P. 1
Consiliere Si_ Orientare-ciclul Primar (Comunicare in Capit. II)

Consiliere Si_ Orientare-ciclul Primar (Comunicare in Capit. II)

|Views: 4,928|Likes:
Published by neliasze

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: neliasze on Sep 29, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/24/2013

pdf

text

original

Sections

Planificarea carierei la elevi reprezintă procesul prin care aceştia îşi conturează o
direcţie de carieră, îşi stabilesc scopuri în legătură cu propria carieră şi iniţiază acţiuni în vederea
atingerii acestor scopuri.

Este un proces continuu de ajustare a scopurilor de carieră la caracteristicile
personale şi oferta educaţională şi ocupaţională aflate în permanentă dezvoltare

Abilităţi de planificarea carierei:

Autocunoaştere – explorarea şi structurarea informaţiilor despre sine în vederea

dezvoltării conceptului de sine;

Explorarea educaţională şi ocupaţională – colectarea informaţiilor despre
oportunităţile educaţionale şi ocupaţionale;

Decizie de carieră – alegerea unei opţiuni din mulţimea variantelor disponibile la un

moment dat;

Marketing / Promovare personală – sistematizarea şi prezentarea informaţiilor despre
abilităţile, interesele şi experienţele educaţionale şi profesionale proprii în vederea atingerii
scopurilor de carieră.

1. AUTOCUNOAŞTEREA

Reprezintă primul pas în planificarea carierei şi constă în explorarea şi structurarea
informaţiilor despre propria persoană în vederea conturării concepţiei despre sine a persoanei.
Informaţiile despre sine sunt: interesele, valorile, aptitudinile şi personalitatea, acestea
reflectând cel mai bine expectanţele legate de carieră şi atitudinea pe care persoana o are faţă de
sine şi carieră în general.

Interesele

Reprezintă preferinţele cristalizate ale unei persoane pentru anumite domenii de
cunoştinţe sau de activitate, factorii motivaţionali esenţiali în alegerea carierei, care determină

gradul de satisfacţie şi performanţă pe care le realizează persoana în activităţile pe care le
desfăşoară.

Sunt determinate de factori genetici (potenţialul aptitudinal), pe de o parte, şi oportunităţi
de învăţare (activităţile şi jocurile în care sunt angrenaţi copiii, mijloacele materiale şi
instrumentele pe care le au la dispoziţie), pe de altă parte,

Tipuri de interese (Holland):
Holland
consideră că oamenii manifestă interese diferite pentru lucrul cu oameni sau
obiecte şi preferinţa pentru lucrul cu idei sau fapte în funcţie de tipul lor de personalitate.

Interese realiste (R) – tendinţa de a se îndrepta spre activităţi care presupun
manipularea obiectelor, maşinilor, instrumentelor

Interese investigative (I) – atracţie spre cercetare, investigare sub diverse forme şi în
cele mai diverse domenii (biologic, fizic, social, cultural)

Interese artistice (A) – atracţie spre activităţile mai puţin structurate, care
presupun o rezolvare creativă şi oferă posibilitatea de auto-expresie (poezie, pictură, muzică,
design);

Interese sociale (S) – orientarea spre activităţi care necesită relaţionare interpersonală
(preferinţa pentru predare sau pentru a ajuta oamenii să-şi rezolve diverse probleme);

Interese antreprenoriale (E) – preferinţa pentru activităţi care permit iniţiativă şi
posibilitate de coordonare a propriei activităţi sau a activităţii unui grup;

Interese de tip convenţional (C) – preferinţa pentru activităţi care necesită manipularea
sistematică şi ordonată a unor date sau obiecte într-un cadru bune organizat şi definit;

Indicatori calitativi şi cantitativi ai intereselor
Indicatori calitativi

Indicatori cantitativi

• atenţie focalizată pe activitate (concentrare în
timpul realizării activităţii)
• afectivitate pozitivă ce însoţeşte realizarea
activităţii (plăcerea de a realiza o anumită
activitate)
• menţinerea unei tendinţe de apropiere faţă de
activitate (dorinţa de a se reîntoarce la
activitatea respectivă)
• implicare în realizarea activităţii (atitudine
activă în realizarea activităţii)

• frecvenţă crescută a activităţilor specifice
domeniului de interes (realizarea activităţii chiar şi
în timpul liber)
• persistenţă în timp a preferinţei pentru anumite
activităţi (manifestarea preferinţei pentru cel puţin
6 luni în ultima perioadă de timp)
• intensitatea de manifestare (nivelul minim de
stimulare necesar pentru declanşarea activităţii)
• persistenţa în activitate (cât timp continuă să facă
activitatea respectivă)

Valorile

Reprezintă convingerile bazale ale unei persoane referitor la ceea ce este important în
viaţă, în relaţiile interpersonale şi în muncă.

