Domnul Miki Haiblum este genul de persoana care si-a intuit de adolescent drumul in viata si l-a

urmat tot de atunci, dupa propria-i marturisire. Precizez acest lucru deoarece, nu putini dintre
noi am simtit uneori ca am mai cochetat cu soarta pe drumuri straine de adevarata noastra
vocatie, pana ne-am asezat viguros pe fagasul propriu. Asadar, domnul Haiblum este norocos!
Avantajul consta in faptul ca experienta acumulata de tanar si imbogatita constant il fereste pe
proprietarul ei de o serie de greseli care se fac, de multe ori, in afaceri. De asemenea, ii fereste
si pe cei care se alimenteaza din aceasta experienta.  
    Patronul CremCaffe Espresso Bar si CremCaffe Royal din Bucuresti, caci despre el este vorba –
un barbat placut aflat la varsta maturitatii -, se poate considera un om norocos, daca inca de la
16 ani a inceput sa invete prin acumulare de experienta si mai apoi prin studiu, arta
administrarii unei afaceri din domeniul restaurantelor, barurilor si cafenelelor. Si spun arta,
deoarece cunostintele acumulate de domnul Haiblum, in intreaga experienta profesionala,
apartin unor domenii aparent fara legatura: economie si management in sectorul alimentatiei
publice, arhitectura, design si amenajari interioare, arta culinara si altele. Arta consta in
impletirea eficienta a acestor studii si experiente diverse, pentru dezvoltarea unei afaceri cu
minitiozitatea si rabdarea necesare unui...artist.

    Cafeneaua CremCaffe in Romania, langa Universitate  

    CremCaffe reprezinta in Romania master franciza cunoscutelor cafenele italiene, aparute
prima data in 1950, in orasul Trieste, brandul facand parte din 2003 din grupul vienez Julius
Meinl.  
    Prima locatie deschisa in Bucuresti in 2004, langa Universitate, pe B-dul Toma Caragiu,
numita CremCaffe Espresso Bar, aparea, dupa cum ne spune chiar domnul Haiblum, pe o piata
practic extrem de saraca in astfel de servicii specializate. Acum patru ani, cand a pus prima oara
piciorul pe bulevardele bucurestene, uimirea sa a fost destul de mare sa constate ca, intr-o
capitala europeana, nu gaseai decat doua-trei cafenele unde puteai degusta o cafea de
calitate.  
    Marile lanturi de cafenele, care in Occident duc de mai multi ani o lupta acerba pentru
castigarea si mentinerea cotei de piata, precum si pentru castigarea celor mai bune locatii din
marile orase, la noi lipseau cu desavarsire. Nici acum lucrurile nu sunt foarte mult diferite, insa
pe aceasta piata se intrevede o schimbare cu pasi alerti.  
    O tara europeana nu poate fi europeana cu adevarat, fara manifestarea acestui real trend
social: consumul masiv de cafea in oras.  
    Daca pana sa se stabileasca in Romania, domnul Haiblum a pus pe picioare si a dat viata
multor proiecte pentru alti investitori, in diverse alte tari, aici inima sa a hotarat ca trebuie sa
construiasca o afacere proprie in domeniul cafenelelor, pentru ca, dupa cum ne-a marturisit,
desi crescut pe alte meleaguri, este roman dupa parinti.  
    Inima, dar si flerul de afacerist cultivat indelung, l-au sfatuit bine: piata era si este inca
aproape libera.

    Reusita presupune fler si experienta, dedicare si adaptare din mers  

    Domnul Haiblum, arhitect de profesie, venea deci in Romania avand un palmares bogat de
locatii proiectate si amenajate la cheie in Italia si Israel. Ideea unei cafenele in franciza, nu doar
o cafenea fara un nume, care sa ofere investitorului background-ul, know-how-ul si trainig-urile
necesare, a venit firesc dupa o privire de cunoscator asupra pietei romanesti de gen. Odata
decizia luata, domnul Haiblum deschide prima cafeanea in Bucuresti, in buricul targului, acolo
unde mai toata lumea se foieste, adica la Universitate. Profilul consumatorului roman i-a atras
imediat atentia domnului Haiblum, romanul fiind inclinat in mod natural spre socializare si
taifas. Asadar, cafeneaua la romani este un loc unde, cel mai adesea, clientul nu vine singur si
nu pleaca degraba. Concluzia fireasca a fost aceea ca aici nu vor iesi bani doar din volumul de
cafele vandute, rentabilitatea venind din impletirea a doua afaceri: cafeneua si servirea  unor
produse usoare (mic dejun, salate, sandwich-uri, prajituri), asa cum se practica, de altfel, in
orice cafeanea care se respecta de afara.  
    A existat, la inceput, o mica problema creata de necunoasterea, pe atunci, de catre o buna
parte din potentiala clientela a faptului ca intr-o cafenea adevarata, moderna, ai si posibilitatea
de a lua micul dejun ori de a consuma un sandwich, o salata sau o prajitura buna.  
    Desi piata tinta s-a maturizat intre timp, pentru a nuanta si a fi mai clar pentru oricine ca
exista posibilitatea si de a manca ceva usor, nu doar de a bea o cafea, a doua locatie pe care
domnul Haiblum a lansat-o la trei ani dupa prima, a aparut sub titulatura CremCaffe Royal si
elementele necesare unui bistro. In meniul celei de-a doua locatii au aparut, alaturi de
sandwich-uri, salate, mic dejun si prajituri, binecunoscutele preparate italienesti: pastele si
pizza. De data aceasta, noua locatie se prezinta foarte clar in fata citadinului ca un loc
ambivalent: cafenea si bistro, aici putandu-se lua masa mai pe indelete. In fond, asta defineste
un bistro: un loc in care sa poti servi o mancare usoara, dupa care sa poti savura in tihna o
cafea, socializand intr-un mediu prietenos.  
    Tinand cont de faptul ca ambientul, cu toate elementele sale, este foarte important, domnul
Haiblum le-a asigurat clientilor CremCaffe Espresso Bar seri placute, in acorduri fine de pian.  
    Pentru CremCaffe Royal a fost aleasa o cladire de epoca, construita la sfarsitul secolului al
XIX-lea si aflata in patrimoniul national: casa memoriala a pictorului Gheorghe Patrascu. In casa
de langa Romana, atmosfera amenajarii originale, de o reala valoare artistica, duce cu gandul la
un spatiu cultural, ceea ce nu este prea departe de intentia domnului Haiblum, aceea de a
gazdui saptamanal evenimente culturale, vernisaje de pictura s.a., manifestari care se preteaza
perfect cu spatiul pretios, incarcat de istorie si cultura. „Este un concept nou, care acopera
cerintele omului modern si nevoile acestuia in petrecerea timpului liber”, ne spune domnul
Haiblum.  
    Insa ingredientul care fidelizeaza, in general, clientela este un compus al mai multor aspecte:
calitatea produselor, calitatea serviciilor, echipamentele si dotarile performante, ambientul
ales, fie modern, fie clasic, si, nu in ultimul rand, implicarea personala a intreprinzatorului, care
trebuie sa fie totala.  
    Domnul Haiblum si-a urmarit dezvoltarea afacerii precum un parinte bun urmareste cresterea
armonioasa a copilului.

    Momentul prielnic dezvoltarii si amplasamentul locatiei, factori cruciali in aflarea

succesului  
    Momentul pentru deschiderea celei de-a doua locatii a fost ales nu intamplator in 2006.
Deschiderea tarii noastre spre piata europeana a adus oportunitati noi si pe aceasta piata,
oportunitati ce nu trebuie ratate. Cafeneaua a devenit o afacere profitabila cu o investitie de
inceput nu foarte mare. De altfel, domnul Miki Haiblum are in continuare planuri de
dezvoltare. 
Este un moment prielnic investitiilor bine planificate si astfel ajungem la un alt element extrem
de important: amplasamentul.  
    Pentru o cafenea, ne mai spune domnul Haiblum, „amplasamentul locatiei este crucial si in
alegerea ei se fac, de multe ori, greseli care duc la insucces. Locatia trebuie sa corespunda
nevoilor de dezvoltare a afacerii si imaginii brandului”. Bineinteles, locul trebuie sa aiba vad.  
    Ambele amplasamente pentru locatiile CremCaffe au fost alese cu foarte multa grija,
Alegerea locatiei din Piata Romana a tintit insa un scop cu bataie mai lunga: pregatirea
terenului pentru dezvoltarea retelei de cafenele CremCaffe, cele doua etaje ale cladirii fiind
ideale pentru birouri si pentru alte activitati legate de domeniu. Astfel, nu a fost deloc o idee
rea cuprinderea sub acelasi acoperis a patru centre de profit distincte, dar in acelasi timp
partenere: la parter este CremCaffe Royal, la etajul 1 se gaseste biroul firmei 5senses, iar la
etajul 2 este Scoala de Cafea si biroul Italian Caffe Investitii, firma domnului Miki Haiblum, care
ofera clientilor din HoReCa solutia completa (cafeaua CremCaffe, aceeasi pe care o pot degusta
in cele doua locatii, solutii de amenajari interioare pentru cafenele si baruri, mobilierul si
echipamentele necesare locatiilor de acest tip).

    Francizorul, un partener de cursa lunga  

    In opinia domnului Haiblum, un francizor modern este acum un furnizor de solutii complete
pentru afacere, cuprinzand dotarile necesare si intreg suportul de informatii, logistica, training
s.a.  
    Asadar, o afacere de tip franciza, in domeniul cafenelelor, gaseste, in prezent, un bun loc in
piata romaneasca, cu conditia ca investitorul sa aiba un francizor experimentat alaturi, care sa-l
sfatuiasca nu doar la inceput, ci si pe parcursul derularii afacerii, pana aceasta devine stabila si
chiar mult dupa aceea. „Este vorba, practic, de un parteneriat constant, o colaborare pe termen
lung”, precizeaza domnul Haiblum. Solutiile care si-au dovedit succesul aici, precum si un brand
recunoscut pretutindeni, sunt doua realitati importante, de avut in vedere, pentru orice
investitor din domeniu..  
    Intrebat care ar fi investitia minima pentru a deschide o astfel de cafenea in franciza, domnul
Haiblum raspunde fara sa ezite: 150.000 euro. Suprafata minima pentru cafenea: 150 m².  
Sectorul de restaurante, cafenele si baruri de pe piata romaneasca inca nu este destul de
aglomerat, iar realitatile pietei se traduc in venituri de milioane de euro pentru jucatori, arata
o analiza intocmita de compania Eurisko.
 PUBLICITATE:
Cresterea veniturilor romanilor se reflecta, intre altele, in modalitatile
alese pentru petrecerea timpul liber si schimbarea tabieturilor de luat
masa. Aglomeratia intalnita in mall-uri este de cele mai multe ori
cauzata de food-court, locul unde majoritatea brandurilor importante
prezente pe piata restaurantelor, cafenelelor sau fast-food-urilor ofera
consumatorilor o gama variata de produse.
In ceea ce priveste restul orasului, este suficient sa incerci sa iei masa de
seara intr-un restaurant, fara sa ai rezervare. De cele mai multe ori,
raspunsul va fi 'Ne pare rau, dar nu mai sunt locuri'.
Realitatile pietei se traduc in venituri de milioane de euro pentru lanturile mici, dar apreciate,
de restaurante, fast-food-uri sau cafenele si intr-o moda tot mai intalnita de a franciza acest tip
de afaceri.
La o populatie de peste doua milioane de locuitori, Bucurestiul are putin peste 1.000 de
restaurante si circa 300 de cafenele, in vreme ce orase turistice precum Parisul, cu o populatie
de 10 milioane, au peste 30.000 de restaurante si cafenele.
'Raportul Bucuresti/Paris este de un restaurant pentru 2.000 de locuitori, comparativ cu unul
pentru 300 locuitori. In ceea ce priveste piata cafenelelor, aceasta este inca in stadiu
de crestere. Anul 2006 este unul al delimitarii teritoriale, an in care trebuie ocupate punctele-
cheie. Pe termen scurt-mediu, esentiala va fi extinderea brandurilor existente si stratificarea
pietei', spune Florina Cojocari, senior broker in Departamentul de Retail al Eurisko.
Pentru deschiderea unui restaurant, retailerii prefera - in functie de specific, amenajare,
consumatori potentiali, bucatarie - locatiile centrale, ultracentrale sau semicentrale, dar situate
nu neaparat pe bulevardele principale. Chiriile pe metru patrat ce pot fi platite de un restaurant
variaza intre 15-30 euro/mp/luna, pret care poate fi obtinut pe o strada adiacenta, dar cu
accesibilitate facila. 'Ca si in cazul cafenelelor, esentiala este terasa. Restaurantele prefera
spatiile de tip vila, cu arhitectura mai veche si suprafete intre 150-400 mp. Oferta de spatii
comerciale pentru restaurante este si aici destul de redusa, intrucat apar dificultati determinate
de atitudinea proprietarilor, care prefera sa inchirieze imobilul, la acelasi pret, unei firme
pentru birouri, decat uneia cu activitate comerciala', spune Florina Cojocari.
Un spatiu bun pentru deschiderea unui fast-food necesita, in primul rand, o suprafata cuprinsa
intre 50 si 150 mp, intr-o zona cu trafic foarte intens pietonal si in apropierea mijloacelor de
transport in comun. Aceleasi cerinte sunt solicitate si de sucursalele bancare si de
farmacii, clienti preferati de proprietari aproape invariabil, datorita bonitatii financiare, a
avansului mare de chirie pe care il pot plati la incheierea contractului, a amenajarii spatiului si,
uneori, a facilitatilor de creditare (in cazul bancilor).
'In plus, in cazul in care banca respectiva sau lantul de farmacii are nevoie de un spatiu intr-o
anumita zona comerciala, conform planului lor de dezvoltare, desi chiria este mai mare decat
pragul de rentabilitate al spatiului respectiv in sine, acesti retaileri prefera sa plateasca pretul
pentru plusul de imagine conferit intregii retele. Un operator pe piata de food nu-si permite ca
spatiul sa nu fie eficient financiar', adauga Florina Cojocari.
Dupa cum aminteam in introducere, Bucurestiul nu exceleaza la capitolul cafenele si tocmai de
aceea cele existente se bucura de un real succes pe piata.
In ceea ce priveste cafenelele, exista trei tipuri de dezvoltari: in spatii on-street, la parterul
imobilelor de birouri, in mall-uri si galerii comerciale. Pentru locatiile on-street, cel mai dificil
este de gasit un spatiu cu vitrina larga si pe colt, cu parcare in fata. Acestea sunt elemente
esentiale pentru desfasurarea business-ului respectiv, iar zonele centrale si ultracentrale
preferate de operatorii de cafenele sunt Dorobanti, zona Piata Amzei-Ateneu, Piata Romana,
centrul istoric, Piata Universitatii, Rosetti, Unirii. Se prefera cladirile cu arhitectura deosebita,
veche, cu vitrina larga, pentru a permite vizibilitatea cat mai mare in interior. 'Problemele
intampinate in gasirea unui spatiu potrivit pentru o cafenea sunt: faptul ca in aceste zone deja
exista retaileri cu nume care au inchiriat si care nu vor renunta la spatii in curand (aceasta
situatie exista in principal in zonele Piata Romana, Unirii, Dorobanti), chiriile uneori prohibitive
pentru desfasurarea unei activitati eficiente - in Piata Romana, de exemplu, chiriile ating 130
euro/mp/luna + TVA, probleme juridice/de revendicare ce blocheaza uneori antamarea
discutiilor pentru inchiriere a unor spatii din zona Piata Amzei, centrul istoric', spune Florina
Cojocari.
Cafenele din cladirile de birouri imbina, de fapt, caracteristicile unui restaurant fast-food si ale
unei cafenele, adresandu-se in principal celor care lucreaza in respectivul business center.
Astfel, cafenelele se concentreaza in special pe partea de mic dejun si pranz. Suprafetele
necesare, depinzand si de marimea cladirii de birouri, sunt cuprinse intre 80 si 150 mp. 'Unul
dintre avantajele principale ale unui astfel de spatiu il reprezinta faptul ca el poate fi inchiriat
inca din faza de proiect si poate fi amenajat, din punctul de vedere al instalatiilor si ventilatiei
necesare, exact pe specificul activitatii viitorului chirias.
Succesul cafenelelor din centre comerciale depinde de succesul respectivului mall. si aici exista
doua tipuri de cafenele: cele situate la parter sau la etajul de moda si cele din food-court. |n
momentul de fata, in mall-uri spatiile de food sunt in majoritate operate de retaileri locali,
intrucat, cu exceptia catorva retele internationale dezvoltate prin franciza (exemplu: Mc
Donald’s, KFC), care au standarde impuse si un sistem de urmarire bine pus la punct, business-
ul de restaurant sau cafenea este dificil de controlat', adauga Florina Cojocari.
EURISKO asista extinderea jucatorilor importanti de pe piata de food
'La Mama' isi face casa noua in Piata Alba-Iulia
Lantul de restaurante se va extinde anul acesta cu o noua unitate amplasata intr-o zona cu
mare vad. Programat pentru deschiere in luna iunie a anului acesta, noul restaurant va
beneficia de un spatiu de peste 800 mp. Tranzactia a fost intermediata de Eurisko.
'In total, suprafata amenajata pentru gazduirea clientilor va fi de 400 mp, urmand ca restul sa
fie impartit intre bucatarie, vestiare, un loc special amenajat pentru depozitare si o cafenea,
intrucat spatiul are trei niveluri (subsol, parter si mezanin). Investitia in acest 'La Mama' urca
spre 300.000 euro, cu tot cu amenajare si echipamente', spune Catalin Mahu, proprietarul
lantului.
'Am propus acest amplasament celor de la ‘La Mama’ in primul rand datorita localizarii la 5
minute distanta de Piata Unirii, si cailor de acces facil catre si dinspre Piata Universitatii, precum
si din zona rezidentiala semicentrala aflata pe axa Muncii-Iancului-Basarabiei. Astfel, in timpul
zilei, clientii vor proveni din cladirile de birouri si sediile de banci din arealul Universitate-Unirii-
Vitan, iar seara, din zonele rezidentiale mentionate. De asemenea, spatiul generos si open-
space permite utilizarea sa cu maximum de eficienta. Faptul ca spatiul a fost inchiriat 'la rosu' a
determinat amenajarea sa in conformitate cu utilizarea viitoare, prin reducerea costurilor cu
demolarile. Fluxurile de trafic din interior vor fi usurate printr-un lift si accesul pe doua scari
separate. Nu in ultimul rand, pozitionarea spatiului exact in rondul Pietei Alba-Iulia si vitrina
generoasa de la mezanin ofera o vizibilitate extraordinara si permit montarea logo-ului, ce va
putea fi remarcat de la capatul celalalt al bulevardului', adauga Florina Cojocari, senior broker al
Departamentului de Retail al Eurisko.
Primul Clubber va asteapta in Floreasca
Recent, Eurisko a inchiriat companiei United Vision un spatiu de retail amplasat in incinta
complexului comercial Floreasca, in partea central-nordica a Bucurestiului. |n urma unor lucrari
de amenajare, locul a fost transformat intr-un tip mai special de fast-food si cafenea.
Inaugurarea oficiala a avut loc pe 10 martie 2006.
Deschiderea acestei locatii marcheaza aparitia unui nou segment pe piata bucuresteana de gen,
si anume, cel de 'casual fast-food', ce ofera, pe langa produse traditionale 'fast', si o varietate
de sortimente de mancare gatita.
'Unul dintre factorii esentiali pentru deschiderea unui fast-food este traficul pietonal intens.
Locatia propusa pentru Clubber are trei mari avantaje: trafic intens pietonal - generat atat de
centrul comercial Floreasca in sine, cat mai ales de piata de fructe si legume, pozitia pe colt –
vitrina larga - si prezenta cladirilor de birouri. |n plus, spatiul beneficiaza de posibilitatea
amenajarii unei terase pe timpul verii, esentiala in special pentru partea de cafenea', adauga
Florina Cojocari, senior broker al Departamentului de Retail al Eurisko. Spatiul este conectat la
retelele de utilitati, iar facilitatile includ acces in spatele cladirii pentru aprovizionare, rampe de
incarcare/descarcare, geamuri termopan.
Locatia este avantajata si de proximitatea zonelor rezidentiale Floreasca si Dorobanti, iar
distanta mica fata de Piata Victoriei, unde exista in prezent cea mai mare concentrare de cladiri
de birouri, permite dezvoltarea unui sistem de livrari eficient. Accesibilitatea este excelenta,
intrucat se ajunge usor si cu mijloacele de transport in comun de pe Calea Floreasca si din
Dorobanti.
Fashion Cafe, din 2007 si la Galati
Eurisko asista negocierile pentru inchirierea de catre Fashion Cafe a unui spatiu de 136 mp
pentru cafenea la parterul Euromall Galati. Constructia Euromall Galati va debuta in mai 2006 si
va fi incheiata la sfarsitul anului viitor. Complexul va fi amplasat în centrul orasului - la
intersectia strazilor Garii cu Ana Ipatescu – si va avea o arie construita de 50.000 mp, pe 5
niveluri. Suprafata inchiriabila va totaliza 24.000 mp, iar repartitia spatiilor din Euromall-ul
galatean va include un supermarket (2.500 mp), 220 de magazine, o farmacie (500 mp),
restaurante si cafenele. Un etaj cu acces separat si deschis non-stop va fi destinat activitatilor
de agrement. Aici vor fi sapte sali de cinema (in total, 1.100 de locuri), un cazinou electronic
(500 mp), bowling, food-court si o sala de billiard (600 mp).
Compania Union Investitii va investi la Galati 40 de milioane de euro in construirea acestui mall,
al doilea din tara dupa cel aflat în curs de finalizare la Pitesti.
 

