P. 1
Spalarea de Bani

Spalarea de Bani

|Views: 346|Likes:
Published by Adriana Dochita

More info:

Published by: Adriana Dochita on Nov 09, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/06/2014

pdf

text

original

Metode de spălare a banilor practicate pe plan internațional

Termenul de spălare a banilor a început să fie folosit în anii 1920 când Al Capone și Bugsy Moran au deschis spalătorii în Chicago pentru a-și spăla „banii murdari”. În zilele noastre, acestui scop îi folosesc restaurantele fast-food, cazinourile și societățile comerciale ce au la bază numerarul. Reciclarea fondurilor este un proces complex prin care veniturile provenite dintr-o activitate infracțională sunt transportate, transferate, transformate sau amestecate cu fonduri legitime, în scopul de a ascunde proveniența sau dreptul de proprietate asupra profiturilor respective. Necesitatea de a recicla banii decurge din dorința de a ascunde o activitate infracționala. În cadrul activităților infracționale, numerarul este principalul mijloc de schimb. Strategiile de spălare a banilor includ tranzacții care, prin volum, sunt foarte profitabile și atractive pentru institutiile financiare legale. Spălarea banilor orientează banii dintr-o economie ilegala și îi plaseaza în investitii binevenite în economia legală. Cele doua elemente majore ale procesului de reciclare de fonduri sunt: ascunderea veniturilor ilicite și convertirea lor în bani, în scopul de a le ascunde proveniența. Altfel spus, spălarea banilor este un proces prin care se dă sau se încearcă a se da o aparenţă de legalitate unor profituri obţinute ilegal de către infractorii care, fără a fi compromişi, beneficiază ulterior de veniturile respective. Etapele procesului de spălare a banilor Acest proces dinamic se desfăşoară în trei etape, şi anume: obţinerea şi mişcarea fondurilor obţinute în mod direct sau indirect din infracţiuni, ascunderea urmelor sau originii veniturior pentru a se evita orice suspiciuni sau investigaţii şi, în fine, disponibilizarea banilor şi reinvestirea lor în activităţi legale. 1) În etapa iniţială sau de plasare a spălării banilor, infractorul introduce profitul său ilegal în sistemul financiar. Aceasta se poate face prin împărţirea sumelor mari de bani în sume mai mici, care sunt apoi depozitate direct într-un cont bancar sau folosite în cumpărarea unor instrumente financiare (cecuri, bilete la ordin, etc.). 2) După intrarea fondurilor în sistemul financiar, are loc a doua etapă-stratificare. În această etapă, infractorul întrprinde o serie de preschimbări sau mişcări ale fondurilor pentru a le îndepărta

cu sumele care s-au scos din firmă dar neimpozitate. În această situație reciclatorii pot controla orice cont. mandate de plată etc. 3) După ce a reuşit să traverseze primele două etape ale procesului de spălare a banilor. scrisori de credit. după care sunt revândute realizând un profit substanțial tot proprietarului inițial. un client are posibilitatea de a accesa virtual contul său din orice loc din lume. chiar dacă acesta au fost deschis pe numele unor interpuși. acesta poate fi transferat în orice colț al lumii în timp record.  Bunurile achiziționate cu fonduri ilicite sunt vândute unor societățti de tip captiv (care aparțin de fapt proprietarului bunurilor). în final realizându-se pierderi. încasând chiar și dobânzi pentru sumele cu care au împrumutat societatea. Moduri de stratificare: Dupa ce numerarul a fost depus în instituții financiare fără a fi detectat. Sunt preferate acele zone geografice sau jurisdicţii care nu cooperează cu organele de anchetă specializate în combaterea acestui fenomen infracţional. Metodele de integrare:  Achiziționarea de bunuri imobiliare sau a unor afaceri în pierderi. care merge mereu în pierdere. Se scot din firmă sume. iar acesta poate dispune de banii transferați.). soldurile persoanelor interpuse se transferă ulterior în contul administratorului titular.  Posibilitatea creditării de către asociați a propriei societăti comerciale. utilizând fondurile ilicite. . în care fondurile intră în circuitul economic legal. încărcând costurile. asociații creditează firma proprie. O dată ce numerarul a fost depus în conturi bancare. cea mai uzitată cale fiind cea a transferului electronic într-o serie de conturi din diverse bănci de pe întreg globul.cât mai mult de sursa din care provin. contra acestui numerar reciclatorii procură instrumente financiare (cecuri de călătorie. a bunurilor de lux sau a afacerilor. Spălătorul de bani poate acum să investească legal fondurile pe piaţa imobiliară. după care. pe care le reconvertesc apoi în numerar. dând uneori aparența de servicii financiare extrateritoriale sau de posibilități de plasament legale. la alegere. aceste bunuri sau afaceri sunt revândute la valoarea lor reală. infractorul sau grupul infracţional trece la a treia etapă-integrarea-. Dat fiind caracterul din ce în ce mai mobil de acces la Internet. Multe entități se servesc în ultimul timp de Internet pentru a propune servicii de spălare de bani.

