P. 1
Contabilitatea Stocurilor

Contabilitatea Stocurilor

4.0

|Views: 1,342|Likes:
Published by cretzushk

More info:

Published by: cretzushk on Feb 11, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/16/2013

pdf

text

original

CUPRINS

Argument...............................................................................................................2 Cap I Organizarea Contabilitatii Stocurilor...........................................................3
1. Conţinutul şi structura stocurilor.........................................................................................3 1.1 Stocurile........................................................................................................................3 1.2 Clasificarea stocurilor...................................................................................................3

Cap II Contabilitatea stocurilor si a productiei in curs de executie.......................4
2.1. Obiectivele şi factorii organizării.....................................................................................4 contabilităţii stocurilor............................................................................................................4 2.2. Evaluarea stocurilor.....................................................................................................5 2.2.1 Preţurile de înregistrare folosite la evaluarea activelor circulante.............................5 2.2.2. Reguli de evaluare a stocurilor..................................................................................7 2.3. Organizarea sistemului informational contabil al stocurilor......................................10 2.4. Organizarea contabilităţii analitice a stocurilor de materii prime, materiale consumabile şi obiecte de inventar...................................................................................11 2.5. Organizarea contabilităţii sintetice a stocurilor de materii prime, materiale şi obiecte de inventar.........................................................................................................................13 2.6. Contabilitatea materiilor prime şi a materialelor consumabile.................................17 2.7 Inregistrări contabile privind achiziţiile de stocuri cu reduceri comerciale şi financiare...........................................................................................................................20 2.8. Contabilitatea obiectelor de inventar.........................................................................21 2.8.1. Obiectele de inventar..............................................................................................21 2.8.2. Organizarea evidenţei operative şi a contabilităţii analitice...................................22 2.8.3. Organizarea contabilităţii sintetice a obiectelor de inventar...................................23 2.8.4.Contabilitatea echipamentului de protecţiei şi a echipamentului de lucru..............24 2.9 Contabilitatea productiei in curs de executie..............................................................24

Cap III Contabilitatea Stocurilor la nivelul S.c. "Urbis" S.r.l.............................26
3.1 Prezentarea generala a S.c. "Urbis" S.r.l.........................................................................26

Cod IBAN: RO25 RNCB 3530 0000 0002 0001 - B.C.R. Craiova....................26 Cod IBAN: RO59 BRDE 260S V031 7614 2600 - B.R.D. Craiova...................26
3.2 Aplicatii practice privind Contabilitatea Stocurilor la nivelul S.c. "Urbis" S.r.l............27

Propuneri, concluzii si rationalizari.....................................................................31 Bibliografie..........................................................................................................32

1

Argument
Cum in economia de piata guverneaza profitul, atunci este clar ca si aici se urmareste un profit, unul concret si suficient de mare care sa justifice alocarea acestor fonduri insemnate, cu atat mai mult cu cat in urma cu cateva luni fondurile nu existau. Este tot mai evident ca interesele economice au primat, si ca de obicei, adevarul despre conditiile economice impuse de U.E. pentru aderarea Romaniei il spun oamenii de stiinta, in masura in care il afla, si nu guvernantii, asa cum ar fi normal. Se considera ca la nivelul anului 2007 tarile CEE vor generaliza aplicarea in contabilitate a unor principii contabile pe baza unui cadru conceptual comun care tine seama de recomandarile Comitetului pentru Standardele Internationale de Contabilitate. Incepand cu anii ’90, pe masura dezvoltarii echipamentelor (calculatoare, imprimante) s-au utilizat fisierele cu acces direct in locul fisierelor secventiale. Ansamblul acestor informatii constituie baza de date alimentata pe masura derularii operatiuniilor care permit editarea documentelor contabile in forma clasica si pe suport de hartie(jurnale, conturi, situatii fiscale, situatii contablile de sinteza)Aceasta noua arhitectura modifica profund logica functionarii sistemului contabil. In contextul celor amintite anterior, s-a elaborat prezenta lucrare, cu atentie si exigenta prin abordarea de tip conceptual al problematicii aferente contabilitatii stocurilor si in egala masura prin prezentarea corecta atratamentelor contabile actuale in interdependenta lor cu aspectele de natura fiscala care prezinta interes pentru agentii economici.

2

Cap I Organizarea Contabilitatii Stocurilor
1. Conţinutul şi structura stocurilor
1.1 Stocurile
Stocurile reprezintă, materiale, lucrări şi servicii destinate să fie consumate la prima lor utilizare, să fie vândute în situaţia când au starea de marfă sau produse rezultate din prelucrare, precum şi producţia în curs de execuţie. Stocurile, sub aspectul gestionării, se pot grupa în stocuri şi producţia în curs de execuţie, ambele fiind considerate active circulante materiale. Comisia Internaţionala a Standardelor Contabile (I.A.S.C.), în norma de contabilitate IAS 2 „Stocurile” aplicată începând cu 1.01.1976 şi revizuită în anul 1993 defineşte stocurile ca fiind un element de activ, iar costul de achiziţie al acestora cuprinde preţul de cumpărare, taxele vamale şi alte taxe nerecuperabile, cheltuieli de transport-aprovizionare. Stocurile pot fi: • Bunuri achiziţionate în scopul revânzării ( marfa cumpărată de un comerciant cu amănuntul şi destinată revânzării) sau orice altă achiziţie având acest scop; • Bunuri finite sau în curs de execuţie fabricate de întreprindere; • Materii prime, materiale, utilităţi ce urmează a fi folosite în procesul de producţie; • Costul serviciului pentru care întreprinderea nu a recunoscut încă venitul aferent, în cazul prestărilor de servicii.

1.2 Clasificarea stocurilor
În contabilitatea financiară a întreprinderii stocurile sunt clasificate şi delimitate în funcţie de patru criterii: fizic, destinaţie, faza ciclului de exploatare şi locul de creare a gestiunilor. Corespunzător acestor criterii sunt individualizate următoarele stocuri: • Marfurile reprezinta bunurile pe care unitatea patrimoniala le cumpara in vederea vanzarii in starea in care au fost achizitionate • Materii prime, care participă direct la fabricarea produselor, regăsindu-se în componenţa lor integral sau parţial, în stare iniţială sau transformată; • Materialele consumabile sau furniturile cuprind materialele auxiliare, combustibili, piesele de schimb, seminţele şi materialul de plantat, furajele şi alte materiale consumabile care participă indirect sau ajută activitatea de exploatare fără a se regăsi, de regulă, în produsul rezultat; • Produsele sub forma semifabricatelor, produselor finite si produselor reziduale;

3

• Ambalajele. 82/1991 este data următoarea definiţie acestei clase de active patrimoniale: „Contabilitatea stocurilor şi comenzilor în curs de execuţie cuprinde ansamblul bunurilor şi serviciilor din cadrul unităţii patrimoniale. cuprind bunurile necesare pentru protecţia mărfurilor pe timpul transporturilor şi depozitării sau pentru prezentarea lor comercială. Prin organizarea evidenţei pe grupe şi feluri de stocuri. precum şi a materialelor recuperabile rezultate din prelucrarea în secţiile de fabricaţie. • Producţia în curs de fabricaţie reprezintă materii prime care nu au trecut prin toate stadiile de fabricaţie. Categorii distincte în cadrul stocurilor constituie obiectele de inventar. C. se asigura informaţii utile cu privire la stadiul aprovizionării. precum şi lucrările şi serviciile în curs de execuţie sau neterminate. Cap II Contabilitatea stocurilor si a productiei in curs de executie 2. prin Regulamentul de aplicare a Legii Contabilităţii nr. Urmărirea utilizării raţionale a mijloacelor materiale aprovizionate impune un asemenea mod de organizare care să permită respectarea normelor de consum specific la eliberarea lor din depozit. Se asigură prin organizarea contabilităţii mijloacelor circulante materiale pe gestiuni. evidenţa economiilor sau a materialelor ne utilizate. destinate: • fie a fi vândute în aceeaşi stare sau după prelucrarea lor în procesul de producţie. produse ne supuse probelor şi recepţiei tehnice. • fie a fi consumate la prima lor utilizare. Principalele obiective ce revin contabilităţii în acest domeniu sunt: A. B. animale de îngrăşat. precum şi a cheltuielilor de transportaprovizionare pe feluri de cheltuieli.• Animale care nu au îndeplinit condiţiile de a fi trecute la animale adulte. comparate permanent cu prevederile programelor. în principal legate de realizarea funcţiilor comerciale ale întreprinderii. baracamentele şi amenajările provizorii. cantitativ şi valoric. înregistrarea exactă şi la timp a cuantumului mişcărilor şi a diferenţelor constatate la inventariere. sesizarea existenţei stocurilor fără utilitate sau cu mişcare lentă. pasările şi coloniile de albine. D. pentru luarea măsurilor necesare lichidării lor. În România. Asigurarea delimitării cheltuielilor de transport-aprovizionare faţă de valoarea materialelor aprovizionate. Asigurarea integrităţii patrimoniale a stocurilor la locurile de depozitare şi urmărirea permanentă a mişcării lor. şi în cadrul acestora pe feluri de stocuri. Urmărirea şi controlul realizării programului de aprovizionare.1. 4 . impune organizarea contabilităţii astfel încât acestea să poată furniza informaţii cu privire la nivelul şi structura cheltuielilor de transport aprovizionare. Obiectivele şi factorii organizării contabilităţii stocurilor Obiectivele contabilităţii stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie sunt.