Exemple de valori: responsabilitate, iniţiativă, timpul liber, confortul, mediul familial,

banii, puterea, recunoaşterea

Valori legate de muncă
a) Valori generale
– exemple:
mediul muncii relaţiile de muncă conţinutul muncii muncă în general

flexibilitate muncă în echipă provocare integritate
câştiguri mari amabilitate orientare spre detalii respect
ritm relaxat autonomie creativitate apreciere

b) Valori intrinseci / extrinseci

Valorile intrinseci – convingerile care motivează comportamentul persoanei, independent
de o recompensă externă. Ex.: autonomia, competenţa profesională;

Valorile extrinseci – motivează comportamentul prin recompensele externe care pot fi
obţinute în urma realizării unei activităţi. Ex.: prestigiu, statut, avantaje financiare, securitate,
relaţii de muncă satisfăcătoare

c) Dezvoltarea valorilor legate de muncă

Se dezvoltă în cadrul experienţelor individuale din familie, şcoală, comunitate sau
loc de muncă.

Factori parentali – prin verbalizarea valorilor personale şi îndrumarea copiilor spre
acceptarea acestora şi prin oferirea de modele de gândire şi comportament în relaţie cu
activităţile de muncă

Factori şcolari – prin cerinţele legate de performanţă, prin metodele de predare
(încurajând valorizarea colaborării sau competiţiei în realizarea sarcinilor şcolare) şi prin
atitudinea profesorilor (autoritară sau democratică) faţă de elevi

Grupul de prieteni – format pe baza similarităţii de atitudini şi comportamente,
influenţează de exemplu, valoarea acordată performanţei şcolare şi angajării în activităţile
şcolare de zi cu zi: timpul acordat studiului, nivelul de performanţă aşteptat, implicarea la clasă

Experienţele concrete de muncă – prin confruntarea directă cu sarcinile de muncă, tinerii
îşi testează propriile valori legate de diverse aspecte ale muncii şi îşi redefinesc sistemul propriu
de valori.

Relaţia dintre valori şi planificarea carierei

Valori

Cerinţe faţă de mediile de activitate

Valorificarea abilităţilor

Sarcini care permit exersarea abilităţilor şi deprinderilor

Autorealizare

Ocupaţii care conferă prestigiu

Independenţă

Medii de muncă în care se lucrează individual

Securitate

Medii de muncă ce garantează continuitatea

Avansare

Medii de muncă în care există posibilitatea de a promova pe baza performanţelor

Colaborare

Medii de muncă în care sunt apreciate interacţiunile sociale

Structură

Medii de muncă în care strategiile de lucru sunt clar explicate şi sistematic organizate

Activitate

Ocupaţii care conferă prestigiu

Aptitudini şi deprinderi

Aptitudinea – potenţialul unei persoane de a învăţa şi obţine performanţă într-un anumit

domeniu

Abilitatea – cunoştinţe declarative şi procedurale deja dobândite, se dezvoltă prin

învăţarea şi exersarea aptitudinii

Abilitatea transferabilă – deşi dobândită în cadrul unor activităţi specifice, poate fi
utilizată şi în realizarea altor sarcini şi activităţi

Deprinderea – operarea eficientă cu cunoştinţele, se dezvoltă prin aplicarea în practică şi

automonitorizarea abilităţii

Relaţia dintre aptitudine şi carieră

aceeaşi aptitudine poate fi implicată în mai multe activităţi. Acest fapt este important în
alegerea alternativelor ocupaţionale, pentru a nu se îngusta artificial sfera de ocupaţii luate în
considerarea în alegerea carierei

performanţa într-o ocupaţie e dată nu de o aptitudine singulară, ci de un set de aptitudini

aptitudinea se dezvoltă prin învăţare şi exersare

între abilităţile percepute şi cele obiective nu există întotdeauna o suprapunere perfectă,
ceea ce poate conduce la luarea unor decizii de carieră nepotrivite

calităţi pe care le evaluează angajatorii: cooperare, toleranţă, adaptare la schimbare,
loialitate, sinceritate, perspicacitate, diplomaţie, entuziasm în muncă, exprimare clară,
responsabilitate pentru munca realizată, respect faţă de colegi

