P. 1
AGRICULTURA ECOLOGICA 2/3

AGRICULTURA ECOLOGICA 2/3

|Views: 1,117|Likes:
Published by ecora2011
AGRICULTURA ECOLOGICA
AGRICULTURA BIO
AGRICULTURA ORGANICA
ECOAGRICULTURA
AGRICULTURA ECOLOGICA
AGRICULTURA BIO
AGRICULTURA ORGANICA
ECOAGRICULTURA

More info:

Published by: ecora2011 on Mar 05, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/26/2013

pdf

text

original

Capitolul VI. Agroecosistemullegumicol.

Legumicultura tn contextu I agr i culturi i bi oIogi ce a

87

CAPITOLUL \II AGROECOSISTEMT]L LEGUMICOL. LEGUMICULTURA IN CONTEXTUL AGRICULTURII BIOLOGICE
6.1. TMPORTANTA PRODUCERTTLEGUMELOR iN CONTEXTUL AGRICULTTruI BIOLOGICE

Una din cele mai intensive ramuri ale horticulturii este legumicultura, deoareceproducerealegumelor se face tot timpul anului in spafii addpostite (sere, solarii, rdsadnifegi in cdmp deschis), in exploatalii comerciale mari, mijlocii gi mici,, dar gi in grddinilede pe ldngdcas[". Legumiculturapermite prin specificul sdu cultivareaintensivda terenului cu 2-3 culturi pe an, in succesiune, gi prin asocierea 2-3 specii in acelagi dar a ciclu de cultur6. Marea diversitatede specii anuale cu perioadede vegetalie scurte (2-3 luni) sau mai lungi (p6n[ la 6-7 luni) asigurS o mai buni stabilitate a agrosistemului, afectAnd deranj6ndciclurile biologice ale agenfilorpatogeni sau sauale parazililor,numdrul celor polifagi fiind mai restrins. Apa gi sbrurilemineralesunt exhaseprin sistemulradicularcarediferl de la o speciela alta gi care lasd in sol o cantitatefoarte mare de materieorganicd fiind astfel favorizatddezvoltarea qi microorganismelor in generalviala in sol. Pe ldngd recoltele propriu-zise (fructe, frunze, tulpini, rdddcini), foarte multe specii legumicoleproduc Ai o cantitateimportant6de masdverde care, uneori, se folosegte in hrana animalelor, dar poate fi utllizath gi penhu producerea composturi,asigur6nd, de astfel,reciclareaelementelor nutritive. Legumiculturaare relafii multiple cu alte ramuri ale agriculturii, cum ar fi: culturile de cAmp,dar gi cu cele pomicole,viticole gi zootehnice, atdt prin utilizarea unor asolamentegi rotafii mixte, utllizarea produselor secundare-

88

Capitolul VI. Agroecosistemul legumicol. Legumiculturo tn contextual agri culturii biologic e

reziduale,cdt gi prin folosirea unor spafii temporardisponibile (primii 2-3 ani de plantafii) ceeace asigurdo sporirea diversitifii in cadrulagroecosistemului. Tendinfaactualdpe plan european, introducerea culturilor ftrd sol gi de inlocuirea solului cu substraturiartificiale ca vath minerali; poliuretan,argile, etc., degi estejustificatd pe termen scurt prin obfinereade producfii foarte mari gi de calitate, are implicafii ecologice deosebit de grave privind reciclarea materialelorinerte. Pentru modemizarea construcfiilor gi a materialelorde ser6,in afard de cerinlele extraordinare investifii pentru construcfii,in condifiile actualeale de perioadeide tranzifie,se pune problemainlocuirii solului cu materialeinerte, la nivelul suprafefelorapreciabilede sere de care dispunem.Solufia nu poate fi decdt extindereatreptati a culturilor pe substratorganic, perfect reciclabil gi utilizareatehnologiilor modernecum ar fi: irigareaprin picurare,combinatiicu fertilizarcacu solufii nutritive, utilizarea composturilor,reducerea bolilor, prin creareade gi hibrizi gi soiuri rezistente, a ddunitorilor, prin prdddtorietc. Cauzele cregterii prefului de cost al producfiei, dar gi surse de gi destabilizarea agroecosistemului de poluare a mediului sunt: degradarea actualelorconstrucfii in sere, lipsa de etangeitate, mari pierderi de energie cu termic6,evacuarea prin drenuri a excesuluide umiditate,scurgerea excesuluide elementefertilizante inpfuua de apd freatici, cregterea pH-ului solului la peste 8 etc. Culturile de legume efectuatesub addposturide polietileni, cu utilizare primivara qi toamna, preztntd,avantajul acfiunii inghefului asupra solului gi formelor de rezistenfda agenfilor patogeni gi a ddundtorilor.Cu toate acestea, temperaturileridicate din timpul verii sau condensulce se formeazlpnmdvara deweme sau toamna tfuziu favofizeazL atacul agenfilor patogeni, deoarece aceste spatii nu beneficiazdde ploi qi in cazul unei aerisiri defectuoasese creeazh condifii de sftesatdt pentru plante, cdt gi pentru microorganismele din sol. Cultura legumelor in cdmp are o bogatdtradilie, caracteizatL fiind printro mare diversitatede specii qi soiuri, cu cerinfe foarte variate faf[ de condiliile

Capitolul VI. Agroecosistemul legumicol. Legumicultura in contextual agriculturii biologice

89

pedoclimatice; exemplu,un regim bun de umiditate esteo condifie esenfiald de pentru oblinereaunor producfii mari qi de calitate superioari. Unele specii se cultivd frrd irigare in zonelecu pluviometrie asigurati, ?n specialin parteade varza),altele sunt termofile (tomate,vinete, nord a ldrii (cartoful,rdddcinoasele, pepeni),in parteade sud a farii. Deoarece sunt specii pretenlioasein privinfa fertilitdfii solului gi a de regimului de irigare gi drenaj, precum gi mari consumatoare substanfe terenurile unor culturi legumicoepe mari suprafefe, nutritive, pentru efectuarea apei (irigafiei). se aleg cu deosebit6 atenfie,principalul criteriu fiind asigurarea Pentru satisfacereacerinfelor personale,in micile gospodirii, solul este in permanen![ lucrat qi ameliorat prin utilizarea gunoiului de grajd gi a composturilor menajere,iat necesarulde apd este asigurat din pdnza de apb freaticdde la diferite addncimi. in ambelesitualii culturile legumicole sunt influenfate de agroecosistem gi, de asemenea, influenfeaz5.Aceasti interacliune este evidenti in cazul il polenizirii speciilor de citre insectesau prin vAnt, pentru culturile de consum in sau pentru producereaseminfelor gi, de asemenea, protecfia plantelor care devinedificild de conholatpe plan general. Pentru infiinfarea culturilor de legume in cimp, utilizarea hibrizilor Fr este costisitoaregi riscanti qi se practicl pe scard redusdnumai la tomatele gi de timpurii, fiind condilionatdecono-mic folosirea unor tehnologii superioare in unei legumiculturi biologice urmdregte, de posibilitdfi de export. Practicarea primul rdnd, alegerea terenurilors6nitoase(nepoluante), unor soiuri rezistente a gi gi a unor tehnici specifice,cu respectarea echilibrului agro-ecosistemului grija fafd de mediu. 6.2. ALEGEREA TEREI\IT]LUI Men{inereafertilitfiii solului pe termen lung este una dintre indatoririle cele mai importanteale agricultorilor.

90

legumicol. Capitolul YI. Agroecosistemul Legumicultura fn contextual agriculturii biologice Rudolf Steiner, fondatorul agriculturii biodinamice a afirmat, cd

"pdmdntul este un organism viu". Shatul de sol nutrebuie si fie deranjat; el trebuiemenfinutaerat,penetratde rid5cini gi activ. sunt confirmatede faptul c5: Observafiileprecedente - cea mai mare parte din organismelevii din sol triiesc in shaful superior(superfi cial); tehnica moderni agricold prevede efectuareade lucriri superficiale anualeqi aerafieprofunda periodic; un aport regulat de substanle organicemdreqtenumlrul qi varietatea vii organismelor din sol; in terenurile affinate s-a demonstratprezentg rdddcinilor la adflncimi relativ mari, ceeace permiteobfinereade produclii mari; Compactarea solului qi inactivareaviefii organismelor sol se datoregte din mecanizdrii intensive a lucrdrilor gi folosirii unor magini grele, precum gi nerespectdrii momentului optim de umiditate. Exist[, totugi, unele magini care respectl insugirile solului (pneuri duble, largi, cu presiunejoas6, tractoaremai ugoare,ldfimi de lucru mai ample, combinatoare etc.). in scopul evitdrii tasirii solului, exist6tendinfadiminudrii numdruluide lucrdri. La alegerea terenului,trebuie,in primul rind sd sefin6 cont de amplasarea s-a geograficd,orograficS"hidrografic[, pedoclimaticd, gi condifiile socialdar economice (traditie, forfd de muncd, amplasareafate de clile de acces pi depdrtarea de piefelede valorificare,etc.). fafa Trebuieefectuatd analizi,atentda calitdpiiterenului,in ce privegte: o - grosimeagi insugirile fizico-chimice ale straturilor solului (a stratului humic, fertil gi strafului mineral - "roca mam6"); inveliqul vegetalal terenului; activitateabiologicl (fungi, insecte,viermi etc.); texturasolului; confinutulin calcargi reacfiasolului (pFI).

Pentrupracticarea unei agriculturi biologicenu pot fi acceptate:

Capitolul VI. Agroecosistemul Iegumicol. Legumicultur a in contextual agr i cultur i i bi oIogi ce -

91

terenurilecu umiditateexcesivd, nivelul apei freatice la 2-3 m, ftr6 cu drenaj; terenurile grele, ce confin metale grele (Pb, Cd etc.), terenurilesdrdturate, continutmarein clor, sodiu,metalegrele etc.; cu terenurile cu remanenfi in pesticide (substanfe organo-clorurate, DDT, heptacloretc.),erbicide(Simazin,Atrazin etc.)

Cel mai important indicator al "vocafiei terenului" pentru practicarea legumiculturii biologice esteconlinutul tn humus. Humusul rentltd, din descompunerea substanfelorvegetale qi animale. Conline mulli hidrafi de carbongi N. Se poate calcula c6 pentru fiecare l%ode humus prezentin sol existi I 000 kg azotlahectar, un teren apreciatca "bun" trebuind sd confini 2olohumus pentru culturi de camp gi cel pu{in 6% humus penku legume. Humusul arnelioreazd. bilanful de ap5, de aer gi elemente nutritive al solului, confinutul ?n humus de schimb fiind foarte mult influenlat de tipul solului, rotatie gi clim6. Se poateobline o cregtere humusului brut in terenuri a cu o dozd ridicatd de compostmatur gi prin fertilizarc cu ingr[qdminteverzi, in special trifoi. in ce privegte solurile sdracein humus, trebuie aplicate mdsuri speciale deoareceo cregterea confinutului in humus, cu orice pref, poate fi foarte costisitoare.Mult mai recomandatileste acumulareahumusului din sol prin aport de mici cantitdfi de compost(nu prea matur), prin aplicareade mulci de acoperiresauprin ingrSgdminte verzi de scurti duratd. O activitate biologicd optim[ in teren presupune o bund cregterea plantelor. Se poate calcula c6, la un hectarde cdmp sau grddind,sunt prezente circa 600 kg de rdme, care dup[ sir Albert Howard, sunt capabiles[ produci lZ'15 t excremente. timp de circa 3 ani rimele sunt in staresi mobilizezein tn intregimeterenul. Excrementelerdmelor con{in o serie de elementenutritive. asffel ci ele pot produce: - de 5 ori mai mult azot solubil:

92
-

Capitolul VI. Agroecosistemul legumicol. Legumicultur a in contextual agr i cultur i i bi ol ogi ce de 7 ori mai mult fosfor solubil; de 11 ori mai mult potasiusolubil; de 2 ori mai mult magneziu.

Cultivareagddinii prin metodebiologioe are ca urmare posibilitateade a favorizaactivitateabiologici a terenului. tn terenul cultivat domnegte regula "mdndncdSi vei fi mdncaf'. Relaliile intre fiinfele din sol sunt multiple gi pufin cunoscute. Numdrul de organisme(micro qi macro) prezenteintr-o lingurif5 de sol este,practic, incalculabil. Multe trliesc in sol foarte pufin timp gi se reproduc foarte repede.Unele bacterii sunt importanteprin facilitareaabsorbfieide c6he plante a elementelor nutritive cu ajutorul perigorilor radiculari; altele amelioreazd structurasolului, altele descompun materiaorganicdmoarti etc. Cu cit suntmai mulli fungi in sol, cu atit solul respectivva devenimai fertil. Pe de altd parte, fungii (ciupercile microscopice) sunt sensibili la intervenlii cu fungicide. Un ecoagricultortrebuie sb lini seama aceste"ajutoare" de neinlocuit. de in sol tr[iesc 2-4 milioane de rAme/ha, care corespundgreut6fii de 0,5-2 tone masdvie/hectar. Terenurileargiloasesunt supuse compactdriigi sunt dificil de aerat, cazin cate este bine s6 se favorizeze vlala solului, ameliordndu-istructura,pentru a permite accesulelementelornutritive. La efecfuarea lucrdrilor solului se acordi multi atenfie gradului optim de umiditate; astfel, dacd terenul este inundat, se distrug agregatele, dacl se usucddevinedur ca o placSde ciment. iar Ameliorarea unui teren argilos se poate face, amestecdndu-l frecvent cu nisip gi cu un aport considerabilde substan![organicS" specialsub formd de in compost matur in doze de 5 kg/m2. in condifii de climi umedd acoperirea terenuluitrebuie si fie mult mai superficiald, in condifii de climd uscatdeste iar avantajossi fie un strat de acoperiremai gros, cazin care se recomandl sd se adauge fbini de rocd,in combinafiecu amestecul acoperire. de

Capitolul VI. Agroecosistemul legumicol. Legumicultura tn contextual agriculturii biologice

93

Conlinutul in calcar gi reacfia terenului, vaiazA in funcfie de tipul terenuluivaloareapH-ului dindu-ne unele indicii asupraconfinutului in calcar. Pentrumajoritateaplanteloraceast6 valoaretrebuiesd fie cuprinsdintre 6,5-7,5. O altd posibilitateestede a se observaprezen[aurtor "plante indicatoore", dar cereobservaliipe un numdroarecare ani. de Plante indicatoare de pH prea bazic (mai mare de 7): Salvia pratense salvia Onobrychis viciifulia - lupinel, Viola tricolor - trei frali pdta\i, Euphorbia exigua, Litospermum orvense,Sinapis orvense. Plante indicatoore de aciditate - (pH inferior lui 7): Raphanus raphanistrum, Raphanus silvatica, Veronica fficinalis, aquifollium, Galeopsis ochroleuca. Stachis arvensis, Ilex

in caz de pH prea acid, inferior lui 6, se efectueazil corec{ia necesard folosind piatrade var, astfel ca sd se stimulezeactivitateaorganismelordin sol gi chiar cu frini de rocd de calcar (calcar dolomitic, carbonatde calciu qi alte ftinuri de rocd bogatein calciu). Dozele vaiazd in mod decisiv in funcfie de terengi de confinutulin calciu al produselorfertilizante. Prin aplicareaamendamentelor calcar timp de mai mulli ani succesiv, cu se obfine o ameliorare perrnanent6a gradului de aciditate. Se recomand[ aplicarea unor doze mici anuale,mai degrabd decdtdozemari aplicaterar. in cazul unui pH gi al unui conlinut in calciu prea ridicat, pentru sclderea valorii acestuia poatefolosi frunzig saucompostbine descompus coajdde se din copacAi rumegug,eventualgi paie tocate.Trebuie sd se aibi in vederecI turba este consideratd material nereciclabil,iar in cazul compostului forestier se va efectuaun test de germinaliecu seminfecu putereade germinafiecunoscuti. 6.3. LUCRARILE DE PREGATIRE A TERENT]LUI in conceplia agriculturii ecologice, tradilionala "ardturd addncd" gi "intoarcere a terenului", in special in grddina de legume, este o intervenfie distructivSpentru stratificareasolului. Prin sdpatulterenului sau aritura addncl straful arabil fertil cu toate organismelevii impreund cu microorganismele

94

le Capitolul VL Agroecosistemul gumicol. Legumicultura in contextual agriculturii biologice

aerobe, este ingropat in adf,ncime, iar stratul cel mai putin fertil gi microorganismele anaerobe sunt aduse la suprafafE. Astfel, numdrul vii organismelor din sol sereducedin an in an, o partedin materiaorganicdeste mineralizati" iar humusul gi fertilitatea solului scad ceea ce nu inseamnl cd in solurile preagrele ardturaaddncd mobilizareasolului nu au un efect favorabil, Ei eazA viafa solului. deoarece aerareaactiv Aceastdlucrare trebuie s[ se repeteperiodic, in cazul solurilor grele, dar cu introducereade materie organicd gi f[rd practicareaacoperirii solului la suprafaf6prin mulcire qi inga;dminte verzi. a Aqa zisa "structurd artificiald", creatLde acfiuneaalternantd inghefului qi dezghefului, pare sd fie aparentddeoarececurAnd dupd prima ploaie de primdvar6 intensd terenul devine compact, fiind necesardo discuire, aceastd aerisirea solului fiind, ins6,de scurti duratdqi hebuie sd se repete. mobilizareaterenuluicu furca de sdpat, in gr[dinile mici, serecomandd la Furca de sipat se infige vertical, se renunfdndu-se sipatul addnccu cazmaua. inclind inainte gi inapoi. Se lucreazd, astfel,in benzi de 10 cm l6fime. Important este ca in primdvarl si se execute lucrarea terenului la ca momenful optim, evitAndu-se solul sd fie excesiv de umed gi rece. tn cazul lucrdrilor, epocade lucru trebuie suprafelelorcultivate carepermit mecanizarea si fie aleas[ cu multi atenfie. De asemenea, este important ca in primdvard sd Se execute lucrarea terenului la momentul optim, evitdndu-seca solul sd fie excesiv de umed gi lucrdrilor, epocade rece.in cazul suprafelelor cultivatecarepermit mecanizarea lucru trebuie s6 fie aleasd multd atenfie. cu Foarteimportantestes[ se evite folosireamaginilorcu organeactive care lucreazhcu maxe vitezA,ca de exemplu freza cu lame flexibile. in funcfie de textura terenului se folosesc, de preferinfd, magini cu lame unghiulare sau linguri, la o vitezdjoasd,

Capitolul W. Agroecosistemul legumicol. Legumicultura in contextualagriculturii biologice

95

6.4. ROTATTA $r ASOCTEREA CULTURILOR in ce privegterotalia culturilor, cultivareaaceleiagispecii legumicolepe aceeagiparceld prezintb o serie de dezavantaje,care conduc la sc[derea productivitdfii,dintre carementiondm: - extragerea aceloragielementenutritive, care nu pot fi compensate nici mdcarcu cel mai bun compost; - dezvoltarea unor organisme nocive care gdsesc, in continuare, posibilitdfi de nutrifie gi reproducere(cregtefrecvenla gi virulenfa agenlilor patogeniqi a ddun[torilor); - secrefiilerdd4cinilor pot face incompatibildcultivareaunei alte specii; de asemenea, influenfe azh calitativ gi cantitativmicroflora; - rotafia culturilor oferd posibilitSli de alternanfd epocilor de infiinfare a a culturilor; de asemenea, permit m[suri judicioase privind lucrdrile solului, aplicareaingrdgdmintelor stratului de acoperire,economisirea gi apei, refacerea insuq irilor frzice etc. Rotalia mai des utilizati este cea trienald, care corespundemai bine exigenlelornutritive la consumatoriimari, mijlocii sauslabi.Exemplu de rotafie trienaldil oferd rotalia Howard, careimparteterenulin 3 sectoare, functie de in intensitatea consumuluide elemente nutritive. Maria Thun propwrco rotafie de 8 ani, careeste,de fapt, o rotafie trienald de legume, flori, cipguni. Anul I: cartofi, morcovi, ridichi, pistirnac, felin6, ceapdsauusturoi. Anul II; salatd,spanac, praz,valerianela, andive,vavh. Anul III: guraleului, floarea-soarelui,ziria, ingriqlminte verzi, mugtar, TagetesSi Calendula. Anul [V: mazAre, fasole,castravefi, tomate,bob, secard, orzoov6z. Anul v-vIII: in cazul folosirii materialului sEditorde cipguni (produs o'in viho"), sepracticd3 culfuri anuale,cu plantareala inceputullunii august.