caracteristicile tehnico-productive ale activelor circulante materiale. decalajul ce poate apărea. structura organizatorică şi funcţională a gestiunilor de stocuri. din producţie proprie. E. ieşirilor şi stocurilor. prin aplicarea corectă a regulilor de evaluare. în special. conturile sintetice utilizate şi preţurile de evaluare. H. D. 2. se elaborează nomenclatorul stocurilor şi pe această bază se organizează evidenta operativă şi contabilitatea analitică. Modul de organizare a activităţii de aprovizionare şi livrare. stocurile sunt reflectate astfel: • valoric. sistemul de indicatori privind gestiunea de valori materiale influenţează organizarea contabilităţii stocurilor în vederea calculării mărimii cantitative şi valorice a intrărilor. ca: documentele însoţitoare la intrarea stocurilor. în funcţie de care se aleg metodele de contabilitate analitica a stocurilor. Evaluarea stocurilor 2. în contabilitatea sintetică. în principal. C. amplasarea depozitelor. dar şi alegerea metodelor de determinare a preţurilor de ieşire la stocurile intersarjabile. fie metoda inventarului permanent. uneori. Evaluarea realistă a stocurilor şi determinarea influenţelor asupra patrimoniului şi rezultatelor. Realizarea acestor obiective este condiţionată de studierea şi luarea în considerare a factorilor specifici care influenţează organizarea contabilităţii activelor circulante materiale printre care: A. în funcţie de care se face clasificarea acestora. G.E. în contabilitatea analitică 5 . din prelucrare la terţi ) influenţează.2. precum şi mijloacele folosite pentru executarea lucrărilor de evidenţă şi calcul.1 Preţurile de înregistrare folosite la evaluarea activelor circulante În contabilitate. sursele de provenienţă a activelor circulante materiale aprovizionate ( furnizori. determină circuitul documentelor primare şi evidenţa analitică pe gestiuni. Înregistrarea şi controlul valorificării stocurilor de mărfuri şi a celorlalte categorii de stocuri destinate a fi livrate terţilor. F. se stabilesc principalele categorii şi conturile sintetice corespunzătoare lor. G. F. Evidenţa şi urmărirea stocurilor de produse în procesul obţinerii şi livrării la preţuri competitive. depozitare şi mişcare a stocurilor de materiale constituie premise de bază a contabilităţii. fie metoda inventarului intermitent. De asemenea la organizarea contabilităţii activelor circulante materiale trebuie consideraţi şi alţi factori. modul de înregistrare a acestora în contabilitatea sintetică.2. precum şi a cheltuielilor efective de transport aprovizionare. cu unele excepţii. Promovarea principiului prudenţei şi principiului continuităţii activităţii la evaluarea şi înregistrarea în contabilitate a stocurilor. întrucât operaţiile specifice lor generează o mare diversitate de documente primare de a căror corectă întocmire şi completare depinde gradul de exactitate a informaţiilor furnizate. fazele procesului de aprovizionare. • cantitativ şi valoric. ca factor care determină alegerea metodei de contabilitate sintetică a stocurilor. separarea mijloacelor circulante proprii de cele ce aparţin terţilor. B. mărimea întreprinderii. modul de evaluare a activelor circulante materiale influenţează. în vânzarea şi livrarea stocurilor.

• Ultima intrare-prima ieşire. 67 stabileşte posibilitatea alegerii de către agenţii economici a uneia din următoarele metode: • Cost mediu ponderat. Preţurile folosite la evaluarea activelor circulante înregistrate în contabilitate se numesc preţuri de înregistrare. când preţul standard este mai mare decât costul efectiv şi se înscriu în roşu. iar suma rezultată se înregistrează în conturile corespunzătoare în care au fost înregistrate bunurile ieşite. la art. în funcţie de evoluţia preturilor şi alţi factori. când preţul standard este mai mic decât costul efectiv şi se înscriu în negru. diferă de la o perioadă la altă în funcţie de mărimea preţurilor de livrare practicate de furnizori sau de cheltuielilor de transport aprovizionare. Diferenţele de preţ pot fi: • Favorabile. Un asemenea preţ devine cost istoric şi va fi luat în considerare la eliberarea stocurilor din depozit. astfel. cheltuielile de transport-aprovizionare şi alte cheltuieli incluse în factura furnizorului. în evidenţa operativă de la locurile de depozitare. care se calculează astfel: Coeficient de repartizare (K) = Soldul iniţial al diferentelor de preţ Sold iniţial al stocurilor la preţ de înregistrare + + Diferente de preţ aferente intrărilor în cursul perioadei Valoarea intrărilor în cursul perioadei la preţ de înregistrare K = Si (cont de diferente) Si (cont de stoc la preţ de înregistrare + + Rd (cont de diferente) Rd (cont de stoc la preţ de înregistrare Acest coeficient se aplică asupra valorii bunurilor ieşite din gestiune la preţ de înregistrare. • Prima intrare-prima ieşire. astfel: a) Costul de achiziţie folosit la înregistrarea intrărilor stocurilor este format din preţul de facturare al furnizorului. stabilite anterior pe baza preţurilor medii ale stocurilor respective realizate în perioada precedentă. • Nefavorabile. devenit preţ de înregistrare în contabilitate chiar pentru aceleaşi sortimente. atât asupra valorii bunurilor ieşite cât şi asupra stocurilor cu ajutorul unui coeficient de repartizare K. Preţurile standard trebuie sa fie actualizate periodic. cel puţin o data pe an. Regulamentul de aplicare a Legii Contabilităţii nr. Ele pot fi diferite în funcţie de opţiunea unităţilor patrimoniale şi de natura stocurilor şi pot fi înregistrare în contabilitate. 82/1995. În acest scop. se ridică problema preţurilor unitare care trebuie practicate la ieşirea stocurilor în cauză de la locurile de depozitare. El se înmulţeşte cu valoarea stocurilor ieşite din gestiune la preţ de înregistrare. 6 . Întrucât costul de achiziţie.• cantitativ. El devine preţ de înregistrare în contabilitate cu condiţia evidenţierii distincte a diferenţelor de preţ faţa de costul de achiziţie. diferenţele de preţ aferente bunurilor ieşite. taxele şi ambalajele nerecuperabile. b) Preţul standard este un preţ prestabilit ce constă în evaluarea şi înregistrarea stocurilor la preţuri fixe. Diferentele de preţ stabilite la intrarea bunurilor în patrimoniu se repartizează şi se înregistrează proporţional. obţinându-se.

C. Diferenţele de preţ vor fi în toate cazurile nefavorabile. La sfârşitul lunii soldurile conturilor de diferenţe se cumulează cu soldurile conturilor de stocuri la preţ de înregistrare. La ieşirea stocurilor din locurile de depozitare vor trebui calculate costurile unitare ale acestora şi se va folosi una dintre următoarele metode: • Costul mediu ponderat (CMP). reprezintă cheltuielile de transport-aprovizionare. în fapt. Evaluarea stocurilor la intrarea în patrimoniu 7 . Evaluarea la bilanţ. iar acesta devine preţ de înregistrare în contabilitate. atât asupra valorii bunurilor ieşite. D. corespunzătoare stării lor patrimoniale: A. astfel ele vor fi înregistrate distinct în conturile de diferenţe de preţ. Cheltuielile de transport aprovizionare înregistrate în conturile de diferenţe se vor repartiza proporţional. A.2. 2. cât şi asupra stocurilor. astfel încât aceste conturi să reflecteze valoarea stocurilor la costul de achiziţie. soldurile conturilor de diferenţe se cumulează cu soldurile conturilor de stocuri. Evaluarea la intrarea în patrimoniul întreprinderi. • Ultima intrare prima ieşire (LIFO). Evaluarea la ieşirea din patrimoniu. Evaluarea la inventariere. B. respectiv de producţie. tot cu ajutorul unui coeficient de repartizare K care se calculează astfel: Cheltuieli de transport aferente Cheltuieli de transport stocurilor existente la începutul + aferente intrărilor de stocuri Coeficient de = perioadei în cursul perioadei repartizare Soldul iniţial al stocurilor la + Valoarea intrărilor de stocuri (K) preţ de facturare în cursul perioadei la preţ de factură K = Si (cont de diferenţe) Si (cont de stoc la preţ de factură) + + Rd (cont de diferenţe) Rd ( cont de stoc la preţ de factură ) Acest coeficient (K) se aplică asupra valorii bunurilor ieşite din gestiune la preţuri de factură. • Prima intrare-prima ieşire (FIFO).La finele perioadei. c) Preţul de facturare al furnizorului este preţul indicat în factura furnizorului. Reguli de evaluare a stocurilor La evaluarea stocurilor se disting patru momente principale. evaluate la preţ de înregistrare. obţinându-se astfel cheltuielile de transport aprovizionare aferente bunurilor ieşite din gestiune. reflectându-se astfel valoarea stocurilor la costul de achiziţie. Prezintă dezavantajul că nu este cunoscut decât după expirarea lunii curente. pentru că.2. d) Costurile de producţie este format din totalitatea cheltuielilor ocazionate de fabricarea bunurilor respective. Preţul de facturare devine preţ de înregistrare în contabilitate cu condiţia evidenţierii distincte a diferenţelor de preţ faţă de costul de achiziţie.

care poate fi identificată. Aceste valori se stabilesc în funcţie de utilitatea bunului în întreprindere sau preţul pieţei şi se identifică. Nu se includ în costul de achiziţie cheltuielile financiare aferente finanţării necesare constituirii stocurilor şi nici sconturile financiare acordate pentru plata înainte de scadenţă. 3. În acest sens: • În cazul în care se constată că valoarea de inventar. Costul de achiziţie. în cazul bunurilor aduse ca: • Aport la capital. astfel: • Stocurile destinate vânzării. • Cheltuieli accesorii de achiziţionare – acestea fiind cheltuielile directe sau indirecte legate de aprovizionare până la intrarea bunurilor intrate în gestiune. Costul de intrare în patrimoniu este denumit şi valoare de intrare sau valoare contabilă. • Materiile prime şi materiale consumabile destinate utilizării în exploatare se evaluează la costul lor de înlocuire. cheltuieli de manipulare. remizele. transport extern. care este dată de preţul de vânzare previzionat. Evaluarea stocurilor cu ocazia inventarierii Regula generală de evaluare şi înregistrare a stocurilor. • Semifabricatele şi producţia în curs de execuţie se evaluează la valoarea componentelor materiale încorporate la care se adaugă costurile stadiilor de prelucrare. asigurare. • Pentru asigurarea imaginii fidele a patrimoniului. chiar şi în cazul în care aceste cheltuieli nu sunt recunoscute din punct de 8 . la intrarea în patrimoniu. respectiv subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor. • Taxe vamale aferente bunurilor importate. comisioane etc. la inventar. Valoarea de utilitate. în listele de inventariere vor fi înscrise valorile din contabilitate. • Cheltuieli indirecte de fabricaţie. în cazul bunurilor şi serviciilor obţinute din activitatea proprie de exploatare. precum şi rabaturile. este evaluarea la cost istoric. este mai mare decât valoarea cu care sunt acestea înregistrate în contabilitate. • În cazul în care valoarea de inventar este mai mică decât valoarea din contabilitate. în listele de inventariere se vor scrie valorile de inventar. format din: • Preţul de achiziţie a materialelor consumate. Costul de producţie. din care sunt deduse taxele recuperabile (TVA). li se stabilesc valoarea de inventar sub forma valorii nete de realizare. prin: 1. în cazul constatării unor deprecieri relative(nedefinitive) trebuie constituit provizion pentru deprecieri. din care se scad cheltuielile cu transport. • Cheltuielile directe de fabricaţie. stabilită în funcţie de utilitatea bunului pentru unitate şi preţul pieţei. în cazul bunurilor achiziţionate de la terţi. ele pot fi: • Costuri externe: comisioane. • Din donaţii. B. în funcţie de destinaţia lor. în structura căruia se cuprind următoarele elemente: • Preţul de cumpărare a bunurilor. care să reflecte situaţia reală existentă. • Obţinute cu titlu gratuit. este evaluarea la valoarea actuală sau de utilitate denumită şi valoare de inventar. potrivit căruia nu este admisă supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor. • Costuri interne: de transport intern. La stabilirea valorii de inventar se va aplica principiul prudenţei.Regula generală de evaluare şi înregistrare a stocurilor . risturnuri etc. 2.