Despre amenajarea cafenelelor si coffee-bar-urilor

Interviu cu Irina Constantin – designer de interior la Knox Design

“Trebuie sa ii gasesti acel ‘je ne sais quoi’ care sa o faca personala si atractiva ca si in cazul unei
femei!”

Cateva cuvinte despre compania Knox Design.

Ideea de a crea o firma care sa se ocupe de design interior si amenajari interioare ne-a venit
inca din timpul facultatii, din anii ’90. Ne-am dorit sa lucram intr-o firma in care sa se poata crea
liber, care sa promoveze frumosul, sa le ofere celorlalti  posibilitatea de a trai o viata comoda si
cu stil. Ne-am gandit cum am putea integra arta in cotidian si am ajuns la concluzia ca cea mai
potrivita metoda ar fi sa fondam o firma de design interior. Evident, in anii ’90 nu erau prea
multi clienti potentiali pentru acest gen de afacere pentru ca piata era la inceput si publicul nu
stia la ce poate folosi un designer de interior. Pe parcurs am diversificat foarte mult serviciile,
ajungand acum la un concept de “all inclusive”: amenajari interioare complete, personalizate in
intregime pornind de la concept si ajungind la amenajari, mobilier si decoratiuni. Propunem
clientului sa isi deschida sufletul in fata noastra si sa ne povesteasca cat mai pe larg cum isi
viseaza locuinta sau afacerea. Apoi noi descoperim particularitatile spatiului, le optimizam in
functie de cerinte, inventam obiecte, combinam piese mai deosebite, cautam combinatii
coloristice, accentuam zonele de interes – facem totul pentru a optimiza amenajarea respectiva
pe gustul clientilor nostri. Apoi punem totul in practica.

Nu percepem aceasta firma ca pe o afacere, ci mai degraba ca pe un hobby pe care il facem de

placere, iar angajatii nu sunt simpli angajati, ci sunt ca si familia noastra. Faptul ca te trezesti
optimist dimineata, ca iti face placere ceea ce faci si ca lucrezi inconjurat de prieteni nu poate fi
compensat cu bani.  Cei alaturi de care lucram sunt artisti din domenii diferite: arhitecti,
designeri de interior sau artisti plastici – fiecare aducand o contributie proprie si personalitate
spatiului pe care il creeaza. Echipa de creatie este formata din sapte persoane la care se adauga
echipele de la executie (15 persoane specializate pe domenii diferite de amenajari interioare
incepind de la zugraveli pana la instalatii sau montaj gips carton, placaje ceramice sau parchet). 
Alaturi de acestia lucreaza echipa de la mobilier si decoratiuni, formata din sapte persoane care
se ocupa de executia de mobilier si de decoratiuni la comanda.

Prin ce se deosebeste designul de cafenea de alte locatii tip HoReCa (restaurante, cluburi,
pizzerii, etc)?
Designul de interior trebuie sa se adapteze intotdeauna functionalitatii spatiului respectiv. Cand
se creeaza un concept de design interior se iau in considerare foarte multi factori, incepand de
la zona, dimensiunea spatiului, publicul caruia se adreseaza locatia, cat si tematica sau numele
acestuia. Exista deosebiri mari intre amenajarea unei cafenele si cea a unui restaurant, de
exemplu; acestea constau in primul rand in functionalitate: in restaurant te vei gandi la locuri
de luat masa, partitii, eventual posibilitatea amenajarii spatiului pentru evenimente speciale
(nunti, botezuri). In schimb, la cafenea timpul petrecut este de alt tip: o pauza de pranz, o cafea
si un croissant cu ziarul de dimineata in loc de mic dejun sau un moment de relaxare dupa o
plimbare lunga. Cafeneaua trebuie sa raspunda altor cerinte decat un restaurant si, implicit, sa
fie altfel amenajata. Din start trebuie sa te gandesti la alt tip de mese – mai joase, mai mici; la
fel, fotoliile sau canapelele trebuie sa fie mai comode.

Care sunt tendintele in amenajarea unei cafenele? Ce efect urmariti sa atingeti?

Tendintele actuale ne conduc catre o eleganta clasica in care elemente moderne sunt asociate
unui elaborat aspect baroc. Insa parerea mea este ca fiecare spatiu are particularitatile sale si
este bine ca fiecare amenajare sa fie originala si nu neaparat corelata cu tendintele de moment
sau cu “ce se poarta”. Trebuie sa ii gasesti acel “je ne sais quoi” care sa o faca personala si
atractiva ca si in cazul unei femei.

Care sunt provocarile in realizarea unui asemenea proiect?

Cele mai frecvente provocari care apar in cadrul unui proiect de amenajare a unei cafenele tin
de buget si de dimensiunea sau compartimentarea spatiului. Cel mai adesea, aceste doua
aspecte tind sa dicteze asupra amenajarii. Cea mai placuta provocare este atunci cand ai o
tematica si ti se da un subiect de gandire. Cand intalnesti un client care stie deja ce lucrezi si are
incredere ca va iesi un spatiu extraordinar si iti da doar tema si bugetul, bazandu-se pe tine ca
totul va iesi conform asteptarilor si chiar peste.

Cum are loc comunicarea intre client si designer pentru realizarea proiectelor gen HoReCa?

Comunicarea dintre client si designer este cel mai important element al unui design de succes.
Daca aceasta comunicare nu este deschisa si clara inca de la inceput, colaborarea risca sa nu fie
un succes; astfel, designerul ajunge sa faca propuneri care fie nu au legatura cu stilul potrivit
localului, fie nu se pot incadra in bugetul proprietarului. Uneori se intampla si ca proprietarii sa
aiba asteptari care sa nu se potriveasca spatiului resepctiv sau bugetului pe care il au. Evident,
cu totii ne dorim ca afacerea sa functioneze, cafeneaua sa atraga cat mai multi clienti,
amenajarea sa fie eleganta, o locatie mica sa para aerisita si spatioasa, dar sa si includa cat mai
multe mese si sa presupuna si o investitie cat mai mica.

Cum se amenajeaza un spatiu de cafenea din punct de vedere al proportiei bar - bucatarie -
spatiu pentru mese? Exista niste reglementari legislative in acest sens?

Din punct de vedere legislativ nu ma pot pronunta.

Exista materiale care sunt folosite pentru amenajarea cafenelelor mai mult decat a altor
spatii?

Depinde de foarte multi factori. Nu se poate spune ca exista anumite materiale care sunt
proprii cafenelelor, dar improprii altor spatii. De exemplu, mie personal mi se pare potrivit
parchetul din lemn masiv, tapetul, stucaturile din lemn, dar tot ce se poate potrivi intr-o
anumita ambianta, poate fi ca nuca in perete pentru alta.

Rolul luminii si a formelor in designul de cafenea?

In orice amenajare rolul luminii este esential pentru crearea unei ambiante. Prin lumina poti
pune in valoare elemente care devin puncte de atractie ale amenajarii. Prin lumina poti crea o
scena de care clientul sa se poata simti atras, amuzat, incitat. Cu investitii mici ajungi sa produci
efecte mari, mai ales pe timp de seara, cand e momentul ideal pentru a atrage clientela unei
cafenele.

Ce elemente de decor sunt mai des folosite pentru acest tip de locatii?

Elementele de decor ce trebuie folosite este necesar sa aiba legatura si relevanta pentru stilul
localului respectiv. Una este sa decorezi o cafenea de periferie, alta - o locatie dintr-o zona unde
ai publicul format din adolescenti (facultati, licee), altceva - un spatiu dintr-o zona considerata
“de fite”.

Cum ati descrie proiectele de cafenele pe care le-ati realizat?

Dupa cum sugereaza si numele, High Heels este un local elegant si trendy. Tocurile inalte sunt
un simbol al elegantei feminine, iar un local cu acest nume nu putea decat sa aiba si asteptari
inalte. Tonurile de mov create din tapet si mozaic sunt sic, iar corpurile de iluminat vin sa
accentueze intr-un mod ideal locurile de luat masa. Barul este simplu si minimalist. Ansamblul
are un aspect glamour, potrivit pentru iesit seara impreuna cu prietenii.

In schimb, Coffee Grind este un cafe bar asezat in zona Universitate. Clientii sunt fie
adolescenti, fie persoane grabite care vor sa profite de un moment de respiro de dimineata sau
pe parcursul unei zile aglomerate, in drum spre facultate sau metrou. Spatiul este amenajat
minimalist, in tonuri de beige, inspirate din tonurile cafelei. Am utilizat piatra naturala pe
perete, partitii din ratan, canapele din piele ecologica bruna. Simplu, cu o eleganta curata, dar
nepretentioasa, potrivita unei “coffee break”.

Caracterizat drept cel mai greu an şi pentru industria horeca, cu scăderi de până la 50%,
închideri şi/sau relocări frecvente, 2009 nu a fost însă lipsit de evenimente pozitive. Food & Bar
Magazine a stat de vorbă cu operatorii care nu au stat degeaba chiar şi în vreme de criză.

Reevaluarea pieţei de spaţii comerciale, cu scăderea semnifi cativă a chiriilor a reprezentat,

poate, unul dintre cele mai importante motive ale dezvoltării lanţurilor puternice, atât locale,
cât şi internaţionale. Acest lucru a avut un dublu avantaj pentru operatori: pe de o parte,
posibilitatea de a-şi securiza contracte avantajoase pe mai mulţi ani, pe de altă parte, preluarea
unor spaţii cu vad, dar inaccesibile până în acest an pentru horeca din cauza presiunii exercitate
de operatori din alte domenii, afl ate acum pe un trend descendent. Lanţul de restaurante
Trattoria “Il Calcio”, de pildă, a deschis stradal un restaurant în spaţiul unui fost magazin de
electrocasnice din zona Obor, lanţul de cafenele Turabo a preluat spaţii centrale excelente (cum
sunt cele de pe bulevardele Unirii şi Decebal), iar Trotter Prim a profi tat din plin de oferta
generoasă din zona Centrului Istoric, unde a deschis un fast food şi un sport bar. 

Investiţii notabile au făcut şi operatorii internaţionali de fast food, precum McDonald’s şi KFC
ori alte afaceri în franciză. În cazul acestora însă, extinderea era şi o condiţie impusă de
respectarea grafi cului de dezvoltare prevăzut pe anul în curs. 

În fine, abilitatea managerilor de a demara afaceri care să ofere “altceva” noului tip de
consumator, ale cărui obiceiuri s-au schimbat, a avut impact pozitiv în piaţă. Astfel, reţeaua City
Grill a lansat şaormeria Bundetot, o cantină pub sport şi berăria Hanul Berarilor Interbelic,
coborând concomitent preţurile în celelalte restaurante ale lanţului. 

“Altceva” au vrut să ofere şi acţionarii locaţiei Le Bistro, din cadrul Complexului Centre Ville,
redeschis după o perioadă de modernizare şi cu o ofertă îmbunătăţită, hotelul Pullman, care a
deschis steak house-ul Barbizon, unul dintre puţinele locaţii de acest gen din Bucureşti, dar şi
acţionarii lanţului “Il Calcio”, care pregătesc deschiderea Ristorante “Il Calcio”, pe segmentul
premium, diferit de modelul de trattorie deja existent, care i-a consacrat.  

10 milioane de euro McDonald’s

Cu un buget de peste 10 milioane de euro alocat

pentru deschiderea a trei noi locatii si modernizarea
altor doua, McDonald’s România conduce detasat în
topul operatorilor din domeniu care au investit cele
mai mari sume în acest an.  Criza fi nanciara nu a
împiedicat planurile de dezvoltare ale lantului
McDonald’s în România, la jumatatea anului,
reprezentantii companiei anuntând ca „sunt în grafi c”
cu planurile de extindere pentru 2009. Astfel, la
sfârsitul lunii aprilie, McDonald’s deschidea McDrive-ul
pe doua nivele din Drumul Taberei - Billa, prima locatie
din acest an si, totodata, cel mai mare restaurant al companiei de pe piata locala. Investitia în
noul McDonald’s, de patru milioane de euro, a fost a doua de o asemenea anvergura dupa ce,
anul trecut, lantul de fast food deschidea o locatie asemanatoare pe bulevardul Barbu
Vacarescu. 

