II.1.

Clasificarea clasica

Clasic se distingeau doua mari categorii de boli psihice:

- psihogeniile
- psihozele

• Psihogeniile erau definite ca boli psihice caracterizate prin:

- caracter predominant reactiv -; reprezinta o reactie la un eveniment psihotraumatizant
- relatie cauzala evidenta intre evenimentul psihotraumatizant si simptomatologie

Dupa natura factorului psihotraumatizant psihogeniile erau subdivizate in 3 categorii

- Reactiile psihice patologice -; tulburari psihice survenite ca urmare a unui eveniment
psihotraumatizant cu valoare de stresor acut (survine brusc, este cu durata scurta si intensitate
crescuta -; echivalentul unui eveniment de viata)
- Nevrozele -; tulburari psihice survenite ca o consecinta a unui context psihotraumatizant cu
persistenta de ordinul saptamanilor sau lunilor si cu intensitate medie (de exemplu conflicte
familiale persistente sau conflicte persistente cu persoane de la locul de munca)
- Destructurarile reactive ale personalitatii sau structurarea dizarmonica a personalitatii
- Destructurari reactive ale personalitatii -; dupa structurarea armonica (normala) a
personalitatii, ca urmare a existentei unor factori psihotraumatizanti cu durata de ordinul
lunilor sau anilor si de intensitate medie, apar modificari ale personalitatii validate
predominant pe plan comportamental si afectiv
- Structurarile dizarmonice ale personalitatii (psihopatii -; tulburari de personalitate) -;
afectiuni in care evenimentul psihotraumatizant cu caracteristicile anterior descrise (durata
lunga si intensitate medie) survine inainte de maturarea personalitatii (de cele mai multe ori in
perioada copilariei -; procesul de structurare deplina a personalitatii este considerat in mod
conventional a fi incheiat la 18 ani) si are ca rezultat afectarea modului de structurare a
acesteia.

Psihozele erau definite ca boli psihice severe caracterizate prin pierderea contactului cu
realitatea (simptome psihotice tipice sunt halucinatiile, delirul, tulburarile constiintei precum
deliriumul, derealizarea si depersonalizarea), un element caracterstic fiind absenta “constiintei
bolii psihice”)
Psihozele erau clasificate dupa factorul determinant in doua categorii:
- Psihoze exogene -; termenul exogen nu se refera in mod explicit la un factor extern,
independent de organism, ci mai degraba la un factor cauzal care poate fi identificat, precum:
- Factori toxici -; de exemplu psihozele alcoolice sau din intoxicatiile cu metale grele (Plumb,
Mercur, etc)
- Factori infectiosi -; de exemplu sifilisul tertiar care determina un sindrom demential asociat
cu simptome asemanatoare episodului manical, simptome reunite sub denumirea de Paralizie
generala progresiva
- Factori traumatici -; tulburarile psihice instalate dupa un traumatism cranio-cerebral (TCC)
sever
- Afectare organica cerebrala confirmata
- tumori cerebrale
- acciedente vasculare cerebrale (AVC)
- boli degenerative cerebrale
- epilepsie
- Psihoze endogene -; termenul de endogen nu se refera la factori interni (situatie valabila si in
cazul unora dintre psihozele exogene -; precum tumorile cerebrale sau boli degenerative
cerebrale) ci mai degraba la faptul ca acesti factori constau intr-o alterare a functionarii
normale a SNC, fara ca substratul acesteia sa poata fi precizat cu exactitate
- Schizofrenia
- Delirurile cronice sistematizate (paranoia si parafreniile)
- Psihoza maniaco-depresiva (echivalentul Tulburarii afective bipolare din clasificarile
actuale)
Desi aparent aceasta clasificare este bazata in principal pe factorii cauzali, in realitate
diferentierea dintre subcategoriile corespunzatoare grupelor initiale (psihogenii sau psihoze)
se facea prin criterii fenomenologice (descrierea simptomatologiei).