şi anume:  structurarea. iar în cazul reciclării fondurilor străine în țară. dispunerea de acesta nu reprezintă niciun risc pentru infractor. a) Anonimatul. de aceea cheltuirea sau depozitarea unor sume mari de bani în numerar creează suspiciuni. . Prin procedeele lor ilicite. în majoritatea ţărilor. Cele trei etape se pot desfăşura distinct. stabilitatea economica şi securitatea sa naţională. facturile de export sunt supraevaluate pentru a justifica încasările). iar fondurile companiei de fațadă sunt de fapt.Reguli de bază ale spălării banilor. scoaterea a milioane sau miliarde de dolari anual din procesul normal de creştere economică reprezintă un real pericol pentru credibilitatea. Într-o ţară cu o situaţie financiară precară. În esenţă. Împrumuturi fictive acordate de o companie de fațadă. Metodele de spălare a banilor 1. se pot suprapune. o astfel de companie înregistrată într-un paradis fiscal este controlată de o companie din țară. infractorii au creat tehnici şi metode variate de inserare a numerarului în sistemul financiar. ci prin utilizarea altor mijloace de plată (cecuri. într-o economie în care tehnologia avansată şi globalizarea permit transferul rapid de fonduri. mai des. Totuşi.este una din regulile spălării banilor prin care tranzacţia cu valori obţinute din infracţiuni trebuie să fie asemănătoare altor tranzacţii legale din mediul sau locul unde acestea au loc. cărţi de credit). cum ar fi titlurile la purtător sau ordinele de plată. În economiile în care se foloseşte des numerarul pentru achiziţii de mai mică sau mai mare valoare. adică divizarea sumelor mari în sume mai mici şi depunerea acestora de către mai multe persoane în diverse conturi bancare sau utilizarea sumelor respective în vederea achiziţionării altor instrumente de plată. fonduri reciclate ale companiei din țară. În plus. lipsa de control asupra acestui fenomen infracţional poate submina stabilitatea financiară. poliţe bancare. dar pot avea loc şi simultan sau.  Folosirea de facturi false pentru import sau export (se utilizează facturi de import supraevaluate. numerarul nu trebuie să lase nicio pistă care să conducă la originea sa. Din această cauză. aproape toate tranzacţiile cu sume mari sunt realizate nu cash. infractorii pot investi în sectoarele economiei în care activele pot fi utilizate ulterior ca maşini de spălare a banilor. pentru a justifica transferul unor asemenea fonduri.

