Hidrodinamica apelor subterane. Proprietatile fizice ale apei.

Capitolul 1

PROPRIETĂŢILE FIZICE ALE APEI

Cele mai importante caracteristici fizice ale apei naturale sunt: temperatura,
densitatea, greutatea specifică, conţinutul de substanţe solide, vâscozitatea, tensiunea
superficială, capacitatea termică, entalpia, presiunea de vaporizare, căldura de
vaporizare.
Temperatura normală a apei este cuprinsă între 0 şi 350 C. Majoritatea
proprietăţilor fizice ale apei variază în funcţie de temperatură ( tabelul 1.1 ).
Vom defini câteva din proprietăţile fizice ale apei, fără a intra în descrieri
amănunţite.
.
1.1. DENSITATEA

Densitatea apei este masa cuprinsă în unitatea de volum ( densitatea medie ) .

m
 
V
Densitatea într-un punct din domeniul fluid
m dm
  lim 
V0 V dV
Unitatea de măsură pentru densitate, în Si este kg/m3. SI = ML-3
Densitatea apei pure are un maxim, egal cu 1000 kg/m3 la temperatura de 40 C şi
descreşte cu temperatura ( 350 C, a = 994 kg/m3 ). Între 00 C şi 40 C densitatea creşte cu
temperatura. La 00C, apa pură are  = 999,87 kg/m3. Densitatea poate fi calculată, în
funcţie de temperatură cu relaţia Thiesen-Scheel-Diesselhorst :


  1000  1 
T  288,94
T  3,98632  ( 1.1 )
 508929,2T  68,12963 

G
Greutatea specifică     g este forţa de atracţie gravitaţională care se
V
exercită pe unitatea de volum . SI = N/m3. Apa pură, la 200 C, are  = 9789 N/m3 .
Pentru substanţe solide, dizolvate în apă , dacă notăm
S = densitatea apei care conţine solide dizolvate
2 Hidrodinamica apelor subterane. Proprietatile fizice ale apei.

 mS   
   
mS  m m 1 m    1 C 
S    ( 1.2 )
VS  Va Va  VS   VS 
 1  1 
 Va   Va 

 V masa  solid  dizolvat

C  dS S   concentratia  solidului  dizolvat
 Va masa  solvent (apa)

 - densitatea apei normale ( depinde de T ) ;

ds - densitatea solidului dizolvat ;
VS - volumul solidului ;
Va - volumul apei ;
mS = S VS - masa solidului ;
m = a Va - masa apei .
Concentraţia solidului dizolvat se poate exprima în ( mg/l, concentraţia ); ( ppm
(o/oo) sau g/kg - salinitatea ), ( kg/m3 - densitatea ).
Concentraţia unei substanţe solide dizolvate în apă pură, în mg/l este
aproximativ aceeaşi ca salinitatea * 1000 sau concentraţia în ppm .

Salinitatea este masa de sare în g/ (kg de apă marină = masă de sare + masă de
apă ). Ecuaţia (1.2 ) poate fi folosită pentru determinarea concentraţiei sau salinităţii în
funcţie de densităţile S , a .
În practică se folosesc formule aproximative .Dacă:
S - salinitatea în ( g/kg ) ,
T - temperatura în ( 0 C ) .

S ( kg/m3 ) = 0 + AS + BS3/2 + CS2 ( 1.3 )

A = 8,24493 10-1 - 4,0899 10-3 T + 7,643810-5 T2 - 8,246710-7 T3 + 5,3675 10-9 T4

B = -5,724  10-3 + 1,0227  10-4  T - 1,6546  10-6  T2
C = 4,8314  10-4

1.2.VÂSCOZITATEA

Vâscozitatea este proprietatea fluidelor de a prezenta tensiuni tangenţiale la

suprafaţa de separaţie între două straturi de mişcare relativă unul faţă de celălalt.
Vâscozitatea dinamică , este o mărime a rezistenţei fluidului la efortul
tangenţial de frecare vâscoasă. Pentru fluidele newtoniene ( apa )  este o constantă de
proporţionalitate care leagă efortul tangenţial de frecarea vâscoasă  de gradientul de
viteză du/dy ( legea lui Newton pentru vâscozitate ) :
du
   ( 1.4 )
dy
unde u - este viteza orizontală, iar y - este direcţia normală la curgere .
Vâscozitatea cinematică, = / .
 Hidrodinamica apelor subterane. Proprietatile fizice ale apei. 3

SI = N  s / m2 = Pa  s ;
SI = m2 / s .
şi  descresc cu creşterea agitaţiei moleculare ( cu creşterea temperaturii ).
Exemple de formule empirice pentru vâscozitatea dinamică sunt cele recomandate de
Hardy şi Cottington şi Swidells  în Weast , Handbook of Chemistry and Physics 1986 .

