • • .225

Page 3.1.3. Tren~1 ~uti8re • • • ., • • • • ., • ., • • • • •• 226 3.1.3.1. Autovehioul t~aator cu remoras • • • •• 226

'.

).~.3.2.'Tren rutier art10ulat au sem1remoroa ~a • 230

3.2. leaot1un11e normale in plan transversal •••••••• 234

BIBLIOGRAPIE •• ., • • • • ., • • • • • • • • ., • 6 • ., • • • ., .' 236

PREPA'!!

Luc~area de tatl este !ntocmitl In contormitate ou p~ograma u811t101 a d1Bolp11nei "D1namioa autoveh10\llelo~", c~e se practl atudent110r de 18 8eo~18 de ingineri UAutovehioule rati.ren din f8-

.

oul tatea de tl'ansport'll·Ea inolude elementel. int1'oduot1 ve "i Pl'imel.

1:rei cap1tole ale oaf.alai, oa1'e tl'~eazl meoan1ca rotilor cu pneu~1. rez1atentele 18 !nainta1'e Q1 ~eaotiun11e 1a rotile autoveh1oule10r •

...

In aborda~ea aoe8to~ probleme, pe l!nga t1'atare8 teol'et1cK

sub aspeot 0811tat1v 01 oant1tativ, ou acoentual'ea ouvenitl a lata- 1'11 ~1zioe a ~enomene10r, s-a conslderat necesar sa se adauge, st!t ott a permis spatiul, 0 oantltate adeovata de rezultate experimentalee Far! a se trat8 metodele experimentale propriu-zise, l'ezultate- 1e experimentale oompleteaza in mod neoesa1' dezvoltarile teoretioe, pl'ezent!nd, tot048tl, ~i un interes de-sine-statator~ De 8eemenea,

a-an avut tn vedere oeroeta~ile modo~~e efectuate in Gcest domeniu, relief!ndu-se aspectele eeontiale, atlt olt Gste posibil in cadrul Ul'lUi e l1X'S.

o atentie deosebita a-a aoo~dat studiului rezlstentelor 1s inaintare, mal alee pentru rezistenta la rulara ~i rezistenta aerului, a oaror intluenta asuprs oalitatilor dinamice ~i de economioitate ale autoveh1culului sate hotaritoare, insistfndu-sG asupra mi- 310aoe10X' de evaluare coX'eota ~i de reduoers a valorii lor, in conditiile sporiri1 exigentelor aotuale privitoare Is aoonomia de energie.

Pent1'U adtnoirea anumitor aspeots ale problemelor tratate, p~eoum 01 pent1'U foloeirea de alte date teoretioe 01 experimentale o~ef t1~esc, n-au putut f1 inolaae deolt partIal !n laorare, s-&U flout tr1m1te1'i blbl1ogratioe in text. Bibliografia 1ndicata, de~1 mat extius8 d.ott S8 obi§nuie§te in general pentru luorarile de ge-

Autorul.

nul eels! 4e fa", DU Geta axhaastlvl. oons1der!ndu-s8 a fit totuot. ~eprezentativl. Se sperl ol luora~e, sl fie astfel ~i un sprij1n in aotlvitatea de cero8tare ,1 ~oleot~e.

:r.u.o~ea poate fi folosltl ,i de ingine.rl1. 8ubinginer1i ,}1 telm10ienii oare lu.oreaal !n domenltll c81'cetirli, pl'oleota.:Uii, oOD8trU(r~lei, repara,1ei ,1 exploatbil autovehioulelor. De 888111e .... De.. ee. poste t1 oOll8ulta.tl de stu4ent11 de la seotll1e de subinginert de speolalltate.

20 4eoemb~ie 1979

o, ELEMERTI IB!RO U 0.1. Obleotul '{namo!t autovehio .. lelo~

Dlnsmioa autovehioulelor ~e O~b~t qtu4lul mi,o~lt 8u1;0-

. ~

ehioulelor. Polo,tD4 metodele macanlo!! aplloate, .a stabile, ••

1.gltu~a d1nt~. ~t.l. oare aotloneama 8aupra autovehloulalor .1 puamet"'il II1tolri1. aoestora, pr1v.J:tl su.b aspeot oalltatlv 91 081'11;1- atty. Din analiza tortelor o~e ao~1one8za asupra 8utovehioulelor 8e ev1den~ia.1 ~.lai!tle diDt~e acestea ,1 oaraoter1stiolle autoyehloalulu1, ale 0111 de rulare, ale meditllui ambiant ,i ale 00I\8n.1-

'< -

lor oon4uolt~ulai. Astfal, in tinal, parametri1 mllclr1i autovahicululu1 sint oorelali ou caracterieticile mentionate.

A

In oa~ul dlnam10li autovehiculelor nu se stud1eza prooese-

le de luoru din subansamblele 08 compun autovehicului, de~i aeestes pot determine m10o~ea 8utoveh1culului. Acest atudiu face obieotul altor disoipline. Pentru a tine seama de actiunile ei efectele 4ifer1telor eUbansamble sa rolossee caracteristic1le de ie~ire ale

"'"

acestora, care se oonsidera 0$ fiind date. In felul Beasta, rezolva-

~ea problemelor de dinamioa ara un earaotar mat general, !ntruo~t nu este necesara analiza proceselor de lucru dintr-un anumit subansamblu, ca~e, in functie de solutis oonstruot1va aleasi, poate prezent8 anum1te part1oularitat1. Totu~1, exiata 0 exoep~ie, ~i anume aceea a organelo.r de p.ropulsie ,1 rule.re (ro~11o liJi eenilele)" pentru oare, in ca~ul eoestai discipline, se faoe 0 analiza 8ufioient de 4etaliatl's proceselor de lucru care privesc interactiunea lor

eu oalea 4e rulare. Analiza mentionata eete neoesara !ntruolt astfel se pot stabil! tortele oe aotloneazi asupra Butovehioululul ,i oare s!nt determ1na~e pentru m1~c~ea sa.

Uneor1 este neoesara oonsiderarea ,1 a unor aspecte mai deosebite oare oomport! cunoa~terea proceselor de lnoru din unele subansa_blat oees ce compllo1 studiul m1~clrii autovehiculului, mottv pentrQ oare. ala oum s-a arltat, ~D general se toloaeso oaraote~1s-

.... "'"

tioile de 1ee1~®.

Dato~1t~ oomplexitlti1 autovehio"lttlui •. care Gate alo~tn1t dint~-ttn numlr ma~e de elements cnplate in d1ve~Be moduri ~ntre Gle. studiul mi~ol~11 aoestu1a ee taoe p~in oonsiderarea unor mdvolri ou oaraoter partioula~t dar eeent1ale pentru oomportarea auto-

,.

vehioulului. In BosstS oondiiii problemsle ss simp11fioa ~i ss do-

b!ndeso 0 lntelegere ,1 0 pr1v1re de ansamblt.t mai o18~e a d.ifol!it1-

...

lo~ faotori ,1 influenie. In general, Bceastl tratare, oare eate

impusl de dif1oult~tile problemelor de meoan1cl, oonoords au eaeea oondiiionatl de stud1ul calitltilor de mere ale 8utoveh1oulelor, in strtns~ l&g~turl ou soopul ,1 destinatis lor. De sltfsl acseta t~ebu1e sa fie ~1 soopul tinal a1 Dinamioil Qutoveh10ulalor, as fiind, de rapt, 0 teorie a oslitKiilor de mer a ale autovehiculelar, num1tl unsar! 11 Tearie. autovah1oulelor~

Dupl 06 so analizeazl interactiunl1e a.utoveh1oalulu1 ou oales de :eulare ~i eu Berul. ae atudiazli dinamioa traot1unii fJi frjnrtrii, etabi11tetea, maniab111tatea, oeoilaviile ~i aspeotele energetios ale mi~oa~1i aoestuia. Astral, ou ajutorul metodelor soeotai aiocipline sa daso.t'iG compo%'tarea e.utovehioululu1 oons1derat 00 tm Rirutl?r1 dinamic""

...

In ganarel I) sdopt1nd s1mplltlolr1 1:n pri vints legaturilo:r. (J.in'¥'

t~e d1fol?i te subansamble~ se detel'minl pal'ametrli milOElrii aut~yqeh:l .. • oulelo1'. e'Viden'tiindu-sa oal1tiHjile de mel'S ,poten~lal..!, de01 .I!.£~J'1-

....

li't~ 1 #) maxime* fn- E'alul aoesta se poate apl'ec1a glIadul de pC.r~·fH'o~

iionaYe 81 urul! autovahicul dsi; ~1t pe bsza. analiza! f'actor:U.o.!: fie (ieterminl pel'fol'ma:ntele luif se pot stab!li mlisu.rl de netU);a O<~'!"~1tl'UO

.

"1"11 pentru. 1mbW'lilti:1til'ea QOestorAa- De asemeneQ. plectlld de 3.0 0 const.rao",l® datl, l'sa11za.tl ssu proieotatEi, se poste tntocmi till ll'IodoJ. m1 ajutor~ olruia as determina c~t mn! exect oomportarsa ~i m1~oarcn aQ1tovehloulull1io

DeplasQl'ea !.n oond1 ti1 reale de c:trculet1e se taoe pee tl'ilfmr1 oompl$xe ou numeroaee ~estriot1i de natur~ extorioara~ Polos1nd mo-

........

dele elaborate de Dinamice autoveh1oulelor oe peate models fO$~te

.

exaot mi"oarea au'toveh1culelo,'r in oond1i11 de exploatare.

AutovehloQlul eeta 0 ma~1n~ p~1n exoelentK comandata de 01- t~e un operato~ Qman. astfal ol. !n final, trebu1s conaiderstl'd1- namico. alstemulu1 auteveh1cul-om. Din causa difloulta'tii desorter!! exacte a compo~tari1 operato~ului uman, respeot1v a leg~turi1 41ntre Gxcltatie ,1 se.nzatie, in general se trateaz8 Duma1 d1nsmioa autovehiculultd, 4eg1 existl !.noeroari, mai ales !n ultimul timp, de a coneide~a tnt~egu1 ststem.

A~a cum ~ezultl ,1 din eele aratate, metodale de ana11z~, ol'itel'iile de a.p~eciere ,i relali11e de o$lloul stabilite 18 aoeaatl discipline stau, !n p~imul r!nd, la baza proieotarii generals a autovehicQlelor, ale perm1tind stabi11rs8 tor~Qlor, momentelor ,1 08- raoterist1cilor cinematice. De asemenea, en ajutorul lor sa fundamenteaz~ metodologia de etectuare a 1noercarilor ~i sa creeaz~ auportul pentru 1nterp~etarea rezultatelo~ aoaato~ ~nceroari, ohiar In oazul olnd DQ se »eourge Is modelare. Tre~ule observat 08 aoast aspeot eeta destul de inaemnat Ii !n aotivitstsa de proieotare. ~olosiua rezultatele din aoeasta disoipline ae poate faoe 0 8vsluare oomparativl a aa11taiilor tebn10e de exploatare ale autovehioulelor, oeea 08 pe%m1te 81 se ale&gl tipnl oel mat adeovat aDum1tor oond1~1i de ut111z~e. Ble permit ,1 apreoierea modlf1c!rii acestor oa11taii 81e aDu! anumtt autoveh1oul in timpul exploatarii sale san

....

4np~ efectuarea uncr ~.parai11. In fine, Qceste or1ter11 ,1 metoda

8tan 1s basa o"San1zb1:1 2l'a.~1one.le a exploatlr11 autoveh1ou,lelor. !n 800pul m1o,o~~11 Is minim a cheltai.lilo~ de traDspoMt.

Dinamiaa autovebioulelor 8p1101 metodele mecan1011 aplicate, •• tl1nd 0 d1so1pl1n1 o. caract.~ 1eoret10, oare inea faoe apel permanent 18 ~ezul .. t.l. experimentale ,1 1a oonstatlrl1e de natu,rl praot1cl eu. p~1Yt.. 1& compo2l'tarea !n exploatare a autovehioulelor. Pe mlsltra pe»teotioDll'il oel'oetlr11or expel'imwtale 91 fa aoumull-

.... -

~1i «e dat. a~e 100 !.bttDltl~ir.a •• todelor 4e st~dlu teoretic, 4u-

, .

pI oum 91 tolcsirea de nol metod. teoretloe,impllol a4!nolrea oe~-

..

oetlr11 experimental ••

0.2. ,Oogtmel1e. aohellsticl '&lIto"",1110,,1.102:

A

In general prln vehioal (lat. vehor "slnt dua, purtat") ••

tnt.lege 0 maQinl ae.tlnatl & 8e deplasa pe 0 oale ae oomuntoatie

".

,rin rmlar8. aluneoare sa~ pl.tire. In .sen~1 vehioulul este 0 ma-

,OlDI ae transport, dar, In a081s11" tlrap, el poate ti/ ,1 0 u,lnl tehnologiol. Din 80eat aot!v vehioalele se impart In vehloule de traasport (asigurl deplasarea diteritelQ~ oorpurl>. Tehioule tehnl-

r

o.(aslg~a Q1 efeotaarea 8Dam1tor operatil 8upllmentare) ,1 veh1o~-

Ie de luptl (pantra Boopnri ra11itare).

Vehioalele oare tD timpal depl.air!1 au oontaot nem1jloo1t

ou plmtntul Baa ou un obi.at tixat pe plm1nt ae Dumeso vehlonl. terest~e. !oestea pot fi terovia~e (ou gh1dare ~eal1zatl pr!n tnte~me- 4lul unor elements speciale apartlntnd oail) ~i ~utier8.

Autovehioulul eate un vehiottl rutier oare 88 poate depl.sa

.

,ria mijlo8oe de propulsle proprli tn diterite oondl~i1 de taren.

Potrlvit oelo~ arltate 8le pot 11 destinate .xolu.iv traDspo~tulU1

.

sau. t.uansportulul ,1 exeoatl~il anumitor opel'a~i1 tehnolog1oe. Pl'in urmal'e,!n oateso~ie a~tovehioQl.lor a!nt iDOl ••• automobl1.1.~ traetoarele ,1 alta autevebiottle spe01ale.

A

In h:oot/,e de organ.l. OU. tao oontaot nemijlooi t oa t_eD.'ll

.

autovel:d.oulele pct fi autoveh1oul. ott :IOU ,1 auto.ehioule ou. aU

sau autovehioule au. :10$1 ,1 lenl1e. 0 oat8gorl. 1.:181 de a.tOY.hical. 0 ~.presln~l autgmobilele, oare a!nt autov.~loal. OU oel PU,iD patrtt ret!, f11na destinate tranapol'tultd. •• btmdi ,11 ... pereOaD8. t.aot~li bnor vehioule ,1 eteotuK.ii UDOl' .... 1011 .p.01.1 ••

A

IDt~-QD senB mai .e.trlns •• tolo •• ,t. ,i a.aumi~.. «e auto-

!

?eh&ogJ. 2utie'e, !ntelegludu: •• priD aoe8at& aut ••• h1oalele 4 •• ,1-

nat@ t~anBportulu1 p. loa.l. aaa 4r.m~1 (0111 4. oomanioat1. te~ •• - t~. Bpecia1 amena3at.).

.......

Autovehioulul se oo~pQne din urmltoarele ~upe de o~gane eau

81.8te~.1

- motol!tll;

- t~anem:l..i.,

- slstemul 4. oonduoe._,

- sietemul 4. 8u8~lne~., p~opul81e ,1 l'ulareJ

- ouose1'1a.

- sietemul o~ganelo~ 4. luol'D ~1 al celor aaxillar ••

~ ~ .,.,

In oazQl tl'aotoal'elor sau alto~ tip~1 speoiale de autovehi-

oule oar 0881' 1. p~aot10 I1pseete. aa~ eXistl !ntot4eauna &ietemal G~

~

ganelo~ de luo.u.

Automobilul 8st. tormat din 40nl pl1'~l mar1: ,aeial ,i 081'0- sa1'1a. Deol ,a8iu1 oonB~itu1. totalitataa organelol' in4lspeusabil.

-.

entru a asig~a 4oa~ tunoii. de 4eplasare. In UDale tl1'1 prin ,a-

siu 8e !n~elese auto_obilu! tlrl m~to~ ,1 ill" oaroserie. De aseme-

t

nea, da malte ~r1, p!aot1elenii ,1 ooferi! !nteleg pl'in easiu ca-

~al automobl1a1ui pa oare a8 asambleaml oelelalte organa.

I

Motol'ul l'ep1'ezintl lDstalatia energetio~ p~oprie a autovehiotllului. :81 eate 0 maeinl oue tl'8Daforml 0 energ1e de G anum1tfi forma !n ene1'gie 8acanicl nec.sarl deplasKrli auto •• hieulului.Aoeastl energie .8 afll aepozitatl tntr-un anumit mod pe autovehioul, ceea oe 11 asigurl &08s1nna capaoitatea de deplasue fbi stu!se

din .xter1o~ (pot1'iv1t STAS 6689/1-75, in oategor1& automob1181o~ slnt incluse ,1 trole1buzele, oare au 8u~sl 48 energie 1:0 exterior •

..

ceea 0., eVident, oonstituie 0 except!. de 18 detini~ia generall).

Dapeziter8a S8 taoe eel ma1 adessa prin intermediu! oombttstibiltt-

,.

1~1 4. diver •• tlpuri, oare pos.dl .nergia ohimiol. In aazur! mal

r~. 88 foloseso pile ae oombuatibl1, aoumulatoare eleotrio. Ii aotumlateare .. acaio. de d1 verse tipur i ..

Transmisia are rolul de a transmite m1~earea de 1a moto~ p!uK 18 or anele de pro nIsi •• Odstl ou transmiterea m1~olrii are

....

100 Ii t~anafo~~ea c~aote~1stioiler pot~iv1t au part1cula~ltK,lIe @rganelo~ de P~QPu181e ,1 eu cerin'sl. pentru aa1gurarea ttnui

~ .

A

anumit ~eg1m de mi'Qa~e. In CQzul transmis1ai meoanioe (au raepin-

dir@& cee mal ma~e) p~iile 81 components S!Dt~ ambrelajul, ech1mbato~ul de viteme, t~~~~ia o~dan1oa fo~mat~ din unul san mai multi lIt.lboJJi Cal'd8n1cl~ e8!!eWljul !n W'lgh1 sau. t:fansmis1a prinoipall, 41- te~entislul, t~ansmisla fin~ll (in casul t~aotoarelor) ,1 semiarho-

..

2.'11 plan®'tareie

Slstemul de ooniQc~, este alo~t~it din alte doua Sistema: 81atemul d@ di~ectie f1 eistem~l a. f~!nare. Sistemal de 4ireoti~

~e ~cl~ de a mDd1fio~ d1~eotia de deplaaare a autoYeh1culului, ia~ ~istemul 46 t~!na~e asi~l mio,c~area ~8p14! a viteze1, ohiar p!nl l~ op~1~e 11 mtaii@D~e (otDd eate ca~ul)$ Trebuts obse~vat c! prOOGsal de condUC0~$ se mai ~eali$eaml prin iDtermed1al motorulu! ~1 al transmiaiei@ care sint oomandate de olt~e conducatorul 8utoveh1oQlultd .•

Slstemtil d* mnaa,1nere, p~opll181e ,1 rulaJl6 eate format din Ga .... ~u (o!nd existl aa subanssmblu distinot), euspenele ~i organele de p~opulsle ,1 ~~l~~a@ C8d~ul @oDst1tuie basa de susiinere a t~t~o~ celorlalte organs 31 wlsteme, in afarl de s~speDsie ,1 organele de p~opuls1e ,1 ~~~~e@ O~~el@ de p~opulsie 01 de rulare pot fi roi11e sau ,eDl1ele@ 3@ !nt!ll1@s@ ,1 flolutii OOD.s'tlfu,c1ii"'G 1a oars autoveh1- ablele ~!nt @~ ~, yi ~1 6~ ~~Dil®. a~sv1~erea mal pot i1 ~ealizatl ,1

.

O~ a3~tornl pe~n@i is ~@r¢

~,cse~ia ®wte aoea pa~te a automobilnlul oare se~ve,te ca O~smn ,~lto~ pentr~ lnclrolt~a utilI, ea aviDd ~Glul, totodati, de ~ pro~eja !nc~olt~r~ de 1ntemperii, p~eoum ,1 de a asigura an anumit ~ad '$ @onfort. Ea poate tndeplin1~1 rolul 4e bszl de snsilne-

'"

~@ olnd oadrnl n~ mal exietl0 In aoeet oaz oarose~la este autoRor-

.. ~ - -

'tutl, . In general, deed., @aros8rla indep11ne,te funo)!! utl11tar!_

!otn,1, e& poate el 1Dtl~ente~e 1nt~-o mlsurl tnsemnatl dinsmioa a~tOm@b11blu1 ind®@seb1 prin ef®~t®le ae~od1namioe*

.....

Siste.ul o%sanelo~ de luo.u permit. sl 8e tolo8ea.o~ p~"Ii.~ea motovulu1 ,.nt~a aOl1o~ea ~~ganelor de luella p~op»iu-~18e ale pegatelol'tJlaotate .&aU putate. Aoesta eate oasul Eua"liovehlottle-

~

01' speciale .1 al iJ!aotouelo~. G~upul organelor acoe.ori1 ue JiOlul de a wi ~odt1otlvitat_ util1zaril autovehioutullii, siguanta in ol~oulai1e sau de a imbun'tlt! oontortul. cum a1' ii instalaita eleotriol (ezolusly.pl'1n4el'ea) pentru furnizarea enelsie:!. eleot»1- 06 neC&8a»e d1ter1,11ol' oo •• umatori i1 instalat1a pentru !nolls1- rea ei conti i!ondea ael'ulu1.

. .

I'a

In ,figlUfa 0.1 se p.l'es1n1;1 sohematic siatem.eIe ma1'1 ale auto ....

vehiot11u.ltt1 ,1 ~egl:t.~ile41Dtl'. ele. preenm ,1 locul oonduoltorul.1 in asi~area tlmoiiei de oomandl.

-.. flux de jJurere

--a ....... /!vx o'e ptc! fi ilj'ormo(/e

-- -. flux o'e ftY!d;ocfi'vne jXl3ivtJ

-- ..... /Iux q'e in(OI'I1'JQ/ie

1'1gua 0.1. Sist.emele al1to'Vshioululu1-,1 iDte~aQtiun1le diDt~e ele.

Pent •• siaplltate .-au oon8ide~at DUma! aot1DD11e direote, 1nolus!v ,ent.rR oo_aile ,ofe~111ui, oare in esentl. constitu,te tm prooea 4. regla~. o. 1.sltar' inversl.

...

Pent~u. propul ... ea autovehlott1elo~ t~ebule sl Se creeze fo~,. exte~ioa~e oare .1 ao~lon •• e asup~a lo~. Aoeste fo~t. se produo 41n 1nte~1o~ f'olosindu-se eDargis tur.nlzstl de motorul .ontat p. auto".hioul. P8ntraa .r.al:l.a~ea f'o:rtelo~ exterioe,re !:n 1'apo%'t ou auto veblon! extstl 40al prooedeel ou contaotul ou oalea de :rulare ,1 fl-

, .

rl oontaottll OU oalea de .ttula.re·. Al dol1ea prooedau sa 001101'8t1z8&zl prin folosirea proptlle!8i 1'8ao1;:l.ve ob~inu.tl fia 011 aju.torul unai el10e. fie ou ajutorul anu! motor eu raae,ie prin ejeot8l'ea unul gam in exie,rio~ul au1;ovehioululUi. Primal oa~ eate lDttlnit 1. ~u'tov.Maulele ou pernl de ael' '0 Ole oel de al dol1e8 1a unele autollo ....

•

bile de ours •• In allbele sltuaiii gradul de risp!nd1re este redUB

1. autovehloul., asttel 01 aoest prooedeu nu Be va examina aioi.

Le. prooedeul contaott1lui OU oa1ea de rulare se toloseso 01'gane de pro_puls1e oue tae nemijloolj contaot ou. aoesata V1 din 8. clror actione ssupra 0li1 se produce 0 tortl 08 actioneazl asupra

.. i

aatovehioblului produo!nd asttel dep1asarea aa.

Organsle de p1'opu1&1e ale autovehiou1elor 1n 1I0d uzual s!nt

*'

~oli18 01 ,eni181e. In oasul rot1lor, pr1n Inter_edial transmis1e1

11 88 aplicl ~ moment motor, DUm1t moment motor 1a roatl sab moment 1& roatl Mr- SohematI0 modal 0" 8. tace tranamisia m1,clrii

48 18 1101;0)1 18 :t@,11e _taue in casul ael transmis1! meouiee ttZltal~ .ote arltat 1~ figura 0.2.