în general cu reguli mai puţin stricte. pentru a-i pune rapid în circulaţie. 2. efectuarea de transferuri externe a unor valori mari folosind multiple instrumente monetare. Transferurile bancare electronice pot mişca sume mari de bani aproape oriunde în lume în doar câteva minute.  tranzacţii comerciale false inserate în cadrul unei afaceri legale prin: tranzacţii cu numerar dintr-o valută în alta în mod repetat şi rapid. cecuri bancare sau de călătorie. prin simpla scoatere ilegala din ţară a unei cantităţi de bani în numerar şi introducerea acesteia într-o altă ţară. Transferurile dintr-un cont în mai multe conturi aflate în alte ţări şi redirecţionarea ulterioară dinspre acele ţări creează un circuit complex multinaţional electronic. sume care apoi sunt depozitate împreună. de obicei prin curieri sau prin ascunderea cantităţii pe vase cargo. c) Complexitatea Prin împărţirea fondurilor sale în mai multe tranzacţii si viteza acestor operatiuni. deschiderea şi închiderea repetată a acestora. d) Secretul În ciuda faptului că secretul bancar are un scop legitim şi o justificarea comercială. fără ca deţinătorul lor să fie nevoit să treacă pe la bancă sau să implice angajaţii băncii. contrabanda cu numerar. acesta poate conduce la apariţia unor paradisuri financiare.  amestecul fondurilor ilegale cu cele care provin dintr-o afacere legală cu numerar. etc. investiţii. constituirea de garanţii fictive. operaţiuni de credit. . Tehnici de disimulare a originii ilicite a veniturilor:  supraevaluarea preţului unui bun printr-o factură de valoare mai mare decât valoarea sa reală sau printr-o factură partial sau în totalitate falsă. la nivel mondial existând aproximativ un million de corporaţii anonime. ce oferă protecţie infractorilor. b) Viteza. care face dificilă urmărirea lor de către organelle de cercetare. folosirea unor conturi bancare multiple. Odată ce numerarul a intrat în sistemul financiar.circulaţia rapidă a valorilor. spălătorul face dificilă şi uneori imposibilă munca investigatorilor de a reconstitui drumul banilor. metodele moderne de transmitere a banilor. transferuri electronice bancare din contul unor persoane juridice în contul unor persoane fizice. fie că se află sau nu în ţara de origine. spălătorul poate utiliza avantajele create de progresele informatice (IT). ce impun un secret financiar strict şi apără investitorii străini de investigaţii şi anchete judiciare. pentru a nu putea fi detectate.

prin schimbări frecvente ale beneficiarilor. utilizate ca simple cutii poştale. Această operaţiune este urmată apoi de returnarea sumei împrumutate. Sisteme utilizate în spălarea banilor a) Destinaţiile offshore Paradisurile offshore sunt ţări sau teritorii. Acest sistem oferă reale avantaje practice pe care infractorii le cunosc. care acceptă implantări fictive de companii. etc. 3. nu există administratori sau acţionari înregistraţi. În primul rând.În momentul în care banii sunt transformaţi într-o formă care poate fi transferată sau cu care se poate face contrabandă. Prin implicarea unei alte jurisdicţii. În al doilea rând. fondurile sunt plasate în zonele geografice protejate de jurisdicţii ce nu admit influenţa jurisdicţiilor în care s-a obţinut profitul. cât şi al conservării ori valorificării probei care să poată fi admisă în instanţă. ce conduc la sume din ce în ce mai mari. atât sub aspectul obţinerii. O parte din fondurile transferate pe căi ilicite în străinătate revin sub formă de împrumut infractorului sau firmei pe care o controlează. proprietarii companiilor nu au reşedinţa în ţările unde şi-au înfiinţat societatile. aceste persoane fiind reprezentate prin împuterniciţi. întrucât nu există nicio obligaţie de plată a taxelor. metoda împrumutului returnat. care primesc dispoziţii prin mijloace codificate convenite anterior. nu se cunosc persoanele care deţin puterea de decizie în companie.  poliţele de asigurare. la care de fapt intentionat nici nu sunt obligati contractual. adesea insule sau grup de insule. nicio obligaţie de a ţine registre contabile. la care se adaugă dobânzile convenite de parti şi eventual penalităţi de intarziere. nu se cunoaşte identitatea adevăratului beneficiar. un secret bancar impenetrabil şi multe drepturi în acest sens companiilor private. nu există o dovadă a capitalului social. în acelaşi timp. recepţionarea primelor de asigurare prin brokeri sau intermediari financiari din centre offshore care nu respectă regulile de publicitate sau evidenţă. bani ce pot intra direct şi discret în sistemul bancar convenţional. De obicei. niciun acord de dublă impunere. sunt încă multe ţări care facilitează primirea banilor din exterior indiferent de sursa acestora sau a modului de transmitere. cel mai adesea aceştia iau calea unui centru offshore. care intra astfel in circuitul legal. aproape fără excepţie. . plata unor prime mai mari decât cele normal datorate şi solicitarea ulterioară ca rambursarea să fie făcută către o terţă persoană. apar mai multe bariere legale şi financiare în calea organelor de investigaţie. zone cu reglementări elastice privind controlul schimburilor valutare şi mari libertăţi privind impozitele şi care oferă.