astfel pot fi posibile următoarele cazuri: • Pentru stocurile la care au rezultat diferenţe în plus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare. plus cantităţile intrate(qi): Si + Vi CMP = qs + qi Metoda costului mediu ponderat poate fi aplicat în două variante: a. Provizioanele constituite cu ocazia inventarierii. • Pentru stocurile la care s-au constatat diferenţe în minus între valoarea de inventar şi valoarea lor de intrare. Prin aceasta se asigură aplicarea principiului realităţii. stabilită la nivelul costului de achiziţie sau a costului de producţie. • Metoda prima intrare. imputabile. în bilanţ acestea sunt evaluate la valoarea lor de intrare. reglementările şi standardele internaţionale recomandă următoarele metode de evaluare: • Metoda costului mediu ponderat (CMP). după caz. în care sunt incluse costul de cumpărare practicat pe piaţă. C. pentru deprecierile constatate. stocurile sunt evaluate şi se înregistrează scoaterea lor din gestiune la valoarea lor de intrare. Dacă din valoarea de întrare a stocurilor se deduce valoarea deprecierilor pentru care au fost calculate şi înregistrate provizioane. pentru evaluarea cantităţilor de stocuri ieşite sau consumate.prima ieşire (LIFO). • Metoda costului standard. costurile efective de achiziţie şi de producţie fiind parametrii reali ai valorii stocurilor D. • În cazul constatării unor lipsuri în gestiune. nu sunt deductibile fiscal. respectiv la valoarea contabilă pusă de acord cu rezultatele evaluărilor la inventariere. 1. Problema fundamentală a înregistrărilor la ieşirea stocurilor cumpărate sau fabricate este cea a preţului utilizat pentru evaluarea stocurilor ieşite. cheltuieli de transport aprovizionare. Evaluarea stocurilor la ieşirea din patrimoniu La ieşirea din patrimoniu sau la darea în consum. deci plusul de valoare nu se înregistrează în contabilitate. În condiţiile în care pe parcursul desfăşurării activităţii. iar minusul de valoare datorat unor deprecieri se înregistrează prin intermediul conturilor de provizioane. • Metoda ultima intrare. administratorii vor lua măsura imputării acestora la valoarea lor de înlocuire. În contabilitate aceste stocuri vor continua să fie înregistrate la valoarea lor de intrare. acestea se evaluează în bilanţ la valoarea de inventar. taxele nedeductibile. şi anume: înregistrarea lor în contabilitate la valoarea de intrare. Evaluarea stocurilor la închiderea exerciţiului prin bilanţ contabil Se face la valoarea de intrare. Metoda costului mediu ponderat (CMP) Costul unitar mediu ponderat se calculează ca raport între valoarea totală a stocului iniţial (Si) plus valoarea totală a intrărilor (Vi) şi cantitatea existentă în stocul iniţial (qs). Actualizarea costului unitar mediu ponderat după fiecare intrare. unde CMP este obţinut prin următoarea formulă: 9 . având la bază valoarea de intrare a acestora.prima ieşire (FIFO). Prin valoarea de înlocuire se înţelege costul de achiziţie. Pe baza celor arătate mai sus se desprinde regula generală de evaluare şi înregistrare a stocurilor. aceleaşi feluri de bunuri se procură la preţuri diferite. inclusiv TVA.vedere fiscal. ca forme a costului istoric. se obţine valoarea de inventar ca valoare netă ce se înscrie în bilanţ.

Operaţii de aprovizionare şi conservare. În cazul folosirii acestei metode de evaluare. cantităţile ieşite vor fi evaluate la costul lotului anterior. bunurilor li se stabilesc. Metoda prima intrare. iar după epuizarea lotului. 3. Diferenţele dintre costul de înregistrare şi costurile efective de achiziţie sau de producţie se evidenţiază în conturi distincte. Între costurile de achiziţie şi costul standard au fost înregistrate diferenţe care au fost evidenţiate distinct. Operaţii de inventariere.prima ieşire (FIFO) Potrivit acestei metode. aceasta calculându-se prin înmulţirea valorii bunurilor ieşite cu coeficientul calculat. Operaţii de eliberare din depozit. Aceste diferenţe se repartizează la sfârşitul lunii asupra valorii bunurilor ieşite şi asupra stocului existent cu ajutorul coeficientului de repartizare al diferenţelor de preţ.3. Metoda ultima intrare. ieşirile sunt evaluate la costul ultimului lot intrat. 2. Metoda costului standard Potrivit acestei metode. Indiferent de metoda de contabilitate adoptată pentru evidenţa stocurilor. 2. astfel că valoarea ieşirilor va fi mai mare decât în prima variantă. 4. Varianta actualizării CMP în funcţie de durata medie de stocare Cantităţi intrate (qi) 3000 3 = = = rotaţii Stocul mediu (qs) 1000 Prin varianta actualizării periodice a CMP. 2. rezultă următoarea evaluare a ieşirilor şi stocurilor. 3. influenţând cheltuielile de exploatare şi rezultatele finale. preţul de evaluare al stocului final este mai mic decât ultimul preţ de aprovizionare. bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie al primului lot intrat. evaluarea lor reprezintă o problemă a cărei rezolvare depinde de complexitatea structurii stocurilor. Prin această metodă ieşirile se estimează la valoarea de intrare în ordinea inversă intrării loturilor în gestiune.CMP = Si + Vi qs + qi Număr de Rotaţii b. întreprinderile în cadrul contabilităţii interne de gestiune. Organizarea sistemului informational contabil al stocurilor În cadrul întreprinderii. Din aplicarea metodei FIFO la datele luate spre exemplificare. Prin această metodă ieşirile se estimează la valoarea de intrare în ordinea intrării loturilor în gestiune. 10 . pot să determine costurile şi preţurile prestabilite pentru a evalua stocurile folosind costurile standard. în condiţiile creşterii preţurilor prin inflaţie. cu ajutorul cărora se evaluează şi înregistrează intrările şi ieşirile. costurile fixe de înregistrare. anticipat.prima ieşire (LIFO) Potrivit acestei metode. activele circulante materiale ocazionează numeroase operaţii. iar pe măsura epuizării lotului. care pot fi grupate după conţinutul lor în: 1. stocurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie al lotului următor în ordine cronologică. Aceste operaţiuni sunt consemnate în diferite documente şi evidenţe operative distincte.

• Avizul de însoţire a mărfii. 2. În legătură cu operaţiile de intrare şi ieşire a bunurilor. • Bunurile primite pentru prelucrare sau în custodie. materiale consumabile şi obiecte de inventar Organizarea contabilităţii analitice a stocurilor. • Registrul de comenzi. • Contractele economice. care folosesc metoda inventarului permanent pentru contabilitatea sintetică a stocurilor. • Nota de intrare-recepţie. 11 . este utilizat pentru urmărirea modului în care sunt realizate contractele de aprovizionare. şi totodată este act justificativ pentru decontarea contravalorii. legislaţia în vigoare prevede următoarele obligaţii pentru agenţii economici: • Bunurile materiale intrate în patrimoniu se consemnează în documente adecvate şi se operează în evidenţa locurilor de depozitare. este un document de însoţire a stocurilor pe timpul transportului. • Bunurile sosite fără factură se înregistrează ca intrări în gestiune. Fişa limită de consum. se înregistrează în contabilitate ca ieşiri din gestiune pe baza documentelor justificative. Contabilitatea analitică a stocurilor trebuie astfel organizată încât să permită cunoaşterea acestora cantitativ şi valoric pe fiecare loc de depozitare în parte şi pe feluri de materiale. document pe baza căruia se întocmeşte factura fiscală. produse mărfuri etc. Operaţiile de inventariere sunt evidenţiate în contabilitate prin intermediul listelor de inventar. este utilizat pentru eliberarea din magazie a stocurilor. pe baza recepţiei şi a documentelor de însoţire. se întocmeşte la sosirea stocurilor de la furnizor şi la intrarea acestora în depozitul unităţii. dar nefacturate. este un document de evidenţă operativă a magaziei şi se întocmeşte separat pentru fiecare fel. se realizează la întreprinderile mari şi mijlocii. • Bunurile materiale în curs de aprovizionare sau sosite dar ne recepţionate se înregistrează distinct în contabilitate ca intrări în patrimoniu.1. calitate sau sortiment de stocuri materiale. se recepţionează şi se înregistrează distinct ca intrări în gestiune. sau document de primire în gestiunea cumpărătorului. • Fişa de magazie. se emit de către unităţile patrimoniale către furnizori.4. Operaţiile de aprovizionare şi conservare sunt evidenţiate în următoarele documente: • Comenzile. Organizarea contabilităţii analitice a stocurilor de materii prime. 3. realizează pe lângă funcţiile avizului de însoţire şi pe cele de transport pentru viza de control financiar preventiv. Operaţiile de eliberare din depozit sunt evidenţiate în următoarele documente: • • Bonul de consum. • Factura fiscală. • Bunurile livrate. 2. se încheie cu furnizorii pe baza comenzilor.