Mo/or

TroAS11'li ,__ ...... I.(JIIgl'lu -Io--IIIJIIt

~~~ ~--~~~

Plgura 0.2. Transmiterea mi,olril de ~ motor 1a rot!

, "

1 • 1 -.semlarbor1 planetar!, 2',2"-rot11e

II.OtO&.I'8.

.......

RGsta _ •• ft, f11nd ao~iona1;1 4. Glom_tul )(~, va t»usm1- t. aeliunea e1 ~ .• 0111 de I'ula~e !n zona de oon1aot 011 aceaatao PU'tllQ 8im.pl.i~10u:_ consideJ!s,,111ol', bltl'uott 88 ttl'ul'e,te eViden-

,

,181'ea ~tno1p1Qluit 88 va pre.upun. 01 zona de contaot 8. reduce Is punctttl A (ves1 ~1gU1'a 0.3). Aoi1bIlea llen1;1onatl este dati de fol". ~r. »81;01'11;1 eohivalen1iei efeotul~ 81 C. oel a1 lIomentultli l'ezllltl

XI'"'

(0.1)

.. ..

Hgu.ra 0.3. Aaop1'optdB1a _4e l' e.te l'aza ro1;11. eu a3ttt~1l1 l'oUi moto.-

ra. SUb efeotul forxe1 tan~D~1ala

I

:r r' punotltl. A apa.t.1Dtnd "0"11 t~:ade sl 811meoe faia de oale ~Aoes,..

,.1 •• nd1111. i .. epu. foria de treeue de aluneoare d1ntre roatl ,1 oa1e X~, oa~., llotl'iut P1'iD01~'d.tdtl1 ao1;1nni1 91 1'sao1;1W'l11,

•• te esela ,1 de SeD. opus lui P.r- Dec! asupra roi11 a01;10D~azl f'ol'~a ae popu1a1. Xl" Damita 11 tOl',! 1amgent1a1a 18 1'oat!. Aoeas, 1;1 fOlli' Be U&I1-.1". ap01 auto'V8h1culn1ui p:fin intel'mediul laga- 2a1u1 »otl:1.. Pri.D UmaH, to%l~a X1' us tm dublu efeot I »sal1zeasl lap1llp~ea autoYehioala1u1 ,1 tmpiediol alasoare. ~ot11 fata de

A

oale, cees os .... ~Dl ~ala .. a ~Gt11. I~t~-8deva~t punotul A flin4

tttx tat. 4. ode, o_b eatianea fOl',.:l X~a oent%'ttl xaot11 o~ se de .... plae8.s1 OO ••• plIDSitO!' .ei 4eplaab1 elementare 6.ete~m1l'la:'e de .10- t_1;ia IDStau .... 1n ~~ul lui A. DaJ!i, !.n 8.081801 timp, P'm1ottal de ooat8O ... oalea .... t~f &atf81 01 are 10@ 4eplaaare. 1'ot11, aoeaa ta aeoRtbaa 0 .,OU8 pIa pa •• le11 eu. oentJ!iul 1nlltaJl:t81'leu Je 1'0- ,1. Sa puct.a1 A.

A-

ID _sal .uo .... hioldelol' OU ,enile antl'ena~ea organelo%' de

•• opDlsie .8 atect ••• sK au a3utol'ul ~otilol' motO&1'9 pus. in mt,oa-

.. .

•• 1ft modal a~ltat in figQ»8 0.4.

,_11ele. 081'8 oonnitUe ol'pnele de pl'opultd.e, stDt Dlon-

Motor

Pis~a.O.4. '.ansmiterea mlloKrl1 de 1a motor la ,en!l ••

..

1', 1 - ~Q'11. (ste181e) moto~e.

w

tate de 0 pa~t. f1 de alta " autovebioalul~l. Ele s!nt a!oltuite

•

din sale a~tlattlat. !nt~. 818 oare tormeasl un lant !noh1s 1 pe-

I ..

t~.out peste 0 serie de ~o'lt ,1 anume (vesl tigura 0.5). ~Qat&

, f

moto.~e 2 sau stela motoare. roata de tnt1nde~e ) ou ~olu1 de are-

&lima !ntinde~ea ~1 ~egl~e& ,eni18i, rolele de aprijin 3 prln Intermediu1 clrora autovehioulul toi transmite grentatea ,1 8e spri- 31nl pe partea din ~en11e AD atlatl pe oalea de rulare ,i rolele4 de sustlnere 8 ~smuri1 superioare a ,en11e1.

Dator! tl momentulai 'M1' aplioat roti! metoars ,enll~ e8_~e 'tenaionatl ou forta 's data de rela~ia

- ....

Mr

P , til - • (0.2)

s rm

Aoeastl fovia se t~ansm1te ,1 18 ramura ,anilei aflata pe oale aen,

p~a oareia ac~1oneazl forta p. egal~ ou F~. ~e4i1a are deol ten4in~a

,

sa slgneee tala de cal. !n di.reoiia fortel Fs. Aoestei tend1nte i

se opune torta de f~eosre de aluneoare (tntr-o prlmi aproxlmaile)4intre ,enill ,1 oale. Deoi asup~a ,entlei, din exterior, aotioneasl forta, tangen~lal1 1a ,~nl11 Xe, oa~e se transmite asupra autoTehioQlului, ea fl1n4 fo.r~a de ~opul.1e. Sub efectul ecestei forie ~olel. de spr13in slut lmpins. ,1 vor ».1& pe ,enill care oonstituie 0 ca-

.

1. de ru18~e attig.Deria. loast luoru este posibil 01 datoritl faptu-

lui 01 ,entla ~e m1,o~ea 4. olroulaiis. partss din fatl a aoe.tat& in~tDa oOD~1DUU in contaot ou calea de .rula~ee

A

In mod Dem131001t tortel. se transmit 1a oorpul autoveh1ou-

lala:l P!fin l.gbnl 20,11 lIoi;oare ,1 C)t)l ~l r.91Eti.;.Jle .. JiPJU:1J:1D din spa-

~. ~~~

A

teo In prima situa~1e forts este Fa a o~ei

Gomponentl paralela eu calea sate

Piga. O. ,. .1o",1_M ,.aile! _supra ~olel ... apr13in.

x: till Fe oos~.

A

In cea de a doua s1tua~1e (figure 0.6> as~-

p~a role! aot1oneasK tor~a R a ol~ei oomponen:tii puslell 0\1 oalea este

x;. xs .... ,soosp. F.-Fe 008~e

De01 torta totall t~ansm181 oorpului va

til

s :I. ,

Xs + Xs • Fs~· XSf

.ntel iDolt ,e. AQ dep1n4e de tm.ghiu1 F •

0.4. 0a11tlt:l.l~ 4e .e~~ ale aut~vehioulelo!

O~io. proda8 •• t. oaraoter1zat prlntr-an ~sambl~ ~e !ns~8iJ1 o~. oonditioneazl oapacitatea aoeatuia de a satlstaoe anumi~. 08- ~iD'. lD oODoo~4aatl au 4eettnati8 sa. Tot as~fel Ii autovehiottl~

~. ..,

......

timp o!t ma1 acurt, to conditt! co~espunzltoare f1 Ott oheltute11

~ .

ott mai "edu,ae. lntruolt aceste :tnsu,,1ri aIn't nemijloc1t lega1e ,1

puss in valoare !n anumite oondit!! de exploatare ela 88 Dumeso oa-

-

J1~ail tehnioe de e!ploat~~. Pentru oaraoiier1zarea generall a'auto-

vehiculelor eate ne08e&r un mare numlr de aa11tli1 tebnioe de exploatMe. D1nt~e aaeete8 nus91 0 parte ain't legate nemi;lloclt de D!i"C)f!U?EtS sutovehioululu1 ~i cars, dea!. intra in sfere. de preoou .... p~~1 a dinamic11 autoveb1oulelor. Calit~tile tebniae de exploata~e legate nemijlocit de ndooU'ea &lltoveb.1culelol! se numeso ce.l!ta~l

de mel'S ale s.utovehioulelol' ("P'ahreigensohaften" In 1.gel'mana). Avind in vedere oa de mulkelOl'l se evident1az! posibilitltl1e maxims sa paate tolosl in locul denumir1i de oalitl~1 de me~s pe

~

80eea de R!~tqrmant, (nPerfo~manoes of vehioles" in l.engleza), de- 91 adesea aoeastl denumire eete foloaitl numa! pentru oa11t&111e de t~ao~1mne ,1 t~lnareo

Oal1tliil@ de mera ale autovahioulelor aint: capaoi'tatea 41namioii., o.8~oitatea de traoers, oonsumul de OODlbust1b11, stab1li ...

..

tatea, maniebilitatea ,1 contortabilitstea suspena1ei.

Oapaoitatea d1na~p"a exprima pos1b11itii't11e antoyeh1oalal. .. 1 . de a efectua transportul ou viteza media o!t mal mare. Ea seoaraoter1zeasl prin perf'o.!lmantele de traotiun8 01 h1nue. 0& problem!

._ ~ ~

4~ d1Damiol 8e ~e @v1den~1azl In analiza m1,ol~11 ~ectil1n11 a auto

veh1cnlltalui Q '

9sRsc1tstea de t!,eoel'e def'1:nel}te tnsu,irea au'tovehiculelol' de a se deplasa !n conditt! grele de drttm Qi 1n ata~a aoestora, pe te~enuri de nat~a ~1 star! d1te~1te*

Oonsumul de oombt1s't1bil J'etleatl aspeotel. eneJ!getioe 41n punotttl d.e 'Wede~e al ef'iciell'tei utilizbii oomb\lst1bllului, oondl .... tionind tntr-o mlsurl !nsemnatl eoonomio1tstea generall a autove-

~

hi (n.tlttl.u '*

Stab111tate. &r&tl oapaoitatea autoveh1oululu1 de .·t1 pAs~

.......

t~a ~eg1mul de miooare ohier sub eteotul ano~ faotor! pe~t~batori. Be 8e ev1dentiazl In 8tudlul m1~oarl1o~ oomplexe de ~otatie Ii t~anslatie a autovehioulului.

Maniab1l1tatea ~ep»ezlntl lnsu,irea autovehioulului de a-01 aoh1mba direoti. de me~8 in oonoordantl ou oomenzile corespunzltoa~ •• Studial aoest.la in molt. prlvinte esta similar eu eel al stabl1itltl1, dar aeoeBtu! eate pUB pe m1~oaraa in vlraj.

'Oonfortab111tatea suspenslei deflna,te oalitatea autovehiou .. lulu! de a pe~mlte dep1asaraa eu vitaza mar! fElrl oa 08011ati118 51

" ...

prazinte un grad mare de solioitare a tno~oaturii. In acest cazt

din punctttl de vedere al dinamioii se faoe studiul mtoolri1or relative fata de oale,indaosebi pa normals la oale.

Se observa 01 teate oalitKtile de mers, mal patin oonsu.a! de oombustibi1, determinl in ultima instants viteza medie de dep1asare. Dec~ ~a11tl~ile de mers au sint independents, Bceaeta ,1 pentru motlvul cl ele aint condlt10nate ~i de factori OO~f fis oonstruot1"i, tie de na'tn,rl exterioara. Studiul lor sepal'at sa faoe

din motive de simplitate, da~ ,1 pentru a putes oompara mal u,or antoveh1culele pentru & gasi elementele de perteot1o~e.

Se mal remero! faptul oa performantele de frinare, stabilitatea ,1 maniabi11tatea sint incluse in oal1tatea tehnlol de exploata~e ou sferl mai largl, ~i annma ~n ~iguranta tn mi,oare, tar oonto~tabi11tat~a suspensiei !n oomod1tatea ut11iz~il •

...

In fine, mai esta de adaugat ca pertormaniele de tracers, eta

Dil1tate, maniabilitate ~1 oonfortabilitate 1s osoilatii s!nt nemijloo1t oond1t1onate de oaracterist1011e drumalui real. oare inolude curbs, den1vellrl ,1 port1uni desfundate •

..

0.5. .OtoS1'8 PtJotJlU autoveh1cule

Decl s. taoe abatraotie de oazur11e foarte pu~in !nttlnite ale aoumulato~.lo~ .. canio •• motoarele foloaite 1& autovebioult

e,

-1 -

Hotoali.le eleotrio. 1'211_80 energ1~ eleo't~:l.ol fie de 1& pile16 de oombus't:l.bil, ti.e de 1& aOI1D1ulatoal:'e eleotJ!:l.oe •

• otoa~ele termioe t~ansfG~ml ene~g1a te~m1ol in _nergi •• eoanial p~1n intermediul unu! fluid de luora, DQmit fluid motor. Bnel'gia te.rDdo! se cbtlne pr1n transtormarea. eDargiei ohimioe a oomlntot1 blltdtli .tD p!'006su.1 de udere a .cestuia. Matornl este OU a:e-

-

...

cl.~e intel'ld! o1nd tlutonl motor oontine produsele arderi!. III oaz

oontr~ moto%ul eete ou ardara externa. La autovehioule, utilizarea OGa ma1 freoventl 0 all lIotoarele ou ardara intern!.

Pentru a eV1den'tia pos1b111tatile unul motor se tol08eso oa-

_, --

~aoter1stlc11e sale. Cuaote1'1st1ca cOlI'lititu1e fllnot1a care eXpl'i.ml dependenta uDnia SaU ma1 multol' parametri a1 motorulu1 fatl de

, -

UD alt parametruo De regulA oa~aoter19t1oile motoarelor se expriml eub forma de diagrame.

Pentru dinamioQ au'tovehieulelo1" impol'tan'tl!l ho't11'!toa1'8 0 p~ezlntl oa~acter1st1cile de tu.ra~ie, oare 81'8tl dependents d1D~~e pu.t81'ea ef'eo'tivl, ouplul motor etect1", oonslllflul OJ:!Jl' de cODlbustib11 ,1 consumul speoifio efeot!v de oombustlb11 tn tanot1e de tu!'stle (In oasul .ot081'810r 81eo1;1'108 a8 folo_8fta notiunee. de 0&~aoteristlol meoan1ol, de regal' onplul 1Il0tor t11nd v81'1abils lndependentK; evident nl1 ma1 1i1tervin oOllsumurile de oombus'tib11) 11

Pentr~ motoare _1eot1'108 de ourent continuu ou exo1tat1e S8- ~ief oare ee f~loeeso !n mod frecvent 1n caBul aotlonlrii 81eot~1oeq cl'!u~acter1st1cl1e de turatie, expr1mate 1n mh1m1 relative, tln_te

- -

,,1 oaractenstic1 :eelativ8, 8tnt ultate 1n f1gur11e 0.7,. Qi b.

,Dao! pu.t.~e. ~mI este p.x (afe.ttentl ~eg1m.ulu1 biCR8.W) i~ pute~ea o~~entl est. PI atunel raportul P/Pmax ~e~aQme't. pu"'e1'G lIf!latlvi. tot astfel ae 4.'tine,". ouplull'e1atiT If/Mpt _ie ~ l'epl'8s1nti 0l1p101 .f'eentptate~11 maxime. 18 tu~a"i'& oo:reepan .. mltcel'e aoestela ~~ ~nr&t1ei B a .rbo~.lu1 it oo~espUDde tu~a~la ~e18tlvl DlDpo

....

2,0

1,0 /1)

2,0 1")/ 0

/Ilp

qs

Cl)

Figura 0.1. Caraoterie'tlcl·relat1ve de turQtle pentru motoare de o.c.ou exc1tatie aerie.

,.

In oazul motoarelor CQ aburi, ou piston. oare sInt nti11-

sate BZ! tndeosebi pentru soopur1 eXper1mentala pe autovehioule, caracter1stiol1e relative au forma r1d1oata in figura 0.8,a ~1 b. o anumi'tl

p PII'JO

rasptnd1ra au oapatat la Btltovahic ula 010- toarele ou ttu' .... bina eu gaze, in special pen .... tl'U trenuJ!1 rutiere. AU spItoebilitate pen ....

0,5 (,O ~5

b)

%

p

0,5' /,0 1,5

OJ

o

Fig.O.S. Caraoterist1oi relative de turatie pentru motoel's au abur1, ou piston.

I1!OtOQI"e/e /v".6inti

tru traotiune~ a-au dove~~arbor1. ~~ exemplu de oaraote-

ristlol relative este prezentat tn fig~a O.g,& Qi b •

....

In oontinuare se

VOl' presents mat !n detal!u o~80ter1st10ile de tura~1e ale motoarelor au ardere 1nte~nl OQ

.s !1.
p".. Np
1,0
g,o
I,D 1,5

0,5 1,0

0)

a

atatovehioule.

Poslb11itl~ile maxime ale aoe8to~ motoare se manifestl

".

at~no1 01n4 organul de oomandl eate in pos111. ext~.ml. In acast

oas Be ohiiDS c~aoterietioa de tar.tie 18 sar~ina to,&1I, c&»e oo~espunde motorulu1 ou aprlndere prin Botnteie desohider1! totale a olapetel de adm1a1e, iar motorulu1 cu aprindere prin compresie deplasarii t1j.1 pompei de injeOlie In pozltla f1nall. Aceastl oa- 1'8otel'istiol ma1 Gate denumitl (11 oaraoteristloa exterloarl. U",so~it la definirea oaraoteristloil exierioare se ~e in vedere ,1

MJ doMm te .. J/AWA (yf/CPh)

o

P,n__...q..

." I ......... ,

I '

I

I

-A hi

\

\

\ \

Mm \

\ \

,

\

J)

situatia cind, 1s 0 turatie data, pe l!nga aaigurarea pozitie1 maxi •• a organulul de comandl, 88 efeotnessl reglajele optima pantra a obtine puterea cea mat ~e.

Caraoteristlca .xte~10.rl ee determinl experimental 1. atandul de lnoe~c~e ~iD Figura O.lO.Cara6te~1stici exte~ne f~!na~ea mctoralui tolosin4

ale motoarelor au ap~lndere Cb

saint.l® (a.b) 01 ale motoar.lo~ diterite tipuri speoiale de ou aprin4e~e prin @omp~esie(o).

- -

tr!ne. Be ae atablle,te in &Damita oonalt!l p~eo1zate prin standarde, .&t9 nu aint identio. tn diveree·~~i. aatfel !no!t. tnaeosebi la .feot~area compa~a~1110r, trebuie sf se alba in vadere 80e8t rapt.

... w

In figure 0.10 alnt al'ltate ouaoteristloile exterioare pen-

, -

tru motoere1e OU .,.1n4ere prin eointeie (figara O.lO,a,b) ,i pen,t~u motoarele au apr1ndere priD 00_pres1e (figara 0.10,0). Pe 08»ao- 18:1181;101 sint in4108t8 p&m.otele ou a3ut~ul OarOl'a se ev1den~:1azl p&rametrii oel ma1 importantl a1 aoe8tora 91 81 motol'ului. Existl 0 turat1e mini ... l1ad.n' 1a oue 1I.01;01'ul _i poate funotiona stab!1 1a pl1nA adm1s1une, d801 oin4 a1 ma:f. are mera regulat. Acestei tura-< t!1, pe caracte:l1et1011e P(n) 91 M(n),!! oOl'espunde respeat1v valorile Po ,1 Mo. La ore,te.ea turat~e1 attt momentul motor, ott 91

.

puterea se mlr.~o. Pentru G anumitl tarat!e DM ouplul motor at1nge

,

Yaloarea maximl, Mmax' dupa oare rncepe sa eoada oontinuu odsta ou

• lit

ore,te~ea t~aiiel. In.o. priveete puteres, Basaeta va ore~te, at1n-

stnd v810&rea Dl6Xiral!., Pmax.-la 0 tUl.'a~ie np mai ~re deo!t cea 00-

, ~ ~

respunzltoare momentultt! motor max1~. Bate de obeervat ol ls motos-

rele eu aprindere pr~ oompresie oreQterea putert1 este mal Lina

In domeniul turaiiilor solzute, svlnd 08 urmare 0 mi030rare a ooefiolenfalui de adaptabil1tste. Panot1onarea motorului se limiteaza 14 0 tura1:le nraax' 'oare, "in general, nu depalJlelJlte valoarea (1.,10';' .1,25)np• Aaeast' ya10alle .ate pl'esor1sa de oatre uzina oonstruotoare, dep.,irea 81 tl1D4 perlouloasa,d1n paDotul de vedere a1 8011oit~11

. ' ,

_eoaDiae ,1 al 'aauri1 lI.otor~lul, f~a sl se obtlna niei un avanta3

In privinta put~11 ,1 a .00nomi01tltii. ~QDoi1onarea motorulul p. oaraoteri.tic. exterioarl ilrl Inolroare, deol In gal., ou patera eteotlvl null, conduoe 1& turat1a n.p' oare constituie turat1a maXiml poalb111. Bv14ent., un asttel de regim de fUDotionare .u eate tololl!1; •

...

In ma30~ltatea oazurilor, 1s eohiparea antooamioanelor au mo-

to~e OQ aprind.~. prin aolnteie aoe.tea atnt prev~zute on regula-

tor-11m1tato~ de t~at1ef oare ~e ~olul sl limit.me tunct1onar6~ motorului p1ul 1e t~ai1a Dmax mal miol '.pit Dp. Al.dar, to ao&~; Gam pute~ea maximl utilizatl de olt~e autovahioul 8.t. Pin' oara 8ate lDf8rlo~1 pn~e~1i maxima a motornlui. Pute~ii Pi ' pe ourb.

, n

P(n), 11 oO!lespmuie tuaiia de inlfU!veniie Q. regulator-lind. tato,llu-

ltd Bln, €lea cum 88 eats tn t1gua 0.10, b. Mae. totall a 8UtoO&td.oanelor se poate' modifioa mult !JJl !'aport ou masa prop!'i. (de 1a a1mplu 16 dub1n sau chi~ ma1 mult), astrel cl, atuDoi ctnd ale dnt ne!noal1oste 1)1 motol'ul n-al' fi prevazut OU !'egulator-lim:l.~ato. d. tar_tie, s-ar ob~ine turatli ale arborelu1 00t1t8 prea 1'1-

, -

,.

dioats, pentru. perloade destul de mar!. In feInl aoesta Dlotorul ar

tl supl'asolioitat ,1, 1n plus, ~r funotiona neeoonomio. De aaemene., ououla~i8 pe tras8e 011 adereJl'tl solzuta Ii neun1f'orma ill posi'bi11tatea aeoalerb11 pre. acoentuate a motol'ului. ajung!ndu-se 1& tarat11 foarte r1d1oate atunei o!nd una din rot1le motoare pat1neazl@

La autocamioanele OU oapaoitate f~te mare se produo indeo8ebi variat!! mar1 ,1 brUIts a Baroin1!, mai ales oind stnt pevlzute ,1 ou d11'81'1te agregate tehnologioe.

Portlunile ourbelo!' s1t~ate !ntre turat1i Din ,1 nmax .!nt 4&Damita ram~ile d. regulato~e

La aotoarele ou apl'lnde~e prin oomprea1une tntotdeaUDa .e lIOute&zl ftsnlatoare .... limi tatoare de tQra .. ~1e. 'ara~1a max1ml d.

tuDo~lODare pe caraoter1st101 extariaerl, Din' 8e alege ma1 miol .!"

4eott tva;,~1a le. Cal'S 8r OOl'eepunde puts»ea maxie posl bill p. oa-

. .

...

;e,e U putea el 0 tu.rnizeze motortal. In acest tel se limiteasl 80-

1101tl1'11e termioe ,1 meoaDioe, care alnt mai mart le aoest. t1p~

A

8ofnteie. In plus, tuno~iODuea motoaJlelor Pl'in oom.pl'esiune en.

aai pu~1n atabill.

D801 ls aoeste motoare

... 9-

Pox =t Pin.

Pe figu~ile mantionate e-au mai ind10at ,1 oaraoterist1ol1e

de oonsum reprezentate prin oonsumul speoifio etectlv de combustibll Co (g/kWh] sat! (gf/OPh] ,oonstat!ndu-ae cit existEt 0 turatie neo 18 care consumul de combustibil are valoarea minlm~ Gemin- Se mal obeerva ca in 1ntervalul (nin, Dmax) oons~mul speoifio efeotlv de oombus~lb11 a~e 0 va~1alie mai pronuntsta.

Din ~unct de vedere praoiio, tunoiionarea pe oaraoteristios exter1oara, 1s reg1muri stationare (ou paramatri oonstanti 1n

,.

timp), are 100,1s turatii situate !ntre ~ ,1 Dmax. In soast dome-

Diu cuplul motor ore,te odsta OU m1c,orarea turat1ei ~i, respeotiv, mariren rezistente10r 18 inaintarea autovahiculului, asigurtndu-se astfel fu.n~:tioD.area stabila a Dloi;orulul (a se vedea 4.3.2). Din aoest Dlotlv zona din dreapia turatiei de moment maxim este denumitl sona de tunotlonare stabl11, lar zona din stings acelei~,i turatil se nume,te zona de ~9j1onare instsbill. Ou cit c»e,terea momentu· lui motor la solderea turatle! este mal acoentuata, ou sttt poeibilttlt!le de iDv1nge~e a ~ezletentelor 1s inaintare slnt mai marl, tlrl sl tie neoesarl t~eoere6 !ntr-o altl treaptl a sohimbltorulul de viteze. De aoeea, var1atia cuplQ1u1 caracterizeazl gradul de su.ple~e ean de adaptab11ltate al motorulul de autovehioul 18 oondit!i1e de exploat~e.

Peniru a .preoia aoesstl calltate S8 folo.eote not1unea de Foeficient de a.aDtabil~~~, ~4f~ .. defins,te asttel

~

Qa .. ---.;- , (O.l)

unde ~ este ouplDl aotor, pe 'o~aoter1stioa exterioarl, oorespun•• tor turatle1 «. putere maxlml.

Pentra .oto~ele cu aprindere priD sointeie ooef1olentul de adaptabllttate ~e Yeloz! intre 1,1 ,i It3. 1n timp 08 pent~u motoaz.l. ou aprlndare prin oompzesiune .1 variazl intra 1,05 11 1,15.

- 0-

(0.4)