Sunt acele companii care nu au active independente sau operaţiuni comerciale proprii si care sunt utilizate de proprietarii acestora pentru a-şi desfăşura afacerile sau pentru a menţine controlul asupra altor companii. ei acordă asistenţă persoanelor fizice şi juridice în domenii precum investiţiile. Aceşti „investitori externi” sunt de fapt intermediari folosiţi de spălătorii de bani. organizând şi administrându-le afacerile financiare si comerciale. dacă este necesar. împuternicit şi poate câţiva acţionari. De obicei. Documentele de înfiinţare ale companiei pot cuprinde un cont bancar valid şi ceva mai mult decât numele sau adresa avocatului sau agentului care se ocupă cu înfiinţarea companiei. Achiziţionarea acţiunilor se face cu documentaţia legală necesară şi banii intră astfel în mod legal în posesia infractorilor. management. În plus. În multe situatii. de aceea. strâng documentaţia necesară pentru înfiinţarea de societăţi comerciale. c) Folosirea liber-profesioniştilor Avocaţii. înfiinţarea companiilor scoică se face nu de proprietari.Paradisurile fiscale reprezintă una din cele mai comune şi utilizate proceduri pentru fraudă şi evaziune fiscală la nivel internaţional. Dacă o companie scoică este înfiinţată într-o jurisdicţie cu o legislaţie strictă sub aspectul protejării secretului bancar. costuri mici de înmatriculare. b) Companiile scoică În esenţă. este imposibil să se urmărească fondurile ilicite care sunt returnate către beneficiarul real. consultanţii legali pregătesc şi. administrare. optimizarea situaţiei lor fiscale şi alte operatiuni legale. evazioniştii şi finanţatorii terorismului le pot relativ usor converti si utiliza pentru ascunderea provenienţei ilicite a veniturilor. O tehnică folosită cu succes de infractori este înfiinţarea de companii scoică pentru a le putea vinde acţiunile „investitorilor externi”. Aceste companii sunt uşor de înfiinţat şi pot fi conectate cu alte companii scoică din lume. este aproape imposibil să se identifice adevaratii proprietari sau administratori ai societăţii şi. înfiinţări de companii. Înainte de toate. clauze minime sau care caută acele zone geografice care facilitează apariţia companiilor „pe ţeavă”. O companie scoică este inregistrata în ţara în care este înfiinţată. care selectează jurisdicţiile ce oferă avantajele unei înfiinţări rapide. Întrucât companiile scoică nu sunt ilegale. contabilii şi alti liber-profesionisti realizează un număr semnificativ de activitati în sprijinul clienţilor lor. companiile scoică sunt acelea care există doar pe hârtie. locaţii unde nu se solicită informaţii despre proprietari sau care interzic dezvăluirea unor astfel de informaţii. spălătorii de bani. ci de agenţi. notarii. pentru beneficii materiale . dar nu este tranzacţionată pe piaţa de capital şi nu operează de sine stătător.

d) Sistemele alternative de transmitere a banilor. în cca 10 minute). o persoanã poate transfera electronic bani rapid (de obicei. dar acestea pot fi fãcute în dialect. liber-profesioniştii folosiţi ca intermediari deţin cunoştinţe şi competenţe ce pot fi utilizate de infractori pentru transformarea profiturilor ilegale în venituri legale. Desi este o afacere discretã. convenabil si la preturi atractive unor alte persoane aflate în una din cele peste 150 de tãri. Aceste transferuri pot fi folosite si de cãtre spãlãtorii de bani. e) Cazinourile si Internetul . folosite de cãtre persoane care nu pãstreazã o relatie traditionalã cu banca si care vor să transfere banii în tara lor de origine. Existã si o îngrijorare la nivel international asupra faptului cã SAT poate fi folosit usor în finantarea terorismului. producând toată documentaţia de specialitate necesară. păstrarea fondurilor sau plata preţului de achiziţionare sau vânzarea de bunuri imobiliare. majoritatea aparţinând comunitãtilor asiatice. Unii din aceşti liber-profesionişti ajung să se specializeze în identificarea unor societăţi comerciale sau locaţii offshore pentru utilizarea lor în scheme de spălare a banilor. ce oferă o aparenţă de legalitate afacerilor. Prin intermediul unei retele internationale de agentii localizate peste tot în lume. SAT este un sistem atractiv si folosit pe scarã largã de cãtre reţelele crimei organizate si infractorii periculosi. iar clientii lor sunt persoane fizice obisnuite si nu infractori. SAT este utilizat nu numai pentru a spãla veniturile obtinute din infractiuni. bancherii din economia subteranã sunt probabil cunoscuti în cadrul comunitãtii si respectati pentru serviciile pe care le oferã în transmiterea banilor care au fost câstigati în strãinãtate cãtre familiile de acasă. Din motive evidente. de obicei. În esenţă. cu încredere.substantiale. Sistemele alternative de transmitere rapidã a banilor (SAT) permit ca banii sã circule în jurul lumii fãrã a utiliza sistemul bancar conventional. cu minimum de cheltuieli. prescurtate sau printr-un limbaj nefamiliar investigatorilor si de aceea poate fi dificil sau imposibil de interpretat. Transferurile de bani sunt. Se estimeazã faptul cã existã în Europa mii de bancheri SAT. astfel de profesionişti pot fi direct implicaţi în desfăşurarea de tipuri specifice de tranzacţii financiare. dar si pentru a evita taxele fiscale si obligatiile vamale. De obicei sunt pãstrate evidente ale tuturor tranzactiilor. de exemplu. adesea la o ratã de schimb mai bunã si cu un comision mai scãzut decât cel aplicat de bãnci sau de sistemele oficiale de transmitere rapidã de bani. SAT poate fi utilizat în scopuri legale si ilegale si poate exista în forme diverse.