II.2. ICD-10 -; Clasificarea internationala a bolilor -; versiunea a X-a

Este un sistem de clasificare propus de OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii), bolile

psihice fiind cuprinse in sectiunea F -; sectiunea a VI-a (numerotarea sectiunilor se face prin
litere)
Scopul realizarii acestei clasificari internationale este pentru a unifica diagnosticele psihiatrice
evitand confuziile create de termeni sinonimi apartinand unor clasificari diferite (precum
“scoala franceza” sau “scoala germana”)

Categoriile de boli psihice cuprinse in aceast sistem de clasificare sunt prezentate schematic
mai jos (cele mai multe sectiuni au fost mentionate amanuntit in capitolul de patologie, motiv
pentru care ele nu sunt prezentate pe larg)

TULBURARI MINTALE ORGANICE

Dementa in boala Alzheimer

Dementa vasculara

Dementa in alte boli clasificate in alta parte

- boala Pick
- boala Creutzfeld-Jacob
- boala Hungtington
- boala Parkinson
- boala cu virusul HIV -; SIDA

Sindromul amnestic organic neindus de alcool sau alte substante psihoactive

Delirium, altul decat cel indus de alcool sau alte substante psihoactive

Alte tulburari mentale datorate leziunii, disfunctiei cerebrale sau bolilor somatice
- halucinozele organice
- tulburarea catatonica organica
- tulburarea deliranta organica (schizofrenia-like sau schizofreniforma)
- tulburari afective organice
- tulburare anxioasa organica
- tulburare disociativa organica
- tulburare labil-emotionala organica
- tulburare cognitiva usoara
Tulburari comportamentale si ale personalitatii datorate bolii, leziunii sau disfunctiei cerebrale
- tulburarea organica de personalitate
- sindrom postencefalitic
- sindrom postcomotional

TULBURARI MENTALE SI DE COMPORTAMENT DATORATE UTILIZARII DE

SUBSTANTE PSIHOACTIVE

• Substantele utilizate
- alcool
- opioizi
- canabinoizi
- sedative si hipnotice
- cocaina
- alte stimulante inclusiv cofeina
- halucinogene
- tutun
- solventi volatili
- mai multe substante psihoactive

• Tulburarile secundare
- Intoxicatia acuta
- Utilizare nociva
- Sindromul de dependenta
- Stare de sevraj
- Stare de sevraj cu delirium
- Tulburare psihotica acuta si tranzitorie:
- schizofrenia-like (schizofreniforma)
- predominant deliranta
- predominant halucinatorie
- predominant polimorfa
- predominant cu simptome afective
- Sindromul amnestic
- Tulburare psihotica reziduala sau cu debut tardiv
- flash-back-uri (rememorari paroxistice)
- tulburari de personalitate sau comportament
- tulburare afectiva reziduala
- dementa
- alta deteriorare cognitiva persistenta
- tulburare psihotica cu debut tardiv

SCHIZOFRENIA, TULBURAREA SCHIZOTIPALA SI TULBURARILE DELIRANTE

Schizofrenia:
- Schizofrenia paranoida
- Schizofrenia hebefrenica
- Schizofrenia catatonica
- Schizofrenia nediferentiata
- Depresia postschizofrenie
- Schizofrenia reziduala
- Schizofrenia simpla

Tulburarea schizotipala

Tulburarea deliranta persistenta

Tulburari psihotice acute

Tulburarea deliranta indusa

Tulburari schizoafective

TULBURARI ALE DISPOZITIEI (AFECTIVE)

Episod manical

Tulburare afectiva bipolara

Episod depresiv

Tulburare depresiva recurenta

Tulburari persistente ale dispozitiei

- Ciclotimia
- Distimia

TULBURARI NEVROTICE CORELATE CU STRESUL SI TULBURARI

SOMATOFORME

Tulburari anxios-fobice
- Agorafobia
- Fobia sociala
- Fobia specifica

Alte tulburari anxioase

- Tulburarea de panica
- Tulburarea de anxietate generalizata
- Tulburare mixta anxioasa si depresiva