j

96

Capitolul VI. Agroecosistemul gumicol. le Legumi cultura tn contextual agr i cultur i i bi oIogi ce pe Asocierl Sepractici asocierea aceeaqi parcelda unor speciicu timp de

I

I

maturare diferit, cu rdddcini superficiale gi cu riddcini addnci. in acest mod suprafafade teren este complet gi constantacoperitS,astfel cd se creeazi un miooclimat favorabil pentru fiinfele din sol gi se contribuie la combaterea infestanfilor.Serealizeazd satisfacerea echilibrati a exigenlelorplantelorqi mai o "intrajutorare" a speciilorasociateprivind protejarealor de infectii fungice gi parazili.S-aconstatat o ameliorarea gustului. gi Prezentiimin continuare cdtevaasocieripentru protecliafald de boli: - salata este un obstacol contra atacului de afide asupra ridichilor qi verzei. - morcovii cu prazul gi ceapa cultivate alternativ sunt protejafi contra parazi{ilorspecifici,ca muscamorcovului gi a prazului. - usturoiul gi ceapa protejeazA cdpqunul gi pdtrunjelul contra bolilor criptogamice. - felina gi tomatelefin afidele departede varzA. - prazul apdrdfelina de ataculde rugini. - hreanulfine departe uneleculturi afidele, larvelegi cdrtifele. de - crdifele (Iagetes) 9i gdlbenelele (Calendula) alungd nematozii (de exemplula ceapdgi usturoi). Asocieri care influenleazd gustul: - pdtrunjelulcultivat pe sub tomatele face mai gustoase. - mentacultivatdprintre cartofi ii face mai aromafi. - ridichile vecine cu ndsturelul Q,{asturtium)devin mai picante dac6 nu suntasociate salata. cu Asociereain legumiculturaactualI este,in general,privitl ca o metoddde "planificare rofionald" a unei multifudini de specii,in care scopestenevoiede gi experien{d de spirit de observafie, gi de o planificareadecvati aplicatdla dar momentulpotrivit. Agricultura ecologicd reactualizeqzdtradifiile populare privitoare la asociere, amplificdnduJegi completdndu-le contextul introducerii de specii tn legumicolenoi, cunoscute cultivatorilor gi consumatorilor fara noastr6. din

Capitolul VI. Agroecosistemul legumicol. Legumicultura in contextualagriculturii biologice

97

Pentruo creqtere normal[ gi o starede slnitate bun6,planteleau nevoie de un anumit spaliu de teren, de soare Si aer. Trebuie evitat ca plantele sd se umbreascdreciproc, sd intre in competilie in zona rdddcinilor pentru ap6 gi elemente nutritive. Astfel, pot apdreafenomenede alungire,etiolare,carenfein dar gi deficienle calitative. in plus, desimea anumite macro gi microelemente, dezvoltarea bolilor gi infestdrileparazitare. marefavorizeazd in orice asocierese disting o culturd principald gi o culturd intercalqtd. DupS desfiinlarea unei culturi principale, "inter-cultura" poate deveni principald,prin infiinfareaunei noi culturi in intervaleleeliberate. exemplu: De
Cultura anticipati Cultura principall Culturasuccesivd Mdziriche de varb Ceapbgi morcov Spanac, cicoare,ingragdmdnt verde,trifoi

Mdzirichea ingheafdin timpul iernii. Resturile vegetalese string gi se composteazi.Solul rdmAne structuratgi se mobilizeazdcu furca cu collii intorqi. Se recomand[sd se plantezebulbii de ceapi odati cu seminatulmorcovului sau pufin dupS semdnatulmorcovului. Totul se acoperd cu un strat subfire de compost foarte maturat. Pe o brazdd,de 1,20 m se planteazd" rdnduri de 2 arpagic, pe margini gi la mijloc 3 rdnduri de morcov, sau invers. Pentru conservarese recomanddca morcovii timii sd se asociezecu praz. Astfel, ambelespecii suntprotejatede muscamorcovului gi, respectiv,a cepei. in cultura anticipat6se preteri speciilerezistentela frig: spanacAi salati din soiuri rezistente.Dupd recoltareaculturii principale se aplicd o dozd mai mare de compost matur. Morcovii timpurii se pot combina cu trifoi, iar cei tardivi cu o speciede ingrdqdmdnt verde adecvat[.De exemplu:
Cultura anticipatd Cultura principalS Culturasuccesivi Spanacsau Tagetes,Calendula Cartofi timpurii, spanac (feticd) Cicoare,salatbde iarn6,valerianela

Aceastdasociere incepein toamnaprecedentd, se dup[ cdpgunisauceapd. Pe o brazddde 1,20 m, la distanfi de 60 cm, se traseazd"Zigole la 30 cm de centru,addncide 15 cm, care se umplu cu compostmatur.in mijloc se seamdnd la cdtevarAnduride spanac. Cartofii timpurii seplanteazS inceputullunii aprilie. Se folosesccartofi incolfili (fo4afD, eventualin turbd qi perlit (l:l). Distanfade

98

Capitolul VI. Agroecosistemul legumicol. Legumicultura in contextual agr iculturii biologic e

plantareestede 40 cm in rigole umplute din toamni cu compost,intre rindurile de spanac. Se acoper[ apoi cartofii cu un stratde paie, fEn vechi, fin mSrunfit.in caz de inghef se acoperdbrazdelecu folie din plastic perforatd.Cdnd cartofii ajung la 20 cm se acoperi cu compost semidescompus, spanaculse taie "la ras", iar cartofii suntmuguroifi. Unii cultivatori folosescspanacultdiat gi lSsatpe brazdd,intre cartofi, ca materialde acoperire. in culture anticipatdse seamdnifenicul saucicoarescaroldori creafd,sau salatl de c6p6]dn6, mai tdrziu de sffirqitul lunii august-septembrie. nu Pentru a obline aromatizarea cartofilor, se seamindintre intervalementI. De exemplu:
Cultura anticipatii Ridichi, spanac, salatd Fasoleurcdtoare, salatd Praz, v alefianela(fetici) intre rAnduri

principalE Cultura
Cultura succesivd

Se seamdnd spanac ridichi (2 rdnduri din fiecare,la 20 cm), iar salatase ai planteazApe centrul brazdei de 120 cm. Mai inainte hebuie fertilizat6 cu compost.Dupi recoltarein centrul brazdei se seamSnd fasole urcdtoare,iar pe margini seplanteazd salatd. DupI recoltareasalateise planteazb praz gi la inceputul lunii septembrie, dupdo mobilizareugoar[ a terenului,se seamdnd brazdacu valerianela(feticd). Exemple succesiuni de Martie
Ridichi de lund Spanac Salatd Spanac Fasoleurcdtoare Salatii Iunie Praz Valerianela Septembrie

Pruz

Cultura anticipatd principalS Cultura Cultura succesivd

Mugtar alb FasolepiticS" ridichi salat6, Salatl de tuns, ridichi albe,spanac

Mugtarul se seam6n[la sfirgihrl iernii, dishibuind, totodati gi 2 kg ftinA piticd se seamdnd 40 cm intre rAnduri.Mai t6rziu se de roc[ la 10 m2.Fasolea la smulgemugtarulcu mAnagi se lasb ca mulci. De o parte qi de alta a rdndului de

Capitolul VI. Agr oecosistemul legumicol. Legumicultura in contextual agriculturii biologice

99

gulii, iar pe rdndurile exterioarese planteaz5salatdde tuns. fasole se planteazb Dupd fasole urmeaz6 spanacseminat prin impr[gtiere pe toatl brazda. De exemplu:
Cultura anticipati Culturd de acoperirecu hifoi alexandrin sau m6zlriche cu ovdz Y arzActtp6l6n5, salatd,fasolepiticd Fenicul,cicoare

principali Cultura
Culturasuccesivd

Dupd cultura de hifoi nu mai este necesardfertilizarea.Yarza albd are nevoie ins6, de compostmatur in gropile de plantare. in timpul vegetafieise aplicd stropiri cu maceratde urzici 1:10 gi se menfine umed terenul. Risadul trebuie plantat mai addnc Ai apoi muquroit ugor, pentru a proteja planta de muscaverzei. Pe o brazddde 120 cm se seamlni pe laturile extreme fasole pitic6. in centru se traseazi rigole gi se planteazhvarzdla distanfade 60 cm; pe cele 2 rdnduri rdmasese pune salatl la25 cm. Dup6 recoltareasalateir[mAnesuficient spafiupentruvani. Pe rdndurilelibere se poateplanta fenicul saucicoare.
Cultura anticipati cu Ingraq6mdnt verde,amestec mdzdriche ovdz de Tomate,gulii, salat5,fasolepiticS,castraveJi Valerianelasausecar6 iarni de

principali Cultura
Culturasuccesivd

verde, La sfrrgitul iernii brazdase elibereazA resturile de ingrdqdmdnt de care va fi compostatgi se incorporcazd superficial o dozAde frinl de roci sau de piatrd de calcar (2-3 kgl100 m2;. Astfel, se prepardpatul seminalcare va fi semlnat cu ndsturelprin imprSgtiere. N6sturelulpoatefi recoltatpentruconsum in momentulplant6rii tomatelor.Restulse incorporeazd ingrlqdmdntverde, ca Pe mijlocul brazdei se planteazd tomate cu port inalt, sustinutepe tutori sau pe un gpalier. Tomatele pot fi inlocuite cu castraveficornigon. Salata gi guliile pot altemain rinduri de 30 cm. La plantarea tomatelorgi guliilor sepune compostin gropi, stropit cu maceratde urzici diluat. Semai recomandlincd,3-4 stropiri cu maceratin timpul vegetafiei.Dupd recoltareasalateigi apoi a guliilor sepoatecultiva fasoleoloagl fird fertilizare.

100

Capitolul VL Agroecosistemul legumicol. Legumicultura tn contextual agriculturii biologice

in tabelul6.1. esteprezsntatmodul rotaliea culturilorintr-unciclu de de (H. trei ani,petrei sectoare gridinii delegume Vogtmann, ale I99j).
Tabelul6.1. Rotafiaculturilor in ciclu de 3 ani (dup[ Vogtmann,1993)
ANUL I
SECTORLIL I YarzA Castraveti Cartofr Dovlecei Pruz feline Tomate Gunoide grajdproaspdt Fertilizare

2 SECTORUL
Fenicul Morcovi Ceapi/usturoi Ridichi de luni, de vara, detoamntr Ridichi devari toarnna Salati/spanac mafur Compost

3 SECTORUL
Fasole Mazlre Morcovi Condimente Ndichi de lunn" de vari, de iami Ceaod Compostmahr

Culturi

ANUL 2

Culturl

Fertilizare

Plantede acoperire Plantede acoperire Plante de acoperire Compost de gunoi sau Compost matur sau Compostmatur iner5s{minte oreanic€ ineriseminte oreanice 1 SECTORUL SECTORUL 2 SECTORUL 3 Fenicul Fasole Yuzb Morcov MazEre Castravefi Ceapl/usturoi Morcov Cartofi tudichi, ridichi roze Condimentare Dovlecei Ridichi de vard, de iami Proz Salatd/spanac,scorzonera Spanac Jelind Ceand Tomate Compost matur sau In toamna mafur Gunoi de grajd sau compost lngrdSdminte verzi de ingrdSdminte veni de acoperire in primivartr compost acoperire Compost matw sau mahr Compost sau gunoi de
insrtrslminte orsalrice

eraid

ANUL 3

Cultura

SECTORUL I Fasole MazAre Morcovi Condimente Ridichi Spanac Ceap[ Compost matur ingrbgEminte verzi Compostmatur
ll

SECTORUL 2 Yarzd Castravefi Cartofi Dovlecei Praz felini Tomate

SECTORUL 3
Fenicul Morcovi Ceapi/usturoi Ndichi de luni, de vari etc, Salat6/spanac "idem" Scorzonera

Fertilizare

In toamni gunoi de Compost matur grajd proaspit Compost matur sau ln primdvard compost ingrigdmdnt organic sauinerlsiminte

Capitolul VL Agroecosistemul legumicol. Legumicultura in contextualagriculturii biologice

101

6.5.ALEGEREA SORTIMENTULU DUPA CRITERIUL REZISTENTEI LA BOLI $I A PLASTICITATII ECOLOGICE
Productivitateagi calitatealegumelor,depind de soiul sau cultivarul ales potenlialul s6ubiologic gi tehnologicva fi exprimat in condiliile unei deoarece tehnologii corespunzitoare. Pentru alegereacelui mai potrivit soi sau cultivar, ecoagricultorulva trebui sd lind seama urmitoarelecriterii: de - condilii de climi 9i sol; modul de cultur6: in cdmp,in serdsauin condifii de protejarecu folii de plastic saurdsadnile; destinafia produselor: consum in stare proaspdtd, industrializare (conservare, etc.); congelare, deshidratare plantatgi perioadade recoltare; epocade semdnat, cultivareain regim irigat sauneirigat; rezistenfa toleranlala boli gi ddundtori; sau adaptarea la condifii extreme de mediu: temperaturi excesive, lungimea fotoperioadei, toleranfa la concentralii mari de sbruri, utilizarcaeconomicl a ingr5glmintelor; la lucrlrilor de infiinfare, ingrijire pi recoltare; adaptarea mecanizare,a rezistenta manipulare, la transportgi pdstrare; preferinfeleconsumatorilor privind aspectul,gustul.

Desigur, un soi sau hibrid nu poate gi nu trebuie si intruneascdtoate aceste cerinle, dar in funcfie de destinafia produselor gi exigenfa atAt a consumatorilor, cdt gi de preferinfele cultivatorilor, se vor alege cele mai potrivite criterii in condifiile date. Pentru evitareariscurilor legatede necunoagterea comportdrii soiurilor gi hibrizilor, se vor cultiva la inceput suprafefemici; pentru soiurile autohtone, gi care sunt mai adaptate cunoscute,se vor consulta buletinele gtiinfifice ale institutelorde cercetdride profil gi indicafiile autorilor.

t02

le Capitolul VI. Agroecosistemul gumicol. Legumicultura tn contextualagriculturii biologice Existd cerinle foarte variate din partea cultivatorilor privind insugirile

soiurilor in funclie de mirimea suprafelelorgi destinafia produselor.Astfel, pentru grddinile mici infiinfate de amatoripentru consumpropriu se pot cultiva qi soiuri cu fruchrl mare,mai sensibilela transportgi pdstrare. Pentru exploatiri comercialecu suprafefemai mari de un hectartn cdmp qi 1000 m' de sere sunt necesaxe soiuri conforme cu cerinJelepiefei, mai pentruambalare. rezistente transportqi corespunzdtoare la standardelor Deoareceinvestifiile sunt foarte mari, astfel incdt riscurile gi pierderile trebuieeliminate,alegerea soiwilor qi hibrizilor cu rezistenldla boli qi ddunltori se impune mai alesin cazul culturilor protejate,dar gi a celor timpurii in cdmp. Pentru culturile de tomate efectuatein sere calde, folosirea hibrizilor Fr cu rezistenfd la virusuri 0/I\4T), la Cladosporium, Fusarium, Verticillium gi nematoziesteobligatorie. Combinarea acestei rezistenfe multiple la boli, cu combaterea principalilor ddundtori: musculufe, acarieni qi tripgi duce la obfinerea unor producfii mari qi de calitate,in condilii de poluareminimd cu pesticide. Alegereasortimentuluipentruculturile de castravefiin seretrebuie sd find seama rezistenfala virusul mozaiculuicastravelilorgi la frinare. Obligatoriu, de aceqti hibrizi ^Frtrebuie sd fie ginoici (100%), adicd sd fie purtitori de flori femele gi partenocarpici. Pentru culturile de cashavetide tip Cornigon se preferd hibrizi Ft 100% ginoici gi chiar partenocarpici,in condifiile unor culturi timpurii, datoriti absenfei albinelor polenizatoare lunile martie gi aprilie. Acegti hibrizi trebuie in s[ fie rezistenfila frinare gi Vlv{C (virusul mozaiculuicastravefilor). Soiurile de serd la salatd hebuie sd fie adaptatela nebulozitategi sd formezecipdfind in condifii de temperaturi mai ridicate. in cazul semin{elor hibride F7, acesteatrebuie sd fie corespunzitoare combinatiei hibride, prezentdndun procent infim de seminte provenite prin autofecund (l -2%o). are Datoriti prefului de cost foarteridicat, seminfelehibride nu pot fi utilizate decdtin sere,adlposturi acoperite folii de polietilend,sau,in cazul culturilor cu

Capitolul VI. Agroecosistemul legumicol. Legumicultura in contextualagriculturii biologice

103

timpurii efectuatein c6.mp,culturile respectivetrebuie s[ fie rentabile, astfel inc6t preful seminfelor gi al lucrdrilor de producerea risadurilor, infiinfare a culturilor, al lucrdrilor de ingrijire, inclusiv de recoltaresd fie acoperitfiri risc, r ealizAndu-se mari beneficii. Avantajele uti li zirii seminf elor hibrideI'r sunturmltoarele: - productivitategi precocitate sporite; adaptaremai bund la condilii exheme de mediu (secet6,exces de umiditateetc); uniformitateaproduselorgi incadrarea mai buni in standardele cerute pentruambalare, hansportqi piafl; o mai bund utilizare a elementelor fertilizante; rezistenfd toleranldla boli gi ddundtori(nematozi). sau

O cerinfd de bazd in cazul sortimentuluipentru serb este rezistenfasau toleranla la boli gi d[undtori avAndin vedere cheltuielile foarte mari pentru gi dezinfecfie tratamente, gi pericolul depdgiriidozeloradmisede O.M.S., dar produselorprivind confinutul in Ministerul Sandtdlii gi pentru comercializarea nitrali sau,in cazul utilizdrii aburului,preful ridicat al energieitermice. Cercetbrileefectuatede C. Petrescu,A. Iorgu (1996), V. Davidescu Si colab. (1996) atest6faptul cd soiurile de legumemanifestdcapacitil[idiferite de absorblie din sol a nitrafilor, nitrifilor gi a unor metale grele gi, implicit, prezen{a acestora produse. in Dintre hibrizii F1 de legumepentru serd cu rezistenfdmultipld la micoze, bacterioze, viroze, dar gi la nematozi,menfion[m: Tomate:Arlette, Marfa (R. Sluis),Trust,Mach @e Ruiter). Ardei gras: Apolo, Laser, Sonar, Mayata, Delphin, Yollo Wonder, Mazurka. Conopidd: Fortados RS, Climax, Viking, Merano, Delta, Perfection, Predominant. Varzd timpurie: Timpurie de Vidra, Delphy (R.S.), Golden Cross (Toz), Derby, Eliza(Toz).