Ott o1t zona d. stabilitate eate mat ma~e. ou at!t motorul ate mal pot~ivit pent~Q t~aotlune. Pent~u a pune !n evidenta aoast faptt ge folo8e~t. alt p8.l!'e.metru lltU'U t ooet'1cient de elastic1tate al moto~ului def1nit ou ~&la~~&

....,."" ... '"

Valorile ooef1oientttlui de elast1cltate s!nt situate 1n inte~valul (Of45~Ot65) pentru mote.rele au apr1ndere prin ao!nte1. 91 in inte~al~ (0,55-0,75) pentru motoarele on aprindere prin oomp~efd.e •

.,.

In casal o!nd existl regulator-llmitatof, in tormulele (0.3)

,1 (0.4) tttralia Dp ,1 up se vor 1nl~oui ou Din ~lf respeot1v, momentul ooresPQnzlto~ eoesta1 t~at11. Ca nrmare, ooefioientul 0. va aves valo~i mai mio!, 1a~ ooefloientul de elastioitate velori mai ma~1t oomperativ au valo~ile respeotive !n lipsa ~egulatorulu1. Pe aoeastl oal. adaptabilitatea se m1o~oreaz~ !ntr-o anumit~ m~8~.

Din oele ar~tate se mat oonstatl 01 motoarele ou aprlndere p~lD oompresiune a" 0 adaptabilltate mat so~zut~ deo1t a moto~elor au apr1ndere p~in sc~nte1e.

La motoarele de tractor se ob1fnuiefte sl se tolose.so~ rep~ezentarea turatie1 arborsl"! ootit a1 motorului 1» tuno~ie de pUI

A

terea efeoiivlo In feInl soesta Be obtine oaraote~~st~~a.de ress-

lato~e Se prooede.sa Betfel pentru cl,1n oaa mat mare parte din till];), ttm.o'i@:'~~ea are 100 pe ramn.ra de regula:tor.

Cea mat mare parte din timpul de deplas8t8 al autovehioulul~ o~ganul ,. oomandl al motorului ss .fIl in positi! 1ntermed1a~e Ii nu in pczl~ia extreml, aattel ol motorul funo,1oneaza l~ sar-

.

oint p~ti&le* Pentru s oaraote~iza asttel de regimuri ae deto!m1-

nl oa~aote~1stio11e de turatii 1& sarc1ni parliale, oare se oonstru leso peDt~u anumite poz1t11, .eD~iDnte fixe, ale organelor de 00- .andl@ Un C8fi partioular de o~acter1sticl p~~ial1 eete oea oores-

punzltoa~e ~G1Di1 a11n!, 1$ o~e motorul furnizeazlt 1& 0 ~u~Q~ie 4.tl .. p.tcu~.& oes DUd. mue p. 0 duratl ~e de timp. lia aarolnl totall tlmpul de tunoiio~e se I1m1teazl diD oauza eo1101t~~11o~ ~1

10

kW
60
50 u
g
40

)0 50 iii
--
q,
45 §-
.....
20 40 u
35 ~
10 ~
30 § 7,5

n, rot/min

'1000

1000 2000 3000 4000 5000 n, rotfm' Fi~a 0.11. Car8cte~1etlo11e de turai1e 1s serain! ~tiale pentru motoare au apr1ndere

prin so!ntete.

18 ... oin! partials. S-au aeneid.rat 'f4 poz1tii ale clapeiei de

U aimtal. 1& motorul ou ap~1nde~e prln sc!nteie 01, respectiv;r-ale

t13e! c~emalie~el pompei de lajeoi1e. Se aonststl O~f Is earo1ni p~tlale, 1& moto~ele O~ apr1ndere prin sc~nte1e varlet!. auplu-

lui motor au tu~atiQ este me! pronuntatl, turatla de moment maxim mio~or!ndu-se odatl au

~

daN.m

30

25 20 15

10 S o

500 1000 '1500 2000 n, ref/min

•
"

i-"""'" ........
2 i\
3 l\'
~ t! t\
.........
I-"" ~ 5 N I A

mio,o~mre& eeroin!1. In sohimb,

la motos~ele au ap~iD4e~e pri~ oomp~eeie &lura o~belor 18 maroini pa~~i81e praotio @sts

~$mohimbatl pentrtt difer1~Q

111.0.12. O .. aote~l$ticile de tn- .

. . ".,1. 1& •• "oird pdtiale p6n- ~aroini@ t.r. atoP.' ou apl'i%uSeliG plIin

oo~ •• 1_(C(J.au)1 ~hlGV"U/fI'/ Un alt ~eg1fi\ de f'~no~1ona ...

t'Jit i'vpwle ;lJenlt"v _vo'" P~H;f.NYJ.

I ), ra & mctorului de autovehiotml

......

8ste ,1 aoel. 81 aDt~en~11 sale de clt~. ~o~ile motoa~e, orsanul

.. A

4e oo~dl fl1n4 !nt~-o positie iDte~medla~l. In aoeaatl .1tu.~1.

IIO'tO~til lltoreazl ca. 0 fli!DI@ Depen4eD~t\ mountaalu1 de tl'!nal'8 !n

.

~apoJ!lt ou. t~a'1ao pentl1u d1:fel'i 138 posl t11 ale o.!ganulu1 ae cO_dl, aefine,te oaraote.te1s~loa 46 f~tna~e a mctorului. avind tOfm4 in4!oatl tn t1g~a O.13~ ~ !Dtrerupe~ea ap~1nde~11 ,1 in pozitia ne-

ac~ioData a @l'ganulaai de oGmandl ae ~b-

M, cioN. In

o~~~~~~RM~~~

.... 2p~~~m

-4,O~

_6p~~L-~~~~~~

....

tiDe memenial1 _xim de f'!!nare. In

aoeastl s1tua~1e ~ezultl Oalaoterist1oa

-.... ~ ,.,. r • ~-vn;,.- .-

A

exte~1oa.rl t'ie tl'lnare (o~baO). In ~i-

tnit13 oin4 ap~inderea este ooneotatl iar organttl de ooman41 88 atll !n pos1-

tis neactionatl 88 obtine aeraul !n ~ FigoO.13. Caracteristica forts] (ourbs 1). Pe mlsura orafter!! de frinare a motorn!u!

1a diferite saroini. seroinii, turaiis de 18 oare motorbl La

oomports os 0 fr!na ore~te (ourbe!e 2~ 3t 4 etc.).

De regula oaracter1stio11e de turatie 1s sercini partial.

,

pentru regimul motor (settv) 11 oel de fr!nare (pastv) se ~ep~es1D-

tl pe un e.oela~1 gratia (40, 26] It

A~a oum a-a procsdat 1s oelelalte tipuri de moto~e, ,1 1. motoarele O~ arde~e interns se definesa caracter1at1cl ~elative a abor utilita.te sate justifioatl de u:cmato81'ele conaidel'ente.

An~li~~ proceselor din motaarele ou ar~. iute%nl au p18tO&-

.

ne erata 0& ai,mil! tudinea lor implioll existen~ aoe101s,1 081'&01;0-

~ist1c1 relative [S5, 56J • Mai malt deo!t at!t, d801 ae analiseasl ,1 sub ~QPort statistio c~aota~istioile .oto~elor se poate stabili, au 0 anumita probabl1itate, existen,. ~no~ ~araQt.~l!tio~ exte~ne rela~lve unioe, UDlve~sale, pentru dlferite tipurl de mo-

.

toar6 [56] 0 Totodats, eXistl c8l'aoteristioi enell:1oalle Que apa-

~eDt slut f'oarte d1ter1te (de p11il, daol Bp sau Peax stn~ ~espeottv mtal t difer! te), dar oare, tn realitai:e. prez1ntl aoeeati ouao··

1;$%l18t101. relat:1:vl. De .aeea. usc!'i se pot trage oonollu~i1 pe~i'" te OQ pr1v1~e 1& a4aptab111tatea ma1 bunl pentru tractiun~ a ttDui m:tol' In oompUtllie Ota a al tu.1a •

...

In p»~1eota»e. o1nd S& ost1meazl oa»aoierist1oile exterio8-

~e a18 unu1 moter os ~meazl a it proieotat, daoa se are in vedare an alt m04el aim11ar ••• poate faoe aoeastl operatie prin fcloeirea ouact •• 1at1c11 exte1'1oa~e .relative •

....

In oazul lIloi;oarelor ou. aprindere prin oompresie aoeastl

problem" sate anal1ss:ta. in luol'srea [10 J II

flo

In fiDe,etud1ul similitudinii performanielor de traotiune

arata ol 0 oond1~1e neoeearl pentru existents e1 0 oonstituie 1»va»ianl& oaract~istloi1 relative (1001 , ou oonseointe impol'tante ,1 pentru oaloulul de traotiune [101J ..

Pe baH datelor statistios, in media, pentru d1feritele t1- ~i de moto~et oQracteristio11e exterioa~a relative a!nt definit. tie elementale indioate 1n tabelul :n.r.Ool [56] • A~a cum se Me. .... tl iD [56] abaterile ceracte.risticilor relative reels fatl de eea UD1ve~aall 8~n~ mai marl 1a motoare ou oarburator in do! timpi ,1 1& motoaele 0\1 aprindere prin oompreaisOl!

~abelul ~.Ol$ Date pentru caracteristic11e relative

"

-/
D 0,20 0,40 0,60 0,80 1tOO 1,20
-
lip
Moto. c. oa~b~ato~ 0,20 0,50 0,13 0,92 1,,00 0,92
.in 4 U_i
p Ioto~ ott- Oal'Odator
'max In 2 tll1l'D1 0.1) 0,)1 0360 0,81 1,00 '""
Mo1;e» ou a~1nde2!e 0,11 O~41 0,61 0,81 1,00
prin oOlllP.l!eSi8 .... A

In mod aDaloS .-au p~opus o~8Qteristici relativ~ universa-

Ie ,1 pntlfll 8aH1Di pEur~l81e [53] , de'iJi a101 a~terile f'atl de

&.

"'" ....

PeDt~u eteotu~ea bDO~ Galanle de din.mioa t~acilUDi1 sa btl11zeasl $XP»8811 analIties pentru put~~ea mctorului !n runo,!.

A

.8 tura~1e. In easul eln4 oar8ote~iet1oile slut r14ioate a%pe~l-

,.

Bental 8tabl11~ea exp~esiel oore8PQDzl~oare .e taoe ou metodal. OUDoaoute de traters matematlo1 a aatelor experimental.. De regull .ete~mlDarea pa~amet~11o~ o~e latrl In tormule •• 4ete~mlna au metoda oslor mal mioi pltrate.

A

In casul o!n4 .oeste oaraoteristlo1 DU slnt atabillte ex~e-

~imental, 4eol tnol nu 8e onnoso, BS toloseso expreaii analitlos O~ paramet~11 4ete~miDati statistio pentrm diterit. tipuri 4e motoa~ •• p~tn ~mar., eoeeta eate un alt mod de a introduoe oaraoterlstloi universal ••

Se oonstatl 01 momentul motor se aproximeaza destul 4. biDe ou ajutorul une! parabola, la~ pntarea OU 0 p&raboll 4e orellnnl 1;.le1. De01

P - Pmax [d~ + P (~r - '0 (~) 3]. (0.5)

lUlde .. Qt. p 91 t stnt ooefio1enti C81'e depiDc1 de t1pu.l lIotorllld.. Ca valo~l medii se recom8ndl l40J I

.... pentl!ll1 matou. OU oub~ato~ til petru tim.p!1 (j. P .1. 1,0. - pantru lIotoare ou aprlnde»e priD compres!e fn 401 timpi. ot.- 0,81, p. lf113, 0 '" 1J

- pentfu motoare au aprludere priD oompreaie !n petru timp1. claO,53. p?ll It 56, t ... 1,09.

Este inte~eeant de observat cl, ap1io!nd metoda oelor ~i mio! pstrate pentru datele din tabel.l ~.O.l refer!toare 1_ .. toa-

..

~ele O~ oarburetor in patru timp!, Be obtin oo.t10ientl1ot~.'.1.0.

Datcr!tl taptulul 01 ex1stl motoare 1& oare oal.G'.~18tl0. relat1vl pre.intl abater! fat' de caa UDlversall, s~ olutat oa, pentru 0 mal bunl .proptere de s1tuatla realI, el .e 1. in 00D81- 4era~lG paramet~1 caMaote~1st101 ,1 oare, de relQll, ala' oontlnu~i

~

in datele tehnioe ale mctorulttt. Aoe,tia stnt. 'max' n,t Mmax ,1 Dp

in:Jlp) .. lip (p - 2 t. :;) ·

oODditiile meni1onato 88 eo~i~

c(. .. P -I· 1 j

d. + POe - t 0; ". Ca t p .... 210. • o.

Dill ,. .. 1_.118& .cestui s1stem 4e t~ei e("la~ii Oll tr01 neeu-

.... ....

De obioei se pun ~mltoa~ele condiii1 [101J *

Pmax • pel), -max· M l~) ,

... n ... O.

d'!'_ n., up .:.!

np

Deot cu»ba pd8.td.1 1;~ebu:1e sl t!lesol prin pWlctr41 (l'lp' p.x), 1sJ!! clU'ba mollentul1.ti pin ptmotu.l (ny, liux). Totodatl, ourb&. m.omenta.ltd. 't:rebu1e .1 a:t1Dg1 valouea. ll'iUima lD puno1a.tl (DMf ~m.ax)' 4-$01 . der1vata sa 1n ~po~t ou n, in aoest punot, va fi nnll.

s. elmo.,... »81a1:1a

I p

Ii lIII 955~5 'ii [daW.m] ,

_de P se exp:eilll !tn t'l t 1&l'.! in rot/ min.

fin1n4 8eams ae (0.1), din (0.5) se obtine

if .. lip [«+ p ::; - 1(~ 2].

(0.8)

Apei

uncut.2eHltl

0:-0.(20.-1) p .. 2O.(Oa-1) 1.. 0.-: : (C.ll)

(){. .. = (0._1)2 -, <Oe-1)2' . (Otl-l)~

Potrl~t oOB41~i11o~ p~se, ou~ba puteri1 t~ece priB pttnctul (Bp, l'max" !D _318 !ul, in cazlal general t olufba algebrlol tnt .... '! atinp ~t a,a OR U fl Datual, oel pu~1n pentru Metoawel@ Olt ap~1D4_e pri.n 8cl_Die.

D801 peDt~Q domeniut pnterl1@r ~i turatiil@~ mar! caraote-

.... c

Ob condi"iil.

Pm.axm P(1)"

(0013)

Polo.iad exp~eslile (0.11) ,i pUD!nd oonditia C$ in pttDot~2 (Dp , Pmax' pute~ea 81-,1 ating! maximul 88 ohtine [101] (0.-I)(Oe+208-3) m 09

&28, 4ato~1tl faptulu1 01 Ca- 1 ~ 0, de~De

0. • 1,5-0,5 Ce~

Deo1 daol eate satistaout. ~elalia (0.14) utilisarea ooetiieDtl10r 4&,i de (0.11) conduoe 18 lndeplinirea simultanl a oelor petru Oond11ii."Este de observat 08 tntre 0. 01 0, existl 0 reletie ou oaraote~ statistio ohler de torma (0,14) [76] • fotu,! exist. mooar. ale clror caracter1st10i nu sattstac relatia (0.14), asttel 01 utllizarea coefioientilor (0.11) ar oondaoe 1a erort lnsemnate.

w

81a cua .rata oalculele name~ioe elementare. Se oonstatl 01 diter1~ tele propttneri pentru valorile ooettoieatiler ~o p oi 1 oonduo la esaltate sat1staoltoare tooma1 iator1tl taptulul 01 exempls1e 818-

.. -

8e pentru verif1care respectl In banI masurl relatia (0.14).

Folos1nd datele statistioe privind oaraote~istioile 8xtsrloa~G .e Btab11e,t~ ~ela~la [76J 0

C k. a 0,2

e" e P ,

YDde ke este un ooefioient dependent de tipal motorQlul (ke.Ot075~,

.

0,100- peDt~~ moto8~e on oarbU2ato~ ou difnsor var1ab11, k •• O.lOO~

0.125 ... pellt~ll lI.oto81'e eu oubw:estor ou aa sau Ihi lBul:'_ oUl.~e,

k, ~ 0,125 ~ 0,150 m pentru motoa~e de automobile de aport ,1 de oU8e).

Pllm auHre, tn oazul olnd se OW'lOSO pWlQ".le im.portante 4. pe o~aoteristiol as dete~m1nl 0 ,i Ce ,1 o. ajutorUl relatil1o~

......

(0.11) ,1 (0.1) .e a.t.~miul ooettel_nil1 oe~.8PaDsltor1o La proi.ota~.. 4aol •••• ~. ~ w@4~. ~ moto~ 81m11a~ .9 poate p~ooe-

- > '"

4a.881:tel. Be ale. n,t ap01 o. (0.15) se oalol1leazl 0. ,i dill (0.14) ~G.Qltl 0a- •• " o~e ae calo_leasl ooefio1ent11 8oua~1elc Pentlf" •• s11Ud Ie hi... __ Diad vUiazl l1maIS !.ntre 500

..

~Ot/m1D ,1 4 000 »ot/MiD. B1 ee aet6~m1nl pentru mersul in gol fortat au. .elatia • .,12101

._, m l'na( «In - PI) [dd.m] tI (0.16

tmde V h rep~ •• b1;1 cUbo@" 1;01;811 [f] t 1ar ~ eX1 ,1 fi 1 s!nt mIte ooefial_,,! 1.,eDCi_t1 te t1pql lIlotorului. Aatf'e1 a8 ~eoo_n"" iii ulindiwouele ftlo~1 aP!'@:d._tlve [26, 40] 2

.... pent". _toMe Ota OUmu8to~: ri1fllJ 8:10 .... 4; ~ 1 • 0,15; - pent •• mot~G OR a,r1Dder@ p~iD oompreaiel 0(1 • 10-30 PI ., 0,20.

Yal.~i o~l@DtatlY. !fi prlv1n'. t~ali11o~ o~aoteristioe al~

.. -

motealel_ 48 utoY.hiode dDt indioate in tabslul Dr. O. 2 [36] •

!IbId ~tOt2. !~U1i18 ofRacteJ:il'!lltioe ale motoa.relo'r de "tov!l!loal.!

....

Ia 1.11" .. 1 o. ~ot .. istl@11e ~toarelor 4e autovehionle

• aeoeebltl. ia~aatl peD~. ~~ca traoi1~ii 0 au oondi~iile !n 0". alat ~l4loat. so •• te o~.ot.~i8t101f lDt~uott t~ebQ1e sa •• ~iDI aeama 01 motGfml a81~1 .D.~Ii. atit pentr~ m1,oa~ea,anto-

. ....

•• h1ol1lulu, ott ,1 pa."~" @@M,unte auiliue@ In ta~a noastrl

~al de !nc.~o ... , .oto~.lo~ de ~tov$hio~le ee ~eglemeDteasl

~ ,

,.la BtAS 10686.116 ,1 s!AI l0206-75~ tn O~® as defineeo p~terea

........

brut~ ~1t ~espect1v, 2ut!19S net~o Puterea bruti se define~t4 os pnterea ob~1nutl la standul de lnceroere Is capatul arborel~i motor san eohivalentul acestuia, motorul fiind eohipat numa!, eu instalat1ile 8uxiliare de serie indiepensabile funot1on~ril sale pe

.to.

banonl de !nceroare. In sohlmb, puterea neta se obt1ne in oond1~

tiile olnd motorul de pe stand eete eohipat ou inatsl~tl11e echl~ pamentului auxiliar de serie neoesare funovionarii tM?;'iol'ului pen ... tru ut11izarea dati. Se oonatatl 08 puterea neta eate mal mica de-

,.

ott puterea bruta. In etandardele mentionate ae d$Q detal!i privi-

toars 18 instalatiile aux11iare 8vute in vedere la !noerclri. mat tl'ebuie a~ ae tina seams. cit pu.te1'11e obtinu.te 1. inCerC81'i s!.nt re"" duse 18 eonditiile standard (temperatura 25°C 91 presitmea 1 bar), care, !~ general, nu oint aceleQ~i eu oele de 1s funotionares moto= ruIu! pe autovehicul. Eate de sublin1at oa ~todele de !noeroare din STAB e!nt !n oonco~danta eu oele ISO.

"'"

In diferite tari sint reglementari diferlts Qi pentru oondi-

tiile de tnceroare, ceea oe face 06 s~ ~x1ste dlterenie de carao~ ter1atioi pentru un aoela~1 mo~or. Osle mat cunosoute s!nt normele DIN(R.F.Germania) ~i SAE(S.U.As). Pentru un aoela~i motor pnterea dupl SAE sets 1ntotdeauns mal mare deolt pu,terea dupl DIN. Astf'al S8 poate oonsideral pentru motoare eu oarburator PSAE~1,15 PDII, tar pentru motoare au aprindere prin comp~eeie PDIN-O,92T 'SAl-ItS [99].

Flo1nd 0 comparaiie a oar8oterletioilo~ motoarelor CQ arde~e internl ou oele ale motoarelo~ electrioe, au abur ,1 eu turbinl ou gaze S6 oonetata o~ pentru uitimele trei tipnrl adaptabilitatea lor 18 tvactiune eate mult mai bunl, !ntruett variatia momentulul moto~ crafte mult 1& soKderea turatiei. in domen1ul Indioat pe fignrile 0$7-0.9. Totu~i. dator1tl bnor d6zavant~e p~op~li lor aau surselor de energie, care nu Be vo~ examine a1oi. foloeirea lor pe autoveh10ule eete inol limitat~~

- 9 ....

PARTEA I-a

DIN'AMICA AUTOVEHlOULELOR au RQ'lt

OAPITOLUL 1

MECANICA RQfILOR au PNEURI

Rotlle aU'Gvehiculelo~ slnt organa de propulsie ~i de rula~e, care nu au un oorespondent analog In natura. Ile slnt prevlzQt8 ou bandaje elastice pneumatioe. 0 aaemenea aolutis a-a impus din neoesltatea adapterii rot!! 1a cales de rulars prin m1o~orarea presiunl1 speoifice 1s contactul cu ea, a rezistentel Is rulers,

a osoilaiiilor autovehioului, precum ,1 prin marirea aderentel.

Interaot1unea ratilor autovehioulului ou oalea este determinltl pentru dinamioa sa. Dstortts elaatiottatl1 pronuntate a pneur110», aplioarea rezu1tatelor ounoaoute din mecanioa tehnloa ou pri vire 1s ru1area corpurilor cl1indrioe Is rottle de autovehioul nu

oonduce Is desorie~ea oorespunzatoare a oomportarii &oestora, fiind necesara oanalizli adeovata.

1.1. Pneurile autovehiculelor. 1.1.1. QO_~J:uci1.s pnettrUo~

Roata 8utoveh1cululu1 oonata din partes centrall metalica numitK disoi mon1;8tl pe butuo, partes metal10a perifer10li numitl janti ,1 din pneu. Pneul rep~ezinta partes elastica 8 rot1i.fiind mont8t pe jan:tl. av!nd reInl de a reduoe presi'Wlea dint!'e 1'oatl ,1 calef de a mioeora s~o1na dinamiol 18 rostl ~1 de a mari aderen~a diDtre es ,1 calea de rulers.

...

PDeur11e pot ti au oamera de ael' ,1 fArl camera de aer. In

pr1mul caz, aerul este .eD~1Dut sub presiune in interiorul UDa! camere ae ser, pe e!nd in 81 d0118a soesta este ret1nut Qhi~ de oatr.e a:Qvelopa ,1 de' janta, lu!ndtl .... se \mele mleu!'! construotive adeovate.

vali~ alcatuitl din oaucino. mate~1ale textile ,1 de alta natura, ea ment1n!nd .erul sub pres1uue 1D inte~iorul sltt fie direot. fie prin intermedinl unei camera de ear.

,.

In casul jantelor realizate din piese det8~8bile S8U oare pre-

zinia rl1tur1 prin oonstruotiet pantru a protej& oamera de ear se fo- 108e,1;e 0 banda 4e janis oe se monteaza Intra 3sntl 31 oamera. Se evitl asttel trecs1'11e dintre o8mer1t,:I~ 3antl ,1 prinderea oamere"',' de e~esta n1turi.

o sectiune prtn envelops este prezentata tn figure 1.1, pe care se pot urmbi pbt1-

.... -

le C8 oompun

--12 '

" anvelopa. Car-

casa 1 rep.rezlntl partee.

>-~I.= prinoipall a envelopei, ca'" re aS1gu:rlt 1'ezlstenta anYe-

lapel supusl aotiunl1 p1'8- stuni! as!'u .... lui din inis-

rior I}1 for ...

Pigura 1.10 Seot1une t:ransve~sal~ pr1n anvelop~ •.

~el or radiale f

tangent1ale Ii ~ter.ale~ Ea determ1n~ 0 anumita forml a anvelo~e~t flint! aloittl.ll tK din ,. ,,1 mul t8 s1:1'8.1:ur1. de oord oauoillcat nund 1;e ,1 pli~r1 sau p!nze Is care se pot 8d~uga ,i straturi de oauoillo numite ,apaje. La exteriorul oarcase1 se efta proteotorul ), oare are 1'0- lul de a proteja carcsss de aotlunea med1ului !noonjurltor, de e tranemite fortele oare spar Is oontactul ou calea, p~eoum ,1 de a amortlz8 ,oourile ou aoeasta oontribu1nd setfel 1a "absorbirea" n8-

A

regularlta:~ilol' olii. In bunl mlsurAl protjio.191:111 a~igurij. .. ~.",ab11i-

1;a~teL..l1ecesar8. a Bnvelo.D~.1. Grosimea pl'oteotorului de-a lun~ul 880- iiun!! transve1'sale varissl. ValoBliea cea mat mare ae l'eallzeae8. pe partes care face contact c~ oa18a, denum1ta banda de rulere. Pentru pneurile de autotn»isa grosimea benzi! de rulare 6ate de 7 7 17 Mm,

'"

1ar pentru cele de autooamioane de 14 ~ 32 mm. In vederea asigurKr11

unei aderen~e mat buns, a m1o,orarl1 uzurii ,1 a zgomotului, pe bends de ru18rs se executa 0 serie de oanale. nervuri ~1 pavele (proeminenia de diverse forme) oare formsaza profilul benzii de rulere. Profilttl ae sIege in funoiie de felul drumului. deoeebindu-se ~rof1- lul strada, adeovat 1& deplssrea pe ~osele asfaltate sau pavata, ,i