Caracteristicile de personalitate

Reprezintă modalităţi tipice de gândire, comportament, afectivitate şi relaţionare pe care

le manifestă o persoană

Mediile de muncă acceptă o diversitate de tipuri de personalitate. Persoane cu
caracteristici de personalitate similare pot să obţină performanţe şi să fie mulţumite în ocupaţii
diferite, aşa cum persoane cu caracteristici diferite pot să prefere aceeaşi ocupaţie şi să obţină
performanţe similare

Relaţia dintre caracteristicile de personalitate şi carieră

Caracteristicile de personalitate sunt criterii importante în selectarea mediului de muncă
şi circumscrierea sarcinilor în cadrul unei ocupaţii, dar nu în alegerea profesiei.

Comportamentul unei persoane, ca manifestare a caracteristicilor de personalitate, este

dependent de context

Caracteristicile de personalitate sunt doar unul din aspectele importante în deciziile de
carieră, ce trebuie coroborate cu informaţii despre celelalte aspecte personale, relevante pentru
carieră

Integrarea informaţiilor despre sine – identitatea vocaţională

Îmbină cunoştinţe legate de propriile interese, valori, abilităţi şi competenţe cu preferinţa
pentru un anumit tip de activităţi, stiluri de interacţiune şi medii de
muncă.

2. EXPLORAREA EDUCAŢIONALĂ ŞI OCUPAŢIONALĂ

Comportamentul sistematic de colectare de informaţii referitoare la oportunităţile

educaţionale şi la ocupaţii

Aceste informaţii vizează:- natura muncii ce urmează a fi efectuată
- cerinţe educaţionale pentru a accede la un post
- perspective de angajare
- mediul muncii
- câştiguri

Surse de explorare
Surse formale

Surse informale

•materiale tipărite: broşuri, pliante,
nomenclatoare, profile ocupaţionale,
monografii, reviste de specialitate
•sisteme computerizate de informare: site-uri
de internet,
•materiale audiovizuale: casete audio-video,
CD-uri, emisiuni radio şi TV

•interviuri informaţionale – conversaţie focalizată pe
obţinerea de informaţii necesare iniţiatorului pentru
clarificarea opţiunilor sale de carieră
•experienţa directă: activităţi de voluntariat, asistenţă la
cursuri şi proiecte, observarea persoanei în timpul
realizării sarcinii, muncă pe perioada vacanţei
•reţeaua socială: persoane cunoscute
(membri ai familiei, vecini, profesori), de legătură(prieteni,
angajatori ai membrilor reţelei), de contact (persoane din
instituţii)

Utilizarea surselor de explorare a traseelor educaţionale şi ocupaţionale
1. Explorarea ofertelor educaţionale şi de formare continuă

Oferta educaţională cuprinde descrieri ale modalităţilor de organizare a sistemului de
învăţământ şi componentelor acestuia (şcoli generale, licee, facultăţi), cu toate facilităţile oferite:
specializări, cursuri, şcoli de vară, burse, formare continuă.

Formarea continuă reprezintă una din cerinţele actuale ale pieţii muncii, contribuind la:
stabilizarea locurilor de muncă existente, actualizarea competenţelor profesionale, promovarea
unor noi posturi de muncă şi profesii, dezvoltarea economică şi ocuparea forţei de muncă.

Modalităţi de explorare a ofertelor educaţionale

-

consultarea materialelor elaborate de MEC, Inspectoratele Şcolare Judeţene,
Instituţii educaţionale de stat şi private;
- participarea la cursuri sau activităţi realizate în cadrul instituţiilor respective;
- discuţii cu elevi, studenţi, profesori din cadrul instituţiei.

Informaţii pe care elevii le solicită despre instituţiile educaţionale

profiluri oferite şi diversitatea materiilor, certificarea studiilor

facilităţi oferite (bibliotecă, sală de sport, laboratoare, asistenţă medicală şi psihologică)

resurse materiale (calculatoare, aparatură audio-video, internet, materiale didactice)

calitatea predării şi a relaţiei profesor-elev

standardele de performanţă şi cerinţele de învăţare, organizarea orarului

numărul claselor şi al elevilor în clasă

securitatea în şcoală, accesul la mijloace de transport

2. Explorarea ocupaţiilor şi profesiilor
profesia specialitatea (calificarea pe care o persoană o dobândeşte prin studiu
ocupaţia – activitatea pe care o desfăşoară efectiv o persoană, într-o unitate economico-socială şi
care reprezintă pentru aceasta sursa de existenţă

Modalităţi de explorare a unei ocupaţii sau profesii

informarea generală asupra ocupaţiilor prin consultarea clasificărilor ocupaţionale,
monografii profesionale, profile ocupaţionale

iniţierea unui interviu informaţional

voluntariat sau muncă pe perioada vacanţei în domeniul de interes
Informaţii de interes despre ocupaţii şi profesii: cerinţele educaţionale pe care le impun,
competenţele cerute, sarcinile şi atribuţiile specifice, natura şi mediul muncii, programul de
lucru, salarizarea, statutul oferit, stilul de viaţă permis, posibilităţi de promovare, cererea actuală
pe piaţa muncii, relaţia cu alte profesii şi ocupaţii, deprinderile pe care le dezvoltă, aspecte legate
de etica profesională

3. Explorarea pieţei muncii

Piaţa muncii – configuraţia specifică a cererii şi ofertei de locuri de muncă existente la un
moment dat. Se află într-o dinamică permanentă.

Modalităţi de explorare a pieţei muncii în vederea identificării unui loc de muncă:

apelarea la o agenţie de plasare a forţei de muncă care oferă servicii de mediere a muncii:
oferă informaţii privind locurile de muncă vacante şi condiţiile de ocupare a acestora prin
publicarea, afişarea şi organizarea de burse a locurilor de muncă sau prin mediere electronică

consultarea reţelei sociale

identificarea şi consultarea cu regularitate a anunţurilor cu oferte de locuri de muncă

publicarea unui anunţ într-o publicaţie specializată

participarea la târgurile de locuri de muncă organizate periodic de agenţiile de ocupare a

forţei de muncă

iniţierea unor interviuri informaţionale

consultarea site-urilor electronice specializate

4. Explorarea aspectelor juridice legate de muncă

legislaţia muncii – actele normative ce reglementează relaţiile sociale ce apar în legătură
cu folosirea dreptului de muncă, condiţiile muncii, angajării şi salarizării, drepturile şi obligaţiile
angajaţilor şi ale angajatorilor.

contractul individual de muncă – actul ce reglementează raporturile de muncă dintre

angajat şi angajatori.

Modalităţi de explorare a legislaţiei muncii

consultarea documentelor legislative

iniţierea interviurilor informaţionale care să aibă ca obiect obţinerea de informaţii legate

de aspecte legislative ale muncii

3. DECIZIA DE CARIERĂ

Reprezintă procesul care duce la selecţia unei alternative de carieră din mulţimea de
variante disponibile la un moment dat.
1. Conţinutul deciziei de carieră

Problema efectivă care necesită luarea unei decizii.

Exemple de probleme de carieră: alegerea şcolii şi a profilului de studiu, alegerea unei
profesii, alegerea unui alt traseu educaţional, alegerea unor modalităţi de formare a
competenţelor profesionale
2. Procesul decizional

Etape:

Definirea deciziei şi identificarea alternativelor

Explorarea şi evaluarea alternativelor existente pe baza unor criterii: suprapunerea peste
caracteristicile personale, concordanţa cu aşteptările persoanei, susţinerea de care ar beneficia
din partea persoanelor semnificative, costurile şi beneficiile implicate de alegerea variantei
respective.

Planul de carieră – “harta” care ghidează persoana spre succes în implementarea deciziei.
Se referă la modul în care se vor dobândi cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru practicarea
domeniului ales, se vor explora ofertele educaţionale sau ocupaţiile, se va face promovarea
personală. Acesta cuprinde: scopul, obiectivele şi strategiile care se vor utiliza pentru atingerea
obiectivelor.

Implementarea deciziei

Reevaluarea deciziei

Stiluri decizionale

Stilul decizional

Caracteristici

Exemplu

Stilul raţional

Utilizează o abordare logică şi organizată în luarea
deciziilor, elaborează planuri minuţioase pentru punerea
în practică a deciziei luate

“Am luat decizia după ce am cântărit
bine toate alternativele”

Stilul dependent

Se bazează pe sfaturile, sprijinul şi îndrumarea din
partea altora în luarea deciziilor, consideră că ajutorul
celor apropiaţi este indispensabil atunci când cântăresc
şi aleg alternativele

“Ceilalţi ştiu cel mai bine ce e potrivit
pentru mine”

Stilul evitativ

amână şi / sau evită luarea unei decizii

“Acum nu e momentul potrivit să iau
această decizie”

Stilul intuitiv

Se concentrează pe intuiţii şi impresii în luarea unei
decizii, nu caută dovezi pentru argumentarea ei

“Am făcut aşa pentru că am simţit eu
că e mai bine”

Stilul spontan

Iau decizii sub impulsul momentului, rapid şi fără prea
multe deliberări

“Am luat decizia rapid şi fără să mă
gândesc prea mult”

3. Contextul deciziei de carieră
Factori interni

Factori externi

• Condiţiile şi caracteristicile interne ale persoanei
care îi influenţează alegerea traseului educaţional şi
ocupaţional
•Cunoştinţele despre sine – rezultat al procesului de
autocunoaştere
•Cunoştinţele despre alternativele educaţionale şi
ocupaţionale – rezultat al comportamentului
explorator manifestat de elevi în vederea obţinerii
informaţiilor despre alternativele educaţionale şi
profesiile de interes. Cunoştinţe ce pot constitui
bariere în alegerea carierei: miturile – credinţe
eronate despre carieră, procesul de alegere a carierei
şi strategiile care asigură succesul în lumea muncii;
stereotipurile ocupaţionale – atitudini preconcepute
despre o anumită ocupaţie, persoanele care
prestează acea ocupaţie, potrivirea cuiva cu
ocupaţia respectivă
•Abilităţile decizionale – strategii şi proceduri de
acţiune implicate în rezolvarea problemelor de
carieră şi în selectarea alternativei optime

• Totalitatea evenimentelor şi influenţelor care
acţionează din exterior asupra alegerii carierei
•Părinţii – prin oferirea unor modele pozitive de
comportament legate de alegerea şi dezvoltarea
carierei, disponibilitatea de a acorda suport,
oferirea de feedback, acordarea autonomiei în
alegerea carierei
•Modelele de carieră – persoane semnificative din
anturajul copiilor, din mediul familial sau
promovate prin intermediul mass-media care oferă
suport informaţional şi psihologic, orientare şi
modelarea comportamentului decizional
•Grupul de prieteni – prin expunerea adolescentului
la valorile grupului
•Structura oportunităţilor – posibilităţile materiale
şi financiare, resursele informaţionale şi de
formare existente, situaţiile şi activităţile de
învăţare care constituie mediul de creştere şi
dezvoltare al copiilor

4. MARKETING SAU PROMOVARE PERSONALĂ
Promovarea personală
– cuprinde modalităţile prin care o persoană îşi sistematizează şi
prezintă informaţiile despre abilităţile, interesele, experienţele educaţionale şi profesionale
proprii, în vederea atingerii unor scopuri de carieră.

a. Componenta instrumentală: tehnicile şi instrumentele utilizate pentru atingerea

obiectivelor de carieră

Curriculum Vitae – o prezentare detaliată şi structurală a experienţei educaţionale şi
profesionale a persoanei, precum şi a competenţelor, deprinderilor şi calificărilor dobândite
Scrisoarea de intenţie – un instrument de promovare personală în care candidatul îşi
argumentează interesul şi îşi justifică candidatura pentru un post/funcţie, personalizat pentru
fiecare post în parte.

Cartea de vizită – o formă succintă de prezentare grafică a informaţiilor şi datelor de
contact ale unei persoane. Reflectă statutul social şi nivelul de dezvoltare profesională al unei
persoane şi facilitează contactul şi întreţinerea relaţiilor sociale şi profesionale cu alte persoane,
oferind informaţiile relevante.

Portofoliul personal – cele mai relevante produse ale activităţii unei persoane în raport

cu un anumit scop

Mapa de angajare – cuprinde toate documentele pe care un candidat le prezintă
angajatorului, în vederea susţinerii concursului pentru un post

b. Componenta atitudinală: comportamentele şi atitudinile pe care le manifestă o
persoană în cadrul relaţiilor interpersonale în vederea promovării personale
Comunicarea asertivă
– exprimarea convingerilor şi emoţiilor personale într-o manieră
directă şi deschisă, fără a afecta şi ataca drepturile celorlalţi. Este cea mai eficientă modalitate de
prezentare a caracteristicilor personale şi de susţinere a valorilor şi principiilor personale

Dezvoltarea şi menţinerea relaţiilor în cadrul reţelei sociale – ansamblul relaţiilor
sociale şi profesionale care pot facilita obţinerea unor informaţii legate de oportunităţile de
dezvoltare a carierei

Pregătirea pentru interviul de angajare presupune:

Clarificarea informaţiilor despre sine şi a aşteptărilor faţă de postul vizat

Colectarea informaţiilor despre organizaţie şi postul avut în vedere

Elaborarea sau actualizarea instrumentelor de promovare personală

Pregătirea pentru interviu ce vizează: pregătirea motivaţională şi controlul emoţiilor,
anticiparea unor posibile întrebări şi pregătirea unor răspunsuri asertive, optimizarea comunicării
non-verbale în situaţia de interviu

COMPETENŢE GENERALE

Construirea planului de carieră pentru tranziţia la piaţa muncii

VALORI ŞI ATITUDINI

Motivaţie şi flexibilitate în elaborarea traseului educaţional şi profesional
Responsabilitate şi ambiţie pentru decizii şi acţiuni privind cariera
Interes pentru învăţare permanentă într-o lume în schimbare

Competenţe specifice

Teme / Conţinuturi

clasa
a IX-aclasa
a X-a

clasa
a XI-aclasa

a XII-a

1. Analizarea conceptului de
carieră şi a factorilor care
influenţează dezvoltarea
acesteia
2. Identificarea
caracteristicilor pieţei muncii

Planificarea şi dezvoltarea carierei

•Cariera: definire (accepţiune tradiţională şi modernă), factorii care influenţează
alegerea carierei
•Explorarea site-ului www.go.ise.ro

Piaţa muncii

•Caracteristici şi tendinţe ale pieţei muncii la nivel local, naţional, european:
indicatori statistici. Meserii uzate moral şi meserii actuale. Munca la negru,
economia informală, munca în străinătate, angajarea cu carte de muncă – beneficii
şi consecinţe

X

X

X

3. Demonstrarea abilităţilor
de elaborare a planului de
carieră de scurtă şi de lungă
durată
4. Demonstrarea abilităţilor
de elaborare a documentelor
de marketing personal
5. Analizarea
responsabilităţilor personale
cu privire la inserţia
profesională.

Planificarea şi dezvoltarea carierei

•Explorarea site-ului www.go.ise.ro
•Planul de carieră după finalizarea învăţământului obligatoriu: obiective, resurse,
obstacole, acţiuni
•Ciclul superior al liceului: avantajele / dezavantajele continuării studiilor,
posibilităţi de admitere, finalizare

Piaţa muncii

•Pregătirea pentru angajare: portofoliul personal, aspecte juridice ale muncii:
Codul Muncii - atribuţii şi responsabilităţi ale angajatorului şi salariatului

Marketing personal

•CV, scrisoarea de intenţie, interviul de angajare – cerinţe formale, standarde

europene

•Documente EUROPASS: CV european, paşaportul lingvistic, suplimentul la
diplomă, certificatul de calificare, EUROPASS mobilitate - conţinut,
caracteristici, utilitate, modalităţi de obţinere şi completare

X

X

X

X

X

X

Competenţe specifice

Teme / Conţinuturi

clasa

clasa clasa clasa

a IX-aa X-a

a XI-aa XII-a

6. Analizarea consecinţelor
(avantaje, dezavantaje)
privind continuarea traseului
educaţional sau inserţia
profesională
7. Aplicarea conceptelor şi
proceselor specifice pieţei
muncii în conturarea planului
de carieră

Planificarea şi dezvoltarea carierei

•Explorarea site-ului www.go.ise.ro
•Continuarea traseului educaţional sau inserţia profesională: consecinţe, avantaje,
limite. Resurse pentru îndeplinirea obiectivelor propuse
•Planul pentru carieră după finalizarea primului an al ciclului superior al liceului:
actualizare