care trebuie să concorde cu contabilitatea sintetică. Reprezentarea grafică este prezentată în Anexa 2. B) Metoda operativ-cantitativă (pe solduri) În cazul utilizării acestei metode. Reprezentarea grafică este prezentată în Anexa 3. iar stocurile din fişele de magazie se înscriu în Registrul stocurilor şi se înmulţesc cu preţul lor. • Operativ-cantitativă. • La sfârşitul fiecărei luni se totalizează situaţiile şi se stabilesc două categorii de totaluri. ţine evidenţa cantitativă a bunurilor materiale pe categorii. contabilitatea analitică trebuie să asigure o concordanţă deplină cu contabilitatea sintetică. care prezintă următoarele caracteristici: • Documentele de intrare şi ieşire se înregistrează mai întâi cantitativ în fişele de magazie. Verificarea concordanţei dintre datele înregistrate în conturile sintetice şi cele analitice de materii şi materiale se realizează la sfârşitul lunii prin compararea datelor înregistrate în fişele de magazie cu cele din fişele de cont analitic din contabilitate şi întocmirea balanţelor de verificare a conturilor analitice. întrucât se foloseşte atât etalonul valoric cât şi etalonul cantitativ. evidenţa se ţine numai valoric. iar în contabilitatea generală se ţine o evidenţă cantitativ valorică.Contabilitatea analitică este o evidenţă completă. Verificarea exactităţii şi concordanţei înregistrărilor din evidenţa depozitelor cu cele din contabilitatea generală se face lunar prin evaluarea stocurilor cantitative transcrise din fişele de magazie în registrul stocurilor. fişele de magazie sunt înlocuite cu Registru de gestiune. pe baza documentelor justificative şi se 12 . cât şi în contabilitate. după una din următoarele metode: • Cantitativ-valorică. care utilizează numai etalonul cantitativ. stabilind stocul după fiecare operaţie. care se ţin la locurile de depozitare. Contabilitatea analitică se poate ţine în funcţie de specificul activităţii şi necesităţile proprii ale întreprinderii. spre deosebire de evidenţa operativă a depozitelor. iar soldurile pe grupe şi gestiuni cu valorile din Situaţia de mişcări lunară. A) Metoda cantitativ valorică (pe fişe de conturi analitice) În cazul utilizării acestei metode la locul de depozitare se ţine evidenţa cantitativă pe categorii de bunuri. C) Metoda global-valorică În cazul utilizării acestei metode. Tehnica de lucru este următoarea: • Documentele justificative sunt înregistrate de gestionar în fişele de magazie. Indiferent de metoda de lucru adoptată. în contabilitatea generală se ţine evidenţa valorică pe gestiuni. • O dată cu consemnarea în fişele contabile a intrărilor şi ieşirilor se obţine şi centralizatorul de materiale. zilnic pentru intrări şi lunar pentru ieşiri. Existenţele fizice înscrise în acest registru trebuie să concorde cu stocul stabilit prin fişele de magazie. iar periodic se face controlul concordanţei înregistrărilor din evidenţa lor. atât la nivelul gestiunii. • Global valorică. iar în cadrul gestiunilor pe grupe şi subgrupe de bunuri. în care zilnic sunt înregistrate valoric intrările şi ieşirile. pe gestionari şi pe grupe de materiale. atât la intrări cât şi la ieşiri. Potrivit acestei metode. la locul de depozitare se.

Aceste conturi asigură: • Condiţii pentru organizarea contabilităţii activelor circulante de natură materială. care au ca obiect de înregistrare stocurile. Stocurile aflate la terţi. Organizarea contabilităţii sintetice a stocurilor de materii prime.stabileşte soldul la sfârşitul zilei. care furnizează informaţia de reflectare şi control gestionar privind situaţia şi mişcarea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie. Reprezentarea grafică este prezentată în Anexa 4. sunt transmise la compartimentul de contabilitate. preţurile. „Conturi de terţi” Contul 401 Furnizori 13 . precum şi evaluarea împreună cu celelalte calcule.5. materiale şi obiecte de inventar Evidenţa constituirii şi mişcării stocurilor şi producţiei în curs de execuţie se realizează prin conturile ce formează conţinutul clasei a-3-a din Planul de conturi general. contabilitatea formării şi utilizării acestora necesită stabilirea unor corespondenţe cu conturi din alte clase: • Clasa a-4-a. • Realizarea normelor specifice de gestiune a stocurilor pentru: Stocurile din depozitele proprii. 301 Materii prime Clasa a-3-a Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie Grupa 30 Stocuri de materii si materiale 302 Materiale consumabile 308 Diferenţe de preţ la materii prime si materiale 303 Materiale de natura obiectelor de inventar Acestea sunt conturi de bilanţ sau de inventar. Controlul concordanţei înregistrărilor din evidenţa gestiunii. iar. Decalajele între vânzarea şi livrarea bunurilor. prin confruntarea soldurilor din raportul de gestiune cu soldurile din fişa contabilă analitică. categorii de stocuri prevăzute de regulamentul pentru aplicarea legii contabilităţii. Decalajele între aprovizionarea şi recepţia bunurilor. La serviciul de contabilitate se verifică legalitatea şi realitatea documentelor înscris în raportul de gestiune. Bunurile aprovizionate sau vândute cu clauze de rezerve de proprietate • Aplicarea regulilor contabile la evaluarea şi înregistrarea stocurilor. împreună cu documentele justificative. denumită „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”. Soldul lor debitor se preia în activul bilanţului. astfel că după ce se constată corecta şi legala lor alcătuire le vizează şi le înregistrează în fişa contabilă analitică ţinută pentru fiecare gestiune în parte. Raportul de gestiune se întocmeşte zilnic. În afara conturilor din clasa a-3-a. • Promovarea principiului prudenţei la inventarierea şi evaluarea prin bilanţ a activelor circulante. 2. pe structură. cu cea din contabilitate se face periodic.

în conturile de stocuri se înregistrează toate operaţiile de intrare şi ieşire a stocurilor cantitativ şi valoric. „Conturi de venituri”. în condiţiile utilizării inventarului permanent. Metoda inventarului permanent 2. Stocurile deţinut de întreprindere. atât cantitativ cât şi valoric. Conform normelor contabile din ţara noastră. Metoda inventarului permanent În cazul utilizării inventarului permanent în contabilitate. se urmăresc prin conturile organice în clasa 8 „Conturi speciale”. astfel: • Contul 8032 „Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare” • Contul 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie” La organizarea contabilităţii sintetice a stocurilor poate fi adoptată una din cele două metode recomandate de normele de aplicare a Legii contabilităţii: 1. unităţile patrimoniale îşi pot organiza contabilitatea analitică a stocurilor în funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile proprii. Ch cu materiale Cheltuieli cu materale consumabile Ch privind Deprecierea Activel circulante Contul 456 Decontări cu aactionarii sau asociatii privind capitalul • Clasa a-6-a. conturile de stocuri se debitează cu intrările de bunuri şi se creditează cu ieşirile din stoc aferente perioadei de gestiune. – 301 302 303 391 3921 3922 Materii prime Materiale Materiale de natura obiectelor de inventar Provizioane pentru Deprecierea Stocurilor 601 602 603 6814 6814 6814 Ch cu materii pri. dar care sunt proprietatea altor unităţi. iar ieşirile din 14 .- inventar Contul 6814 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante • Clasa a-7-a. evaluarea intrărilor în stoc trebuie să se facă la costul istoric dat de costul efectiv de producţie. acestea se vor regulariza aducându-se stocurile la nivelul lor real. Dacă există diferenţe în plus sau minus la inventar. În principiu. : -Tabelul nr. În cazul utilizării inventarului permanent. Metoda inventarului intermitent 1. ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor. “Conturi de cheltuieli” Contul 601 Cheltuieli cu materii prime Contul 602 Cheltuieli cu materiale consumabile Contul 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelelor de 711 7814 7814 7814 Variatia stocurilor Venituri din provizioane pentru deprecierea actv. sunt redate în tabelul nr. „Conturi de venituri” Contul 711 Variatia stocurilor Contul 7814 Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante Legăturile conturilor de stocuri cu cele din clasa a-6-a. din grupa 80 „Conturi în afara bilanţului”. „Conturi de cheltuieli” şi clasa a-7-a. La sfârşitul exerciţiului financiar soldurile conturilor de stocuri sunt comparate cu stocurile faptice stabilite prin inventariere. în cazul stocurilor provenite din producţie proprie.

• folosirea conturilor de diferenţe de preţ aferente stocurilor. de a continua practica contabilă anterioară de a evalua atât intrările cât şi ieşirile din stoc la preţuri standard sau prestabilite. de la începutul lunii. a recalculării stocurilor scriptice după fiecare intrare. 2. LIFO. pe de altă parte. pe baza documentelor de intrare. presupune un volum mai mare de muncă. • intrările în cursul lunii. ieşiri – se va stabili în permanenţă stocul scriptic al bunurilor. şi constă în utilizarea conturilor de stocuri pentru a determina şi urmări în permanenţă stocul scriptic al acestora după fiecare operaţie de intrare şi de ieşire. vor forma rulajul creditor al contului. dar asigură o mai riguroasă cunoaştere.stoc la costurile la care au fost evaluate la intrare elementele destocate. Reglementările contabile româneşti dau posibilitatea unităţilor patrimoniale. • conducerea unei contabilităţi analitice a stocurilor prin adoptarea uneia dintre metodele de contabilitate analitică. Evaluarea ieşirilor din stoc se poate face după multiple metode dintre care cele mai uzuale sunt: CMP. Acceptarea continuării acestei practici a impus instituirea în contabilitatea generală a conturilor de diferenţe de preţ care să reflecte distinct: • La intrarea elementelor în stoc. În cazul utilizării acestei metode. cu ajutorul coeficientului K. Folosirea acestei metode presupune: • utilizarea fiecăruia dintre preţurile de înregistrare a stocurilor. astfel. pe baza documentelor de ieşire. • ieşirile din cursul lunii. care vor putea în perioadele de inventariere cu stocurile faptice. repartizarea diferenţelor de preţ asupra valorii de înregistrare a elementelor ieşite. la preţ de înregistrare. (Si+Rd) cont de diferenţe de preţ K= (Si+Rd) cont de stoc la preţ de înregistrare Coeficientul K se aplică asupra valorii elementelor ieşite din stoc. se renunţă la utilizarea în cursul lunii a conturilor de stocuri pentru evidenţierea intrărilor şi . diferenţele dintre costul istoric şi preţurile de înregistrare. Metoda inventarului intermitent Această metodă presupune stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii lor la finele fiecărei luni. care va fi cel final din luna precedentă şi care nu poate fi decât debitor. • în baza elementelor menţionate: stoc iniţial. ieşirile se determină ca diferenţă între valoarea stocurilor iniţiale plus valoarea intrărilor. iar intrările de stocuri. Prin urmare conturile de stocuri se utilizează numai la începutul şi sfârşitul lunii. respectiv. FIFO. contabilitatea sintetică a stocurilor va reflecta: • stocul iniţial. denumite şi preţuri de înregistrare. în orice moment a mărimii stocurilor şi un mai bun control al integrităţii lor. În acest caz. pe deoparte şi valoarea stocurilor finale stabilite prin inventariere. din timpul lunii sunt contabilizate direct în conturile de cheltuieli 15 . Metoda inventarului permanent este utilizat de unităţile mari şi mijlocii. • La ieşirea elementelor din stoc. care se vor înregistra în debitul contului. Metoda inventarului permanent. intrări. din a căror comparare se pot stabili plusuri sau minusuri la inventar.