.

Rro~11ul M+S pentru deplasarea pe drum~! ou noroi ~i zapada.

Uneor1 prot!lul benz!1 de rulers mal eate denumtt ~1 desenul anvelope1.

Materialul benz!! eete supus unor solloitarl oomplexe Oi deosebit de puterni08, av!nd 10$ 0 uzura aooentuata a parti! oare face contaot direot ou oalea de rulare. Din cauza solioltarilor neuDiforme nu se slege acela~i material pentru 1nt~eaga banda de rulara. Anume, pentru porliunea arlata sub ~anturl1e profl1ului. num1t~ ba~a benz!i de rulare,se folose,te un oanoino ou elast10itate mal

.

mare ,1 resistents Is uzurl .81 ~edu8u, tar pentru portlunes p~or1-

lulu1 sa utilizeazl un cauoino ou elastio!tate mat m1oi! ,1 resistentl 1s uzurl mal mare.

Plrtil~ late~ale ale proteotorulul se Damaso flano.rile proteoto~ului. pe care se _tll ne~Ybra antifoo 4. oare are rolul de a proteja anvelops oo~t~a lovitur1lor laterals.

Planourile trebuie ,ltfle sufioient de 8ubtlrl ,1 de elastiOG, groeimea stratului de oauoinG variind de 1& 1,5 mm 18 ),5 Mm. 'lanour11. anvelopei ~eprez1ntl pl1rj11e_l~te~~.~~vel.opei 81 tnate intra zona ttme.rl1ol' til 0,8$ a taloa.nelo~ tn loou.ri19_fta- 1. _1 sl1bti.ri.

-

.,.

Iutre flsnouri ,1 banda d. ~ula~e existl o!ts 0 zona de t~e

oe~e 12 anumitl aDlar, dapl oa~e urmeaml zona de flex1~e IJ, sol1-

..

01t&tl ptlte~D10 1a !noovoitlu?G. Flanou:file Be 'tsliminl in pS!ltea de ~os ou zanele de ranforsare 14.

A

Intra proteotor ~i c.aroasl se gleevte brekerul 2, format

d1ntr-un null!b de st.vaturi de oord aalaoinoat, Oal'S se~laseasl tn

.

zona de rulare a anvelOPei~ E1 eate neoeear pentru ranforearea careasei ~i !mbunatailrea legaturii dintre banda de rulere ,1 O~oasl. Totodatl, mai aSigurl amort1zarea voourilor primite de oaroasa de Is bandai' :,,1 determina 0 reparti iie rnai un1forma a soli.01 .... tlrllor oare apar 18 transm1terea forte1or de traot1une 3i de tri-

.

reo De abioe!, intre banda de ru1a~e 01 breker se me! dispune un strat de oauoiue, numit perna de oauoiuc au efeot de smortisare 1a oocurl.

Careass, prin pliuri1e el. realizeaza legaturs eu taloansl*

I

5, oare constituie partes rigida a anvelope! ou oare ea se flxeazl pe janta. Talonul eate alcatuit din urmatoarele elemente:,vbful t81o~~u1 6 8itnat 08tre interiorul anvel4pei, b~~~«~ 7, Oare reprezinta 0 suprafatl interioarl cillndrioa san oonica au oare talonul se monteaza pe janta, ~alo!iQl t~onului 8 (muehie ~otunjitA de 1e exteriorul talonulul), inelale de talon 9. care oonstitute elementele de ~ez1sten~1 ,1 r131d!z~e ale taloanelor, f11nd for~t~ din mal multe straturi de slrml lzo1atl !n amestao

de 081101'10, .!n-W:G_11t,oa.rele de ta),Oll 10 reprezentate prin benzi !nguste d1n p!nzi osaoiuoatl oare !nfl,oarl 1nelele 4. talont ev1 .... 1;1n4u-88 astral deaf.oerea lor ,i ampl.tura de talon 11, oa~e est. UB fel de ,nar din amesteo is oQao1ua au seo~iQne o1~oul~1 ,1 ~id QDgb1ularl, av!nd ~olul de a a8igu~a t~eoe~ea de 18 ine1ft! aeta110 olt~e flanoul anvelope1. Se mai adausl apoi foaia de te»m1nare 91 tutl~1to~ul de talon, care n-~" me! foe~ figurate tn desen.

La pneu:r11e fbi osm.erl de Bel' pe .nlp:eata"a' 1nte.r108S*1 a en .... velopel sa dspune un !!!at de armet1sare9 oare constituie 0 p811-

""') "'"

cull dintr-ttn amestec ,peotal de caucino ou impermeabilitate foarte bun~ taia de ae~, pent~u a &SigUf& mentlnerea preeiunii. De asemen~, sa slag forme oonst~uotive adecvate pentru taloJDe.

Pliu~ilA satJ. p!nzele rep~ezintl 0 teeltura ou urzeall toarte _dessl ~=l,J?a.t~i~"b~.& .fdl. aloatu1te din fi~e de oord oanoiuoat8.Deo! IPliu..rile stnt Di8~e Um.I:tUj.. d,a_ocu.'t\_ catlciucat.

Firele de cord sau. mal simplu, cordul se confeotioneaza. diD buabac, !iaoozle_tibl'e 1)Ql1Bm1d1.«uL..-(kaprol'l, pel'l OIl , naylon) fi fi bra

;..

de atic!u, sirml de cial t.a. In general, astaz1 oordu1 din bumbao

n~ be mai utilizeazl. Plrele de oord propriu-ziae s£nt alo~tu1te d~ firelo p~opriu-z1se grupate Qi rasu.oite !ntr-un anumit mod. Cel mai ~t.raavent g.roaimea _ f'1rulu1 de oord sate de 0,6": Og8 mm, tar 8 oeln:!. Icaucincat de 1,0 i 1,5 mm.

Din ~esltura de cord se taie f!~1i de latime constant! b eub

-

- .

10 anumt ungh1 ot t :num1t ungh1 de croiala (vezi flgu:ba 1.2,a) ..

dirtctia

fire lor u(teola

(I)

Apo! aoeste f!,11 s!nt attprapuaG a~a oum se aratl in figara. 1.2, b f'orm!nd 0 tt~1e de Itmgime mat mare ale cbe! oapete £Ie uneae , Dac! se prevede aspares, Qoeste tt~1! s!nt aoeper1te ou un strat de

,

oauoiuc~ Trebuie observst 01 !no~ lnaintea taier11 Boaster fi~ii is=

s~tura din cord cauciucat eate aupue~ aa 1nBa~1 cauciuoarii, pent~u fA .realize. legatura d1ntre firs& Din tl~1ile astfal obtiDute ae for"'"

.......

meazf1 bensl lIezUl tate din suprapttnerea 18 cu!~.pete d~pi1 tlletll.'l'a. !n diasonB~a. Ele aonstituie toams! pliuv11e ·o~oaaei alro~a ~l se ell, pe maIJ1ni speoiale, forma t01'O sdalit. Mugin!1. a08at01' p11Ul'i s!nt pet.veou:te peste t&loanele anvelopei. Nttma.'rul 8uprapune.r11or 1e. plia sa Ilm:1.teasi! la 3-4 'ifi S8 d1splm slmetr10 pentru a .algor. ' eoh11:tb~Eu.·ea It

Bttmlful de pl!u~1 pentru pneu»11e de autotul'isme este 2 pinK 1& 6. ia~ pentru oele de matooamioane de 2, 4, 6. 8, 10 ,1 ohi~

A

ma1 multo Intotdeauna 8e _lege nu~ par de p1101'1 dispuse asttel'

0& o1'1ent~ea f1.relor aa tie 41te1'11;1 pentl'tt doui1 p11ar! al~tul'ate. in 08,,&111 ab.d c( r/A 0°86 obline anvelops In oqn,truo)!e diagon~.' au. cum mai eat. nwai tat _v_lops cOl'lvGnj_ionall. Daea ()(,.. 00, dec! 4aol firele slnt d1apus8 radial sau in planul meridian, atune1 reau.ltl anvelopa In oonstrtlo~1a '~adiala R. La soeste anvelope sa btllise.sa bzeke~ rigid, le. oare f1rele de oord formeasa un ungbl

foarte mio eu eou-

atorl1l,; 'Aceste anvelope au fost ~ealizate prima dati de firma Michelin !n an"l 1951 sub denumirea de

bJ

Anvelope !n construe~ie diago-' i X Dit

uall ,1 in oonstructie ~adiall as pnear • &~eD-

.\-pliu:1 t 2-brekel', 3-bandl de ru- ~ele oonstruct! ve lare.

dintre 081e dou~

.. ,

tlpuri de anvelope se .vlden~lazl pe figure. 1.3,& ,1 b.

B~ekerul de 18 aDvelopel~ radiale oonata din doua, 1;1'81 sau _1 malt. pl:Lu1 eu 1jesa1aul mal :eel'l din oOl'd oauoluoat din ViaoOBI aaa 0,.1. ~lrele din pIlur!le invaoinate ale brekerulQi .e inT tel'Hoteazl sub W1 tmghi mia, formind !nsl tmg!l1aul ~i(10·-aOo)

-

au linie. me~ldlana. 0 asemenea 41spunel'e a firelor conferl brekeru-

.. A

lui 0 1U.1'6I rigld! tete iiagen1;lall. In oaal o01'4ult11 lIeta110. din

oauza r1gid1tl~i1 ma~i oe se obtlne, num~ul de pIlar! din breke~ ae poate ~eduoe9 &fa ottm ee procedemz~ 1m anvelopele de ~utOO&mi-

oane.-

FlanCUfile 18 anvelapels ~Qdiale se exeoutl din cauoiuo de mat bunK cal1te.te ,1 !ntr-~ st~si; _1 poa~ pent!'" fA !!is ootine 0 legKtari ma1 bunK a f1relo~ pliu~ilo~ pe oiroumferintl* La soeate t1pur1 de envelope 801io1t~r11e Is flanouri sint aproape dubIo f~-

, ta de oele conyentf1o:nale.

De 8eamenea. taloanela aoestor pneuri luoreazQ in condit!! mal grele, ti1n4 Decesarl 0 oonstruotie mai rigidl@

Se ma1 deossbeets anvelope in oonstruotie diagonal~ oentu-

1.1.2. 0Y8oter1.st101 seometr1oG,U meoanloe}!le pneuI'ilo!

I

,,4nvelopa se o&raoter1~eazJ! p~in elementele seot1unii salse

§eo~1une#~ oODst1tnie tlgura geometrioa os se obiine !n plannl de seo~lune 08 t~eoe p~1n axa de aimetrie a envelope! (plan meridian)

(. se vedes fl~a 1.1). Seoliunea eate oaraoter1zatl prin 1nllti-

. ...

me ,1 11~1me$ Inlli1mea s@ot1uni1 H reprem1ntl distants de 1& DaS&

-,

talonulu1 p!nl 1& punotul superior al ooroane!~ prin ooroan~ !nteleg!ndu-se partea medianl ener1oar! e. benz!! de rulars$,La nivelul flanour1101' se de~1ne,te ~ orimontal! a ~eoti~11, astfel 1no!t as dete~m1nl !nl1~imile Hi ~1 Bs@ Lliimea sect1unii Bu ~e~rezintl distants !.ntre ex1u~em:J .. tllile tlanotlr11or s.rrvelo,E_e1 umf'late la~_pre"'" siunea maximl de ~~gimt flrl a 8* lu~ in oonaideratie !nscript1il®t

...

4eoo~atiile, oo~doanele ,1 ne~vu~il® d@ proteotlefi In OQzul o!nd 8@

iau in oonsideratie .lement@l® menti@nate me obtine Iltime~ tota- 11 fA seo,iunii.

Banda de ~ular@ me @swacte~izeazl prtn l~time& benz!! de ~ulara Dr' mKsuratl pe coa~dl, d6 1& @ @xtremitate Is a1tap ~i prin ~aza de ourb~1 Rb~t oonstd®~atl pentr~ suprafata exteriosrl Q bens11 de ru18110.

Llt1mea de alesare a anvelop®1 @ste EQe~ iar lit1msa ~u1

-J -

talOD eet. btG

Dl •• et~bl exterior $1 anv&loPGi.Du ~ep.ez1ntl dlamet~Ql anve- 10pel qatlat. 1& pl'esiamea U%1ml de lRegim, mls~at Ie pal'tea erbe .... ~loa~1 a ben~l de rQla~e. Dia.et~u DQ ~e~eslntl 0 dimeD.iune noai-

....

Ball. In oonditi:t »eale de exploata~e d:taltetrul exterio~ p~ez:tD1:1

abate»l dato~ttl i.preolz1e1 t.hnologioe de tabJ.llioaile ,1 411at"1- lo~ 01. •• irrtenin a\\b ao~11m. .. a dive.,11or taoto~l. !eest diametl''' est. A$DUm!' citaaetNa! exte~1o~ maxis tatsl al anvelopei !n exploa-

A

t~e. In toats cazurile se p~esupune 01 pDeu~11e DU sint !nolrcate

O~ Diot Qn tel de ."oinK din exte~lo~.

Dismstrul de a,e .. ~a 81 talonulul Dae l'epres!ntl dismetrul oe.cului l'ezultat din 1nters80,18 sUJ)l'afelei 48 a,ezBr8 a telonului Oll planul, late~al &1 ollo!iului talonului.

fipul auvelopei este dete~m1nat de forma seojiun11 06 sa apl'eOiazl !ndeoseb1 pr1n lfaportul HlBu. Astf'al ae daosebeso! anvelo·' d bal,opt pentru snvelops diagonall Ota H/Baa C;! 1 to, 8!lvelosa supe,~ba-

......... ..- ....... .N ... ~.... ...... ... ........... «,.;. .......... .,. ... ~ .......

Ion pent.ru anvelope oOm'eD~1onall au H/BU .. 0,95. jUlvelopl oy .,oli ..

gn.,joA1i pentru anvelopa in ~onstruo~ie diagonal I au BlBu oupr1ns fntre 0,86 01, 0,89, &ltv.lopl OU •• 0,1._ ,f9!.Ite jossl pent.ru. smalo .. pi 1D oonstrnct!. diagonall Oll H/Bu !:!O,82 , anvelol' 881'1& nd.l:1llet •. :!- 01 pent»u aay.lopa .tn oonstruct!e l'a4:i.all Oll B/BQo:!O,82 ,1 .vel!!!l c. ~!ot&gpt l.~ pentru anvelope o~ 11,1mea .eo~ittD1i toarte ma~e, dest1natl, in ~,.peoialt exploatbi1 pe terenurt :o1&1p0888 •

.

PDauile ~1 ~espeot1v envelopele stnt stal,ldal'd1sste. De ase .... lIenea, tel'm1!101og1a eu pl.'iv1J1e Is pnem-i e8te regleaentatlc p21iD STAS 9125-18. Anvelop. se Doteael !Dt~-~ anum. mod in oonoo~danll' ott. 4111en8iu:n11e 81 sta!!(bll?d1~ate. Aceaetl notue satl simbo11zde 8e _rolla.'" pe f"lanoulle anvelope1 pentl'tt 1dotifio." •• 1I0.ste1a. !l'iIa 1'101;81''8 ee lndiol llt1 ••• aeo1;i:ltm1i, DQDd.tl uscr! ,i balonaj. ,1 41_etllul de .IesaJ:e a talonulu1, p.reoidndu.-s. ,1 alte elemente @0D,.1U~i1ot1ve impo~tante.

Se deoaebeso ~mltoarele do"1 tlpuri de nota~ii3

metral ertel'io:! al anTelopei. Ss poa.te sori@ Du • Das + 2 H.

A

In gaDella! H na este ounoaout, dar pentru pneurile baloD

H ~Btl.

-37-

a) Bu - DaslBp PR STAS B~._;

b) Bu. Sb Das-.p Pi STAS lIr.sau Bu Sb Da,/Il~TAB JJr ',.

ande 11' ~.p1'eziDtl nu.mlrQ! stand.raul"i respeot1v. (!n anele s1tuatl~ 18 pnea»11e _.diale 4e autotnrlsme nu. se indiol Pi ,1 numlrul ~ STAB), tar Sb ~epl'ezintl 0 s1mbellz8re, oate poate aves urmltoare-

N ~ ...

1. forme. St ftt SI. BR, va ,1 RD. Exemples 9,00-20/14 PR STAS 8485/2-71; 10.00 R 20 - 16 pa o01'd metal10 STAS 10960-77 (pentru pnearl1'841al8 de alltooardoane, autobuse Ii l'emol'oi auto); 5,60 8ft 1.3 Sf AS 9091/1-16; 155 SRl); 1.00-13/4 RP STAS 626/2-71.

LI,lmea ao~lUD1! S8 :ladlcl in ino! sall !n Mm. Pentru. 8tand.~dele .roDlineott lnc1ioa.rea aoestela e1 in mm S8 taoe pGDtl'U anvelcpels de 811tOtl11'·18M dl. 8e~la millmet.rlo1. Diame'trul de .Iazara 8e

'. ~ ~ x • } •

exp~lml In inoi. Bste 4e observat o~ aoesta ~eprezintl 9i diamet»ul

jante!. La un _oela,1 41ametru pot co~espunde ma1 mnlta lat1m1 de 8eo,!UD~.

51mbolul R 1n4101 0 anvelopl in oonstruotie rad1ala, i~ cllbolal S uat. 01 ea 8ate desti1'.l8tl pentru rUlarea 0'1 viteze rD.UI1~ 1~ 8illbolul H pentru vita •• toarte marie Bimbo1ul SR se refera 1& any.lope radiale de antoturlem8 pentru Viteze de ptna 18 180 kmlh. 81mbolurl1a HR 01 VI 8e foloseso pentru acelea,1 tipuri de anvelope ~ pent~u vitaBe ptnl 1& 210 km/h ~1, ~espeot1T, peste 210 kmlhf

51mbolul,HD, folos!t Duma! pentru anvelopele de autooamioD,

,

indio. 0 oon8tru~~1. ranforsBtl, pent~u regim greu de funct1oDa~e

~(B8.'f3' Dut,.).

i'p e.t. n~lful de p~lurl eohivalente (PR). Cafe ~at~ re.18t •. '8 o81'o.ael anv_lopei. Un plit1 eohivalent oOllesptulde 001'4\1- lui 4. bQmbao o~ sarcina 4. ~"per. a tirulQi de 90 daN.

Av!nd Dota~ia anvelope! se poate determina aprox!mativ d1s-

~

...

l~ 0,82, defi existl anvelope OU r~poarte ,1 mat mioi@ In aoeste

s1tus,11 sa poate toles! formula (1®1), Fezult'nd erO~0a relat1- vi pent.ru Du

(1.2)

sttal cl

Du~Das + 2 Bu* (1.1)

Pentru calelalte tipuri de pneuri uzuale HlDu ajunge ptnl

Ooneiderind 0 vsloare medie DaslEn = 2,5, rezulta pentru H!Bu g 0,82, CD = 5,16%. Eroarea este astfel Qooeptab111 pentru

u. .

oaloule ou oaraoier informativ. Valorile exaote ale diametrulu1 no-

minal cu abaterile oorespunz~toare sint indioate 1n standard, in oa~e se mai prezintl oaraoterietioile jante!, saroinile maxi me pe pneu ,1 preaiunile aernlui oorespunzatoare Qoestora, dimens1unile oamere! de aer, preoum ~i alte elements.

Dups veloarea prasian1! aernIni Pm se deosebesc urm~toarele

tipuri de anvelopet

- anvelope de tnalta pres1une au Pa • (J 1 7) bar;

... anvelope de 30aaa presiune ell Pa;: {ItS -T 2.5} ba:u

- envelope de foarte jaBal presiune OU Pam (Ot75flt8)b~~ Porma pe oare 0 capata anvelopa sub efectu1 presiuni! aeru-

lui depinde de unghiu1 de inollnare al t1,elor de cord. Definirea aoes'u! ungh1 se faoe potr1v1t f1gurii 1.40 Unghiu1 1a oaroans Po Gate Mghitt.1. QHli1ttt f'ol'mat din firul cordultd. Oil meridianul, tn punctul de 1nte~eeotie eu eouatol'ul. Pentru 01'109 s1t punet al oordului tmgMuI-- d:e !:a011nare ~ variaza. Pentl'U a stab!l! legatu. ... Jla d1n1;1'o ~ c ,1 ~ (se pleaoi! de :La forme. oilindriol a Oti:foaaei care sa monteaml pe dispozitivul de ~ealizare a snvalopei. a~a oUm

.

se ~~tl In tigura 1$5ta~

Se presupune ol 1& formarea anvelopei firsle nu-~1 soh1mb~ poz1iiile uuale rata de 81tele~ Se produoe Duma! 0 alungire a lor de (1+ dl)~ ori, unCie 61 eete 'O'/l/o//~ rel1Jt1va a firttlui [s},

--. __ .

... 9-

lfigtU'8 1.4. Det:1.D1:rea. un~urilor 4.w!no11~. ale oord.lllui.

Dea!, 4in motlve de aime-

,I

tria, orioe punoi a1 fi •• -

" .

lut d1ntr-an plan radial

(Oal' e oon~1l'1e aD de 81118- tri$ rlm!ne Ii dupl torma-

'lgura 1.5. Deie.rminafea ungbiu· ~11or oo:rdulu1.

rea anvelopel In aoelal1 plan. Astfel punctele A It B ale t1rulu1

.." ,,~ "

4.~n Al ,1 r •• peotlv B1, dar ele se afll respeot!T fa aoelea,l

pi... radiale oe tao ungbiul 49. Se pot sorle rel.,111e seometriee, 001'1814 •• 1n8 pttDotel. A ,1 B 1nt1n1t ap~opiate

AIBl .. «~ .. AB (1+ 8'1) • 4[(1+ 8'1)_ a r uno!. "0 de.,

« [18int- .. 48.

DiD oo.bi~ea aoe.tora reBultl

8iacl stnp t

• .. r • (1+ 1) ..

»

.tnp. 10(1+ B i' · ed.net. (1.3)

.18ulto~11 •• reoia"at. [8 J aa ultat 01 .I.latta (1.,)

este Goreotl asttel lno!'t ,1 ipotesele snterioare .tnt 3ustitioaie

..

Din (1.3) •• ob~ln.

r.

8in po" 1'1 (1+ 3 ) sin a.

__ "_ 0 1

«. bDde "l

:f

sin p • -;; SinfJo. (1.4)

Unpital de oO.foanl .8 .1.,. 4e 01.0& 52° pen't.ru pnetu!ile 01)1,nIl1" ••• -'1;'8. 1mll:lS.~d ~o 4.t8~m11'l1 mllli.f8a ~lg1d11;llti1 an?elope1, p~eoum Ii 1& ~l~.a llt1m11 ,1 mio30~8re& !nllttm11 seo-

tiWl11 aoestei ••

• oa1floa~.a ta.mei ,1 41mensiunilo.r anvelopei p~881anil dePiDd.~.part111a·~1s1d1tltii 48-8 lungul

Bub efeotul

BeotitlDiit da3f t. ralallri mal mue de to,,_ 1m. ,,1all a anvelopel. Existl anumite

forme 0". S8 8chiabl patin stab .teotal ae~tllui oomprimat.

SaraiDa 088 mat ms~e din parte. aerului este preluatl de o&»oaal. deoarece r1g1d1tatea 81 eate mult superioa»l oatloi_oului.

A

In oont11'1u."., p,ni;rll a stab,11:t;. ,J)Qnd1:g111e, !n oare aU190,_JIOdifi-

obile 41m~81~11~I/prlnoipa1e, ele 8eo~luDi1 se va tolosi un mo ....

('. -

a.l .1.fll~ioat,al ~D.ulU1. A~e8ta .8 oODs1derK a 11 to~mat d1nt~-

o baDd. iD81~1 supual presl.nii ae~nlu1 ,1 ret1nutl de firele oo~·

A

a.lai tlano~11or 1. jantl. In tUDotie de t~lul anye~opei fi~.l •

• tat 418PU88 .I.'adlal salt inolinate (f1gura 1.6) [49] • Pentl'll fnoa-

, ,

Fl~& 1.6. ~odel simpllfloat a1

, pneului.

put ae examiueaml .ohl11b~Ql fuelol'. lentl'u un ainga til' f'ol'~a de !ntindel'e .e noteasl ou t. Din teo!'!a eohl11bl'.1.1 ti!!elor sa sorit.t eou .. ,lUe 1rltl'inaeoi

p .... ell! .. 0

t' Ta ,

,

Pn + 1t .. 0,

..

'b • 0,

adePt "». 91 P'b s!nt ", •• peot1v p!fo1eo",111e tOl'telol' .J:te:floa.~

Ditue l'epal'tt_te. ce .o,loneall asup!'. t1l'ultd. pe dll'.o~la tan .... ISntiali, DOl'mall 11 bino~mall,.ft Gate 2.D.4. ourbQ!1 a ftrului, 1u S 1_lirAe. uculu.i de o~bl •

...

III oazttl 4e fa"l P't' l1li ~t 'n • Pad;

~a. a este 41ametl'ul f1~ului.

- -

...

In aoeate oondi,1i aiD aistemul (1.5) ae obiine

T f

f .. cODn., Iftl .. -p .. p:a .. ~t • OODst •• , .. p. 4rf•

n a .

tmde rt eate ~a.a de ou.rbul a tirului detomat.

Se oSaervl aIn (1.6) 01 tirele iau torma de oerenrl, tar 80-

(1.6)

1101tarea lor eate proportionall ou raza aoestor oerouri. La aoeea,1 lunSi.e a flrelor rasa 8a mio,oreazl daol !nlltimea aeotiunt~ ~e reduoe. tn telul aoeGa ,lIedllo!!ldll._ .. saHHsi...JlOUQ1'tKta ~JLt,

Pentru a anall.ayach111brul benzi1 Inelare ae oonsiderl un element al acesteia ( ..... 1 ~ai.7). Asup!'a elementulul aotionea-

zl tortele de tntindere B (elementul se oonsiderl tlex1bl1). presiunea Pa ,1 fortele dIn fIre T, a oaror proieotle pe planu1 eouatorial eate Tn-

Avtnd 1n vede.re oele stabil1te anterIor. forma seotlunl1 anve10pel.!ntro reprezentare simplifiaata, este cea J1gara 1.7. Element de . Indioatl in figura 1.8.

bandl.

Se mat pre8upane 01 ex1st~ aoeeael forti In toate p11ur11_.

!1D!nd aea_ de o_le arltate ~ezul tl t T= ;: Cc:7.;, 0

Tn- Toos p.oosO( .. p.drrooa ~ ooa ct. Din oonditta de ech1l1bru a elementalul de banda pe dl.reotla ~azal rezultls

419 Pa~r 49 .. 2B ain r +