104

Capitolul VL Agroecosistemul legumicol. Legumiculturatn contextualagriculturii biologice Castrwe{i partenocarpici cufructul mare'.Famosa(D.R.), Dalibor E.S.),

Vitalis (D.R.). Corona@.R.),Carmen, Castraveli tip Cornisonginoici: Marinda (R.S.), Levina (R.S.), Royal (Cl.), Regal(Cl.),Witlo,Wilma (R.S.). Castravefi tip Cornison ginoici Si partenochrpici: Inge, Esther (R.S. Paladin)(Cail), Parmel(Nun). Salatd de cdpdldnd: Ardeto E.S), Belltro (Pan), Deciso (R.Z), Jessy (Pan),Ravel (R.Z), Samara (Pan). (Fr.). Madona(Cail), Giniac (Cail), Barbentane Pdtldgelevinete'. Pentru culturi de cdmp se recomand[ soiurile de provenienli autohtonE, bine adaptatecondiliilor pedo-climaticedin fara noastrd, dar gi unele soiuri importante care au insuqiri superioare privind productivitatea, calitatea produselor, gi la adaptarea rezistenfa boli. Prezentim doar citeva mai importiante: Tomate:Export 2,Ioana, Cluj 50, Solara,Laura, Unirea, Dacia, Monor, Vitamina,Romec554j. Ardei gras; Export, GalbenSuperior,Jeni,Aroma, Opal. Ardei lung: Kapia de Kurtovo, Zlaten Medal, CarmenB, Cosmin, Arad 68. Pdtldgele vinete: Pana Corbului 36, Danubiana, Lidia, Narcisa F7, Amurg. Castrave[i:Topaz,Magic, Select. CastroveliCornison:Renato,Cornigonde Paris,Obelisk,Levina. Dovleacpldcintar : Delicios,Aromat. Dovlecelcomun:Dana,F[rd vrej. Pepeneverde: SugarBaby, Timpuriu de Canada,Dochif4 De Ddbuleni, Dulce De D6buleni, Minig, Lovrin 532. De galben: Ica, Rogen,Turchestan, Pepene Delicios, Galia. Salotd: Cor4 Dena,Mona, Polul Nord, Silvia Andive: Bacdu3, Kwarosa.

legumicol. Capitolul VI. Agroecosistemul gumicultura tn contextual agriculturii biologic e Le 6.6. FERTILIZAREA CTTLTURILOR LEGT]MICOLE

105

Unul dinhe principiile cultivdrii biologice este ca nutrifia plantelor sd nu se facd cu sdruri fertilizante uqor solubile, ci sd se faciliteze utilizarea acestoraprin intermediul organismelorvii din sol (fungi, bacterii, insecte gi viermi). in acestscop, legumiculturabiologicd trebuie sd stimulezeactivitatea organismelorvii. Cu cdt un teren estemai bogat in organismevii, cu atdt este la mai fertil, iar plantelevor fi mai rezistente ataculparazililor. Producereade plante cu valoare nutritiv-biologicd mai ridicat5 este in relafie directd cu mentinerea activitdfii vitale in sol. O plantd cu sistemul radicular foarte dezvoltat lasd in sol un material organic care serve$te sursd ca de energie penku microorganisme gi, prin aceasta,contribuie la formarea solului. Prin folosirea de ingrd.piminteminerale ugor solubile gi a substanlelor biocide, se exercitI o influen![ negativdnsupraformlrii de substan]e aromatice gi mirositoare,iar in unele cazuri se constati gi o diminuare a confinutului in componentevaloroase(vitamine, elementeminerale, proteine, zaharuri) gi o m6rire corespunzEtoarecomponentelor nocive saunedorite(nitrafi). a Atunci cdnd o planti prezintl simptomede carenli, lipsl sauinsuficien!6, intr-un elementnutritiv, estevorba de un dezechilibruin viafa solului. in acest caz esteutil sI se observeprezea[a unor plante indicatoare,dar pentru cei mai pufin experimentafi estenecesard efectuarea unei analizechimice. Baza fertilizd.'ii in agricultura biologicd-biodinamicd o constituie ?ngrbq[mintele organice naturale, preg[tite dupd o tehnic[ speciald gi ingrdqdminte mineralegreu solubile cu folosire lenti (fein6 de fosforite, silicafi, s[ruri potasice naturale)(D. Davidescugi V. Davidescu,1994). in afari de dejecfiile animale provenite din zootehnie, agricultura gi biologicd se bazeazA pe reciclareamateriei organice,a producfiei secundare formatd din resturile vegetale carc rezrltd din grddini, vii, livezi, garduri vii, parcuri gi spafii verui.

106

legumicol. Capitolul VI. Agroecosistemul Legumicultura tn contextual agriculturii biologice l

Distrugerea acestei imense mase organice prin foc Ai depozitare la intdmplaresaupe locuri necultivatereprezinti nu numai o pierderede substanfe nutritive, dar gi o sursl de poluarea aerului gi apei. in legumiculturapracticatl de cultivatorii amatori in gridinile personale existi posibilitateautilizbrii resurselormenajeregi gospoddregti prepararea la unor composturi,cu efort minim gi eficienlb foarte mare, flrl a mai fi necesar chimice u$orsolubile. sb sefoloseasc[ingrdgdminte Pentrureugitaunei exploatafiidupd principiile agriculturii biodinamice,in pentru condifii economice rentabile,estenecesar materiile organicenecesare ca pregitirea compostuluis6 fie produsepe plan local. Estebine ca sb existe gi un sectorzootehnic. Materialele organice (gunoiul de grajd, paiele, frunzele, vrejurile) introduse in sol in stare proaspitd gi in cantitifi mari pot sd aibe urmiri nefavorabileasupracregteriiplantelor, prin blocareaazotului solubil folosit de microorganisme in procesul de descompunere, fenomen cunoscut sub denumirea de'foame de szot". Pentrumenfinerea fertilitdfii solului se vor aplica doze moderateaplicate fractionat qi nu doze mari care pot inhiba germinatia seminfelor,favorizeuzl luxuriantbin detrimentulfructificirii gi sensibilizeazil plantelefafd de cregterea atacul bolilor gi ddundtorilor.De asemenea, inhoducereamateriilor organicela ad6ncime duce la descompunerea anaerobd, producer-e compugitoxici lor cu de pentruplante. Substanfele nutritive trebuie puse la dispozifiaplantelorin mod heptat qi in raporturi armonioasecorespunzitoarefazelor de vegetafie,fin6nd cont de faptul cd, prin descompunerea materiei organice,unele substanfe sunt utilizate direct de plante (azotul), altele ca fosforul pi magneziulsunt mai intii folosite de microorganismegi apoi, prin descompunerea materiei organice, revin in solufia solului. Avantajul descompunerii materiei organice consti gi in degajareade bioxid de carbon care are efecte pozitive atdt asuprasistemului radicular,cdt gi asuprafotosintezei.

Capitolul VI. Agroecosistemul legumicol. Legumicultura tn contextual agriculturii biologice 6.6.1. Reguli de fertilizare

t07

Normele de fertilizare se calculeazi in funcfie de exigentelenutritive ale speciilor legumicole, dar gi de cantitatea gi calitatea produselor.in privinga fertilizante,se deosebesc grupede culturi: mari cerinfelorpentruelementele trei gi mediu consumatoare slab consumatoare. consumatoare, Mari consumatoare de elementefertilizante, sunt plantele cu exigenfe ridicate fa!6 de confinutul solului in humus gi elementenutritive. in acestgrup prazul gi lelina. Aceste intr5: conopida,varzarogieqi alb6,tomatele,castravefii, specii merg bine dupd leguminoase. Terenul trebuie fertilizat toamnatdrziu cu ingri.gdminte organicegi substanfe nutritive. in toatd perioadade vegeta{ieeste bine sd se aplice un maceratde urzici, de tdtineasd,pdpddie,valeriana,scoarfd in de stejar,dispersate zonardddcinilorla intervalede cdtevas6ptdmdni. caz in cd distanfaintre rdnduri nu esteprea strins[, terenultrebuieacoperitcu un strat de mulci alcdtuitdin materialevegetalemdrunfite. Medii consumatoare de elemente fertilizante, sunt: spanacul, salata, ridichile, feniculul, morcovii, usturoiul gi ceapacare au o nevoie moderatS de elementenutritive. in toamnaprecedenti,cAndse prepardpatul germinativ, se aplicd compostmafur, car€ se ?ncorporeazi sol superficial.Acestelegumenu in tolereazl un compostmatur. Numai in terenuri foarte s[race se poate aplica un compost insuficient mafurat.in acestcaz hebuie neapdrats[ se asigureun strat de acoperire,dacd r6ndurilede plantenu suntpreaapropiate. Slab consumstoare de elementefertilizante, sunt plantele care se cultivi pe un teren sinitos gi fertil, mulfumindu-secu o fertilizare minim6. Din aceastE grupe fac parte: leguminoasele(mazErea, fasolea), plantele condimentare (aromatice)gi medicinale.in perioada de conversie,pe terenuri slabe se pot aplica cantitili mici de compost. Utilizorea maceratului de urzici: se recolteazd urzici la inceputul inJloririi, se umple un recipient pdn[ sus gi apoi se preseazduqor. Se complecteazi cu apd qi se amestecdde l-2 ori pe zi. Pentru a evita mirosul nepldcutse recomandd se adauge"/dind de rocd" (calcar),carbonatde calciu s[

108

Capitolul VI. Agroecosistemul legumicol. Legumicultura tn contextual agriculturii biologice

sau bentonit5.In momentul cdnd incepe sd se formeze spuma(aparedup[ 3-5 zile gi dupd circa 10-14 zile spuma dispare),maceratuleste gata de folosire, filtrarea maceratuluicu o sitd find" dupdo adecvatiidilufie in ap6.Serecomandd pentrua evita obturareaduzelor aparatuluide stropit. Pentrua combateparazi[ii nu se folosegtemaceratulde lurzici, ci un extract apos, ldsdndu-se urzicile la macerat12-14 oe. Este bine sd se evite aplicarea fertilizdrii toamna tdrziu (dar nu gi acoperirea-mulcirea) sau iarna cdnd plantele se afl6 in faza de repaus (de asemenea, activitateaviefuitoarelor din sol), astfel c5 multe substanfe nutritive vor fi spdlate. Estefoarte importantca fertilizanfii sI fie incorporatiin profunzime.DacE gunoiul de grajd nu esterdsp6ndittoamnadevreme, trebuiecompostat impreuni cu resturile din grddind gi gospoddrie.O grijd deosebitEtrebuie acordatE apliclrii fertilizantilor, astfel ca si nu fie perturbati viafa din sol. De fapt trebuie restituite solului numai acele elementecare au fost extrasede cultura respectiv6. fn cazul fertilizdrii de tip biologic se ia in considerafieqi rezerva de elementenutritive prezentein sol in stare insolubili, contdnd gi pe activitatea microorganismelorin solubilizarea gi disponibilizareaacestora.Incorporarea ingrdqdmintelorin sol se face cu pufin inainte de sem[nat sau la reluarea vegetafiei,deoarecemicroorganismeleau nevoie de aer, uiniditate qi cdldurd pentruprocesele biochimice care fac disponibileplantelorelementelenutritive. in special, in condifii de climi uscat[, se recomand[ ca fertilizanfii sd se incorporeze numai 2-5 cmaddncimeqi apoi s[ se afEneze la superficial.in cazul in care terenul este deja acoperit cu un strat de mulci aplicat din toamn6, fertilizanlii se impraqtiedeasupra acestuiagi se incorporeazA impreund.Partea pentruluinirea microorganismelor. carer6mdnela suprafafi serveqte

Capitolul YI. Agroecosistemul Iegumicol. Legumicultur a tn contextual agr i cul tur i i bioIogi ce

109

Fertilizanlii specifici legumiculturii biologice pot fi diviza[i in trei grupe principale:produse pe bazd de alge; fiind de rocd Si ingrdsdminteorganice comerciale. in plus, se mai folosesc,in anumite cazui, cenugileThomas gi magnezie-potasicS. Cu foarte mulli ani in urmd fiina de roci se utiliza numai in silviculturd, ins[ odatdcu extinderea legumiculturii biologice aceast6 form6 de ingrdglmint estedin ce in ce mai mult folositd,dar in mod sistematic. Fdino de rocd este selecfionat[ cu grijd, astfel ca sd confind toate elementelenutritive de care au nevoie plantele. Este considerati un fertilizant ieftin, care poatefi folosit frrd riscul de a comite erori. Elementele nutritive pe care le confine sunt eliberate continuu in concentralii mici, ca urmare a activitdfii microorganismelor sol. in plus fiina de roc[ confine o cantitate din mare de siliciu care, agacum s-a demonstrat,favonzeazdasimilareafosforului de cdtre plante. Adiugarea de fbind de rocd la preparareacompostului s-a demonstrata fi foarte util6, deoarecedescompunerea lentd pune la dispozilia plantelorelementele nutritive in mod lent. in momentul de fa!6 se pot oferi, comercial, 3 tipuri de frinl de rocd: calcaro-magneziand; fosforico-silicioasd gi granitico-bazalticd. Ultima este mai pufin utilizatL. Produselepe bazd de alge, sunt constituitedin alge verzi, brune sauroqii uscate,cu un confinut ridicat in substanli organicdgi multe microelemente, in specialdin algele coralienecare confin, prevalent, calcargi o cantitateridicatl de magneziugi in parte,microelemente. comer,t glsesc gi produsepebazil in se de alge sub formi lichida, de concentralie slab6, ce pot fi utilizate ca ingrSgdminte foliare. Cenagile Thomas, sunt formate din cenugile mdcinate provenite de la ofeldrii, la carein timpul prelucrdriise adaug6carbonatde calciu, la temperaturi inalte. Acestea, mdcinate gi amestecate frini de calcar bogati in fosfor, cu confin intre altele, o serie de microelemente.Acidul fosforic confinut in cenugileThomas,practicnu estesolubil in apdca gi calciul.

ll0

Capitolul VL Agroecosistemul legumicol. L egumicuItur a in contextual agr i cultur i i bi oIogi ce

Magneziapotasicd, esteo sarecompusddin potasiu gi magneziu,care se gdsegte zicaminte subterane. in Are o reacfieacid[ gi esteugor solubild in ap6; de aceea, fi folositi in grddin[rit cu maximumde moderafie. va Ingrdsdmintele organice comcrciale, se utilizeazr in lipsa celor amintite anterior qi sunt:fdina de coarne (30-60 Elm'), bdlegarul uscat 50-120g/m2 gi turba carenu esteconsiderati,ca atare,ingr[gimAnt. Turba trebuie amestecati cu alte materialeorganicesaucu solul, pentrua se integrain ciclul biologic. ATENIIE: deoareceturba nu este un material reciclabil, trebuie folositd cu multdprudenld. Turba poate fi inlocuitd cu scoarfi de copac (degeuri forestiere). Din motive ecologice,exploatiirilede turbi situatein biotopurile umedeincep sd fie evitate, frr6, a se pierde din vedere gi aspectulunui consum mare de energie pentrutransportul ace steia. Materialul fertilizant debazd al agriculturii biologice estecompostul din resturi organiceale cirui avantajesunt: - compozifiein macroelemente microelemente gi bogatdgi variatd; punereala dispozifiariddcinilor plantelora elementelorfertilizantein mod lent, fhrd risc de supradozare; ameliorarea caracteristicilor frzice (aera[ie) ale solurilor grele gi nisipoase. stabilizarea materiilor organicegi corectarea pH-u[ui; sporirea confinutului in humus qi, implicit, activarea viefii in sol (microorganisme, ciuperci,micorize, rAmeetc.); prin compostare materialele organicepierd pdndla50%o greutategi din 30Yo din volum. Produsul este mai uqor qi mai uscat, de unde economii la hansport; comercializarea unor produse corespunzdtoare specificuluiplantelor,ftrd riscuri pentrubeneficiar; previn poluarea apelor subterane, a aerului, inlocuind arderea mirigtilor - solufie larg adoptat5in fara noastri (mai comod6, dar este posibild producerea gi

legumicol. Capitolul VI. Agroecosistemul Legumicultura in contextual agriculturii biologic e

1ll

pbgubitoare) prin czre se realizeazL,parfial, recuperareasubstanfelor minerale: metoda se incadreazd in legislafia privind stocarea degeurilor gi punereain valoarea acestora. Alegerea locului platformci de compostare, implicl unele probleme privind distanfa de transport,evitareapolu5rii pdmei de apd freatic[, accesul magini u$orspreplatformd,existenfaunor platformebetonate,remizpacoperite, de stocare, construirea platformelor, remize de acoperire pentru evitarea excesuluide umiditate, instalafii de aerisire(oxigenare)forfatd pentru grdbirea ferment[rii etc. Trebuie avutd in vedere evitarea situirii platformelor (gantierelor)in proximitareaoraqelor, datoriti degaj[rii de mirosuri urdte. Pentrumicile ferme gi gospoddrii,se prevedeo suprafafdde depozitaregi in prelucrarede 8-10% din suprafafatotal[ a grddinii, preferdnd amplasarea apropiere, pentru a usura transportul, dar gi controlul permanent al de descompunerii.in timpul compost4rii au loc procese de descompunere, in transformar qi "reconstruire" a materialelororganicein prezenlaoxigenului. e aerobe are timpul descompunerii loc o activitatecrescindda microorganismelor cu degajare cdldurd.in faza de "reconstruclie",ricire gi maturare,pe m[sura de formdrii humusuluiaparrdmele,diferifi alfi viermi gi insecteetc. Surse de degeuripentru coatpostare: - reziduurizootehnice; gi reziduuri de la culturi cerealiere de plantetehnice; reziduuri horticole (liven,vii, legume,flori, pepiniere); reziduuri animale; legumelor; reziduuri din prelucrarea reziduuri din industriaberii gi alcoolului; reziduuri din vinificatie; reziduuri de canalizare; reziduuri din industrialemnului; reziduuri din industriaalimentarl:

rt2
-

Capitolul VI. Agroecosistemul gumicol. le Legumicultura in contextual agriculturii biologi ce rezidutri casnice; reziduurivegetaledinparcuri gi gridini.
l I

I

Trebuie evitate procesele anaerobe de putrefacfie, cu dezvoltare de mirosuri dezagreabile, prin intoarcerirepetategi oxigenarea aceastdocazie cu a maseicomposfului. Factorii cei mai importanli de luat in consideratiein timpul gi la sf6rqitul compostirii sunt: l) bunaaerarea maseicomposfuluipi omogenizarea; 2) umiditateacorespunzitoare stabiliti prin probapumnului. Dintre materialele aditive utilizate la prepararea composturilor sunt folosite cele care le amelioreazi.valoarea nutritivd sau structura.Acestui grup apar,tin materialeorganicesaumineraleca: excremente animale,calcar,produse pe bazi' de alge, ftind de roc6, ftind de oase sau de caxne,bentoniti, pdmant argilos,turbe,coajede copac,rumegu$ forestiersaunisip. in come4 se gisesco seriede preparate cureseryesc grdbireaprocesuluide descompunere. la Trebuie avute in vedere ameliorarearaportului car, aportul de oxigen gi confinutul hidric. Numai cdnd sunt satisficute acestecondilii, adaugarea unui produs de stimularea descompunerii poatefi eficient. Existd dou6tipuri de activatoriai descompunerii: a) activatori pe bazd de ierburi sau preparate biodinamice pentru compostulpe bazAde ierburi; b) produse de compostare care confin culturi de bacterii sau fungi sau alte microorganisme (micorize). Compostuldefrunze, estefolosit deseorigi calitateasa depindemult de tipul de material folosit gi de specie.De exemplu frunzele de fag conlin mult calciu, in timp ce frunzelede stejarproduc un pH prea scdzut(acid). Acele de conifere,de asemenea, producun compostacid. Serecomandd frunzelesr fie ca tocatemdrunt gi amestecate turb6,compostmafur, iarb6t6iat6 saucu p6m6nt cu in proporfie de 2:1. Frunzelede stejar pot fi folosite cu succesla pregdtirea composfuluiindicat pentruplanteacidofile ca rododendroni azalee. Ei