Tulburare obsesiv compulsiva

Reactia la stres sever si tulburari de adaptare

- Reactia acuta la stres
- Tulburare de stres post-traumatica
- Tulburari de adaptare

Tulburari disociative
Tulburari somatoforme

Alte tulburari nevrotice

- Neurastenia
- Sindromul de depersonalizare-derealizare

SINDROAME COMPORTAMENTALE ASOCIATE CU TULBURARI FUNCTIONALE SI

FACTORI SOMATICI

Tulburari ale instinctului alimentar

- Anorexia nervoasa
- Bulimia nervoasa

Tulburari non-organice ale somnului

Disfunctie sexuala necauzata de o boala sau tulburare organica

Abuzul de substante care nu produc dependenta

- antidepresive
- laxative
- analgezice
- antiacide
- vitamine
- steroizi sau hormoni
- remedii specifice botanice sau populare

TULBURARI ALE PERSONALITATII SI COMPORTAMENTULUI ADULTULUI

Tulburari specifice de personalitate

Tulburari mixte si alte tulburari de personalitate

Schimbari durabile ale personalitatii nedatorate unor boli sau leziuni cerebrale
- dupa o traire catastrofica
- dupa o afectiune psihiatrica

Alte tulburari ale habitusului sau impulsurilor

- Jocul de noroc patologic
- Incendierea patologica (piromania)
- Furtul patologic (cleptomania)
- Tricotilomania

Tulburari de identitate sexuala

Tulburari ale preferintei sexuale

Tulburari psihologice si comportamentale asociate cu dezvoltarea si orientarea sexuala

- Tulburarea de maturare sexuala
- Orientarea sexuala egodistonica
- Tulburarea relatiei sexuale

Alte tulburari ale personalitatii si comportamentului adultului

- Elaborarea simptomelor fizice din motive psihologice (tulburari factice)
- Producerea intentionata sau simularea unor simptome sau a incapacitatii fizice sau
psihologice

RETARDAREA MENTALA

Usoara (QI = 50 -; 69)

Moderata (QI = 35 -; 49)

Severa (QI = 20 -; 34)

Profunda (QI sub 20)

TULBURARI ALE DEZVOLTARII PSIHOLOGICE

TULBURARI COMPORTAMENTALE SI EMOTIONALE CU DEBUT IN COPILARIE SI

ADOLESCENTA

II.3. DSM-IV -; Manualul diagnostic si statistic al bolilor mentale editia a IV-a

Acest sistem de clasificare este propus de Asociatia Psihiatrica Americana (APA).

Exista unele diferente intre cele doua sisteme de clasificare, respectiv DSM-IV si ICD-10 (cea
mai mare parte a acestor diferente au fost precizate la capitolul de patologie psihiatrica)

Unul din meritele acestui sistem de clasificare consta in faptul ca propune ca formularea
diagnosticului sa se realizeze pe 5 axe -; aceasta varianta de formulare diagnostica a fost
pentru prima oara descrisa in editia a III-a a DSM, ea mentinandu-se si in a IV-a editie -;
editia care este in prezent utilizata

Prezentarea multiaxiala a diagnosticului consta in :

- Axa 1 -; diagnosticul bolii psihice fara a include tulburarile de personalitate sau retardarea
mentala
- Axa 2 -; tulburarile de personalitate si retardarile mentale
- Axa 3 -; diagnosticele de boli somatice asociate
- Axa 4 -; nivelul de stresori -; se acorda un punctaj pe o scara ordinala de la 1 la 5 (punctajul
creste proportional cu nivelul de stresori), pe baza evaluarii urmatoarelor aspecte:
- probleme legate de grupul de suport primar
- probleme legate de mediul social
- probleme educationale
- probleme profesionale (ocupationale)
- probleme legate de conditiile de locuit
- probleme economice
- probleme determinate de accesul la serviciile de sanatate
- probleme legate de incalcari ale legii
- alte probleme psihosociale si de mediu
- Axa 5 -; scorul GAF (Global Assessment of Functioning) reprezinta o cuantificare a
modului in care simptomele tulburarii psihice afecteaza nivelul global de functionare al
pacientului -; scorul GAF se exprima in intervale de 10 puncte, intre cele doua extreme:
- GAF = 100 - 91 -; lipsa oricaror simptome, cu functionare normala
- GAF = 10 - 1 -; pericol crecut si persistent de a cauza injurii lui sau altora; incapacitate
persistenta de mentinere a unei igiene personale minime; acte suicidare cu intentie si
expectanta clare de a muri)

