Date autor la fiecare ca sa intelegi si poezia mai bine+ respect de la corector :p

Introducere -1p la redactare

Scriitor reprezentativ pentru modernism, Ion Barbu a adus o contributie semnificativa acestui
curent literar in spatiul romanesc. Viziunea sa artistica despre lume se contureaza pe
fundamentele unui mod aparte de a interpreta existenta in datele ei fundamentale. Poetul,
alături de Tudor Arghezi și Lucian Blaga, conferă conceptului de poezie noi semnificații, fiind
creatorul unei poezii cu totul originale. (?poate)

Poezia “Riga Crypto si lapona Enigel” este o capodopera literara reprezentativa pentru
curentul modernist romanesc. Publicata in volumul “Joc secund" in anul 1930, aceasta
reflecta filozofia lui Ion Barbu asupra iubirii imposibile si este una dintre cele mai importante
lucrari de-ale sale.

Precizarea orientarii literare si a 2 trasaturi ale acesteia - 2p + 2p = 4p

Modernismul este un curent literar manifestat in perioada interbelica ce apare ca reactie
impotriva tuturor curentelor literare anterioare si isi propune sa reformeze arta. Trasaturile
principale ale acestuia sunt: crearea unui lirism subiectiv ca expresie a profunzimilor
sufletesti si inlaturarea totala a obiectivitatii, ambiguitatea limbajului, utilizarea metaforelor
insolite(adica neobisnuite) si inovatia la nivel prozodic(astea sunt universal valabile la toate,
cat sa ciupesti punctajul) (cuvinte grele sanki sa i dam pe spate).
Precizarea a 2 trasaturi ale orietarii literare valorificand textul dat - 2p
Poemul se incradreaza in modernismul interbelic, in primul rând prin utilizarea simbolica a
limbajului. De exemplu, soarele este imaginat în poem prin metaforele „roata albă"
(perfecţiunea geometrică) şi „aprins inel" (simbolul nunţii), iar metafora „sufletul fântână"
sugerează puritatea, setea de cunoaştere, veşnicia, poezia fiind astfel una intelectualizata
cu un limbaj ambiguu.
In al doilea rând, o alta trasatura a modernismului prezenta in poezie este intelectualizarea
emotiei. Desi povestea de dragoste dintre cei doi este una autentica, Enigel nu se lasa
prada sentimentelor, ci vrea sa mearga spre Sud, tinzand in continuare spre absolut. Astfel,
emotia devine subordonata ratiunii.

Precizarea temei - 2p
Tema discursului liric este aceea a iubirii imposibile ce apare in corelatie cu conditia omului
de geniu. Aceasta este una duala, ca si in poemul eminescian, fiind insusi numita de Ion
Barbu "un Luceafar intors".

Prezentarea unui el. de compozitie, judtificand relevanta pt structura operei - 3p

Titlul, element paratextual de compozitie, este analitic si este alcatuit dintr-un raport de
coordonare intre numele celor doi protagonisti, anticipand astfel tema iubirii imposibile. Titlul
este alcătuit după modelul marilor povești de iubire din literatura lumii precum “Tristan și
Isolda” sau “Romeo și Julieta”, avand ca scop prezentarea celor doi indragostiti care se afla
in lumi diferite, incompatibile. Acestia formeaza un cuplu antagonic, "Riga Crypto" face parte
din lumea izolată, retrasă a pădurilor,fiind rege al ciupercilor, în timp ce lapona Enigel aspiră
să-și depășească limitele, părăsind lumea rece a gheții, și îndreptându-se spre soare,
lumină, cunoaștere. Numele "Riga" reprezinta statutul privilegiat de rege al ciupercilor uar
"Crypto" sugereaza spatiul inchis, criptic, limitat, umed din care acesta facea parte, in vreme
ce "lapona" trimite la un spatiu nordic, boreal, iar sensul "Enigel" este unul angelic.

Pezentarea unui alt el. de compozitie, justificand relevanta pt. constructia operei - 3p
[...] il constituie simbolul increatului, acesta reprezentand preexistenta, stadiul imediat
anterior nasterii (reprezentat prin ou). Considerat ca timp al vulnerabilitatii, increatul trebuie
mentinut la loc sigur întrucât trecerea la stadiul de "creat" la momentul nepotrivit aduce
imbatranirea si moartea. Asa se intampla si cu "Riga Crypto", dupa ce a iesit din conul sau
protector de la umbra, este atins de razele soarelui si sufera de o transformare demonica,
devenind astfel o ciupearca otravitoare, "imbatranind", fiind astfel pedepsit.