Capitolul VL Agroecosistemul legumicol. Legumiculturatn contextualagriculturii biologice

ll3

Compostul de gunoi de grajd, este un compost bogat in elemente nutritive, fiind folosit mai ales pentru specii mari consumatoare sau pentru rdsaduri.Ele se folosesc in stare proasp[tE sau uscate.La preparareasa se folosesc ingrdgdminte semilichidesauap5. Compozi[ia compostului este variabild. Raportul carbon/azot (CA{) este favorabil intre 12 qi 20. Este necesarsI fie trecut printr'o faza de cregterea temperafurii suficienti at6t pentru "sterilizare", cdt gi pentru maturare (frrd pierderimari de N) saumineralizare. in funcfie de metodade compostare, malerialele utilizate la compostare provin fie din ferma proprie (reciclare internS),fie prin dirijarea materialelor organice menajere-reciclabile, sau prin achizilie-colectare.in orice situafie, trebuie awtl in vedere provenienfa acestora;resturile din fermr, vrejurile, degeurile la precondilionare, de sortare,gunoiul de grajd s[ nu fi fost atacatde agenfipatogenicu forme de rezistenfdsaude parazili,paiele saumaterialelede agternut nu fie dezinfectate substanfe sd cu chimice etc; deqeurile urbanetrebuie colectate separat sau sortate, elimindnd oasele, resturi putrescibile, sticla, detergenfii, metaleleetc. Pentru a elimina mirosurile urdte se recomandd amestecarea fbin[ de cu rocdo calcarsaubentonitd. Dintre resturile menajere se pot folosi degeurile de morcovi, cartofi, verdefuri,fructe, cotoare,za[de cafeasauceai,resturi de ldn[, cartonetc., dar qi frunze cdztfietoamna, scoar!6,rumegu$,coji de oul chiar qi oase mdrunfite. Buruienilepot fi folosite inainte de a forma seminle. in ce privegtepreparare compostului.se poatespunecd pentru obfinerea a unui compost de calitate este foarte importanti :utilizareaunui amestec de materialevariate, bogate gi sdracein azot,proaspete uscate,suculentesau sau mai seci, care se completeazdunele pe altele frcind composful mai moale. Astfel se pot amestecafrunze cdzutetoamna cu reziduuri de la bucdtdrie; frunzele sunt deja parlial descompuse,amestecatecu resturi de bucdtdrie proaspete, care accelereazb descompunerea. Foarteimportant esteraportul CA{ optim, cuprinsintre 12-20.

t14

Capitolul VI. Agroecosistemullegumicol. Legumiculturafn contextualagriculturii biologice Resturilevegetalegi frunzele trebuie sd fie tocate in bucifi mici, nu mai

se mari de 5 mm; fragmentarea poate face cu o toc6toarede fluaje sau cu o tocitoare electricd. Pentru cantitifi mai mari de material se folosegte o maginl special[ acfionat6de un tractor, careestemontatdin spatelelui, in timp ce frontal are o materialelor supusecompost6riiin straturi de lami de greder pentru a$ezarea 25-20 cm gi pentrua fi tocate.Maqinade tocat areca piesi activd un tambur de otel cu diametrulde 30 cm, dotat cu lame de ofel mobile, carelovesccu putere materialele,sftrimdnduJe. Aceasti magind poate fragmenta chiar ramuri de arbori sau arbuqticu grosimeade cel mult 3 cm; estepreferabil s6 fie ramuri proaspdttliate. Materialele se presardcu praf de frin[ de roci magnezianosilicioasd,de calcar sau bentonitd.Se poate addugaf[ini de oase sau pdmAnt frtd seminfe de buruieni. Pe m[sura construirii platformei de descompunere,ale cdrei dimensiuni depind de structurd gi componentele fertil folosite, se umecteazE apd, strat cu strat, astfel ca materialul str6nsin pumn cu s5 musteascl,ftrd a ldsasd se scurgbapa in exces.in func1iede compozifiese f[ind de oasesaumateriale amelioreaziconfinutulin fosfor sau azot, addugdnd pH-ului se fac determindricu pHvegetalebogatein azot. Pentru corectarea sensibilegi, la nevoie se corecteazicu praf de cret5" metrul Merck, cu bandelete gips,calcar, prafde coralietc. care Controlul temperaturiine arati evolutia procesuluide descompunere, Prin numai la nivelul de 700Cuueca efect pasteurizaneaprodusului. oxigenarea fo4at6, introducdnd oxigen cu ventilatoare corespunzltoare, se ridici temperatura, elimini o mare parte din moleculelefitotoxice qi mirosul urflt. se in paralel cu cregterea temperaturii au loc reacfii care duc la mineralizarea substanfelor gi humificare. Mineralizarea antreneazAproducerea de gaz carbonic, de amoniac ai, in final, de nitrafi. Humificarea are loc cu ajutorul microorganismelor care elaboreazAcomplexe coloidale denumite compuSi proprietifilor fizice, chimice qi humici. Rolul lor esteesenlialpentrumenfinerea biolosiceale solului.

legumicol. Capitolul VI. Agroecosistemul gr i cultur i i bi oIogi ce Legumicultur a tn contextual a

ll5

constantin cursul compostdrii,fiindc6 substanfele Raportul CA.{descregte organicepierd mai rapid carbonul decdt azotul. Acest raport CA.,lreflectd mai degeurilor.Avdnd un raport CA{ 12bine stadiul de evolufie al descompunerii 20, compostulpoatefi aplicat tn sol fird teamade a provocaplantelortulburdri de nutritie. Un sol bun de cultur[ trebuie sE aibb un raport CAtr de aproximativ 10. Acest raport nu este,insd, suficient pentru a apreciamaturareaprodusului. in timpul prepardrii compostului trebuie finut cont gi de evolulia separati a carbonuluigi azotului. Compostulvegetal trebuie s6 confin6: materie organicd: 20% minim in stare brutd gi minim 30o/oin substantduscati; raport materie orgaricL/azot organic:maximum 55; azottotaVsubstanl6 uscat6;maxim 3. Un compostde calitatetrebuie sd fie relativ omogen,sd prezinteun aspect fizic convenabil,sE fie bogat in materii organice (humus - culoare neagrd). Raportul CA{ trebuie si fie inferior lui 25. Compostultrebuie sI fie suficient descompus, astfel ca sd nu mai dezvolte o noui fermentatiesau putrefacfie (miros ur6t). O condifie esenfialS estesd nu confindgermeni,parazili umani sau vegetali,sticld,metalegrele,materialeplastice. in afard de compostarea platforme (prin cumulare),care se practicd in in ferme sau centre,in gospoddriilemici care au terenuri destinategr[dindritului, parterelor de flori etc. se pr4cticd din ce in ce mai mult stocarea qi descompunerea resturilor menajeregi de grddini in "bidoane", casetemetalice saude lemn, de o construcfiefoarte simpld gi practicd. Se folosescbidoanedin tabl6 zincati de circa 200 | al c6ror fund gi capac prezintil perforafii de l0 mm. Pe fundul acestui bidon sau butoi se pune un grilaj de metal sau de lemn sprijinit pe 2 chrdmizi.PentruaJ proteja de ploaie, butoiul se acoperdcu o tabl5 inclinatd sau cu un capacde lemn sauplastic. in caz c6.este agezatin soare butoiul se incdlzegtefoarte mult, astfel ci sunt distrugi parazi[ii, ouile gi limacgii, dar prezintii inconvenientul ci hebuie controlatdes,ca sI nu se usucematerialele, Pentrucele 3 fazede preparare recomand6 se folosireaa 3 butoaie:

ll6

Capitolul VI. Agroecosistemullegumicol. gumicultura tn contextualagriculturii biologi ce Le
l

l) butoiul de la carese utilizeazi deja compostulfinit; 2) butoiul in carematerialulse afld in descompunere; 3) cel in carese colecteazAresturile menajere. tn acest fel putem dispune permanentde compost matur sau compost semifermentatrecomandatin diferite scopuri. in come4 se g[sesc bidoane speciale plastic saucarepot fi foarteugoradaptate. din in micile gospod[rii se mai folosesccasete lemn saudin plasdmetalic[ de (tip siloz) cu umplere pe deasupraqi golire cu ajutorul unei trape la partea inferioard.Recipientuldin plas[ metalic[ se invelegtecu o folie neagrLcare sd impiediceuscarea materialelor. Compostarea in grdmezi (gire) cumulatd, necesiti cele mai scizute investifii gi un control mai pufin riguros al evolufiei descompunerii, permif6nd adiugarea de materiale pe misura procuririi lor. Astfel, microorganismele, rdmele etc. pot migra continuu in masaproasp[ti de sol, pe misur6 ce gdsesc condifiile necesare. pot addugaextracte stimulatoarede urzici (macerate). Se Cdnd setermindcantitiifile de adSugat girei,aceasta acoperdcu paie deasupra se sau frn, pentru a impiedica uscareamaterialului. in zonele ploioase se pune deasupragirei o folie din plastic. Pentru a evita condiliile de anaerobiozdgi producerea putrefacfii,se pot introducetuburi de aerisiredin PVC. de Compostulimatur trebuie sd miroasea pdmdntproaspdt, fhrd alte mirosuri urdte. Este obligatoriu s5 se facd un test de germinaresau tnriddcinare a unor plante. Dacd compostul este incd prea tan6r, deoareceinhibe cregtereasau germinarea, mai lasl la fermentatinci 4 sdptlmdni. se Durata de compostare depinde de felul componentelor,de metod[, temperatura exterioar[ (sezon),temperaturainterioarS,fermentarea exterior in sauin interior, aerafie(oxigenare)etc. Ea poatesi durezede la 6 sdptimAniin condifii controlate, cu material de calitate in anumite proporfii privind componentele, p6n6la 6 luni in exterior,in grlmezi saugire. Dac[ ne referim la folosirea compostului, dupl II Vogtmann se recomandd aplicareaunei doze de 6kglm2 p0 il, ceeace corespunde 3 lopefi cu de compostpe m2. Pe terenurile sdracein humus doza trebuie majorat[ la 10

I
I

l

Capitolul VI. Agroecosistemul legumicol. Legumicultura tn contextual agriculturii biologice

t17

kglt#. Pentrusemdnatul seminfelormici de legumecompostulse treceprin ciur cu ochiwi mici, pentru a permite un bun contact al seminfei gi a inldtura materialul celulozic insuficient descompus. Materialul rdmas se amestecd din nou cu compostul semifermentat,sau se folosegteca material de acoperire (mulci). 6.6.2. Combatereabiologici a buruienilor Concepful de "buruieni" (in francezA" "mal-erbe"= plante infestate) reprezintdun termen cu semnificafienegativL, dar care nu rezisti la o arm,hzd (criticd) mai atentS. de o parte,ele sunt concurenfiai plantelorde culturi, dar Pe multe sunt plante medicinale sau cu valoare frrajeri, sau constifuie o componentl esenfialdcare permite structurarea ecosistemului natural in cadrul unei comunitlfi ocompaniatoare". Multe dintre insectelecare sunt utile omului se hrdnesc,in parte, cu nectarul qi polenul produs de aceste"plante s6lbatice",considerate"ierburirele". in cazul cAnd cregtefrecvenfa plantelor concurente,trebuie examinatd atent situafia terenului, deoareceeste vorba de un dezechilibru al sistemului ecologic(natural). Jindnd seilma de principiile agriculturii biologice, trebuie renun{at la aplicarea erbicidelor in comb_aterea buruienilor, principalele mdsuri de combatere ind urmitoarele: fi - folosireaingrSglmintelorverzi; (mulcirea)gi aerarea acoperirea solului ftri intoarcerea brazdelor; cosirea, tiierea, smulgerea buruienilor inainte de a forma seminfe; utilizareaburuienilorca mulci gi la compostare, ftrd a mai afectagrav viatp organismelor din sol cu substanfe chimice, dar gi a consumatorilor umani sauanimali. in generalnu se gisesc terenuri lipsite total de vegetalie,acesteafiind specifice doar in zonele cu condilii climatice extreme. Avantajele acoperirii intervalelor dintre culturi (mulcirea) cu material organic supusdescompunerii de plante, Bakels le denumegte "plante sdlbatice

118

Capitolul VI. Agroecosistemul legumicol. Legumicultur a tn contextualagriculturii biologi ce

sunt incalculabile.Prin aceastitehnicd,combinatiicu aplicareaingrdg6mintelor verzi lisate pe teren dupd cosire sau incorporarein sol, se poate realiza o cregtere procentului de humus,ameliorarea a fertilitiifii gi a insugirilor fizice gi chimice ale terenului. Un teren l6satdescoperit devine,in curind, compact,necesitdnd lucrlri de afhnare mai frecvente. Prin acoperireaterenului materialul organic mort se descompunela suprafafa solului, astfel cd efectul se poate considera ca o "compostare suprafaf6".Este,deci, preferabilsd se aflneze terenul,careapoi de se acoperd cu un strat ceva mai gtos, fiind necesar s6 se creeze condifii anaerobe favorabile descompunerii. Dac[ se dezvoltdsubstanfe toxice, acestea pot ddunardddcinilor plantelor. Stratul de acoperire.in caz cd este prea gros, poate s[ degaje miros urdt. Materialele provenite din defriqareaunor culturi legumicolenu sunt recomandate fi folosite ca mulci. De aceea,se recomandi a ca in toamnd si se agtearnd amestec frunze cu p6m6nt gi pufin compost un de mafur, pentrua gribi descompunerea acestora; asemenea, folosescpaiele, de se trestia saupapuratocatemdrunt (5-10 mm). Trestiase descompune mai ugor gi activeazilvialain sol, deoarece permitegi o mai buni aerisire. La distribuireamaterialului de aerisirehebuie s[ se resoecteurmEtoarele reguli elementare: - materialulde acoperiretrebuiesI fie bine mdrunfit; - cu materialul uscat(paie,trestie)se poateaplica un Stratmai gros (2-10 cm), dar trebuie si fie imediat bine umectat; - materialulverde, suculent,se aplic6 in strat subfire care, insi, se poate reinnoi des; - acoperireacu mulci se face pe teren recent affinat, curat de buruieni perene, buruieni cu sdmdnfl etc.; - materialul de acoperire nu trebuie sd confind semin{e de buruieni, limacai sauouile acestora. ingrdgdmintele verzi sunt reprezentate diverse plante, din care multe de suntleguminoase, de exemplutrifoiul, lucerna,sparceta ca etc, Ele prezintdurmitoarele avantaje:

Capitolul VI. Agroecosistemul legumicol. Legumicultura tn contextual agriculturii biologice - imbogdfesc terenulinazot;

119

- imboglfesc terenulin substanfe organice,in specialhidrafi de carbon; - solubilizeazA transport6elementelenutritive din straturile mai pufin Si profundeale solului; - impiedicd levigarea(spdlarea) nutritive; elementelor - r6ddcinileplantelorm[runfescAiaereazd solul. in multe cazuri sem[natul plantelor folosite ca ingrdgdminte verzi nu se face cu grija cuvenitI. Patul seminaltrebuiebine pregdtit,solul trebuieafhnat?n profunzime,pentru arealizacondifii de vegetafiec0t mai buneplantelor. Acoperireaterenului cu materialevegetaleproaspetesau uscateprezinti. urmitoarele avantaje: - reztilth un aport de substanfenutritive cdtre organismelesolului gi activareaacestora; - are loc o aprovizionareconstantda plantei de culturA cu elemente nutritive; - terenuligi menfinestructura; - terenul nu se usuc6,nu favorizeazA formareacrustei gi are o umiditate echilibratd; - pot fi controlateburuienileinfestate; - se impiedicd eroziuneasuperficialda terenului qi spdlarea elementelor nutritive; - poate avea loc formarea substanfelorrepelente naturale, care pot fi absorbitede cdtreplante.Astfel estemulciul din compostforestierde foioasecu un procentmic de conifere. Pentru acoperire se poate folosi gi compostul semidescompus, material adaptat mai ales pentru legume mari consumatoare de elemente nutritive. Compostul semidescompus este un fertilizator putemic Ai, de aceea,nu este indicat pentru aga-zigii "slabi consumatori", precum: morcovul, ceapa, usturoiul, mazirea,fasoleagi spanacul. De asemenea fdnul de pajiSte este un material recomandat pentru acoperire.Estebine ca frnul sd fie l6satdupd tdiere la soare cdtevaore.in stare

t20

Capitolul VL Agroecosistemul legumicol. Legumicultura in contextual agr i cultur i i bi oIogi ce

proaspltd gi in strat gros, ins6, acesta mucegdiegtegi formeazi un strat impermeabil.Frunzisul esteun materialde acoperirefoarte bun, dar trebuie s6 se evite ca si formeze un strat compactcare impiedicr aerarea.in toamn[ gi iarnd v6ntul poate spulberafrunzigul. Se preferd frunzele cdzuteale pomilor fructiferi pi de la diverse specii omamentale,unele avdnd ca efect cobordrea pH-ului din sol. in scopul asiguririi unui bun demaraj gi al cregterii rapide a speciei cultivate, esteutil s[ se fac[ o uqoar[ fertilizare cu ingriq[minte organicesausi se administreze frind de rocd.

l

I

I

i

6.7. PROTECTTA PLAr\TELOR FATADE BOLr $r DATTNATORT Proteclia plantelor cuprinde, practicd, in toatemdsurile carese iau in
scopul pdstrdrii gi mdririi capacitdlii de rezistenfd a plantelor cultivate gi a impiedica dezvoltareainsectelor, a altor animale d6trndtoaregi a agenfilor patogenivegetali. Ca gi in caztil combaterii buruienilor, hebuie deosebite insectele diundtoare de cele utile (pentru polenizare).Atacul unor insecte d[undtoare poateaveadiferite cauze: - alegereanecorespunzAtoare locului de culturd (apropiereapddurii, a lac etc.); folosireade seminlesaude plantedebile sauslab selec{ionate; gregeliin asocierea culturilor; practicarea monoculturii,fbre a folosi adecvatrotafiile ?nasolamente; lucr[rile solului incorectexecutate; fertilizareaunilateralI sauexcesivL,larLingrigdminte organice; insuficientafertilizare; condif;i climaticeexheme; alegerea necorespunzStoare a epocii de semdnat.

Pentru a controla insectele gi bolile in exploatdrile legumicole, existd mdsuripreventivesaualteledirecte (curative).

