Riga Crypto si Lapona Enigel

de Ion Barbu

- Face parte din cea de-a doua etapa de creatie a lui Barbu, denumita baladic orientala (prima
etapa: parnasiana – poezie de natura scrisa la persoana a III-a aparent intr-o maniera
impersonala, a doua etapa: baladic orientala – poezii lungi cu fir epic cu numeroase
neologisme, a treia etapa – etapa ermetica).

- Cea mai cunoscuta este Riga Crypto si Lapona Enigel; titlul ei aminteste de marile povesti
de iubire ale literaturii universale: Tristan si Izolda, Romeo si Julieta.

- Fiind o balada, poezia imbina trasaturile epice cu cele lirice si dramatice.

Epic: - textul are fir narativ (povestea de iubire imposibila dintre RG si LP)
- prezenta unui narator
Liric: - intensitatea sentimentelor celor doua personaje, accentul cade pe aspiratiile acestora
Dramatic: - folosirea dialogului (comunicarea dintre RG si LP) si finalul trist pentru
RG – decaderea

- Balada permite mai multe interpretari:

a) “Luceafar intors” (cheie de lectura pusa de Ion Barbu)
b) Treptele cunasterii propuse de Barbu in “Ritmuri pentru nuntile necesare”
I) Roata venerei (Eros/ Traire in carnal, in concret)
II) Roata lui Mercur (intelect – traire lucida, cunoastere analitica/ cerebrala)
III) Roata Soarelui (cunoastere absoluta, completa, deplina)

Sugestii pentru analiza textului

Textul este o povestire in rama/ povestirea cadru:

 Construita sub forma unui dialog intre Menestrel si Nuntasul Fruntas
(Menestrelul – poetul care oficiaza o nunta simbolica, iar nuntasul fruntas este
oaspetele ales, demn de a participa la actul nuntirii )
 “Nuntasul fruntas” ii cere “menestrelului’ sa spuna povestea stranie despre RC si
LP; actul istorisirii pare a face parte dintr-un ritual desfasurat intr-un cadru special
“in camara” intr-un anumit moment “la spartul” unei nunti reale
Povestea propriu-zisa
1) Portretul RG
 Apartine lumii vegetale, este imparat intr-o lume a buretilor, a umiditatii si a
intunericului
  Antipatizat de supusii lui, barfit de “ghioci si toporasi” – termeni ce amintesc
de florile primaverii extrem de trecatoare/ fragile; ocara este determinata de
invida acestora pe fiinta care a dobandit in urma pactului cu vrajitoarea
minatarca tinerete vesncia. Pretul platit este imposibilitatea devenirii, a
evolutiei pe treptele cunoasterii “Sterpul il faceau si naravas/ Ca nu voia sa
infloreasca”.
2) Portretul LP
 Se afla in antiteza cu portretul RG
 Ea provine din taramul apei inghetate – simbol al stagnarii.
 Atributele care o definesc “mica, linistita, cu piei” o prezinta ca pe o fiinta
superioara; mesager al lumii inghetate ea apare in ipostaza unui pastor de
reni, initiind si desfasurand un proces de transhumanta( (Despre animale)
Care este mutat dintr-un loc în altul, după anotimpuri, în vederea asigurării
hranei necesare); miscarea ei de la Nord la Sud echivaleaza cu parcurgerea
unui drum de tip initiatic – directia pe care a pornit este determinta de
necesitatea nuntirii cu soarele.
3) Intalnirea dintre RG si LP
 Circumstantele favorizeaza comunicarea intre fiinte care apartin unor
lumi diferite: locul (poiana), timpul (noaptea), starea (somnul si visul).
 Insusirile celor doua personaje fixate in aceasta secventa epica se afla in
antiteza: principiul feminin este purtator de viata (“Cand langa san...”) si
principiul masculin caracterizat prin sterilitate.
a) Prima chemare
 Repetarea numelui Laponei; are valoare de incantatie magica, prin
repetitie se adanceste starea de somnolenta.
 Riga ii ofera dulceata, bunatatea cea mai de pret a lumii lui; fragii,
simbol al iubirii fizice, carnale, amintesc de tipul de cunoastere la care
se restrange Riga Crypto.
 Fata il refuza elegant, motivand ca doreste sa culeaga singura “fragi
fragezi de mai la vale” optiunea ei ferma demonstraza ca nimic nu o
abate din drum/ ca nu se lasa ispitita sub nici o forma
b) A doua chemare:
 RG apasat de iminenta aparitie a soarelui/ a zilei care urmeaza sa vina, se
adreseaza fetei din nou, si pentru a fi mai convingator recurge la ideea
sacrificiului: “Daca pleci sa culegi, incepi rogu-te cu mine”
 Lapona intelege corect mesajul acestuia, insa il refuza din nou,
indemnandu-l la rabdare, la asteptare, la parcurgerea treptata a etapelor
de initiere “Lasa, asteapta de te coace”.
c) A treia chemare:
  Crypto matruriseste ca lumina soarelui este pt el visul-cosmar, suferinta
maxima, macelul.
 Fata precizeaza intr-un amplu raspuns semnificatiile puternice si
numeroase pe care soarele le are pentru ea: venita din taramul inghetului,
mesagerul lumii reci “tot polul meu un vis viseaza”, Lapona are ca idea
nuntirea cu soarele care o asteapta “svarlit in sus ca un inel”; deasemenea
in raspunsul ei fata subliniaza pozitia superioara a omului in raport cu
celelalte elemente ale universului atunci cand este vorba de cunoastere;
omul are sufletul fantana adica o interioritate capabila de receptare.
4) Finalul baladei: ivirea zorilor are efect aspura celor doua personaje lirice: lumina
soarelui il atinge pe Crypto, pedepsindu-l pentru indrazneala de a incerca sa-si
depaseasca statutul stiind ca nu poate parcurge etapele necesare unei initieri.
Pentru Lapona, aparitia soarelui anunta finalul calatoriei, atingerea telului propus; in
timp ce ea nunteste cu astrul zilei, Riga Crypto cunoate decaderea, alegand-o drept
mireasa pe “maselarita”.