Un al doilea element de compozitie consta in procedeul povestirii in rama, relatia cuplului

fiind una de opozitie. Poezia este structurata din doua parti, fiecare dintre ele reprezentand
cate o nuntă drept element simbol. Prima nunta este una reala, posibila, implinita si are un
rol introductiv pentru nunta fantastica, care are un final nedorit, Riga Crypto fiind
nevoit sa accepte casatoria cu "maselarita". Aceasta cuprinde primele patru strofe care au
rolul de prolog al baladei si este reprezentata de dialogul menestrelului cu “nuntasul fruntas”
ce face trimiterea spre un timp mitic prin adresarea directa catre cel
care va rosti povestea tragica a laponei Enigel si a lui Riga Crypto: "menestrelul trist”.
In cea de-a doua parte, povestea este proiectata tot in trecut, dar intr-un timp nedeterminat
in raport cu momentul rostirii menestrelului, fiind nunta lui Crypto cu maselarita, una
rezultata din esuarea relatiei dintre cele doua fiinte din regnuri aflate in antiteza.

Soarele este simbolul vieții spirituale, al luminii, al cunoasterii, sugerand capacitatea fiintei
superioare de a aspira catre absolut. Umbra simbolizeaza conditia omului obisnuit si
neputinta acestuia de a se inalta spre idealurile dorite, imposibilitatea inaltarii.

Prezentarea a doua scene relevante pt. temă - 2p + 2p=4p

Prima imagine poetica relevanta pentru tema si viziunea despre lume o constituie chemarile
Rigăi Crypto si primele refuzuri ale lui Enigel. Intâlnirea eroilor care aparțin unor lumi diferite
este posibilă ca și în “Luceafărul” doar în spațiul visului și în durata nocturnă, când vocile
subconștientului și ale inconștientului nu mai sunt cenzurate de rațiune. Incercările regelui
ciupercilor de a o determina pe laponă să renunțe la călătoria spre miazăzi, la aspirația spre
o existență solară, se cristalizează ca tentații ale trăirii imediate,materiale, instinctuale.
Prima oara el îi oferă valorile supreme ale lumii lui, dulceata si fragi, valori materiale,
îndemnând-o astfel să guste bucuriile lumii senzoriale, bucuriile unei existențe mediocre.
Lapona refuza, anuntand intentia ei de a culege “fragii fragezi, mai la vale”, nefiind dispusa a
renunta la calatoria sa. Indragostitul face o a doua chemare, fiind dispus la sacrificiu de sine:
“daca pleci sa culegi/ Incepi rogu-te cu mine”. Enigel este constienta de imposibilitatea
propunerii si de fragilitatea ciupercii, asa ca il refuza bland, amanandu-l: "Teama mi-e, te
frangi curand,/ Lasa, mai stai de te coace”.

O a doua imagine poetica se regaseste in a treia chemare a regelui ciupercilor, in care o

indeamna pe Enigel sa uite de soare si sa se alature lui, “În somn fraged şi răcoare.”Acesta
primeste un refuz categoric din partea fiintei umane in cautarea absolutului, fiind evidenta
diferenta de conditie intre cei doi. Monologul lui Enigel evidențiază capacitatea omului
superior de a depăși proba ispitirii, refuzând cu demnitate să se abată din drumul spre ultima
treaptă a cunoașterii. Exprimă crezul omului superior, care triumfă asupra limitelor sale
afective și biologice, alegând calea regală a soarelui: “Mă-nchin la soarele-nțelept.”
Astfel, ea isi urmeaza calatoria initiatica spre Sud. Crypto, neputand sa accepte acest fapt,
face un ultim efort de a evada conditia actuala, insa aceasta tentativa este pedepsita de
ordinea universului astfel, regele devine o ciuperca otravitoare, fiind condamnat la un
destin comun, "Cu maselarita-mireasă / Sa-i țina de mireasă", astfel nunta visurilor fiind
inlocuita cu una hilară.

PROZODIA
- strofele inegale
- masura variabila de 5-9 silabe
- rima combinata intre cea imbratisata, imperecheata si incrucisata

Concluzie - 1p
In concluzie, Balada lui Ion Barbu prezinta o viziune modernista, avand caracter
de poem alegoric. Acest discurs liric marcheaza, asemenea poeziei “Luceafarul”,
imposibilitatea fiintei de a-si depasi conditia, dar contureaza si pedeapsa
pe care o astfel de tentativa o aduce cu sine. multe analogii cu Luceafarul eminescian