 1301
log10 ( )  1,30233
100 998,333  8,1855(T  20)  0,00585(T  20) 2

pentru T = ( 00 - 200 ) C şi

 1,3272(20  T)  0,001053(T  20) 2

log10 ( )
20 T  105

pentru T = ( 200 - 1000 ) C ;

unde  este exprimată în Ns/m2 , T în ( 0 C ) iar

20 = 0,001002 Ns/m2 ( vâscozitatea dinamică la 200 C )
U.S. National Bureau of Standards  .
Valorile calculate sunt prezentate în tabelul 1.1

1.3. TENSIUNEA SUPERFICIALA

.
Tensiunea superficială la interfaţa dintre apă şi aer sau dintre două fluide
imiscibile rezultă din interacţiunea dintre moleculele care formează suprafaţa liberă şi
moleculele aflate în interiorul fluidului . Moleculele care formează suprafaţa liberă sunt
puternic atrase spre interiorul fluidului. Se crează astfel o pătură de molecule tensionată
ca o membrană ce este acţionată de forţe ca cele din figură ( în cazul unui fluid care udă
peretele , de exemplu apă + sticlă ). Dacă apa se află într-un tub subţire ( tub capilar ,
d 5 mm ) , datorită existenţei tensiunii superficiale , va apărea un fenomen numit
capilaritate .

F=2r

Fig. 1.1 Tub capilar

4 Hidrodinamica apelor subterane. Proprietatile fizice ale apei.

Apa în tub va urca până la o înălţime h ( înălţimea capilară ) , ce poate fi

calculată cu formula lui Jurin . Forţa datorată tensiunii superficiale este : F=2r .
La echilibru 2rcos  = h    r2    g

2    cos 
Rezultă : h ( 1.7 )
r g

unde  - este densitatea lichidului ( kg/ m3 ) ,

g - este acceleraţia gravitaţională ( m/s2 ) ,
r - raza tubului (m ),
 - este unghiul dintre peretele tubului şi F ( tangente la menisc în punctul de
intersecţie cu tubul ) ,
 - tensiunea superficială a apei ( N / m ).
După cum a rezultat din exemplul dat forţa datorată tensiunii superficiale acţionează
perpendicular pe suprafaţa liberă , în lungul unei linii care formeză meniscul ( fig. 1.1 ) ,
tensionând suprafaţa .
F=L , =F/L, SI = N / m .
Tensiunea superficială a apei la 200 C, este  = 0,073 N/m.  variază puţin cu
temperatura ( tabelul 1.1 ).

1.4. PRESIUNEA VAPORILOR

Pentru a simula fenomenul de evaporaţie este necesar să se cunoască presiunea

vaporilor la saturaţie şi presiunea vaporilor din mediul ambiant. Pentru unele gaze
dizolvate, transferul de masă între aer şi apă poate fi legat de schimbul de vapori de apă
Presiunea vaporilor de apă în aer rezultă din energia cinetică a moleculelor de
apă care provoacă ieşirea moleculelor prin suprafaţa liberă, în aer. Moleculele de apă se
evaporă în aer, până ce acesta devine saturat. La echilibru, când este atinsă presiunea
vaporilor de saturaţie, în aerul de deasupra apei, schimbul cinetic de molecule dintre apă
şi aer şi dintre aer şi apă este în echilibru. Perturbaţiile acestui echilibru , cauzate de
schimbările de temperatură în aer sau apă provoacă creşterea fluxului dinspre un mediu
spre celălalt, până ce echilibrul este atins din nou. Presiunea vaporilor creşte cu cât
creşterea temperaturii forţeaza mai mult moleculele de apă să iasă în aer. Variaţia
presiunii vaporilor saturaţi, cu temperatura, este prezentată în tabelul 1.2. (valori
rezultate din formularea Goff-Gratch ).
Presiunea vaporilor se măsoară, în SI, în Pa ( N/m2 ) . Dăm în continuare câteva
formule pentru determinarea presiunii vaporilor saturaţi :

pVS = 3,38639(0,00738TS+0,8072)8-0,0000191,8TS+48 +0,001316 (1.8 )

unde pVS - presiunea vaporilor la saturaţie ( kPa ) ,

TS - temperatura apei la suprafaţă ( 0 C ) .