Capitolul VL Agr oecosistemul l egumicol. Legumicultura tn contextualagriculturii biologice

12r

Mdsurtle preventive, constauin crepterea rezistenfeiplantelor, in sensul (sporireavigorii). reduceriide infestdri parczitare in primul r6nd trebuie avut grijd sn se cultive plante care sunt adaptate condiliilor locale de climi qi teren.O infestareparazitarl,de mic[ amploarenu trebuies[ ne determinea lua imediatmlsuri de protecfieimportante.O astfelde mdsurl poate s5 anihilezeposibila reacfiea antagonigtilor,cdroratrebuie sd le oferim un habitatadaptat. Aceastase r ealizeazl prin. - organtzarea rafionalda grddinii; ?ntrefinereapomilor; menfinerea unui microclimat umed care sd favorizeze activitatea p[sdrilor, albinelor,broaqtelor, insectelorutile etc; aplicareamdsurilor de fertilizare cu compost,acoperireasolului etc. previn infe stareaparazitard; in mod special,folosireade macerate, infi;zii gi extractede plante. gi Modul de preparare utilizare sunt prezentate tabelul 6.2. in Metodele curative de combatere directd, care sunt utilizate atunci cdnd plantele se afl6 in pericol evident, folosescprodusepreparatedin plante (ex. nicotina) qi alte produsede origine animaldsauultrasunete etc. poateda rezultatebune,dar Lansarea insecteutile (ex. Ichneumonidae) de acesteasunt mai pufin folosite in cdmp deschis.Mijloacele biotehnice pot fi utile, ins6, in mici grddini familiale, ca de exemplu in cazul capcanelor antilimacAi,curse-capcand, bandelor adezivesau de carton ondulat (viermele mdrului - Carpocapsa) sau capcanelor colorate (galbene pentru musca cireqului). in ce privegtediiundtorii animnli, dintre cei care produc frecventpagube importante,menfiondm: goareciiteregtrii gi de cAmp,coropignifele,larvele de noctuide,larvele de coleoptere,nematozii,limacgii, mugtele,puricii, afidele gi viermii fructelor.

Tabelul6.2. Combatereabiologicl a fungilor, bacteriilor gi virusurilor; metode fitoterapeutice pentru prevenirea gi combatere botilor si dlun6torilor H. Vr 99
NUMELEPLANTEI SAUAL PRODUSULUI. MOD DEEXTRAGERE I COADA CALULIJIT (Equisetum amense) - macerat - infirzie - fierbere CONSOLIDA: (Synphyun oficinalis'| - rnacerat - decoct - infirzie UTILIZARE

NJ N)

RETE TA 2
Toatii planta frrd ridicin6 I kg/l0l apI (planti proaspiti) 150 g/10 I apn (phnti uscati): - plus 0,37osipun - plus macerat de urzici - plus l-2%o silicat de sodiu 30 min.

EPOCA LOC

CONCEN TRATIE

ACTIUNE
6

oa

r: G

3
Tot anul Tot anul Tot anul Vara primivara

4
Pe plantii Pe sol Pe sol Pe plantii 9i pe sol

5
Diluat de 5 ori Diluet de 5 ori Diluat de 5 ori Diluat de 5 ori

Sn 6't
\:$

Afide, acarieni @aianjenut rosu) pentnr fortificarea plantei

SF

s'N
R\

:os
,i* R

ToatiiplantafEri ridicini: - I kg/10 I apn(plantil proaspntii) -100-150 E/10 I api (plantii Tot anul uscatii):
Pe plantn La incolfire Pe teren

(vezi urzica)

Se adaugi la composturi in az de carenta de potasiu
Tracbeomicoze (finaiozA); favoiznazd cretterca; udarea plantelor, lmb[ierea qi rddicinilor semintelor Favorizeazd descompunerea comoostului

s8 :a'
E.S

$R

*s
cl (!

Toatii planta fEr6 ridicini: URZICA (Urtica dioica qi Urtica - I kgl10 I api (plantii proaspfi2i) -20OElOl ape @lantii uscati): urens\

Diluat de 20 ori Diluat de l0 ori

$''i"
$H po . =:\ d

Tot anul Tot anul

T]R'ZICA (macerat)

Macerat fermentat

in compost

Nediluat

abelul6.2.
a

3
Inainte de formarea gi frunzelor inflorire Tot anul Iama Pulverizare inflorire Toamna

4

6 Diluat de 50 ori Contra afidelor Nediluat Nediluat Concentat Diluati de 2 ori gi 1,5 ori
fr (\ oa

IVIACERAT X'ERMENTAT. Amestec de urzici cu coadacalului

La incolfire Pefrunze La incolSre Pefrunze
Pe planti Pe plantii Pe plantii

Pentrull demacerat %l infuzie de coada calului Frunze gi flori I 300 apd (plantii ElO proaspltii) 30 gll0l apd (plantii usoati):

VETRICE: (Tanacetum wlgare) - infuzie - deooct

dupd

Contra acarienilor Contra ruginilor feinArii Contra unor boli pe frunze la tomate
Afid€, melci, limacSi efect repelent (aspidinofilicine aD. , tuiond, filicic + potasiu) In compost Contra ptrduchilor l8noqi (perierea coloniilor de pe tnrnchi)

Ss E't
$$
R\. Rd

ss
S'N

xos

F'ERIGA VT]LTTJRULUI (Pleridium aquilum) T,ERIGA DE PADUR.E (Dryopterisfilis-mas)

I kg plantn proaspiti la l0 I apn Sfer;it de iami 100 g plantn uscatii la l0 I apd, Tot anul macerat 5 g pulbere mare %l apdde ploaie, extact Tot anul

Pe plantii 9i sol

Diluat I : l0

Pe trunchi Concentrat

$s SK:
*s
s\

$€ s. =.
$l
{ a (\

RD\r[NT (Rlaftwba) TOMATE (Lycopersicon esculentum)

Folie 500 g/3 I apb

Pe plantii Concentrat

2 pumni de frunze mdrunlite 9i In epoca zborului fre,cate bine in 2 | de api6 infuzate la rece 2 ore

Tenii la praz; conta afide la fasole Contra fluturelui verzni

N)

(/)

I PELIN (Anemisia absinthium) - mac€rat - infirzie - decoct ALAIJN

2
Frunze 9i flori 3W El0l apl (plantii proaspitii); 30 g/10 I api (planti uscati) Se adaugtreventual l7o silicat de sodiu

3
Primivara iunie/iulie

4
Pe planti Pe plantii

abelul6.2. 5

6

N) 5

Diluat de 3 ori

Contra fumici, larve, afide,
rugini
e,oapdz

la
!t

h

(\

Se dizolvd 40 g alaun ln api fiartii; se dilueazl cu l0 I apd rece; nu se recomandi pentru verdefuri

In tot anul

Pe teren Pe plantii

RAPITA (inftzie)
CEAPA, USTIJROI COACAZ NEGRU

Frunze 9i riddcini 300 g/10 I apd Frunze (proaspete sau uscate), circa 500 g/10 I (plantil proaspiti), sau 200 glI0 | apdL (plantn uscatii)

La inflorire

Pe flori

In cuz de infestare

Pe sol sub coroana pomilor

HREAl\{ (extact) SAPIJN

100 g rnddcini + 1 I apd. Preparat inainte de pentru tratarea seminlelor semenat 150-300 g sepun de'casd sau de rufe, preferabil pasteh l0 I ap{ se dizolvi tn apl caldi. Se amesteci40 g pastA snprm de cu l/8 I petol (gaz) ln apd fierbinte, se in caz de obtineo culoarelapbase,seadaug6 I api infestare 25 recegi seamestecd bine. putemici 100-300 g past[ d" rap,nt, % | alcnol d€naturat,I lingur4e de var, I lingurip de sare,l0 I apa;seamostecibine.

Seminle

In caz de infestare Concentrat 3 puternic[ de luni lnainte de melci, limacgi, recoltare conta afidelor, lawelor Contra Concentrat moniliozei la cais- orun Fortificare; contra bolilor Diluat de l0 criplogamice ori la cartof 9i ciosun Combaterea Nediluat unor boli criotocanice

E't $$
R\

Ss,

ss sS\
S'N :os

sg s$ :s
ci'S

$s

s\

€ (\

$€" s. E. $g

Tabelul6.2. I

2 LUI
200 g sulfat de aluminiu se dizolvi in 9 I api, cu o mituri de nuiele. 500 g sare potasicn dizolvati in 4 I api + un kg var stins in 4 I api + silicat de sodiu 100 ml in 2 I api (se poate inlocui cu ulei parafinic US-92). Laptele de var se filtreaza peste solufia de sare K, apoi se adaugE solulia de silicat de sodiu sau emulsie de ulei Zer gilapte l/1, se arpestecd bine

3

SULF'AT ALUMINIU SOLUTIA THEOBALI)

In caz de infestare. Primlvara, pend Pe pomi la lngrogarea mugurilor

4 Pe pomi

5
Nediluat Nediluat + 3 kg spirt pentru a miri eficacitatea

LAPTE DEGRESAT ZERDE LAPTE

Odati sdptiirndnd Frunze uscate, tulpini, cotoare, resturi de la fabricile de figarete, 200 g trtun + 1 | apd fierbinte; dupd 24 ore se filtreazi Ei se adaugi 9 I apb + 50 g Tot anul sdpunde K l% 100 n'l+ spirt2o/o 400 g tutrni l0 I ap6. Se fierbe 3-4 ore + 12 | apd cu I kg sipun de rufe + I I spirt denaturat total 25 I Extract alcoolic de frunze, care confine peste 70 substan{e bioactive. ln principal, confine Mai/sept. hexahidrofarnesilacetoni, substan{i insecticidi

pe

Pe planti

Nediluat

6 Contra coccinelelor qi aleurodelor (mwculita de seri) Contra larvelor, insectelor, ouilor de iamd 9i pentru curitirea de muschi si licheni Contra bolilor qi ale foliare fructelor de tomate (virusuri) oreventiv

fr

*

Sn 6'$
$$

\s

s'i
Rf.

:os
:q' d:F
s\
lrF

$R

sg

TUTTJN (Nicotiana tabacum) Nicotiana ntstica mahorca) - infuzie - decoct confine 0,3 - 1,5 - 6%0 nicotin6

Pe planti

Nediluat

Contra lawelor, a giindacului din Colorado, alte larve gi omizi

ss
\oS
i.s

G
() (\
Pe plante Insecticidi

SH SR

OTETAR (Rhustyphyna) - extract

hJ
(j

I HT]MUS -extract

2
- 500 g humus vechi de 3 ani in 10 I api (humus bogat ln substanfe tanantehumus de pidure); - tescovini" frunze de vi{a de vie, nuc, revent stejar. Congine fitoalexine (substan{e naturale protectoare) 100 rnl la 5 I ap6; oonpne 5,2%o substanti activd

3

4

Tabelul6.2. 5

o\ 6 Fortifiant, ingrngdmtnt complex; previne atacul de agenfi patogeni Contra bacteriozelor; rerduce infec{iile de mozaic gi stolbur Conta bacteriozelor; rerduce infecliile de mozaic 9i stolbur - idemContra ddunbtori sugitori unor

N.)

Nediluat

A

t'-

ARENARIITT]L (Helichrisum arrhenarinum) - Flori de pai MAIIONIA (Mahonia aquifullium) DRACILA @erberis vulgaris) X'AINADE BAZALT - fin mdcinati" sub 20 microni -pH: l0-ll - silicati 50%

Seminte scufundat Nediluat e2ore30 min.
Tot anul Pe plante

s"s
sF" s! \i
S'N R\

Ss ts't

Conline berberin6 (cercetiiri in curs) - idem100-300g la l0 I apd - insolubild in api, suspensie fin4 se poate administra cu pomp€ sub presiune - sub formi de praf

s8 \-,

$F

:os

- idem-

- idem-

ri: R.

*N s\ $€'
G. E.

6
(!

sg

Capitolul VI. Agroecosistemullegumicol. Legumicultur a in contextual agr i cultur i i bi oIogi ce

127

$oarecii de cdmp: Arvicola tewestris rod rdd[cinile pomilor fructiferi gi lasdmici muguroaie careingreuiuzillucrdile solului. Microtus amalis rod coaja pomilor, a handafnilor, cdpgunilorgi a unor legume(rdddcinoase). Mdsuri de combatere:capcane sistematice,ftrd a le atinge cu mdna, plante repelenteca Fritillaria imperialzs, usturoi, limba cdinelui, Melilotus Si in Euphorbia, Lathyrus, introducerea galerii de frunze din plantele enumerate, sauramuri de Thuja ori frunze de nuc. De asemenea introducresturide pegte, se excremente caprd. de $oarecii sunt sensibili la zgomote.Sticle goale implantateoblic in sol produc vuiete sub acliuneavdntului. Cdnd se planteazf pomi, se introduc in vizuini vatd de sticl[, fragmentede sticl4 ,,ldndde roc6" (vatd minerald)gi alte materialeabrazive. CoropiSnila (Gryllotalpa) sapd galerii la mic[ ad6ncime gi iese la pe suprafafd intuneric.Dfuirrcaz}primdvara;in rest suntfolositoare,deoarece se hrinesc cu insectegi viermi. M6suri de control: se folosesc borcane de sticld care se planteaz6la nivelul solului in care coropignifelecad (aprilie-iunie) in timpul incursiunilor noctume.Alte posibilitifi: se caut6gi se distrug cuiburile, turndndo lingurifi de ulei comestibil in cuiburi sau api din abundenfd;insectelemici gi oulle se ineacS. Larvele de noctuide sunt prezentein sol primivara gi toamna. Se pot aduna sau combate cu decoct de tanacet, cu ramuri de ferigi mIrunlite incorporatein sol. in caz de atac putemic se poate recurge la tratamentecu preparate Bacillus thuringiensis. de Combaterea coleopterelor poateface cu plante de salat6,amendamente se cu calcar, se cultivi mazAre, fasole sauvarzA,se aereazi mai des terenul gi se gunoi de grajd de bovine. incorporeazd Nematozii, se int6lnesc mai frecvent in cultrni de ser6, care le asigur5 reproducerea, Meloidogtne incognita fiind un ddundtorspecific fdrii noashe, precnm Si Ditylenchus tripsaci la usturoi gi ceapd in cdmp, transmis prin materialul de plantat.Combaterea asigurdprin prin rota{ii gi asocierifoarte se

t28

Capitolul VI.Agroecosistemul legumicol. Legumicultura in contextual agriculturii biologice

i l

I

diverse. in caz de infestare putemic[ se planteazi toat[ brazda cu tagetes (Tagetesnana). Larvele care apar nu se pot hrini cu rdddcinile de tagetes9i mor. Trebuie evitat sd se introducdin sol larve femele de nematozio dati cu de r[saduri produsein ghivece,cu amestecul sol infestat.Trebuie evitat excesul de azot,iar toamnase poateaplicafbin[ de argili (bentonitd). Melcii fird cochilie (limacai), Arion hortensis, cu doui specii: limacai maro-rogiaticigi limacqii mici mari, lungi de 15 cm, de culoare galbend-ocru, (panela 6 cm), cenugiisaurogiatici.Ultimii nu rezistdla ger gi seceti. Misuri de control: - se folosescbarieremecanicesaucapcane borcanecu bere; din se urmdregtefavorizareainmulfirii unor coleoptereqi sirfide, amfibii qi reptile, pisiri etc. se aplicdmacerat limacgi; de se acordi atenfie la distribuirea composfurilor care confin oui de limacqi; limacgii au preferinfi pentruplanteletinere; pentru a aplicareamaterialelorde acoperiresd se facd in stareuscatS, nu atragelimacqii; aplicareade acede coniferegi paleede orz; plantareadispersatii usturoi,careare acfiunerepelentd; de se mai poate folosi extract de Begonia(o plantd intreagdmlrunfiti la l0 I api, pusd la macerat1-2 ore); se pot trata risadurile inainte de plantare; g5inile gi rafeleconsumi limacgii; se recomandi tiierea de frunze qi imprdgtierealor pe teren, in care limacgii se ascund.Acegtiasunt apoi culegigi folosifi pentru oblinerea de maceratde limacgi; de impragtierea cenuqdgi frinI de rocd sau, evenfual,de var nestins, dar numai incaz de infestaregrav6,cu riscul alcaliniz5rii solului. Melcii cu cochilie pot producedauneatunci cind sunt in num[r mare,dar ei suntin acelaqi timp, antagonigti limacgii,deoarece hrlnesc cu oudlelor. cu se

legumicol. Capitolul VL Agroecosistemul Legumicultur o in contextual agr i culturi i bi oIogi ce

t29

Muscs morcovului. Este o musc[ micd, de 4-5 mm, neagri gi lucioasd. Apare in aprilie-iunie gi apoi la sfirgitul lui august. Depune oudle in sol in rdddcinilorde morcov gi se dezvoltdmai tArziu,formdndgalerii. apropierea cu Mdsuri de control; folosireade mijloace repelente,ca asocierea ceapd, se usturoi Si praz; de asemenea pot orgariza, rotafii de asolamentevariate; semdnatulprecoce(martie-aprilie)sau mai tardiv (iulie); muquroireauqoarda coletului morcovilor; intercalarea de mdrar, lavand6, tanacet; suprafefele gi cultivate cu morcov trebuiesdfie deschise bine aerate. Puricii de pdmdnt. Ei atacd intotdeaunaprimdvara, salata, ridichile qi guliile dar gi alte specii de vdrzoase. prefer[ terenuritari gi compacte. Aceste Ei mici coleoptere,de 1,5-3 mm, sunt de culoare brund-albistruie sau neagrdlucioasS, uneori cu striuri galbene. terenuri afrnate gi acoperite;se fac Misuri de combatere:se recomandd plantele la colet; culturile se asociazi cu tratamentecu rotenon; se muguroesc salat[ gi spanac;se pulverizeazi plantelecu ftind de roc6; plantelese udd de 2 ori pe sdptdmdn[cu decoctde absintsautanacet. Puricii (puricii de plante). Afidele iemeazdpe plante multianuale gi, la inceputul verii, migreazhpe plantele de culturd gi s[lbatice, reproducdndu-se (nasc pui vii). Toamna, femelele depun din nou oud prin prin partenogenezh virusurilor, dar gi prin iernare.Afidele produc pagubedirect prin transmiterea acoperirea cu fumagind a plantelor gi fructelor (aceasta este o ciupercl carese dezvolti pe secrefiiledulci ale afidelor). saprofitE, naturaliprecum: Mdsuri de control: se favorizeuzlprezenlaantagonigtilor Coccinello,Sirfidia, Ichneumonida, Forficulida.in caz de infestareputernicdse stopescplantelecu decoctde lemn de cvassio,coadacalului (Equisetum)sau/Si alte solufii de sipun de cas[. in caz extrem se poate folosi piretru (natural,nu piretroidede sintezd). Alte mdswi care dau rezultatebune: aerareabun[ a terenului; acoperirea pulverizareade praf de calcar (var), cenugdde lemn lui gi irigarea abundentd; sau fiini de rocS; spdlareplantelor cu un jet puternic de ap[; stropireacu o infuzie de coji de ceapdsaucartofi, decoctde frunze de revent saucu extractde

130

Capitolul VL Agroecosistemul legumicol. Legumicultura tn contextual agriculturii biologice

usturoi; stropirea,hei zile consecutiv,cu un strat apos de urzici (de macerat), stropireacu infuzie de pelin saude Tanacetum. Mana. Boala esteprodusI de ciupercamicroscopicd, Peronosporasp. ce atace,in special, vila de vie, castravefii, ceapa gi salata. Este favorizatL de timpul umed gi relativ rece qi producepagubeimportanteprin ingdlbenireagi ciderea frunzelor. M6suri de preveniregi combatere:stropiri cu produsepe bazL de cupru (znarfi, bordelezi, Turdacupral 0,5oh);fertilizare cu compostamestecat frind cu de rocS; strdngerea frunzelor atacate;shopiri preventive cu decoct de coada calului. Oidium sau fdinarea, sunt boli care atac[ vifa de vie, legumele cucurbitacee, trandafirii etc.,provocAnd cdderea frunzelor. M6suri de combatere: shopiri la intervale de 8-14 zile cu solulii de sulf muiabil (pentru legumenumai in caz de pericol real); ca misuri preventive,se recomandd aplicareaabundentii compost,acoperirea de permanent[a terenului; crearea varietdfirezistente; de tratamente preventivecu decoctde coadacalului.