Categoriile diagnostice cuprinse in DSM-IV sunt redate schematic mai jos:

TULBURARI DIAGNOSTICATE DE OBICEI PENTRU PRIMA OARA IN COPILARIE

SAU ADOLESCENTA

DELIRIUM, DEMENTE, TULBURARI AMNESTICE SI ALTE TULBURARI

COGNITIVE

Delirium determinat de o conditie medicala generala

Dementa
- Dementa in boala Alzheimer cu debut timpuriu
- Dementa in boala Alzheimer cu debut tardiv
- Dementa vasculara
- Dementa determinata de alta conditie medicala generala
- Dementa din cadrul infectiei HIV
- Dementa posttraumatica
- Dementa din boala Parkinson
- Dementa din boala Hungtington
- Dementa din boala Pick
- Dementa din boala Creutzfeldt-Jakob
- Dementa cu etiologie multipla

Tulburari amnestice

Alte tulburari cognitive

TULBURARI MENTALE DETERMINATE DE O CONDITIE MEDICALA GENERALA

NECLASIFICATE IN ALTA PARTE

Tulburare catatonica
Schimbarea personalitatii

TULBURARI INDUSE DE CONSUMUL DE SUBSTANTE PSIHOACTIVE

Tulburari in relatie cu consumul de alcool

- Dependenta la alcool
- Abuzul de alcool
Tulburari induse de alcool
- Intoxicatia alcoolica
- Starea de sevraj la alcool
- Deliriumul din intoxicatia alcoolica
- Stare de sevraj cu delirium
- Dementa indusa de alcool
- Tulburare amnestica indusa de alcool
- Tulburare psihotica indusa de alcool
- deliranta
- halucinatorie
- Tulburare afectiva indusa de alcool
- Tulburare anxioasa indusa de alcool
- Disfunctie sexuala indusa de alcool
- Tulburari de somn induse de alcool

Tulburari in relatie cu consumul de

- amfetamine
- cofeina
- cannabis
- cocaina
- halucinogene
- substante inhalante
- nicotina
- opioide
- Fenilciclidina
- Fenciclidina
- sedative, hipnotice sau anxiolitice
- mai multe substante psihoactive
- alte substante psihoactive sau de substante psihoactive neidentificate

SCHIZOFRENIA SI ALTE TULBURARI PSIHOTICE

Schizofrenia
- forma paranoida
- forma dezorganizata
- forma catatonica
- forma nediferentiata
- forma reziduala

Tulburarea schizofreniforma

Tulburarea schizoafectiva

Tulburare deliranta

Tulburare psihotica acuta

Tulburare psihotica indusa

Tulburare psihotica determinata de o conditie medicala generala

- deliranta
- halucinatorie
TULBURARI AFECTIVE

Tulburari depresive
- Tulburarea depresiva majora
- Tulburarea distimica

Tulburarea bipolara
- Tulburarea bipolara tip I
- Tulburarea bipolara tip II
- Tulburarea ciclotimica

TULBURARI ANXIOASE

Tulburare de panica fara agorafobie

Agorafobie fara istoric de Tulburare de panica

Fobie specifica

Fobie sociala

Tulburare obsesiv-compulsiva

Tulburare de stres posttraumatica

Tulburare acuta de stres

Tulburare de anxietate generalizata

TULBURARI SOMATOFORME

Tulburare de somatizare

Tulburare de somatizare nediferentiata

Tulburare de conversie

Tulburare dureroasa

Hipocondrie

Tulburare dismorfica

TULBURARI FACTICE

Tulburari factice
- cu simptome predominant psihologice
- cu simptome predominant fizice (somatice)
- cu simptome psihologice si fizice
TULBURARI DISOCIATIVE