Cazinourile sunt vulnerabile de a fi manipulate de cãtre spãlãtorii de bani datoritã vitezei si naturii intensive a jocurilor cu numerar si datoritã faptului cã într-un numãr mare de tãri cazinourile furnizeazã clientilor lor o gamã largă de servicii financiare. eliminã contactul fatã-în-fatã si este extrem de rapid si eficient în eliminarea frontierelor. Totusi. Riscul spãlãrii banilor este foarte mare datoritã faptului cã Internetul folosit în aceste cluburi oferã accesul usor si aproape universal. detinãtorul de actiuni este înregistrat si orice transfer de actiuni cãtre o altã persoanã trebuie sã fie înregistrat într-un registru oficial. În majoritatea tãrilor. este probabil ca adevãratul proprietar al companiei sã nu aparã în nici o evidentã a companiilor sau in vreo statistica guvernamentalã. unele jurisdictii oferã posibilitatea detinerii sau transferului actiunilor într-o formã “la purtãtor”. Certificatele de actionar sunt documente care dovedesc dreptul de prioritate asupra companiei sau societăţii comerciale. Există trei caracteristici ale Internetului care împreună tind să agraveze anumite riscuri convenţionale de spălare a banilor: . dreptul de proprietate este anonim. detinerea si transferul averii în mod anonim. Acestea servicii disponibile la cazinouri sunt similare.rapiditatea tranzacţiilor electronice. în multe cazuri cu cele furnizate de bãnci si pot include conturi de debit sau credit. În cazul acestor actiuni “la purtãtor” nu existã nici o înregistrare cu privire la actionar si cel care se aflã în posesia fizicã a certificatului de actionar este proprietarul unei părţi corespunzătoare din societatea comercială. f) Societãtile cu titluri nominale si la purtãtor. De aceea.Un cazino este un club comercial de jocuri care ofera mai multe tipuri de jocuri. . la adăpostul controlului financiar sau al organelor judiciare. . Atunci când identitatea actionarilor nu este înregistratã la emiterea si transferarea unei actiuni. care solicitã monezi sau jetoane pentru a fi activat. facilitãti pentru transmiterea sau primirea de fonduri direct de la alte institutii. precum si servicii de schimb valutar si de încasare în numerar a cecurilor. Cazinourile din România încã nu aplicã servicii formale financiare. Astfel de companii reprezintã mijloace excelente pentru primirea. Aceste actiuni la purtãtor conferã drepturi de proprietate asupra companiei mai mult decât detinerea actualã a actiunilor. g) Folosirea organizaţiilor non-profit . dar nu putem exclude cã acestea ar putea fi interesate în serviciile respective într-o scurtã perioadã de timp. de exemplu jocuri mecanice.accesul uşor prin Internet.contactul dintre client şi instituţie este unul depersonalizat.