pomicol. Capitolul VlL Agroecosistemul P omicultura in contextul agriculturii biologice

131

CAPITOLUL VII AGROECOSISTEMUL POMICOL. POMICULTURA iT.ICONTEXTUL AGRICULTTruI BIOLOGICE 7.1. PARTICULARITATTT,N AGROECOSISTEMULUI POMICOL
Dintre toate activitifile umane, agricultura constituie cel mai complex sistem biologic care funcfioneazi" mediul natural. De modul cum sistemele in agricole iau in considerare condiliile naturalegi cum se integreazl in acestea, depindeqi starea ecologicda mediului inconjurdtor. in context pomicol, fiecare agroecosistem reprezintl, in sine, o ogrobiocenozd care include omul, planta, animalele, insectele gi printr-o intervenfie microorganismele, str6ns6interrelafiecu factorii cosmoatmosferici, relief in de gi de sol. Construcfia agroecosistemelor s-a realizat deosebit brutalda omului in ecosistemele de naturale. Problemacare se pune la creareagi exploatarea pomicole, ecosistemelor ca de altfel gi a celorlalte agroecosisteme, de a stabili riguros cum trebuie este ele sd funcfioneze cu maximum de randamentagroproductiv, frrd agresiuni ecologice ddundtoarenaturii iniconjur[toare,sdndtifii omului gi animalelor. Altfel spus,prin insIgi esenfalor ecosistemele pomicole modemetrebuie si fie, ecologicegi de mare agroproductivitate, ceeace nu se poateobfine decdtprintro inaltd cultur6 ecologic6a celor carele construiesc le exploateazi(C. Budan, Ai

1ee4).
Obiecful pomiculturii hebuie sd cuprind[ aproape toate aspectele ecologiei,ca gtiinfd a ecosistemului, fapt pentru care ar fi mai justificat a vorbi despreecologizareaculturii pomilor, procescare asigur[ integtareacunoagterii gtiinfifice despre orgarizarea sistemelor biosferei gi intensificarea forlelor agroproductive deplindstabilitatea acesteia. in

t32

pomicol. Capitolul VlL Agroecosistemul Pomicultura in contextulagriculturii biologice pomicole in Pentru a descifra insi integrareaecologicd a ecosistemelor

in biosferei,se impune, sistemele agriculturii zonalegi a acestora, mecanismele sub aspectteoretic Ai practic, a se realizamai intlii o ierarhizareconvenfionald (gi nu numai) pe nivele spafio-temporale acesteideosebitde complexelucrlri a a omului. Rezolvareaproblemelor ecologice ale pomiculturii /a nivel global, se inscrie in sistemulgeneralal producfiei agricole gi trebuie si se fi.rndamenteze pe legea naturall a evolufiei substanfei vii a biosferei, altfel spus, pe maximizarea constantia graduluiinchiderii circuitului elementelor chimice. in Pornind,ins4 de la faptul cd produclia de fructe se bazeazA, principal, pe folosirea soiurilor cu un inalt potenlial agroproductiv,in condifiile unor tehnologii intensive de cultur6, echilibrul biologic devine adeseainstabil, datoriti scoateriidin circuit a elementelorchimice incorporatein recolti, care se soldeazi cu reducerea fertilitdlii solului, includerealor in circuitul biochimic gi, prin aceasta, geochimice naturl din modificareaintensitiifii proceselor in acestcontext,rezolvareaproblemelorecologiceale tuturor activitElilor agricole, in care se include gi pomicultura, trebuie s6 asigure menfinerea agroproductivitdfii limite normale,cu pdstrarea in stabilititii agroecosistemelor. intensivda pomiculturii pe bazamecaniz6riigi chimizirii Tehnologizarea se constituie ca o etapd de dezvoltare vertiginoasi a producfiei de fructe la hectar,demonstratd toatefirile avansate. in Dar au trebuit numai citeva decenii pentrua ajungela triplareatrecerilor agregatelor pe mecanice sol gi a numdrului de tratamentefitosanitarein livezi, ceea ce a frcut si se inregistrezeacut nu numai partea pozitivd ci gi cea negativd a etapei intensivizirii pomiculturii. Sigur, insumind efectelenegativeale tehnologizitriiintensivela nivelul inhegii agriculfuri, consecintele ecologicesunt percepute acut qi pe scardglobal6,mai ales prin stabilireacapacitSliiplantelor de a face fafd unor factori naturali de stres,cum ar fi: seceta, insugirilor frigul, insectele, agenfii patogeni,inrdutdfirea de fertilitate a solului qi poluareamediului inconjur[tor. Sporurilede recoltdpe termenscurt au creatiluzia de progres,cu preful epuizlrii resurselor nafuralepe

pomicol. Capitolul VII. Agroecosistemul Pomicultura in contextulogriculturii biologice

133

termenindep[rtat gi cregterii investifiilor de capital, care depdqesc mult ritmul cregteriirecoltelor. Principalul obiectiv al atenfiei, in tehnologiile agrointensive (superchimizate) constituierecolta,solul fiind privit ca un mijloc de oblinere il a acesteia. perspectivd,viafa naturali a solului se degradeazigi sldbescin in mdsuri important6 procesele pedogenetice.Pomicultorul preia asupra sa asigurarea futuror condifiilor necesare viefii plantelor,prin ,,intrdri tehnologice" pentru un timp agresiunile din ce in ce mai costisitoare, acumulAndu-se ecologice ale acestor tipuri de tehnologii. Echiparea energeticda fermelor pomicole devine excesivd, depdgind adesea 15-20 mii Mcal/ha (C. Budan, 1987).Cea mai mare parte a consumului energetic(peste 76%odin total) se ?nregistreazd sferachimizdrii pomiculturii, aceasta condifiile in carenumai in in 1-3o/o substanfa pesticidi activ[ igi atinge finta, atunci cdnd numai inhe 5din 40Yodin erbicideintrd in contactdirect cu buruienilegi cdndnumai 3040o/odin ingrdgdminte sunt utilizate de pomi, cealaltbparte de substanfe chimice biocide gi cu azot transformdndu-se cea mai agresivdformi de expansiune poluirii in a in sol, aer,apd", alimente. in condiliile intrefinerii solului din livezi ca ogor negru gi al subestimdrii proceselorde eroziune, in anumite situalii, degradarea acestuiapoate atinge limita critic[, dup[ care se instaleaz[ o serie de reacfii distructive in lanf, imposibil de controlat. Este gtiut faptul cd la un grad de eroziune de 5% se pierd, in medie pe an 80-100 t sol la ha, ceeace reprezinti intr-o generafiede oameni,in jur de 15 cm de strat fertil sau200-220t de sol, incazul unui grad de eroziunede l5%o, adic6,in 10 ani, disparifiaintregului stratde sol fertil. Din cele prezentate poatedeslugiugor incompatibilitatea existentdintre se tehnologiile mecarizate qi superchimizateqi multe laturi ale viefii biosferei, omul, de cele mai multe ori, contribuind la degradarea resurseloracesteia.El trebuie sI se clliuzeascd dup6 legile biosferei,sd pdstreze echilibrul in privinla circuitului substanfeigi energiei.Prin mdsurile agrofitotehniceaplicate trebuie pdstratnealteratsolul, minimizate costurilede producfiegi energie,pentru a nu impiedica desftgurarea normald a proceselor pedologice gi a permite

134

pomicol. Capitolul VlL Agroecosistemul Pomicultura tn contextul agriculturii biologice

desftgurarea normal[ a circuitului biologic al substanfei. trebuieneglijat nici Nu faptul ci agricultura actuali trebuie sd pdstrezeresurselede sol acumulatein multe milioane de ani gi pentrugenerafiileviitoare. in ce privegterezolvareaproblemelorecologiceale pomiculfurii la nivel zonal (regional), existi practic, aceleagiprobleme ecologice ale stabilitifii funcfionalea biosferei,condifionatil,insd, de situafiaconcreti fizico-geografici. Problemele stabilitnfii biosferei gi corespunzdtor,ale stabilit6fii sistemelor agricole sunt asemindtoare cele globale,dar cer o abordaremai diferenfiatd, cu mai corecti gi laborioasi. Principaladirecfie a ecologizdriipomiculturii in cadrul dezvolt[rii intregii produclii agricoleconstiiin: - menlinerea stdrii normalea solului; incdrcdtura normald a terenului cu activitdli umane care sd nu st6njeneascd stabilitatea; autoreglarea, autointrefinereaqi restabilireainsuqirilor pierdute prin diverseacfiuni agrotehnice. Trecerea la noi tehnologii sau la modificlri dependentede om ale condifiilor externe,poateincdlca echilibrul instalatin biocenozaecosistemului, precum gi reprezentdriledespre stareanormali a unei parti din aceasta.Spre exemplu,orientarea rdndurilor de pomi, insofitii de executarea lucrdrilor solului pe linia de cea mai mare pant6, poate pe anumite tipuri de sol gi grad de inclinare, sd declanqeze pierderi de sol cu mult peste nivelul de toleranfd al eroziunii, urrnate de colmatdri d[unitoare in aval. Sau invers, orientarea rdndurilor de pomi cu executarea lucrdrilor de-a curmezigulpantelor pe soluri grele,argiloase, poate,prin impiedicareadrenajuluiexternsdinrdut6feascd mult regimul de umiditate din sol. in ambele situafii agroproductivitateascade. Pentrumenfinerea gi echilibrului ecosistemului cer aborddricorespunzdtoare se resursesuplimentare, prin care sd se poati asiguraanihilareaelementelorcare au redusagroproductivitatea. Marea majoritate a activitililor antropiceinrdutitesc mediul inconjurdtor gi epuizeazil resursele naturale. Reducerea productivitdfii reztiltd din

Capitolul VII. Agroecosistemul pomicol. Pomicultura in contextul agriculturii biologice biologiceexploatate.

135

insuficienta atenfie acordatd reproducerii potenfialului resurselornaturale gi Interconexiunea intre restrsele naturale gi agroproductivitate, conducela necesitatea creirii sistemelorecologice-economice nivelul agroecosistemelor la zonale,in strucfuracirora sunt inregistrategi ecosistemele pomicole, pentru a puteaasigurapdstrarea calitilii resurselorexploatategi a mediului inconjurdtor. in cadrul fiecdrui proiect agropomicolse impune a estimacantitativ gi calitativ resursele naturaleexploatate(energetice, hidrice, trofi ce), urmdrind respectarea standardelor admise de acfiunea chimicd, fizicd gi biologicr asupra organismului uman, animalelor gi plantelor, evitarea epuizdrii qi poluirii resurselor naturale. Sistemelede agriculturd fundomentateecologic, nu exclud posibilitatea u'tllizFtri'i fertilizanfilor minerali, insd promoveazdnonne severecu privire la doze, forme, momentul aplicdrii etc., ceea ce reclami din parteacelor care le folosesc temeinice cunogtin,te ecologice. in mod analog se procedeazd cu gi privire la utilizarea pesticidelor gi erbicidelor, pentru a reduce la maximum intrarealor directdin sol, aer, apd,, a,gi atingefinta. De asemenea, agase frri tot stabilescgi sistemele lucrare a solului, in funcfie de texturd, grad de tasare, de de aprovizionare ap6,de gradul de imburuienare cu etc. Importanfa hotirdtoare pentru rczolvarea problemelor ecologice in agricultura zonald, o are factorul biologic ca parte a nivelului global de ecologizare. Integrarea ecologici a pomiculturii la acest nivel presupune combinarea spafio-temporalSa diverselor agroecosisteme ecosistemele cu naturale,care sd asigureo recoltd ridicat[, de inalti calitate,al futuror speciilor cultivate.

136

pomicol. Capitolul YlL Agroecosistemul Pomicultura tn contextul agriculturi i biologic e

7.2. ZONAREA iN AGROECOSISTEMTTL POMICOL 7.2.1.Importanfa zonlrii in pomicultura biologici judicios, pe bazeriguros gtiinfifice, permite soiurilor de Zonare,efectuat6 pomi s6-givalorifice deplin valenfelelor biologicecum ar fi: - potenfialulproductiv; calitateafructelor; rezistenfa ataculbolilor gi ddunStorilor; la pomilor g.a. longevitatea

Agrotehnica poate sI pund pe deplin in valoare potenfialul biologic al solului numai c6nd acestase cultivd in condilii pedoclimaticecorespunzitoare cerinlelor lui (Gr. Mihdescu, l'980). Deqi sunt inmulfite vegetativ gi au ereditaterelativ stabil6, soiurile de pomi qi de arbuqti fructiferi manifestdun anumit grad de plasticitateecologicd, adici se pot adapta,intr-o oarecaremdsurd,gi la condifii de mediu intrucAwa diferite de aceleape care le-au avut in filogenezi. Nu trebuie sd se piardl din vedere c6, pe misur6 ce acestecondifii se indep6rteazA aceleape care le de necesiti soiul, cu at6t rezultatelevor fi mai pufin satisficitoare. Cu alte cuvinte, nu se pune problema sd se asigure plantelor condifii pedoclimatice la nivel minim, ci cdt mai apropiatede cel optim. Acelaqi soi poate 9a rezultatefoarte bune in unele bazine sau centre, mediocre gi slabe in altele. Datoritd marii diversitifi a condiliilor pedoclimaticede la o zoni la altz, nu se cunosc,;oiuri universsle" care sd se comportela fel de bine prefutindeni.Exist6, ins6, soiuri cu mare plasticitateecologic6,care se cultivd rentabil pe teritorii foarte lntinse, in toate continentele(GoldenDelicious,DelicioaseroSii, Jonathan;.a. la mdr, Williams la pdr S.a.). Aria lor vastii de extindereconstituienu numai un indiciu al plasticitiifii ecologicemari pe care o posedl, dar gi o dovad6cd ele intrunesc un numdrmare de calitili, comparativcu alte soiuri mai putin extinsein cultur6. in perioada achrald, dar mai ales in perspectivi, se pune problema rcalizilii unei agriculturi care sI r[spundd cel pu{in urmitoarelor deziderate:

Capitolul VlL Agroecosistemul pomicol. Pomi cultur a in contextuI agr i caltur i i bi oIogi ce conservareahabitatelor; folosirea optimda condiliilor ecologice pe un teritoriudat; de prevenirea poluirii mediului;

r37

realizarea unor producfii maxime gi de buni calitate, in sortimente

diversificate9i la un pref de cost sc6zut. Realizarea unei pomiculturi optimizatepresupune : - amplasarea fiecdrui soi de pomi gi de arbugtifructiferi in condifii optime de mediu: - o ordine structurali cdt mai desdv6rgitiin cadrul plantafiilor; - aplicareaunor tehnologii diferenliatein funcfie de zona pedoclimatici, sol, soi, portaltoi, vdrstapomilor, incirc[tura de fructe gi alfi factori. De-a lungul anilor, omenirea a dezvoltat o strategie pentru cultura plantelor, urmdrind si obfinl o maximI convertire a energiei solarein hranS pentru oameni gi animale. in pomiculturd energia solarE este utilizatd la maximum cdnd pomii sunt plantafi la distanfe optime, in raport cu vigoarea combinafiei soi-portaltoi,fertilitatea terenului, sistemul de culturd gi forma de coroand adoptatd;sau cdnd se asigurd o bun[ orientare a rdndurilor fa1[ de punctelecardinale(de regul[ N-S) gi realizarea unui covor vegetalcdt mai bine incheiat(fbr6 goluri). Unul din factorii esenfiali de care depinde potenfialul productiv al unei culturi de plante, este densitate4 covorului vegetal. Cind numdrul pomilor la hectar scade sau cregte prea mult fa!6 de valoarea optim6, producfiile se diminueazdcorespunzitor.Pentru a permite o iluminare in optimum a fiecdrui pom din cadrul plantafiei gi pe toatd indlfimea gardului fructifer, distanfele dintre rdndurile de pomi trebuie diferentiatein funcfie de latitudine. (dupd G. Odier, 1978). Bioproductivitatea unui agroecosistem depindein mdsurdconsiderabili gi de valoare biologicd a materialului folosit (soiuri, portaltoi), de capacitatea fotosinteticda frunzigului, care e diferitd de la un soi la altul. Unele cercet[ri menfionate de G. Odier (1978) arutd cd frunzele tipurilor spur ale soiului Delicios roSu conlin mai mult[ clorofild decdt frunzele soiului Starking

138

Capitolul VII. Agroecosistemul pomicol. Pomicultura in contextulagri culturii biologice

Delicious, ceeace explic6,in parte gi potenfialulproductiv mai ridicat al acestor tipuri. Ameliorarea continui a materialului biologic, in direcfia ob{inerii unor soiuri cu capacitate fotosinteticd cdt mai ridicati gi cu mare plasticitate ecologicd,reprezintdo cale eficientdde sporirea producfiei agricole. 7.2.2. Principii, criterii gi norme de zonarein pomicultura biologici Zonarea pomiculturii hebuie sd se bazeze pe o interpretare justi a relafiilor de interdependenfidintre clim4 sol gi plantii (soi), precum gi pe un calcul al eficienfei economice,findnd seamade nivelul de dezvoltareal bazei tehnico-materialepusl la dispozifia sectorului pomicol, in fiecare etap6, de posibilitSlile de investigafii, precum gi de restricfiile privind consumul de energiein procesulde producfieagricold. Clima cu tofi factorii ei (umin6, cildwa, ap6,curenfi de aer) estecel mai pufin influenfatl de om, cu mijloacelepe care le are la indemdnd,ca atare,ea trebuietemeinic studiat4 in cadrullucririi de zonare.Seva aveain vedere: - macroclimatul(climatul regiunii); mezoclimatul(climatul localitilii, al centrului pomicol); microclimatul (clirnatul din imediata vecinltate a solului in diferite porfiuni ale plantafiei, influenfat de prezen{amicrodepresiunilorgi mameloanelor, orientarea diferitd a plantelor, pon[ia pe versant, existenfaadiposturilor naturalesauartificiale). Macroclimatul acoperd o arie relativ intinsd. El rezulti din situafia geograficdgi orograficda locului: latitudine, altitudine, longifudine, orientarea cursurilor de api, situafiain vale (depresionara), poalele muntelui, la firmul la mdrii etc. Macroclimatuldetermind durataperioadeide vegetafie. Analiza climei trebuie sd conducd la evidenfiereafactorilor limitativi pentru cultura fiecdrei specii pomicole, evenfual pentru un anumit grup de soiuri (de exemplu, temperaturadin fenofazainfloritului gi fecunddrii, frecvenfa temperaturilorscizute, sub limita de rezistenfda plantelor, atacul de grindini $.a.).

pomicol. Capitolul VlL Agroecosistemul Pomi cultur a in contextul agr i cultur i i bi ologi ce

139

Amplasareagregiti a unor planta{ii poate fi datorati faptului c[ s-au luat in considerare, mai cu seami, factorii climatici, acorddndu-se pufini atenfie mai factorilor edafici (sol, subsol,pArua de api freaticd). Solul gi subsolulvor fi cercetafipentru fiecare situafiein parte (labara, mijlocul gi v6rfrrl versantului, pe in microdepresiuni, mameloane mai pronunfate, por,tiunilecolmatategi in in cele cu diferite gradede eroziune).Pe terenurileneuniforme,solul se modificd la distanferelativ mici. in acfiuneade zonarea pomiculturii gi de modemizarea sortimentelor, trebuie avutd in vedere orientareagi tendinla consumului de fructe pe plan mondial gi nafional: ce soiuri sunt solicitate,in care perioadeqi pe ce piefe, in ce cantitEli gi forme de prezentare (fructe proaspete, uscate, prelucrate, congelate), care sunt eventualiiconcurenfigi de ce posibilitifi dispunei acum qi in ce perspectivi etc. Exploatareaatenti a pie,tei mondiale de cdtre factorii competenfi, precum gi cunoaqterea orientirii ce se imprimd periodic pomiculturii in principaleleldri producdtoare, sunt acfiuni mereu actualegi de mareinsemnitatepentrueconomia nafionald.

