UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI PEDAGOGIE

LISTĂ
CUPRINZÂND SUBIECTELE DE EXAMEN PENTRU SESIUNEA DIN IARNĂ A
ANULUI UNIVERSITAR 2008-2009
LA DISCIPLINA Psihologia Vârstelor I

Nr.crt. Denumirea subiectului de Manualul Capitolul Pagini

examen
Cap. I Obiectul, problematica şi Lepădatu Ioana, 1 9-17
relaŃiile psihologiei vârstelor (2008),Psihologia
cu celelalte ramuri ale Vârstelor. Ciclurile de
psihologiei creştere şi dezvoltare,
Psihomedia, Sibiu
1. ConsideraŃii generale cu privire
la abordarea din perspectiva
psihologiei vârstelor
2. Sarcinile psihologiei vârstelor
3. Obiectivele psihologiei
vârstelor
Cap. Metode de cercetare în Lepădatu Ioana, 2 17-21
II. psihologia vârstelor (2008),Psihologia
Vârstelor. Ciclurile de
creştere şi dezvoltare,
Psihomedia, Sibiu
Cap. Principii de interpretare în Lepădatu Ioana, 3 22 -24
III psihologia vârstelor (2008),Psihologia
Vârstelor. Ciclurile de
creştere şi dezvoltare,
Psihomedia, Sibiu
1. Principiul abordării sistemice
2. Principiul cauzalităŃii
3 Principiul dezvoltării
Cap. Factorii dezvoltării Lepădatu Ioana, 4 25 -30
IV (2008),Psihologia
Vârstelor. Ciclurile de
creştere şi dezvoltare,
Psihomedia, Sibiu
1. Ereditatea
2. Mediul
3. EducaŃia
Cap. V Stadiile dezvoltării psihice Lepădatu Ioana, 5 31 - 45
(2008),Psihologia
Vârstelor. Ciclurile de
creştere şi dezvoltare,
Psihomedia, Sibiu

1. Delimitări conceptuale: ciclu,

stadiu, perioadă
2. Ciclurile de dezvoltare ale
omului – repere psihogenetice
3. Anomalii înregistrate în
perioada intrauterină
4. Ciclul prenatal
Cap. Copilul de la 0 la 3 luni Lepădatu Ioana,
VI (2008),Psihologia 6 45 - 53
Vârstelor. Ciclurile de
creştere şi dezvoltare,
Psihomedia, Sibiu
1. ViaŃa senzorială
2. Afectivitatea
3. ReacŃii motorii
Cap. Copilul de la 3 la 6 luni Lepădatu Ioana,
VII (2008),Psihologia 7 53 - 56
Vârstelor. Ciclurile de
creştere şi dezvoltare,
Psihomedia, Sibiu
1. ViaŃa senzorială
2. Afectivitatea
3. Motricitatea
Cap. Copilul de la 6 la 12 luni Lepădatu Ioana,
VIII (2008),Psihologia 8 56 - 60
Vârstelor. Ciclurile de
creştere şi dezvoltare,
Psihomedia, Sibiu
1. Procesele cognitive
2. Dezvoltarea mişcărilor
3. Complexe caracteristice vârstei
Cap. Antepreşcolarul Lepădatu Ioana,
IX (2008),Psihologia 9 63 -72
Vârstelor. Ciclurile de
creştere şi dezvoltare,
Psihomedia, Sibiu
 1. Procesele cognitive

2. Probleme educative
3. Jocul, tip fundamental de
activitate
4. ConstelaŃia familială
Cap. X Perioada preşcolară Lepădatu Ioana,
(2008),Psihologia 10 76 - 118
Vârstelor. Ciclurile de
creştere şi dezvoltare,
Psihomedia, Sibiu
1. ParticularităŃile psihice şi de
personalitate ale copilului de
vârstă preşcolară
2. Individualitate şi personalitate
la vârsta preşcolară
3. Jocul – tip fundamental de
activitate în învăŃământul
preşcolar
4. Jocul, mijloc de cunoaştere al
particularităŃilor persoanei
Cap. Perioada şcolară Lepădatu Ioana,
XI (2008),Psihologia 11 119 -
Vârstelor. Ciclurile de 135
creştere şi dezvoltare,
Psihomedia, Sibiu
1. Repere fundamentale ale
perioadei
2. Forme de manifestare ale
maturităŃii la intrarea în şcoală
3. ParticularităŃile dezvoltării
fizice şi lărgirea deprinderilor
igienice
4. ParticularităŃile dezvoltării
psihice
5. Dezvoltarea proceselor
intelectuale
Cap. AdolescenŃa Lepădatu Ioana,
XII (2008),Psihologia 12 136-158
Vârstelor. Ciclurile de
creştere şi dezvoltare,
Psihomedia, Sibiu
1. Caracterizare generală
2. ParticularităŃi ale proceselor
psihice cognitive
 3. ParticularităŃi ale personalităŃii
4. Comunicarea dintre adolescent
şi adult