Formula Magnus-Tetens :

pVS (Pa ) = 107,5 TS/(TS+237,3)+2,7858 (1.9 )

 Hidrodinamica apelor subterane. Proprietatile fizice ale apei. 5

Pentru calculul presiunii vaporilor deasupra gheţii se poate folosi formula:

pVS (Pa ) = 109,5 TS/(TS+265,5)+2,7858 ( 1.10 )

Presiunea vaporilor de apă din mediul ambiant , pV ( KPa ) se poate calcula cu relaţia :

pV = pVS - 0,00066 / pa ( Ta - Tu )  ( 1+0,00115 Tu ) ( 1.11 )

unde pa ( KPa ) - presiunea barometrică ,

Ta ( 0 C ) - temperatura aerului uscat ,
Tu ( 0 C ) - temperatura aerului umed ,
pVS (kPa ) - presiunea vaporilor la saturaţie , calculată cu formula ( 1.8 ).

1.5 ENERGIA CALORICĂ

Cantităţile de căldură se măsoară în J ( 1 J = 1N m ) , în SI sau cal. în cgs .

Capacitatea calorică este cantitatea de energie calorică necesară pentru a creşte
temperatura apei cu un grad.
Capacitatea calorică a apei este 4186,8 J/kg 0 C în SI şi 1 cal./g 0 C în cgs.
Prin cal. ( calorie ) se înţelege căldura necesară pentru a creşte temperatura unui
gram de apă cu un grad. Se lucrează cu:
cal. 4 ( caloria mică 3,50 C - 4,50C ),
cal. 15 ( caloria normală 14,5 0C - 15,50C ).
Caloria medie = 1/100 din căldura necesară pentru a încălzi un gram de apă de la 00C la
1000C
1 cal. 15 / g. 0C = 4186,8 J/ kg  0C ,
1 cal. 15 = 4,1868 J.

Schimbările de energie calorică, ale apei , Q , sunt legate de schimbările de

temperatură, de volumul V, densitatea  şi capacitatea calorică c:

Q = c    V  T

Fluxul de căldură este cantitatea de căldură care trece prin unitatea de suprafaţă .
Cel mai important flux de căldură, în hidrologie este fluxul de radiaţii solare şi de
radiaţii de lungime de undă mare ( long wave radiation ), prin suprafaţa apei. În SI
fluxul de căldură se expimă în W/m2 ( J /s m sau N / sm ), iar in cgs în kcal /m2 h sau
longley /zi ( 1 longley = 1 cal. / cm2 ).

Căldura de vaporizare sau de evaporare (căldura latentă de vaporizare ) este

cantitatea de căldură necesară pentru a evapora sau condensa o unitate de masă de apă.
Căldura de vaporizare poate fi calculată, în intervalul de temperatură ( 00C -
400C ), cu relaţia :
QV = 2,501  106 - 2361 T
6 Hidrodinamica apelor subterane. Proprietatile fizice ale apei.

unde QV este exprimată în J/kg iar temperatura apei T în 0C. Valorile obţinute cu
această relaţie sunt trecute în tabelul 1.2.
Căldura latentă de topire este cantitatea de căldură necesară pentru a transforma
un gram de gheaţă în apă. Ea are valoarea 0,3337 MJ / kg sau 79,7 cal.15 / g ( este
aproximativ 1/7 din căldura latentă de vaporizare ). Aceeaşi cantitate de căldură este
eliberată când 1 kg de apă este transformat în gheaţă la temperatura 00C .