Potrivit reprezentantilor companiei, restaurantul din Drumul Taberei, construit dupa noile
tipare la nivel international, este printre putinele de acest gen din Europa din punct de vedere
al amenajarii si dotarilor: 375 de metri patrati, 320 de locuri (270 în zona de lobby si 60 pe
terasa), facilitati Customer Order Display, spatiu de joaca, zona Birthday Party, echipamente
sportive, internet wireless. La mai putin de o saptamâna (în luna mai), a urmat deschiderea
locatiei de la Sibiu, cu o investitie de 2,5 milioane euro. În aceeasi luna, compania a alocat 1,5
milioane de euro, pentru deschiderea primului restaurant de la Piatra Neamt. Investitiile au
continuat cu modernizarea locatiilor de lânga Electroparataj Bucuresti si de la Delfi nariul din
Constanta. 

Tot în acest an, McDonald’s a obtinut titlul de „Cel mai bun angajator din România”, decernat
de Hewitt Associates, premiu acordat în urma analizei nivelului de multumire si implicare al
angajatilor. Toamna a debutat însa cu schimbari de vârf în interiorul companiei, directorul
general Marian Alecu parasind McDonald’s România dupa 16 ani de activitate, dintre care 12 în
pozitie de conducere, urmat la scurt timp de directorul de comunicare, Cristian Savu. Postul lui
Marian Alecu a fost preluat de Karen Bishop, COO al McDonald’s Rusia si Europa de Est. 

În ceea ce priveste evolutia restaurantelor McDonald’s pe piata locala, daca ofi cialii companiei
preconizau la mijlocul anului o crestere a cifrei de afaceri cu 20%, sustinuta de cresterea
vânzarilor în lei, actualii reprezentanti nu au oferit date suplimentare, declarându-se însa
optimisti pe termen mediu si lung. 

În 2008, McDonald’s România a înregistrat o cifra de afaceri de 108 milioane de euro. Compania
opereaza pe piata locala 61 de restaurante, dintre care 4 în franciza. Pâna la sfârsitul anului, nu
vor mai fi deschise alte locatii.

4 milioane de euro Kfc

Politica de preţuri, promovarea meniurilor cu preţ

atractiv şi respectarea standardelor calitative au reuşit
să menţină constante vânzările KFC şi în acest an dificil.

KFC România şi-a început puternic planul de investiţii

în 2009, alocând 1,5 milioane de euro pentru deschiderea primului drive thru al reţelei din
Sibiu, în luna mai. Au urmat, la scurt timp, inaugurarea KFC Gara de Nord, locaţie ce a necesitat
o investiţie de 650.000 de euro şi KFC Moşilor, investiţie de 700.000 de euro. În luna octombrie,
compania a deschis locaţia din mall-ul AFI Palace Cotroceni (500.000 de euro), iar în decembrie
nou restaurant a fost deschis în Timişoara. Deschiderea AFI Cotroceni a însemnat pentru KFC
România stabilirea unui record absolut al vânzărilor pe piaţa de profi l, potrivit unui comunicat
de presă al companiei. Astfel, în numai patru zile de la inaugurare, KFC Cotroceni anunţa vânzări
de peste 240.000 de lei (56.000 euro) cea mai mare cifră a vânzărilor într-un asemenea interval,
pentru o locaţie nou deschisă, fi ind vizitată de aproximativ 7.500 de clienţi. 

Un alt record bifat de KFC România l-au adus pachetele Snack Box, în doar o lună de la lansare,
fiind vândute 180.000 de astfel de pachete - cele mai mari vânzări pentru un produs nou lansat.
De asemenea, în urma promoţiei “Aripioare picante la 1,5 lei bucata”, restaurantele KFC au
vândut 2,4 milioane de aripioare (14% din totalul vânzărilor) în perioada 27 aprilie - 30 iunie.
“Statistic vorbind, în această perioadă, un român din zece a mâncat cel puţin o aripioară picantă
de la KFC”, se menţionează într-un comunicat de presă. Potrivit directorului de marketing al
companiei, Carmen Lupuleţ, în intervalul ianuarie-septembrie 2009, vânzările lanţului de
restaurante pe piaţa locală au însumat 90.082.503 RON, înregistrând un trend uşor descendent
(13 %) faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce media per tranzacţie a scăzut cu 4%,
la 19 lei. Cu toate acestea, evoluţia cifrei de afaceri pentru perioada menţionată (incluzând
noile restaurante) a crescut cu 0,56%, la 106.156.582 RON. 

Ca strategii adiţionale de marketing, pot fi amintite proiectele umanitare, acţiunile care au

antrenat vedete din show biz şi implicări ale elevilor în proiecte educative, KFC fi ind, de pildă,
singurul lanţ care organizează olimpiade online cu premii. 

„Ritmul dezvoltării a fost anul acesta mult mai bun, în condiţile în care principalii competitori nu
au avut o activitate de extindere prea accentuată. Faţă de anul precedent, ca număr de unităţi,
suntem mai lenţi, dar aşa era prevăzut în planul nostru de dezvoltare”, a declarat Carmen
Lupuleţ. Potrivit acesteia, extinderea va continua în zonele şi oraşele în care lanţul nu este
prezent, precum şi prin valorifi carea conceptului drive-thru, în urma succesului rapid de la
Sibiu. KFC România operează 35 de restaurante
(inclusiv KFC Chişinău) dintre care 15 în Bucureşti.

2 milioane de euro Le bistro - Centre Ville The

Hospitality Complex

Redeschis în martie, după o perioadă de renovare de

peste 6 luni, Le Bistro a investit 2 milioane de euro în extindere şi modernizare.

Lucrările de renovare au început din 2008 şi au constat în demolarea parţială şi refacerea

podelelor, pereţilor, plafonului, bucătăriei şi sistemului de iluminat. Au fost create 3 bucătării
independente, utilate cu echipamente moderne, iar la nivelul superior, pe terasă, s-a construit
o cupolă din sticlă. 

De la cele 206 locuri câte erau înainte de renovare, capacitatea restaurantului a fost extinsă la
224 locuri, împărţite între salonul (114) şi barul (16) de la parter, terasa închisă (60) şi grădina
(50) de la nivelul superior. Locaţia a fost echipată cu echipamente audio-video şi conexiune
wireless la internet. 

Construit sub îndrumarea unor arhitecţi renumiţi precum Buki Zuker, Gaby Littman şi Moshe
Kirshon şi benefi ciind de consultanţă din partea Chef-ului Avi Steinitz şi barmanului Gal Yaniv,
Le Bistro a investit în elemente unice de decor din Franţa, tocmai pentru a reda atmosfera
specifi că unui bistro autentic: cărţi vechi, medalii, un ceas vechi de 200 de ani, adus de la o
biserică din Lyon etc. Butoaiele de vin provin de la Château Margaux din Franţa, măslinele din
renumita regiune Kalamata din Grecia, iar preparatele sunt pregătite într-un cuptor tradiţional
din cărămidă. “S-a luat hotărărea să reamenajăm Le Bistro astfel încât să le putem oferi
clienţilor un ambient şi servicii şi mai bune decât înainte. În pofi da contextului economic difi cil,
am considerat că este o investiţie necesară atât pentru dezvoltarea afacerii, cât şi pentru a le
oferi clienţilor noştri cele mai bune condiţii şi servicii”, explică Remus Bogdan, managerul Le
Bistro. Potrivit acestuia, valoarea medie a notei de plată per client în Le Bistro este de 16 euro
+TVA, iar media zilnică a clienţilor atinge 120 de persoane, excluzând segmentul de
evenimente. 

Pentru anul în curs, managerul Le Bistro estimează o o cifră de afaceri de aproximativ 600.000
de euro şi îşi propune un obiectiv de vânzări de 3.000 de euro pe zi (respectiv o creştere de 30%
a numărului de clienţi). “Vânzările cresc constant şi ne aşteptăm ca la sfârşitul anului viitor să
putem spune că ne-am atins ţinta de vânzări, adică un million de euro pe an”, declară optimist
Remus Bogdan. 

Le Bistro face parte din Centre Ville Hospitality Complex care include şi hotelul Radisson Blu,
Centre Ville ApartHotel, World Class Health Academy, Platinum Casino, săli de conferinţă şi
evenimente, restaurante, baruri şi o zonă comercială.
1.6 milioane de euro RTC - Cup&Cino şi Vapiano

La începutul acestui an, grupul RTC Holding deschidea,

prin divizia sa de francize Sebra (inclusă ulterior în
Rafar), primul restaurant Vapiano, anunţând planuri
ambiţioase atât pentru noul brand, cât şi în ceea ce
priveşte extinderea lanţului de cafenele Cup&Cino.

Cunoscut în special prin magazinele Diverta, divizia de

transport şi curierat TCE, şi o serie de alte business-uri
din diferite domenii de activitate, grupul RTC Holding a
decis să atace şi canalul horeca în 2008, aducând pe
piaţa locală prima franciză Cup&Cino, de origine
germană. În 2009, investiţiile în industria ospitalităţii au continuat cu extinderea lanţului de
cafenele, precum şi cu lansarea noii francize de restaurant - Vapiano. 

Acesta din urmă, un concept importat de asemenea din Germania şi centrat pe fast casual
dinning, cu mâncare sănătoasă cu specifi c mediteranean - a fost, de altfel, prima investiţie a
grupului din acest an, de 1,2 milioane de euro. Deşi la inaugurarea locaţiei, reprezentanţii RTC
anunţaseră planuri entuziaste de extindere, restaurantul de la parterul clădirii Anchor Plaza, a
rămas deocamdată singurul de acest gen. “Strategia de dezvoltare a fost schimbată în funcţie
de evoluţia cifrelor de afaceri şi a situaţiei generale a economiei, iar planurile de a deschide alte
unităţi au fost parţial anulate”, explică Andrei Arghirescu, Vice-Preşedinte Hospitality, Rafar.
Pentru Cup&Cino, însă, investiţiile au continuat şi în 2009, lanţul de cafenele fi ind extins cu
patru locaţii, fi ecare cu câte o investiţie medie de aproximativ 100.000 euro. 

Cea mai recentă cafenea Cup&Cino a fost deschisă în noiembrie, în zona de entertainment din
mall-ul AFI Palace aproximativ 70.000 de euro. „Eforturile pentru deschiderea acestei cafenele
în această perioadă de instabilitate economică au fost foarte mari şi le-am făcut pentru a ne
respecta angajamentele luate în trecut faţă de partenerii noştri şi Diverta”, explică Andrei
Arghirescu. Acesta apreciază că locaţia din AFI va fi în primele trei din reţeaua Cup&Cino din
România şi va contribui semnifi cativ la consolidarea brandului pe piaţa locală. Potrivit
estimărilor reprezentantului Rafar, noua cafenea va atrage aproximativ 1% din trafi cul centrului
comercial, iar bonul mediu se va situa la 6-7 euro. 

În ceea ce priveşte planurile pe termen scurt şi mediu, divizia Rafar îşi propune să găsească
soluţii pentru menţinerea business-ului pe linia de plutire. “În perioada imediat următoare vom
face o analiză drastică pe fi ecare locaţie, pentru a decide ce menţinem şi ce închidem, în
funcţie de cifrele din ultimele luni. Nu ne aşteptăm la o revenire a pieţei în următoarele 6 luni şi
suntem conştienţi că nu mai putem susţine locaţiile neprofi tabile. Cu toate că pe plan intern
am luat toate măsurile posibile de reducere a costurilor, avem nevoie şi de susţinerea
partenerilor (furnizori, dezvoltatori, bănci), pentru a reduce şi costurile externe (chirii, rate). La
nivelul actual, acestea nu pot fi acoperite de vânzările afectate puternic de ceea se întâmplă în
economie, deci găsirea unor soluţii împreună cu partenerii este esenţială pentru noi”, a
concluzionat Arghirescu. 

Rafar cuprinde afacerile de fashion şi hospitality ale grupului RTC, însumând în industria
ospitalităţii un restaurant şi 8 cafenele. Din iunie 2009, afacerile de ospitalitate funcţionează ca
divizie distinctă în cadrul Rafar.

1 milion de euro Turabo Cafe

Cu 44 de locaţii deschise, Turabo este cel mai mare

lanţ de cafenele din ţară. Anul acesta, şapte noi unităţi
au completat reţeaua, iar a opta va fi inaugurată până
la sfârşitul anului.

De la inaugurarea primei cafenele în 2003, lanţul

Turabo a crescut într-un ritm accelerat, extinzându-şi
prezenţa atât în Capitală, cât şi în celelalte oraşe
importante din ţară. Şi în 2009, Tudor Niculescu,
proprietarul reţelei, şi-a asigurat prezenţa în puncte
strategice, începând de la locaţiile stradale şi centrele
comerciale, până la aeroporturi. 

Dintre cele şapte locaţii deschise anul acesta, trei sunt în Bucureşti, pe bulevardele Decebal şi
Unirii şi una în centrul comercial Plaza, două în Cluj - Iulius Mall şi aeroport; una în incinta
aeroportului din Timişoara şi încă una în Piteşti. Pe lângă unităţile nou-deschise, au avut loc şi
două relocări în Braşov şi Buşteni. 

“Cea mai mare provocare din acest an a fost aceea de a susţine ritmul de ocupare în teritoriu.
Ne propuseserăm deschiderea a 12 cafenele, iar în cele din urmă, am deschis şapte, până la
finele anului urmând să o inaugurăm şi pe a opta. Am fost împiedicaţi în principal de lipsa
spaţiilor care să corespundă standardelor Turabo Café. Nu vrem să facem compromisuri din
acest punct de vedere, aşa cum nu facem cu nimic legat de afacerea aceasta”, explică
Niculescu. Tot anul acesta, a fost încheiat parteneriatul cu Grupul Anchor, care se adaugă celui
cu Iulius Group, doi dintre cei mai importanţi dezvoltatori de mall-uri, parteneriate considerate
de Tudor Niculescu deosebit de importante pentru extinderea lanţului de cafenele în câteva
dintre principalele mari centre comerciale din România. Potrivit omul de afaceri, investiţia
totală alocată pentru dezvoltarea lanţului Turabo s-a ridicat în acest an la 1.000.000 de euro.
Cele 44 de cafenele Turabo (12 în Bucureşti) sunt tranzitate zilnic de 20.000 de clienţi. Până în
prima jumătate a anului viitor, Tudor Niculescu ţinteşte un număr de 50 de cafenele, iar pe
termen lung, îşi propune să atingă 100 de unităţi.

1 milion de euro Trotter Prim

Proprietarul City Grill, Dragoş Petrescu, şi-a completat reţeaua de restaurante cu două noi
formate: fast food şi pub sport şi a demarat lucrările la restaurantul Hanul Berarilor Interbelic.

Şi în 2009, Dragoş Petrescu a continuat extinderea reţelei fondată în 2004, însă şi-a schimbat
radical strategia, concentrându-se pe nevoile consumatorului mediu şi atacând piaţa cu formate
noi, adaptate “buzunarului de criză” al noului tip de client. Au apărut astfel, primul fast food al
reţelei – şaormeria Bundetot, deschisă iniţial în Iris Mall şi relocată ulterior pe Strada Franceză,
în zona Centrului Istoric, investiţie de aproximativ 100.000 de euro, Cantina Sport Pub, în
aceeaşi zonă, o locaţie construită după un concept asemănător reţelei americane Champions, în
urma unei investiţii de 200.000 de euro, şi un nou City Café, deschis în incita Atlantis Club Spa
din Pipera, investiţie de aproximativ 100.000 euro. 

În paralel, au fost demarate lucrările la restaurantul Hanul Berarilor Interbelic, localizat în fosta
Casă Bucur, un concept inspirat de Caru’ cu bere. Programul de dezvoltare a noii locaţii prevede
mai multe etape. Astfel, anul acesta, a fost deschis restaurantul de la parterul clădirii, o locaţie
de circa 200 de locuri, care a necesitat o investiţie de 300.000 de euro, urmând ca anul viitor să
fi e inaugurate terasa, de peste 3.000 de metri pătraţi şi crama. 

“Am pus la punct un plan de marketing deosebit de agresiv pe zona de core business şi am
deschis noi canale. Unul dintre acestea este Hanul Berarilor, pornit din Caru’ cu bere, pentru
care am ales o locaţie foarte bună, cu impact deosebit în istoria restaurantelor româneşti - Casa
Bucur, cu un potenţial de peste 600 de locuri şi o terasă spectaculoasă de peste 3.000 de metri
pătraţi, poate cea mai frumoasă din Bucureşti. Derivat tot din conceptul Caru’ cu Bere, pe
canalul berii, este şi Cantina Sport Pub, din Centrul Istoric. Am observat că acest canal s-a
dovedit o zonă de succes în 2009, iar Centrul Istoric a fost singura zonă de creştere din
România. Oamenii s-au reorientat, Centrul Istoric este mereu plin, se bea bere şi se mănâncă
până târziu. Am atacat şi fast food-ul cu şaormeria Bundetot, care s-a dovedit un succes din
prima zi. Aceasta a fost strategia începută în 2009, pe care o vom continua în 2010”, explică
Dragoş Petrescu. 