~~~~--~., ~ +2P. 4.1', ~ 4e.1 coalX ooa p. (1.7) UDd. t eate aenattstes firalor p.

?lsara 1.8. Ao~lQD_. a.~u1ui ol~oQ.r.rlDta benzll. o01lpl'l_t asupra 8I1velop.1,

l-jantl, 2-41soul ~o~11. Avlnd In .. e4are 01

3-becll.

:14.1, ain' ~ 48/2,

......

• r "

.... Pa + T"!b + 2 p. ~ oosO( oos ~ .. c. (1.8)

Daol sub eteotul fortelor elamentul de bandl 88 deplaeeazl ~.d1al ou W, tneaamol, datorit. simetriai, ol aceaata ,i-& echimbat lungimea. Prin Ulmare vsr1avia de lungi.e totall & benz!! este: ..4L .. 291.,

fi1ndol W reprezintl Yariat1a de razl.

De01 alungirea rel.t!vl 8 benzi! va i!

Ll L W

e. -y;- II i · (1.9)

Bot1nd ou 0b groaimea benz!! ,1 ou Eb modulul de elastic!tate a1 materia1ulu! aoeste1a, resultl

N W

! S .. Eb 'i • (1.10)

b b

Ou relat!a (1.10) Gouetta (1.8) devine

Eb 0b 2r,

2 • W filii p. (1 - r- eos ex: oos p ) san

l' b

1'2 ( 2rf -,

W .. p. E d 1 - ~ coed oosfJ ).

b b b r

1nol

(1.11

A

IDsl rfoos c( po<}te sll fie eXpl'imat tn funoi!e de elementa-

Ie 8ectiun1i initiale, far~ ael' oompl'lmat, tntruott l'fooeoC nu oomportl vu1ati1 aooentuate. ~. J)(lR6 Bo ,1 Ho stnt lltimea 01 ~.8' peotiY lnllt1mea sectlunii In stares initlall, ~ar Bj l'epr •• in'l Iltlmea jute1, atunoi 8e poate calen1e l'fOOS a , Urmb1nd f'1cura

1.9 se poste 80rle

-

MN .. (Bo-B3)/2, rfoosc<:. 011.

~ezultl apoi

H 2

r .. 'ii(:RO+RO+MH) • ii2+ 2iO.o,

de unde

A

Pig.l.9. In lega'turl 011 deduo.rea lui l'r oosti.

Pentrll 0& 1a mlrirea presiUDil diametrul .xtel'io~ al anvelo-

p.l sI .. 8 u1'eaeol trebl11e 0& ,,> 0, 84101,",in!nd aeaml de (1.11)

.....

(1.1)

asup!'a 808.teiG nu 8e 8x8J!1citl D1e1 0 tortI, !n afara de p8tl'tatea pl'oPfie, 88 numelte ,1 »aza 11bezl 1'0. Din oe1e aratate l'ezulta cl, in tanc~l. 4. oonf1guratia anvelope1. ,l~ ~l~ea presiunii aernlni, 1'aza liberl se poa~8,~lr1 8a" mi~'~1'a. Odatl ou modifioarea razei I1bere variaz' ,1 11,lmea seotiun1i envelopei, Bobimbarile fiind !ll seDe opus.

1.2. Intel'acjlanea dint!'. pneu tli oaleanedefol'mab1.J.l '.2.1. petormajiile statice ale pneului

Stud:l.ul teol'etl0 al oontaotlllui d1ntre pneu V1 calea de rulare este deos.bit de dit1011, datorita feptului 08 ~lmensiuntle

"<

petel de contact sint marl !n report ou 081e ale pneulul, elastioitatea sa este pronuntatl, ia1' anvelopa are 0 struoturB compl.xl oe P1' •• 1ntl auizotrople. Din 8cest motiv, teor1a ounOBouts a lui

Ylo:£ - fi;- "4"-

Hel'ts ntl .e poste apl108 in casu! de fata, f1ind neoesar sa r80U1'gl

18 aeterm1nll'i exoer1mentale directe.

PneUl are detorms,1! oomplexe. Pentru uvur1nta anallzei,m : oODoordantl ,1 0. t1pur11e treovente de Bol:l.oitlri, ele se oonsiderl sepa;ra1; pa Ill'mltoal'ele·direcjiia normali! (1'841811), tangent1-

. .

all ,i 1aterall (tJll8Jlsvel'sall). 140dul oum se de:f'1Jleso eoeste d1-

~ - -

1'80t11 resultl din figure l~lO. lIe aint aiavate unul sistem trt .... ertogonal, " ebbl or1gine Be afll In oentral 1\$-i de centae1; a poealU! OU oalea. D11'80,1118 tangentiale Q1 laterals stnt oonttnuie 1n plana! 0111, prima f11nd in planul median al rot1i. 1ar oea

'"

....

4e a doua pe~pend1oula~1 pe Boest plan.

Pe 1!!'1g1 dero~matil1e ar~tatetse ma1 oonsiderl ,i detorma.tl11e u:ogh:lulare OO~8PQD zltoare solioits-

I

Figaxra 1.10

Definirea dlrec~iilor pfin01pale 18. roats de autovehioula

lX-direo,1e tangentiall; YY - 4ir8011. 18t.rall(traDsversall), ZZ-direoiie normall •

ri:l ou. moment pe dire01i. normall.

. Detormat111e nprmale(radiale)

Sub aotiune. seroini! nor~e Or toate elementele pneulu.i

.. .

.:nlterl detorm.e:~i1 radiale A I',l af. OWl se arata 1n f'igura 1.11.

Acestea se repart1eeasa s1-

t

metrio pe periter1e !n ra-

port ou. normals pe oale 0. treoe prin oentru.l ro~1i. Be oonstatl 01 deplas!rile ~ad1ale ale punotelor perlferioe ale anvelopel nQ ~tnt egale (pe t1gu»~ .e

At;
7
. 6
5
"
.3
~
1
0 I J. 5' 7 1$ IS" 17 p~ circvmferYII.1ei

arata oarolil Qoreapunsltol' anvelope! nedetot~te preQum ,1 oeba .te.renti an ... velope:l. datuma".).. Detor,,:,

~

malia maxi.1 .8 ob,ln. pen-

Figura 1.11 Deformatis rad1all a pnGaIn!. Pneul 6,OO-16.---Pa • 1t5 ba~,

-.-~-·Pa- 2.0 bar, -- Pa-3,O ba1'. Zl" lIS 450 dd"

tru punotul 18, zona deformaii11or asmnif1catlve ftind pent~.QDgbiul 0(0. 120o~ 140°, care define,te 8.oto~ul de luorQ al pne-

"

uiui. In atara Beasts! zone detorma~1ile 88 pot negllja. Se dove-

- ...

de~te eXper1men~el oa 1a !Do~oarea radials a pneu1u1 arl ~ ~e-

,.

eorarea lungimi1 o1roumterin~el pneului.

Porma pneului obtlnutl in urma apliolr11 saroin!l normale deplnde d8 oon'truo~ia anvelopei, d1agonall, radla11 sau ou bandl de rulare demont.bill. Cone1dertnd originea unghlur110r 18 oentra

.,. )

6,vertloala (vest ~1~a 1.10) Ii 4eplaaarea A r citre oentra

ea positivi 88 ob~in. variatia ao.steia de torma arltatl in tigu-

_ c -

ra 1.12. Prin ~mare, to general, in p~tea 8uperl08rl are 100 0 detormare .pre exte:flor, lid. Idel la envelops dlagonall. pentl'tl

, .

care, 1& aproxlmatly'la 90°, deplasl1'ile se produo oltra interior. La anve10pele ~a41al. ,i ou ban4a3 demontabl1 deplasarile oltra

9.'V" ~ I ,. '. ,of

exterior au 100 pantra ungbiu.i pinl la 01roa 130°. Be oOD.tatl,

in aoela,l tll1p,.,l vyiati:l. _1 rapide ale deformsttel la oJle,-

tel's. ·eghiultd.

o 30 60

Expar1entele au dovedtt 01 modl fiousa Itmglm11 011'Qumferlntel pneulu1 in oondltl11e aratate are 100 in oea ma1 ~p .laura datoritl

. .

deto~matli1or din zona de

laoro. Se constat a cl 8%18-

tlr /mm}

-

ta 0 sQprafail 4e oontact OQ

oalea nuaqta pata de oontaot, 08raoterlzatl prin lung1me

.

Pl~a-l.12 (dimensiunea cea mat,mare 1n

,D8f9~ma,. 1. »adla1K p. o1~oumte»ln- 41reol1a tangentlala) ,1 11- ,I .pentru dlvez.. tlp~1 de pn.-

U!ia . (. 1 1 L.

I-d~agonal -2-.a41.1, 3-ou bandl t1m. dlmens unea cea ma mp-

~.IIlODtabtl1. JeG in dlreotle transversalll).

9 [1

• Proleo-

tis oentzulul zoil1 pe 081e reprez1n't1 oentral petel de oo~aot.

A .

ID pata 4. Gontact au 100 Qi eele mat marl aeror~l ale anvelo-

.

pei. CODaia.rlnd ~ele deformatla tangent!all relatlvl a 818-

-4 ....

mentelor proteotorulUi, experimental se oonstatl v~rlatia aOGste- 1& 1n funot1e de poz1iis elementului ala onm se arat. 1n f1gura

..

Bx1atl 0 zon. de t~eoere plnl 1. punotul 1, lar !n pata de oontaot, tntre punotele 1 ,1 2 88 produoe 0 detorma~le toarte aooentuatl, oare rlm!ne praot~o neaoh1mhatl intra 2-3, adioK pe

-JO -ee -10 0 10 -eo

i tvnqimeo )

~i ole conto

oaa mai mare parte a lung1m11 petel de oontaot. Modiflol~ile din Bonele 1-2 ,1 3-4 ~ata 01 apar aluneolrl relative lntre envelops ~o 9, ~i oale !n tlmpul ore,terii tor-

tei normals. Aioi s-a oonsiderat

sect1une longitudinal! prin 08n-

Pigura 1.1) [49J . A

Detorma~ia tangentlall a ele-trul petel de oontaot. In mod 81- mentelor proteotorulQi.

Milar se prezintl situatis ~1 !n

oazul altar seotlun! longitudinale, deplssate lateral. Valorile

deformatl11or se m!o~oreaza pe masttra oe seotiunea se departaazl mai.mU!t late~al.

Eete de obsel'vat oit 1a aplioarea earoin11 normale se produoe ~i 0 deformal'e latel'ala a pneului

.. .

z,.

a~B cum se aratl in f1gura 1.14.

A

In pat. de oontaot diatl'ibut1a pl'e-

aiunilo!' speoifice 8re forma similara OU cea 1nd10atlin figure. 1.15. Se constatit 01 ea este neunifol'ma. Ohiar !n 08zul

Pigora 1.14

Detor,ma~11 laterale 1& unu1 element al profl1ului benz!! pres!-

tllobouea l'ad1all a . A

pnealul. unea nu ram!ne 808e8,i. In direciie lon-

I1tudlnall distribui1a de pl'es1uni eate sau trapezoidala satt para-

- A

01101. In general, cea trapezoidall 8ate !ntl1nlta 18 pneurl1e -.

de autotul'isme ,1 de autooamioane, de Pl'SSiUDS josss. La pneul'ile e p.re.iune ridioatl In partes oentrall d1atrlbutia eate tl'spezoi-

........

Dacs A;fAia petei de contaot

~%il)fd

i~ z;r\Oria nor-

mall pe roatl, tlMC pres1unea speoificl media va it

(1.15)

A

In rea11tate,ar1a

8uprafete1 de contaot este mal

Figul'a 1.15.

D1str1but1a presiunllor !n pats de oontact.

mic~ de01t Ap dado~1tl existent.i canale lor din banda de ru181'e. Daca Ape este

uta 4e oontact ef'ectivl, se def'lneete presiunea media rea1a
«
Zr [bar] It (1.16)
p -r:
mr pe
Presiunea reals de oontaot este determinata lde saroina pe aria profilulu1 benzii de rulare ~i 081'aote1'1&1;1011e meca-

Di06 ale anve1opei.

Daos se oonsiders Vi preslunea din pata de oontaot oe aotioneaza asupra anvelopel (vezl f'igura 1.16) 11 se re- 1a rat10namentul de 1s 1.1.2, se obilne 0 re1atie aS8man~toare eu (1.8)

N rf

kdPm-Pa + 'iB:: + 2Pa r oosex oos p ~ 0,

b b (1.17)

(1.18)

de dens1tate a

prof'ilu1ul.

Su.b &ot1unea forie1 normals unghiul r;(, se marelte 1ar 1'&-

- -

A

sa rt •• mio,o1'eazl. In formula (1.17) nu se tlne 88ama de rigi-

........

d1tatea anvelope1 1s !noovoiare, oare oontribuie 1& marlrea Qngh1ulu.1 ex:. Avlnd tn vedere oele aratate', pl'eoum 11 taptul 01 In

~

pats de oontaot l' -+- 00 , din formula (1.17) se obt1ne

Pili .. ~ [ p.Cl-2 ;; OOIl(llIoiJ.ooaP) + Pi] , (1.19).

unde m este un coef1oient supraunitar 08 tine seama de r1giditarea la !noovolere, far Pi presiunea determinata doar de !noovo1erea oaroasei.

Din (1.19) se deduoe 08 presiunea din pat! poate ~i mat mare san mai mioa dec1t presiunea aerulul, aoeasts fiind In funotia de valoBrea oelor dol termenl din parantezl.

Daoa prasiunea aerulul ore~te,rf ore~te iar ~ soade astfel 01 primul termen din paranteza soade, puttndu-se ajunge tn 81t~atla olnd Pm <Pa. Aoest fa.pt eate oonfirmat de verlfioari expel'lmentale [49] • Rela~ia Pm> Pa, Bre 100 1n ~eneral pentl'u pl'eaiuni reduae ale aerului ~i Ie. aaroini 1'idiaata. Un exompl"" au privi-

1'8 18 preaiunea media de oontaot eate dat 1n figura 1.17. [49] •

.

Deformal'ea pneu1ui sub

sa~oina n?rmala ar~ loa praot10 fara os pl'es1unea ae~u1ui sa se modifios (val'iaiia de preaiune ~eprez1nt~ doar lf2% din preSiu~ea ln1tiala).Deoi 1uo1'u1 meoanio de oomprimare

a1 aerulul eete

La • Pa 11 V f (1.20)

undo 4V eate variati~ de vo-

Figura 1.17 ..

Presiunea medis In pata de oon- lum a aernlui. taot pentru diferite pneul'i:

1-5t60-15, 2- 175-1" J- 155-15, 4- b,70-15, 5- 155-15.

oomprimare a. pneului ae sorie

Lp. ~t Zr df, (1.21)

o ( ~

unde f reprezint~ deformatia pneului pe direoiia normalK aagea-

Luorul meoanio total de

-9-

ta pnenlui). Luo~ul mecanio neoesar deformlri1 mate~181ului pneu-

.

lui va ti

L a L -L • (1.22)

,m p a.

,~tmoso!~d expe.rimental tunot!a Z,,- Zl'(t) ,i Llv- .dV(f) ee

A

po~ cateUla La ,1 Lp. In telul aoesta sa dovadeote 08 1s saroinl

~ ~ ~ " ~, <: ,

normals luol'ul meoanio de oompl'imare a aerulni l'eprezintl oiroa

6~ din luorul meoaDie total 4e detol'mBl'e, ial' r8stul de 4~ este p~elaat de matel'ialul ~neului. Din Boasta, oirca 0 treime se pre- 1a de oltre banda 4e rulare.

La saro1n1 normale, pentru a miceora s01101tirl1e pnen1ui, 88 l1adteazl valoares EIIlge~ii, astfal oa, pentl'u pneuri obiQnuite, fIB == 0,10";' 0,12.

La PD8U1'1 ou presinD8 reg1abil~ rapo1'tul aoasta eete 0,12 ~ 0,15, 1ar pneul'ile ou eeot1une aro de oero 0,15 i 0,20.

Deforma~ea radials a pneu1a1 dete.rm1nl aprop1eraa centrblu1 rot1i fail de oale. Distanta de 18 oentru1 rot!i plnl 1a calea de ~uldet l~ reg:l.mul stat10 de incarcare, defir:'e,ta l.!za tftatlol 1'. a pneului. Bviden~, tn or10e conditii r. <roe Pentru saroina ,i P.lI.' . .;: !.1.U1.a Dollinall In standard S8 indiol ,1 raza statiol a' pneu-

. ,

Det.orma:l1! 'Itansenl1~e

Ata ou. a-a .. Itat mat tn81nte, oh1a~ In oazul 0ln4 se,ap11-

01 doa» t~ta'Dormall apar 4.tormai11 tangential •• Se observl din

-

f1sura 1.18 01 In 11niile meridiana ale pne-

ulu! 8ufe~1 nu numa! m1olorare de lung1me du ,1 ou.rbbi 081'e 8oh! valeazl au 4e1'o1'l18-

.,. ~ v ..

,,11 t8Dgen~1ale.

La aplio81'e. au moment 1a 1'oatl deforma til1e tangeD.~lale se •• so ,1 ma1 mult. 'oras linll10.r meridiane 1& aplioarea Pip. 1.18. Def'orma- 1Il0118Dtulu1 Ifr eate oea arltatl In f'1gtlJ'a

till. pneuiui sub

8aolDa normall. 1.19. Janta 8e rot6,te tail de ua roii!,

... 0 ...

Marirea presiunii conduoe

'J'5Q M,.lcloAlm/ Ie. majorarea rigidi tatii tSDgen

tiela intr-o masura mai tnaem-

P.~gura 1.19. Deformaiiile pneului aotionat de moment.

9/1

0l-----r---r-----.

Flgu1'8 1.20.[49) Depend:Bnta dintre unghiul de tOll3iune a pneului 1n funotie de momentul la roatas

PIleu 260-508, Gr- 2300 dd

1- Pa-),5 b81'9 2- p.=4,5 bar, J- p •. - 5,0 bar, 4- ps-6,0

in timp 08 punotele din pats de oontao~ rlmin fixe. Ungbiul de

<'

. f·

rotatie'8r depinae momentul apli

oat 18 roat~t av!nd forma ar!tat~ 1n figure 1.20.

La ore,ter.ea momentulu1 M1' unghiul de detormare ae mareQte

A

praotio linier. In momentul

otnd elementele petei tnoep sl aluneoe pe oale, ungh1ul oreete aoaentuat, p!nl o!nd momentul Is 1'oate. stinge valo81'es de'"

A

terminat~ de adererttl. In 80ea8-

ts s!tuat1a toate punatele pete! de oontaot slunees tata de eale.

nata deott cea produsa de spo- 1'ir98 saroin!i radiale.

Deformajii lungitudiaal. Sub .at!unea tort.lor tangentiale oare se regleea.o II 1a central roti! a~e lao 0 deplasa1'e elastica 8 oentrulu1 .Qe8M teia fa;l de pata de contaot. Daoa roata este men~1nutl fixl ,1

,~ <

plloii de spri31n i se spliol 0 fortI longitud1Dall X, o8nt~ul

ro,il se c1eplaseazl cu A x( pent1'u apreoierea coreotl a depl.slrif roate nu trebuie sa se roteasol), aga o~m se arata In figara 1.21, In oare sa reprez1nta 11 oaraoteristioa elasticA oorespunzltoare. Aceasta este praotio linter' plnl eind 88 at1nse ~a-

loar.. tortei 4. tr.oa~e dintre banda de ralare 01 8nprafata ae ep1l13 in.

8e oonstat~ oK rigiditate. long1tQdiDal~ a pneurilor radial. este mai miol deo1t & oalor Ai.sonsle, oeea 08 se expliol prin dispunerea f1relo~ de oo~dt

.... -

o "If} 8J /I!:O /fiO 180

Pigura 1:21 (49JD8~o~malla long1~o~et la oele din ~ma, lnttmpitudinala a pneurilo~ n funot1enl 0 rezistenta ma1 mare Is dede toz~a tangen~iall I 1- pneb

lfi5 R 13 (p.-l,5 bar, Gr-2)O plas.rea longitudinall.

daN), 2- pneu 155 R· 1) (p ••

1,5 bar, Gr-)15 dal). )- pn.u 155-1) (Pa-1,7 bar, Gr- )15 daN), 4- pneu 155~1)(Pa· 1,3 tul forte! lateral., f11nd oribar, Gr- 135 daN).

!oestes se produG sub efeo-

entate lntr-un aoela~i seuotspre 4eosebire de 081e prodal. prin tnolroare. radial! (vezi figura

.. .. t

1~14). Porta laterall 'y produoe deplssarea jante1 In report OU P&-

.

ta de oontaot, oare nu mai

prezinta un oentru de simetrie, 01 numa1 0 axl de simetrie transversalK AB. Deplasarea lateral! a oentrulu1, ro~1i Or eate determinatl de deforma~1a ,i rularsa trensversall a pne-

..

ulu1. Linia ecuatoriall a pneului 8e deforme •• l t~e-

o!nd prin 01' oare eate d&stantat ta~l 4e 0, mijlo-

Figura 1.21 bis. Defo~~e~ laterall 8ub .teotal anai fo~te tansvereale

~7. cal eegmentulu1 AB(acGsta

va t1 numit c.nt~ml pete! de oontaot). Ca stare, se ev1dent1azl

........

4ef'o~maJHta 1.te1'all a eOlu\tol'ulUi. .ll..,. eo Vi dapla.area laterall a oentrulul petel de oontaot .d y •. Dep18s~ea laterall a ;lctel

.

tatl de oale pl'aoiilo ooinoide ou deplasa1'ea eouatoriall •

...

In 411'8011a transversall, in pats de oontaot dlst~ibu~ia

de p1'8s1uni devine neeimetl'ioa, v!l'f'ul epurei filnd deplasat In sensul de antiune al torte! l~terall Pya Pe dlreotle longitudina- 11 dlatr1butia este s1metrioa •

...

In planul 011i, In pata de oontaot se produQ,forie 48·t1'.-

oal'e ~y oar8 dau 0 rezultantl Y asttel oK

Py • Y.

Experimental se stabllevte legatura dint!.'. forta latel'~1

. -

,1 daplasarea oorespunzatoare, aea oum se arata 1n tlgura 1.22. Se 0'on8t6ta var18:~ie p1'80tl0 I1n1a1'l a deplaslr1i 1a1;e1'a1e !n fttDotle de f'oria laterall, ptn! o!nd aoessta se apr,opia de 11mi-

...

ta de aderantl. In aoeastl zonl 4e-

plasa1'ile creso m~t 4ato1'1tl aluneo~i1 envelopei pe oale. Se detin.Ite ~igid1tatea laterall a pne.lUi

dF

Cy .. a{~y'}

.

~~---+----~r.~

Figura 1~22.[49]. Deformatis lateral! a pneului In funot1e de torta late~all, Pneu 260-508, Gr- 2)00 dd.

1- Pas 3,5 bar, 2- Pea 5,0 b~t 3- PaR 6tO bar.

tatea laterall nu eate ' unitory pe oUou.mfer1n:tl. La pnau rr > ~ile de autotaria.. as prezin-

(1.22)

M~surltor11e aratl of rlg1d1ta-

/;(J I---lf--+--+-.....,.at~~..., 3J I--l~-+-::.!~~.c---t--I

D~~~~~~~~ 6)oJdJIII

F1gura 1.23. (49) • Rig1ditate. laterala In fanolia de earoina nol'l1n&1& a pneult11 Op •

•

... -

alnt _1 1181'1,

4e 011'08 2 ~.

,.