PSIHOLOGIA VARSTELOR AN 1 SEM 1

1.
Delimitarea domeniului problematic se refera la:
2.
Abordarea unui domeniu printr-un sistem de metod specifice se refera la:
3.
Formularea în legătură cu domeniul problematic a unor concepte, principii şi
legi, care pe fondul legilor generale să surprindă aspectele specifice vârstelor
la care se referă inseamna:
4.
Definirea psihologiei vârstelor evidenŃiaza :

5.
Cele mai importante contribuŃii la psihologia vârstelor le-au adus
cercetătorii în domeniul psihologiei copilului:
6.
Intre paradigmele stadialităŃii, paradigme formulate de psihologia
genetică a lui Piaget cu privire la stadialitate, se admite ideea că:
7.
Paradigme formulate de psihologia genetică a lui J.Piaget cu privire la
stadialitate admit ideea că:

8.
Diagnoza este nivelul:
9.
Diagnoza urmăreşte:

10.
Prognoza stabileşte:

11. Caracterul probabilist al sistemului psihic uman (SPU) rezulta din:

12.
Alegerea tipului de chestionar va depinde de:
a. scopul căruia îi serveşte,
b. condiŃiile de administrare.
13.
 Spre deosebire de psihologia generala, psihologia varstelor ridică
urmatoarele dificultăŃi:

14.
Aceleaşi cauze produc:

15.
CondiŃiile interne subiective pot fi:
16.
CondiŃiile care influentează efectele unei anumite cauze Ńin de:
17.
CondiŃiile care influentează efectele Ńin de:
Cuvantul care lipseste din definitia “Ereditatea este acea însuşire
fundamentala a materiei vii de a transmite de la o generaŃie la alta
..........de specificitate ale speciei sub forma codului genetic.

19. Exista momente optime de interventie in influenŃarea sau modelarea unor

predispozitii:

20.
Completati spatiul ramas liber din textul urmator cu “ Ereditatea
este un dat care se exprima .......în momente de vârsta sau
rămâne latent toata viaŃa în absenŃa factorului activator.

21. Exista momente optime de interventie in influenŃarea sau modelarea unor

predispozitii:

22.
Completati spatiul ramas liber din textul urmator cu “ Ereditatea este
un dat care se exprima .......în momente de vârsta sau rămâne latent
toata viaŃa în absenŃa factorului activator.

23.
Pentru dezvoltarea intrauterină discuŃiile se poartă în raport cu două
aspecte:

24. Există anomalii ce pot fi înregistrate pe toată perioada dezvoltării intrauterine:

25. InfecŃiile în primele 3 luni de sarcină pot da:

26. Sindromul Down este un exemplu de:

27.
Medicii evidenŃiază prin argumente ideea independenŃei existenŃiale a
fătului. ReacŃiile lui sunt:
1

28.
Medicii evidenŃiază prin argumente ideea independenŃei existenŃiale a
fătului. ReacŃiile lui sunt:

29.
Prematuritatea funcŃională propriu-zisă se caracterizează prin:

30.
Conform psihologiei româneşti. ciclul de creştere şi dezvoltare 0-25 ani
cuprind copilăria 0-11 ani, copilărie care la rândul ei cuprinde:

31. Efectele negative ale alcoolului în perioada sarcinii pot dezvolta la copii
sindromul alcoolic fetal ( FAS foetal alcohol syndrome). La nivel fizic, copiii
născuŃi cu FAS au :

32. Copiii născuŃi de mame care fumează mult sunt în general:

33.
La naştere nou- născutul are următoarele caracteristici:
34.
La naştere nou- născutul are următoarele caracteristici:

35. Caracteristicile primelor trei luni sunt:

36. Caracteristicile nou nascutului in primelo trei luni sunt:

37. Primul Ńipăt marchează :

38. SenzaŃiile gustative ale nou nascutului se asociază:

39. SenzaŃiile gustative ale nou nascutului determină reacŃii la gusturile

fundamentale diferite de reacŃiile adultului şi anume:

40. SenzaŃiile tactile ale nou nascutului sunt neuniforme în diferite zone:

41. Sensibilitatea nou nascutului la durere este:

42. Sensibilitatea termică determină la nou nascuti:

43. La un nivel general, tipul de sunet care atrage cel mai mult atenŃia bebelusului
este:

44.
ViaŃa unui copil începe:

45.
Intre 3 si 6 luni apare:

46.
Intre 3 si 6 luni frica este legată mai ales de:

47.
Curiozitatea bazată pe reflexul de orientare, care este un indice al
inteligenŃei trebuie întotdeauna satisfăcută?

48. Dupa 5 luni se menŃine plânsul ca expresie a:

49. Primele mişcări sunt ale:

50. Pentru intervalul şase – doisprezece luni există câteva caracteristici importante.
Astfel se observă:

51. Pentru intervalul şase – doisprezece luni există câteva caracteristici importante.
Astfel se observă

52. Pentru intervalul de varsta sase-doisorezece luni, memoria constituie:

53. SpaŃiul dintre persoanele care comunică are funcŃie de comunicare specifică ce
poartă numele:

54.
În funcŃie de distanŃa individului cu care interactionează vorbim de un
mediu proximal şi distal. În cadrul mediului proximal intră:

55.
În funcŃie de distanŃa individului cu care interactionează vorbim de un
mediu proximal şi distal. Mediului distal este:

56. J. Piaget identifică câteva conduite ale intervalului de varsta 9- 12 luni, şi anume:

57. Complexul servajului este:

58. Complexul intruziunii este:

59. Complexul de hospital – este legat de lipsa afecŃiunii materne, afecŃiune care are
la această vârstă valoare vitală, echivalentă cu alimentul.

60.
Dezvoltarea sociabilizării la copiii pana la un an, se realizează prin
raportarea la adulŃi şi la alŃi copii, văzându-se:

61. Între 2 şi ½ ani şi 3 ani este foarte sensibil la părerile adulŃilor:

62. Prima condiŃie, în ceea ce priveşte educaŃia pentru intervalul de vârstă de până
la un an, se raportează la:

63. Antepreşcolarul include din dezvoltarea lui J. Piaget:

64. Intre 1 si 3 ani, copilul comunica cu placere cu adultul?

65. Între 2 ani şi 1/2 şi 3 ani copilul este:

66. La 3 ani creierul seamănă cu cel al adultului din punct de vedere:

67. La 3 ani copilul poate:

68. La 3 ani copilul poate:

69. PercepŃia şi reprezentarea in intervalul de varsta 1-3 ani suportă influenŃele

experienŃelor anterioare:

70. Intre 1 si 3 ani constantele de distanŃă şi mărime:

71. Intre 1 si 3 ani perceperea timpului este:

72. Caracteristica de bază a memoriei pentru copilul cu varsta pana la trei ani este:

73. Durata concentrării la 3 ani este :

74. Bâlbiala este destul de frecventă între:

75. ForŃarea copiilor stângaci să scrie cu mâna dreaptă pare să declanşeze:

76. Un copil cu o întârziere mentală severă care nu stă în şezut la doi ani:

77. De multe ori copilul pana la trei ani nu face un lucru:

78. PărinŃii prea temători vor avea deseori copii:

79. PărinŃii resemnaŃi vor avea deseori un copil:

80. PărinŃii ciclici, care oscilează între „da” şi „nu”, vor avea deseori copii:

81. Există diferite teorii ale jocului:

82. Există diferite teorii ale jocului:

83. Există diferite teorii ale jocului:

84. La ante-preşcolar jocul are funcŃii de activitate predominante, copilul jucându-se

pentru că:

85. In perioada prescolara sistemul de personalitate nu este stabilizat şi poate fi

diagnosticat din punct de vedere psihologic numai prin metode specifice cu
ajutorul:

86. Friedrich Froebel înfiinŃează „Kindergarten”, în:

87. Au efectuat studii privind ciclurile vieŃii şi mai ales ale copilăriei:

88. La noi în Ńară de problema preşcolarităŃii s-au ocupat psihologii:

89.
Perioada de vârstă cuprinsă între 2 – 7 ani este denumită de J.Piajet:

90. GrădiniŃele montessori:

91. Unii copii au trăsături morale asemănătoare părinŃilor (superficialităŃi, altruism,

egoism, bunătate, răutate). Aceasta se explică prin influenŃa:

92. Prescolarul va imita, din punct de vedere moral, cu nevinovăŃie şi umor modelele
pe care:

93. ExperienŃele care au lăsat o amintire plăcută par să influenŃeze:

94. GrădiniŃă este:

95. Imaginea de sine este:

96. Dezvoltarea intelectuală maxima are loc la vârsta:

ANS: B
 97. În plan fiziologic, dezvoltarea se traduce prin ansamblul schimbarilor structurale
şi fundamentale în activitatea creierului, de la naştere până la maturitate, sub
influenŃa condiŃiilor:

98. În plan psihologic, dezvoltarea consta în:

99. Copiii prescolari fac progrese însemnate în:

100. La preşcolari, senzaŃiile sunt:

101. La prescolari perceptiile sunt:

102. La prescolar reprezentările au un caracter:

103. La prescolar reprezentările au un caracter:

104. La vârsta preşcolară, principalul element al controlului comportamental il

constituie:

105. Gândirea preşcolarilor este:

106.
Definitoriu pentru gândirea preşcolarilor este:

107.
Limbajul interior apare:

108.
Limbajul interior sporeste posibilitatile copilului de a-şi:

109. Memoria copilului prescolar este capabila de performante, fiind:

110. AtenŃia prescolarului capătă un tot mai pronuntat caracter:

111. Jocul stimulează:

112. In oricare din perioadele vieŃii omului exista doua coordonate fundamentale ce
stau la baza constituirii de repere psihologice de baza

113.
Există cel puŃin două direcŃii metodologice în abordarea activităŃii ludice:

114. Autori consacraŃi ai psihologiei jocului din Ńara noastră evidenŃiază trei aspecte
observabile, care permit sublinierea caracteristicilor personalităŃii copilului,
tânărului sau adultului:
115. Unele preferinŃe timpurii ale unor copii pentru jocurile cu anumite tipuri de roluri
se pot constitui ca:

116. Educarea viitorului om de acŃiune se produce înainte de toate:

117.
Jocul exprima înainte de toate :

118. Jocul este:

119. A cui teorie furnizează un fond de explicaŃii satisfăcătoare pentru diversitatea

tipurilor de jocuri proprii diferitelor speŃe de animale.

120. Teoria prisosului de energie nervoasă porneşte de la ideea că pe fiinŃele tinere şi

ca atare şi pe copii, îi caracterizează o foarte mare energie ce trebuie să se
consume. Teoria a fost formulată de:

121. Conform teoriei lui J. Piaget jocul simbolic este pentru inteligenŃă ceea ce este
jocul de mişcare pentru:

122. Jocul influenŃerază în perioadele copilăriei:

123.
Tipul fundamental de activitate in perioada scolara este:

124.
În perioada intrarii in scoala sistemul contradicŃiilor se conturează astfel:

125.
În rolul grădiniŃei şi familiei în pregătirea copilului pentru şcoală pot să
apară:

126.
În rolul grădiniŃei şi familiei în pregătirea copilului pentru şcoală pot să
apară:

127.
Maturizarea emoŃională vizeaza:

128. Factorii de maturizare sunt:

129. Maturizarea fizică vizează:

130. Maturitatea volitivă vizează:

131. Indicatorii maturităŃii sociale vizează:

132.
Maturitatea morala şi maturitatea socială atrag atenŃia asupra:

133.
Maturitatea pentru muncă presupune:

134. Conceptul de Kindergarten se naste in :

135. O evoluŃie a principalelor calităŃi ale gândirii ne arată că:

136. Sub raport psihologic adolescenŃa se caracterizează prin:

137. În adolescenŃă specific este:

138.
Caracteristicile specifice limbajului la adolescenŃi sunt:

139.
Problemele cele mai frecvent menŃionate de părinŃi sunt: