122 - 463 - Planul Strategic Al Ministerului Sanatatii Publice

PLANUL STRATEGIC AL MINISTERULUI SANATATII PUBLICE
2008 - 2010
I. MANDAT
Ministerul Sănătăţii Publice aplică strategia şi politica Guvernului în
domeniul asigurării sănătăţii populaţiei şi răspunde de realizarea reformei în
sectorul sanitar. Ministerul Sănătăţii Publice organizează, coordonează, îndrumă
activităţile pentru asigurarea sănătăţii populaţiei şi acţionează pentru prevenirea
şi combaterea practicilor care dăunează sănătăţii.
II. VIZIUNE
Ministerul Sanatatii Publice urmareste imbunatatirea starii de sanatate a
populatiei si realizarea un sistem de sanatate modern si eficient, compatibil cu
sistemele de sanatate din Uniunea Europeana, pus permanent in slujba
cetateanului.
III. VALORI COMUNE

- respectarea dreptului la ocrotirea sanatatii populatiei;
- garantarea calitatii si sigurantei actului medical;
- cresterea rolului serviciilor preventive;
- asigurarea accesibilitatii la servicii,
- respectarea dreptului la libera alegere si a egalitatii de sanse;
- aprecierea competentelor profesionale si incurajarea dezvoltarii lor;
- transparenta decizionala.
IV. ANALIZA MEDIULUI INTERN

Conducerea Ministerului Sănătăţii Publice se exercită de către ministrul
sănătăţii publice este ajutat de 3 secretari de stat, un subsecretar de stat, un
secretar general şi de un secretar general adjunct.
1
În conformitate cu prevederile HG 548/2007 pentru modificarea şi
completarea Hotărârii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea şi
funcţionarea Ministerului Sănătăţii Publice, în componenţa Ministerului
Sănătăţii Publice se regăsesc 10 structuri care funcţionează la rang de direcţie
generală sau direcţie, după cum urmează: Direcţia generală organizare, resurse
umane, dezvoltare profesională şi salarizare, Direcţia juridică, Direcţia
farmaceutică, Direcţia generală politici, strategii şi managementul calităţii în
sănătate, Autoritatea de sănătate publică, Inspecţia sanitară de stat, Agenţia
naţională de programe, Direcţia logistică, administrativ, relaţii publice şi mass-
media, Direcţia generală buget şi credite externe şi Direcţia generală relaţii
externe şi afaceri europene.
La nivelul fiecărei structuri în parte, conducerea este asigurată de către un
director general sau un director care reprezintă instituţia atât în relaţiile
intraistituţionale, cât şi în relaţiile interinstituţionale şi cu terţii. Structurile pot fi
organizate pe compartimente/servicii sau compartimente şi servicii.
Statul de funcţii al Ministerului Sănătăţii Publice prevede un număr total de
285 de posturi din care:
- 221 posturi de funcţionari publici;
- 31 posturi cu contract individual de muncă;
- 28 posturi personal pe cabinetele demnitarilor;
- 5 posturi demnitari din care 1 post ministru, 3 posturi de secretari de stat
şi un post de subsecretar de stat.
De asemenea, dintr-un număr de 192 de posturi, 53 sunt ocupate de către
bărbaţi şi 139 de către femei.
În Ministerul Sănătăţii Publice există 157 angajaţi şi demnitari cu studii
superioare şi 39 cu studii medii (la fiecare dintre cele două categorii s-a luat în
considerare persoana întrucât există şi posturi ocupate cu jumătate de normă)
2
Ministerul Sănătăţii Publice deţine în teritoriu, la nivelul fiecărui judeţ,
servicii publice deconcentrate cu personalitate juridică ce poartă denumirea de
autorităţi de sănătate publică.
Autorităţile de sănătate publică care pun în aplicare politica şi programele
naţionale de sănătate publică pe plan local, identifică problemele locale
prioritare de sănătate publică, elaborează şi implementează acţiuni locale de
sănătate publică.
În autorităţile de sănătate publică există un număr de 3907 de funcţionari
publici, 1833,5 personal cu contract individual de muncă, precum şi un număr
de 276 de posturi vacante.
Institutele sau centrele de sănătate publică sunt instituţii publice regionale
sau naţionale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Sănătăţii
Publice, şi care coordonează tehnic şi metodologic activitatea de specialitate în
domeniul fundamentării, elaborării şi implementării strategiilor privitoare la
prevenirea îmbolnăvirilor, controlul bolilor transmisibile şi netransmisibile şi a
politicilor de sănătate publică din domeniile specifice, la nivel naţional şi/sau
regional.
Institutele naţionale de cercetare-dezvoltare în domeniile sănătăţii publice
sunt instituţii publice cu personalitate juridică, în coordonarea Ministerului
Sănătăţii Publice.
Unităţile aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea
Ministerului Sănătăţii Publice sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă
din prezenta.
Puncte tari Puncte slabe

- existenta unor specialisti competenti - grade diferite de competenta tehnica
pentru persoane cu acelasi nivel de
salarizare
- existenta unui procent important de - deficiente in asumarea
3
personal tanar, capabil sa se formeze in responsabilitatilor
spiritul noilor exigente survenite prin
aplicarea principiilor de reforma
prevazute in Legea nr. 95/2006
- disponibilitate de a lucra peste orele - motivatie intrinseca scazuta, datorita
de program slabei capacitati de diferentiere intre
persoanele cu productivitate diferita
- personal cu pregatire in domenii - un climat organizational care nu
diferite (atat in domeniul medical cat si favorizeaza munca in echipa
in alte domenii inrudite sau
complementare), ceea ce creste
capacitatea de rezolvare a unor
problematici complexe
- slaba capacitate de monitorizare a
modului de indeplinire a sarcinilor atat
la nivel individual, cat si intre
departamente
- lipsa de continuitate in alocarea
sarcinilor
- lipsa unui plan de cariera pentru
angajati si a unei politici coerente de
pregatire si mentinere a personalului
- detine numeroase institutii in
coordonare/subordonare
- lipsa unuisistem informational
integrat
V. ANALIZA MEDIULUI EXTERN
4
În exercitarea atribuţiilor sale, Ministerul Sănătăţii Publice colaborează atât
cu foruri internaţionale ( Organizaţia Mondială a Sănătăţii, instituţii europene,
Banca Mondială, Fondul Global etc. ), cât şi cu autorităţile administraţiei publice
centrale şi locale, cu instituţii publice de specialitate din ţară, cu organizaţiile
profesionale (Colegiul Medicilor din România, Colegiul Farmaciştilor din
România, Ordinul Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România), cu mediul de
afaceri din ţară şi străinătate, cu asociaţiile legal constituite ale pacienţilor, în
particular şi cu societatea civilă, în general.
Oportunitati Amenintari
- sanatatea este un domeniu cu impact - creşterea nivelului de informare a
social major, care poate furniza pacienţilor, concomitent cu progresul
argumente pentru adoptarea unor si diversificarea tehnologiilor
politici diagnostice si terapeutice vor conduce
la creşterea aşteptărilor acestora şi,
implicit, la o creştere a cererii de
serviicii medicale complexe; sistemul
de sănătate trebuie să dispună de
mecanisme care să asigure
direcţionarea resurselor financiare în
virtutea principiului eficienţei
- aderarea la UE impune adoptarea - libertatea de circulatie a persoanelor
unor standarde si recomandari care au si a serviciilor da posibilitatea
ca finalitate cresterea eficientei si utilizatorilor sa ia contact cu furnizori
calitatii de servicii din diferite tari si sa isi
modifice asteptarile
- statutul de membru UE deschide noi - dezvoltarea sistemului privat
posibilitati de finantare pe proiecte din constituie un mediu concurential
fonduri europene pentru sistemul public
5
- interesul autoritatilor administratiei - libera circulatie a persoanelor si
publice locale de a prelua o parte din facilitatile create dupa aderarea
responsabilitatile MSP Romaniei la Uniunea Europeana pentru
ocuparea de locuri de munca induc
riscul migrarii personalului de
specialitate, mai ales a celui inalt
calificat si performant
- imbatranirea populatiei si migrarea
fortei de munca tinere
- cresterea costurilor colaterale induse
fie prin acoperirea tratamentului unor
boli rare, dar foarte grave, fie datorita
politicilor practicate de unii
distribuitori de medicamente
- lipsa de pregatire specifica in
domeniul sanitar la nivelul
administratiilor locale
VI. PRIORITĂŢI PE TERMEN MEDIU

- realizarea efectivă a accesului egal al cetăţenilor la îngrijirile sanitare
de bază
- creşterea calităţii vieţii, prin îmbunătăţirea calităţii şi siguranţei actului
medical
- apropierea de indicatorii de sănătate şi demografici ai ţărilor civilizate,
în acelaşi timp cu scăderea patologiei specifice ţărilor subdezvoltate
VII. DIRECŢII DE ACTIVITATE
A. Cresterea accesibilitatii la serviciile medicale
6
Situatia actuala:
Starea de sănătate a populaţiei este determinată de accesul la sănătate, pe
de o parte, şi de accesul la servicii de sănătate, pe de altă parte.
Accesul la sănătate depinde într-o mare măsură de factori externi
sistemului de sănătate: factori genetici, factori de mediu, factori de dezvoltare
economică, factori socio-culturali.
Accesul la îngrijiri de sănătate este influenţat aproape în totalitate de
organizarea sistemului sanitar.
Accesibilitatea la servicii de îngrijire medicală este determinata de
convergenţa dintre oferta şi cererea de astfel de servicii, sau, altfel spus,
disponibilitatea reală a facilităţilor de îngrijiri comparativ cu cererea bazată pe
nevoia reală pentru sănătate. Disparităţile în accesul la îngrijiri apar din cel puţin
patru motive: etnice sau rasiale; economice, aici incluzând costurile directe
suportate de populaţie (co-plăţi, costuri legate de tratamente şi spitalizare)
precum şi cele indirecte (cost transport, timpi de aşteptare); aşezare geografică
inadecvată a facilităţilor de îngrijiri; calitatea inegală a serviciilor de acelaşi tip.
În România sunt evidenţiabile toate cele patru tipuri de inechităţi în
accesul la serviciile de îngrijiri, ceea ce determină inechităţi în starea de sănătate
a diferitelor grupuri de populaţie, a unor comunităţi din diferite zone geografice
şi a grupurilor defavorizate economic. Aceste disparităţi se manifestă prin
indicatori de bază ai stării de sănătate modeşti (speranţa de viaţă la naştere,
mortalitatea infantilă, mortalitatea generală pe cauze de deces evitabile, grad de
morbiditate, ani de viaţă în stare de sănătate) dar şi prin nivelul scăzut de
informare privind factorii de risc şi de protecţie pentru sănătate sau sistemul de
îngrijiri de sănătate şi pachetul de servicii de bază din România.
Sistemul de sanatate din Romania este de tip asigurări sociale si are ca
scop asigurarea accesului echitabil si nediscriminatoriu la un pachet de servicii
de bază pentru asiguraţi.In consecinta, accesibilitatea la serviciile medicale
constituie o preocupare continua la Nivelul Ministerului Sanatatii Publice.
7
Pentru evaluarea accesibilitatii, au fost analizati indicatori de proximitate
care să identifice eventuale grupe populaţionale şi sau zone geografice
dezavantajate in privinta accesului la servicii, pentru care ar trebui dezvoltate
politici ţintite. Factorii determinanţi care influenţează gradul de accesibilitate al
populaţiei la serviciile de sănătate sunt in general reprezentati de: nivelul
sărăciei, şomajul, ocupaţia, mediul de rezidenţă, statutul de asigurat în sistemul
de asigurări sociale de sănătate, gradul de acoperire cu personal medical.
Nivelul saraciei
Raportul Naţional al Dezvoltării Umane 2003-2005 pentru România
(UNDP) menţionează existenţa unor enclave caracterizate de un index al
dezvoltării umane (IDU) scăzut care se situează în cele mai multe cazuri în
zonele greu accesibile ale judeţelor, departe de reţeaua principală de şosele.
Satele cele mai sărace (cu IDU foarte scăzut) sunt de obicei izolate faţă de
drumurile modernizate sau faţă de oraşe, având chiar un rol marginal în cadrul
comunelor de care aparţin. Acelaşi raport pune în evidenţă inegalitatea dintre
mediul urban şi rural în ceea ce priveşte rata de sărăcie (13.8% şi respectiv 38%)
şi rata de sărăcie severă (3.8% şi respectiv 13.9%) în anul 2003. Exista
numeroase discrepanţe intre diferitele categorii ocupaţionale în ceea ce priveşte
ponderea populaţiei aflate sub limita sărăciei: agricultorii (51%), şomerii (39%),
lucrătorii pe cont propriu (37%), pensionarii (20%), ceea ce indica potenţiale
grupe populaţionale dezavantajate, care trebuie vizate de politici de imbunatatire
a accesului. In profil teritorial, in România Regiunea 1 de dezvoltare N-E şi
Regiunea 3 S sunt zonele cu cel mai scăzut IDU (0.756 pentru ambele regiuni) şi
cu cel mai mic PIB (PPP) (4400 USD, respectiv 4900 USD) în anul 2002.
Statutul de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate
8
Raportul de activitate pe anul 2005 al Casei Naţionale de Asigurări de
Sănătate menţionează că la 30 septembrie 2005, în mediul urban gradul de
cuprindere în sistemul de asigurări era de 96.08%, iar în cel rural de 89.25%.
Populaţia arondată localităţilor din mediul rural fără medici de familie era de
145110 locuitori, reprezentând 1.48 % din totalul populaţiei din mediul rural din
care:
 85616 – populaţie înscrisă pe listele medicilor de familie din localităţi
învecinate
 35135 – populaţie asistată de cadre medii din dispensarele medicale care,
datorită lipsei unui medic nu s-au putut constitui în cabinete medicale
organizate conform OG nr. 124/1998, şi care rămân în structura unităţilor
sanitare cu paturi la care sunt arondate.
 24359 – populaţie neasistată nici de cadre medii
Gradul de acoperire cu personal medical

Analize recente au relevat ca exista inegalităţi regionale marcate în
acoperirea populaţiei cu personal medical. Astfel, numărul de locuitori care
revin la un medic în rural este de peste 6 ori mai mare decât în urban, pentru
2005. Cele mai defavorizate regiuni sunt Sud şi Sud-Est (773, respectiv 655
locuitori/1 medic) In regiunea de Nord-Est se inregistreaza cea mai slab
acoperită cu medici în mediul rural (2778 locuitori/1 medic). De asemenea,
numărul de asistente comunitare este total insuficient, la o asistentă comunitară
revenind 26265 de persoane. In mediul rural există 98 de localităţi fără medic.
OBIECTIVE GENERALE SI SPECIFICE:
Obiectiv general 1.
9
Implementarea de programe nationale de sanatate care sa raspunda
problemelor de sanatate publica prioritare si nevoilor grupurilor
populationale vulnerabile
Obiective specifice:
a) dezvoltarea capacitatii de reactie rapida la amenintarile la adresa
sanatatii
Ameninţarea de sănătate înseamnă apariţia unui eveniment care poate afecta
sănătatea grupurilor populaţionale umane, se poate răspândi internaţional sau
prezintă un pericol direct şi sever, indiferent de natura sa (biologică, chimică sau
nucleară), sursa sau modul de apariţie (accidental sau deliberat).
Reacţia rapidă va avea următoarele funcţii:
 notificare
 verificare
 evaluare de risc
 comunicare de risc
 management de risc
 coordonarea răspunsului rapid
 monitorizarea şi evaluarea acţiunii
Structura sistemului de reacţie rapidă a MSP se va adresa preponderent agenţilor
biologici şi se va suprapune pe structura deja existentă de supraveghere şi
răspuns a reţelei de boli transmisibile, incluzând laboratoarele de microbiologie.
Ea va conţine departamentele de epidemiologie din ASPJ-uri, ISP-uri, CPCBT,
ASP-MSP şi în plus structurile de sănătate publică din punctele de frontieră,
porturile şi aeroporturile desemnate în urma intrării în vigoare şi a implementării
RSI 2005 în România.
Sistemul de reacţie rapidă în faţa ameninţărilor de sănătate va trebui să fie
funcţional 24 de ore/zi, şapte zile/săptămână, în tot timpul anului.
10
Notificarea: fiecare structură judeţeană va notifica coordonatorului sistemului,
prin mijloacele de comunicare cele mai eficiente de care dispune, în 24 de ore de
la evaluarea informaţiilor de sănătate publică, orice eveniment apărut pe
teritoriul său ce poate constitui o urgenţă de sănătate publică, cât şi orice măsură
de sănătate luată pentru a răspunde evenimentelor. Dacă ameninţarea de sănătate
va fi de competenţa altor instituţii ale statului, coordonatorul naţional le va
comunica acestora imediat.
Verificarea: coordonatorul naţional poate cere autorităţii judeţene să verifice
rapoartele care provin din alte surse în afara notificării, a unor evenimente ce pot
constitui o urgenţă de sănătate publică bănuite a se produce pe teritoriul său.
Fiecare autoritate judeţeană, la cererea coordonatorului, va verifica şi furniza:
a) în 24 de ore, un prim răspuns sau un aviz de primire a cererii;
b) în 24 de ore, informaţiile de sănătate publică disponibile privind
evenimentele vizate în cerere.
Componentele de evaluare, comunicare şi management al riscului se realizează,
după caz, la nivel local, regional sau naţional.
Pentru răspuns rapid se vor alcătui echipe regionale şi, după caz, se vor
suplimenta cu personal desemnat din structurile naţionale.
Monitorizarea se realizează regional şi naţional.
Evaluarea acţiunii va fi efectuată la nivel naţional şi va fi comunicată tuturor
structurilor implicate
b) reducerea impactului asupra sanatatii publice a bolilor transmisibile

cu impact major (HIV, Tuberculoza, infectii cu transmitere sexuala,
infectii nosocomiale), precum si al bolilor cronice; focalizarea
acţiunilor preventive şi de asigurare de servicii de bază catre
populaţiile aflate la risc crescut
11
- identificarea şi monitorizarea populaţiilor cu accesibilitate inechitabilă
la servicii de îngrijiri de bază;
- identificarea nevoilor reale de îngrijiri pentru diferitele grupuri de
populaţii vulnerabile;
- constituirea unor hărţi naţionale şi regionale cuprinzând facilităţile de
îngrijiri de sănătate ambulatorii funcţionale (dispensare, policlinici,
servicii noi de prim ajutor, îngrijiri la domiciliu, îngrijiri paleative,
sănătate mintala la nivel comunitar) raportate la densitatea populaţiei.
In ţările dezvoltate se utilizează pe scară tot mai largă sistemele de
informaţii geografice (GIS) pentru măsurarea accesibilităţii geografice.
Aceste sisteme sunt extrem de utile în analiza distanţelor fizice între
beneficiari şi unităţile de îngrijiri, reţelelor de transport, serviciilor
medicale de urgenţă şi în planificarea îngrijirilor de sănătate. De
exemplu, un GIS poate ajuta la identificarea dimensiunii zonei de
atracţie a unei unităţi de îngrijiri. S-au dezvoltat aplicaţii speciale de
analiză în cadrul GIS pentru a evalua accesibilitatea fizică la îngrijirile
de sănătate.
- stabilirea standardelor privind pachetele minime de îngrijiri la nivelul
şi în cadrul diferitelor comunităţi vulnerabile;
- dezvoltarea şi implementarea unor rapoarte standardizate prinvind
accesibilitatea la îngrijirile de sănătate;
- instituirea unui sistem de evaluare periodică a gradului de acces la
serviciile primare de sănătate pe baza unor indicatori specifici;
- elaborarea strategiei naţionale de promovare a sănătăţii
c) promovarea sanatatii prin interventii asupra determinantilor starii
de sanatate;
• evaluarea factorilor de risc individuali si factorii de risc de la

nivelul comunitarilor prin activităţile prevăzute în Programul
12
Naţional Privind Evaluarea Stării de Sănătate a Populaţiei in
Asistenta Medicala Primara (Programul de Sănătate 8) 2007-
2008
• ierarhizarea specifică a factorilor de risc pe diferitele grupuri de
populaţie
• considerate la risc crescut;
• identificarea acelor campanii IEC care sunt cele mai potrivite şi
adaptate
• nevoilor de informare a populaţiilor vizate;
• instituirea unor programe de educaţie pentru sănătate în privinţa
riscurilor
• determinate de consumul de tutun, de alcool şi de droguri
adresate
• şcolarilor, adolescenţilor şi adulţilor tineri;
• dezvoltarea de programe specifice pentru creşterea nivelului de
sanitaţie al
• locuinţelor, în special din mediul rural şi cel urban periferic;
• instituirea unor programe de promovare a sănătăţii pentru
alimentaţia
• echilibrată, conţinând principiile alimentare de bază şi în
condiţii de igienă,
• adaptate puterii de cumpărare de la nivelul gospodăriilor (în
jurul pragului
• de sărăcie, la nivelul mediu de venituri pe familie şi peste acest
nivel);
• evaluarea campaniilor şi programelor menţionate şi ajustarea lor
în vederea evidenţierii rezultatelor lor şi a creşterii impactului pe
termen lung.
13
• Dezvoltarea in consecinţa de programe de sănătate pentru:
sănătatea mamei si a copilului, combaterea bolilor
cardiovasculare, prevenirea si controlul in patologia oncologica,
program de sănătate mintala, diabet zaharat, transplant de organe
d) deplasarea accentului catre serviciile preventive de sanatate si

cresterea nivelului de educatie pentru sanatate a populatiei in vederea
adoptarii comportamentelor sanatoase;
• instituirea unui pachet de date prevăzut a fi periodic
actualizat şi adus la cunoştinţa publică şi a factorilor de decizie cu
privire la accesibilitatea la
• servicii de îngrijiri şi la rezultate ale activităţii acestor
servicii legat de
• grupurile populaţionale aflate la risc crescut de
îmbolnăvire;
• elaborarea cadrului legislativ adecvat pentru ca
acţiunile de educaţie pentru sănătate şi cele de promovare a sănătăţii
să aibă regim preferenţial pentru accesul către populaţia ţintă prin
mass media vizuală, auditivă şi scrisă, atât la nivel naţional cât şi
local;
• organizarea de sesiuni de informare în vederea
facilitării accesului comunităţilor/autorităţilor locale la fondurile
europene;
• crearea unor site-uri care să disemineze informaţii
referitoare la serviciile de sănătate şi accesul grupurilor populaţionale
ţintă la acestea;
14
• întărirea cooperării interministeriale vizând
dezvoltarea de programe comune cum ar fi: „comunităţi sănătoase”,
„şcoli promovând stilul de viaţă sănătos”.
Rezultate asteptate:
• resurse instituţionale şi umane apte pentru intervenţie rapidă în situaţii
care ameninţă sănătatea publică;
• sistem informaţional geografic iniţiat şi cartografiere a zonelor
defavorizate realizată (hărţi naţionale, regionale şi judeţene);
• site-uri funcţionale, actualizate periodic, privind serviciile de sănătate şi
accesibilitatea;
• rapoarte periodice, naţionale/regionale/comunităţi locale dezvoltate şi
publicate;
• strategie naţională de promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate
aprobată;
• cel puţin 5 campanii IEC la nivel naţional şi regional pe subiectele
prioritare de sănătate publică concepute şi implementate;
• activităţile specifice monitorizate, evaluate şi ajustate continuu;
• accesibilitate îmbunătăţită pentru grupurile populaţionale vulnerabile la
programele de sănătate publică dezvoltate şi care li se adresează cu
preponderenţă.
Obiectiv general 2.
Dezvoltarea, modernizarea infrastructurii furnizorilor de servicii medicale
şi dotarea acestora cu aparatură/echipamente medicale şi mijloace de
transport specifice
15
a) Construirea a 28 spitale noi (8 spitale regionale de urgenta si 20
judetene de urgenta)
Ministerul Sănătăţii Publice a demarat un amplu proiect de modernizare a
infrastructurii unităţilor medicale, având drept principal obiectiv creşterea
accesului populaţiei la servicii medicale performante, care să acopere nevoile
acesteia şi care să fie comparabile cu cele oferite în prezent de furnizorii de
servicii de acelaşi tip din statele membre ale Uniunii Europene. În momentul de
faţă se află în derulare un contract pentru realizarea de studii de prefezabilitate şi
fezabilitate necesare pentru proiectarea, construcţia şi dotarea cu echipamente
medicale a unui număr de opt spitale universitare regionale de urgenţă şi
douăzeci spitale judeţene de urgenţă. Au fost elaborate studiile de prefezabilitate
pentru cele 20 de spitale judeţene de urgenţă şi 8 spitale regionale de urgenţă.
Cele 8 spitale regionale se vor construi în regiunile de dezvoltare
socioeconomică, având la bază resursele umane şi materiale aflate în centrele
universitare tradiţionale. In 20 de municipii reşedinţă de judeţ se vor construi
spitalele de urgenţă judeţene, ce vor asigura asistenţa medicală de urgenţă de
înaltă specialitate pentru populaţia judeţului şi cea a judeţelor limitrofe.
Finanţarea noilor spitale de urgenţă va fi efectuată din surse proprii, credite
bancare, fonduri de la bugetul de stat şi bugetul local, fonduri speciale
constituite prin lege şi credite externe garantate sau contractate direct de către
stat.
b) Reabilitarea a 15 spitale judetene de urgenta

In judetele in care nu se construiesc spitale noi se are in vedere reabilitarea
spitalelor existente. S-au inceput demersuri pentru efectuarea studiilor de
fezabilitate; în cursul anului 2007 urmează sa se elaboreze studiile pentru cele
15 spitale. În programul de reabilitare a celor 15 spitale judeţene de urgenţă sunt
16
implicate atât spitalele judeţene ce urmează a fi beneficiare ale programului de
modernizare cât şi autorităţile de sănătate publică din judeţele respective şi alte
unităţi spitaliceşti. Pentru elaborarea studiilor de fezabilitate a fost alocata suma
de 36.820 mii lei. Finantarea reabilitarii se va realiza din surse proprii, credite
bancare, fonduri de la bugetul de stat şi bugetul local, fonduri speciale
constituite prin lege, credite externe garantate sau contractate direct de către
stat, precum şi prin fonduri europene.
c) Dotarea cu aparatură/echipamente medicale

a) surse financiare interne
Ministerul Sănătăţii Publice a prevăzut în programul de achizitii pe anul 2007
urmatoarele:
- achiziţionarea prin licitaţie publică deschisă de aparatură medicală pentru
dotarea spitalelor din subordine. Astfel, urmează să se achiziţioneze angiografe,
aparatura radiologica fixa, camere Gamma si instalatii de sterilizare, in valoare
totala de 155.660.000 lei.
- achizitionarea de servicii de reabilitare aparatura medicala, in valoare totala de
circa 9.324.000 lei;
În semestrul al doilea urmează să fie achiziţionate aparate de ventilatie, aparate
de anestezie, aparate de radiologie mobila.
b) surse financiare externe
In anul 2007 este in curs de implementare programul “Reforma sectorului
sanitar APL2”, finantat prin doua imprumuturi externe acordate de Banca
Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare si respectiv Banca Europeana
de Investitii. In cadrul acestui program urmeaza sa se achizitioneze urmatoarele
categorii de echipamente :
- echipamente pentru unitatile de primiri urgente din 63 de spitale din
Romania, in valoare totala de 13,7 mil EUR ; principalele tipuri de
17
echipamente care urmeaza sa fie achizitionate sunt : paturi pentru resuscitare si
transfer, monitoare, defibrilatoare, analizoare, targi, ventilatoare, ecografe.
Licitatia pentru achizitionarea acestor echipamente s-a desfasurat in anul 2006,
iar semnarea contractelor s-a finalizat in martie 2007. Livrarile sunt planificate
in 4 transe, din care prima transa s-a incheiat in conditii bune, iar in acest
moment se deruleaza transa a doua. Echipamentele se vor livra in totalitate pana
la sfarsitul anului 2007.
- echipamente pentru modernizarea sistemului de comunicatii intre
ambulante, Unitati de primiri urgenta din spitale judetene, elicoptere
autoritati de sanatate publica si MSP, pentru managementul urgentelor
medicale, in valoare totala de aproximativ 13,4 mil EUR.
- echipamente pentru 220 maternitati si sectii de pediatrie din aproape toate
spitalele din Romania, in valoare totala de 43,5 mil EUR. Principalele tipuri de
echipamente ce urmeaza sa fie achizitionate sunt: incubatoare si echipamente
standard si de inalta performanta pentru neonatologie si pentru Unitatile de
Terapie Intensiva neonatala, monitoare, echipamente pentru sectiile de
Ginecologie si Chirurgie, echipamente pentru sterilizare, ecografe, aparate de
radiologie mobila, analizoare, echipamente pentru diagnostic fetal si pentru
nutritia parenterala a nou-nascutilor.
d) Dotarea cu mijloace de transport specifice

MSP va achiziţiona aproximativ 1520 de ambulante de diferite tipuri pentru
asigurarea serviciilor de urgenta si transport sanitar, in valoare totala estimata de
511.447.000 lei.
Rezultate asteptate:
- cresterea eficientei si calitatii actului medical;
- cresterea satisfactiei pacientilor
- cresterea satisfactiei personalului medical
18
- imbunatatirea indicatorilor de activitate ai spitalelor
Obiectiv general 3.
Dezvoltarea resurselor umane în concordanţă cu nevoile populaţiei
a) Identificarea unor facilităţi pentru atragerea personalului
medical in zonele izolate, defavorizate economic, precum şi în
specialităţi deficitare;
- identificarea zonelor şi comunităţilor lipsite de asistenţă medicală primară,
fie
prin lipsa personalului medical, fie chiar prin lipsa facilităţilor
medicale
(dispensar, punct medical, inclusiv locuinţă pentru personalul
medical);
- dezvoltarea de criterii pentru clasificarea din punctul de vedere al
accesibilităţii acestor zone identificate (populaţie deservită, distanţă
faţă
de ambulatoriu de spital şi spital, tip de patologie preponderentă,
indicatori
de mortalitate şi morbiditate);
- cuantificarea criteriilor în puncte pentru stabilirea astfel a gradului de
izolare
şi de accesibilitate geografică, temporală şi socio-economică);
- stabilirea de stimulente financiare şi profesionale graduale după
punctaj;
- instituirea unui sistem de informare a absolvenţilor şi a personalului
medical
în privinţa avantajelor constituite astfel şi în măsură să facă aceste
zone
19
atractive, fie şi pentru o perioadă de timp scurtă (2-3 ani).
- asigurarea de locuinţe de serviciu de către autoritatea administraţiei
publice locale pentru personalul de specialitate medico-sanitar
nelocalnic: până la atribuirea unei locuinţe de serviciu, personalul de
specialitate medico-sanitar beneficiază, la cerere, de compensarea din
fondurile publice locale a valorii chiriei stabilită pe baza unui contract
de închiriere încheiat în condiţiile legii;
- atribuirea gratuită a unui teren intravilan medicilor care doresc să-şi
construiască locuinţa în localitatea respectivă, potrivit documentaţiilor
de urbanism legal aprobate, din domeniul privat al unităţii
administrativ teritoriale acolo unde consiliile locale dispun de astfel de
terenuri;
- acordarea unei indemnizaţii de instalare echivalentă cu două salarii
de bază la nivelul maxim prevăzut de lege pentru funcţia de medic
specialist în sistemul sanitar care se suportă de către casa de asigurări
de sănătate teritorială, la stabilirea domiciliului în localităţi cu condiţii
grele din mediul rural şi în localităţi cu acoperire deficitară;
- acordarea unui spor de 50% la salariul de bază pentru personalul de
specialitate medico-sanitar încadrat cu contract individual de muncă;
- majorarea numărului de puncte cu 50% pentru medicii de familie şi
medicii de specialitate din cabinetele medicale organizate conform
O.G. nr.124/1998, republicată;
- dotarea cu prioritate a cabinetelor medicale din asistenţa medicală
primară şi ambulatorie de specialitate cu mobilier şi aparatură
medicală; fondurile necesare pentru aceste dotări se suportă din
bugetul local;
- dotarea unităţilor sanitare publice cu aparatură medicală. Fondurile
necesare pentru această dotare se asigură de la bugetul de stat prin
20
bugetul Ministerului Sănătăţii Publice în procent de 70% şi din
bugetul local în procent de 30%;
- tarife reduse cu 50% pentru energia electrică, gaze naturale, energie
termică şi apă potabilă furnizate din reţeaua publică, pentru
consumurile casnice menajere, în limita unor consumuri normate pe
familie stabilite de către consiliile locale. Diferenţele de tarif pentru
serviciile privind livrarea energiei electrice, a gazelor naturale,
energiei termice şi apei potabile, se suportă din bugetul local;
- scutirea de la plata taxei pentru eliberarea certificatului de urbanism
şi a autorizaţiei de construire, precum şi de la impozitul pe teren şi de
la impozitul pe clădiri, până la împlinirea a 10 ani de la data la care s-a
atribuit terenul prevăzut la litera b), în cazul în care medicii
construiesc locuinţa proprietate personală în localitatea respectivă;
această scutire priveşte numai locuinţa şi terenul aferent atribuit.
b) Identificarea unor modalitati flexibile de furnizare de servicii

medicale in zonele izolate si in cele defavorizate economic;
Instituirea unui program pilot „Caravanele Sănătăţii”.
Programul pilot „Caravanele Sănătăţii” are drept scop facilitarea accesului la
servicii medicale a populaţiei din zonele izolate sau cele defavorizate, în care
alte modalităţi de furnizare a serviciilor medicale nu pot fi asigurate. Prin
introducerea acestui sistem se poate realiza evaluarea stării de sănătate a
populaţiei, diagnosticul precoce şi tratarea corectă a bolilor transmisibile ca şi
îmbunătăţirea nivelului educaţiei pentru sănătate a populaţiei. La nivelul
acestora pot fi efectuate examene fizice, măsurarea tensiunii arteriale şi a
glicemiei (sau alte screening-uri după caz), se poate realiza recoltarea şi
păstrarea unor probe biologice, transportul şi depozitarea vaccinurilor precum şi
desfăşurarea de activităţi de educaţie pentru sănătate (materiale IEC pentru
populaţie, kit-uri informaţionale pentru personalul medical).
21
c) dezvoltarea şi extinderea reţelei de asistenţă medicală
comunitară integrată.
Asistenţa medicală comunitară cuprinde ansamblul de activităţi şi servicii de
sănătate organizate la nivelul comunităţii pentru soluţionarea problemelor
medico-sociale ale individului, în vederea menţinerii acestuia în propriul mediu
de viaţă şi care se acordă în sistem integrat cu serviciile sociale. Scopul
asistenţei medicale comunitare integrate este acela de asigura îngrijirile medico-
sociale care pot fi furnizate la nivelul comunităţii, în vederea optimizării
acţiunilor specifice şi a eficientizării utilizării fondurilor alocate. Beneficiarul
activităţilor integrate de asistenţă medicală comunitară este comunitatea dintr-o
arie geografică definită, în special categoriile de persoane vulnerabile care se
găsesc în următoarele situaţii: nivel economic sub pragul sărăciei; şomaj; nivel
educaţional scăzut; diferite disabilităţi, boli cronice; boli aflate în faze terminale
care necesită tratamente paleative; graviditate; vârsta a treia; vârstă sub 5 ani;
familii monoparentale.
- definirea unei strategii pentru dezvoltarea resurselor umane de intervenţie la

nivelul comunitatii (criterii de repartizare la nivelul comunitatilor, analiza
oportunităţii includerii comunitarilor urbane începând cu 2008, definirea fisei
postului prin implicarea Ordinului Asistenţilor Medicali, Asociaţiilor de medici
de familie, asociaţii de asistenţi sociali, etc. )
- definirea rolului asistentului comunitar ca veriga importanta in implementarea
programelor de sănătate in general (promovarea Programului evaluare a stării de
sănătate a populaţiei, etc)
Formarea se va efectua la nivel descentralizat (la nivel de judeţ) cu realizarea in
prealabil a unor parteneriate intre SNSPMPS, Autorităţile Judeţene de Sănătate
Publica, Ordinul Judeţean al Asistenţilor Medicali, Asociaţia Medicilor
Generalişti si va avea o componenta de formare de formatori si de dezvoltare de
capacitate la nivel descentralizat
22
- crearea unei reţele socio-medicale la nivelul comunităţilor;
- angajarea de asistenţi medicali comunitari (500 persoane/an);
- angajarea de mediatori sanitari romi (50 persoane/an);
- formarea de asistenţi medicali comunitari în sănătate publică şi educaţie
pentru sănătate (cursuri pentru AMC deja în activitate cât şi cursuri pentru
cei nou angajaţi);
- formarea de mediatori sanitari romi în sănătate publică şi educaţie pentru
sănătate (cursuri pentru mediatorii sanitari romi deja în activitate cât şi -
cursuri pentru cei nou angajaţi);
- conceperea şi producerea materialelor de informare specifice activităţilor de
asistenţă medicală comunitară;
- dezvoltarea unui sistem de indicatori pentru evaluare;
- evaluarea şi monitorizarea proiectului şi extinderea proiectului cu
respectarea hărţii grupurilor populaţionale defavorizate
- Definirea unei strategii pentru dezvoltarea serviciilor de îngrijiri la domiciliu,
ca baza a ingrijirilor in comunitate peste care sa se definească un număr de
specializări in îngrijiri paleative, îngrijiri de sănătate mintala la nivelul
comunitatii; (revizuirea strategiei si planificării GVG de dezvoltare a unui
program de îngrijiri la domiciliu împreuna cu Ministerul Muncii si protecţiei
Sociale);
- Lansarea unui program comun de îngrijiri la domiciliu cu MMFES
- implementarea de politici publice definite de trei judete pilot (2006) care au
considerat prioritara dezvoltarea de servicii de îngrijiri la domiciliu
Obiectiv general 4.
Stabilirea listei de medicamente esentiale pentru sanatatea populatiei, care
sa fie acoperite total/partial prin sistemul de asigurari sociale de sanatate
În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1841/2006 pentru
aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare
23
medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în tratamentul ambulatoriu, cu sau
fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de
asigurări sociale de sănătate, asiguraţilor li se pot prescrie medicamentele
corespunzătoare unui număr de 1036 denumiri comune internaţionale (DCI).
Dintre acestea, 119 DCI corespund medicamentelor ce se pot acorda cu nivel de
compensare 90% din preţul de referinţă, 148 DCI corespund medicamentelor ce
se pot acorda cu nivel de compensare 50% din preţul de referinţă.
De asemenea, beneficiază de medicamente corespunzătoare unui număr de 275
DCI – procent de compensare 100% din preţul de referinţă – copiii cu vârsta
cuprinsă între 0-18 ani, tinerii de la 18 ani la 26 de ani dacă sunt cuprinşi în
procesul de învăţământ, precum şi gravidele şi lăuzele.
Aplicarea prevederilor Directivei 89/105/CEE referitoare la transparenţa
măsurilor care reglementează preţurile medicamentelor de uz uman şi includerea
lor în cadrul sistemelor naţionale de sănătate, transpusă în ordinul ministrului
sănătăţii nr. 612/2006 pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul al
preţurilor la medicamentele de uz uman, cu modificările şi completările
ulterioare, a asigurat Ministerului Sănătăţii Publice cadrul legal pentru stabilirea
preţurilor în mod unitar şi transparent, ceea ce permite încadrarea decontării
medicamentelor prescrise în fondurile alocate.
Ca urmare a revizuirilor periodice precum şi a ajustărilor trimestriale, preţul
medicamentelor a înregistrat diminuări succesive confirmate lunar şi de
Institutul Naţional de Statistică.
De exemplu :
 Perioada Ianuarie – Decembrie 2006:
98,12% faţă de
104,87%
Indicele preţurilor de (Indicele
preţurilor de
24
Consum la Medicamente consum pe
Total Bunuri)
 Perioada Ianuarie – Mai 2007:

97,25% faţă de
101,48%
Indicele preţurilor de (Indicele
preţurilor de
Consum la Medicamente consum pe
Total Bunuri)
Ministerul Sănătăţii Publice este preocupat în mod constant de reducerea

preţurilor la medicamente, manifestând un interes sporit pentru creşterea
accesului populaţiei la medicamente.
a) asigurarea stocurilor corespunzătoare de medicamente în unităţile
farmaceutice;
b) preţuri accesibile prin elaborarea unor norme corespunzătoare de
preţuri pentru medicamente de uz uman;
Împreună cu reprezentanţi ai producătorilor şi distribuitorilor de medicamente,
precum şi cu organizaţiile profesionale – Colegiul Farmaciştilor din România,
Colegiul Medicilor din România şi reprezentanţi ai Patronatului Farmaciştilor,
Ministerul Sănătăţii Publice analizează reglementările din domeniul preţurilor
medicamentelor în scopul reducerii acestora.
c) pregătirea profesională continuă a farmaciştilor şi a asistenţilor de

farmacie;
25
d) verificarea modului de aplicare a legislaţiei farmaceutice, respectiv
aplicarea prevederilor relementărilor emise de Ministerul Sănătăţii

Publice.
e) înfiinţarea de farmacii sau puncte de lucru ale farmaciilor autorizate
de Ministerul Sănătăţii Publice, in zonele defavorizate;
f) repartizarea de fonduri corespunzătoare de către casele de asigurări
de sănătate în vederea decontării medicamentelor eliberate.
g) Acordarea sprijinului necesar privind intrarea în ţară, depozitarea şi
distribuţia a medicaţiei de substituţie prin unităţi autorizate de
Ministerul Sănătăţii Publice în centrele de tratament existente în
subordinea ministerului, precum şi în centrele înfiinţate de către
Agenţia Naţională Antidrog.
Institutii subordonate, coordonate sau sub autoritate si rolul acestora

- MSP, CNAS, autoritatile de sanatate publica judetene si a municipiului
Bucuresti, institutele si centrele de sanatate publica, furnizorii de servicii
medicale, organizatiile profesionale, Scoala Nationala de Sanatate Publica si
Management Sanitar
Lista principalelor acte normative

- Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si
completarile ulterioare
- Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi
preparatelor stupefiante şi psihotrope
- HG nr. 292/2007 pentru aprobarea programelor naţionale de sănătate în anul
2007
- HG nr. 1842/2006 pentru aprobarea Contractului-cadru privind condiţiile
acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate
pentru anul 2007
26
- HG nr. 1841/2006 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune
internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în
tratamentul ambulatoriu, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie
medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate
Documente de politici publice existente

Nr. Titlu Adoptat Initiator Stadiu Disponibilitate
de Guv
1. Strategiei HG nr. MSP in vigoare DA
naţionale privind 1088/2004
serviciile de
sănătate şi a
Planului de
acţiune pentru
reforma
sectorului de
sănătate
2. Strategia - MSP (ordin In vigoare DA

naţionala de nr. (www.ms.ro)
sănătate publică 923/2004)
3. Programul de - MSP (ordin In vigoare Nu
supraveghere şi nr.
control al 1070/2004)
infecţiilor cu
transmitere
sexuală
4. Strategie HG nr. MSP In vigoare DA
naţionala pentru 1342/2004
supravegherea,
controlul şi
prevenirea
cazurilor de
infecţie cu
HIV/SIDA în
perioada 2004 -
2007
5 Planul naţional HG nr. MSP In vigoare DA
de intervenţie în 1094/2005
pandemia de
27
gripă şi
constituirea
Comitetului
naţional şi a
comitetelor
judeţene de
intervenţie în
caz de pandemie
de gripă
4. Proiectul HG nr. MSP In vigoare DA
"Incinerarea 1862/2005
deşeurilor
periculoase şi
sterilizarea
deşeurilor
provenite din
activităţi
medicale"
5. Metodologie de - MSP In vigoare DA
supraveghere a (Ordin nr.
cazurilor de 31/2006)
gripă aviară la
om
6. Strategie în - MSP (ordin In vigoare DA
domeniul nr.
sănătăţii mintale 374/2006)
7. Planului de - MSP (ordin In vigoare DA
acţiune pentru nr.
implementarea 426/2006)
Strategiei în
domeniul
sănătăţii mintale
Documente de politici publice planificate

- Strategie privind imbunatatirea infrastructurii spitalicesti
- Strategie privind promovarea sanatatii si asigurarea de servicii
preventive
Descrierea programelor bugetare actuale

a) Programul naţional de profilaxie;
28
b) Programul naţional de sănătate mintală;
c) Programul naţional de diabet şi alte boli de nutriţie;
d) Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule;
e) Programul naţional de tratament în străinătate;
f) Programul naţional de asistenţă comunitară şi acţiuni pentru sănătate;
g) Programul naţional al rezervei Ministerului Sănătăţii Publice;
h) Programul naţional privind evaluarea stării de sănătate a populaţiei în
asistenţa medicală primară.
Potrivit legii, CNAS finanteaza din bugetul Fondului national unic de
asigurari de sanatate si din transferuri de la bugetul de stat si din veniturile
proprii ale MSP Programe national cu scop curativ.
Programele au fost aprobate prin HG nr.292/2007 si detaliate pe subprograme
si obiective, indicatori specifici si unitati sanitare prin OMSP/CNAS
nr.570/116/2007. Continutul si structura programelor de sanatate sunt
conforme cu prevederile OMSP nr.13/2007 pentru aprobarea Normelor-cadru
privind continutul, forma de prezentare si structura programelor nationale de
sanatate prin care OMFP nr. 1159/2004 a fost adaptat la specificul sectorului
sanitar.
Monitorizare, evaluare, raportare

Monitorizarea si evaluarea programelor de sanatate se realizeaza de catre
Agentia Nationala de Programe de Sanatate din cadrul Ministerului Sanatatii
Publice, in colaborarea cu celelalte directii implicate si cu Casa Nationala de
Asigurari de Sanatate, pentru programele implementatea de catre aceasta.
Colectarea informatiilor se realizeaza lunar/trimestrial, dupa caz si anual, prin
intermediul autoritatilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti
si respectiv a caselor de asigurari de sanatate. Raportarea indicatorilor intra in
obligatiile contractuale ale furnizorilor de servicii medicale.
Evaluarea programelor de sanatate se realizeaza prin analiza trimestriala si
anuala a indicatorilor specifici.
29
Evaluarea modernizarii infrastructurii se realizeaza prin analiza gradului de
respectare a graficelor de lucrari si a rapoartelor de progres trimestriale si
anuale.
Evaluarea dezvoltarii resurselor umane in concordanta cu nevoile populatiei se
realizeaza anual, prin evidentierea acoperirii cu personal medical, a localitatilor
fara medic si prin verificarea satisfacerii conditiilor de educatie medicala
continua.
B. Cresterea calitatii serviciilor medicale
Situatia actuala:
Calitatea serviciilor medicale este un principiu din ce in ce mai important in
domeniul sanatatii, deoarece creste gradul de informare al pacientilor,
concomitent cu progresele tehnologice si terapeutice. Calitatea serviciilor
medicale are numeroase dimensiuni, dintre care cele mai importante sunt
reprezentate de eficacitate, eficienta, continuitatea ingrijirilor, siguranta
pacientului, competenta echipei medicale, satisfactia pacientului, dar si a
personalului medical. Conform legii, Ministerul Sănătăţii Publice reglementează
şi aplică măsuri de creştere a calităţii serviciilor medicale.
Serviciile de sănătate in România sunt caracterizate prin lipsa de continuitate,
care are drept consecinte principale duplicări ale actelor medicale, pierderea din
evidenta a pacienţilor cu evidenţierea lor in special in cazuri avansate de boala si
supraîncărcarea spitalelor. Toate aceste elemente de discontinuitate si astfel
generarea de costuri crescute atât in cadrul sistemului cit si costuri suferite de
pacient (materiale si mai ales morale).
Mecanismele de finanţare a serviciilor nu au fost concentrate pe stimularea
continuităţii serviciilor.
30
Nu exista un cadru instituţional care sa evalueze si sa promoveze furnizarea de
servicii continue si de calitate in cadrul sistemului de servicii de sănătate.
Obiective generale:
1. Asigurarea continuitatii actului medical, prin creşterea ponderii
ingrijirilor la domiciliu, a asistentei medicale primare şi a serviciilor de
specialitate acordate în ambulator.
- Creşterea ponderii asistentei medicale primare

Institutii:MSP, Comisia Consultativa de Medicina de Familie, Societatea de
Medicina de Familie, Colegiul Medicilor din Romania
- Stimularea practicii de grup in medicina de familie (elaborare norme de

implementare, implementarea de practici de grup pilot si implementarea la scala
naţionala începând cu 2009)
Institutii: MSP, Comisia Consultativa de Medicina de Familie, Societatea de
Medicina de Familie, Colegiul Medicilor din Romania, Administratia Publica
Locala
- Lansarea unui program de îngrijiri la domiciliu in parteneriat cu Ministerul

Muncii si protecţiei Sociale
Institutii:MSP, MMPS, Administratia Publica Locala
- Informatizarea sistemului de servicii de sănătate si urmărirea parcursului

pacientului. Realizarea Registrelor de boli cronice la nivel judeţean, regional si
naţional
Institutii:MSP, CNAS, ASP, CJAS, Centruld e Calcul, Medici Familie,
Asocialtia Spitalelor, Laboratoare, Farmacii
31
- Creşterea ponderii componentei de informare, educare si comunicare a
pacientului pentru prevenirea afecţiunilor cronice netransmisibile/ schimbarea
de comportament a populaţiei catre un comportament sănătos..
Institutii: MSP, ISP, SNSPMS, ASP, APL, MEC, ISJ
- Stimularea continuităţii serviciilor prin programe de planificare a internărilor si

a externărilor
Institutii: MSP, Societati stiintifice pe specialitati, SNSPMS
- Dezvoltarea capacitatii instituţionale in vederea evaluării calităţii serviciilor in

cadrul sistemului (crearea de procese si de structura institutionala responsabila
de evaluarea calităţii/ acreditarea furnizorilor)
2. Realizarea compatibilitatii cu sistemele de sanatate din statele membre

UE
Situatia actuala: Desi nu exista standarde unificate ale ingrijirilor medicale,
Uniunea Europeana considera dreptul cetatenilor la ingrijiri de inalta calitate, ca
pe un drept fundamental si sprijina politicile nationale pentru introducerea
masurilor de garantare a produselor, serviciilor si managementului de cea mai
inalta in interiorul sitemului de sanatate.
Activitatile principale pentru asimilarea de catre sistemul sanitar din Romania a
acestor deziderate vizeaza urmatoarele activitati:
- adoptarea de standarde pentru produse medicale, tehologii medicale,
formare profesionala, crearea de retele de informare;
- introducerea si utilizarea conceptelor de medicina bazata pe dovezi si
evaluare a tehnologiilor medicale;
32
- promovarea cooperarii intre statele membre pentru asigurarea calitatii in
sistemele sanitare, inclusiv medicamente, echipamente, sange, tesuturi si
organe, laborator, etc;
- standarizarea masurilor de siguranta a pacientilor
Institutii: MSP, CNAS
3. Creşterea competentelor profesionale ale personalului medical

Situaţia actuală
Resursele umane sunt cele mai importante componente în furnizarea de îngrijiri
de sănătate. Planificarea resurselor umane, şi în special a medicilor, trebuie să
constituie o prioritate în domeniul politicilor din sectorul sanitar. Deşi reprezintă
doar aproximativ
15-20% din personalul medical, medicii sun cei care influenţează în cea mai
mare măsură calitatea şi costurile serviciilor de sănătate.
În ceea ce priveşte numărul de absolvenţi ai Facultăţilor de Medicină, în
România, sunt destule persoane care obţin dreptul de liberă practică, dar
competenţele lor profesionale, distribuţia lor pe specialităţi şi competenţele
profesionale al medicilor specialişti trebuie îmbunătăţite. Studii efectuate la
nivelul sistemului privind opiniile faţă de procesul de formare a medicilor arată
că există nemulţumiri faţă de pregătirea universitară (în special datorită
accentului pe teorie şi nu pe practică) şi cea de specialitate, că există o tendinţă
crescută la emigraţie, că există o nemulţumire faţă de salarizarea existentă, o
lipsă de motivaţie şi un grad redus de satisfacţie profesională a acestora.
În politicile de dezvoltare a personalului medical este de urmărit o
abordare sistemică pentru a avea în vedere cele 3 etape principale ale formării
profesionale: pregătirea de bază universitară, pregătirea de specialitate
(rezidenţiat, atestat etc.) şi educaţia medicală continuă.
33
Pentru evitarea unor conflicte este recomandat să se respecte competenţa
practic exclusivă a Ministerului Educaţiei şi Cercetării asupra pregătirii de bază,
a Ministerului Sănătăţii Publice asupra pregătirii de specialitate şi a Colegiului
Medicilor din România asupra educaţiei medicale continue, dar cu o coordonare
a acestor 3 responsabili în vederea unei continuităţi a procesului de formare şi
dezvoltare a competenţelor profesionale.
- Îmbunătăţirea pregătirii profesionale de bază a personalului medical (teoretică

şi practică) prin:
a. stimularea unor procese educaţionale mai bune pentru personalul
medical
b. stabilirea unor criterii mai severe pentru licenţierea personalului
c. stabilirea unor standarde educaţionale mai stricte pentru formarea
profesională a asistenţilor medicali
d. instituirea unor standarde de educaţie specifice pentru infirmiere
Instituţii implicate: MEC, MSP
- Îmbunătăţirea pregătirii de specialitate (teoretică şi practică) a medicilor prin:

e. revizuirea curriculelor de pregătire
f. revizuirea specialităţilor şi atestatelor conform cu cerinţele UE
g. stabilirea unor criterii mai severe pentru evaluarea cunoştinţelor
profesionale de-a lungul formării prin programele de rezidenţiat
Instituţii implicate: MSP, MEC, CMR, asociaţii profesionale
- Îmbunătăţirea pregătirii profesionale continue a personalului medical

Instituţii implicate: CMR, asociaţii profesionale
34
- Creşterea abilităţilor de comunicare ale personalului medical
Instituţii implicate: UMF, MSP, Comisii de Specialitate, Centrul de
Perfecţionare al cadrelor medicale
4. Practici medicale unitare bazate pe ghiduri de practică şi protocoale

clinice
Situaţia actuală: Ghidul de practică medicală reprezintă un set de afirmaţii
despre diagnosticul şi tratamentul unei anumite afecţiuni. Aceste afirmaţii sunt
rezultatul unei evaluări complete a dovezilor practicii medicale. Scopul definirii
lor este de a ajuta clinicienii şi pacienţii în luarea deciziilor asupra modului cel
mai adecvat de îngrijire a afecţiunii respective.
Protocolul de practică medicală reprezintă un formular care descrie modul
obişnuit de a furniza îngrijiri unui anumit tip de pacient. Astfel, el cuprinde o
înşiruire în timp a unor procese (analize, medicaţie, tratamente) necesare
obţinerii unui rezultat dorit de la un pacient care a fost supus unei proceduri
specifice sau unui tratament. Protocoalele se stabilesc pentru principalele
episoade de îngrijire ale unui tip de pacient, ca de exemplu pentru imunizări la
copii, naştere, tratamentul infarctului, apendicectomie ş.a.m.d.
Ghidurile de practică şi protocoalele de practică trebuie folosite împreună,
acestea fiind complementare; căci ghidul furnizează informaţiile necesare pentru
a construi protocolul, în timp ce protocolul face legătura între ghiduri şi practica
medicală de zi cu zi.
În România s-au elaborat un număr limitat de ghiduri de practică pentru diferite
afecţiuni, dar nu există un proces sistematic de elaborare continuă a acestora.
Protocoalele clinice (de practică medicală) au fost dezvoltate local sau
importate şi există în unele cabinete de medicina de familie, în unele spitale,
îndeosebi în specialităţile obstetrică-ginecologie, chirurgie cardiacă sau boli
infecţioase, dar foarte puţini furnizori de îngrijiri medicale le utilizează efectiv.
35
Deoarece, de cele mai multe ori, protocoalele de practică sunt utilizate
orientativ, se reuşeşte rareori obţinerea unor beneficii în urma folosirii lor.
Obiective specifice şi instituţii implicate
1. Definirea unui centru de excelenţă pentru sprijinirea elaborării sistematice

de ghiduri şi protocoale de practică
Instituţii implicate: MSP, CNAS, CMR, asociaţii profesionale, asociaţiile
de pacienţi
2. Training al profesioniştilor privind elaborarea şi utilizarea ghidurilor de

practică într-o zonă-pilot (unul sau mai multe judeţe)
Instituţii implicate: Centrul de excelenţă
3. Realizarea unei zone-pilot (unul sau mai multe judeţe) unde protocoalele
de practică să fie dezvoltate şi utilizate, inclusiv la contractarea serviciilor
cu CAS
Instituţii implicate: MSP, CNAS, CMR, Centrul de excelenţă
4. Training al profesioniştilor privind elaborarea şi utilizarea ghidurilor de

practică în unităţile sanitare
Instituţii implicate: Centrul de excelenţă
5. Dezvoltarea naţională de protocoale de practică şi utilizarea lor, inclusiv

la contractarea serviciilor cu CAS
Instituţii implicate: MSP, CNAS, CMR, Centrul de excelenţă
5. Evaluarea spitalelor din perspectiva obţinerii acreditării
36
- constituirea Comisie Nationale de Acreditare a Spitalului
Institutii implicate: MSP, Cancelaria Primului Ministru
- Stabilirea competenţele pe tipuri de spitale în conformitate cu criteriile

Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor
Institutii implicate: Comisia Nationala de Acreditare a Spitalelor, MSP
- elaborarea procedurilor, standardelor şi a metodologiei de acreditare

Institutii implicate: Comisia Nationala de Acreditare a Spitalelor, MSP
- Acreditarea tuturor spitalelor in termen de 5 ani

Institutii implicate: Comisia Nationala de Acreditare a Spitalelor
- reacreditarea spitalelor dupa caz

Institutii implicate: Comisia Nationala de Acreditare a Spitalelor
6. Creşterea capacităţii de planificare

Situatia Actuala: Procesul de elaborare de politici publice este mai putin bazat
pe evidenta unor date concrete cu privire la starea de sanatate a populatiei sau pe
stabilirea de prioritati in functie de medicina bazata pe dovezi sau pe costuri de
cost eficacitate ale traamentelor. Programele initiate in cadrul acestei
componente urmaresc constituirea unui cadru strategic de dezvoltare si de
colectare de informatii coerente si continue, care sa furnizeze o baza valida
pentru deciziile viitoare.
- Implementarea programului de evaluare a starii de sanatate a populatiei
37
Institutii: MSP, CNAS, ASP, CJAS
- Dezvoltare de politici publice urmarind cadrul furnizat de HG (SGG)

institutionala
Institutii: MSP, MAI, MMPS, etc

- Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si
completarile ulterioare
- HG nr. 292/2007 pentru aprobarea programelor naţionale de sănătate în anul
2007
- HG nr. 1842/2006 pentru aprobarea Contractului-cadru privind condiţiile
acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate
pentru anul 2007

de Guv
1. Strategiei HG nr. MSP in vigoare DA
naţionale privind 1088/2004
serviciile de
sănătate şi a
Planului de
acţiune pentru
reforma
sectorului de
sănătate
2. Strategia - MSP In vigoare DA
naţionala de (ordin nr. (www.ms.ro)
sănătate publică 923/2004)
3. Strategie în - MSP In vigoare DA
domeniul (ordin nr.
sănătăţii mintale 374/2006)
38
- Strategie de imbunatatire continua a calitatii in sistemul sanitar

- desfasurarea programelor nationale de sanatate

- evaluarea anuala a furnizorilor de servicii in vederea incheierii de
contracte de furnizare de servicii cu casele de asigurari
- evaluarea trimestriala a modului de implementare a programelor de
sanatate
- raportarea si analiza periodica a indicatorilor de activitate a furnizorilor de
servicii
C. Imbunatatirea finantarii sistemului de sanatate
a. Situatia actuala
In prezent, sursele de finantare a sanatatii publice sunt : bugetul de stat, bugetul
Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, bugetele locale,
veniturile proprii, creditele externe, fondurile externe nerambursabile, donatii si
sponsorizari, potrivit legii. In totalul surselor de finantare, ponderea o detine
Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, cu un procent de 75% in
anul 2007.
Ponderea cheltuielilor publice pentru sanatate in PIB a variat, in perioada
2004-2006, intre 3,6-3,7%, pentru ca in anul 2007 acest procent sa fie majorat la
4%. In Programul de guvernare s-a prevazut ca, pana in 2008, procentul alocat
sanatatii din PIB sa fie de 6%.
39
In miliarde Euro, fondurile alocate sanatatii publice au crescut de la 2,1 in anul
2004 la 4,3 in 2007
Obiective generale:
1. Cresterea transparentei in utilizarea fondurilor
- Crearea cadrului legislativ pentru plata datoriilor inregistrate de
unitatile sanitare cu paturi in perioada 2003-2005, in suma de 172,4
mil.lei, in anul 2006 fiind achitate 28 mil.lei, urmand ca in 2007, cu
ocazia rectificarii bugetare sa fie solicitate fonduri pentru plata
acestora.
- Informatizarea sistemului de santate in scopul evidentierii costurilor
reale ale serviciilor medicale, in care sens au fost solicitate fonduri
suplimentare cu ocazia rectificarii bugetare pe anul 2007.
- Organizarea de licitatii nationale pentru achizitia de vaccinuri,
medicamente, materiale sanitare, servicii si alte materiale specifice
necesare realizarii unor obiective si activitati cuprinse in programele
nationale de sanatate.
- Intarirea capacitatii de evaluare, audit si control a MSP
- Afisarea permanenta a datelor financiare de interes public de catre
furnizorii de servicii medicale din sistemul public, MSP sau CNAS,
dupa caz
2. Masuri pentru intarirea disciplinei financiare

 Asigurarea finantarii sectorului sanitar bugetar, a programelor
nationale de sanatate si a celorlalte actiuni si activitati, cu respectarea
prevederilor legale si incadrarea in bugetul aprobat.
40
 Fundamentarea propunerilor de buget initial si de rectificare a pe
baza principalelor strategii politice si proiecte prioritare ale Ministerului
Sanatatii Publice.
 Incheierea exercitiilor financiare, analiza, controlul si centralizarea
datelor prezentate de unitati si elaborarea situatiilor financiare trimestriale si
anuale solicitate de Ministerul Finantelor Publice, potrivit dispozitiilor legale.
 Analiza, verificarea si inaintarea spre avizare de catre ordonatorul
principal de credite a bugetelor de venituri si cheltuieli ale unitatilor sanitare
finantate integral din venituri proprii din subordinea Ministerului Sanatatii
Publice, potrivit dispozitiilor legale.
 Monitorizarea modului de utilizare a resurselor financiare publice
 Respectarea cu strictete a disciplinei financiare si bugetare, prin
emiterea de norme metodologice si instructiuni de aplicare a prevederilor legale,
de reglementari contabile specifice domeniului sanitar.
 Completarea cadrului legislativ in domeniul sanatatii publice, prin
elaborarea unor acte normative
3. Alocarea judicioasă a fondurilor în unităţile sanitare si atragerea de noi

resurse financiare in domeniul sanitar
- Plata contravalorii serviciilor medicale pe baza de criterii obiective si
reducerea influentei criteriului istoric.
- Evidentierea cheltuielilor efectuate pentru fiecare pacient pentru toate

serviciile medicale de care beneficiaza sau a beneficiat.
- Atragerea de resurse suplimentare pentru finantarea cheltuielilor de

sanatate, in care sens, prin Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul
sanatatii au fost instituite unele contributii ale persoanelor juridice care
produc sau importa produse de tutun, bauturi alcoolice sau realizeaza
41
incasari din activitati publicitare ale acestora care, potrivit legii, se
utilizeaza pentru investitii in infrastructura sistemului sanitar public,
finantarea programelor nationale de sanatate si pentru rezerva
Ministerului Sanatatii Publice pentru situatii speciale.
- Achitarea de catre Casa Nationala de Pensii de Asigurari Sociale din

bugetul Fondului de risc pentru boli profesionale si accidente de munca a
cheltuielilor unitatilor sanitare care furnizeaza astfel de servicii medicale.
In acest sens, s-a modificat Legea nr.346/2002 privind asigurarea pentru
accidente de munca si boli profesionale si au fost emise Normele
metodologice comune MMSSF si MSP nr.450/825/2006.
- Preluarea unor activitati si compartimente ale caror cheltuieli grevau

bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate precum si
finantarea unor programe curative de sanatate care se deruleaza din
transferuri de la bugetul de stat si din veniturile proprii ale Ministerului
Sanatatii Publice ( Programul national de diabet zaharat, Programul
national de transplant de organe, tesuturi si celule, Tratamentul hemofiliei
si talasemiei).
4. Dezvoltarea de parteneriate pentru furnizarea de servicii medicale si

nemedicale
- externalizarea unor servicii nemedicale
- reprofilarea unor unitati neperformante
- incurajarea cooperarii si a parteneriatelor cu sectorul privat, organizatiile
neguvernamentale si societatea civila
- infiintarea de sectii private in spitale publice
- crearea unui mediu concurential real intre furnizorii de servicii de sanatate
42
5. Cresterea capacitatii de control al costurilor
Situatia actuala:
In prezent, calculul costurilor la nivel de pacient si crearea unui proces regulat
de calculare a costurilor serviciilor spitalicesti se realizeaza intr-o masura destul
de redusa. Transparenta in sanatate este conditia esentiala pentru realizarea unei
alocari echitabile bazate pe raportul cost/eficienta.
- imbunatatirea mecanismelor de finantare a furnizorilor de servicii de
sanatate utilizand metode care sa reflecte munca depusa si sa stimuleze
calitatea actului medical;
- elaborarea de metodologii clare de utilizare a resurselor financiare
- instituirea unor mecanisme de monitorizare a utilizarii resurselor
financiare
- pregatirea specifica a personalului implicat in activitatea de control,
precum si a celor care autorizeaza utilizarea resurselor
Institutii subordonate, coordonate sau sub autoritate si rolul acestora:

- toate institutiile aflate in subordinea, coordonarea sau sub autoritatea MSP,
inclusiv furnizori de servicii de sanatate de toate tipurile

 Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu
modificarile si completarile ulterioare
 Legea privind finantele publice nr.500/2002, cu modificarile
si completarile ulterioare
 Legile bugetare anuale si legile rectificative
 Alte acte normative si ordine care reglementeaza activitatea
si finantarea domeniului sanitar
43
 Legea nr.34/2007 si OUG nr.20/2007 de modificare si
completare a Legii nr.95/2006 privind reforma in domeniul
sanatatii.
 HG nr.292/2007 pentru aprobarea programelor nationale de
sanatate in anul 2007.
 OMSP/CNAS nr.570/116/2007 pentru aprobarea Normelor
tehnice privind implementarea, evaluarea si finantarea
programelor nationale de sanatate, responsabilitatile in
monitorizarea acestora, detalierea pe subprograme si sctivitati,
indicatorii specifici, precum si unitatile sanitare prin care se
deruleaza.
 OMSP nr.13/2007 pentru aprobarea Normelor-cadru privind
continutul, forma de prezentare si structura programelor
nationale de sanatate.
 OMSP nr.1880/2007 pentru stabilirea unor masuri cu
caracter tranzitoriu privind derularea si finantarea din bugetul
MSP a unor actiuni de sanatate, in trim.I 2007.
 OMSP nr.441/2007 pentru aprobarea Normelor de aplicare a
art.16 din Legea nr.282/2005 privind organizarea activitatii de
transfuzie sanguina, donarea de sange si componente sanguine
de origine umana

- Strategia de finantare a spitalelor bazata de caz rezolvat
- Metodologii clare de utilizare a resurselor financiare
- Proceduri de monitorizare a utilizarii resurselor financiare
44
Nu e cazul
 Monitorizarea lunara si trimestriala a cheltuielilor efectuate de unitatile
sanitare cu paturi finantate integral din venituri proprii, prin sistemul
informatic operativ de raportare, potrivit OMS 159/2004.
 Monitorizarea cheltuielilor de personal la toate unitatile din subordine
finantate integral de la bugetul statului, precum si la cele finantate integral
din venituri proprii.
 Monitorizarea periodica, prin sistemul operativ de raportare, a
angajamentelor bugetare si a platilor efectuate pentru bunuri si servicii de
catre unitatile sanitare cu paturi finantate integral din venituri proprii.
D. Descentralizarea sistemului sanitar
Situaţia Actuală
Descentralizarea sistemului de sanatate a fost si este parte integranta a

procesului de reforma in domeniul sanitar. Atat reorganizarea cat si
descentralizarea finantarii si furnizarii serviciilor de sanatate au inceput
concomitent cu introducerea sistemului de asigurari sociale de sanatate, cand,
pentru prima data, cetateanul/pacientul a fost pus in centrul sistemului de
sanatate, prin posibilitatea liberei alegeri de catre acesta a furnizorului de
ingrijiri de sanatate.
Experienta ultimilor ani arata o implicare inegala a autorităţilor
administratiei publice locale in administrarea unitatilor sanitare, cu variatii mari
intre judete sau intre localitati.
45
Deşi Ministerul Sănătăţii Publice este autoritatea centrală în domeniul
sănătăţii publice, menţionăm faptul că, în prezent, majoritatea unităţilor sanitare,
sunt unităţi autonome, în administrarea autorităţilor locale sau judeţene,
ministerul păstrând doar componenta de management a sistemului sanitar.
Referitor la autorităţile de sănătate publică ale Ministerului Sănătăţii
Publice precizăm că, până la implementarea ultimei etape prevăzute în cuprinsul
strategiei de descentralizare, acestea rămân instituţii deconcentrate ale
ministerului, urmând ca o mare parte din atribuţiile desfăşurate de acestea să fie
transferate către comunităţile locale.
În ceea ce priveşte asistenţa comunitară menţionăm faptul că, în prezent,
Ministerul Sănătăţii Publice este responsabil de gestionarea problemelor de
sănătate publică la nivel local deşi experienţa ţărilor membre ale Uniunii
Europene a arătat că aceste probleme pot fi gestionate cel mai bine de la nivel
local, în concordanţă cu nevoile reale ale comunităţii.
În prezent, autorităţile administraţiei publice locale participă la finanţarea
unor cheltuieli de administrare şi funcţionare, respectiv bunuri şi servicii,
reparaţii capitale, consolidare, extindere şi modernizare, dotări cu echipamente
medicale, a unităţilor sanitare publice de interes judeţean sau local, în limita
creditelor bugetare aprobate cu această destinaţie în bugetele locale.
Obiective generale:
a) Delimitarea competentelor administraţiei publice centrale şi locale
Principalele direcţii de activitate ale acestui obiectiv vizează îndeplinirea
următoarelor etape :
1. Transferul de competenţe, atribuţii şi responsabilităţi de la autorităţile
de sănătate publică (ASP) la administraţia. publică locala. Crearea unei structuri
judeţene cu competenţă în administrarea şi finanţarea activităţilor transferate,
prin preluarea specialiştilor de la autorităţile de sănătate publică;
46
2. Transferul activităţilor de promovare a sănătăţii de la autorităţile de
sănătate publică la administraţia publică locala;
b) Creşterea rolului administratiei publice judeţene si locale in dezvoltarea

şi implementarea de programe de sănătate publică care sa răspundă nevoilor
specifice ale comunitatii;
Etape in transferul de competente de la nivelul structurilor deconcentrate

ale Ministerului Sănătăţii Publice la nivelul comunitatilor locale:
2.1.Transferul competenţelor legate de activitatea mediatorilor sanitari de
la ASP: finantarea, recrutarea, instruirea si evaluarea activitatii acestora;
2.2.Transferul competenţelor legate de activitatea asistenţilor comunitari
de la ASP: finantarea, recrutarea, instruirea si evaluarea activitatilor acestora;
2.3.Transferul competenţelor legate de asistenţa medicală scolara şi de
medicina dentara acordată în unităţile de învăţământ (inclusiv finantarea);
2.4. Transferul fondurilor alocate de Ministerul Sănătăţii Publice pentru
unităţile medico-sociale de la bugetul Ministerului Sănătăţii Publice către
administraţia publică locală;
c) Descentralizarea managementului asistenţei medicale spitaliceşti şi

întărirea responsabilităţii administraţiei publice locale faţă de cetăţean.
Etape în realizarea trecerii în administrarea comunităţilor locale a cel

puţin două treimi din spitalele din subordinea ASP:
1. Consultarea cu structurile asociative ale autorităţilor administraţiei
publice locale cu privire la oportunitatea şi modul de realizare a acestei direcţii
de acţiune;
2. Trecerea intr-o prima etapa a spitalelor orasenesti,comunale si a
centrelor de sănătate, in administrarea efectiva a comunitatilor locale;
47
3. Evaluarea intermediara la 6 luni a rezultatelor obtinute dupa transferul
spitalelor orasenesti, comunale si a centrelor de sănătate;
4. Evaluarea finală după 1 an a rezultatelor obtinute dupa transferul
spitalelor orasenesti si comunale la comunitatile locale;
- Stabilirea calendarului si etapelor in transferul spitalelor municipale;
5. Consultarea cu structurile asociative ale autorităţilor administraţiei
publice locale pentru prezentarea evaluarii si identificarea noilor unitati sanitare
ce pot fi transferate;
6. Transferul spitalelor municipale;
7. Evaluarea intermediara dupa 6 luni a rezultatelor obtinute dupa
transferul spitalelor municipale;
8. Evaluarea finala dupa 1 an a rezultatelor obtinute in urma transferului
spitalelor municipale;
9. Finalizarea procesului de transfer al unitatilor spitaliceşti.
Institutii subordonate, coordonate sau sub autoritate si rolul acestora

- Autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti
Reprezentatii Ministerului Sanatatii Publice intentioneaza ca o mare
parte a competentelor detinute in prezent de catre autoritatile de sanatate publica
sa fie transferate autoritatilor administratiei publice locale.
Astfel, se doreste ca toate atribuţiile transferate către consiliile judeţene
(de la ASP-uri) să fie reunite şi să reprezinte domeniul de competenţă al unui
serviciu specializat de interes judeţean care va asigura, la acest nivel ,
aplicarea politicilor si strategiilor de sănătate publică, instituţie cu
personalitate juridică, în subordinea consiliului judeţean
Rezultate aşteptate sunt:
48
 Administraţie publică locală responsabilă de gestionarea problemelor
de sănătate publică la nivel local;
 Oferta de servicii medicale în concordanţă cu nevoile reale ale
comunităţii;
 Transferarea activităţilor privind implementarea politicilor de sănătate
publică de la Ministerul Sănătăţii Publice la administraţia publică
locală;
 Administrarea unităţilor spitaliceşti de către autorităţilor publice
locale;
 Implicarea nemijlocită a autorităţilor administraţiei publice locale în
îmbunătăţirea adresabilităţii şi accesibilităţii serviciilor medicale;
 Acces sporit al populaţiei la serviciile medicale curative;

 Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii cu
completările şi modificările ulterioare;
 Legea nr. 195/2006, Legea-cadru a descentralizării;
 Ordonanţa Guvernului nr. 70/2002 privind administrarea
unităţilor sanitare publice de interes judeţean şi local;
 Hotărârea Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea şi
funcţionarea Ministerului Sănătăţii Publice;
 Hotărârea Guvernului nr. 866/2002 privind trecerea unor imobile
din domeniul privat al statului şi din administrarea Ministerului
Sănătăţii şi Familiei în domeniul public al municipiilor, oraşelor şi
comunelor şi în administrarea consiliilor locale respective, cu
modificările ulterioare;
 Hotărârea Guvernului nr. 867/2002 privind trecerea unor imobile
din domeniul privat al statului şi din administrarea Ministerului
49
Sănătăţii şi Familiei în domeniul public al judeţelor şi în
administrarea consiliilor judeţene respective;
 Hotărârea Guvernului nr. 1096/2002 privind trecerea imobilelor
în care îşi desfăşoară activitatea unele unităţi sanitare de interes
local din domeniul privat al statului şi din administrarea
Ministerului Sănătăţii şi Familiei în domeniul public al
municipiului Bucureşti şi în administrarea consiliilor locale ale
sectoarelor municipiului Bucureşti;

de Guv
1. Strategia Ministerul proiect Disponibil în
sectorială de Sănătăţii format
descentralizare Publice electronic
a Ministerului
Sănătăţii
Publice în
perioada 2007-
2009
2. Strategia Hotararea Ministerul In Disponibil in
actualizata a Guvernului Administratiei vigoare format
Guvernulu nr. si Internelor electronic
Romaniei 699/2004
pentru
accelerarea
reformei in
administratia
publica

Strategie privind promovarea sănătăţii (educaţie pentru sănătate, dezvoltarea
asistenţei comunitare şi a îngrijirilor la domiciliu)
50
Pentru acest obiectiv nu vor fi alocate resurse suplimentare, toate
activitatile aferente implementarii strategiei de descentralizare realizandu-se cu
incadrarea in bugetul aprobat Mnisterului sanatatii publice.

Direcţia generală politici, strategii şi managementul calităţii în sănătate va
monitoriza trimestrial modul de implementare a prezentului document pe baza
informaţiilor transmise de către :
- consiliile judeţene
- autorităţile de sănătate publică până la desfiinţarea lor
- autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul oraşelor şi comunelor
Activitatea de monitorizare se va axa pe următoarele acţiuni:
1. Elaborarea de indicatori de monitorizare si evaluare a activitatii
desfasurate, pe fiecare atributie descentralizata;
2. Centralizarea si compararea valorilor indicatorilor cu media
calculata pe ultimii 3 ani;
3. Verificare prin sondaj a datelor raportate de catre institutiile
responsabile;
4. Transmiterea valorilor indicatorilor si a rezultatelor compararii catre
consiliile judetene, autoritatilor de sanatate publica si autoritatilor
administratiei publice locale orasenesti si comunale.
De asemenea, vor fi elaborate chestionare care să evalueze creşterea
impactului programelor naţionale de sănătate la nivelul comunităţii şi gradul de
satisfacţie a pacienţilor faţă de serviciile medicale oferite.De această activitate
va fi responsabilă tot Direcţia generală politici, strategii şi managementul
calităţii în sănătate.
51
Obiectivul monitorizării şi evaluării este reprezentat de informarea
conducerii Ministerului Sănătăţii Publice, precum şi a grupului responsabil cu
realizarea descentralizării cu privire la atingerea sau neatingerea rezultatelor
imediate, la necesitatea de a modifica calendarul de implementare şi/sau
activităţile propuse.
Procesul de descentralizare din sistemul de sanatate trebuie sa continue in
etape bine definite, printr-un proces care sa aiba la baza evaluarea continua a
efectelor descentralizarii si corectarea la timp a deciziilor care pot influenta
negativ accesul populatiei la serviciile de sanatate.
Situatia Actuală
E. Reorganizarea instituţională a Ministerului Sănătăţii Publice, a
structurilor din subordinea sau coordonarea sa, precum şi a furnizorilor de
servicii de sănătate
Sistemul sanitar s-a aflat o buna perioada de timp intr-o stare de criză
prelungită datorata, in pricipal, de subfinantarea acestuia. În ultimii ani s-a
remarcat o creştere semnificativă a resurselor alocate în sectorul sanitar
(ponderea în PIB a cheltuielilor publice pentru sănătate a crescut de la 3,37%%
în 2004 la 3,64% în 2006, iar în 2007, pentru prima oară a fost alocat acestui
domeniu peste 4% din PIB), personalul din sectorul sanitar beneficiind de
recompensare substanţială.
O caracteristică importantă a sistemelor de sănătate care au reuşit să

asigure o bună calitate a serviciilor de sănătate constă în preocuparea centrală
pentru formarea, instruirea şi planificarea resurselor umane.
52
România se confruntă cu lipsa specialiştilor, fapt care are impact asupra
asigurării asistenţei medicale a populaţiei. În acest context, s-a observat şi o
indiferenţă a autorităţilor publice locale faţă de atragerea şi menţinerea
personalului medical în zonele cu atractivitate scăzută
De asemenea, se regăsesc dezechilibre în distribuirea geografică a
personalului din asistenţa medicală. În acest context devine evident că
planificarea resurselor umane reprezintă un proces, nu un model dat, şi va avea
succes numai dacă părţile interesate se implică.
Resursele umane din sănătate se compun esenţial din două grupuri :
medicii şi asistenţii medicali
Instruirea profesională postuniversitară este o cerinţă de bază pentru
asigurarea calităţii. Activităţi, precum colectarea şi evaluarea datelor,
implementarea proiectelor de asigurare a calităţii sunt părţi integrante ale
practicii curente. Educaţia medicală continuă a medicilor specialişti este o
condiţie fundamentală pentru menţinerea calităţii practicii medicale. Participarea
medicilor specialişti la astfel de programe de educaţie medicală continuă trebuie
încurajată şi înregistrată.
Asistentele medicale reprezintă cel mai numeros grup de persoane care
acordă îngrijiri în domeniul sanitar. Cu toate acestea contribuţia lor la politica
medicală şi la acordarea de îngrijiri medicale la toate nivelele este subdezvoltată.
Obiective generale:
a) Redefinirea rolului structurilor din cadrul Ministerului Sănătăţii
Publice sau din subordinea ori coordonarea sa in elaborarea si

implementarea politicilor de sănătate publica, in cresterea calitatii
53
serviciilor spitalicesti, concomitent cu cresterea rolului structurilor
regionale in gestionarea problemelor de sanatate publica
- reorganizarea autoritatilor de sanatate publica si respectiv a institutelor si