Pe de altă parte, managerul Trotter Prim nu a ezitat să închidă acele locaţii care nu au confi
rmat, respectiv cea din Centrul Comercial Tomis Constanţa, fast food-ul din Iris mall-Bucureşti şi
cafeneaua din Piaţa Romană. “Privind retrospectiv, sunt foarte mulţumit cu decizia de a închide
trei locaţii cu potenţial sub aşteptări şi de a deschide în schimb alte patru cu potenţial de câteva
ori mai bun decât al celor închise. Am transformat astfel un semisucces al unor foste locaţii într-
un mare succes prin altele”, adaugă managerul City Grill. În ceea ce priveşte cifra de afaceri a
companiei, aceasta a rămas relativ constantă ca valoare în lei, respectiv 51,7 milioane RON, faţă
de 52,5 milioane RON în 2008. Conform lui Dragoş Petrescu, numărul clienţilor a crescut cu 16-
18%, în timp ce nota de plată a scăzut cu aceeaşi valoare, ceea ce a dus la păstrarea
echilibrului. 

“Aceste rezultate se datorează în mare parte faptului că am introdus meniuri de 19 lei pentru
ceea ce ar fi costat 30 de lei. Practic, am operat reduceri de 30-35% pe meniuri, care sunt
driverul cel mai important la noi. Dacă transformăm această sumă în euro, am pierdut 16% din
cifra de afaceri în 2009, însă sunt foarte mulţumit că am realizat aceleaşi vânzări în lei, e drept,
cu o muncă mult mai mare, şi am câştigat până la 20% clienţi. Am avut restaurante pline în
2009, an în care multe alte locaţii au fost pe pierdere sau au închis şi încă vor mai închide”,
subliniază Dragoş Petrescu. 

Managerul Trotter Prim a mai declarat că, pe lângă finalizarea Hanului Berarilor (cu o investiţie
totală de aproximativ 1 milion de euro în 2009-2010), compania pregăteşte pentru 2010 noul
proiect de microbrewery, care va funcţiona sub brandul City Grill Biergarten – şi pentru care vor
fi alocaţi cel puţin un milion de euro. La acestea se vor adăuga alte două restaurante City Grill şi
încă două noi cafenele City Café. Până la sfârşitul anului, grupul City Grill va avea 15 locaţii sub
brand-urile City Grill, Caru’ cu bere, Cantina Sport Pub, Buongiorno, City Café, Bundetot şi Hanul
Berarilor Interbelic.

650 de mii de euro Trattoria "Il Calcio"

Două restaurante noi în Capitală, deschiderea grădinii

de vară din Drumul Taberei, primele două francize la
Turnu Severin şi Timişoara şi locaţia premium
Ristorante „Il Calcio” i-au costat pe acţionarii Trattoria
“Il Calcio” (TIC) 650.000 de euro

Deşi au început anul cu două închideri de locaţii

(restaurantele din Pipera şi Hotel Phoenicia), proprietarii „Il Calcio” nu au ratat oportunitatea
preluării unor spaţii disponibile, apărute pe piaţă. Două noi restaurante s-au alăturat astfel
lanţului TIC în această vară. Dacă locaţia din incinta clubului Pescariu Sport&Spa de pe
bulevardul Barbu Văcărescu, a fost o preluare a unei foste pizzerii, necesitând o investiţie de
doar 30.000 euro necesară pentru amenajare, pentru Trattoria Obor, aflată pe locul unui
magazin de electrocasnice, a fost nevoie de o investiţie completă de 120.000 de euro. 

Tot în această vară, a fost modernizată şi terasa celei mai vechi locaţii, cea din Drumul Taberei,
care a fost extinsă cu o grădină de vară de 65 de locuri şi amenajată cu plante exotice şi
canapele din piele. Acţionarii „Il Calcio” nu s-au mulţumit însă cu extinderea lanţului în formatul
actual, decizând să facă un pas înainte, prin deschiderea unei locaţii premium - Ristorante „Il
Calcio. „Vrem să intrăm în rândul restaurantelor de top italieneşti şi să demonstrăm că putem
face ceva mai mult; un local luxos, sofi sticat din toate punctele de vedere”, a declarat Valentin
Sălăgean, unul dintre cei trei acţionari ai lanţului TIC, alături de Cosmin Olăroiu şi Gino
Iorgulescu. 

Pentru noul restaurant, construit pe două nivele şi poziţionat într-un cartier de vile şi ambasade
din zona Pieţei 1 Mai, proprietarii TIC au pus la bătaie peste 400.000 de euro. Locaţia are o
capacitatate totală de peste 230 de locuri repartizate în terasă, spaţii pentru fumători şi
nefumători şi lounge şi oferă un meniu stufos, cu reţete atât clasice, cât şi sofi sticate, şi o
selecţie adecvată de vinuri. 

Tot în acest an, Trattoria “Il Calcio” a lansat şi primele francize, la Drobeta Turnu Severin şi
Timişoara, cu o taxă de intrare în franciză de 200.000 de euro, iar planurile de extindere în
franciză continuă, proprietarii TIC purtând discuţii în acest sens cu potenţiali parteneri din Târgu
Jiu, Bacău şi Constanţa. Vara lui 2009 a venit cu o veste bună pentru acţionarii restaurantelor “Il
Calcio”, odată cu încadrarea lanţului în categoria întreprinderilor mijlocii de către Ministerul de
fi nanţe, în urma profi tului declarat (circa 500.000 de euro anual). Deşi criza a scăzut vânzarile
reţelei TIC cu aproximativ 30%, Valentin Sălăgean spune că lucrurile încep să revină pe un făgaş
pozitiv, declarându-se optimist pentru perioada următoare. Lanţul Trattoria” Il Calcio” are în
prezent 10 locaţii proprii, tranzitate zilnic de peste 1.200 de clienţi şi două restaurante în sistem
de franciză.

adriana.popescu@bpgroup.ro

 
HAPPY WINTER MORNINGS!
In aceasta iarna platiti doar jumatate de pret pentru fiecare cafea sau ceai savurat la
Ramayana Café intre 7.00 si 12.00 dimineata. Promotia este valabila pana la 31 martie 2009.

In plus, prin intermediul cardului de fidelitate, primiti o cafea sau un ceai gratuit pentru
fiecare cinci cafene/ceaiuri baute la Ramyana Cafe!

Clientii Ramayana Cafe pot solicita oricand un card de fidelitate. Dupa colectionarea celor cinci
stampile, echivalentul celor cinci ceaiuri sau cafele savurate la Ramayana Cafe, veti putea sa va
bucurati gratuit de o bautura calda (ceai sau cafea), la alegere.

De asemenea, cardul de fidelitate cu cele cinci stampile completate, va permite sa intrati in

posesia unui CARD VIP, care asigura o reducere de 10% la toate produsele Ramayana Cafe.

Mai multe detalii pe www.ramayana.ro

Despre Ramayana Cafes
Ramayana Cafe este prima cafenea cu ambianta orientala si abordare occidentala. Decorul
demn de alcovul unui maharajah, bauturile ambrozie si muzica de soi intampina oasepetii in
orice moment al zilei si al noptii pentru o experienta de neuitat.
Pentru mai multe informatii puteti sa contactati pe:
Ana Sofia Tudose
Events Manager
Ramayana Café
0724 355 094
ana@ramayana.ro
www.ramayana.ro

ana@ramayana.ro
RAMAYANA CAFES
www.ramayana.ro
Contact RAMAYANA CAFES

Conceptul de cafenea este tot mai dificil de individualizat din perspectiva clientelei, intrucat
publicul tinta se poate orienta la fel de bine catre alte tipuri de locatii - lounge, bar, club, chiar
restaurant. Cea mai simpla metoda de a-l identifica este prin intermediul produselor propuse
pentru consum. „Am putea spune ca ne referim la un local in care se consuma cu
preponderenta cafea (aici includ toate variantele), dar si diverse bauturi (alcoolice sau
racoritoare)”, este opinia doamnei Marilea Tabarca, Director al firmei Albergo Contract. „Alaturi
de cafea, se poate veni cu un croissant sau, de ce nu, o prajitura sau o inghetata. La fel de bine
se poate servi si un sandwich sau salata”, completeaza dumneaei.
 
    Ordinea criteriilor 
    In opinia doamnei Anca Panait, National Key Account Manager la Daas Romania, cei ce vor sa
demareze o afacere de acest gen trebuie sa studieze piata, sa-si fixeze un buget realist si sa
gaseasca un spatiu potrivit. “Locatia, dotarile, franciza, atmosfera, designul interior,
promovarea si in cele din urma preturile – cred ca aceasta este ordinea criteriilor care asigura
succesul investitiei intr-o cafenea. Suprafata necesara poate varia intre 40 mp si 100 mp,
trebuind luat in calcul vadul comercial al locatiei respective”, arata doamna Panait. 
    „Trebuie sa fie un echilibru intre aceste criterii”, este de parere reprezentanta Sensio,
doamna Raluca Negriuc. „Cele mai importante cred ca sunt locatia, amosfera si designul, iar din
ele decurg pretul si necesitatea de promovare. Subliniez importanta de a crea ceva unic, care sa
aiba personalitate, iar ambianta sa atraga”, adauga dumneaei. 
    „Consideram ca locatia este cea mai importanta pentru succesul investitiei, iar pe locul al
doilea ar fi promovarea si dotarea spatiului”, este opinia doamnei Gabriela Doca de la Secan
Impex. 
Am cerut parerea si doamnei Marilena Tabarca, care ne-a declarat: “As pune dotarile pe primul
loc, pentru ca de ele depind calitatea cafelei si a celorlalte produse care se consuma. In
continuare, as mentiona atmosfera, promovarea, preturile si locatia”. 
    „Locatia, dotarile, designul, toate acestea conteaza in egala masura”, arata de asemenea
doamna Amalia Baciu-Sarmes, Director de Marketing la firma Axa Porcelaine. „In legatura cu
relatia calitate vs. locatie, in continuare locatia este foarte importanta, iar daca acolo gasesti si
calitate, e si mai bine. Dar trebuie tinut cont de faptul ca vorbim de o cafeneaa, in conditiile in
care sunt inca putini cei care stiu sa aprecieze o cafea buna sau sa recunoasca brandul preferat.
In Romania, oamenii inca merg aici pentru divertisment, relaxare sau chiar numai pentru a iesi
din casa”, completeaza reprezentanta Axa Porcelaine. 
    “Cafenelele fiind un sector destul de bine dezvoltat in Romania, cred ca succesul este
garantat de alegerea conceptului, de modificarea constanta a decoratiunilor si implicit a
mobilierului, clientul fiind mereu in cautare de ceva nou, inedit, de noi experiente nu doar in
privinta ambiantei, ci si a produselor pe care le gaseste in respectivele locatii”, arata doamna
Loredana Gasca (Parla Ersah).
 
    Costuri generale 
    Reprezentanta Albergo Contract ne indica si zonele in care trebuie facute investitii: mobilier
(barul propriu zis, mese, scaune), dotarea specifica localului (espressoare, rasnite de cafea,
masini pentru cuburi de gheata, inclusiv pentru spart), masini de spalat pahare si cesti, grupuri
multiple pentru bar, storcatoare de citrice, blendere, aparate pentru frappé, vitrine calde sau
reci pentru patiserie/gastronomie, vitrine reci pentru bauturi, vitrine pentru inghetata, vesela
(cesti, pahare, lingurite, seturi pentru servirea cafelei sau a ceaiului etc). „Totul depinde de ce-si
doreste, dar si ce-si permite clientul. Pentru o dotare minima, insemnand numai espressor,
rasnita de cafea, un storcator de citrice si un aparat frappé, vorbim de o suma cuprinsa intre
2.000 si 5000 de euro, in functie de marimea si performantele espressorului. Daca vorbim de
barul propriu-zis, aici intervin valori care pornesc de la 15.000 de euro si pot depasi 70.000
euro, in functie de marimea si forma lui, de materialul din care este realizat (lemn, MDF sau
inlocuitori), de finisajul exterior, de dotarea specifica a barului. Mai adaugam aici mesele si
scaunele, al caror pret difera in functie de marime, forma si materiale – acestea pot incepe de la
100 pana la 400 de euro/bucata. Dupa ce am facut calculele pentru dotarea cafenelei, valorile
la care se ajunge pentru ceea ce inseamna vesela nu mai au importanta, dar, din nefericire,
exact aici incep economiile, desi acestea sunt cele pe care le percep direct clientii unor astfel de
unitati”, a detaliat doamna Tabarca. 
    “Din experienta noastra, dezvoltarea unei cafenele necesita un buget initial care porneste de
la 50.000 de euro - 100.000 de euro si poate ajunge la peste 300.000 de euro, in functie de
concept, spatiu si alte elemente definitorii”, declara doamna Anca Panait (Daas Romania).
„Investitia minima cuprinde doar dotarile si amenajarea, chiria si promovarea fiind cheltuieli
separate. Insa jucatorii din domeniu spun ca recuperarea banilor se poate face chiar si intr-un
an, maxim doi. Pentru acest motiv, investitiile au avut o scadere mult mai mica in 2009, spre
deosebire de restauratie si industia hoteliera, unde bugetul initial este cu mult mai mare, iar
durata de recuperare a investitiei este intre 4 si 7 ani”, arata doamna Anca Panait.
 
    Cafeneaua in franciza 
    Exista trei tipuri de cafenele pe piata: cele infiintate de la zero de
antreprenori, cele cumparate intr-un stadiu dezvoltat al business-ului si
cele achizitionate in sistem de franciza, termen folosit tot mai des in
acest domeniu. „In cazul unei francize simple, investitiile se ridica la
aproximativ 200.000 de euro, in functie de suprafata spatiului”,
estimeaza reprezentanta Daas Romania. Suma include taxa de intrare in
reteaua de franciza, costurile cu amenajarea spatiului si mobilierul,
echipamentele de lucru, stocul initial de marfa, garantiile pentru marfa si
pentru centrul comercial care o gaduieste, daca este cazul. Spatiile si mai
ales amplasamentul reprezinta factori determinanti pentru unitatea de
timp in care se recupereaza investitia. “Printre avantajele sistemului de
franciza, comparativ cu un start-up traditional, afacerea are un grad mai redus de risc. In plus,
antreprenorul beneficiaza de notorietatea marcii francizorului, de know-how si asistenta pe
toata perioada contractului de franciza. Pentru un brand international cunoscut, notorietatea
nationala se obtine intr-un timp mult mai scurt si fara investitii considerabile din partea
partenerului investitor. Totusi, nici succesul unui brand autohton nu este imposibil”, este de
parere doamna Anca Panait. 
„In cazul unei masterfrancize, investitia este mult mai mare si, in functie de numarul de unitati
ce urmeaza sa fie deschise, aceasta poate depasi 1 milion de euro, pe o perioada contractuala
de 10 ani”, mai arata doamna Anca Panait. Spre deosebire de franciza simpla, masterfranciza
garanteaza viitorului partener investitor exclusivitate teritoriala. Aceasta exclusivitate
presupune insa si sustenabilitatea consistenta a afacerii din punct de vedere financiar. In
acordarea unei masterfrancize, procesul de selectie si recrutare a viitorului partener investitor
este mult mai riguros, criteriile fiind bine definite de catre francizor.
 
     Probleme cu franciza? 
    „Unele francize se pot obtine doar in cele mai stricte conditii
(preparatele trebuie sa arate si sa fie servite identic, in oricare dintre
locatii), pe cand altele se adapteaza la traditiile diverselor tari in care
functioneaza”, arata doamna Amalia Baciu-Sarmes (Axa Porcelaine). La
noi inca se investeste in cafenele de cartier, fara a functiona sub un
brand anume. De altfel, din acest punct de vedere, obtinerea unei
francize este scumpa pentru piata din Romania. Dar, ca si in alte tari, si
la noi incep sa apara branduri internationale, deocamdata insa doar in
orasele mari. Acestea se vor dezvolta doar in momentul in care clientii
vor deveni fideli si cafenelele vor obtine un target semnificativ si in
orasele mai mici. Dezavantajul venirii unor astfel de branduri este faptul ca ele aduc logistica si
produsele (in cea mai mare parte) din afara tarii, astfel incat furnizorii autohtoni se confrunta si
cu acest tip de concurenta, care de multe se opreste chiar la stadiul de oferta. Din punctul
nostru de vedere, putem crea orice tip de produs din portelan, pe baza schitei tehnice/mostrei,
respectiv specificatiilor clientului, contra unui pret stabilit in functie de dificultatea de realizare
si cantitatea comandata. Singurul element cheie este ca produsul nou sa fie adaptabil
tehnologic, insa acest aspect este studiat la inceputul colaborarii”, a detaliat reprezentanta Axa
Porcelaine. 
    „In privinta solutiilor IT, in cazul francizelor, nomenclatoarele de produse vandute, materii
prime si retete trebuie sa fie comune pentru toti francizatii”, adauga domnul Eduard Rezeanu,
Director Comercial al firmei Multisoft. „De asemenea, variantele de program pentru francize
sunt in principiu “inghetate” in sensul ca, daca se face o modificare, aceasta trebuie propagata
la toti cei din franciza”, adauga acesta. 
„Intr-adevar regulile sunt mai stricte in cazul francizelor, dar evident am gasit solutii pentru
fiecare piesa, data fiind gama larga de produse disponibile pentru mobilarea cafenelelor”, arata
si doamna Raluca Negriuc, reprezentanta Sensio. 
    Doamna Loredana Gasca, Manager al firmei Parla Ersah, ne-a declarat: „In general, lanturile
consacrate de cafenele au deja un furnizor propriu, mobilierul fiind acelasi in toate locatiile, dar
in momentul in care ajungi sa intri in contact cu factorii de decizie si sa-i convingi ca ceea ce faci
tu este la fel de bun calitativ cu ceea ce au ei nevoie si la preturi competitive, atunci ai toate
sansele sa colaborezi cu aceste lanturi”.
 