TULBURARI SEXUALE SI TULBURARI ALE IDENTITATII SEXUALE

Disfunctii sexuale
- Tulburari ale dorintei sexuale
- Tulburari ale excitarii sexuale
- Tulburari orgasmice
- Tulburari sexuale dureroase
- dispareunia (nedeterminata de o conditie medicala generala)
- vaginismul (nedeterminat de o conditie medicala generala)

Parafiliile

Tulburari ale identitatii sexuale

TULBURARI DE ALIMENTATIE

Anorexia nervosa

Bulimia nervosa

TULBURARI DE SOMN

Tulburare de somn primara

- Dissomnii
- Insomnie primara
- Hipersomnie primara
- Narcolepsia
- Tulburari de respiratie in timpul somnului
- Tulburari ale ritmului circadian
- Parasomnii
- Cosmaruri
- Teroare in timpul somnului (pavor nocturn)
- Somnambulism

Tulburari de somn in relatie cu alte tulburari mentale

- insomnie in relatie cu alte tulburari mentale
- hipersomnie in relatie cu alte tulburari mentale

Alte tulburari de somn

- Tulburari de somn determinate de o conditie medicala generala
- Tulburari de somn induse de substante psihoactive

TULBURARI ALE IMPULSURILOR NECLASIFICATE IN ALTA PARTE

Tulburare exploziva intermitenta

Cleptomania
Piromania

Jocul de noroc patologic

Tricotilomania

TULBURARI DE ADAPTARE

Tulburare de adaptare
- depresiva
- anxioasa
- mixta depresiv anxioasa
- cu tulburari de conduita
- mixta cu tulburari de conduita si emotionale

TULBURARI DE PERSONALITATE

ALTE CONDITII CARE TREBUIESC IDENTIFICATE

Factori psihologici care afecteaza conditia medicala

Tulburari motorii induse de medicatie

- Parkinsonism indus de neuroleptice
- Sindromul neuroleptic malign
- Distonia acuta indusa de neuroleptice
- Akatisia acuta indusa de neuroleptice
- Diskinezia tardiva indusa de neuroleptice
- Tremor postural indus de medicatie
- Tulburare motorie indusa medicamentos nespecificata in alta parte

Alte tulburari induse de medicatie

- efecte adverse nespecificate in alta parte

Probleme relationale
- Probleme de relationare determinate de o tulburare mentala sau de o conditie medicala
generala
- Probleme de relationare parinte-copil
- Probleme de relationare intre parteneri
- Probleme de relationare cu rudele
- Probleme de relationare nespecificate in alta parte

Probleme in relatie cu abuzul sau neglijarea

- Abuzul fizic al copilului
- Abuzul sexual al copilului
- Neglijarea copilului
- Abuzul fizic al adultilor (partener sau alte persoane)
- Abuzul sexual al adultilor (partener sau alte persoane)

Conditii aditionale care trebuiesc identificate

- Noncomplianta terapeutica
- Simularea
- Comportamentul antisocial la adult
- Comportamentul antisocial la copil sau adolescent
- Intelectul de limita
- Declinul cognitiv in relatie cu inaintarea in varsta
- Pierderea persoanelor apropiate
- Probleme educationale
- Probleme ocupationale
- Probleme de identitate
- Probleme religioase sau spirituale
- Deficit de cultura
- Perioada cu probleme de viata

Schizofrenia este o tulburare psihiatrica caracterizata de o disociatie a psihicului, de cele mai multe
ori cronica. Este o boala mentala ce afecteaza in modalitati diferite comportamentul, gandirea si
emotiile. Termenul deriva din greaca care inseamna schizo,scisiune si phrenos, creier.Se declaseaza,
in general, in adolescenta tarzie si in prima faza a maturitatii si are o evolutie progresiva, cronica, si
cateodata prezinta perioade de aparenta lipsa de tulburari.Simptomele se manifesta in general mai
devreme in cazul barbatilor decat in cazul femeilor. Clasa din care face parte a fost prima data
individualizata in 1883 de Emil Kraepelin cu denumirea de dementa precoce.Termenul a fost
aprofudat ulterior de Eugene Bleurer in 1911. Diagnosticul de schizofrenie a fost deseori criticat in
special de miscarea anti-psihiatrica. Recent a fost emisa o ipoteza conform careia schizofrenia este
doar o fateta a unui spectru amplu de experiente si comportamente, si ca oricine din societate ar
putea avea astfel de experiente.Aceasta teorie este cunoscuta sub denumirea modelul
continuumului psihozei sau abordarea dimensionala sustinut in special de psihologul Richard Bentall
Si de psihiatrul Jim van Os. In ciuda studiilor neintrerupte si intense, cauzele maladiei sunt inca
necunoscute. Importanta ereditatii, a factorilor biologici si psihologici sunt inca dezbatute, sustinute
sau negate in functie de autori fara ca nimeni sa incercesa demonstreze clar propriile afirmatii. Dintre
cele mai discutate ipoteze cea a lui Gregory Bateson si a mamei schizofrenogenice este una dintre
cele mai cunoscute.Antropologul observa ca des mamele schzofrenicilor manifesta o ambiguitate
expresiva a propriilor mesaje si acest lucru ar putea produce declansarea. Simptomele persoanelor
care sufera de schizofrenie variaza in timp, existand perioade de ameliorare sau de agravare. Odata
cu inaintarea n varsta simptomele devin mai putin grave, la unele persoane existnd si posibiliatea
disparitiei acestora spre finalul vietii. O varietate de simptome caracterizeaza schizofrenia. Cele mai
proeminente sunt iluziile, halucinatiile, comportamentul bizar, miscarile necontrolate, gandirea si
limbajul dezorganizat. Multe persoane care sufera de schizofrenie nu isi dau seama de acest lucru sau
nu il recunosc. Iluziile sunt idei false care sunt evident neadevarate pentru cei din jur. De exemplu un
schizofrenic poate crede ca este presedintele tarii, cand de fapt nu este. Schizofrenicii de asemenea
pot avea iluzia ca alte persoane sau organe ale statului comploteaza imporiva lor sau ii spioneza. De
asemenea pot crede ca extraterestrii le citesc gandurile sau le controleaza viata. Schizofrenicii pot
avea halucinatii. Acestia vad , aud, simt, miros sau gusta lucruri inexistente. Halucinatiile auditorii
sunt cele mai frecvente. n acestea pot fi implicate una sau mai multe voci care comenteaza actiunile
persoanei sau i dau comenzi acesteia. Schizofrenicii pot avea un comportament bizar: vorbesc
singuri, merg cu spatele, rad brusc fara motiv, au o mimica ciudata a fetei sau fac miscari ciudate si
repetate. Schizofrenicii pot vorbi incoerent sau fara sens, lucru care sugereaza o gndire confuza si
dezorganizata. ntr-o conversatie sar de la un subiect la altul, combina cuvinte si fraze fara sens sau
creeaza cuvinte noi. Un alt simptom a schizofrenicilor este introvertirea. Schizofrenicii evita contactul
cu alte persoane sau se comporta ca si cum acestia nu ar exista. De asemenea au o expresivitate
emotionala scazuta. De exemplu vorbesc cu un ton scazut si monoton, evita contactul vizual sau
figura lor este lipsita de expresie. Alte simptome ale schizofreniei sunt dificultatea de memorare,
incapacitatea de atentie sau de gndire abstracta, dificultate n crearea unor planuri de viitor.
Schizofrenicii pot avea probleme ca anxietatea, depresia sau pot avea intentii sinucigase. De
asmenea exista un risc ridicat de a deveni dependenti de alcool sau droguri, lucru care afecteaza si
mai mult starea lor.