7.3. TEHNOLOGIA DE CUTTURA iN AGROECOSISTEMT]L PON{ICOL
7.3.1.Intrefinerea ecologici a solului in plantafiile de pomi Concepereagi interpretareaecologicd a intregului complex de m[suri tehnico-culturale,pebaza inlelegerii depline a interrelatiilor in cadrul biosferei, apar ca indispensabile pentru menfinereagi dezvoltareape termen nelimitat a potenfialuluiproductiv al agroecosistemelor Budan, |988). (C. Funcliile ecologice ale tntre(inerii solului. Pentru oblinerea unui inalt randamentagroproductiv,in solul livezilor trebuie sd aibd loc un larg aflux de elementenutritive de naturdbiogeochimici gi tehnologicd.Rolul sistemelorde intrefinere a solului este de a contribui la dirijarea afluxurilor de energie gi substanfiin direcfia favoizdrii proceselorde bioacumulare sol gi, pe aceastb in baz6, la asigurareain permanenfd unor condilii noi de cregteregi rodire a a

140

pomicol. Capitolul VlL Agroecosistemul Pomicultur a tn contextul agr i cultur i i bi oIogi ce

pomilor. Intre proceselece definesc fertilitatea solului in care sistemelede pot intrefinerea acestuia acfiona,se detageazd, ales cele de mineralizaregi mai humificare a materiei organice moarte. in solul livezilor acesteprocese se realizeazd" intensitdfi diferite, in funcfie de continuitatea gi natura resturilor cu vegetale,condifiile mediului fizic, intensitatea activitifii microbiologice$.a.pe care sistemele de intrefinere a solului le pot influenfa putemic in direcfia echilibrdrii ,,humificdrii - mineralizdrif'la un nivel cit mai inalt de varialie a stirii energetice solului. a Insagi reinnoirea permanenti a fondului de elemente nutritive la nivelul gi cantittifilor consumate stocatein biomasd(recoltade fructe, ramurile, lemnul gi scoar,ta pomilor), poate fi, pe l6ngd aplicareajudicioasd a fertilizanlilor, amplificati de alegereagi aplicarea de pe pozifii ecologice a sistemelorde intrefinerea solului in livezi (imbogdfireasolului cu materieorganicdproveniti din masa vegetativd cultivatl intre rdndurile de pomi, fixarea azotului atmosferic prin culturile leguminoase asociate, imbunltil\tea structurii gi prevenirea proceselor degradare solului g.a.). de a Funcfiile ecologice in agroecosistemele pomicole trebuie s6,favoizeze potenfarea intregului complexde insugiri gi proceseprin care se confer[ solului calitatea specificd de a fi mediu ecologic optim pentru agrobiocenozele pomicole,inzestrate un potenfialproductiv gi de fertilitate cdt mai ridicat. cu Principalele sistemede intrelinere a solului in tivezi.-inpomiculturd pot fi aplicate3 principalesisteme intrefinerea solului: de - ogorul negru curat sauocupat in a douajumdtatea verii cu vegetalie naturald ori cu plante ca ingrdgimint verde; tnierbarea artificiald sau naturald a solului pe toatd suprafafa, sau parfial, cdnd sub proiecfia coroanelor,individual sauin berzi, solul se menline curat de vegetafie,cu scoaterea masei cosite din livadi ori llsarea ei pe sol sub formd de mulci; cultura asociatd a plantelor agroalimentare gi furajere repartizate in livezi pe intervaleledintre rdndurilede pomi.

pomicol. Capitolul VII. Agroecosistemul Pomicultura in contextul agriculturii biolo gi ce

141

Indiferent de sistemul de intrefinere aplicat, solul plantafiilor pomicole suferi modific6ri multiple care,in funcfie de elementelesistemuluiales,pot fi produseat6t in sensnegativ pentru fertilitateasa (tasare,deteriorarea structurii, epuizarea humusului,eroziuneetc.), fie in sensde sporirea fertilitdlii (crepterea materiei organicegi a fondului de elementenutritive, prevenireaeroziunii gi a proceselor degradare structurii etc.). de a in pomicultura intensiv5, modificirile insugirilor solului au awt consecinge cele mai multe ori negativepentru fertilizare. Astfel, pe fondul de unei fertilitifi naturale in continui scidere s-a intervenit adeseacu cantitdfi sporite de ingrdg6mintechimice gi cu irigafii pentru sporirea productivit6fii solului. Plusul de substanlenutritive gi de apd primit de sol, impreund cu fertilitateacurenti trecitoare a solului lucrdrile aplicateacestuia, reprezentat au care fine, in principal, de interven{ii din exterior gi mai putin de fertilitatea natural[. Alegereade pe pozifii strict ecologicea sistemuluide intrefinerea solului in plantafii, hebuie sd fini seamd de: - conditiilede clim6; condifiile de relief; posibilit6file de irigare; particularitalilebiologice Eide culfurl a speciilor$i soiurilor; relaliile de asociere intre specii; virsta pomilor; problemeleeconomice.

Literatura de specialitatein domeniu abundi in lucr6ri care recomandd ogorul negru curat, ca fiind cel mai indicat sistemde intrefinerea solului pentru productivitatea livezilor. in opozilie cu acestea, o serie de cercetdtori evidenfiazdca mai favorabile sistemele plante asociatetn plantalii de pomi, at in principal cu ierburi perene,care spre deosebirede ogorul negru nu aduce modificiri negativepe termenlung fertilitdlii gi productivitlfii solului. Cercetdrileefectuatede V. Aldea gi D. Sotiriu (1995) au scosin evidenfd gi cd sistemulde intretinerea solului influen(eazd activitateamicroorganismelor

t42

pomicol. Capitolul VlL Agroecosistemul Pomicultura tn contextul agriculturii biologi ce

din rizosferd.Dintre cele trei sistemede intrefinerestudiate,gi anume:ogorul negru, erbicidareagi mulcirea pe rdnd gi inierbarea pe intervale, ultimul a determinat un numir mare de bacterii in rizosferi gi un numdr mai mare de specii fungice, fiind consideratun mijloc biologic nepoluantpentru combaterea buruienilorqi stimularea viefii mioobiene in sol. in plantafiile pomicole, ogorul negru fixnizeazL pomilor azot biologic provenit din mineralizarea producfiade substanfelor organice,frcdnd s6 measc6 fructe ca urmare a consumdrii potenfialului de fertilitate naturalda solului, altfel spus, in schimbul epuizirii humusului acumulat in mii de ani gi reducerii sintezeihumusuluinou, limitat, de cele mai multe ori, doar la nivelul resfurilor vegetale provenite de la pomi (frunze, ramuri tiiate, rddicini moarte, frunze c6zute).in bilanlul inh[rilor qi ieqirilor materiilor organice,ceamai mare parte a biomaseivegetaleaerieneesteconstituiti din producfiade ilucte (10-a0 /ha) gi cantitatea de ramuri tniat'r-(2-5 t/ha) scoasein afara plantafiei, la care se adaugdfitomasastocatl an de an in lemnul gi scoarfa pomilor (C. Budan, l,986). in livezi, dupd un anumit numdr de ani, ogorul negru nu mai este in mdsurd sd menfind la un nivel ridicat echilibrul humificare - mineralizare, deoareceproceselebiologice din sol se reduc ca intensitate,sinteza materiei organice are loc intr-un ritm mult mai sc[2t comparativ cu descompunerea acesteia,inrlutifindu-se stareafactorilor ecologici din sol, cu acfiune direct[ asupraproducfi vitif ii. Mobilizarea gi tasareaexagerati a solului (intr[rile agregatelor sol pot pe depdgi 20-40 de heceri pe an), sunt insofite de puternice perturbafii ale insugirilor fizice, chimice gi biologice ale acestuia,ca urmare a degraddrii structurii prin impactul cu pic[turile de ploaie, deplasarea maqinilor(insofitn de compactare), impermeabilitate, de eroziune,colmatare, deformarea crusteidupd fiecare ploaie, de necesitatea ce in ce mai mare de aftnare pi aerisire, de din stdnjenirerepetath viefii microorganismelor a etc. Nici acolo unde ogorul negru este menfinut prin erbicidlri proceselenu evolueezi favorabil pentnr productivitateasolului, acestafiind supusefectului

pomicol. Capitolul VII. Agroecosistemul Pomicultura in contextulagriculturii biologice

143

de tasare gi al traficului tehnologic in livezi, eroziunii, colmatdrii, epuiz6rii humusuluietc. La toate acestea se adaugd, cu valori negative, insdqi monocultura, specifici pomiculturii, ca sursd de ,,obosealdo solului" sub toate formele sale de manifestare(solicitareaunilaterald a resurselorde sol, restituirea mereu a aceloragi substanle de citre ridicinile aceleagi specii: florezind la mir, amigdalini gi benzaldehidd la piersic), dezvoltarea aceleagi biocenoze, longevitiifii economice plantafiilor. a epuizarea solului, cu scurtarea livezilor s-ar putea menfine in cazul ogorului negru, agroproductivitatea ridicat6 prin administrareadin afard a ingragbmintelororgano-minerale.Dar insuficienla surselor organice a ficut si se apeleze la fertilizarea chimicd intensivd pentru susfinerea unei agroproductivitlfi curente intr-un sol cu consumuridin ce in ce mai mari fertilitate naturali supusdepuizbrii, necesitdnd pericolului de poluarea solului de ?ngrigimintechimice gi, ca urmare,creqterea gi apelor. Solul rdmas descoperitintre rAndurilede pomi, in cazul ogorului negru determindpierderi insemnate energieluminoasdneconvertitd de GanAb 60Yo), in fitomasd, constituind un aspect negativ al acestui sistem de intrelinere a solului. Mulcirea solalui, poate fi naturald sau artificiald N. Cepoiu si colab.,

r992).
Mulciul natural poate fi obfinut, in plantatie, prin cosirea repetatd a plantelor cultivate pe intervale, sau prin folosirea unor resturi vegetale (paie, coceni, ftn de slabi calitate), care intregi sau tocateacoperdsolul intr-un strat de cu grosimea 10-15cm. Mulciul cel mai ieftin estecel obfinut prin cosirea ierburilor din livadi, dar acesta nu satisface nevoile din punct de vedere cantitativ.Mulcirea poatefi sub form6 de benzi pe rAndulde pomi saupe toatd suprafafa. Mulciul artificial poate fi folia de polietilen[ albd sau neagr6. Acest sistem de intrefinere s-a generalizat in plantafiile tinere intensive gi pe superintensive rdndurile de pomi, sub form6 de banddpe o l61imede 1,5-2,0

144

pomicol. Capitolul VII. Agroecosistemul Pomicultura in contextul agriculturii biologice

m, ca gi in plantafiile de cdppuni. Se poate spera, in viitor, pe aparifia materialelorplastice fotodegradabile biodegradabile, sau care vor fi utilizate in pepinierdsauin plantaliile tinere (G. Mermillard, 1994). Avantajele mulcirii solului: - menfineumiditateadin sol; impiedicdcregtereaburuienilor; reduce oscilafiile de temperaturbcu 3-5oC vara gi ridicd cu 2-3oC temperafura solului iarna,fa[A, ogorul lucrat; de menfine strucfura,porozitateagi afrnarea solului, m[rind confinutul lui in materieorganicdqi impiedicdprocesulde eroziune. Mulcirea cu rumegugse utilizeaz6 pentru corectarea aciditafli solului in cultura de afin. Dezavantaj mulcirii solului: ele - mulciul, in caz de inghef, intensific[ pagubele,ca urmare a pierderii mai rapide a cildurii solului; sporireaconsumuluide forti de muncdgi a cheltuielilor materialeprin gi procurarea aplicareamulciului, ceeace conducela ridicareacostului de producfie; favorizeazi inmulfirea bolilor, insectelorgi a rozdtoarelor; stimuleazd dezvoltarea sistemului radicular al pomilor mai la suprafafd; nu combate buruienile perene,dacd grosimea stratului de mulci nu estemai mare de 20 cm. Pentru a se asigura eficacitateamaxim6" se recomandEca inainte de mulcire si se afrneze gi sd se fertilizeze solul cu ingrigdminte organice. La unitatea de suprafafi, pentru mulcire, sunt necesarecirca 30-40 t materiale organice. CercetEri datbrecent6(G. Libournel, 1994)au scosin evidenfdefectele de pozitive ale utiliz5rii in livezi a mulciului din scoarfdde pin intr-un shat cu grosime de minimum l0 cm care, pe lAngd controlul buruienilor, a diminuat semnificativevaporarea apei din sol. Trebuie,ins[, urm[ritd cu atenfieaplicarea

pomicol. Capitolul VlL Agroecosistemul Pomicultura in contextulagriculturii biologice

t45

acestui mulci, deoarececreeazA mediu favorabil emiterii rdd6cinilor din un altoi, reprezentlind pericol pentru trecereapomilor altoili pe r[ddcini proprii. un Un dezavantajal acesteitehnici il reprezinti faptul cd scoarfade pin acidifiazh solurile,deci trebuieluatemdsuri de anihilareale acestuifenomen. in ce privegte,implica(iile ecopedologicegi agroproductive ale sistemului de tntrelinere gifolosire a solului in livezi cu plante asociate, se poate spune cdoin primii ani dupd infiinfarea livezilor, pomii folosesco parte din suprafafa destinatdpentru nutrifia minerald, lumind gi ap[. Deqi ogorul este recomandat de mulli cercetitori, mai ales in zonele cu precipitalii insuficiente,pierderea pentru agroproductivitate unor importante resursede energie solard, ap6 gi a substanfe nufritive nu estejustificati nici din punct de vedereecologic Ai nici economic.Aceasta,cu atdt mai mult in zonele cu precipitatii suficiente sau in condifii de irigare. Cultura plantelor prdsitoare (cdpquni,cartofi, mazdre,fasole, bulboase, rdddcinoase etc.) in berui, pe intervalele dintre rdndurile de pomi sau ogorul negruasociatcu planteleutilizate ca ingraglmint verde,constituie,in plantafiile tinere,celemai indicatesistemede intrefineregi folosirejudicioasda solului. Ca misuri obligatorie pentru prevenirea eroziunii solului qi in livezile tinere, atunci cdnd sunt situate in pant6 se impune tnierbarea intervalelor cu menfinerea solului curatde vegetafieinberzi, pe rdndurilede pomi. Datoritd volumului coronamentuluigi intensificarii traficului tehnologic, in livezile pe rod, cultura legumelorsaua altor prigitoaredevineimpracticabild. in acestcaz inierbareaperen[ a intervalelordintre rindurile de pomi, cu l[sarea masei vegetative cosite ca mulci pe sol, in condifiile mentinerii libere de vegetafiea unei benzi pe rdndul de pomi, late de l-2 m, constituiesistemulde intrefinere a solului cel mai indicat ecologic qi agrotehnic, conservdnd gi potenlind fertilitateanatural-culturall,ugurdndintrareamai comoddgi oporhurd a agregatelor mecanice plantafii, fir6 distrugeriimportantede sol. tn Perioadele scurte de cercetare qi lipsa unei tehnologii specifice de intrefinere a ierburilor, au condus la concluzii defavorabilemetodei inierbdrii livezilor. inierbarea in primii ani dup[ insdm6nlarepoate avea o acfiune

t46

Capitolul VII. Agroecosi stemulpomicol. Pomicaltura in contextul agri culturii bi ol ogice

inhibitoare asupracregterii pomilor, in comparafiecu ogorul negnl mai ales atunci cAndinierbarea estetotalE, dar in urm6torii ani inierbarea intervalelor nu poate decdt sd, agroproductivitateapomilor. avantajeze Concwenfa pentru ap6, azot gi pentru spafiul de inrid6cinare, existenti intre ierburi in primii ani (2-3), se datoreazd atdt ritmului cdt gi energiilor de gi cregtere formare a biomaseiierburilor, care estemult mai mare in comparafie cu pomii tineri abia plantafi gi a cdror inrEddcinare este mai lent6. CAndpomii formeaz6gi ei un puternic sistemradicular,concurenfa ierburilor se diminueazi" ftcind ca, incepdnd cu al patrulea an de plantare, diferenfele de cregterea pomilor, intre sistemele ogor negru gi inierbareaintervalelor,si se estompeze 9i chiar sd se inverseze defavoarea in ogorului negru. Fenomenulde incetinire a cregteriipomilor in plantafiile pe rod in primii ani dup[ inierbare,atunci cdnd are loc, se datoregte asemenea, de ritmului rapid de cregterea ierburilor in perioadace coincide cu cregterilevegetativeintense ale pomilor (mai-iunie), iar sporirea fertilitdfii solului, ca urmilre a folosirii ierburilor, se manifesti abia dup[ 2-3 ail de la insdmdnfare. Pe solurile lipsite de structurI, formareacrusteila suprafafasolului recent insdmdnfatingreuiazd schimbul de gaznintre sol qi atmosfer[. Acumularea unei cantit6fi excesivede dioxid de carbon(peste5%) sub aceast6 crust6gi sciderea confinutului de oxigen (sub l0%) in compozifiaaerului pot determinadeclinul cregterii pomilor. in acest caz, cu timpul, solul inierbat igi imbundtd{egte structura gi porozitate\ ca urmare a formirii unui inheg sistem de canale, tuburi, excavafii datoratefaunei din sol gi a rddicinilor florei ierboase, credndo bogattirefeade spafii lacunarece-i amelioreaziregimul aero-hidric,favorizeazil activitateamicrobiologici, chiar qi cdndstructurasolului estepartial degradat5. in conditii de infelenire peren6"lipsa lucrdrilor solului in orizonturile superioare determinl o mai mare concentrarea rdddcinilor absorbanteale pomilor spre suprafafE, unde se asigurdo aprovizionaresistematic6 materie cu otganicd,o mai bund activitatein rizosferi gi, in consecinfi, condifii mai bune pentrudesfrgurarea proceselor vitale ale pomilor.

pomicol. Capitolul VII. Agroecosistemul Pomicultura tn contextulagriculturii biologice

147

gi Formarea, cregterea rispdndirearid6cinilor sunt influenfategi de modul de administrarea fertilizanfilor. Astfel, prin administrareaacestorain solul pe benzilor neinierbate rAndurilede pomi se poatedirija concentrarea sistemului radicular in aceste spafii, mai ales daci se aplic[ irigarea localizatd (prin picurare)gi pe benzi serepartizeazi,ca mulci, ierburile cositepe intervale. pentru ap6in livezile inierbate,ea poate Acceptdndca valabilEconcurenla fi inldturatd in condilii de irigare, mai ales prin udarea localizatd numai a benzilor lucratepe rdndurilede pomi, acolo unde se administreazd substanfe Si fertilizante. Dar, nu trebuie uitat ce, in condilii de irigare sau in cazul insuficienfei precipitaliilor, apa se folosegte eficient in cazd. cultivbrii intervalelor cu ierburi, consumdndu-se pufin pentru o unitate de producfie mai in comparafie ogorul negru. cu Analizind mai atent bilanful apei in solul livezilor cu intervaleinierbate, mai ales in condilii de pant6, se constatdc6, sub acfiuneaierburilor, se reduc scurgerile apei la suprafal[, se imbun[tdfegtepermeabilitatea, cregtede peste doud ori timpul de ffiltrare al apei in comparalie cu ogorul negru. Efectul favorabil pedofitoclimatic al covorului ierbos, atenudnd scddereaumiditifii relative a aerului gi incilzirea excesiv[ a solului, determind o reducere a evapotranspirafiei, mai mare rezer\rl de apd din sol, cu accesibilitatesporitd o pentruplante. ln ceeace privegteutilizarcaenergieisolare,eficienla unei livezi nu poate avea loc ftri culturi asociate.Existenfa coronamentului,evolufia geometriei, volumul gi structura internd nu sunt in mbsur[ s[ intercepteze,in condifii optime, cantitatearadialiei luminoaseajunsdin sol. Pierderilecele mai mari se inregistreaziin prima partea primdverii, pdn5 la completainfrunzire a pomilor gi toati perioadavegetativdactiv6, pe intervalele dintre rdndurile de pomi, in direclia de la plantafiile ajunsein plin rod spre cele tinere abia infiinfate (C.