    Universalul bar  
    „Ca solutii de dotare pentru barul cafenelei, exista atat variante personalizate, care necesita o
investitie mai mare, cat si variante standard, pentru bugete mai reduse”, specifica
reprezentanta Daas Romania. „Barul propriu-zis presupune blatul de lucru din diverse materiale
– in cazul nostru marmura, granit, inox alimentar sau materiale compozite speciale. Apoi avem
celelalte module care indeplinesc diferite functii, precum cea de spalare sau de depozitare la
rece, la cald sau la temperatura camerei, in functie de meniul barului si de fluxul tehnologic
care se doreste. Masina de cafea espresso este inima barului si „fabrica de bani” pentru o
cafenea, unde se consuma un volum mare de cafea si alte produse pe baza de cafea. Dar, oricat
de diversificata ar fi gama de masini pentru cafea, de la cele traditionale la cele complet
automate, o cafenea care se respecta serveste cafea produsa de masinile pentru cafea espresso
traditionale, operate de un barista”, adauga doamna Anca Panait.
   
    Curatenia la bar 
    Igiena este dintotdeauna criteriu de evaluare a unei
cafenele, atat la nivel de practici in procesul de preparare si
servire a produselor, cat si din perspectiva intregului spatiu,
inclusiv in toalete. Mai mult, chiar daca in acest tip de locatie
procesele nu au complexitatea celor din restaurante, se poate
vorbi despre HACCP fara nicio retinere. Detergentii, igienizantii si dezinfectantii sunt importanti
ca in orice alta unitate HoReCa, dat fiind traficul de persoane din aceste spatii. „Operatorii cauta
la noi in general podusele de curatenie care se disting printr-o calitatea profesionala, prin
eficienta cu care o cantitate de produs relativ redusa curata suprafata vizata, pastrand si
intretinand caracteristicile acesteia, mentinandu-si totodata efectele pe termen indelungat. In
plus, sunt solicitate serviciile de asistenta si consultanta, munca impreuna cu clientul pentru a
identifica cele mai bune solutii pentru necesitatile sale, pentru a-i optimiza consumurile”, arata
doamna Daniela Tivig, Manager al firmei Cleaning Logistic.  
    „In general, toate cafenelele incearca sa respecte normele HACCP, unele pentru a face fata
controalelor, altele si din dorinta de a avea servicii de calitate superioara care fac diferenta in
piata. In fond, operatorii HoReCa nu au nevoie atat de produse, cat au nevoie de servicii”, este
de parere doamna Anca Nistor, Director de Marketing la Holdmann Europe. „Au nevoie de o
solutie pentru situatia lor particulara si de aceea reprezentantul de vanzari este cel care face
diferenta. El este cel care consiliaza clientul, oferindu-i solutia optima”, sustine Anca Nistor.
 
    Igiena cu impact 
    Doamna Daniela Tivig (Cleaning Logistic) ne-a vorbit si despre toaleta unei cafenele, unde
curatarea si dezinfectarea sunt de o importanta fundamentala pentru a evita transmiterea de
bacterii catre alimentele si bauturile servite. “Produsele care se folosesc trebuie sa fie de
asemenea profesionale si adecvate scopului utilizarii. Datorita afluentei de clienti, dezinfectarea
toaletelor trebuie facuta de 3-4 ori pe zi si in detaliu, fara a neglija unele elementele precum
robinetele, clantele, spatiile greu accesibile”, arata reprezentanta Cleaning Logistic.  
     “Clientii pot vedea sau nu cum arata locul de preparare din cafenea, dar mai mult ca sigur
vor intra in toaleta”, arata doamna Anca Nistor (Holdmann Europe). “Ce vor gasi acolo va ajuta
in proportie de cel putin 80% la formarea imaginii legate de igiena intregii locatii”, completeaza
dumneaei. Indiferent de marimea locatiei sau pretentiile ei, pentru asigurarea igienei in toaleta
este necesar sa existe o dotare minima: dozator de sapun, uscator pentru maini, dispenser
pentru prosoape de hartie, dispenser pentru rola de hartie igienica, cel putin un cos de gunoi,
de preferat cu capac si pedala. “Optiunea pentru echipamentele cu senzor (la dozatorul de
sapun, uscatorul de maini si robinet) si, in plus, folosirea sapunului dezinfectant sau a solutiilor
dezinfectante in dozator duc la prevenirea raspandirii bacteriilor si virusilor”, mai declara
doamna Anca Nistor. In functie de standardele locatiei, de cerintele arhitectului si de designul
ales, se poate opta pentru echipamente din plastic, metal vopsit alb, inox sau inox satinat. Este
indicat ca in camera de baie dotarea sa fie completata cu un odorizant programabil electronic
(sau mai multe, in functie de marimea incaperii), care sa raspandeasca la anumite intervale de
timp o aroma placuta in toaleta. 
In functie de traficul locatiei, se aleg echipamente care pot fi pentru trafic redus, mediu sau
intens. „Este foarte important acest aspect, pentru ca se evita aglomerarea bailor si
deteriorarea lor in timp scurt. De exemplu, daca intr-o locatie cu trafic intens se opteaza pentru
un uscator de maini care usuca in 45 de secunde (recomandat pentru locatii cu trafic redus),
inseamna ca va fi aglomeratie la baie. Un uscator pentru trafic intens usuca mainile in 10-12
secunde. Daca vorbim despre dozatoarele de sapun si dispenserele pentru hartie, aici este
vorba despre rezistenta in timp. Cu cat traficul locatiei este mai ridicat, cu atat echipamentele
sunt mai solicitate, iar cele recomandate pentru trafic redus, montate intr-o locatie cu trafic
intens, vor ceda mai repede”, incheie doamna Anca Nistor.
 
    Servetele pentru...  cafenele 
    Domnul Alexandru Marineanu, presedintele firmei Piramida Trade Invest, observa ca trend o
crestere a cererii servetelelor 38 x 38 cm, care dau o nota superioara de eleganta, aratand
clientilor atentia acordata detaliilor care-i fac sa se diferentieze de concurenta. „De asemenea,
daca pana nu demult restaurantele reprezentau 90-95% din totalul comenzilor de servetele
personalizate, in ultima perioada a crescut si numarul de cafenele care se orienteaza catre
promovarea brandului pe aceasta cale, fiind vorba de cea mai ieftina metoda, cu impact
garantat 100% . Nu cred insa ca putem vorbi de tendinte si preferinte in domeniul personalizarii
- fiecare client alege sa-si promoveze cum doreste brandul sau toate locatiile, daca sigla trebuie
sa fie mare sau discreta, orientata pe diagonala, sus etc. In general, se folosesc logo-urile si
culorile reprezentative ale fiecarui brand”, declara reprezentantul Piramida Trade Invest.

    Obiecte de inventar 
    In privinta dotarii cu obiecte de inventar, Axa Porcelaine ne ajuta cu un inventar minim, care
poate fi completat in functie de necesitati: cesti si farfurii din portelan pentru cafea, ceai,
ciocolata calda, pahare pentru specialitatile de cafea, pahare pentru cocktail, diverse
tavite/recipiente pentru patiserie, lingurite pentru cafea, scrumiere din sticla, inox sau portelan
(desigur, in spatiile pentru fumatori) etc.

 
Necesar minim aproximativ pentru o cafenea de 20 de persoane (informatii furnizate de Axa
Porcelaine)
- cesti si farfurii espresso (15 bucati) 
- cesti si farfurii cafea/cappuccino (20) 
- pahare/cesti de ceai (10) 
- pahare pentru bere/suc/apa (20) 
- scrumiere (15, se inlocuiesc destul de des) 
- lingurite pentru cafea (20) 
- tavite din inox (5 buc.) 
- alte obiecte de inventar, in functie de preparatele specifice fiecarei locatii. 
* Cheltuieli aproximative: 150-200 euro + T.V.A., in functie de calitatea si gama de produse
aleasa.
 
    In ultima perioada, tot mai multi responsabili cu aprovizionarea din cafenele solicita zaharul
brun, bio, la pliculete personalizate. Este vorba de zaharul nerafinat, intalnit frecvent pana
acum in special in locatiile de lux. De asemenea, se cauta personalizarea inca din fazele de
inceput ale afacerii, aproape toti solicitantii dorind acest mod de promovare. In privinta
ambalarii, pentru a nu fi nevoie de spatii de depozitare speciale, mai ales in privinta umiditatii,
pliculetele se distribuie in pungi de plastic, grupate in baxuri din polietilena. Fiind cate 100 de
pliculete in punga, se consuma repede si nu au timp sa se deterioreze.

Lucia Jurca, Director General Imaculat Lukoserv

   
    Despre softuri 
    Din oferta firmei Multisoft, domnul Eduard Rezeanu ne-a dat cateva exemple de preturi: 
    - pentru hardware (un POS, 2 imprimante de sectie, un calculator pentru gestiune, o
imprimanta laser si cheltuieli de realizare a retelei): intre 1.822 si 2.297 euro fara T.V.A.; 
    -  Echipamentul fiscal (casa de marcat, imprimanta etc.): intre 260 si 550 de euro fara T.V.A.; 
    - Programele - intre 800 si 2.600 euro fara T.V.A. (in functie de modulele alese). 
    „Criza a afectat si acest domeniu, in sensul ca investitiile au scazut si, de asemenea, au scazut
foarte mult preturile de ofertare, ca urmare a cererii scazute”, declara domnul Rezeanu. 
    Directorul firmei Cozo Best Consulting, domnul Nicolae Cojocaru, a observat o crestere a
ponderii investitiilor in segmentul software, comparativ cu segmentul hardware. 
 “Situatia este cauzata in special de cererea de reevaluare si dezvoltare personalizata a
aplicatiilor software. Inevitabil, la un moment dat vor trebui facute investitii si pentru inlocuirea
echipamentelor uzate fizic, ale caror costuri de intretinere si reparatii nu mai sunt justificate”,
arata domnul Cojocaru. “Poate optimiza performantele o abordare manageriala strategica, prin
achizitionare de echipamente hardware noi in scopul reducerii costurilor de intretinere si
reparatie a celor vechi, sau prin reevaluarea si personalizarea aplicatiilor software”,
completeaza reprezentantul Cozo Best Consulting.
 
    Cafea si design  

    “Amenajarile de cafenele din ultima vreme au fost foarte

variate ca design si pot spune cat mai “trasnite”, pentru a
atrage”, este de parere domnul George Dobrescu, Director
General al firmei ID Point. „In acest context, si parteneriatele
dintre operatori si furnizori au devenit mult mai flexibile”, completeaza dumnealui.  
    „Principala preocupare in amenajarea unei cafenele o reprezinta atragerea clientilor
“potriviti” scopului pentru care a fost creata cafeneaua”, declara doamna Nadia Crihan,
Manager al firmei Sophia 2004. „Foarte important este confortul vizual (culori care sa creeze o
stare de bine, de meditatie sau de energizare, atunci cand este cazul. Extrem de important este
si echilibrul psihic creat prin lumina si culoare, dar si cel fizic oferit de confortul canapelelor,
scaunelor si chiar al meselor. Recomandam de asemenea o acustica adecvata, oferind clientilor
muzica potrivita, in functie de loc sau moment al zile si, nu in ultimul rand, o mare atentie
acordata aromelor si mirosurilor”, adauga doamna Crihan. 
    In opinia reprezentantei firmei Sophia 2004, exista manageri care considera mai putin
importante aspectele de mai sus, ceea ce face diferenta intre o cafenea cautata si una lasata “in
uitare”. „Mai mult, exista  manageri care considera ca se pricep ei insisi la design interior.
Eroare! Doar daca nu au cumva studii in domeniu. Altfel vorbind, ii apreciem pe acei manageri
care stiu ca fiecare este specializat in domeniul lui si apeleaza la designeri atunci cand este
cazul.”
 
Erori ale investitorilor, observate de doamna Nadia Crihan (Sophia 2004): 
– aprecierea initiala incorecta in privinta valorii finale a investitiei 
– neluarea in calcul a cresterii preturilor la materiale si servicii 
– slaba prospectare a pietei cu privire la servicii 
– lipsa studiilor de feziabilitate 
– alegerea unor colaboratori si executanti neprofesionisti
 
    „In ultima perioada, se observa o reintoarcere la clasic, o abordare moderna a conceptului de
clasic, produsele folosite fiind aceleasi ca si pentru restaurant”, opineaza doamna Raluca
Negriuc (Sensio). „Demifotoliile si scaunele sunt realizate in general din lemn de fag, cu diferite
nuante de culoare, tapiseria fiind la alegerea clientului. Mesele furnizate de noi respecta tiparul
de picior din fonta/inox + blat (din diferite materiale, disponibile in foarte multe nuante)”,
continua reprezentanta Sensio. 
    „Recomandam pentru dotarea cafenelelor scaunele sau demifotoliile cu un gabarit mai mic,
respectiv mesele pe picior din fonta si blat de werzalit, care sunt cele mai rezistente la trafic
intens”, arata si doamna Gabriela Doca, Director Executiv al firmei Secan Impex. „Astfel, bugetul
pentru un spatiu de circa 35 de locuri ajunge in jurul cifrei de 10.000 lei”, completeaza doamna
Doca.  

    Doamna Loredana Gasca (Parla Ersah) arata ca: „Fiecare client
a inceput sa abordeze linii noi, sa creeze decoruri si ambiante cat
mai inedite, in acest mod incercand sa iasa cat mai mult in
evidenta. De asemenea, in multe locatii s-a abordat un stil cat
mai simplu dar elegant si s-a incercat crearea unei atmosfere
familiare, astfel  incat cei care le trec pragul sa se simta cat mai
relaxati si confortabil”. 
    „Scaunele si mesele din similratan sunt potrivite teraselor de cafenele, cu mentiunea ca
mesele au blatul rotund, spre deosebire de restaurante, unde este preferata forma
rectangulara”, mentioneaza doamna Claudia Albutiu, de la firma Flanutis. „Daca la restaurante
sunt cautate in special decorurile de lemn sau imitatii de lemn (pentru blaturi werzalit), la
cafenele se aleg decoruri speciale ale mobilierului, care sa individualizeze spatiul respectiv. In
legatura cu bugetele alocate, avand o suma de bani se pot cumpara obiecte de calitate foarte
diversa. Noi ne straduim sa nu oferim produse ieftine, pentru care nu putem garanta, de aceea
cautam permanent o optimizare a raportului calitate/pret, astfel incat sa vindem cu constiinta
impacata”, specifica doamna Albutiu. 
    In legatura cu designul si nu numai, un specialist al domeniului signalecticii, domnul Marian
Uram, ne-a declarat: „Proiectarea, constructia, mobilarea, utilarea, promovarea unei investitii
necesita cunostinte variate. Un investitor trebuie sa ceara si sa accepte sfaturile specialistilor pe
fiecare domeniu. Din nefericire, e plina tara de cafenele in care nu ai vrea sa mai vii inca o
data”, a adaugat domnul Uram.   

    Situatia in vizual 

    Pentru a vorbi despre firme luminoase, ne-am adresat unui producator care utilizeaza
frecvent tuburile cu gaze spectrale: Neon Product. Domnul Calin Vlaic, Directorul Comercial al
firmei, ne-a expus cateva detalii despre colaborarea cu investitorii in cafenele. Astfel, pentru
fiecare client in parte se propun variante diferite, in functie de particularitatile spatiului -
dimensiuni ale peretelui, culoarea acestuia, designul interiorului sau exteriorului. „Pana acum
nu am realizat doua firme la fel, in 16 ani de activitate”, declara domnul Vlaic. 
Asa cum arata domnul Marian Dumitriu, B2B Sales Manager la LG Electronics Romania, o dotare
video completa intr-o cafenea presupune foarte putine aparate. Continutul video este la
latitudinea si inspiratia investitorului pentru a-si interesa clientii. „Cu cat pretentiile de
asigurare a serviciilor video catre clienti sunt mai mari, cu atat suita de echipamente se
mareste. De pilda, cea mai simpla dotare o presupune utilarea spatiului cu displayuri legate la
cablul coaxial prin care se transmite un post TV de la o companie de televiziune, ca acasa. In
schimb, pentru publicitate si/sau continut personalizat, sau pentru controlul displayurilor de la
distanta (pornit/oprit, programarea calupurilor de continut video la anumite ore si zile,
difuzarea unui continut video propriu etc.), mai este nevoie de achizitia unui media player cu
soft dedicat, si a unei echipari similare cu a celei de internet - cabluri UTP, switchuri/huburi,
conexiune internet”, detaliaza domnul Dumitriu. Dumnealui ne-a recomandat din zona video
paneluri de 42" (106 cm), pentru a acoperi un necesar de 10 locuri / display. In functie si de
constructia cafenelei, unde poate spatiile sunt mai inguste si colturile mai numeroase, se pot
recomanda la fata locului si ecrane mai mici. Se pot alege si ecrane mai largi, insa doar in locatii
speciale, foarte mari, unde nu este permisa instalarea a multor ecrane printre mese. 
”Alegerea displayului potrivit nu este o munca titanica, atat timp cat exista informare si se alege
displayul potrivit pentru locul potrivit. Asta inseamna ca, in primul rand pentru spatii publice,
cel mai important factor decizional este caracteristica aparatului, cu alte cuvinte ce stie sa
faca”, incheie reprezentantul LG Electronics Romania.
 