Piaţa muncii

•Dinamica pieţei muncii: cererea şi oferta de muncă. Selecţia şi recrutarea forţei de

muncă

•Şomaj şi protecţie socială. Formare şi reconversie profesională în condiţiile
pierderii locului de muncă

X

X

X

X

X

8. Evaluarea pregătirii
personale pentru inserţie
profesională sau pentru
continuarea traseului
academic
9. Aplicarea abilităţilor de
utilizare a documentelor de
marketing personal în
vederea continuării studiului
sau inserţiei pe piaţa muncii
europene.
10. Proiectarea unei strategii
eficiente de tranziţie de la
sistemul preuniversitar la cel
universitar sau la piaţa
muncii în condiţiile integrării
europene şi globalizării

Planificarea şi dezvoltarea carierei

•Explorarea site-ului www.go.ise.ro
•Portofoliul personal şi planul pentru carieră după finalizarea ciclului superior al
liceului: completare, detaliere. Integrarea şi armonizarea priorităţilor şi
obiectivelor (educaţionale, profesionale, familiale) în vederea obţinerii succesului
•Sistemul de învăţământ post-obligatoriu: şcoli postliceale, învăţământ universitar
de scurtă / lungă durată, educaţia adulţilor. Tipuri de instituţii, specificul
educaţiei, niveluri, condiţii de acces, finalizare, echivalarea diplomelor la nivel
european

Piaţa muncii

•Integrarea europeană şi globalizarea – efectele asupra mobilităţii forţei de muncă,
cererii şi ofertei pe piaţa muncii

Marketing personal

•CV, scrisoare de intenţie, participarea la interviu, documente Europass: standarde
europene, condiţii elaborare pentru diferite situaţii educaţionale sau de muncă,
necesitate şi importanţă în context european

X

X

X

X

X

Exemple de activităţi de învăţare:
“Interviul de angajare”
– este invitat un angajator local pentru a vorbi elevilor despre
cerinţele unei organizaţii atunci când angajează tineri şi va realiza simulări de interviu cu elevii.
Se va realiza un brainstorming legat de prezentarea la interviul de angajare. Invitatul poate oferi
exemple din practica sa, va vorbi despre elementele asupra cărora este atent atunci când
intervievează un tânăr în vederea angajării pe un post. Se alege un voluntar care va juca rolul
unui candidat pentru un interviu de angajare. Angajatorul descrie succint postul pentru care se
desfăşoară interviul. Acest exerciţiu oferă elevilor oportunitatea de a învăţa cât mai multe lucruri
despre procedura de intervievare.
“Trasee de carieră” – se identifică împreună cu elevii traseele de carieră pe care le pot
urma după terminarea a 10 clase/12 clase. Elevii trebuie să se gândească ce ar trebui să ştie
despre fiecare din alternativele găsite şi să formuleze întrebări la care ar dori să li se răspundă. Ei
pot fi împărţiţi pe grupe astfel încât fiecare grupă să adune informaţii legate de una din
alternative, după care vor prezenta principalele caracteristici ale alternativei analizate. Se
analizează împreună cu elevii informaţiile prezentate de reprezentanţii grupelor şi rolul surselor
de informare în explorarea alternativelor de carieră. Se cere elevilor să se gândească care din
alternativele investigate răspunde cel mai bine aşteptărilor sale, iar decizia să fie luată în funcţie
de aceasta.

“Hexagonul intereselor” – se va discuta despre interese personale şi identificarea
ocupaţiilor care corespund acestora. Acest lucru îi va ajuta să conştientizeze cât de potriviţi sunt
pentru domeniul de activitate pe care doresc să-l aleagă. Timp de 10 minute vor citi ocupaţiile
aferente fiecărei categorii de interese, aşa cum apar în hexagon şi să aleagă acel grup de profesii
pe care îl preferă. Li se cere să noteze pe fişă în primul spaţiu liber, denumirea grupului ales.
Elevii vor alege al doilea grup care corespunde intereselor lor. Procesul se repetă şi pentru a treia
opţiune. În 5 minute elevii vor investiga ocupaţiile aferente grupului alese de ei şi să selecteze
două sau trei ocupaţii pe care ar dori să le exploreze.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->