Tabelul 1.1 - Proprietăţile fizice ale apei pure în funcţie de temperatură

T Densitate Vâscozitate Vâscozitate Tensiunea Capacitatea
(0C) kg/m3 (kg/ms) (m2/s) superficială(N/m) termică (J/g 0C
)
0 999,87 0,001787 1,787E-06 0,076 4,2177
1 999,93 0,001728 1,728E-06 4,2141
2 999,97 0,001671 1,671E-06 4,2107
3 999,99 0,001618 1,618E-06 4,2077
4 1000,00 0,001567 1,567E-06 4,2048
5 999,99 0,001518 1,518E-06 0,075 4,2022
6 999,97 0,001472 1,472E-06 4,1999
7 999,93 0,001428 1,428E-06 4,1977
8 999,88 0,001386 1,386E-06 4,1957
9 999,81 0,001346 1,346E-06 4,1939
10 999,73 0,001307 1,308E-06 0,074 4,1922
11 999,63 0,001270 1,271E-06 4,1902
12 999,53 0,001235 1,236E-06 4,1893
13 999,41 0,001202 1,202E-06 4,1880
14 999,27 0,001169 1,170E-06 4,1869
15 999,13 0,001139 1,140E-06 0,073 4,1858
16 998,97 0,001109 1,110E-06 4,1849
17 998,80 0,001081 1,082E-06 4,1840
18 998,62 0,001053 1,055E-06 4,1832
19 998,43 0,001027 1,029E-06 4,1825
20 998,23 0,001002 1,004E-06 0,073 4,1819
21 998,02 0,000978 9,799E-07 4,1813
22 997,80 0,000955 9,570E-07 4,1803
23 997,57 0,000933 9,349E-07 4,1804
24 997,33 0,000911 9,136E-07 4,1800
25 997,08 0,000891 8,931E-07 0,072 4,1796
26 996,81 0,000871 8,733E-07 4,1793
27 996,54 0,000851 8,543E-07 4,1790
28 996,26 0,000833 8,359E-07 4,1788
29 995,98 0,000815 8,182E-07 4,1786
30 995,68 0,000798 8,011E-07 0,071 4,1785
31 995,37 0,000780 7,845E-07 4,1784
32 995,06 0,000765 7,686E-07 4,1783
 Hidrodinamica apelor subterane. Proprietatile fizice ale apei. 7

33 994, 73 0,000749 7,531E-07 4,1783

34 994,40 0,000734 7,382E-07 4,1782
35 994,06 0,000719 7,237E-07 4,1782

Tabelul 1.2 - Proprietăţile fizice ale apei pure în funcţie de temperatură

T Entalpie Căldură de Presiunea vaporilor la Presiunea vaporilor la
0
( C) (J/g) vaporizare(J/kg) saturaţie(Pa) saturaţie(m)
0 0,1024 2,501E+06 611 0,062
1 4,3184 2,499E+06 657 0,067
2 8,5308 2,496E+06 705 0,072
3 12,7400 2,494E+06 758 0,077
4 16,9462 2,492E+06 813 0,083
5 21,1408 2,489E+06 872 0,089
6 25,5496 2,487E+06 935 0,095
7 29,5496 2,484E+06 1001 0,102
8 33,7463 2,482E+06 1072 0,109
9 37,9410 2,480E+06 1147 0,117
10 42,1314 2,477E+06 1227 0,125
11 46,3255 2,475E+06 1312 0,134
12 50,7041 2,473E+06 1402 0,143
13 54,7041 2,470E+06 1497 0,153
14 58,8916 2,468E+06 1598 0,163
15 63,0779 2,466E+06 1704 0,174
16 67,2632 2,463E+06 1817 0,186
17 71,4476 2,461E+06 1937 0,198
18 75,6312 2,459E+06 2063 0,211
19 79,8141 2,456E+06 2196 0,224
20 83,9963 2,454E+06 2337 0,239
21 88,1778 2,451E+06 2486 0,254
22 92,3589 2,449E+06 2643 0,270
23 96,5395 2,447E+06 2809 0,287
24 100,7196 2,444E+06 2983 0,305
25 104,8994 2,442E+06 3167 0,324
26 109,0788 2,440E+06 3361 0,344
27 113,2580 2,437E+06 3565 0,365
28 117,4369 2,435E+06 3780 0,387
29 121,6157 2,433E+06 4006 0,410
30 125,7943 2,430E+06 4243 0,435
31 129,9727 2,428E+06 4493 0,460
32 134,1510 2,425E+06 4755 0,487
33 138,3293 2,423E+06 5031 0,516
34 142,5078 2,421E+06 5320 0,546
35 146,6858 2,418E+06 5624 0,577
8 Hidrodinamica apelor subterane. Proprietatile fizice ale apei.

Căldura latentă de sublimare este cantitatea de căldură necesară pentru a

transforma 1 gram de gheaţă în vapori de apă ( sau invers ). Căldura latentă de
sublimare, la 00C este aproximativ 2,83 MJ / kg .