puși la curent cu toată schema. cât şi cuantumul şi necesitatea cheltuielilor beneficiarilor pot fi exagerate şi dificil de apreciat utilitatea lor. Potrivit Centrului Anticoruptie. care . Peste 70 milioane de dolari au reuşit să ajungă în una din instituţiile financiare din Republica Moldova.Organizaţiile non-profit adună sute de miliarde de dolari anual de la donatori si distribuie acesti bani -după plata costurilor lor administrative. bani extraşi din fondurile unor cetăţeni sau personae juridice din SUA. contra unei sume de bani. casierii. sumele erau trimise în conturile unor moldoveni. dar şi un casier. Caz de spălare a banilor în Republica Moldova Serviciile specializate ale Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei au deconspirat funcţionarea unei scheme de spălare de bani estimată la circa 200 000 000 dolari. Moldovenii scoteau bani virtuali din Statele Unite și-i transformau în cash în Republica Moldova. din cei 12 membri implicaţi în săvârşirea infracţiunii. Ofiţerul a explicat că hakerii au creat o plasă în care se opreau banii din plăţile online. de multe ori aceste entităţi fiind create special în astfel de scopuri. În această schemă este implicată şi o persoană din cadrul unui minister din Republica Moldova care avea acces la copiile a mai multor buletine de identitate şi pe care. Este adevarat ca “beneficiarii” habar nu aveau ca dispun de așa bogății. Aceştia din urmă. Folosirea cu rea-credintã a organizatiilor non-profit pentru spălarea banilor şi finantarea terorismului este o modalitate frecvent folosită de reţelele crimei organizate.către beneficiari. prezentând doar copiile buletinelor de identitate ale diferitor persoane. Atât cheltuielile lor administrative. un angajat al unui minister moldovean venea la bancă și deschidea conturile. care reținea anumite sume din diferite tranferuri de la diferite persoane. le oferea membrilor grupării. deschise la o banca din Republica Moldova. Ulterior. Când banii ajungeau în conturile cu pricina. anunțtau organizatorii. care mai apoi erau transferaţi în băncile din Republica Moldova cu ajutorul sistemelor de tranfer Western Union şi Money Gram. Bogdan Zumbreanu. cu ajutorul copiilor actelor ridicau banii de pe conturile persoanelor fizice. Banii au fost adunați pe conturile unor cetățeni americani prin intermediul unei plase virtuale. directorul adjunct al Direcţiei Generale Urmărire Penală din cadrul CCCEC a specificat că printre cei 6 membri reţinuţi este şi organizatorul şi coordonatorul grupului.

în urma unei operaţiuni complexe au fost reţinuţi şase membri activi ai grupării. În data de 28 octombrie. statutul cărora urmează a fi decis. Drept rezultat al unei monitorizări continue a tranzacţiilor suspecte. . Sursa a specificat că urmează a fi stabilită identitatea persoanelor reţinute. Totodată.își ridicau sumele. între care capul reţelei şi un angajat al băncii din Republica Moldova. La sesizarea Centrului. Deocamdată nu se ştie dacă posesorii documentelor de identitate cunoşteau despre aceasta. din cele 200 de milioane de dolari adunate în SUA. Membrii grupării sunt bănuiţi de spălare de bani în proporţii deosebit de mari şi riscă privare de libertate pe un termen de la 5 la 10 ani. în uma cărora au fost ridicate 300 mii dolari SUA. 70 de milioane au ajuns în Moldova. în automobile. de unde au ridicat în jur de 300 de mii dolari. Centrul a efectuat peste 30 de percheziţii la domicliile reţinuţilor. anunţînd despre aceste suspiciuni FBI din Statele Unite. în schema vizată este complice şi funcţionarul unui minister care asigura gruparea cu xeroxuri ale buletinelor de identitate pentru deschiderea conturilor bancare.anul curent. FBI a confirmat că din conturile mai multor cetăţeni au fost însuşite sume enorme de bani care se cifrează la 200 milioane dolari. domicilii. Aceasta este modalitatea prin care. o armă de foc şi 2 maşini de lux. pentru care au fost organizate peste 30 de percheziţii la bănci. Serviciul prevenire şi combaterea spălării banilor al CCCEC a reuşit să identifice schema frauduloasă. o armă de foc şi 2 maşini de lux.

Modul de acționare al persoanelor implicate în spălarea de bani .Figura1.

e-democracy.md www.md .md www.Bibliografie http://actualitate.stireazilei.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->