In general rig1ditatea late~all eate de aproaps doul 01'1 mal

miol deo!t rlg:tdltatea radlall. Rig1dltatea este intluenlatl !n ma1 mare mlsU1'1 de preaiunea ae1'ulul deolt de a&1'olna pe pneu. la oreo. te odatl ou mlri1'ea dimeneiunilol' pne~llol'. reapeotlv ou oraoterea 8a1'01n:ti nominale (figura 1.2). Se oonstatl eXistenta unei diape1'a11 a punotelor din gratio oare poate el ajunga 1a (25 i )0)%.

Detormatii !pSbiulare

La apliearea UDui moment de virare in jUl'u1 unel axe normale pe oale ee treoe prin oentru1 petei de oontaot, aeeaeta rlmine fixs tats de oale (daol momentul ap1ioat nu este mare) iar roata ae rote~te au un anumit ungh1 determinat de deformar1le elastice ale pneuluio Detormaiiile oare iau na~tere in aoest mod ee numaso detormatil unghiulare. Dao! axa mare a petei de oontaot eate bo

janta se rote~te fata de aoeas •

.:;. ...

ta ou unghiul ~ • Linia eouato-

rials are forma abOod, In pata 1uind na~tere forte tangentia-

1e diatribuite cs in figura

...

Figura 1 •. 24. Generarea de- 1.24. In general dependenta din~ formatiilor'unghiulare ale pneu1ui.

tre momentul de Virare pe 100

..

MY ,1 unghiu1 ~ uu eate 1iniarl. Pe mleura creeteril momentu1u~ se weQte 8uprafata din pata de oontaot care aluneol. A1unecare8. inoepe ou punotele de 18 periferia petei, iar la atingerea valori!, momentului de treoare toatl 8upratata pete! 8e roteote fat~ de oaleo Se poate defin! Oi aioi rigid1tatea pneului la viral'S pe 100 o~ • 0. valoare orisntat1vl, pentru pneul 6,00-16, Cp • 2,20

[daN.cra 10] •

........

1.2.2. Oinematio. 81 dinamioa r~t11Q~

i

A

In funcile de f'or~ele 01 m.omente·:te O&l'e aoiioneazl 8SUP1'8

otllor de autoveh1oule, 80estea pot fi:

- rot1 motoare, o1nd se apI101 moment motor, 08 are acelatl sens ou viteza unghiular~ a rotl1 GJl';

- rot1 frtnate, o!nd se splies moment de fl'!nare. 08 are sensul 1nvers oe1:11 a1 vi·tez~1 unghiula1'8 a rotii;

.,.. .roti oonduse, otnd se apI10s numai forie de impinge.re san tragal's (ou acala~i sens ou sensu! v1tezel de 4eplasare) sau forte de retinal's (de sens opus vitezei de depIss8l'8 v).

Aceste situat!! sint pr8zentate in ~igura 1.25. iif

......_

1;)

--

Fi~ra 1.25. Regimur!L8 de mi~care ale roillorl a) roats motoare(Mr-moment motor), b) rosts

frtnata(Mr- moment de fr!nare), 0) roata oondues (Ftr- forta de tragere-tmp1ngere, Fre - forte de retinal's).

Pentru a studia mi~carea rattlor !n diversele sltuai11 In oare se pot g~a1, in sfars cunoa,ter11 fortelor direct ap11c.te arltate in figure 1.25 eate necesara ~1 OUDoa,terea reactiunilor caii asupra rotl1or. Aoeatsa determina, 1a rtndul lor, deformaiii oomplexe ale rattler 08 oond1tloneaz8 oinematioa aoe8to~a.

Dete.rminarea teol'et1oii a aoestor torte oomportl c11fio.ul"I:~~ mari, astfal !nc!t pentl'~ st~diul 101' se ~eourge 1& .XJe~lmen-

- ....

tari, efeotuate pent~u pneuri afleta in oe1e trei s1tua~ii mentio-

ate.

....

In pats de oontaot S6 p~oduc for~e elementare pe toate cele

t~ei di~eo~ii prinoipale. starea de solicitare a elementelor anve

.

I

!n planul clii tensiunile tangen~iale reprezentate p~in tensinnea

tangent1all long1 tud1nala. 'C:2$ 41 tensiunea tangent1all tl'SnSVe2!'8&-

11 t'y" c

ientru 0 roata condus! Oare se deplaseaz8 ou vitez8 toart.

mioa distr1butia tensiun1lol' !n pata de oontaot eete arstata !n

..

figura J..26 [~9] (ves1 ,,1 [Jal [4a, [68l [7U [94] i.

lopel din pate de contact se apreolam! prin eforturile unital'e pe direoiiile ment1onate. pe direot1a normals presiunea speoifioA p,

2.

f;11JII~~~~""O...&.!8fJ""""«J+-""o~-.ItO"""-TIJ-al-J..l-l<""'2<-'O

a;

-(2

c)

Pignrs 1.26. Distr1but1& tensiunilor in pata de oontact, s) d1str1butia pres1unilor in directi1 longitudinale, in d1ter1te poz1tii tata de axa long1tud1na- 10(1,2,3); b) d1str1but1a preslunilor !n sectiunea transvarsala(I- Ps- 5,5 bar, 11- Pas 4,5 bal',

111- Pa• 3,5 bar, IV- PaR 2,5 bar), o)_d1str1butia tensiani1·tangentiale longitud1nale,d)distributla tensiunl1 tangentiale transve~sale in pttnotele aterente aot1unl1or longitudlnale 1,2 ,1 3.

-5 ....

Se oonstatl 01 pe d1reo~1a longitudlnall p~eeiunGa nu se

.

mal diet~1bu1e unlform,aatfel ol in parte. din lata & petet de oon-

tact prGsiW'lea devine mat m.are. Decl ~ezultanta &oestor pl'es1uJ'li. oare rep~ezint! reaotiunea normall a oal1 asupra 1'oi11. nu va mat tl'eoe prin oentrul petei de oontaot, 01 va f1 plasatl in fata 80e8- tufa. Pe direct!e transversal! exist! 0 dlstr1butle similar! ou oea

,.

4e la lnoaroare sta.tio8. radia.ls, 81111etr1a. fiind men~~nllta.. In pl!i-

vinia tensiunilor tangentiale longitudinale se observl 08 d!str1bu-

, ,

tis. lor este destul de apropiata de 0 lege sinuBoidala. Totu~i exls- 1;1 0 anumita aSimetrie astfel oa rezultanta Boastora BY eate null.

Aceasta rezultanta va fi

x lilt

und. Ap reprezinta aria patei de oontaot.

A

In figura 1.26,0 sensul pozitlv al lui tx eete opus vlt~-

sel, astfal Ino!t forts tangentiRll sate opus. aensulul vltezei. I

Tenaiuni1e tangentiale transversale ~y se distrib~ie slm.etrio atft pe l~ngimea pete! de oontact o!t ~i pe ll~i~e9 el,astfel !nctt rezultante aoestora eate nuls. Din motive de aimetrle aoeasta oonoluzie eate tntrutotul juatificatl. Se poste tntlmpla oa din oonstruo~ie pneul sa nn fie abao1ut simetria satfel 08 pe 11nla 1

~ .

slYQbtinl stortu!'! tangentiale, in general reduae fata de celelalte.

o reprezentare a d1atributiei de tensiuni este ar~tata ~i

tn figura 1.21 pe oare se pot U%m~i direoiiile tensiunilor rezul-

I

'tante.

.Y

-.

:t..

Eats de observat cl tenaiun! tangentiale apar ohler 18 pneu1 1mobil solioitat doar ou foris nOl'ma18J Dlstl'ibu~la lon-

Plgura 1.21. Dlstrlbutla tenslu- gitudlnall .ate foarte aprop19t~ nil or tangentlale resultants in pata de oontaot.

UrmKrind notatil1e din f1gura (1.27) integ~ala (1.2) S8

de leges sinu801dal~.

- ...

x.

sorie

Dar

r;(:r) .

J r L x(x,y)dx .. A(y), -~(1)

und. A(Y) ~epreziDtl ~i& totall .1im1tata de dlstrlbul1a ~x pe direotia longitudinall 1& distant. y.

Prin urmare se poate eorie

~

X -) A(:r)4y.

-~

De aiol Be poate deduoe 0 metod~ simpll pent~u a aaloul.

(1 .. 24)

reaoiiunea X elnd slnt date dlstribQtii1e lntr-un numlr dat de di- 1'e0111 longitudinale, Intruott

X!t. 't:: A(Yi)A Yi' (1.25)

1.1

u~~~ D eate numarul 41reo,111or longitudiDale, iar A Y1 ll~imea

" t

unai benzi longltudinale.

Bate evident 01 pentru A(y) • 0, adios atunci o!nd dlatribut1a •• te aimetrica, rezults X .. o.

Experimentarl1e au doyedit (vezi tlgura 1.25) os se produG IIOdltlobl importante ale tenatailor tangentla1e !.n pats de con-

. .

taot 1& ap1ioarsa momentelor 1a roats. Peste tenaiunile oorespunzltoars rot11 oonduse ae suprapun tensiUD11e datorata traotiunii sau

w

f1'tnbli. 'ensltm11e LIZ; cleterminate de trao~iUlle aaa trlnal'e

au, praot:to, 0 dlstrlbuile triamgb.lularl 4e-. It.u).gul petei de oontao~. Se ob .. ~1 01 pe mlsara ore,~er11 momentulu1 la rostl v!rftll triunghiaalai se a.plaseazl tot mai mul t o"1;re tnoeputul pete! ae oontaot. Ay!nd !n yedere d1spunerea ourbs! 6, rezultl oK pe mleur' oe or.lt. for~a de traot1une por~lunl tot ma1 mar! din zona

- -

~; ~Qr-~~~~~r-,

o

Q ... /

5o,mm

Figura 1.28.

Distributia tenaiunilor in pats de oontaot.

Pneu in oonstruotie diagona1a (a,b,c) ~1-1n construot1e 1'adia1a (d), G1'= 1550 dal::r, Pa= 4,5 bal'l8 ... l'sgim d,!'

traotiune: 1";5 pent.ru valori ale momentului 1s .roatl 0; 140; 225; 295; 340 deN.m, 6- ~ortele t~~gentiale de treoare obtinute prin multipl1carea presiunii speoifics ell ooefioiantul de f'recare, ti;-.regim de f'rinarez 1-6 08 Is a), dar pent.ru momenta de fl'!nare, ~. ~6iuni1e determinate de aplioarea momentelo~ mot~are, ~ regim de traotimle; 1-3 pentru momenta 01'890a1;08re !noepind ou zero, 4- ls produoerea patinar!! rotil.

posterioara a petei de oontaot aluneoa fata de calef !ntruo!t

Z-x>/lp,'

unde feste ooef!oientu1 de f'l'e08re dintre nauoiuo 01 oales de rulare (!n oazul prezentat 1s ~igur. 1.2'8,f" 0, 5?). La. 0 anundta Ve- 10ars a momentului la roat1i se produoe pstinarea .rot!i, Citld toate elementele din pat~ aluneoll fata de oale. La aoest regim, at!t 18

raotiune, cit ~i 18 frinare, 8re 100 un proces oso11atoriu a1 tensiunilor tangen 1ale.

- ...

In cazu1 pnsurilor radiale se observa 0 variaiie mai pronun tats a tensiun110r tangentiele pe 1ung1maa petel de oontaot.

La frinars S8 observa 01 1e momenta de frinare relativ mioi

.. ~ ~~ l!'

..... -i- «- .. ~ .;.

tens~unile in partes anteriosrl a pete! slnt orientate in sensul

de m1,o_~e. Tensiunea rezultantl, lnoepind de Ie momenta de fr~na- 1'e relativ mioi, eate praot10 tr1ungb1ulara, oeea oe nn eate oazul Ie t1'80tiune.

~ Rezultate prezentete in figure 1.28 ae referl Ie 0 direot!. long1tudlna11 oentrall. Ele slnt slm11~re 01 pentru direc~11 laterale, tensiunile fiind mai m10i 1n valoare absoluta.

Retultl asttel 01 in tlmpul rulih'ii pneulul e1ementele din petl au mi~oari oomplexe, unale din aoestas alunaolnd fata de oa1e. Zona de aluneoare se amplifiol ciatl ou oreQterea tortelor de f1'!Dare sau traotiune. Chier in cazul rotii conduse, sau al lnoaroar1i statioe radiale a rotii, experientela au pUB 1n evidenta aluneoarl fa,1 de oa1e ale unol' zone din pate de contaot, atit in partea anterioarl. oft ~1 !n cea poster1oarl.

.. . ~ ..

! 1.2.2.2. Cu.oteristlca de rulB"eJl__jU)~\1r_11_jj£

Dator1tl deforma~1ilor elastica ale pneu1ui, preoum ,i a &luDeoirl10r relative fa~l de oala a alementelor din pata de oontaot au 100 pierderi de viteel la miscarea nneurilor. Pentru a pttn~!n evidentl mal olar ereotele oal'e au 100, preoum ~i pentru 8 gasl 0 modalitate naturall de oaracterizare a aoostara se va con-

. .

alder. mai !ntll oaBul roillor rigide. Acestea se pot gas! !n s1-

tua~iile tipioe aratate In tlgura 1.29.

'"

In cazul oind roata ruleaBI flra aluneoare (tigttra 1.29,8)

vite •• absolutl a punctului A este null, el t1i~d e1 centru instantanetA 4. Jlota·~le. naol. CJl!' este vlteza unghiul~rl 8 ratl1, ~ viteza oentrnlui aoesteia Q1 ~ raza ro~i1 se poate eorie

.., IS (j). r. r

(1.26)

.........

c. ....

Pipra 1.2.9. Aluneoi!r41e relative in o~ul rotilor rigide ~e oale risid~.

A .

In oasul olnd vlte.a punctului A es~e Denull se spune, in

general, 01 roats aluneo •• In oazul b) djD flgurs 1:29 Viteza de sloneoare a punotulul A 'este opusl vlta.ei de deplasare v, oen-

A

trul instantaneu de rot_tle liln4 sltq&t intre A ,1 Or. In 80$8&-

tl Bitnetie are 100. p8~inar§a. Daol .1teza de aluneoare a punc~u7 - lui A .ste de aoela,i sens OU v, oentrul instantaneu de 1'0tatle

• ¥

.8 atlK In atara segmentului OrA QVezl figura 1.29,0). Se spune

01 ue 100 alUlleoarea proprlu-JJIJI a rotii. Reg1murile b) ,1 0) apar la aplioarea de-~ome1'1t. marl la roatl,respeotlv motoal'e'~1 d. frinar ••

Pentrtl apreoierea patlnirll •• toloseote notionea de aluneO~. ~elativl ~ defin1tl astt.l

(1.27)

o~e •• poate .xpl'lma ,1 in prooente

s.r , III 100 al' [ "1 •

(1.28)

Se taoe oonventis 01 VA Oi v au aoela,l semn oin4 sensuri-

..

Ie lo.r ooinoid.

Evident, in oazul l'uliril ou alUD.oare rel.t1a (1.26) 1'1tl mai est. valabl11. S. poate insl eorie 0 relatie slmilarl de tor-

..... 1-

Wlde 1'» .ate raza de ~ulal'e, 08re oOl'lst1tu.ie 0 mbt_ de calou1.

Dao. se are in vedere pozit1a oeutl'ulu1 instantsneu de 1'0- tali. 0fB <S. ,deduoe 01

1'1' .... ~IR 01"

.t. cua •• aratl in figura 1.29,b ,i o. Deoi sa pozitioneaza oen-

tral in8tsntaneu de .rotaii ••

Rezul ta 01 yaloarea1'az8i de 1'aJJ 'u,&> dep1nda de oondi tiile 4 •• alar. ale roiii, ea nemaitiind 0 m!rime oonstruetlv~ dat~. La .ulare. till &lunGe81's aa ooincide ou raza rot!! 1'.

Se obs.!'v! 01 se poate sorie
VA .. V-1' l(J ,
l'
_':t,el 01 (1.27) devine:

1'.4.>1' l'
a1' e I - lIZ 1 -- •
v 1'1'
A
,In oazul patinlr11 VA < 0, ,til' <: l' astfel (1.29)

os "..l < 0, la1' 18 elwme-oalN "'A> 0, 1'1' >1', asttel oe,8.1' >O~- Dec! ls t1'actiune alune-

ear .... 1.11v8 este negative, 1ar 1a irinAl'S sa eate pozltiva.

La .ula218. fil'l alunecare Bra O.Pentl'U l'oata frtnetl! blo.. tl ~A- T ,01 ,81' • 1,O~ 1ar pentru roats motoare oere pstineaz8 pEt ~oo • A ~ 0, V .. ° 1)1 81' - - 00.

Da'tcdl'tl taptului OS ls t1'8ctiune 81' E [0, - (X:)) se cQuta oa !D,so_st. B1tU&lle altmeoBl'ea relative BEl fie deftn1tl !.ntl'_ a1t B04, p18c!tld de 1. faptul eM. lUI' rJ o. Aiei eate rational .... oo.,.r~ viteza VA eu v1tez8 t8ngenii81~,Vt a punotelor pentel'ice, in 1I1,08I'e>& ~ol' fata de eentrul rot1i. Dec!

IV.AI l'

a ,. - .. 1 .. .....! , (1.)0)

r Y't r

"

a."tel 0.1 -I' e: [0,1] , aJ!l ,. 1,0 pentru VA- vto

Deo:1. in

general. +

.... 1

• 1 - (~) ,

plus pentru -tractlune

(1.31)

a1' tn08J1eS8 alege seimul

.,1 aemnul minus

... 2-

A

In oontinUA!'e Be va analiza legea de dlstrlbutie a defor-

tl1101' (102J t W!miirlnd constru.o~i:lle gratiae din tigUl!8 l.jO 1stanta de 1a oentral roii! plnl le auprafata de sprij:ln 1n 0&-

~

zul olnd 1'o&ta ruleazl se numeote raza d1namiol rdt oare, !n ge-

neral. 8st8 dlter1t~ de raze 9tat10a. Fie II punotul dln pats de

J

oont~ot C8l!'e corespunde punotulu! Mo de pe ooroana benz!! de ru ... ·

lare. Deplasarea tangentiala a punctulu1 Mo va f:l

Figurael.30~ Pentru deduoerea legit deformatlei.

(1.32) ISe preaupune 011 punctul II uu 8luneo~ tat' de cale. Din punotul de vedere al

1-

cinematici1 se poate apl~.

C& metoda 1nverslunii m:lecaril. Decl ae meniine eentrul rotli fix. ea 8Y!Dd~o viteza ungh1ular! lJ)1' tar oa1i de rulere 1 selmpri-ma 0 m1~oare de traDslatle ou viteza v opus§ oale1 a

-

Daol raze 0rMo eate solidara ou ;Jants roti1 se poate sc~l.

_t

vM' - 0rM • tVr•

Oomponents ve a Yiteze1 vM' este

. -

v, lIB YMCOS 9 = 0rM' • ~roose • 1'd aJr•

Deal vM eate v1teza punotului M se poate sorie du

vltt \111 ve - C1i •

Dar, evident, "1M m v, sstfel ca, tinind seaml ,i de (1.3,>

~eBultl du

v 1m rd(c)r .... CH.

Pe de altl parte

.. 3-:

AU rela~la precedentl (1.34) devine

v • r d U) r + liJ l' dla 9l

Bau !nol

Begl13!nd d.formatia u !nsintea Intr~rl1 in pata de oontaot .. poate pune urmltoaree. oondl~1e 18 11m! tl

,

~(9o~ • o. (1.36)

'inlnd seama de (1.3') prin Integrarea eouat1e1 dj.fsrent1a-

• •

1. (1.35) sa obtlne

S8 poat. 80J:'1.

(9-90)COB9~ - ! . d

v-I'd (j)

ilL = - r • x

-. CUI' I'd

D801 •• introduoe raze de rulers prin re1atla (1.29),atunoi

(1.37' )

a.tfel 01

Se obeervl 01 expreeia dIn parantez! este similarl ou (1.31) 8v!nd Datura one! aluneolri relative, in cazul'regimului de tractlua •• Se mal poate sorie

!!-l 1-~

~r 1'd-rr rr rr

1--.. . · ---~--

ra I'd 3! ... (1- ~)+ 1

.1'1' rr

Se observl 01 .101 apar exp1'8s1118

•

(1.40)

pentru alun80area rela-

tlvl Is frinar8. Prio urmare, notind a1unecarea re18t1vl 18 tract1- une ,1 18 tr!nare respeot!v OU 8rt Qi art' reletia (1.39) se tranarorma 8strel

- 4-

ut = art·x, (1.41)

arf

ut = - 1- I • X " (1.42)

al'f'

De01 pentru un~eg1m de m100~e dat 8e CODstatl oK 4efo1'-

msti1le tangentiale slnt ~opor'tio~le ou distants. de 1& v!:efnl petei de oontact.

Dator1ta acestor deformaji1 elastice apare aluneoare re1at1vl, ohlar daoa DU exists punota din pata de oontaot OU alnn.oare fata de eale. Din aoest motiv, aluneoarea relat1v8 a rOl1i in cond1~1ile aratate se nume~te sluneoare elastiol, sau, cum se mat spune unsori, 2seudoalunecar~.

Dstoritl deformati11or tangentiale se produo tensiunl tan-

gentia1e

Tx = C ~ ut', 't ,

unde C~ este ooefiolent de proportlonalltate

dltiit1.

(1.4.3) similar une! ri81-

1tnind eeama de rela~11le (1.41) ~1 (1.42). rei.tis (1.4)

devine

(1 .. 44)

O'1't

t'x :a I-art • Cr. x, (1.45)

Deci !n pats de contact eforturile unital'e tangentiale aU o d1stl'ibutie lin1ers, ale ol'esc!nd, in valoare absolutl. sp~e partea poete1'1osra, ~,a cum de sltfel arats experimentarile, mat ales !n eazul trinl1'1i.

Relst1ila (1.44) ~i (1.45) sint valabl1e In oondit1!1e !n oare punotul M nu slunecs fata de cale, de01 daol fix (x,y)1:5' jtp(x,y),

..

(1.46)

unde l' reprez~nt~ ooefio1entul de treoare static d1ntre pne~ ,1 cale in :M(x,y).

Daea inega1!tatea (1.46) nu este satisfaouta, "atune! se produoe a1uneoarea punotelor din partea poster1oarK. 1ar tens!unea tangentiall, va ft

a2!t 01:' X'· r p(x,y),

l~:!t °t x • f p(x.:r).

(1.5)

- 5-

l~x(x,y)J • fLaP(x,y),

(1.47)

una. fa rep1'8zinta ooef'ioientul de f'reoare de aluneoare.

Coeficientul de treoare de aluneoare soade 18 oreeterea viezei de aluneoare pract10 11nia~

(1.48)

unCle ky eete un ooetioient! 1ar YaM reprezintli viteza de aluneoare punctului » fais de 081e.

A

In,casul aluneoarii BOGotU! punot4relaiis (1.34) devine

1'.' du

v - vAM = rdwr - at '

oare se mai sorie

VaM = v-t'd UJr- ; • tV r. (1.49)

Bensal pozitlv al lui YaM eate oel a1 lui ~. Deol, 18 frtna.ret YaM se oonsiders. pozitiva. .'

Daoa se are tn vedere (1.43) ~i (1.47), preoum ~1

fa.ptul

01 ~ ~ 11, rezul til

luI =

fa (vaM) p(x,y)

~ C '

(1.49) devine

1ar, ou Baeseta, ~elatia

If)r d ru .1

YaM = v-rdA'r- ~ (i9l[a(vaM)P(Xt;Y~. (1.50)

P-1'esllpwU:nd p(x,y) - p = conat. f}i tinind se80la de (1.48)f8Xpre.i. (1.50) S8 mai sorie

lJJ. ..

'YaM == v-.rd '-'1' + c; · P kv·

Eou.~ia difereniiala preoedents se

d Iv uti 0'[' . 1

vaJr"'+!r d lb ~ • + 'tt; • pZJ r d9 •

Pentru eOl18iia pl'ecedentl tl!ebuie cunoaouta cond1~1a 18 limi

~ ~ ..

tl, 0828 8. obi1ne din (1.46). Avind in vedere relatii1e (1.44) ~i

..

(1.45) Be obtine

transforma astfel

(1.54)

.... -

..

In general, deol, din (l.53) ,1 (1.54) se/ob~ln solullile os

'"

lor doua eouaii! in x. In ipoteza oa preQiunea eate oonstanta rezul-

t~ respectiv soIuii11e

JC =- ~ t (1.55)

art 'l'

x = -A. (l-art) • (1.56)

rf T

Notind ou 9at ~1 Qat unghiurile 9 pentru ca~e tncepe alune-

caree. rsspeotiv pentru traotiune ,1 trinal's, din rel.title p1'80e-

~

dente, folosind (1.37'>, se obtlne (oum s-a arltat ooa9~l,O)

9 t =- 9 - f e', (1.57 )

a 0 art 'rrd

9s'" III 90 - tag -(1-a:r). (1.58)

J. Bl'f' 't' • r

Ou Bosssts, tin1nd sesma de (1.57) 01 (1.58), soluil& aoua-

tiel dlf'srentiale (1~52) se s01'ie

"

en I ve,M-v+l'd iilr I a C" 1
" plUl' (9-9af)sgn VaM,
-v+rd UJr K;-
en I VareV+1'd ldr I = ~ 1
• "676" {9-9at)sgn VaM
-v+r d '" l' X; P l' aau inol

(1.60)

Se transrorml 1n mod oonvenabil expl'esia din membrul din
sttnsa a1 re1atli1ol' (1.59) ,1 (1.60)
vQM- v+rd4Jl' vaM-v rdv vaM-v art
+ l'
r (1.61)
m -v (1- .:_g ) ==
-v + rd (J)r -v art
1'1'
sau sub 0 alta forma
"aM - v+1'd UJl' 1'1' "'am .... "'vcr r .... 1'd) 1'1'
"laM T + v art
d £iii
-v + rd W • == v+ vat T-

TaM(1-a~t)+T art YaM . l-a~t .

.. + v art =- 1 + '"'"V"". art •

(pantra tr!na~.) C

I a3:t I v art i!

vaM + v I-a~t .. I-art e

(pantra. trao",lune).

Pantra 0 valoare datI a la1 e se oalaule.sa membrul al 401-

Prin urmare rela~lileC(1.5i) ,1 (1.60) aa sarin reapectiv3 :i!40 PQ: (e-Sat)sgn vaM

Iv..-"1 a~ I .. v arf.. r (1.63)

lea 4tD ~eail1e de mat sus ,1 apot se determina solu~la pentru 'Yd. Be o'bsuvl 01 9-9at< 0, &-eat < 0, asttel 01 pel!ltru e _,... -()() se ebtln ~eapeotlv ~mltoarele solulii:

art v_v • - v 1· •

0lIl -art

Daol 8e ~lne aesma de aemoel. vltezelor in oele doua sltuat11 solut111e eouatiilor respeotive sa soriu:

- pantru tr!nare

(1.66)

Pentru 0 valoare data a lui x se poate oaloula e ,1 ou relat1118 (1.65) ,1 (1.66) t pe~tru art' art ,1 tVr,. ounoeoute, se ~e~erDnl vitezele 4e duneoa ••• Dupl aoeea se ~alo~1easl Jla ou(1.48)

,

,1 .tortul W1itar tangen~1al au J.lelat1a (1.47). iemultl astrel dis ...

tJ.e1but1a oampl."1 a te2l8iUn1lor tangen~l.ale din pata de oontaot e Penbu a1mplitl~!!~t ~p ~OQl rttezelor d. alulleoa~e va~1abi ... 1- •• po.t. alage 0 valoa~. media a aoesteia. coneideratA oa f11nd «lonaiantl In intraasa zad de aluneoue.

AvinA in Tede~a ~.lat1i~e (1.65) se poate sorie pentru vite mele·m.411 4. aluneoa~e

- -

(VaK). • kaf a~fv, (1.67)

a~t

(va.). • - kat l-apt·v, (1.6B)

baG katE (0,1) t kat £ (0,1) sint nilts ooefi01enii de medier.,

oare se pot determ1na pr!n oaloul saa experimentlr1.

I

Pantru oazul J18pa,tli1e1 uni-

forme a presianl! !n pata d. OODtaot se pl'ezinta situa1;la oisil'ibu .... tiei tenaiuni10r tangen~la1e !n

• v-
I
z, lp Jt..~-t--t-t-t-++-+-t-++-4~ 1" /',

..

P1gura 1.31. D1str1butla tensiunilol' In pata de contaot 1s d1fe1'ite 1'8- giDluri de m130are.

f1gura 1.31. Pina a se ajange 1& limits foriei de treoare, existK 0 distrlbutle lin1arl1 a tensltm110r tangentiale. La atingerea a08stel limite, exista 0 son~ p081;e'1'1081'1, eu a1uneoare fat~ de oale OU 0 > distributie exponent1al~ (tigura

.. .. ,.

1.31,0). In oasul oonsidetiril unei

Figura 1.32. Rularea rotl1 fr!n~el . I-proteotor, 2-3anta.

viteze medii de aluneoare dlstrlbutla sre aspeotul din flgure

~~ ..... ~ .

1.31,d, !ntruolt in punotul de tnoeput de aluneoare sa considers

,18 4. ..IID~ va ti ~ ,. ,

Xr· ~ t'X(X,y)~. bp r t X(X)dx:

Ap 0

Bf'o~tg.rl1a tangen"lale maxima t"~x in lipsa al\Ul8ol1'ii 01

..

... 9-

..

o vlt.zl de alunaoare date d. (1.67) .au (1.68) ,1 oare, introduel

... ..

!n (1.48) ,1 (1.47), gener.asl salt.

A

In casul 1'0,11 trinate, coneid.rind ai,oarea reall pe oale

deforms,i. ,i tension!l. tangenil8la 88 prezintl ca in flgura

.. . .,

1.)2. Avina in vedere reletia (1.42) aa poate 80rie, aprox1mind u OU ut ,1 conaiderind valoril. absolute

, art'

u..-x- I-art· "p'

II art-

umax• I-art· xa'

, ..

unde u.ax 11 u.ax stnt aetormallile maXim. respeotlv tn lipsa alu-

D8o~ii in pata de oontact ,1 in presenta aoestela, iar xa ~st8

lUDSimea din pat. de oontaot pe oare DU ee produo aluneolri.Apoi

I< < ~~ .-

aluaeodrea re1ativl,

ee .xprima asttel ,

u.a.x

(1.70)

a~t· ' it·

~ xa+ u..~

Avind in ve4.~e (1.43) ,1 (1.47)

O~. in intra.ga pate de oontaot daol ,

~ 0-r u.x s I'P

, < fA. .

u..-x- ~ • P 1:

~ezu1tl 01 DU existl slUDe

aUol

(1.71)

(1.72)

dsol se taoe ab8t~ao-

(1.13)

obl4 existl altuleoua vo~ til

- ...

t ,

T max = C-c • l~ax' II

imax = f p ,

Daol 88 au in vedere oele aratata

rind CQzul d) se obt1ne

· X 1 b e -r- / 1 bee '

r :I ~ P P t, max =: ~ p . P 'r Umax'

I Xf =: ~ bp xa T ~ax + bp(tp"'Xa) fa p.

.._

Alunecarea in pat~ !ncepe atunei c1nd xs- fp• ;inind seama

de (1.70) alunecarea relative. ooreapunza.toere inoeputu1ui patinari1 va :t1

19 figure. 1.31, oona1de-

(1.75) (1.76Y

A

Inlocuind pe

se obti-

ne

Din re1atia a doue (1.70) se obtine

tt

umax(l-arf)

xe. :: a. •

:r:f

Decli se are in vedere (1.72) relatia preoedenta. devine

I-srt

xe, ~ ~.. art (1.79)

Tin!nd seams de (1.74) ,1 (1.79) relatia (1.76) devine

1 I-art e tg l .... arr)

Xf = "R b tJ-p .. ~~ .. + b (-" u. p

~ PI ~ arf P p T arf , a

.....

sau inol

(1.80)

oare este vala bill ~9D1;r1rlI~t->-<.r:r-) a.

S~ detinev'te lor;. 1;811sen$iall spe01f1C~'- rqortul

~ - t:

.' Exists rela~ia evidentl

Zl' • bp ep p. . (1.82)

Avind in Tedere l'ela~11le (1.80) 01 (1.81), pentru tor~a

t~senilall 8peolt~oi de trina!'e if, plecind de 18 (1.78) V1 (1:.80) rezultl

1 ep c~ art

J. ~ P • i-art

Sf ..

(1.81)

(1.8)

Poria tangentlall speoifiol de frinare le oare inoape sluneearea ODor elemente din patl de ohilne flc!n~ art-(art)a. Deol

(k:r)s-O.5f: (1.84)

Pentru art - 1, adiol 18 blooare, dln (1.82) rezu1tl ~fa -f- k."kat art v,

oare ooinolde, cum e8te tireso, ou ooeticlentu1 de treoare ls alu

"'

In oazul rot!! lIlotoaret 1ntoamai as la tr!nare • pleoind

4e 1& relatie (1.41) se obtine

- ..

Re1stiile (1.71)-(1.76) ram!n valabile ~i 1a traotiuna.

Se ob'~i1'le

obtlne

(1.86

A

In acela~i mod, p~in !nloouire tn a~loga rel.tiel (1.75) se

(1.88)

S6 serie Bat tel

serie

..

Deci, !n final, forts tangentiald apecifiol de tractittna se

• v

,.

In mod similar se obtine

( t t) a a 0,5 f ·

Este de subliniat os art. 1,0 nu se poate obtine decrt t1'1 cazul vitezei Dule. Pentru 0 viteza de deplasare data valoarea

lui art sate determinate de viteza unghiulara maxima 8 rotii motoa-

A

reD In c8zul art - 1, ~1teza de alunecare eate LUr rd, care trebuie

sa fie Inlocuita in expresia lui fLa.

Deformatiile tangentiale ale pneului stnt datorate, tn mere

.. -

pa.rte, defol'ma.r1.1or benzi1 de rulare. Av!nd in vedere Boast fapt se poate determine prin osloul ooefioientul r!~~itatlit~n.gentlale a~. Pentru acessts se oonsiders banda de ru~sre pe portiunea aferants petei de oontaot ~i se ana- 1izeaza'deformatille ei'sub ereotul

forte1or tangentiale distribui te, (figura 1.33).

Se poate sorie

u t'x

~=T'

unde G reprezlntl modul

(1.90)

l

/' '"
::1
:::
X-
l transversal

Pigt1ra 1.33. Tensiun1 ,i deformaiii ale benzi1 de rulare in banda de rulare.

de elast10iiate a1 benz!! de rulare. Daoa se are in vedere faptul 08 u~ut~ din (1.9G),prin ap110area relat1ei

..

~1.43), rezulti1

Cor

=1r'

1

7b

de tmde

G

C-r .. ~ • (1.91)

A b ,

In locul presi~11 din relatiile (1.82) ,1 (1.88) £Ie poa-

te sorie direct tno~carea radials a pneulul.

Deci. pentru un pneu dat, ounoso!nd elementele petei de oontaot ls 0 anumita saroina de tnoaroare, gros1mea benz1i de rulare ,1 oaraoteristlolle~aOioe ale materialului Boastors, ou ajutorul expreslilor (1.82) ,1 (1.88) se pot oonstrui curbele de varia~ie a fortelor tangentiale speoifice in funct!e de alunecare.

~ependenta torie! tangentiale speoifice fajl de aluneoarea relatlvl 8e np.lD.e,te caraoteristica de rulrgre a pneglul. Porma acestels, obtlnutl prin metoda prezentatA mal sus, se aratA in !lgur.~ 1.)4. Pentru silD.plitate s-~ adoptat ~af • ltO, ceea oe eohivaleazl ou 0 majorare a efeotului vitezei. La ore,terea vltezel, soaderea lui tr este mal aooentuatl~ Caracteristioa de rulare 18 traotiun. are 0 formA as8~ana'Q.~~e.

-7 -

0,00

...
It"" - r--
) t--. r---
/ .............. '-
..........
" Exper1mentir11e numarOBSS in aceaeta d1reotle &rata 0 buna oonaordanta

ou analiza teoretiea prezentata, mai ales' in privinta slurei ourbelor de var1-

'<

atie.

Astfal de rezultate experimentale s~nt p~ezentate tn figurile 1.35 ,1 1.36, dupa [34] , in oare a-a ut11izat 0 metoda exacts de masurare a valor11or

o~jlU1 fr ~i art' pr1n tolos1- rea unu! sistem de reglare asemanator oe1ui de 18 410-

Ojj(}

O,?JJ

F1gura.l.34. Carscteristioa de ru18re

a roti! fr1nAee. Pneu: pozitivele de regiare de an·

Zr= .348 daN, p. 0,18 m, J!:I 0,90, tiblooare.

ky- Q.I) 011 t kat := 1,0,1 Ct'= ~ o. 10"'. so

Rgr /1Il2" V= 80 HBI/h. Pentl'U traot1une In ge-

nersl se dispune de mat putine da~ Boasta aaracterist1ci fiind mal

if
. f- .........
t -.... r::::
10' ...;3 --.. ~
'"'"'-
... I~ -
rr ]- .:
~ ~ r---.
fA ..J- ~
I' .L~ ~ ~
1-.- r--
v- ~ 0,8

0,6

o

Oaracterist1ca 4& rulare pentru pneuri 1,15-14. Pa= 1,7 bar. a) astalt usoat, b) beton U8cSt. I-V. 8 km/h.2-V-16 kmlh, 3-V.)2 kmlh, 4- V.64 km/h, 5- V m 96 km/h.

-7 ...

pnttn lmportante dealt oele 1a ~rtnaret intrno!t blooarea roil1or este un tenomen mult mal freovent deott patlnarea lor, oeea os a impus real1zarea dispozltivelor de antlblooare.

t
~o
oJ)
0,6
~+
0,2
0 eo 40 1,0

r ~/'
f ~ ,,-
!ooio.. .._ I--J..
".
-........ .tI' 7j".
- --.. ~3"
-
-
JI 0,8 op

0,'1

a

If{} 60 80 ItXJ 6)

Pigura 1.36. Caraot.r!stloa de rulare pentru pneur1 7,15-14 pe oale umeda(glos1mea f11mulu1 de spa 1 mm).

a) asf'slt 1I081e: l'-V- 32 km/h, 2'-V= 64 km/h. )'-V. 96 km/h; asf'a1t ou graunt! mio!. ou baza de zgurs:

1tt, 2", )" respeotiv aae1ea§1 v1teze oa 1s 1', 2', 3'. t , ,

b) deton-astalt ou aderenta mare: 1, 2 • 3~ 08 ,1 ls a); pietr1, de ria: 1", 2", 3" 08 ,1 la a).

Polo.ind datele din [73] 8-a oonstru1 t oaracter1stioa de 1'Ulap a aaei ~ot1 motoare oare sa prezlnta. In figura 1.37.

".

In leglturl ou determinarea experimentala 8 alunaoari! re-

let!... t~ebui. observat 01 8e preteri oa, In loonl raze! dinam108 41. espJ1eai:Ue alun.cArilor, al se roloaee.oK raza de rulars a ro,11 001141188 c.o»eapunzltoue "'itemei 18 care ae etectu8aZ8. 1n08'2:08..rea. Aceaeta ue _ ttrllBre 0 anumi tl d1ferentl intra aluneoarea 1;e

. -

oratia",! cea det.~m1natl prin mlaurare in modnl arltat.

Decl alUDeeare. relatiY. ueuratl va fi

(I' )*1

a -l-..!.. t

J1 .Ire

ttn4e .Ire 8ete raza de rulere a .loti! oondb8e.

Pentru trac,iune se obline

-7 -

1'1'0 {U 11 -

art • 1 ~ v •

unda GJr .reprez1ntl vitsza ungh1ulul efeotiv8 a

(l.94)
rot!! .inearcate.
Deci 1& ex ...
perimenta.-
re se masea
rs vitfl"'~
oentrulu1
roti! ~1
v1teza 131
ungh1u1sl'l,
ape! ou.
ajutoru1
l'elat1!10r
(1.93) ,1
(1.94) se
determinK
aluneC81'ea
relativl.
Din ana-
liza oarao- I,

~
ea
v-
r-,
10 I I"'~
QJ _/'"' '-...
( r-, " <.
,~ ;
',_ ~/ "- ~ ""r-
8J
so 1\.2
\
~
,!J()

l,o

,37

20

W
0/10

a

a

a

0.

o

'igura 1.37. Oarscteristica. de rulare a. rot!! motoare. te1'1&ti01- V III 24 km/h.

1- asfa1t usoat, 2- asfalt umed. lor de r~-

la1'8 se oonstat! 01 fortele de tract1une sau de fr!nal's, care pot it tl'anamise efeot1v de 1'ostl, au 0 anum1tl valo81'e maxim!. 1ax1- mul aoests se 1'ealizeaza 1& 0 anum! tl "aloars Q aluneob11 ~ela1;i .... va s1tuata intre 15! ~i ~O%o Dec! existl alttnecar1 ~elat1ve optima 1& 081'e efioao1tatea ol'ganului de propulsie eete maxima. Peste aoeete valori ale alunec~1i forta tange.ntiall speoificl scade ,1 1'08t8 tind., in funot1e de regimul de mi~oaret 8~ patlneme pe 100 sau sa sa blooheze. Din acest m.attv zona din 41'eap1ia maximulul lui

-1-

5 8ste Dumitl 01 zonl de 1nstab111tate, sa tll'ebuind sl fie 8"1 .....

~

,.

tatl !n timpul tUDo~loDlril. In zona din st!nga punotulu1 de ma-

..

xlm. funotionarea 8ste stabill. Se obsenl 08. aluneo~ea »e181;1'9'1 est. Insvltab111,ea lnso!lnd lntotdeauna tll'ansmiterea de for~i de 'liraoiiune satt de fr!nare. !cest fapt se explica prin aoeea 01 1ntotdeauna 1a tll'ansndtere de forie au 10c deformsti1 elast10e ale pneulu1,care au oa urmare plerder1 de vitezl. Bvident. in zona· din stlnga, pentru ~r~(ar)8 se produc Q1 aluneolr1 ale panatelor dln pata de contaot.

Aluneoarea pentI'u oare S8 obtine max1mul lul j t S8 ob~ln.

. -

(1.83) 1'ezultl

Der1vata se anuleaz8 pentru alunecare re1&t1v2 (se retine Duma! ~ldaclna poz1tiva)

..

A

In mod similar se obtlne pentru tl'aotlune

.. ~J(\:',

8rtm ..

~+

(1.96)

Se observl 08 18 soaderea viteze1 max1mul fortei tangen~la- 1e speoifice se stlnge 18 valor! mai mart ale aluneolri1. Este posibil chisr 08 pentru aI'- 1.0 lncl sa DU fie atins maximul. Se ma1 oonstatl 01 daoa kv. 0, deol dao!t ooef'i01entul de f'.veoare nu 8at8 inf'luen,at de viteza, f~ria tangen~iala speoifioa or8,te monotom au aluneoarea. D~ oum .vezultatele experlmentale nu stnt de aceas-~

.

t5 forma, trebuie sa se admlt~ variatis ooef'icientului de frecare

ou viteza.

.... 78-

La m1ovo~a~ea aoefioientului ~ig1ditl~i1 tangeD~lale Or aluneoarea relat1va de opt!m se mlre~te. iar 1a mirl~ea ooef!cientului kv maximul se atinge 1& valori mai mioi, oeea ae S8 explioa

. -

prin m1oQorare. ooef1cientului de treo~e fl.-

Oaraoter1st1aa de rulare este determ!natl de oU'aoteristioile pneulu!, ale olii de rulare 9i de vitezl, avs oum rezultl ti din datele experimeutale aratRte.

1.2.2.3. BOl1atl:lle~Et 1II1'08,'11! 'P1;t19!!

Pentru 410atu:l~es eouatiilor de mitoare ale rotl1or trebuie sa tina seama 9i de reaotiunile oai1, o~e oonstituie for~ele de legators. Din studiul tortelor din pats de oontaot 8-a oonstatat

08 &101 apar tortele normale ~i tangentiale, aeestea din urml .vinA sensul dependent de tortele ,i momentele exterioare direot .plioatee Astfel.la rotile oonduss ~i ls oele frlnate reaotiunsa tang~ntisla este opusa sensulu1 deplasar11, 1ar 1s rotile motoare ea are

~

aoela,i sens ou viteza eentrului rot1i. Aoaste oonseointe rezulta ,i din studiul eouatlilor de m1~care.

Consider!nd rosts oonduss, in oazul general al vltezei de deplasa~e variabils, forte1e direot aplloste, reaotlunile ,1 tortele ,1 momentele, de inertie stnt aratate In figura 1.)8. Oum ,ezultl dln experimentlri,dis~ri-

butie de pres1unl este nesimetriol fatl de normals 0rOp asttel 01 resultants aCGetor., reactlonea normall Z, este Ieplasatl !n sensul de mera ou C~ titatea ao•

Notind cu mr masa rOili,1ar ou Ir moment"l de inertie al

Pig.l.3B. Portela oe aotioneazl aaupra rot!! oonduas

,

eeesteia in rapo~t ou exa a. ro-

tatie, apllctnd prinolp1u1 lui

- -

d'Alembe~t ~ezultK urm~to~ele eouatli de eoh11lbrut dv

~ n ~ P'tr-X,

dCU,r

Ir ~ .. X rd-z ao'

(1.97)

(1.98)

z .. Gr. (1.99)

La scrierea aoestor eou8111 a-au neg11jat freoarile din lagarul.rotii ,1 resistents Ie deplssarea rotli din partes aern1ui, oa tilnd mic! !n raport ou celelalte.

• •

Pentru reglm un1f"orm zr. 0, CUr- 0 .,i din eouatiile preoe-

dente r8zulta

(1.100)

(1.101)

PriD urmare, pentru a !ntret1ne m1eoarea acests! roti trebule ea'l Se aplloe 0 forts P'tr' oare sa !nvinga aotiunes une!

. ~.

for~e rezistente date de (1.101). Aoeasta forts apare Is rulere, datorltl interaotiun!i dintre pneu .,i cale. Ee ae va num! rezistent. 1s rulere Rr 01 se calouleaz8 ou relel1a

80

Rr = r Gr· d

Not!nd eu ao

f" = - ,

l1d

rezistenl. la ru18re sa determ1na ou relatia

Rr .. f Z. (1.104)

(1.102)

(1.103)

Mlrimea! sa Dumevte £oet101ent de rezistents 1& rulere. pantru oare se va f"aoe 0 discut1e detalists 1n oapitolul urmator.

Se oonstatl oK reststents Is rulBre eate determinatl de

~

,.

eXistenls deplaes.rl1 &0 a reaoliun11 normals. In report OU oen-

trul l'o~il reaoliunes normalS. oreeazl un moment DUmit moment I de

.

rez1s1en,' Is rU1B£e, Mful' oare are seneul opus vitezei unghiulara & rot!1. Jezlstenla 18 ~ulare ,1 ~omentgl_de rezistentl l~ ru1a~. actione.zl 81multan, fi1nd inseparabl1e.

0-

Aoesta. 8e 80r1e

Hrul • aoz • f ~dZ Beste evident 08 dao~

Ptr < R.l'

'eplaea.l'ea rot!i nu eete paeib1ll.

Revenind Is l'egimu1 general de mieoa.1'e din eouat1a (1.98)

(1.105)

sa objine

01 ol .1'1" nu ee mod1fica mu1t Is va.l'1at1a vitese1, atuno! resultl

Ir dv

X 1"d1"1'· CJi + R.l'. (1.106)

Deol, !n general, react1unea tangentiall are doul oomponentex .l'ez1stents la rulare e~ o~mponenta aferentl inert1e1 X~

(1.107)

Aoeaeta poate t1 in sensul opus m1,oarii, 1& sooeler.ref

....

sau In aoala,1 sens ou m10oarea, la deoe1erare. In oonseolnt1,

exists un l'egim de deoe1erare 1& oare X • o. De01 se poate oa !n pata de oontaot reaotiunea tangentiall 81 fie Dull, farl oa aoast luoru 81 fie impus de lipsa rezistenje1 1a rulare.

A,ada.l', in oasul general

X • Xi + Rre (1.108)

Din (1.97), tinlnd seama ,i de (1.106) se obtlne

1't1' :a Deol forta de tragal'e sau i.pingere trebuie sl !nv1ngl res1stenta la rulare ,i fortele de !n~r~~e ale rotii .ttt din milearea de t1"anslatie, ott ,1 din mi,oarea de ~otaiie.

D1n upres1a precedent I .!'!zu1tl 01. 1& deO.1uatt:f.,(V < 0) for a de lmpin re S8 m1cforeazl. Ba oate deven! Dull .au ne -

(1.110)

-8-

tiVBt c!nd oonstitute 0 forta de ~e~inere. De pildl. 1& f'r!narea pute~n1cl a unn! autovehioul pe rattle de Ie 0 slngurl punta, 1e. oelelalte ~ot1, Defrlnate~ din partes autoveh1oululul va t~ebu1 sa se aplioe 0 to~ta de retinal's Pre.

A

In oazul une! rot! motosl'e. prooed!nd 1e. fel ea mat !nain-

te, ae prec1zeaza lariels oare aCiioneazl, aQ8 oum ae arats in fi-

M _ ~

gura 1.39. Reaot1unea long1tud1nala din lagarul roti! eate Xe • Eouat111e de mi3care se 801'1u:

(1.111) (1.112)

Da~

z

(1.114)

Pl~a 1.39. Forte1e 08 acti-

oneazl a8apra l'ot:l.1 motoara. pentru toate rettle, oonstitute

tel'''. 'kG" tl'ao'lune_e

.,

Din (1.113) rezulta astrel

X ". Fr-Rr-Xt,

ta tori! t~.8~ntiala Is l'aQta aau forja moto~, oara, insumata

(1.115)

Il' dv Xi • r l' • OJ • d r

Resistents 1s ru1a~e se detine,te os. mai inainte.

De01 l'eaotiunea tangent1s1a 1a roats motoare eeta data de

tot~a motoare, din oare 88 scads rezlstenta 1s rulars ~1 reaotiunee ooreapunzltoare momentului de inertia a1 ro~i1.

For~a efeot1v~ care se transmits autovehioulului in lagarul l'oti1 este

(1.124)

- ...

Il' ) dv Xe • F.r-Rl'- (mr + ~ l' n" d l'

A

In regimul ou v1teza oonstanta se obtine

Xe= Fr-Rl'. (1.111)

Oa m1~carea s! fie poalb11a trebule !n primal r!nd ca sa

(1.116)

fie !nvinsa oel pu~in rezistenta la rulare. Deol Fr~ ~r':::> Xe~Oo

(1.118)

....