    „Unii dintre investitori sunt foarte nerabdatori in ceea ce priveste recuperarea investitiei intr-
un timp foarte scurt. De cele mai multe ori, investitia nu se recupereaza atat de repede cum isi
imagineaza acestia, este nevoie de multa promovare inainte si dupa deschidere. Trebuie sa vina
tot timpul cu ceva nou, iar toate aceste actiuni inseamna bani suplimentari, care vin sa sustina
investitia initiala in spatiu. Multi nu mai fac promovare odata ce au deschis si in scurt timp isi
pierd clientii si incep sa aiba pierderi. Urmeaza pierderea rabdarii si inchiderea spatiului”.

Calin Vlaic, Director Comercial Neon Product

O cafenea in franciza, mai ales daca poarta un brand de notorietate, poate aduce profit, cu
conditia ca francizatul sa respecte intocmai indicatiile francizorului. Investitia pentru o
cafenea porneste de la 100.000 de euro, iar taxele de franciza sunt de 

Pentru cei care doresc sa deschida o cafenea in stil italian, din iunie anul trecut s-a deschis pe
piata din Romania prima cafenea Segafredo Zanetti Espresso in sistem franciza in Timisoara. Din
2003 BIBAS Group este unicul distribuitor autorizat al Segafredo Zanetti in Romania si tot prin
intermediul grupului se pot obtine informatii si suport local privind sistemul de francize
Segafredo Zanetti Espresso.
Francizatul trebuie sa suporte toate costurile legate de renovarea, amenajarea localului, costuri
care depind de marimea locatiei, dar in general sunt intre 1.100 - 1.200 euro pe metrul patrat.

Deasemenea, taxa initiala de franciza pentru a deschide o cafenea Segafredo Zanetti Espresso,

este de 20.000 de euro si acopera dreptul de folosinta al brandului, know-how-ul acumulat de-a
lungul anilor, materialele promotionale si aparatele profesionale de preparat cafea. In plus, se
mai achita revedentele care reprezinta 4% din cifra de afaceri. Cheltuielile de promovare,
trainingul personalului sunt suportate de francizat si ramane la atitudinea investitorului sa aloce
bugetul pentru aceste activitati. 
"Recuperarea investitiei se poate face si intr-un an, insa depinde foarte mult de francizat. Este
de mentionat ca recuperarea rapida a investitiei necesita si un management al locatiei la fel de
fiabil precum brandul Segafredo, la care BIBAS Group ofera solutii concrete", spune Salamon
Csaba, director executiv BIBAS Group.
Designul interior, mobilierul special care respecta stilul cafenelelor Segafredo Espresso Zanetti
si un spatiu de prezentare si preparare a produselor sunt furnizate de BIBAS Group. "Lucram cu
un designer de interior din Austria care este expert in formarea spatiilor interioare din unitatile
HoReCa (n.r. - hoteluri, restaurante, catering). Proiectul de bar, precum si toate echipamentele
necesare au fost furnizate si instalate tot de BIBAS Group", mentioneaza Salamon Csaba.
El adauga ca locatia, care poate fi intre 50 si 500 de metri patrati, trebuie sa fie intr-o zona
centrala cu trafic intens si vad comercial bun, dar poate sa fie si intr-un centru comercial mai
mare de 60.000 de metri patrati sau un aeroport international. Incasarile pot varia intre 2.500 si
4.000 de euro pe zi, insa depind de mai multi factori, cum ar fi numarul clientilor care intra in
cafenea, managementul locatiei. Pe langa specialitatile de cafea Segafredo, meniul contine
deserturi si gelato tipic italian, sandwichuri si salate, precum si diverse specialitati cu si fara
alcool. 
Lantul de cafenele Turabo Cafe a inceput sa se dezvolte in 2003 ca o afacere inceputa de trei
tineri si care la sfarsitul anului trecut a ajuns la 30 de locatii deschise in Romania. "Am acordat
pana in acest moment doua francize in tara, insa am fost nevoiti sa reziliem unul dintre
contracte deoarece francizatul nu a respectat clauzele contractuale", a spus Tudor Dragomir
Niculescu, presedintele grupului Turabo Cafe.
El a adaugat ca "experienta cu cele doua francize acordate pana acum ne-a facut sa declaram
acordarea de francize subiect inchis pentru urmatorii doi ani cand speram ca mentalitatea
romanilor sa se schimbe si sa inteleaga ca o franciza cere sa respecti anumite clauze. Pana la
maturizarea pietei vom deschide doar prin investitii proprii cafenele".
Investitia initiala pentru o cafenea Turabo se ridica la circa 125 - 200.000 de euro, in functie de
dimensiunea cafenelei si se recupereaza in circa doi ani. Pentru francizele acordate, taxa initiala
de intrare in franciza era de 15.000 de euro.
Designul cafenelelor este realizat in colaborare cu firme de arhitectura. "Schimbam destul de
des colaborarile cu firmele de arhitectura deoarece vrem sa avem un design diferit pentru
fiecare locatie. Pastram doar cinci-sase elemente pe care le utilizam in fiecare cafenea", a
precizat Niculescu.
El estimeaza ca in medie 13 - 15.000 de clienti trec zilnic pragul celor 30 de cafenele, iar in
functie de locatie si de numarul de locuri la mese o cafenea atrage in medie intre 300 si 500 de
clienti zilnic.
Daca anul trecut compania a inregistrat o cifra de afaceri de sapte milioane de euro,
presedintele grupului Turabo Cafe estimeaza pentru acest an venituri intre 12 si 14 mil. de euro,
in functie de cat de repede vor fi deschise cele cinci locatii noi ce urmeaza a fi deschise pana la
sfarsitul anului.
Nici compania Krauss Holdings, detinatoarea master francizei Coffee Republic pentru Romania
nu intentioneaza sa acorde in urmatorul an franciza, dupa ce a deschis prima locatie in iunie in
Baneasa Shopping City.
"Urmarim ca pana la sfarsitul anului sa mai deschidem o cafenea, iar pentru anul viitor strategia
de dezvoltare prevede ca reteaua sa creasca cu alte trei locatii, toate in Bucuresti", a spus Imran
Aziz, managerul Coffee Republic.
Investitia intr-o locatie Coffee Republic se ridica la 155.000 de euro pentru amenajarea locatiei.
Pe langa o gama larga de sortimente de cafea preparata doar in Italia, in cafenelele Coffee
Republic din Romania, mai sunt comercializate produse proaspete si de patiserie. Publicul tinta
este format din persoanele intre 20 si 40 de ani, din mediul urban, cu venituri peste medie.
Brandul va fi francizat si in tara, insa targetul companiei pana in 2009 este deschiderea celor
cinci cafenele in capitala. 
Compania Krauss Holdings, detinatoarea master francizei Coffee Republic pentru Romania
estimeaza sa ajunga la o cifra de afaceri de 1,2 mil. euro pentru cele cinci cafenele pe care
doreste sa le deschida in Bucuresti pana la sfarsitul lui 2009.
Un alt concept de cafenea contemporana si de lifestyle aparut in Polonia in anul 2000 este
coffeeheaven, care numara 82 de cafenele in sapte tari si care din aprilie au patruns si pe piata
din Romania cu prima locatie deschisa in Baneasa Shopping City. Intrarea coffeeheaven pe piata
locala s-a facut prin incheierea unui joint-venture cu compania Snack Attack.
"Politica de extindere a coffeeheaven nu ia in calcul varianta de franciza. In fiecare noua tara
compania intra fie direct, fie in parteneriat cu o companie locala cu experienta", a mentionat
Cristiana Mateoiu, managing director al CHIR CAFE, societatea care reprezinta coffeeheaven in
Romania.
Ea spune ca alegerea fiecarei locatii "se face cu extrem de mare atentie si precautie, avand in
vedere ca dorim ca fiecare cafenenea sa se autosustina din punct de vedere financiar. Tocmai
de aceea nu ne propunem sa deschidem cu orice pret un anumit numar de locatii, ci doar sa
deschidem atat de multe cafenele cat sa fie profitabile fiecare in parte", adauga Cristiana
Mateoiu. Investitia intr-o cafenea coffeeheaven variaza intre 150 - 200.000 de euro, in functie
de dimensiune si de situatia spatiului preluat. Conceptul de design poarta amprenta biroului de
arhitectura britanic Chapman Taylor. Mobilierul este produs in Cehia pentru toate magazine, iar
barul si elementele din lemn care intra in componenta magazinului sunt achizitionate local.
Investitia se recupereaza in medie cam intr-un an si jumatate. 
Suprafata ideala pentru o locatie este intre 100 si 200 de metri patrati, dar in anumite zone de
interes poate fi si intre 70 si 80 de metri patrati, iar veniturile pe care o cafenea coffeeheaven le
poate aduce variaza intre 20.000 si 100.000 de euro.
Pentru locatia deschisa in mall-ul din Baneasa, Cristiana Mateoiu estimeaza un numar de 7 -
8.000 de clienti care vor trece pragul coffeeheaven pe luna. Daca ar fi sa dea sfaturi
antreprenorilor care doresc sa deschida o cafenea in franciza, managing directorul CHIR CAF?
spune ca "deschiderea unei cafenele in sistem de franciza presupune, pe langa cunostinte in
domeniu, o disponibilitate financiara suficient de mare cat sa poata sustine nu numai
amenajarea magazinului si eventuala taxa de deschidere, dar si toate celelalte costuri adiacente
lansarii. Sunt de asemenea provocari legate de dorinta de a avea produse de calitate in
conditiile unor volume de vanzari destul de modeste la inceput. Este intr-adevar o afacere
frumoasa, dar nu chiar atat de simpla cum poate parea la inceput".
Un alt brand foarte cunoscut de cafenele este Gloria Jean's care a deschis primul coffee-shop
din Romania in 2005 in Plaza Romania, dupa ce in 2004 grupul de firme Gourmet a semnat un
contract de master franciza cu Gloria Jean's Gourmet Coffees din SUA acoperind Romania,
Ungaria si Bulgaria.
In Romania au fost deschise pana in prezent patru cafenele, iar pana la sfarsitul anului va mai fi
deschisa inca o locatie in mallul din Pitesti. Investitia pentru o cafenea este in jur de 150.000 de
euro, iar taxa initiala de franciza este de 25.000 de euro. Pe langa aceste taxe, se mai plateste o
redeventa de 6%, cheltuielile de promovare si trainingul personalului fiind incluse in taxa de
franciza.
Designul cafenelei Gloria Jean's este facut in Australia de catre o echipa de arhitecti, iar
productia este realizata in Turcia, iar suprafata unei cafenele trebuie sa fie intre 100 si 150 mp.
Adrian Gheorghe, managing director al companiei de consultanta in franciza Thinkbig, care are
in portofoliu franciza Gloria Jean's spune ca un antreprenor trebuie "sa investeasca cu atentie
dupa ce a analizat toti factorii de risc".
Tot in portofoliul Thinkbig se afla si brandul Bourbon Cockteils&Coffee, o retea nationala de
cafenele care urmareste sa se dezvolte in sistem franciza, avand pana in acest moment deschise
zece locatii in toata tara. Prima locatie Bourbon Cockteils&Coffee a fost deschisa in 2004 in
Constanta.
In ceea ce priveste investitia, aceasta este de circa 100.000 de euro si poate fi recuperata in doi
- trei ani, taxa de franciza ridicandu-se la 15.000 de euro si o redeventa de 4% din cifra de
afaceri. Lanturile de cafenele Bourbon Cockteils&Coffee sunt dezvoltate in principal in malluri si
centre comerciale, iar spatiul pentru locatia unei cafenele variaza intre 70 si 120 de metri
patrati.

Coffeeheaven
Investitia intr-o cafenea coffeeheaven variaza intre 150 si 200.000 de euro
Mobilierul este produs in Cehia pentru toate noile magazine, iar barul si elementele din lemn
sunt de obicei achizitionate local
Investitia se recupereaza in medie cam intr-un an si jumatate
Suprafata ideala pentru o locatie este intre 100 si 200 de metri patrati
Veniturile unei cafenele variaza intre 20.000 si 100.000 de euro

Coffee Republic
Investitia intr-o locatie Coffee Republic se ridica la 155.000 de euro pentru amenajarea locatiei
Primele locatii vor fi deschise in Bucuresti, franciza urmand a fi acordata doar in tara
Publicul tinta este format din persoanele intre 20 si 40 de ani, din mediul urban, cu venituri
peste medie
Cifra de afaceri estimata pentru cinci locatii este de 1,2 mil. euro

Turabo Cafe
Investitia initiala pentru o cafenea Turabo este intre 125 si 200.000 de euro, suma care se
recupereaza in circa doi ani
Au fost acordate doua francize, pentru una dintre ele contractul fiind reziliat
O cafenea atrage in medie intre 300 si 500 de clienti zilnic 
Veniturile estimate pentru 2008 sunt intre 12 si 14 mil. de euro pentru 35 de cafenele 

Segafredo Zanetti Espresso

Meniul contine: specialitati de cafea, deserturi, gelato tipic italian, sandwichuri si salate
Taxa initiala de franciza: 20.000 de euro
Locatia poate fi intre 50 si 500 de metri patrati
Costurile legate de renovarea, amenajarea localului sunt in general intre 1.100 si 1.200 euro pe
metrul patrat
Incasarile pot varia intre 2.500 si 4.000 de euro pe zi

Bourbon 
Este o retea nationala de cafenele 
Pana in acest moment sunt deschise zece locatii in toata tara
Prima locatie a fost deschisa in 2004 in Constanta
Investitia intr-o cafenea este de circa 100.000 de euro 
Recuperarea investitiei se face in doi - trei ani
Taxa de franciza este de 15.000 de euro 

Gloria Jean's
Primul coffee-shop din Romania a fost deschis in 2005 
Master franciza pe plan local apartine grupului de firme Gourmet 
Investitia pentru o cafenea este in jur de 150.000 de euro
Taxa initiala de franciza este de 25.000 de euro
Redeventa este 6%
Suprafata unei cafenele trebuie sa fie intre 100 si 150 de metri patrati
Cum sa iti deschizi o cafenea

Investitia initiala porneste de la 50.000 de euro - 100.000 de euro si poate ajunge chiar la peste
1 milion de euro, in cazul achizitiei masterfrancizei pentru o marca internationala. Insa, jucatorii
din domeniu spun ca recuperarea banilor se poate face chiar si intr-un an, maxim doi.
 
“Calitatea produselor, servirea si ambientul sunt elementele care asigura succesul unei
cafenele. Totodata, orice serviciu suplimentar care este bine integrat in conceptul cafenelei si
care primeste un raspuns pozitiv din partea clientilor este binevenit”, spune pentru startups.ro
Tudor Niculescu, proprietarul Turabo Café, cel mai mare lant de cafenele din tara, cu 30 de
unitati pe tot teritoriul Romaniei.
Niculescu considera ca Bucurestiul sta bine la capitolul cafenele, insa piata este inca avida de
astfel de locuri, mai ales in orasele din tara. Potentialul de dezvoltare a pietei cafenelelor in
perioada urmatoare este sustinut si de statisticile din domeniu.
“Comparativ cu marile capitale vest-europene, unde o cafenea deserveste o medie de 300 de
locuitori, in Romania o astfel de unitate revine la un numar de 2.000 de locuitori”, spune pentru
startups.ro Raluca Stanciu, Recruitment & Brokerage Dept. Franchise Development Manager la
CHR Consulting.
Specialistul in domeniul francizelor declara ca ambientul este unul din elementele principale pe
care un viitor partener investitor trebuie sa-l aiba in vedere. Dar, dincolo de acest aspect,
investitorul trebuie sa aiba in vedere "arta de a face cafeaua", element definitoriu pentru
succesul unei astfel de afaceri.
“Lipsa cultului cafelei in Romania si munca grea depusa in procesul de fidelizare a clientului final
sunt cateva obstacole pe care un viitor partener investitor trebuie sa le aiba in vedere”,
avertizeaza Raluca Stanciu.