a costului de achiziţie pentru bunurile achiziţionate din afara unităţii şi respectiv a preţurilor de producţie pentru bunurile obţinute din producţie proprie. b) pentru stocurile provenite din producţie proprie se parcurg următoarele etape: • se stornează stocurile iniţiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a anula veniturile constituite cu acestea la finele perioadei precedente. inclusiv cele provenite din perioada precedentă. În urma acestei tehnici de înregistrare. 16 . sub premiza că acesta s-a consumat în cursul exerciţiului financiar. La sfârşitul fiecărei luni se stabilesc stocurile finale prin inventariere şi se înregistrează în conturile de stocuri iniţiale ale lunii următoare şi ele se vor anula prin includerea lor pe cheltuieli la începutul lunii următoare. calculate după relaţia: În perioada următoare operaţiile descrise mai sus se repetă. dar nevândută.  regularizarea stocurilor la finele exerciţiului financiar pe bază de inventare faptice prin: • destocarea stocului iniţial reprezentat de soldul al contului de stocuri. • la finele perioadei se inventariază bunurile obţinute din producţie proprie. ci numai în evidenţa operativă de la locurile de depozitare. după caz. la cost de achiziţie. unde au fost înregistrate la început. soldurile conturilor de venituri reflectă bunurile produse în unitate. şi se înregistrează asupra conturilor de venituri din producţia stocată.corespunzătoare. prin corectarea cheltuielilor privind consumurile de stocuri. iar conturile de cheltuieli privind consumurile de stocuri reflectă cheltuielile efective cu aceste consumuri. determinarea ei se face numai la sfârşitul perioadei prin metode diferite şi se înregistrează în contabilitate ca stocuri la costurile corespunzătoare. • bunurile obţinute din producţie proprie nu se înregistrează în contabilitatea sintetică. din cursul unui exerciţiu financiar. Folosirea acestei metode presupune: • utilizarea ca preţuri de înregistrare în contabilitate a stocurilor. • restocarea stocului faptic determinat pe baza inventarului de la finele exerciţiului financiar. dar la începutul perioadei următoare operaţia respectivă se stornează în „roşu”. neconsumate. Tehnica aplicării inventarului intermitent diferă la stocurile procurate din afara unităţii faţă de cele provenite din producţia proprie şi anume: a) pentru stocurile aprovizionate din afara unităţii se parcurg următoarele etape: • se stornează stocurile iniţiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a reveni asupra conturilor de cheltuieli. cu care se degrevează cheltuielile prin trecerea lor asupra conturilor de stocuri. • la finele perioadei se inventariază bunurile aprovizionate sau provenite din perioada precedentă. preţ de factură sau preţ prestabilit. • achiziţiile de bunuri efectuate de la furnizori se înregistrează direct asupra conturilor de cheltuieli. Prin parcurgerea acestor etape. • pe măsura vânzării stocurile se vor înregistra asupra conturilor de venituri. c) pentru producţia în curs de execuţie. Metoda inventarului intermitent constă în:  înregistrarea tuturor intrărilor de stocuri. conturile de stocuri reflectă mărimea reală a acestora. fără să fie nevoie destocarea lor. direct în conturile de cheltuieli privind consumul acestor stocuri.

Contabilitatea materiilor prime şi materialelor se realizează cu ajutorul conturilor: • Contul 301 – Materii prime. îndeosebi în unităţile patrimoniale cu activitate de producţie de bunuri. Materiile prime. integral sau parţial. iar după funcţiunea contabilă este cont de activ.401 Valoarea materiilor prime trimise 351 aflate la terti la prelucrat la terţi Valoarea materiilor achiziţionate 401 Valoarea materiilor prime trecute 371 de la furnizori cu factură la mărfuri spre a fi vândute Valoarea materiilor achiziţionate 408 Valoarea materiilor prime date 4511 de la furnizori fără factură grupului Valoarea materiilor primite de la 4511 Valoarea materiilor prime date 481 grup unităţii Valoarea M P aduse ca aport în 456 Valoarea materiilor prime date 482 natură la capitalul social de către subunităţilor asociaţi Valoarea M P primite de la 481 Valoarea materiilor date în 601 unitate consum Valoarea M P primite de la 482 Valoarea M P plus la inventar (în 601 subunităţi roşu ) Valoarea materiilor achiziţionate 542 Valoarea M P lipsă la inventar. un control riguros al gestionării şi al asigurării integrităţii lor. fie transformată.• • nu trebuie utilizate conturi de diferenţe de preţ aferente stocurilor. 2. însă.6. care aplică metoda inventarului permanent se rezumă astfel: Debit Contul 301 Materii prime Credit Operaţii cu care se Contul creditor Operaţii cu care se Contul debitor debitează corespondent creditează corespondent Valoarea capitalului 101 Valoarea capitalului retras 101 Valoarea ateriilor si materialelor 351. Ea nu permite. 601 din avans de trezorerie imputabile sau neimputabile Valoarea materiilor primite cu 7582 Valoarea materiilor prime 601 titlu gratuit deteriorate Valoare MP constatate plus la 601 Valoarea M P ieşite prin donaţie 6588 inventar 17 . Contabilitatea materiilor prime şi a materialelor consumabile Materiile prime şi materialele consumabile au o însemnată pondere în totalul mijloacelor materiale circulante. • Contul 302 – Materiale . Operaţii privitoare la Contul 301 „Materii prime” reflectate în contabilitatea sintetică la unităţile patrimoniale. Contul 301 „Materii prime” ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de materii prime care participă direct la fabricarea produselor şi se găsesc în produsul finit. după conţinutul economic este un cont de active circulante materiale. nu este necesară organizarea unei contabilităţi analitice a stocurilor. • Contul 308 – Diferenţe de preţ. fie în starea lor iniţială. Metoda inventarului intermitent ar aduce simplificări în munca de contabilitate. dacă inventarierile faptice ar fi efectuate anual şi nu lunar.

precum şi cele necesare procesului de circulaţie. se rezumă astfel: Operaţii cu care se debitează Contul creditor Operaţii cu Contul debitor corespondent care se corespondent creditează Valoarea stoc. se prezintă astfel: Debit Conturile 3021 – 3028 Credit Operaţii cu care se Contul creditor Operaţii cu care se Contul debitor debitează corespondent creditează corespondent Valoarea materialelor aduse ca 101 Valoarea materiilor retrase 101 aport în natură de de întreprinzătorul întreprinzătorul individual individual 18 . 601 inventariate la începutul perioadei precedente (în roşu) Valoarea stocurilor existente la finele 601 perioadei stabilită prin inventariere faptică (în negru) Contul 301 „Materii prime”. astfel: Contul 3021Materiale auxiliare Contul 3022 Combustibili Contul 3023 Materiale pentru ambalat Contul 301 Materii prime Contul 3024 Piese de schimb Contul 3025 Seminţe şi materiale de plantat Contul 3026 Furaje Contul 3028 Alte materiale consumabile Materialele consumabile şi conturile sale sintetice de gradul II. care are ca obiect de înregistrare activele circulante materiale care participă în procesul de fabricaţie sau de exploatare fără a se regăsi de regulă în produsul finit. care aplică metoda inventarului intermitent. 3025.Valoarea M P distruse în urma 6588 calamităţilor naturale Operaţii privitoare la Contul 301 „Materii prime” reflectate în contabilitatea sintetică la unităţile patrimoniale. care impun desfăşurarea contului 301. după conţinutul economic sunt conturi de active circulante materiale. 3026 şi 3028 reflectate în contabilitatea sintetică la unităţile patrimoniale. Î n sfera acestor active circulante materiale se înscriu o gamă largă de elemente. 3023. Operaţiile privitoare la conturile 3021. este un cont sintetic de gradul I. care aplică metoda inventarului permanent. exist. în conturi sintetice de gradul II. care se diferenţiază în anumite limite prin caracteristici comportamentale. 3022. aflate în patrimoniul unităţii. la încep perioadei. 3024. iar după funcţiunea contabilă sunt conturi de activ.

Valoarea materialelor aduse de la terţi Valoarea materialelor achiziţionate de la furnizori cu factură Valoarea materialelor achiziţionate de la furnizori fără factură Valoarea material primite de la grup Valoarea materialelor aduse ca aport în natură la capital de asociaţi Valoarea materialelor primite de la unitatea de care aparţine subunitatea Valoarea materialelor primite de la subunitate Valoarea materialelor cumpărate pe baza avansului de trezorerie Valoarea materiilor primite cu titlu gratuit 351. care aplică metoda inventarului permanent se rezumă astfel: Operaţii cu care se Contul creditor Operaţii cu care se Contul debitor 19 . După conţinutul economic este un cont rectificativ de active circulante. comisioane şi alte taxe nedeductibile). lipsă la inventar imputabile sau neimputabile Valoarea materialelor date în consum sau depreciate Valoarea materialelor plus la inventar (în roşu) Valoarea materialelor ieşite prin donaţie Valoarea materialelor distruse în urma calamităţilor 371 4511 481 482 6021–6028 6021–6028 6021–6028 6582 6588 Operaţiile privitoare la conturile 3021. 3025. ţine evidenţa diferenţelor dintre preţul standard şi preţul efectiv de cumpărare sau pentru evidenţierea celorlalte componente ale costului de achiziţie(taxe vamale. Soldul debitor al contului308 „Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale”. 3023. 3024. evidenţiază diferenţele de preţ aferente materialelor existente în stoc. iar după funcţiunea contabilă este cont de activ. date altei subunităţi Valoarea mater. 401 401 408 4511 456 481 482 542 7582 Valoarea mater trecute la mărfuri Valoarea materialelor date grupului Valoarea materialelor date unităţii de care aparţine subunitatea Valoarea mat. se prezintă astfel: Operaţii cu care se debitează Contul creditor Operaţii cu Contul debitor corespondent care se corespondent creditează Valoarea stocului existent la începutul 601 perioadei. transport. inventariate la sfârşitul perioadei precedente (în roşu) Valoarea stocului existent la sfârşitul 601 perioadei stabilit prin inventariere faptică ( în negru) Contul 308 „Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale”. 3022. manipulare. Operaţii privitoare la Contul 308 „Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale” reflectate în contabilitatea sintetică la unităţile patrimoniale. care aplică metoda inventarului intermitent. 3026 şi 3028 reflectate în contabilitatea sintetică la unităţile patrimoniale.