In plus, reaoiiunea X !mpiedioa aluneoarea ro,11 tatl de oa

leo Or, oum s-a ar~tat la 1.2.2.2, reactlunea tangentiall din partea oa1i nu poate depa~i 0 anumlta valoare maxima Xmax. Daos aotiunea din partes rot!! depa~e~te aoeaata valoare se produce pat1narea oompletE! Qi nu mat are lao depla,sarea rotli. Dec! trebuie os

unde

(1.119)·

(1.120)

reprezinta ooefloientul de aderent~ iar 9P reprezlnta foryaj!e ade.rani! sau adarenta. Detalii asupra soaator marimi ae vor prezenta 1& unul din paragrafele uroatoare.

Deol oonditia de tnaintata a rotii motoare se serie

o <F -R -Xi <ro Z, - r l' -,

(1.121)

sau !.noa

I dv

r'Z:{Pr < (CP+f)Z + '/ldir • Qi '

oare pentru regim uniform devine

(1.122)

rz S,F r~ <1' +f')Ze

(1.123)

Avlnd in vedere 09. X:I Atz ~1 08. tt eate 0 funotie a. alllneoare. exprimata 1s rtndu1 e1 prin 4Jr 01 v, eeua'i~le stabilite pot ii fo1oaite 1a studiul oomplet a1 miooarii rotii.

Pentru roata fr!nata. pleclnd de 1s fortele ~i momentele arltate in figura 1.40, se Boriu urmatoarele scuatii de echflibru:

(1.125)

z

-8 .."

Not!nd

Mf F f'r ::I 1'd t

forts de fr!nare la rosts se obti-

(1.127

ne din (1.125)

X • Ffr + Rr- Xi' (1.128)

unde-reaotiunea ta~g~~tiala.afe~

"lo,_~-_"_"""_'~ ......"" ... y-~ ~ .... ".-u .,. ~

rents inertia! roti! eata

."." .Mu ......... .-,<'.-, ...... .- ...,. ~"'«- .- .....

I%I dv

Xi = - rd 1'1' • at « (1~129)

La obtinerea expreaiai pre-

Fig.l.40. Fortels os aotionea- oedents a-a oonalderat, oa ~i pina za asupra rot!! tr!nate.

'"

pres ~apid. In realitats. foarte freovent rottle trtnate s!nt sdu-

,:.H3 1s lind. ta de bloo81'e oind a.lunso81'aa v81'iaza foarte rapid t caea 08 trebuie avut in vedere oonside1'ind relatia mai exaots

Ir d CUr

Xi = - 1'd 4' at g

Se observa oa atlt 1s traotlune,

soum. 08 raza de rulare nu variaza

oit ,1 18 fr!nare, reaoti-

« ,

unea tangentlala se d1minueaza datorita oomponentsi afel'ente iner-

'Cle1o

'"

In partioular, pentru Mt = 0,

X III Rl' .... Xi,

•

ast:fel 01 X >Rr (pentru regimul de frinare, cu t:Ur< 0) III

Pen*~u a nu ae produoe blooarea roti! trebu1e 08 X~Xmax~

. Pf.r + R_r- Xi'5fZ•

I,r dlUl'

0<1' f.r 'S. (tf -f) Z - id · , dt

De01

De01

(1.131)

DaGl I~rl eete m1o,atunoi conditia de rulers a rotii fr!nste

(1.132)

zul ~otil motosre

A

atuno! X • O. In aoeste oondit!! .roate. este· num1ti! liberIa Daol

o <M.v < Mrul ,1 exlstl (i1i 0 forta de 1mplngere oa~e sl 8sigure 1'11-

"4

Jare, rot!! aceasta se nume~te rosta neutra.

Defi exista s!tuatil oind reaotlunea tangential! este.DUla, totu~1 in toate oazurile in interiol'ul pete! de oontaot spar efol'turf tangentiale 08rs dau na~tere Is mioi aluneoari.

1.2.2.4.Rularea ou devlere lateral! a pneurilo~

La 1.2.1 a-a aratat oa, in stare statios, sub efeotul forlslor laterals, pneul prezlntl defol'matli laterale. Acsseta proprietate a pneurilor faoe ca l'ularea lor, sub aoiiunea tortelor transversals, aa alba ~oc in alte oondlt!i deoit eele de Is 1'u1area fara Qssmenea forte. La rotile r1g1de lateral, daoa fortele

transversale nu depa~eec limits de aderenta, v1teza centrului 1'0-

tii intotdeauna eate cont1nuta in p1anul median al roiii.

- , "" '"

In vederea din f~ta pneul aolioitat de forta laterala 'y ae

prezlnta es in figure 1.41, linis eouatoriala fiind deformata. Dace sa maroheaza punotele At B, 0, D pe soeesta linie, punotul A filnd ohler 18 intrarea in pata de oontaot, Is rularea ro~li aces te punota vor devani pe calea de rulare respeotiv punctele At Bl$ Clt DIe Datorlta. faptulu! oa pneul este def'ormat, punotul B $a1:e deplasat fata de A. Dar oum A ram1ne fix rata de oale,inseamn! 08 punotul B atings calea in punotul Bl deplasat Is stinga fata de A. Similar, punotul C este daplasst, in stings fata de B. Dar oum B sjunge !n BI, iar Bl ramine fix fata de oa1et inseamna 0& 0 ajunge in 01 deplasat faia de Bl* Tot astfel se petree luerurile OU

.., A ~ t

punctul D ~1 ttrmatoarele. In oonseointa, punotal. At Blt Cl, DI,e

se dispun pe 0 lin1s dreapta !ncllnata fata de planul median a1 ro~11. Or,soeasta dreapta determina t~oma1 traiectoria punotului l1n1el eouatoriale de intrare in pats. Oentrul ~ot11 va deeor1e

-

.dYec

'tot 0 I1n1e pa~alell eu pHoedenta. Ed .... tuatl 18 0 anumitl 4istants fail,de 8So A,a~t 4et1 planul mediaD nu ,1-8 sabiuat dll'eo~la. I'lminlnd tot tlmpul p.1'a181 Oil 81 !nsu~i, 1;otu~i dI~eo~18

de m1,c~e a oant1'ulul rot!1 este dlfe- 1'ltl torra!nd 011 aoesta tmghl~ eX DUm1t qnsnt 4e a.viel'a latel'all aBUt, mal almplll, gnsb1 de daviera. E1 mal este numit uneori 91 ynghl de derivl. Dec!, in general, ungb.lul de d9Vle1'e este unghiul

Or

dintre vlteza oentr~ulul roill ,1 planul

mediaD 81 rotll. Fenomenul de deViere 18-

~a 1.41. Exp110."ia

iallril eu devie!'e. -Os armare a deformar11or oomplexe

k

..... pl'oduc. pat .. de oontaot 1,1 sohimba ,1 ea pozitla fata de

pJ.1I1Jtd .-dian 81 3ute!, 0lplt1n4 ,1 0 al1;1 forma, asemhatoare OU

. ,

"

1;erall a pneur110r a fost descoperit de

:tl'anoezul G.Broalh!et tn annl 1925.

a una!: boabe de fasole, ata. oum ae 8.1'8-

_ ..... -1- .r • 'I,S .,..,

y ,

tl 1n figura 1.42. Se observa ca 4so1 8e oOD81de~1 panatela linie1 eouato~1a-

cd

1e S8 constatQYdeplaBare~ lor laterals

fata de ~an~a este d1fe~1ta. Pe ~as~,a t~eoerii cat~e Partes poster1oara a petel defo~mai1a elementelo~ anvelope:! .po~.fte. Paptul S8 expllo1 ufor ohiar

.

I ' din oel. arltate ma1 sua 18 produoerea

ftauIll.42. 'Pate ae Jon- ~"iUii: l'lmoteleiltntral'EI in pats dEl ::~o: s:::!:!.la r a- contaot ~Im!n imobile tata de oale,sattel

!Do!" 0,",. a1t!Jtanja pe d1~eot1a transveJ.lsall dintra aoests punote ,1 paottal ,0.1 _1 diD tata &l pete:!. fototdatl &poralta ,,1 detorma-

..

-8

iia t~ansve~8811 a anYelopei ~al1 de jantl.

Da~ defo~ma'11le transversale gene~eazl to»~e ele.enter. 18-

A

te~a1e oare, 18 Qn moment dat, pot deplli tOliele de t •• oa~e. In

so.st fel sa produo aluneclri transve~aale faia de oa18, tort.l. t1ind determinate chiar de valoarea fo~te1 de tr.oa~ ••

Deto~mali11e !n pata de oontao~ aint determinate at!t de detortlaiiil. ouoasel, c!t 31 de oe1e ale benz!! de lIula~et ala OUCl1

. ,

Figura 1.43. Deformai!11e pneulu1 le rulersa au d.~ere* a) Anvelopl !n construct!e d1agonal1tb)anvelopS in construct1. rad1all.

Caroasa comportl deformat!i pe !ntreaga c1roumt81'intl. bine ....

..

A

tnteles mai mari in zona petel de oontact. In achimb, banda a. ru-

lar8. Be detorm.... til l'aport

se eratl schematio tn figura 1.43.

aJ

..

'in;. ect.oto. boJ)C.ti ce rvIOlf1~~:7IlU

olvnecorea

Oll oeoas. nu-

M1 In mona pete! de contact. Detormalitle in aceanl ~egiuDe slut all.tate !.

lini~ eCLlarori:>J5 CQrr:osO

J(

Figura 1.44. Deformaiiile anvelope1 !n pats de f1gura 1.44. contact:

1- zona de ader8n~I;II- Bonl de in zona, de

, q/lIII'ClJI'l'J 1/'fINI.I~d;,

aae~.n,af aaca nQ se line seam! de t.nalun!le tangenliale longitudinale, est. lndep.).l:n1tl conditta

",.(X,1) < fp.

(1.1)))

A

In zona de aluneoa~e

~7(XfY) ·~a p. (1.134)

Din c81e ~ltst8 »ezultl oK tensiunile late~$le din pata

o~e80 ptnl la a:tingerea valori! oOl'espUDzltot!1'8 fortei de freoa~., aup. Oafe !.nc.p sa soadl datol'itl m100o~aril preaiunl1 apre part •• posterloarl a pete! f!"mill'il'!i vitezel 4e alWleoare r81at1v8 transversall oare mio,o~easa ooetlclentul de tl'eo~e fLso

Are 100 asttel un tenomen similar caln! de 1a rularea 1'80- tl11n'1e a 1'ot11 motoare saafrinate, 1& oare, cum s-a aratat, tot !n parte. dln spate a petel de contact apsr alunecari ~elative lon g1tudln3le, a care! arie se extlnde pe masura oreuter!1 momentelor

.

1e l'oatil.

Determ1nar11e experimentale au pus in ev1den'tatforte laterale pa unitatea de lungime a petel de oontact de forma aratstl ,

.. .

ala oum se preslntl in fignra 1.45.(42] •

&~~

o J I- _ __'r---r-__'r---r--...

JO

iO 10 1---f--~--hI,c;-..j~H---I

Dator1tl ruler11 ott dev1ere

existl 0 vitezl a centrulu1 roi11

......

pe d1r!o1;la transversa.ll 11" ,,(fi-

gura 1.44) !n raport cu p1anul

~

A

median a1 jante1. Intruo!.t &088&-

.

t! v1tesa nn ~ste determinatl de

)(

If

!ncliDa~ea l'oi11 c1 de deformlr!

Figura 1.45. D1stf1bu1;ia tor- ~

tel laterale in pats de ,1 aluneolri din pata de conta.ot.

contact a 0

1-0( flfi 20, 2- C(,. 4 <&

IJ

sa poate £1 considerati oa 0 v1-

'esl ~e aluneoa:t'e. Decl se poate defini altmecue relativl transv,:,.s&la a l'otii

(1.1)5)

.... -

unde vr eete v1tez8 oentrului rot1! d1n planul median 81 jantei. Pentru ungh1uri miai de daviere

v,r!!! v t «2! tg t.( ,

asttal OR

(1.136)

Deal viteza de deformare lateral! eete Yay' 1ar v1teza de alunecare eete Yay' atunei se poate sorie

Vy = "ay+ vdY. (l.137)

La !nceputul pete! de oontaot "8Y= 0 asttel oK rezulta

Vy :: vdy$

Tinind aeama de (1.135) rezu1ta

v

,t-i1 =: tg DC ,

l'

sdleK tangenta 1a lints eouBtori~la a benz!! de rulare are aoeeaqi

Incllnare 08 Q1 viteza centru1ul rotii.

A

In punctul T tangents Ie linis ecuatoriala sate orlzontala

,1 Bstrel v dy= O. Rezullioa

Vy ~ "ay.

Un aaemenea tablou a1 aparitiei al"necarilor transversale

.

a fost PUB in evidenta Is experiment!ri, oonBt~t1ndu:8e 0 marire

8 zonei de aluneoare odat~ ou cre~terea unghlului de deviere [71] (vezi flgUra 1.46).

Pigura 1.464 Mod1flcareB pete! de con-

tact ,1 a zone! 4e alunec81'e-la pre. pneului. Datol'itii

marirea unghlului de deviere.

Rezultanta fortelor elemental'e laterals din pats de oontaot eate Y oare oonstituie ~eaatiB-

Rea lateralS: a oai1 asu-

dlstrlbut1el nesimetr10e

a aoesto~ torte (figUr8 1.45) rsactlunea Y se ap1101 in spstele mi3~ooulu1 pete! de oontaot Ie distants ~t numitl jeport~l nneqlu1. Oa urmare, ~n report au axa normala os trace prin oentrul 1'0-

-

-

~ii ~eaQiiunea Y determinB un momeDt Hat num1t moment atabiliz&tor saa moment de aatoa11n1ers:

-

Mst =: Y $"'P. (1.138

Denumirea adoptatl eate justitiaatil de faptul 01 Boast moment tinde sl roteascl roata sattel ~a unghiul c( sl se micvore-

.

ze: __ ,av!nd deci un etect stabillzato~.

Roata ou pneuri realizeaza 0 anWD1tl legltura, oare, !n asenti, eate 0 legatol oinematlci!. decl imptme l'estricii:J, !ntr-

A

un anum1t mod pentru v1teze (directle, sens ,1 mar1me). In oazul

general aoesta legatu.rl oinematics s1nt lle1ntegrabl1e, cle01.!'!!2- lonO~.[77J. Stab11i~ea eeua~lllor pentru legatu.rile oinematioe ale pneurilo~ eate d1t1cila, fiind propuse mal multe teorl1 ale clavierii, oare se apliol in funeiie de oonditii, pentru a se svita dlf'icul 1;1,11e mai mar1 ale rezolvarli problemelo.r de dinamioa sistemelar neolouoma.

Tearle eea mal la»g folosita eete 80eee. a lui Y.Rooard uu .... mitl ,1 teor~a devle!~l. Anu.e se conslde~l rosts ~igida a carel

-c-

rulare se tace eu tmghittl de devie1'8 d, B carui valos!'e Gate univoc de~erm1natl de foria late.rali aplioata. Se observa din 06le 81'ltate anterior 08 Ul'lgbiul 0<. eate egal ohiar eu unghiul de !nalthare -8 I1D1e1 ecu&to~lale a pneulu1, ceea oe eate riguros adeviirat doar la depla.sal'ea :cectil1nie san 1s tra1&ctorl1 eu curbul'&

-

adel '1.1~ l'eg1m eta~1oDal' de m1~oare (1',. • oo~et., 0( a const,

v.oonet.). Aoe.eta teorie a-a dovedit .sut1c1ent de exacta pentru oalculele inginereoti ti, in general, 1a studia! man1abl1itltl1

~

1}1 stabUltl;ii aato.e!;l:tculelor. De aoeem sa se toloeeote in mod

..

curent.

La stud1ul a~toosol1a~1ilor ratilor de d1reoi1e sau ls analiza ma1 exaotK a man1abilitliii apare neoesitatea elaborlrii

aDO. teort! ma1 complexe~ »intra aoestea, 0 t601'i8 relativ simpll

.. ..

,1 0 .. , duoe Is. rezaltate aatistacatoare eate aoesa a lui M.V.

.... ....

Keld1s. Ea se p~ezintl pe SQU~t !n oont1nu~e$ ,

Oonsiderlndu-se o8zul mai general o!nd rosta are !nolinare ta~l de oa1e, oa~aoterizat~ prin ungh.1ul de olders r , pluul median al jantei interseoteaz& calea dupa drespta A 1: In pats de oontaot se evident1az~ linis eouatoriala pe care se define~te oentrul petei de oontact Cp aflat Is mijlooul aroulu1 delim1tat ! pata de aceasta linieo Tangenta L1 tn

ectlo!OI'/ol/

Beast punct la bnlo~se nume~te axa pe-

tei de oontact. Unghiul dintre A ~i L1l eate C;, tar deplassrea punctului Om' apa~tin!nd planului median al_~aDteit fata de Cp sa noteazR ou Aye Locul geometrio al eent~elor pe-

Figura 1.47. Cazul general talor de oontaot ae numeate linis. de

al rularii eu deviere. ~

rulers a pneului.

Oond1~ia lipsei alunecarli pneulu! revs de oale, oel putin !n partes de mijloo a pete! eate 08 linis. eouatoriall sa ooinoldl au

~

linia de rulars a pneulul in limitele pete! de contact. Considerlnd

..

veo1natatea punotulu1 Cp,llpsa aluneoar11 se asigura !n urmltoarele

oond.i~1it

s) tangentele 1s I1n1a eouato~iala ,i la linis de rulare In punotul Cp trebuie oK ooinoida;

b) !n acala,! punot ourbur!le oalor doua linil mentionate Sa tie aoales.,10

Aceasta !nssamna 0& punotul Cp nu are viteza ~elativa tata 4e oale (Vep = 0) .,1 o~ nici vecinatatea lui nb s~ rotefte !n raport OQ sa (viteza ungb1ulara a dreptei L1 eete null)G

Daal Vy eets viteza oentrului ro~ii pe direcila transversals

.... 9 ..

oons1de~tD4 senaU! pozltiv clt~a 8ttuga,~ezultl 01 v1teza punotului am se poate ec~ie

• t

"0 till "17 + 1" lid- (1.139)

Dl

Punotal Om ~e deplaseasl tala de Opt in a1~eotie t~ansve~-

sall, au vitesa A i(eeneul positiv in st!aga) dator1tl de formatillor. Dar punotul Op are v1teza de mutare pe cale <cp eets, ~e fleoa~e data, alt punot 81 pneulu1) v, tangent&. 1s traieotorie.

. .

Deol late~al aoesta se deplaseasl au Viteza v sine. De01

"e,. .. v sin€ + A i. (1.140)

,1nind eeaml de (1.2) ) Ii av!nd tn vadera cl G 8ste mio; din relaiia preoedentl sa obtlne

• ••

"r III V E. + ..a '1 - 11'd. (1.141)

P~.supan!lld 08. .1?oata are 31 0 adeeus de rotat1e in jurul lt~al axe V8l't1Calep< ~ are sensul pozit!v 81 luI e) am pete! se

• •

~ot~'te O~ vlteza unghiularl p + e (aoaasts este vIteza de muta-

~e). Pe de alta parte, A f11nd tangenti 01 1a traIeotor1a pe 08- le a punotulQ1 Opt se poate serie

~ = ~~ •. ,

a

uncle .! 8ste al'oul pe t1'8i80to1'18, 1ar ~ este lUlgh11.11 format de

~ ou 0 al~eo'1. t1xi.

Din ~elat1a preoedentl se obtine vlteza unghiularl a drepte:1 L1

1 de v > d~/dt --ron -f ·

Av!n4 In vadere 081e al'atate mal !nainte rezultl

• • v

p + e.. f · (1.142)

a-au obtinut asttel 40ul oonditl! clnema'ioe.

Rasa de ourbul'l f c1.p1n4e 4. L\ 1. e 01 ff • Deal se au in vede~e valorile mie! pentru aoasta mlrimit preoum ,1 faptul ol pentru ~ 7" 0, &111 f .. 0 8e obt1ne in mod evident oUl'bttra null. prln 4ezvoltare In ser1e ,1 l'etinel'ea prIm110r termeni rezult.

y == c~ _A y.

,.

InlocUind pe 6 y !n (1@146) se obt1ne

~ . ~,Y vbl • Y . i

0(, ... blTcl D ... ~ + t;rd+ 0y".... tr; Y val U; + vb1-rrd+'VC1t II

(1.147

-9 ....

-

1m 81 Ll 'Y + b1B .. °11', (1.14)

~de aI' b1 !1 01 e!nt nitta coet1cient1 oa~e pot t1 4eterm1na~1 experimental.

Ott aoeasta,relatie (1.142) capatl forma

~ + S • v &1 L1 y + v b1 e + v °1'1 • (1.144)

A

Intre relatiile (1.141) 01 (1.1-44) se po .... t el1m:1na e oi i

Derivtnd (1.141) se obilne (se considers viteza constantl)

•• " f

Vy == v & + L\ y- ,. r d'

de unde

A •

Inlocuind pe c din relfi'!iia precedentS. ~1 e aeos din (1.141)

in (1.144) rezulta

· ~ /J:; i t II 9 • •

, + v .... V + v r d := v al il y + bl v y -v bl Ll y + v bIrd f + vC11'

sa.u inca

(1.145)

v Pentru vi teze miel ot := ;jl

asttel os relati& precedenta devine

(1.146)

Pentru forte nu pres mari reaotiunea laterala est~ 1'6-

Se eonetata aetfeJ os unghiul de deviere depinde de modul

"

cum se apliea forte. le.terala, de viteza unghiulara ~ de bracare,

de unghiul de eaders ~i de variatia aC6stmia in timpo

...

In pa.rtioular, oind t Sf eenst., f .cotsJ·JY = canst., 1'&1at1a

-9 -

b .

y ,. .... C _! oG + vOler. "1 81

Dacl rosts. ntt a~e unghi de cadeze rezulta

b1

y ..... o - =CcX, "T a1

unde Q este ~glditatea 18 deYie~e a Rneului.

Rela~ia de mai sus eate vs1abi1a pentru unghi~1 mic1 de de-

precedentl deVine

val

c( - blvd- +~ 0 Y + VOIr': s

La atingerea reg1mului stationar c.( l1li 0, rezultl

(1.148)

(1.149)

(1.150)

viera. Se oonsta~ta oa rigid1tatea 18 deviere BU se oonfunda ou ri g1dltatea 1ate:all a pneulul. Ea depinde V1 de bl, oare, a~a cum

-

rezultl din (1.14), eate in 1egatura ou r1giditatea Is viral's pe

100 a pneului.

Dec! pentru conditi1 uzuaIe, aaupra oarors a-au faout refe- 1'11'1 anterior, teo1'1a de mat sus se reduce la teor1atlul Rocard.

Pentru descriel'ea oomportlrii pnettlu1 18 deviere se folosese diverse modele oare, In general, urmaresc fenomenele prezentate 18

. ~

A

~nc.puto Se oonsiders fie ca~casa rigida, fie oarcass elestic8e In

ultlmul oam oaroasa se modeleaz8 tie oa un fir intins sustinut de elemente e1astice, tie os. 0 srtndl pe suport elast1c. Prlmul model se alege pentru anvelope diagonale 1ar cel de a1 d011ea pentru an-

..

.

vel ope ~adlale [90] • De asemenea. s-au tntoomit modele ,1 pent~u

cazul cind rotile s!nt motoa~e sau f~lDate [7, 91] •

RUla~ea ou a.vle~e este oaracterisatl In esenta p~1n ungbiul de a.viera oare este in funaiie de valoarea tor~ei laterale 8pli08- te. Dependenja dint~e ~or~a lateral. ,1 momentul stabl1isator, pe de 0 parte, ,1 ungbial de deTiere, pe de alta parte, se nume,te oa-

_, --

l'J.ot,.I:J. .• .s.O. de d.'Y1.r~ N" pnellltd,. Aoeasta se Qeterm1:n1 experimen ...

tal, ~eprezeDttndu-8e separat foria laterall ,1 momentul stabi11-

.

.... 9 ...

u~ [exe,,"}?/u : de astfel de caraoteristlca eate aratat in figura 1.48 [71) • Se aonstata ea pentru unghlurl miai de deviere

,

de ptna 1a 4° forte

y

~1~r--'--Ir----~---''---~

O&-----r~---fO~----~----~~

v 16 20

[//!3!]IU( de ckv'/eY"'e 0<. r 1

a)

- C ok' <./...fC'DJt:r

- -- COl> umedd

5

-2ft _

Figura 1.480 Caracteriatic8 de deviere a unn! pneu 8,00-14, Gr= 400 daNt

Pa= 1,4 bar, V=)O km/h~

a) Forts apeoific~ laterala in funotie de unohiul de deviere.b) Momentul stabilizetor in funotie de unghiul de deviars@

laterals ore~te praotic linear cu unghiul a , Pe masura. as

ore~te unghiul dp deviere forte laterala cre~te dar m~l pu~in accentuat, astfel

ca, Ie 0 anumita. va .... loare a aoeatuia, forta laterals atin-

ge v~lo~rea m9xima

(In oazul de fa~a pent ru ol c= 18°, in c3zul ouii uscat~. Pe pOl'tiurlsa liniarl s caracterlaticil deformatiile ~i tenaiunile tangeniiale r y sS: nt astral tn-

oit nu se ajunge Is Ii m:t ta for tei de freogra. Deci intra

forte ~i deformstii exieta proport1onalltate, c~ra ae regasec;Jte in liniaritatea forte! in raport au unghiul de deviere, fiind astfel in conoordanta au explicatlile anterioere au privire la produoerea davierii. La crevterea for tie! p punctele din regiunea poateriosra a pete! de oontaot ~noep sa slunees fata de 081e, oeea 08 determine 0 marire mal Qceentuata a vitezei transversale ~i, decl, a unghiulu! de de-