Exemplu de inceput
“Cei ce vor sa demareze o afacere de acest gen trebuie sa studieze piata, sa-si fixeze un buget
realist si sa gaseasca un spatiu potrivit”, spune proprietarul Turabo Café.
Succesul consta nu doar in calitatea produselor livrate clientilor, ci si in promovarea acestora.
Dupa lansarea din toamna lui 2008 pe piata din Bucuresti, Ramayana Café, cafenea cu specific
indian, a derulat o campanie de promovare care s-a concentrat pe mediul online, in special pe
retele sociale si pe site-uri de cultura urbana.
“Am reusit sa ne mentinem si sa imbogatim <prietenia> cu publicul online oferind in
permanenta informatii relevante, precum anunturi de evenimente sau promotii, fara a incarca
cu spam casutele postale”, spune pentru startups.ro Ana Tudose, PR Manager Ramayana Café.

Ea spune ca imaginea cafenelei s-a conturat de la sine cand unele televiziuni au ales Ramayana
pentru a filma diverse emisiuni si cand revistele de moda au realizat editoriale fashion in
decorul cafenelei.
Succesul unei cafenele este determinat si de serviciile adaugate, categorie in care intra si
evenimentele organizate in incinta acesteia. In cadrul Ramayana se intentioneaza crearea unei
traditii a balurilor mascate, pana in prezent avand loc cinci editii. 
Un alt atu este asigurat de plus-valoarea pe care o aduce antreprenorul. Potrivit lui Catalin
Mahu, proprietarul cefenelelor Cafepedia, valoarea adaugata consta in modul in care el stie sa
isi atraga clientii si sa isi puna in valoare afacerea. Anul trecut, Mahu declara ca piata
cafenelelor din Romania nu este inca saturata.

Investitia initiala
Antreprenorii care au dezvoltat afaceri in domeniu spun ca investitia initiala porneste de la
50.000 de euro - 100.000 de euro si poate ajunge la peste 300.000 de euro, in functie de
concept, spatiu si alte elemente definitorii. Investitia minima cuprinde doar dotarile si
amenajarea, chiria si promovarea fiind cheltuieli separate.
“In functie de proiect, investitia poate creste la sume considerabile de ordinul sutelor de mii de
euro, dar costurile se pot recupera chiar si intr-un an”, sustine proprietarul lantului de cafenele
Turabo Café.
In cazul Ramayana Café, avantajul a fost ca fondatorii erau si proprietarii casei in care s-a
infiintat cafeneaua. Totusi, pe langa investitia initiala, de 100.000 de euro, acestia spun ca au
urmat o serie de investitii pe care alti antreprenori nu si le-ar fi asumat.
“Ramayana Cafe a plecat de la ideea de a crea un loc unic in Bucuresti. Am ales decoratiuni si
produse din intreaga lume si am apelat la artisti plastici romani pentru a da autenticitate
locului. Pentru toate aceste elemente se puteau gasi solutii de compromis, insa fara prea mult
farmec”, afirma Tudose.
In ceea ce priveste actele necesare deschiderii cafenelei, exista o serie de documente si
autorizatii necesare, care se gasesc la Registrul Comertului. Un obstacol este pocedura de
obtinere a autorizatiilor, care presupune un demers dificil.
“Birocratie, birocratie, birocratie. In general, un antreprenor din domeniu trebuie sa se astepte
ca pentru orice lingurita sa existe o aprobare”, spune PR Managerul Ramayana.
Antreprenorii din domeniu spun ca nu exista niste criterii impuse de autoritatile pentru ca
spatiul sa functioneze, in afara de cele legate de spatiile pentru fumatori si nefumatori.
“Sunt necesare niste avize sanitar veterinare, de pompieri etc. De asemenea, proiectantul care
construieste cafeneaua iti spune ce norme trebuie sa respecti pentru amenajare si dotare”,
spune Catalin Mahu.

Componenta imobiliara
Specialistii imobiliari spun ca pe acest segment sunt cautate in general spatiile amplasate in
zone cu vad comercial excelent, precum Piata Alba Iulia, Bulevardul Decebal, Calea Dorobanti in
Bucuresti, Strada Republicii din Brasov sau Strada Nicolae Balcescu din Sibiu.
“Criteriile esentiale pentru alegerea unui spatiu pentru o cafenea sunt urmatoarele: zona
adiacenta spatiului sa fie una cu trafic ridicat de pietoni si masini, sa existe locuri de parcare,
spatiu in exterior pentru crearea unei terase in lunile de vara, suprafata optima sa fie in jur de
80 mp - 120 de mp, iar chiria sa fie una sustenabila pe termen lung”, spune pentru startups.ro
Luiza Moraru Head of Retail Department la CB Richard Ellis Eurisko.
Ea adauga faptul ca suprafata poate varia intre 40 mp pentru o ceainerie si peste 250 mp
pentru un restaurant. In cazul centrelor comerciale, exista o zona dedicata pentru fast-food si
restaurant, dar, in unele situatii cafenelele pot fi amplasate si in alte zone ale centrului
comercial respectiv.
Citeste aici mai multe informatii despre chiriile spatiilor comerciale din principalele orase din
tara.

Tipuri de cafenele
Exista trei tipuri de cafenele pe piata: cele infiintate de la zero de antreprenori, cele cumparate
intr-un stadiu dezvoltat al business-ului si cele achizitionate in sistem de franciza.
PR Managerul Ramayana, cafenea dezvoltata de la zero, considera ca franciza are o serie de
limitari din punct de vedere al afacerii proprii, dar in acelasi timp, simplifica planul de business.
Ea ii sfatuieste pe antreprenori sa gandeasca o afacere din start cu potentialul de a fi
transformata ulterior in franciza.
Strategia de acest tip presupune definirea unei personalitati extrem de puternice si bine
conturate a cafenelei, care ulterior sa poata fi declinata in elemente distinctive. De pilda, in
cazul Ramayana Café, marca a fost creata prin accentul pe decorul cu influente orientale,
produsele unice in Romania, gazduirea de evenimente, calitatea muzicii si faptul ca Ramayana
este deschisa non-stop.
Dragos Petrescu, antreprenorul care a dezvoltat lantul de cafenele City Café, prin preluarea
unitatilor Crem Café, spune pentru startups.ro ca la cumpararea unei cafenele existente,
avantajul este conferit de portofoliul de clienti. City Café are in prezent trei cafenele in
Bucuresti, iar planurile pentru 2009 vizeaza extinderea cu inca doua unitati. Petrescu sustine ca
afacerea este profitabila, dar tine sa precizeze ca “doar 6% dintre antreprenori nu dau faliment
in acest business.”

Avantajele francizei
Printre avantajele sistemului de franciza, prin comparatie cu un start-up traditional, afacerea
are un grad mai redus de risc. In plus, antreprenorul beneficiaza de notorietatea marcii
francizorului, de know how si asistenta pe toata perioada contractului de franciza..
“Pentru un brand international cunoscut, notorietatea nationala se obtine intr-un timp mult
mai scurt si fara investitii considerabile din partea partenerului investitor. Succesul autohton nu
este insa imposibil - Turabo Cafe fiind o franciza pur romaneasca care se bucura de notorietate
in prezent”, spune Stanciu.
Contractul de franciza presupune reguli care trebuie respectate pentru a mari sansele de succes
ale afacerii, dar care ingradesc creativitatea antreprenorului.
“Ideile noi de aplicat in dezvoltarea business-ului sunt conditionate de aprobarea in prealabil a
Francizorului”, mai spune Stanciu.

Masterfranciza
In cazul unei francize simple, investitiile se ridica la aprox. 200.000 de euro, in functie de
suprafata spatiului. Suma include taxa de intrare in reteaua de franciza, costurile cu amenajarea
a spatiului si mobilierul, echipamentele de lucru, stocul initial de marfa, garantiile pentru marfa
si garantii pantru mall, in cazul in care cafeneaua se afla intr-un centru comercial.
Potrivit Ralucai Stanciu, in cazul unei masterfrancize, investitia este mult mai mare si, in functie
de numarul de unitati ce urmeaza sa fie deschise in Romania, aceasta poate depasi 1 milion de
euro, pe o perioada contractuala de 10 ani.
Reprezentantul CHR Consulting aperciaza ca spatiile si mai ales amplasarea acestora reprezinta
un factor determinant pentru unitatea de timp in care se recupereaza investitia de start-up,
dar, de regula, aceasta nu trebuie sa depaseasca doi ani. Spre deosebire de franciza simpla,
masterfranciza garanteaza viitorului partener investitor exclusivitate teritoriala.
“Aceasta exclusivitate presupune insa si sustenabilitatea consistenta din punct de vedere
financiar a afacerii. Exista un plan de deschideri care trebuie indeplinit ulterior la nivelul noului
teritoriu de catre un viitor partener masterfrancizat”, mai spune Stanciu.
Prin urmare, in acordarea unei masterfrancize, procesul de selectie si recrutare a viitorului
partener investitor este mult mai riguros, criteriile de selectie fiind bine definite de catre
Francizor.
In prezent, ca marci cu notorietate internationala, si-au facut loc pe piata din Romania branduri
precum Starbucks, Costa Coffee,Pascucci, Hard Rock Cafe, Testa Rossa, Cup&Cino.
Acestea au semnat deja contractul de masterfranciza pentru Romania, insa exista cateva nume
cunoscute, care prospecteaza si ele intrarea pe piata romaneasca. Specialistul de la CHR
Consulting mentioneaza printre exemple nume precum Cafe Vergnano, Columbus Café si Il Cafe
di Roma.
n ciuda crizei, apetitul românilor pentru o cafea bună, savurată în oraş, nu pare să fi avut de
suferit. Cafeaua nu este doar o băutură amăruie, energizantă, ci un ritual social - ieşirile la
cafenea sunt un prilej pentru discuţii şi întâlniri cu prietenii sau partenerii de afaceri.
„După ce ne-am făcut simţită prezenţa pe piaţa românească, acum investim în consolidarea şi
dezvoltarea activităţii. În ciuda crizei economice prin care trece România, numărul de clienţi nu
a scăzut. Cererea a rămas constantă, consumatorii apreciind produsele de calitate. Nu oferim
doar o cafea, ci o experienţă plăcută, într-un spaţiu relaxant, în care clienţii se pot regăsi“, a
declarat pentru „Curentul“ George Makridis, Retail Operations Manager, Marinopoulos Coffee
Company, compania care administrează reţeaua de cafenele Starbucks. Acesta a precizat că
mediul economic este unul dintre factorii de care se ţine seama la fixarea preţului, astfel încât
costul cafelei să fie competitiv şi să răspundă şi necesităţilor clienţilor.
Piaţa autohtonă a cafenelelor este încă în curs de dezvoltare, dar tocmai potenţialul de creştere
o face mai atractivă pentru investitori. „Suntem în România doar de trei ani, dar Starbucks are o
experienţă de 40 de ani şi putem spune că, deşi este încă în curs de dezvoltare, piaţa locală a
cafenelelor este caracterizată de un trend ascendent. Are un potenţial remarcabil, este foarte
dinamică, extrem de animată şi gata să primească noi jucători şi noi concepte“, a explicat
George Makridis. Acesta s-a arătat încrezător că piaţa românească va continua să crească,
susţinută de dezvoltarea turismului, un sector-cheie în domeniu.
„România are o tradiţie în consumul cafelei şi ne aşteptăm ca, odată cu dezvoltarea stilului de
viaţă, să se ajungă la o adevărată cultură a cafelei“, spune Makridis.

Băutori de espresso

În ceea ce priveşte sezonalitatea, românii beau mai multă cafea vara decât în anotimpul rece şi
preferă espresso.
„Românii sunt consumatori aspiraţionali, oameni care caută şi apreciază lucrurile de calitate din
viaţa lor. Sunt trend-setteri, oameni cu simţ practic, cultivaţi, optimişti, orientaţi către
comunitate, deschişi spre noi experienţe“, spune Makridis, făcând portretul-robot al cafegiului
român. Venitul, vârsta şi ocupaţia sunt variate - de la studenţi, muncitori, oameni de afaceri,
până la pensionari. Numitorul comun este pasiunea pentru o cafea bună.
Piaţa cafenelelor a fost estimată de compania de consultanţă A.T. Kearney la 140 milioane de
euro în 2009.
În ceea ce priveştea vânzarea de cafea în comerţ, piaţa a stagnat în volum anul trecut faţă de
2008, dar a înregistrat o creştere de 6,2% în valoare, potrivit datelor The Nielsen Company. 
La nivelul tuturor formatelor de comerţ, datele de la Institutul Naţional de Statistică arată o
creştere uşoară a importurilor de cafea - 37.616 tone, cu 2% mai mult faţă de 2008. În valoare,
importurile de cafea, care includ atât materii prime, cât şi produse ambalate, au fost anul trecut
de 97,7 mil. euro.

După Bulgaria, dar înaintea Poloniei

Românii consumă 2,18 kilograme de cafea pe cap de locuitor pe an, de peste două ori mai puţin
decât spaniolii, francezii sau grecii, potrivit statisticilor Organizaţiei Internaţionale a Cafelei
(International Coffee Organization) realizate pe baza volumelor importate.
Ţara noastră este în urma Bulgariei şi Ungariei, ca nivel al consumului de cafea, însă înaintea
Poloniei sau Ucrainei. Jucătorii din piaţă spun însă că nivelul consumului local este mai mare,
dacă luăm în calcul şi importurile de cafea la negru, cafeaua fiind printre produsele accizate,
alături de ţigarete sau băuturi alcoolice. 
În ceşti, un român bea 285 de cafele pe an, în medie.

Numai unul din zece romani a  constatat ca o cafea bauta in  oras este mai buna decat cea de
acasa. Procentul este in crestere,  pe masura ce cafenelele devin  locuri de intalnire pentru
timpul  liber, dar si pentru discutiile de afaceri.
Cea mai mare parte dintre romani  (80 %) obisnuiesc sa bea cafeaua acasa,  iar 10 % si-o
procura de la automat,  se arata intr-un studiu realizat anul trecut de  compania de cercetare de
piata Daedalus. O  explicatie pentru procentul covarsitor de consumatori  "casnici" este aceea
ca bautul cafelei  face parte dintr-un ritual zilnic, care prevede de  cele mai multe ori ca aceasta
bautura este consumata  dimineata devreme, inainte de a pleca la serviciu.

 Mai multa cafea  pentru Horeca

 Cu toate ca numai restul de 10% dintre  romani isi beau cafeaua in oras, operatorii din  piata
considera ca segmentul Horeca inregistreaza  o crestere constanta de la an la an.

 "Volumul vanzarilor in ultima perioada are  un trend crescator. Comparativ cu anul trecut,  pe
primul trimestru am inregistrat o crestere  de peste 50 % fata de aceeasi perioada a  anului
trecut", arata Mirela Ionescu, Marketing  Manager la Pro Brands Distribution, importatorul
cafelei illy, companie care realizeaza mai  mult de 60 % din vanzari prin canalul Horeca.

 Aceasta cifra este sustinuta si de catre Vasi  Andreica, Sales Manager Caffe Moak Romania,
care arata ca vanzarile companiei sale, directionate exclusiv catre Horeca, au inregistrat
cresteri de pana la 50 % in fiecare an. Si pentru  2008, Caffe Moak estimeaza o crestere similara.

 La randul sau, Mihaela Scaunasu, Brand  Manager la Brands International, importatorul
Nespresso, indica faptul ca, la nivel national,  vanzarile de cafea ale companiei in sectorul
Horeca au crescut in primele sase luni ale lui  2007 cu 17,3 %, ajungand la finalul anului la o
crestere de 20 %. Potrivit reprezentantei companiei,  tendinta de crestere s-a inregistrat si in
perioada scursa din acest an. "Exista o crestere  a consumului de cafea in afara casei fata de anii
anteriori bazata pe faptul ca timpul petrecut in  oras, la birou sau pe teren, este superior celui
petrecut acasa", explica Mihaela Scaunasu.

 "Ne vedem la o cafea?"

 Jucatorii din piata sunt de acord ca majorarea  consumului de cafea se datoreaza apetitului
crescut pentru petrecerea timpului in oras,  consumatorii fiind motivati de nevoia de a socializa
intr-un spatiu placut si de a consuma  produse bune, retete noi, preparate si servite de
profesionisti. De asemenea, numarul celor care  prefera sa iasa este din ce in ce mai mare
comparativ  cu alti ani. "Acestia (consumatorii, n.r.) au o  viata sociala din ce in ce mai activa,
prefera sa se  intalneasca cu prietenii la o cafea, intr-un spatiu  placut, relaxant", spune Mirela
Ionescu.  Apetitul pentru cafea nu a crescut numai in  timpul liber. Nu sunt rare cazurile in care
intalnirile  de afaceri care aveau loc la birou, s-au  mutat in cafenele si restaurante.