7 Inregistrări contabile privind achiziţiile de stocuri cu reduceri comerciale şi financiare Derularea tranzacţiilor de vânzare-cumpărare presupune relaţii cu furnizorii şi clienţii. Reducerile comerciale au o influenţă directă asupră mărimii nete a unei facturi. care se calculează astfel: Soldul iniţial al dif de preţ + Diferenţele de preţ aferente intrărilor K = Soldul iniţial al stocurilor + Valoarea intrărilor la preţ de înregistr. ceea ce duce la creşterea cifrei de afaceri. Acest coeficient se înmulţeşte cu valoarea materialelor ieşite din gestiune la preţ de înregistrare. Aceste reduceri de preţuri se împart în două categorii: • Reduceri de natură comercială • Reduceri de natură financiară 1. să incite clientul spre cumpărare.debitează corespondent Diferenţe de preţ aferente MP aduse 351 de la terţi sau în curs de aprovizionare Diferenţe de preţ aferente materiilor 401 achiziţionate de la furnizori cu factură Diferenţe de preţ aferente materiilor 408 achiziţionate de la furnizori fără factură Diferenţe de preţ aferente materiilor 4511 primite de la grup Diferenţe de preţ aferente materiilor 481 primite de la unitate Diferenţe de preţ aferente materiilor 482 de la altă subunitate Diferenţe de preţ aferente materiilor 542 cumpărate pe seama avansului de Trezorerie creditează corespondent Diferenţe de preţ aferente MP 351 trimise spre prelucrare sau în custodie la terţi Diferenţe de preţ aferente MP 371 trecute la mărfuri spre a fi vândute Diferenţe de preţ aferente materiilor 4511 prime date grupului Diferenţe de preţ aferente M P date 482 unităţii de care aparţine subunitate Diferenţe de preţ aferente materiilor 601 prime date în consum Diferenţe de preţ aferente materiilor 601 constatate plus la inventar ( în roşu) Diferenţe de preţ aferente MP lipsă 601 la inventar imputabile sau neimputabile Diferenţe de preţ aferente materiilor 6588 prime ieşite prin donaţie Diferenţe de preţ aferente materiilor 6588 prime distruse în urma calamităţilor Diferenţele de preţ se repartizează asupra valorii materialelor ieşite şi asupra stocurilor cu ajutorul unui coeficient de repartizare K. 2. pe piaţa concurenţială ceea ce duce la operarea cu reduceri de preţ. prin creditul contului 308. respectarea întocmai a unor clauze contractuale. destinate să plătească fidelitatea unui client. nu în ultimul rând. achitarea înainte de termen a unei datorii şi. În categoria reducerilor comerciale se includ: 20 . iar suma rezultată se înregistrează în conturile corespunzătoare în care au fost înregistrate materialele ieşite. Rc cont 308 = Rc cont 301(301) * K La finele perioadei. soldurile conturilor de diferenţe de preţ se cumulează cu soldurile conturilor de materiale şi se formează valoarea stocurilor la costul de achiziţie.

• Risturnul reprezintă o reducere de preţ practicată asupra ansamblului operaţiilor efectuate cu acelaşi cumpărător pe o perioadă determinată. dar se poate acorda şi în sumă fixă.• Rabatul reprezintă reducerea practicată. 1035 / 1999. Cu privire la metodologia de calcul şi contabilizare a reducerilor. trebuie respectate următoarele reguli: • Toate reducerile de preţ sunt incluse în factură. ţinându-se cont de unele defecte de calitate sau de neconformitate a bunurilor comerciale. Obiectele de inventar conform HG. reprezentând o bonificaţie acordată clientului. 2. care efectuează o plată înainte de scadenţă. • Reducerile comerciale premerg reducerile financiare. modificat cu HG. • În cazul reducerilor comerciale mai întâi se calculează rabaturile şi apoi remizele şi risturnurile. 424/2001 prezintă următoarele caracteristici: • Servesc mai multe cicluri ale procesului de exploatare şi deci îşi transmit treptat valoarea asupra diferitelor perioade de gestiune. indiferent de valoarea lor de serviciu sau cu o durată mai mică de un an. • Taxa pe valoarea adăugată se calculează la ultimul „net” determinat şi se adună cu acesta pentru a obţine „totalul facturii”. ceea ce înseamnă că procentele de reducere se aplică asupra netului anterior. cu o valoare mai mică decât limita legală stabilită pentru a putea fi considerate mijloace fixe. De regulă. • Reducerile comerciale nu se contabilizează nici la furnizor.1. Reducerile financiare poartă denumirea de sconturi Scontul de decontare este reducerea financiară acordată procentual asupra unei creanţe decontate înainte de scadenţa normală. în clientela vânzătorului.000 lei sau durată de utilizare mai mică de un an. 2.8. procent prevăzut în oferta de preţuri a vânzătorului sau care rezultă din negociere între cei doi parteneri de afaceri. • Scontul de decontare se aplică după ultima reducere de natură comercială.8. care este beneficiarul plăţii şi un venit financiar pentru client. Contabilitatea obiectelor de inventar 2. ţinânduse cont de volumul vânzărilor sau de importanţa cumpărătorului. Clasificarea obiectelor de inventar: 21 . • Reducerile financiare se contabilizează ca o cheltuială financiară pentru furnizor şi ca un venit financiar pentru client. • Reducerile sunt determinate în cascadă. Scontul de decontare este o cheltuială financiară pentru furnizor. • Remiza este reducerea practicată asupra preţului curent de vânzare. Obiectele de inventar Obiectele de inventar sunt bunuri materiale asimilate activelor circulante. • Valoarea de intrare în patrimoniu sub 8. precum şi bunurile asimilate acestora. nici la client. asupra preţului convenit anterior între furnizor şi client. faţă de clauzele prevăzute în contract.000. Remiza corespunde unui procent aplicat asupra preţului brut. indiferent de valoarea lor. reducerile comerciale se acordă sub forma unui procent din preţul brut.

Includerea uzurii obiectelor de inventar pe cheltuieli nu se face prin intermediul amortizării. fie într-o perioadă de cel puţin trei ani.2. 89/1991. la darea în folosinţă. • Preţ standard sau de facturare al furnizorului. aparate de măsură şi control(AMC-uri) ce se folosesc fie la fabricarea anumitor produse în serie sau în masă. fie eşalonat în intervalul duratei normale de serviciu. din producţie proprie sau pe orice altă cale. • Obiecte de inventar cu destinaţie specială din care fac parte: scule. cu reflectare distinctă a diferenţelor de preţ. dispozitive şi verificatoare cu destinaţie specială(SDV-uri). întrucât legislaţia în vigoare. fiind o formă particulară a amortizării. Metodele de determinare a uzurii sunt: • Metoda globală • Metoda cotelor eşalonate Evaluarea obiectelor de inventar se poate face la: • Cost de achiziţie. ieşirea lor din depozit nu presupune şi consumul imediat. dar care nu trebuie să depăşească trei ani. Dintre cele două metode de organizare a contabilităţii sintetice a obiectelor de inventar se foloseşte cea a inventarului permanent. Organizarea evidenţei operative şi a contabilităţii analitice Evidenţa operativă şi contabilitatea analitică a obiectelor de inventar. iar valoarea lor se include. numit şi echipamentul de uzură. ci prin utilizare. Contabilitatea intrării obiectelor de inventar în depozite pe calea achiziţiei. ci expresia valorică a uzurii intră în relaţie cu cheltuielile. fie la fabricarea anumitor comenzi individuale. prin Regulamentul de aplicare a Legii contabilităţii nr. • Echipamentul de protecţie care se utilizează pentru protejarea sănătăţii corporale a personalului din unitate. se organizează pe feluri de obiecte. Obiectele de inventar se comportă în gestiune la fel ca şi mijloacele fixe. lucrări.8. 2. • Cost de producţie. Valoarea lui se include pe cheltuieli fie integral. asemănătoare celor pentru materiale. ceea ce presupune şi menţinerea obiectelor de inventar în conturi distincte de stocuri. în cote sau în raport cu uzura. cu fişe de magazie şi fişe de cont analitice. deoarece. îşi păstrează forma materială iniţială până la scoaterea din folosinţă. care cuprinde acel echipament care se distribuie muncitorilor de la locurile de muncă unde se impune utilizarea unui anumit fel de echipament sau unde îmbrăcămintea proprie ar fi expusă unei uzuri premature. 22 . pentru cele cumpărate din afara unităţii. O situaţie diferită intervine în ceea ce priveşte contabilitatea obiectelor de inventar aflate în folosinţă. prin intermediul unor cote de uzură stabilite pe unitatea de produs fabricat. precum şi ieşirea acestora din depozite se organizează la fel ca şi cea a materialelor. deservesc mai multe exerciţii. pentru cele provenite din producţie proprie. se uzează treptat şi îşi transferă valoarea asupra cheltuielilor. aflate în depozitul central de materiale al întreprinderii. Valoarea lor se includ pe cheltuieli pe toată durata participării la fabricarea produselor în cauză. servicii a căror valoare se include în cheltuieli. fie integral la darea lor în folosinţă. • Echipamentul de lucru. prevede că pentru obiectele de inventar în folosinţă se utilizează un cont distinct pentru uzura acestora. ca la mijloace fixe.• Obiecte de inventar de uz general. pe cheltuieli. care se folosesc la mai multe produse.