centrelor de sanatate publica
- preluarea Institutului National de Medicina Sportiva Bucuresti va fi preluat de
Agentia Nationala pentru Sport ;
- reorganizarea Institutului Naţional de Hematologie Transfuzională "Prof. dr.
C.T. Nicolau" Bucureşti ;
- trecerea Oficiului Central de Stocare pentru Situaţii Speciale Bucureşti in in
structura Autoritatii de sanatate publica a Municipiului Bucuresti si a
autoritatilor de sanatate publica judetene unde functioneaza depozitele
teritoriale si ulterior (dupa reorganizarea autoritatilor de sanatate publica)
preluarea depozitelor de catre Ministerul Internelor si Reformei Administrative.
- Regionalizarea asistentei medicale oncologice prin transpormarea Institutului
Oncologic "Prof. dr. Alexandru Trestioreanu" Bucureşti si a Institutului
Oncologic "Prof. dr. I. Chiricuţă" Cluj-Napoca si prin infiintarea Institutului
Oncologic Iasi
- Regionalizarea asistentei medicale de pneumoftiziologie prin mentinerea
Institutului de Pneumoftiziologie "Prof. dr. Marius Nasta" Bucureşti in
subordinea MSP si prin constituirea, la nivelul regiunilor Iasi si Cluj, a unor
institute de pneumoftiziologie in subordinea MSP ;
- reorganizarea Institutului pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred
Rusescu" Bucureşti si trecerea in subordinea Autoaritatii de Sanatate Publica a
municipiului Bucuresti;
- reorganizarea Institutului de Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu"
Bucureşti ca Institut National de Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu"
Bucureşti si infiintarea unei sectii clinice de chirurgie cardiovasculara Centrul de
54
Cardiologie Craiova, care se va transforma ulterior in institut regional de
urgenta.
- reorganizarea Institutului de Boli Infecţioase "Prof. dr. Matei Balş" Bucureşti
Propunem ca Institut National de Boli Infectioase, care va coordona din punct
de vedere metodologic spitalele si sectiile de boli infectioase ;
- Infiintarea Institutelor de Boli Infectioase la Constanta, Cluj, Iasi prin
reorganizarea actualelor spitale de specialitate si infiintarea la Targu-Mures a
Spitalului Clinic de Boli Infectioase Targu-Mures prin preluarea sectiilor de
specialitate din structura Spitalulul Clinic Judetean de Urgenta Targu-Mures , fie
la Brasov prin reorganizarea actualului Spital de Boli Infectioase in Institut de
Boli Infectioase . Aceste institute vor fi in subordinea Ministerului Sanatatii
Publice si vor coordona din punct de vedere metodologic spitalele si sectiile de
boli infectioase din zonele arondate ;
- Infiintarea in structura Institutului Clinic Fundeni Bucureşti a doua institute
fara personalitate juridica: Institutului de Boli Digestive, Hepatologie si
Transplant si a Institutului de Boli Renale si Transplant
- infiintarea Institutului de Urologie si Nefrologie Iasi prin reorganizarea
Spitalului Clinic « C.I. Parhon » si la Cluj reorganizarea Spitalului Clinic de
Urgenta « Prof. Dr. Octavian Fodor » in Institutul de Boli Digestive – Cluj-
Napoca, care vor fi in subordinea Ministerului Sanatatii Publice si vor coordona
metodologic sectiile de profil din zonele arondate ;
- Trecerea unor unitati sanitare cu personalitate juridica din subordinea MSP in
subordinea autoritatilor de sanatate publica judetene:
Spitalul de Recuperare Neuropsihomotorie Dezna,
Spitalul de Recuperare Borşa,
Spitalul Clinic de Recuperare Medicală Băile Felix,
Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Ştei,
Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Săpoca,
Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare,
55
Spitalul de Psihiatrie Zam,
Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Pădureni-Grajduri,
Spitalul de Psihiatrie Gătaia,
Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Jebel,.
Spitalul Clinic de Psihiatrie "Socola" Iaşi,
Spitalul de Cardiologie Covasna,
Spitalul Clinic de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie Eforie-
Nord,
Sanatoriul Balnear şi de Recuperare Techirghiol,
Sanatoriul Balnear şi de Recuperare Mangalia,
Sanatoriul Balneoclimateric de Copii Buşteni,
Sanatoriul de Nevroze Predeal,
Sanatoriul Balnear Slănic Moldova .
- Trecerea Staţiei Centrale de Transport Sanitar şi Ambulanţă Aeriană Bucureşti

in subordinea Autoritatii de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti ;
- trecerea Serviciilor de Medicina Legala din structura spitalelor in structura
institutelor de medicina legala din centrele medicale universitare.
- trecerea Oficiului Tehnic de Dispozitive Medicale Bucureşti in coordonarea
MSP si reorganizarea in Agentia de Dispozitive Medicale.
Intarirea capacitatii de control a Ministerului Sănătăţii Publice asupra

obiectivelor, activităţilor şi structurilor din domeniul sănătăţii publice
- Se infiinteaza Inspectia Sanitara de Stat, autoritate publică in subordinea

Ministerului Sanatatii Publice, ordonator secundar de credite ce va coordona
metodologic si financiar inspectiile judetene.
- în cele opt regiuni se vor infiinta 8 inspecţii sanitare de stat regionale.
c) Asigurarea resurselor umane profesionalizate (vezi directie strategica 1)
56
• Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii;
• Hotararea Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea si functionarea
Ministerului Sanatatii Publice;
• Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului nr. 5872001 privind organizarea şi
finanţarea rezidenţiatului, stagiaturii şi activităţii de cercetare medicală în
sectorul sanitar, cu modificările şi completările ulterioare;
• Legea nr.307/2004 privind exercitarea profesiei de asistent medical si a
profesiei de moaşa, precum si organizarea si funcţionarea Ordinului
Asistenţilor Medicali si Moaşelor din România, cu modificările şi
completările ulterioare
• Hotararea Guvernului nr. 899 din 22/2002 privind organizarea
învăţământului postuniversitar medical şi farmaceutic uman, cu
modificările şi completările ulterioare
• Hotararea Guvernului nr . 970/2004 privind regimul calificărilor în
profesiile de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist şi
moaşă, dobândite în afara graniţelor României
• Ordin al ministrului sănătăţii publice nr 966/ 2007 privind aprobarea
Normelor tehnice de organizare a programului de formare prin educaţie
medicală continuă a medicilor de familie care desfăşoară activităţi în
cadrul Programului naţional de diabet zaharat
• Ordin al ministrului sănătăţii publice nr. 1778/2006 privind aprobarea
normativelor de personal
57
de Guv
1. Strategia Hotararea Ministerul In vigoare Disponibil în
naţională de Guvernului Sănătăţii format
reformă a nr. electronic
serviciilor de 1088/2004
sănătate din
România
2. Strategia Hotararea Ministerul In vigoare Disponibil in
naţională Guvernului Sănătăţii format
privind reforma nr. electronic
în unităţile 826/2004
sanitare cu
paturi

- Strategie de planificare a necesarului de resurse umane in domeniul
medical pe termen mediu si lung si a nevoilor de pregatire profesionala
- Dezvoltarea planului de cariera pentru profesiile medicale

- plata drepturilor salariale in functie de tipul de contract individual de
munca
- finantarea rezidentiatului
- desfasurarea programului de obtinere a celei de-a doua specialitati cu plata
MONITORIZARE ŞI EVALUARE
În vederea aducerii la îndeplinire a direcţiilor de activitate şi a

obiectivelor prevăzute în prezentul document, Grupul de Management, împreună
cu Unitatea de Politici Publice vor elabora şi urmări un Plan anual de acţiuni
privind activităţile care trebuie întreprinse, modul de implementare a acestora,
termenele de îndeplinire precum şi structura şi persoanele responsabile .
58
Monitorizarea îndeplinirii direcţiilor de activitate se va realiza în mod
continuu de către fiecare structură responsabilă, în parte care pot să îşi
stabilească şi alte instrumente specifice de monitorizare şi care îşi vor
nominaliza o persoană care va răspunde direct de realizarea monitorizării.
Toate aspectele semnificative vor fi aduse la cunoştinţa UPP în vederea
ajustării intervenţiilor pe măsura implementării lor.
În urma îndeplinirii activităţilor prevăzute în Planul de acţiuni, structurile
responsabile vor întocmi anual câte un raport de evaluare pe care îl vor prezenta
spre avizare Unităţii de Politici Publice. Aceasta,după ce va aviza raportul, îl va
prezenta Grupului de Management spre aprobare.
În situaţia în care reprezentanţii Unităţii de politici publice apreciază că
raportul este incomplet/conţine date contradictorii, eronate etc. şi nu poate fi
avizat, îl transmite structurii care l-a prezentat în vederea refacerii.
Grupul de management va analiza raportul şi va decide asupra
modificării, completării Planului de acţiuni sau, în situaţia în care nu este
necesară intervenţia asupra planului, va prezenta rezultatele ministrului sănătăţii
publice
Se vor stabili o serie de indicatori de performanţă cuantificabili şi se va
monitoriza evoluţia acestora, elaborându-se de către fiecare structură
responsabilă un raport care să surprindă îmbunătăţirea acestora.
Structurile implicate în implementarea intervenţiilor îşi pot stabili şi alte
instrumente specifice de evaluare aşa cum a fost detaliat la finalul fiecărui
obiectiv.
59

122 - 463 - Planul Strategic Al Ministerului Sanatatii Publice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

122 - 463 - Planul Strategic Al Ministerului Sanatatii Publice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PLANUL STRATEGIC AL MINISTERULUI SANATATII PUBLICE

III. VALORI COMUNE

IV. ANALIZA MEDIULUI INTERN

Puncte tari Puncte slabe

V. ANALIZA MEDIULUI EXTERN

VI. PRIORITĂŢI PE TERMEN MEDIU

VII. DIRECŢII DE ACTIVITATE

A. Cresterea accesibilitatii la serviciile medicale

Statutul de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate

Gradul de acoperire cu personal medical

OBIECTIVE GENERALE SI SPECIFICE:

b) reducerea impactului asupra sanatatii publice a bolilor transmisibile

• evaluarea factorilor de risc individuali si factorii de risc de la

d) deplasarea accentului catre serviciile preventive de sanatate si

b) Reabilitarea a 15 spitale judetene de urgenta

c) Dotarea cu aparatură/echipamente medicale

d) Dotarea cu mijloace de transport specifice

b) Identificarea unor modalitati flexibile de furnizare de servicii

- definirea unei strategii pentru dezvoltarea resurselor umane de intervenţie la

 Perioada Ianuarie – Mai 2007:

Ministerul Sănătăţii Publice este preocupat în mod constant de reducerea

c) pregătirea profesională continuă a farmaciştilor şi a asistenţilor de

aplicarea prevederilor relementărilor emise de Ministerul Sănătăţii

Institutii subordonate, coordonate sau sub autoritate si rolul acestora

Lista principalelor acte normative

Documente de politici publice existente

2. Strategia - MSP (ordin In vigoare DA

Documente de politici publice planificate

Descrierea programelor bugetare actuale

Monitorizare, evaluare, raportare

B. Cresterea calitatii serviciilor medicale

- Creşterea ponderii asistentei medicale primare

- Stimularea practicii de grup in medicina de familie (elaborare norme de

- Lansarea unui program de îngrijiri la domiciliu in parteneriat cu Ministerul

- Informatizarea sistemului de servicii de sănătate si urmărirea parcursului

- Stimularea continuităţii serviciilor prin programe de planificare a internărilor si

- Dezvoltarea capacitatii instituţionale in vederea evaluării calităţii serviciilor in

2. Realizarea compatibilitatii cu sistemele de sanatate din statele membre

Institutii: MSP, CNAS

3. Creşterea competentelor profesionale ale personalului medical

- Îmbunătăţirea pregătirii profesionale de bază a personalului medical (teoretică

- Îmbunătăţirea pregătirii de specialitate (teoretică şi practică) a medicilor prin:

- Îmbunătăţirea pregătirii profesionale continue a personalului medical

4. Practici medicale unitare bazate pe ghiduri de practică şi protocoale

Obiective specifice şi instituţii implicate

1. Definirea unui centru de excelenţă pentru sprijinirea elaborării sistematice

2. Training al profesioniştilor privind elaborarea şi utilizarea ghidurilor de

4. Training al profesioniştilor privind elaborarea şi utilizarea ghidurilor de

5. Dezvoltarea naţională de protocoale de practică şi utilizarea lor, inclusiv

5. Evaluarea spitalelor din perspectiva obţinerii acreditării

- Stabilirea competenţele pe tipuri de spitale în conformitate cu criteriile

- elaborarea procedurilor, standardelor şi a metodologiei de acreditare

- Acreditarea tuturor spitalelor in termen de 5 ani

- reacreditarea spitalelor dupa caz

6. Creşterea capacităţii de planificare

Obiective specifice şi instituţii implicate

- Implementarea programului de evaluare a starii de sanatate a populatiei

- Dezvoltare de politici publice urmarind cadrul furnizat de HG (SGG)

Lista principalelor acte normative

Documente de politici publice existente

Descrierea programelor bugetare actuale

Monitorizare, evaluare, raportare

C. Imbunatatirea finantarii sistemului de sanatate