 "Numarul cafenelelor este intr-o continua  crestere, atat in Bucuresti, cat si in orasele de
provincie, lucru datorat caracteristicilor pietei  cafelei", apreciaza reprezentanta Pro Brands
Distribution. "Aceasta este foarte dinamica,  in ultimii ani aparand branduri noi de cafea si  chiar
lanturi de cafenele. S-au deschis locatii  noi, une le cafenele mai vechi au trecut intr-o  noua
etapa, transformandu-se in lanturi de cafenele.

 O parte dintre acestea s-au extins la  nivel local, altele chiar la nivel national, dezvoltandu-se si
in regim de franciza."

 Recuperam incet, dar sigur

 Chiar daca evolutia este imbucuratoare, lucrurile  nu stau tocmai bine in ceea ce priveste
nivelul consumului in sine. "Cu toate ca in ultimii  ani asistam la un trend ascendent in ceea  ce
priveste segmentul cafenelelor, la intrarea  pe piata a unor lanturi cu traditie si la dezvoltarea
rapida a unor lanturi autohtone, Romania  se afla departe de celelalte piete europene",
subliniaza  Vasi Andreica.

 Cifrele statistice la nivel european arata un  consum mediu de cafea pe cap de locuitor de
aproximativ 5 kg / an. In Romania acesta ajunge  la numai 2,34 kg, comparativ cu 12 kg in
Finlanda,  9,38 kg in Belgia sau 7,5 kg in Germania  si Austria.

 Suntem insa pe drumul cel bun. "Procentul  celor care cumpara cafea de mai mult de  doua ori
pe saptamana a crescut", considera  Luminita Tibuleac, Away From Home Coffee  Marketing
Manager la Strauss Romania. "Mai  mult, si cantitatea de cafea consumata zilnic a  crescut -
romanii au inceput, la finalul anului  trecut, sa bea mai mult de o ceasca de cafea  pe zi. Aceasta
tendinta de crestere a consumului  se mentine si in 2008, cand estimam o crestere de 6-7% a
consumului zilnic de  cafea. Este demn de mentionat ca fenomenul  consumului de cafea in
afara casei a devenit din  ce in ce mai important.

 Si in ceea ce priveste numarul de locatii,  tara noastra mai are mult de recuperat, media
europeana indicand o proportie de 1 cafenea  la aproximativ 2.000 de locuitori, in timp ce  in
Bucuresti, fiecarei cafenele ii "revin" 7.000  de locuitori. "Campioana" Europei in ceea  ce
priveste numarul de cafenele este capitala  Frantei, cu un numar de 10.000 de cafenele la  o
populatie de 2.167.994 de locuitori.

 "Asistam la un trend ascendent care va  continua si in perioada urmatoare", apreciaza  Vasi

Andreica. "Numarul cafenelelor a crescut  in ultimul timp datorita cresterii numarului de  spatii
comerciale tip mall, a spatiilor de birouri  etc. Cafenelele stradale cresc mai incet datorita  lipsei
de spatii cu vad si a nivelului chiriilor."

Cu un consum de doar 2,34 kg/locuitor, Romania ocupa penultima pozitie, inaintea Ungariei, in
clasamentul tarilor europene.
Cu un consum de doar 2,34 kg/locuitor, Romania ocupa penultima pozitie, inaintea Ungariei, in
clasamentul tarilor europene. 
Pe piata din Romania activeaza aproximativ 10 producatori si importatori importanti. Dintre
acestia, Elite Romania, Kraft Foods Romania, Supreme Imex, Nestle, Alca Co si Panfoods detin
impreuna aproximativ 90% din piata locala oficiala a cafelei de marca. Elite Romania este lider
pe piata detasat, cu o cota totala de aproximativ 50% din piata. La mare distanta se plaseaza
Kraft Foods, cu aproape 25% din piata, podiumul fiind completat de Tchibo Romania, filiala a
grupului german Tchibo, cu o cota de piata de 10%. 
La nivel national, piata cafelei a avut o valoare de aproximativ 543 milioane lei (169 milioane
euro) in 2005, a crescut la 749 milioane lei in 2006 (235 milioane euro) si va atinge 936 milioane
lei in 2007 (292 milioane euro) daca tendinta de crestere se va mentine in aceleasi cote
raportate in 2005 si 2006, respectiv 25%. Fara sa fi ajuns la maturitate, piata cafelei este intr-o
continua miscare, gusturile si preferintele consumatorilor romani evoluand odata cu piata.
Aceasta schimbare este subliniata de cresterile unor segmente in detrimentul altora, exemplu
fiind cresterile inregistrate la vanzarile marcilor de cafea din segmentul premium, care incep sa
erodeze pozitiile ocupate de marcile lowstream. Daca privim piata cafelei din perspectiva
tuturor varietatilor de cafea prezente la vanzare, atunci observam ca peste trei sferturi din piata
este acoperita de cafeaua naturala ambalata, cu o detinere de 77,2%, restul pietei fiind
impartita de cafeaua solubila, preferata de 15% din consumatori, cappuccino completand cu
restul de 8,7% din piata.

Retailul, oglinda fidela a pietei 

Importanta segmentului de cafea naturala ambalata este indiscutabila si, privita din acest punct
de vedere, credem ca este necesara abordarea evolutiei pietei cafelei pe analiza acestui
segment, cu o focusare pe sectorul de retail, excluzand din analiza vanzarile pe locatiile de tip
HORECA si din magazinele cash&carry. Cu o valoare totala de aproximativ 160 milioane euro,
preconizata a fi atinsa in 2007, piata de retail a cafelei prajite ambalate este cea mai importanta
componenta a pietei cafelei din Romania. Conform companiei de cercetare a pietei Nielsen
Romania, piata cafelei prajite ambalate (care cuprinde cafeaua macinata, specialitatile de cafea
si cafeaua boabe) a crescut in 2006 cu 23,3% in volum si cu 28,1% in valoare. Astfel, daca in
2005 volumul total al cafelei vandute pe lantul de retail (hiper si supermarketuri, magazine
alimentare si in celelalte locatii de comert) a fost de 10.739 tone, in 2006 s-a vandut un volum
total de 13.236 tone, in timp ce, valoric, piata a crescut de la 100 milioane euro in 2005 la 128
milioane euro in 2006. Daca tendinta de crestere se va mentine pe aceleasi cote si in acest an,
atunci piata cafelei prajite ambalate va atinge o valoare de circa 160 milioane euro,
corespunzatoare unui volum de 16.545 tone. Cafeaua macinata continua sa se vanda cel mai
bine pe aceasta piata, cu volume care au ajuns la 10.580 de tone in 2006. Vanzarile la
specialitatile de cafea au implicat volume de 2.527 de tone, pentru ca la cafeaua boabe sa fie
raportate vanzari totale de 129 tone. 
Elite conduce, dar este devansata de Kraft pe retail
Analiza realizata de Nielsen arata ca, pe lantul de retail, topul producatorilor si importatorilor
de cafea romani este dominat de zece companii. Pe prima pozitie se afla multinationala Kraft,
pozitia a doua este detinuta de Elite, in timp ce pozitia a treia este adjudecata de Tchibo
Romania. Acest clasament este valabil atat din punct de vedere valoric, cat si volumic si se
refera la anul 2006. Se observa ca, pe retail, multinationala Kraft devanseaza compania Elite,
care pe totalitatea pietei de cafea din Romania ocupa prima pozitie, cu aproape jumatate din
valorile si volumele desfacute. Cercetarea Nielsen a stabilit ca, volumic, top 10 al producatorilor
si importatorilor de cafea este completat de cei de la Fortuna/Sinem Impex, Cafe Vitto
Germany, Alka Romania, Romaqua Group, Lavazza, Drie Mollen Holland si Julius Meinl
Germany. Valoric, piata de retail a cafelei prajite ambalate pastreaza cam aceleasi pozitii cu cele
regasite din punctul de vedere volumic. Daca primele patru pozitii sunt identice, schimbari apar
doar la pozitia a cincea, ocupata de Lavazza pe scara valorica, care i-a devansat pe cei de la Alka
Romania, Caffe Vitto Germany, Drie Mollen Holland, Romaqua Group si Julius Meinl Germany.
Cei zece producatori si importatori domina piata de retail cu o detinere de 97,2%, care lasa liber
doar 2,8% din rafturile magazinelor din reteaua de retail.

Primii 10 jucatori au 95% din desfacerea pe retail

Reorientarea preferintei consumatorilor romani de cafea este foarte bine reliefata cand
analizam rezultatele studiului Nielsen referitoare la pozitiile pe care le detin cele mai populare
branduri de cafea din prisma celor doua criterii de analiza: volumic si valoric. O prima
constatare este ca primele zece marci de cafea comercializate in tara detin 95,3% si din piata
valorica, si din cea volumica, celorlalte branduri revenindu-le doar 4,7% din piata. Volumic, top
zece este dominat de Elite. Pe pozitia a doua gasim marca celor de la Kraft, Jacobs, iar a treia
treapta a podiumului a fost adjudecata tot de o marca a grupului Kraft, respectiv Nova Brasilia.
Brandurile nemtesti Tchibo si Eduscho sunt pe pozitiile patru si cinci, urmeaza Fortuna, o marca
romaneasca, apoi o alta cafea din Germania, Cafe Vitto, pentru ca distributia volumica a top
zece sa fie completata de Gold Mocca (Alka Group), Metropolitan (Romaqua Group) si de
Lavazza, un brand italian importat de compania Elite. 
Valoric, top zece al brandurilor de cafea prajita ambalata arata astfel: Elite, Jacobs, Tchibo,
Nova Brasilia, Fortuna, Lavazza, Eduscho, Cafe Vitto, Gold Mocca si Akerman, acest din urma
brand apartinand olandezilor de la Drie Mollen Holland. Valorile cele mai mari, facute de
marcile Elite, Jacobs si Tchibo, sortiment de cafea din clasa premium a celor trei producatori
Elite, Kraft si Tchibo, precum si intrarea pe pozitia a sasea a italienilor cu Lavazza ne arata o
migrare a consumatorilor romani catre marcile premium, in detrimentul brandurilor din clasa
medie si lowstream. Aceasta tendinta se va accentua in perioada urmatoare, fiind de asteptat
ca, odata cu cresterea veniturilor, sa creasca si ponderea marcilor premium in structura cosului
de cumparaturi al consumatorului roman. 

Hipermarketurile sufla in ceasca alimentarelor

In ce priveste canalele de distributie pe lantul de retail, studiul realizat de Nielsen arata o
crestere a importantei hiper si supermarketurilor. Volumic, retailerii de tip modern
(hiper/supermarketuri) au crescut de la o pondere de 25,3% din distributie in 2005, la 30,2% in
2006, cu un avans de 4,9% in doar un an, fiind de asteptat ca si in acest an sa creasca
importanta acestor canale de distributie, odata cu ofensiva declansata in Romania de retailerii
de acest tip, care se afla in plina expansiune. Pentru 2007, se asteapta o crestere a vanzarilor pe
aceste retele de cel putin 5%, nefiind exclus ca ponderea totala sa ajunga la aproximativ 40%
din totalul pietei de retail. 
Principalele victime ale expansiunii hiper si supermarketurilor sunt magazinele de tipul
alimentara, care, in perioada analizata de Nielsen, 2005-2006, au pierdut pe componenta
volumica 4,3% din piata, scazand de la 67,8% in 2005 la 63,4% in 2006. Iar pentru 2007 se
anunta o si mai mare diminuare a rolului alimentarelor in lantul de retail al cafelei. O diminuare
a volumelor desfacute s-a resimtit si la nivelul magazinelor de cartier, dar numai cu 0,6% la nivel
volumic. 
Un comportament similar s-a manifestat si din perspectiva valorica. Hiper si supermarketurile
detineau in 2005 o cota de 24,4%, pentru ca in 2006 aceasta sa se majoreze cu 5,5% si sa ajunga
la 29,9%. De cealalta parte, procentele de scadere a alimentarelor si magazinelor de cartier in
vanzarea cafelei prajite ambalate au fost de 5,1%, respectiv 0,6%. 

Plicul de 100 g ramane preferatul romanilor

Comportamentul consumatorului roman de cafea este redat si de preferintele acestuia atunci
cand este luat in calcul modul de ambalare a cafelei. Potrivit Nilesen, consumatorul roman
continua sa fie fidel plicurilor de cafea de 100 grame. Astfel, anul trecut, arata specialistii
companiei Nielsen, 47,5% din totalul volumic al pietei cafelei s-a vandut in forma ambalajelor
de 100 de grame. 32,6% din cumparatori au preferat cafeaua ambalata la pachete de 250 de
grame, 14,1% din acestia au optat pentru pachetele de 500 de grame, 1,5% au cumparat pungi
de 1 kg si doar 3,4% din consumatori au achizitionat cafea in alte variante de gramaj. Daca
avem in vedere ca cel mai bun raport dintre pret si forma de dozare este la varianta de cafea
comercializata la pungile de 1 kg (cu un pret pe unitate de 27,74 lei), procentul pe care il au
aceste produse in structura de vanzare este relativ mic. Pe de alta parte, mentinerea plicului de
cafea de 100 de grame in topul vanzarilor din punctul de vedere al formei de prezentare este
normala, pentru ca diferenta de pret dintre cele doua este de doar 1,77 lei. Pachetele de 250 de
grame de cafea au o cota de 32,6% din totalul pietei, foarte mare daca avem in vedere ca pretul
unui kilogram de cafea cumparat in aceasta varianta este de 33,87 lei, cu aproape 4,36 lei mai
mult decat cel cumparat in cea mai comuna forma, plicul de 100 de grame. 

Devansam doar Ungaria

In fine, in analiza pietei cafelei, un rol important il are si profilul consumatorului. La fel ca si pe
piata ciocolatei, in Romania profilul consumatorului se suprapune peste cel al consumatorului
de cafea si arata ca el se identifica in 60% din cazuri cu sexul frumos. Consumatorul tipic pentru
Romania este, asadar, femeie, in majoritate intelectuala, realizeaza venituri de la mediu in sus,
bea o ceasca de cafea dimineata si, eventual, una dupa-amiaza si o prefera amara. Cele
maximum doua cesti de cafea pe care le bea consumatorul tipic roman plaseaza Romania pe
unul dintre ultimele locuri din Europa daca avem in vedere consumul de cafea pe cap de
locuitor.
Ultimele statistici realizate de Organizatia Internationala a Cafelei, cu date comparabile la
nivelul anului 2005, arata ca in Romania consumul de cafea este de 2,34 kg pe cap de locuitor,
devansand doar Ungaria, unde consumul este de 2,33 kg de cafea pe cap de locuitor. Fata de
media europeana, unde consumul de cafea este de aproximativ 5 kg pe cap de locuitor, in
Romania consumul este la jumatate. Spre comparatie, in Bulgaria se consuma 3,93 kg de cafea,
in Cehia 3,14 kg, in Irlanda 3,26 kg, iar in Polonia 3,39 kg. La polul opus se afla Finlanda, cu 12,7
kg de cafea consumata pe an, Danemarca, cu un consum de 8,8 kg, Belgia si Luxemburg cu 7,2
kg si Germania cu un consum anual de aproximativ 6 kg de cafea anual.

afeaua este considerată aurul negru al industriei bunurilor de larg consum, fiind cel mai
tranzacţionat produs din lume după petrol. Anual, se consumă în întreaga lume peste 4 miliarde
de ceşti de cafea. În România, piaţa cafelei a evoluat constant, de la 20 000 tone în 1998 la
aproximativ 30 000 tone în 2007(estimare). Românii consumă în prezent aproximativ 2
kilograme de cafea/an/locuitor, ceea ce înseamnă mai puţin de jumătate din media înregistrată
la nivelul ţărilor U.E.
Studiile realizate de GfK pe un panel de gospodării au evidenţiat următoarele aspecte
privind consumul de cafea:
- topul producătorilor de cafea cuprinde Kraft Jacobs, Elite, Nestle, Tchibo şi Maspex
(fosta La Festa International până în decembrie 2006) care deţin împreună 88,7 % din volumul
cantitativ al pieţei de cafea în România şi 86,7 % din volumul valoric
- în primele 9 luni ale anului 2007 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2006 s-a
consumat cu 10 % mai multă cafea prăjită boabe şi măcinată, în defavoarea celei vrac, segment
care continuă să piardă în importanţă în totalul pieţei
- comparând aceleaşi perioade din an, se constată o creştere semnificativă a consumului
de cafea instant; cele mai vândute mărci de cafea instant sunt ale firmelor Nestle, Iguacu şi Elite
care deţin 80 % din acest segment, Nescafe Brasero şi Amigo fiind mărcile cele mai vândute de
cafea instant
- cafeaua 3 în 1Elite şi Kraft acoperă jumătate din volumul total al pieţei cafelei, iar
Jacobs Kronung este cea mai vândută marcă de cafea
- cea mai mare cantitate de cafea (55%) se consumă de familiile compuse din cel puţin
trei membri
- în mediul rural se consumă 43 % din volumul total de cafea
-         aproximativ 40 % din  volumul cantitativ de cafea se consumă de către familiile din
Bucureşti şi oraşele mari (deşi acestea reprezintă doar 28 % din totalul gospodăriilor
existente la nivelul întregii ţări)