cantitativ. pe locurile unde acestea sunt date în folosinţă cu ajutorul „Fişei analitice de cont”. Contul 321 este desfăşurat pe două conturi sintetica de gradul II: • Contul 3031 Obiecte de inventar în depozit • Contul 3032 Obiecte de inventar în folosinţă Contul 3031 „obiecte de inventar în depozit” reflectă obiectele de inventar procurate şi depozitate ce urmează a fi date în folosinţă. 2.Evidenţa operativă a existenţei şi mişcării obiectelor de inventar în folosinţă se organizează la magaziile de exploatare din secţii.3. Evidenţa obiectelor de inventar încredinţate personalului pe un timp mai îndelungat se organizează cu ajutorul formularului „Fişă nominală pentru evidenţa obiectelor de inventar. a echipamentului de protecţie şi a mijloacelor fixe în folosinţă îndelungată”. Pentru scoaterea din folosinţă a obiectelor de inventar se utilizează „Procesul verbal pentru scoaterea din uz a obiectelor de inventar date în folosinţă”. După conţinutul economic este cont de active circulante de natura stocurilor. • Soldul debitor reprezintă valoarea obiectelor de inventar existente în depozit. pe feluri de obiecte. Contabilitatea analitică a obiectelor de inventar aflate în folosinţă se organizează numai valoric.8. În această fişă se evidenţiază şi scoaterea din folosinţă a obiectelor complet uzate. Organizarea contabilităţii sintetice a obiectelor de inventar Pentru realizarea contabilităţii obiectelor de inventar se folosesc următoarele conturi: Contul 303 Materiale de natura obiectelor de inventar. din alte motive. la magazia de unde se ridică obiectele. Contul 303 „obiecte de inventar” evidenţiază existenţa şi mişcarea stocurilor de obiecte de inventar aflate în patrimoniul unităţii. Operaţiile privitoare la contul 3031 „obiecte de inventar în depozit” reflectate în contabilitatea sintetică se rezumă astfel: • Debit Contul 3031 „obiecte de inventar în depozit” Credit Operaţii cu care se Contul creditor Operaţii cu care se Contul debitor debitează corespondent creditează corespondent Aduse ca aport de întreprinzătorul 101 Valoarea obiectelor de inventar 101 individual restituite întreprinzătorului individual Primite sau reîntoarse de la terţi 351 Valoarea obiectelor date în folosinţă 3032 Achiziţionate cu factură de la 401 Valoarea obiectelor trimise la terţi 352 furnizori Achiziţionate fără factură de la 408 Valoarea obiectelor trecute la 371 furnizori mărfuri spre a fi vândute Primite de la grup 4511 Valoarea obiectelor date grupului 4511 Primite ca aport la capitalul social 456 Cota-parte (50%) din echipamentul 461 23 . cu ajutorul fişelor de magazie. iar după funcţiunea contabilă este cont de activ. Poate fi caracterizat astfel: • După conţinutul economic este cont de active circulante • După funcţiunea contabilă este un cont de activ • Se debitează cu obiectele de inventar recepţionate şi depozitate • Se creditează cu obiectele de inventar date în folosinţă sau ieşite din depozit.

fie ca o cheltuială anticipată.4.Primite de la unitatea de care aparţine subunitatea Primite de la o altă subunitate Achiziţionate pe baza avansului de trezorerie Obiecte de inventar primite cu titlu gratuit 481 482 542 7582 de lucru suportate de salariaţi Valoarea obiectelor date unităţi de care aparţine subunitatea Valoarea obiectelor date altei subunităţi Valoarea obiectelor constatate plus la inventar (în roşu) Valoarea obiectelor lipsă la inventar.9 Contabilitatea productiei in curs de executie Productia in curs de executie sau altfel spus productia neterminata de la sfarsitul fiecarei perioade de gestiune.Contabilitatea echipamentului de protecţiei şi a echipamentului de lucru Echipamentele şi materialele de protecţie sunt asimilate mijloacelor circulante indiferent de valoarea şi durata lor de utilizare.8. atelierelor sau altor locuri de utilizare. 2. neimputabile sau imputabile Valoarea obiectelor depreciate Cota-parte (50%) din echipamentul de lucru suportate de unitate Valoarea obiectelor donate Distruse în urma calamităţilor 481 482 603 603 603 603 6582 6588 Contul 3032 „obiecte de inventar în folosinţă” reflectă obiectele de inventar date în folosinţă secţiilor. El este pus la dispoziţia acestora contra cost(50% din preţul de vânzare cu amănuntul este suportat de întreprindere. Ele se distribuie gratuit personalului care lucrează în condiţii toxice sau vătămătoare pentru sănătate. Partea de 50% din preţul echipamentului. care este repartizată apoi în cote lunare asupra cheltuielilor curente. prezinta anumite aspecte specifice. dintre care se amintesc: . trimestru si exercitiu. iar 50% de către salariaţi). conform normelor de protecţie a muncii. depozitării. dării în folosinţă şi a recuperării uzurii echipamentului de protecţie este identică cu cea a obiectelor de inventar de uz general. Echipamentul de lucru. Contabilitatea procurării. unde natura muncii provoacă o uzură prematură a hainelor şi încălţămintei. este acordat lucrătorilor permanenţi de către întreprindere.se determina la costul efectiv de productie numai la sfarsitul fiecarei luni. scoase din folosinţă • Soldul debitor reprezintă obiectele de inventar aflate în folosinţă 2. pentru a le folosii la locul de muncă. împreună cu cheltuielile de transport aprovizionare care se suportă de întreprindere. 24 . se înregistrează fie direct pe cheltuială directă. Poate fi caracterizat astfel: • După conţinutul economic este un cont de active circulante • După funcţia contabilă este un cont de activ • Se debitează cu obiectele de inventar date în folosinţă • Se creditează cu obiectele de inventar casate. comparativ cu celelalte categorii de stocuri.

. care se inregistreaza in creditui contului 393 .Venituri din productia stocata" s. creditandu-se contui 7814 « Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante". contabilitatea productiei in curs de executie se organizeaza numai cu ajutorul metodei inventarului intermitent. 25 .inregistreaza in debit si in credit costul efectiv de productie. care reprezinta costul efectiv de productie aferent produselor si respectiv lucrarilor si serviciilor in curs de executie'exrstente" la sfarsitui perioadei..de asemenea. prin corespondenta cu debitui contului 6814 . s..a. ambele conturi se crediteaza la inceputui perioadei de gestiune urmatoare numai prin debitui contului 711 . . prin intermediul inventarierii faptice sau prin utilizarea unor metode tehnice de constatare a stadiului de prelucrare sau de executie a operatiilor tehnologice sau prin metoda contabila. . Aceste conturi functioneaza in mod similar si au urmatoarele trasaturi comune: .Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru deprecierea activelor circulante". ..• . care constitute grupa cu aceeasi denumire si simbolul 33. dupa caz. diminuata cu soldul final al contului 393 „ Provizioane pentru deprecierea productiei in curs de executie” .. se inscrie in activul bilantului intr-un singur post bilantier existent in grupa II „ Active circulante” si prima subgrupa a acesteia.au functia contabila de activ.Provizioane pentru deprecierea productiei in curs de executie".a.costul efectiv de productie la care se evalueaza se stabileste numai dupa expirarea perioadei de gestiune.Lucrari si servicii in curs de executie".sunt conturi de bilant si au solduri finale debitoare. Datorita acestor caracteristici. . denumita „Stocuri”. stabilindu-se o valoare de utilitate mat mica decaf costui efectiv de productie..Produse in curs de execute" • 332 . In ceea ce priveste organizarea contabilitatii productiei in curs de executie se retine si faptul ca la inventarierea anuala se poate preconiza o anumita depreciere.. in masura in care deprecierea nu s-a produs sau a fost mai mica decat s-a preconizat. Pentru diferenta de valoare in minus se constitute provizioane.se debiteteaza la sfarsitul perioadei de gestiune numai prin creditul contului 711 „Venituri din productia stocata".Provizioane pentru deprecierea productiei in curs de executie" se debiteaza in exercitiile care urmeaza celui in care s-a creditat. Contui 393 .suma soldurilor finale debitoare. utilizandu-se doua conturi sintetice de gradul I: 331 .

nr. cu sediul in Craiova.648 E-mail: constantin. Craiova Cod IBAN: RO59 BRDE 260S V031 7614 2600 .c..c. 4.1 Prezentarea generala a S.l.l Capital social: 21.cUrbis.ro marketing@Yahoo. In această perioadă s-a schimbat forma de organizare şi denumirea.r. Fax: 0251/360.D. judeţul Dolj.badoiu@snorsova. încheind contracte direct cu beneficiari din Germania şi Olanda. 0251/361.885. actualmente denumită Societatea de Investiţii Financiare Transilvania. a cunoscut o evoluţie spectaculoasă după anul 1991.R.B. 26 . mai exact în anul 1992.C. Tot în acea perioadă.: 0251/362.500.R.l 3.B.399. înfiinţându-se ca societate cu raspundere limitata cu capital deţinut în procent de 70% de fostul FPS (Fondul Proprietăţii de Stat) şi de 30% de Fondul Proprietăţii Private Transilvania. Tufări. "Urbis" S. 225200. societatea a început sa produca pentru export.431.com Cod IBAN: RO25 RNCB 3530 0000 0002 0001 .S.Cap III Contabilitatea Stocurilor la nivelul S.r. Craiova Infiinţată în anul 1890 ca un mic atelier destinat producerii si repararii de obiecte sanitare S.000 lei Str. "Urbis" S. Dolj Tel. Craiova.r.

000 lei 600. eliberat de Germanischer Lloyd.T. îndeosebi credite bancare pentru activitatea de export. în parte. sub forma bonificaţiei de dobândă.cheltuielile de transport platite din avansuri de trezorerie 400.V.1999. Llloyd Register. Toate procesele care vizează regulile de producere a obiectelor sanitare sunt supravegheate de inspectorii societăţilor de clasificare cu recunoaştere internaţională: Germanischer Lloyd. Evidenţa costurilor se ţine pe comenzi.T. aferenta pretului de cumparare (5.A.000 lei.000 lei 5.600..J25/150/03. Funcţionează ca societate cu raspundere limitata conform Legii nr. cabine de dus. se inregistreaza operatiile privind aprovizionarea materiilor prime referitor la care se cunosc urmatoarele elemente: . amenajari interioare si instalatii sanitare.000. achiziţionate de pe piaţa priamră sau secundară. In anul 1998.calorifere. Pentru desfăşurarea normală a activităţii. intrarea in gestiune a materiilor prime: % = 401 301 Furnizori Materii prime 308 Diferente de pret la materii prime si materiale 4426 6.De altfel societatea este deţinătoarea certificatului ISO 9001. (cod CAEN 3511).000 lei . având ca obiect principal de activitate producerea si repararea de obiecte sanitare.r.l 1. este persoană juridică română înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului Dolji sub nr. Atunci când foloseşte creditele bancare în lei. Când are disponibilităţi în cont acestea sunt folosite cu precădere pentru rambursarea creditelor. 3. nr. societatea foloseşte ca sursă de finanţare atât sursele proprii cât şi pe cele atrase.000 lei . .c.pretul total de cumparare (facturare) 5. de la Banca de Export Import a României.000. Bureau Veritas.04.000 lei 27 . Societatea produce obiecte sanitare destinate locuintelor. baterii baie.000 lei 1.2 Aplicatii practice privind Contabilitatea Stocurilor la nivelul S. consumul de manoperă directă reprezentând cheia de repartizare a costurilor indirecte de secţie.000 lei .664.000*19%) 76. republicată. "Urbis" S.l.600.4. în urma unei oferte publice.000*19%) .A aferenta cheltuielilor de transport (400.Pe baza jurnalului notelor de receptie si constatare de diferente si/sau altor documente de intrare in patrimoniu.V. dobânda achitată băncilor se recuperează. are cod unic de înregistrare 1614734 şi este înregistrată la Ministerul Finanţelor Publice – Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat Dolj în baza Certificatului numărul 107/18.31/1990. realizeaza la comanda instalatii sanitare din pexal si teava zincata.1991. are sediul în Craiova.03. Până în prezent societatea nu a executat lucrari dar există preocupări în sensul ca pe viitor să se efectueze şi lucrări de instalare şi montare de echipamente prin forţe proprii sau prin subcontractare. strada Tufări.pretul total prestabilit (standard) 5. fostul FPS şi-a vândut cota de acţiuni deţinută în societate. Se inregistreaza operatiile privind : a.064.r. bucatarie. sau în depozite la termen funcţie de posibilităţile concrete. utilizând metoda licitaţiei olandeze.Societatea Comercială Urbis S. faianta. gresie. iar sumele rămase le plasează în titluri de stat.

140.000 lei Diferentele de pret la materii prime si materiale 3.000 lei Diferente de pret la materii prime si materiale b.cheltuielile de transport facturate de furnizor 150.000 lei Cheltuieli cu materii prime 301 2.000.T. contabilizarea cheltuielilor de transport : % = 542 476.000 lei si totodata se repartizeaza diferentele depret in minus (favorabile) stabilite pe baza de coeficient mediu 8% in suma de 80.000 lei 308 600.000 lei .000.000*19%) .V.V. intrarea in gestiune a materialelor consumabile: 302 = % 3.In perioada de gestiune urmatoare in jurnalul de intrari sunt inscrise materialele auxiliare aprovizionate referitor la care se cunosc.000.V.A.000 lei 28 .000 lei si totodata se repartizeaza diferentele nefavorabile de pret aferente.000*19%) 28.000 lei .600.T.000 lei Materiale consumabile 401 2. TVA aferenta pretului total de cumparare: 4426 = 401 494. .600.000. se inregistreaza iesirile din gestiunea de materiale consumabile in valoare de 1.A aferenta cheltuielilor de transport (150.T.A.000 lei: 601 = % 2.000.000 lei Cheltuieli cu materiale Materiale consumabile consumabile 308 = 602 80. Se reflecta in contabilitete totalul jurnalului de iesiri din gestiune privind materiile prime consumate in cursul perioadei de gestiune in valoare de 2.pretul total prestabilit (standard) 3.000 lei 601 = 302 1. Se inregistreaza operatiile privind : a.000 lei Materii prime 308 140.pretul total de cumparare (facturare) 2. deductibila b.000 lei Diferente de pret la materii Avansuri de prime si materiale trezorerie 2.000 lei TVA deductibila Furnizori c.000 lei Diferente de pret la materii prime si materiale 4426 TVA deductibila 4. Pe baza jurnalului si a bonurilor de consum.600. aferenta pretului de cumparare (2.000 lei Furnizori 308 400.500 lei 308 Furnizori 150.000.000 lei . cheltuieli de trasport si TVA aferenta: % = 401 178. stabilite pe baza de coeficient mediu (7%) in suma de 140.500 lei..

000.000 lei si respectiv 5.500 lei 602 Furnizori Cheltuieli cu materialele consumabile 4426 28.000 lei Cheltuieli cu materiale Materii prime consumabile 602 = 302 5. astfel: a. cheltuieli de transport-aprovizionare aferente materialelor consumabile aprovizionate: % = 401 178. Folosindu-se datele de la operatiile variantei anterioare se inregistreaza materiile prime si materialele consumabile aprovizionate in cursul exercitiului curent. 29 .Diferente de pret la materii prime si amteriale Cheltuieli cu materialele consumabile 5.000 lei 601 Furnizori 5.000 lei Cheltuieli cu materialele Materiale consumabile consumabile 6.000 lei TVA deductibila c.000.600.000 lei 4426 TVA deductibila d.664.000 lei TVA deductibila b. costul total efectiv de achizitie aferent materiilor prime si materialelor consumabile existente in stoc si inscrise in inventarul efectuat la sfarsitul anului financiar anterior este de 7.000 lei 601 Avansuri de trezorerie Cheltuieli cu materiile prime 4426 76.000 lei Cheltuieli cu materiile prime 4426 1. cheltuieli de transport aferente materiilor prime aprovizionate: % = 542 476.000 lei 602 Furnizori Cheltuieli cu materialele consumabile 494. aprovizionarea cu materii prime: % = 401 6.094. aprovizionarea cu materiale consumabile: % = 401 3.000. prin cumularea sumelor.064. Se considera ca la inceputul exercitiului curent.000 lei care se inregistreaza astfel: 601 = 301 7.000.500 lei TVA deductibila Aceasta operatie economica se inregistra odata cu cea anterioara.

960 lei TVA colectata 8. La sfarsitul exercitiului curent se efectueaza inventarierea si se determina costul efectiv total de achizitie aferent materiilor prime si materialelor consumabile existente in stoc. incarcarea in gestiune a costului de productie total.000 lei): 671 = 602 184.000 lei.000 lei Venituri din productia stocata Lucrari si servicii in curs de 30 . Scaderea din gestiune a valorii lucrarilor si serviciilor aflate in curs de executie: 711 = 332 6.000. Se inregistreaza predarea cu titlu gratuit de materiale consumabile la costul efectiv total de 184.000 lei aferent lucrarilor si serviciilor aflate in curs de executie: 331 = 711 8. scaderea din gestiune a valorii produselor in curs de executie: 711 = 331 8.000.000 lei Donatii si subventii acordate Cheltuieli cu materialele consumabile 635 = Cheltuieli cu alte impozite. de 6.500.500.000.000 lei Materii prime Cheltuieli cu materiile prime Si: 302 = 602 3.000. se inregistreaza urmatoarele operatii economice privind productia in curs de executie: a. Constituirea provizioanelor pentru deprecierea productiei in curs de executie de 1.000 lei aferent lucrarilor si serviciilor aflate in curs de executie: 332 = 711 6.16.7.000 lei .000 lei (200.000.000 lei Venituri din productia stocata Produse in curs de executie b.000 lei Lucrari si servicii in Venituri din productia stocata curs de executie c. in valoare de 6.000. incarcarea in gestiune a costului de productie total.000 lei Produse in curs de executie Venituri din productia stocata b.000 lei si respectiv 3.200. de 6. pe baza notei de contabilitate si a inventerului efectuat anterior se inregistreaza urmatoarele operatii privind productia in curs de executie: a.200. care se inregistreaza astfel: 301 = 601 6.000 lei Materiale consumabile Cheltuieli cu materiale consumabile 9.000.000 lei: 6814 = 393 1.000.000 lei Cheltuieli de exploatare Provizioane pentru privind provizioanele deprecierea productiei pentru deprecierea in curs de executie activelor circulante 10. Taxe si varsaminte asimilate 4427 34. La inceputul exercitiului urmator. Pe baza inventarului efectuat la sfarsitul exercitiului curent.

concluzii si rationalizari Ora adevarului pentru economia romaneasca se apropie. Inevitabil. a iesit la suprafata.8%. dar si o politica monetara adecvata. In timp ce FMI arata cu degetul spre slabiciunile din economie. De ce se teme FMI? De reintoarcerea economiei la parametrii de acum doi-trei ani. iar cresterea economica sinusoidala. iar Neven Mates. s-a intors la Washington fara a avea o scrisoare de intentie negociata 100%. deoarece aceasta a luat-o inaintea unei industrii prea slabe. discutiile au fost inflexibile. anul cand vrem sa incheiem negocierile cu UE.Executie Propuneri. precum energia si transporturile. ceea ce ar conduce la un deficit de cont curent de peste 4. Nici nu e de mirare.7% din PIB. ministrul finantelor publice. negociatorul sef pentru Romania. cat este nivelul critic. ascuns sub pres pana acum. Nu intamplator. Temerile lui Mates sunt alimentate si de o dublare a creditului 31 . El inseamna intreprinderi neprivatizate care produc pierderi. odata cu 2005. tot raul din economie. care trebuie restructurate din temelii. guvernul vrea sa mareasca in 2004 deficitul bugetar la 3. De data aceasta. sectoare nerentabile. cand inflatia era foarte greu de controlat. ultima revizuire a acordului stand by cu FMI a reprezentat „cea mai inflexibila runda de negocieri de cand Romania poarta discutii cu FMI”. dupa cum a declarat dl Mihai Tanasescu.

In lipsa unei industrii autohtone competitive. Editura Universitatea Craiova. Editura SITECH. –Contabilitatea societatii comerciale. 1996. –Contabilitatea profundata. Este absolut normal ca intreprinderile si populatia sa apeleze la credite. Masura anuntata de a limita creditarea prin scumpirea progresiva a creditului este un surogat. volumul lI. Craiova. –Contabilitatea societatii comerciale. Masurile care ne asteapta inseamna disponibilizari masive si mariri de preturi. CECAR. Sandu M. –Principiile contabilitatii. Craiova . numai ca acesti bani s-au dus in importuri de tehnologie (de cele mai multe ori second-hand) si in bunuri de consum de import. Ristea M. Craiova . Editura Bucuresti. Constantin Staicu Mihai M. Ristea M. Cuiul problemei il reprezinta restructurarea sectoarelor ineficiente si renuntarea la subventii. -Contabilitatea financiara. Craiova 1999. –Contabilitatea societatii bancare. Craiova. 1996. Bibliografie Barbacioru V. CECAR. Editura “Scrisul Romanesc”.Editura SITECH. in importuri. Editura Universitatea. 1995. 32 . –Contabilitatea financiara. Trasca M. 2001. creditul neguvernamental a alunecat periculos pe balanta de plati. Editura Bucuresti. 1998. volumul I .neguvernamental. in ultimul an. 1999.

Craiova. Galati. Manolescu M. 1994. .Iacob C. Editura Aius. Editura Sidex. –Contabilitatea de gestiune. –Contabilitatea de gestiune. Iordache A. 33 . 1996.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->