Budan, Isac, 1987). Il. intr-o mare mdsur6, fertilitateasolului este legatd, de prezenfa acelor constituenfiai solului care conlin produgi de transformare a substanfelor fotosinteticeacumulatein humus in alte substanle de naturd organicd.

148

pomicol. Capitolul YII. Agroecosistemul Pomicultura in contextulagri culturii biologice

maseiierboase Inierbareaintervalelordintre rdndwile de pomi, cu lEsarea cosite ca strat protector qi sursd de material organic (mai ales pe benzile lucrate, pe r6ndurile de pomi) permite maximizarea energiei solare active incidente, sporind agroproductivitateagi restituirea pennanentd in solul livezilor a materialului organic de naturdfotosintetici. Pentru alegereacelor mai favorabile sistemede intre{inere ecologici a solului in livezi, mai ales in condifiile dezvoltiirii pomiculturii pe terenuri situate in pant5, este necesars[ se cunoasctrbine relaliile de interdependenld plantd-sol, adicd agroproductivitate-fertilitate . F ertililatea not ural-cult urald (economicd) a solul ui tn agroecosistemc. Considerind fertilitatea solului ca o componentiidinamic[ de evolufie gi una de specificitate in raport cu lucririle pedoameliorativepremergdtoare infiinfirii plantafiilor pomicole gi cu tehnologia de culturd, se poate accepta existenfa unei noi categorii a fertilitifii solului: fertilitatea natural-culturald (economici), a clrei bazA de reproducfie o constituie cultivarea intensivl a solului (C. Budan, '1988). Introducereaacesteinofiuni include, pe l6ngd proceselenaturale ce se petrec in sol, gi rezultatul tuturor mdsurilor agrotehniceaplicate in scopul direcliondrii fluxurilor de energie,substanfdgi informafie spre obfinereaunei recolte cAt mai mari. Aceastase impune pentru a infelegemai bine necesitatea ludrii in calcul nu numai a tehnicilor ce favorizeazAagroproductivitatearidicati pe termen limitat, ci gi mijloacele indreptate spre restabilirteacomponentelor qi organo-minerale energetice sol. din in strategia majord de elaborare gi aplicare a sistemelor modeme de intrefinereecologici a solului in livezi, trebuie pornit de la o deplinl infelegere a naturii, in carenu se cunoscmonoculturi, nu se intdlnegtesol neacoperitqi in solului materialulorganic. careserestituiein permanenfd

pomicol. Capitolul VII. Agroecosistemul Pomicultura tn contextulagriculturii biologice

149

7.3.2. F ertilitatea solului in pom icultura b iologici 7,3,2.1. Fertilizarea organicd Materia organicda solului in condilii naturale,esteintrefinutdprin materia vegetald gi animald moart6, care se depune la suprafala solului pi este incorporati in cadrul ciclurilor caracteristice diferitelor biocenoze. aceasta La se adaugdgi masamare de rdddcinimoartegi alte organismecaremor in sol. Datoriti faptului cd, singurul principiu corect pentru organizarea proceselor biologice in beneficiul omului il constituie folosirea metodelor naturale,rezult6 cd una din sarcinileimportanteale agriculturii este aceeade a furniza solului materia organicd comparabil[ sau superioar[ celei pe care o primegtetn mod natural(P. Papacostea, I98l). in agriculturi, existi mai multe sursede materie organicdutilizabil6, cea pSr,tiiprincipale mai la indemind fiind resturilevegetalerdmasedupd recoltarea a culturii: paiele gi cocenii de graminee,tulpinile de floarea-soarelui, vrejii de leguminoase. doua sursdde materieorganicdutilizabil5, o constituiegunoiul A animalelor(mamifereqi pdsdri).A treia surs[ o constituieingrigdminteleverzi, adici acele culturi care se seamdn[,dupi recoltareaculturii principale, ca de exemplumiriqteade griu (culturi de mirigte), sau sub formd de culturd ascunsd in cultura principali (leguminoasdascunsdsub cultura unei cereale,care se dezvolthdup6recoltarea culturii principale). in ambele caz,ni se obfine o cantitateimportantdde masdvegetaldpdnd toamna,cdnd ea esteingropatiiodatdcu executarea ar6turii. in cazul unor soluri nisipoase se poate folosi ingr[gdmdntul verde chiar sub form1 de culturd principal5, in care caz se incorporeazF sol in momentul infloririi-form[rii in fructului. (V. Dorneanu,1976). P. Aubert (1975) imparte ingrdg6mintele organicein trei grupe dupd cum sunt destinate, mai alespentru: - cregterea confinutului de humus:gunoi proaspdtsaucompostat, compost din frunzar gi reziduuri gospoddregti tot felul, reziduuri vegetaleale recoltei. de

150

Capitolul VII. Agroecosistemul ponicol. Pomicultura tn contextul agriculturii biologice

Acestematerialesunt bogatetn carbon gi destul de s6race azot.Se aplici in in cantitAfimari, de 5-50 t/ha saumai mult; - cregterea cantitbfii de azot; degeuride abator(sdnge,coarne,oase,peri de porc), guano gi dejecfii lichide. Cu excepfia ultimelor, acestemateriale bogatein azot gi relativ sdracein carbon se aplicd solului in cantitnfi mult mai mici, de 200-1000 kglha; - completarea efectelor produse de materiale din primele doui categorii amintite:ingrdgiminteleverzi. Rdmdn in afara discufiei ingrdgdmintele organice ale cdror nume comercialenu spun nimic despreprovenienfalor, degi unele sunt deosebitde interesante, fiind foarte bogatein acizi humici gi necesitind doze relativ mici, de 2-5 t/ha. Amintim c[ se oblin composturibune din scoarfdde arbori gi din nImolurile ord.qenegti. Primele se realizeazAgi in fara noastrd,fiind utilizate cu succes culturile in sere,iar ultimele se utilizeazi in diferite 1iri, dar, ca gi alte la ndmoluri industriale, trebuie controlate de la caz la caz, pentru evitarea introducerii in sol a unor componente toxice, capabiles6 influenfezeechilibrul biologic. in general, ca mdsurd preventivd, nu sunt aplicate solului cu o frecvenfdsubtrei ani. Existi numeroaserecomandlri privind modul de folosire a diferitelor ?ngraq[minte organice. Nu putem decdt si exemplificlm pentru fiecare categoriecdteva din aceste4 subliniind cd existd diferenfe_ concepteintre de qeeazil unele atifudini destul de diferite pcoli de agriculturi biologicd, ceeace diferite faf6 de unelemetodede fertilizarc. Astfel, dupi autorul mai sus citat, gtrnoiul de grajd poate fi utilizat in varianta ,,compostare suprafala soluluf' (recomandati mai ales in cadrul la in Scolii elvelieneMiiller - Rusch, care nu accepti compostarea grdmezi), in urmdtoarelesituafii: administrareape ingrdgimintele verzi, pentru a le grdbi gi descompunerea in culturile perene(vifa de vie, pomi). Gunoiul degrajd, seingroapl superficial(5-10 cm), dupi o compostare la suprafali de 3-4 sdptdmdni. Gunoiul strAnsin vedereardspdndirii la suprafafa solului se dispune in grdmezi alungite joase, aftnate, pentru a-i permite un

pomicol. Capitolul VlL Agroecosistemul Pomicultura in contextulagriculturii biologice

151

inceput de fermentafie aerobd gi nu tasat in gr[mezi mari unde iau naqtere repedecompugitoxici pentruplante. Existi o idee incetdfeniti cd se produce o scldere accentuatda valorii fertilizante a gunoiului in cazul rispdndirii la suprafafa solului, datoritd pierderilor de aznt.Observaliileefectuate diferite regiuni geograficearatA in cd, gunoiul astfel imprlgtiat intr[ repedein fermentafie dac[ solul are o activitate biologici destul de intensi, dac6 este echilibrat din punct de vedere al elementelornutritive qi dac6 exist6 condifii climatice favorabile sub raportul cildurii 9i al umiditdfii. Pierderile de azot sunt compensateprin stimularea proceselor fixare biologicd a azofului,datoritdunor compupicare iau nagtere de in cadrul acesteicompostiri. Se intelegecd aplicareagunoiului cu compostare superficial5se face numai atunci cdndplantelenu au nevoie de un aport imediat de elemente fertilizante. Compostal,constituieprodusulfermentdriiaerobea unei mari varietifi de materii organicenepoluante, dispusein gl6mezi, formate dupd anumite reguli. Esterecomandat sistemulde agriculturdbiodinamicd,ca principald formd de in ingraqdminteorganice,in afara ingrdgdmintelor verzi. El se folosegte,in mod obligatoriu,in urmdtoarele situalii: - in perioadade traruilie de la agriculturaconvenfionalE ceabiologicd; la - in solurile grele gi reci; - ori de cdte ori este vorba de o materie organicd, care a suferit o fermentalieanaerob[; Reslurile vegelale, se incorporeazi intotdeauna in sol dup[ o tocare prealabild.in cazul unor resturi vegetaleverzi, ele trebuie si fie lSsatecdteva zile la suprafala solului dupi tocare, inainte de a le incorpora. in urma cercetdrileorefectuate,Gh. Bandici (1997), consideri c6, planta premergitoare (rotafia)contribuie la acumularea materieorganicd(resturi vegetale)la grdul de de toamnd cultivat pe luvosoluri astfel, dupd grdul cultivat in monoculturi se acumuleazdo cantitate de 1,9 t/ha resturi vegetale (ridicinl +mirigte), dupi porumb ca plantd premergltoaregrdului (asolament 2 arn) se acumuleazio de cantitate de 2,2 t/ha resturi vegetale (r[dlcind +mirigte), iar dupl mazilre ca

152

pomicol. Capitolul VlL Agroecosistemul Pomicultura in contextul agriculturii biologic e

premergitoare gr0ului de toainni (asolamentde 3 ani), o cantitate de 2,9 tlln resturi vegetale (rddlcini +miriqte), care constituie materie organici ce imbogifegtesolul pe cale naturali in diferite elemente nutritive. Dejecliile lichide, au un confinut bogat in amoniacAi alte substanfetoxice, dar amoniacul se poate pierde uqor gi, pentru a evita acest lucru, ele trebuie supuseunei compostdriaerobe.Unele procedeesimple pentru fixarea azotului ca proteindbacteriand constaufie in adiugareade paie tocatepe agtemut(1-1,5 kglztlvith), fie in hatarea dejecfiilor din groapl sau ganf cu compost matur in proporfiede 3Yo. Pe l6ngn aportul ingragimintelor organice in elemente nutritive, administrarealor contribuie la imbogilirea solului in humus, imbunSt6tirea activit[fii salebiologice gi a structurii. Atunci cdnd un sol a fost supus un anumit timp exploatirii dupi criterii producfiilor,el se glsegteintr-o stare careau urmdrit tn mod unilateralcregterea de dezechilibrubiologic carenu poatefi corectatliprompt printr-un aport masiv de ingrEg[mint organic de cea mai bun[ calitate,motiv pentru care, aplicarea mdsurilor biologice duce la ameliorareaheptatii a calit6fii solului, plantelor gi animalelor,ceea ce se finalizeazi printr-o cregteretreptatl a producfiilor. Se consider[ cd rezultatele incep sd fie simfite dupl cel pufin doi ani, devin evidentein cadrul celui de-al doilea ciclu al unui asolament patru ani gi dau de rezultate maxime cu incepere din anul 8-10, dupl care intregul sistem se prezintdmai pufin expus la pagubeprin excesde api sau prin secet6,ger sau insolafii preaputernice. pe Deoarece intregul mecanismde producfieal plantelor, se bazeazi, alt6 orientare fiziologicd a acestor4 hecerea bruscd de la sistemul chimizat de agriculturi la cel biologic determinl un an sau doi o producfie scizutS, fapt pentru care se recomandd renuntarea treptatd la ingrdg6minte chimice (doze redusetimp de doi ani) gi la alte substanfe chimice. O excepfie o constituie erbicidele a c[ror folosire hebuie inherupt[ la inceputul perioadei de transformare a exploatafiei in tnitate agrobiologici, in vederea restabilirii echilibrului biologic al acesteia.

Copitolul VlL Agroecosistemul pomicol. Pomicultura tn contextul agriculturii biologice

153

Pentru ca un produs sI poati fi etichetat ca ,,biologic", el trebuie s[ provind dintr-o culturi fertilizatA cu unul din urmdtoareleproduse (conform regulamentului CEE- 209219 l): - gunoiul de grajd qi de pAsiri; urina qi ingrdgdmintele lichide; paiele; turba; compostuldin ciupercdrii; compostuldin degeurimenajereorganice; composturidin reziduuri vegetale; subproduse origine animali transformate, de provenitedin abatoare gi industriapegtelui; subproduse organiceprovenitedin industriaalimentardgi textilfi algegi produse alge; din rumegq, scoarf6de copaci,reziduuridin industrialemnului; cenuga lemn; de fosforite naturale; fosfatul de aluminiu calcinat; zgwa lui Thomas; roci potasicemicinate; sulfat de potasiu; calcar; gips; roci magnezice; sulfat de magneziu; (bor, cupru, fier, molibden,zinc); microelemente frin6 de roci; argile (bentonite,perlite); clorurd de calciu (tratamente foliare).

154

pomicol. Capitolul WL Agroecosistemul Pomicultura tn contextul agri culturii biologi ce

7. 2.2, Fertilizareaminerald 3. Fertilizarea de mineralE aplicatiiin pomicultura biologicbse deosebegte prin aceea nu se folosesc convenfional[ cA decdt ceautilizati,in pomicultura produse greusolubile(doui excepfii fi menfionate jos) gi este vor mai naturale de mai mult saumai pufin independenti tipul de culturd.Ea se aplici pentru gi condiliilor fizice ale solului. corectanea carenfe pentruimbundtifirea unor ingragAmintele mineralenaturalecele mai utilizate sunt pulberile de roci gi precum (granite, porhrite,diorite,tufuri),roci calcaroase dolomite, silicioase (Lithothamnium) g.a. gi din algele calcaro magneziene marine pentrusituatiibine Ca produse activititfiiindustriale sunt acceptate, ale (produssecundar industriametalurgicd la precizate, din de zgura lui Thomas qi prelucrarea fonteiin ofel (D. Dnidescu, 1963) patentKali (sulfatdublude gi potasiu magneziu, obfinutprin spblarea kainitului). Trebuieevitateunelegregeli, carepot fi ftcute de cei carecredcd toate pot prin ingrtrryarea plantelor fi suplinite organici. excesiv elementele necesare integrali tn teorieacest lucru esteposibilnumaidaci sepresupune reciclare o acesteia, cu ceeace ar implica insd o economie circuit tnchis. in practicd" posibild in decdt trei cazuri(P.Aubert,1975): fertilizareapur organicinu este - intr-un sistem productie foarteextensiv; de - in legumicultura folosirii unor cantit6fi mari de intensivi,cu condifia ingr[.gdminte organice ; - intr-o exploatare funcfiondnd exportde produse, frr6 prin fertilizarea organicd corectii dupdce Anumitecarenfe dispardesigur viafa solului gi echilibrul biologic au fost restabilite. Asemenea carenfese respectiv, imobiliz6riisaledatoritl condifiilor datoreazilnu lipseielementului ci in frzice gi chimice existentein solurile dezechilibrate, care procesele nu Carenfele datorate lipsei unui element pot fi, constructive sunt deficitare. prin aportul ins6,corectate exogen. decdt cu Cantitdfile pulberede roci silicioase caresetrateazd de solulvariazS, kglha.in timp cegcoala in funcfiedecondifii,intre300-2000 Miiller recomandi

pomicol. Capitolul VII. Agroecosistemul Pomicultura in contextul agriculturii biologi ce

155

folosirea lor pe toate tipurile de sol, P. Aubert (1975) consider[ cd eficacitatea lor estemaximi in urmdtoarelecazuri: - pe solurile calcaroase; slrace in siliciu (SiOz); - pe solurilenisipoase confinut slab de argil6; cu pe soluri humifere foarte bogate in materie organic[, dar sdrace in elemente nutritive. cel Oricum, aplicarealor pare s[ fie necesard pufin la inceputul hecerii unei exploatafii de la agricultura convenfionald la cea biologicd pentru corectarea rapidda unor carenfeqi dezechilibre. mai Compozifia chimici a plantelor arath cd acesteaconfin peste 60 de qi in elemente, dintre care unelesunt predominante se gdsesc toateorganismele vegetale:azot, fosfor, potasig calciu, magneziu,siliciu, sulf, fier, bor, cuprg molibden,mangan,catbon,hidrogerl oxigen. Nu intotdeaunaacesteelementenutritive se gdsescin cantitate suficientE, corespunzitoare cerinfelefieclrei specii, cu potenfialul geneticde producfie cu prin introducerea sol a unor substanfe in al solului, gi atunci tebuie completate (D. ce confin aceste elemente Dnidescu, VelicicaDqvidescu,1994). DupI provenientagi natwa lor, ingrdgdminteleminerale sunt de mai multe feluri: ingraqdminte minerale naturale, oblinute din roci prin simpla mdcinare(frina de fosforite, silicafi, kiserit); ingrdqlminte minerale obfinute in urma unor proceseindushiale. in agricultura biologicd fertrlizarea se face cu ingr[gdminte minerale naturalecare,de regul6,pe l6ngdun elementnutritiv dominant(fosfor, potasiu), confin qi alte elemente nutrifiei plantelor. necesare Produse minerole ce conlin azol. Azotqtul de sodiu de Chile (America de Sud) estesingurul produsmineral ca azat. Folosirealui in alte zone are, astilzi, mai mult o utilizare local5" datoriti confinutului scdzut de azot (16%) li al costului hansportului, care ridicd preful pe kg de azotat. Produse minerale ce conlin siliciu. in agricultura biologic[ sp folosesc silicafi fin mdcinafi (cuarf, feldspat,bezalt, ortoclas),care fie cl se introduc ca

r56

pomicol. Capitolul YlL Agroecosistemul Pomicultura tn contextul agriculturii biologice

atare in sol (200-1000 kg/ha) pentru stimularea creqterii plantelor gi a favorizdrii asimildrii fosforului, fie sub forma de suspensiein apd (10 grame/100litri apd) cu care se stropescplantele in cursul vegetafiei,cu efect asupracregteriigi calitafii recoltei,cdt gi in combaterea ftindrii. Se considerdc[ siliciul are rol benefic in formareaproteinelordin plante gi in activitatea fotosintezei in spalii umbrite. Pentru stropirea p[rfilor vegetativese foloseqte solutie de NazSiOs(silicat de sodiu)in concentrafie o de 0,1-0,2 ppm. in sol prezenfaSi(OH)4 se considerdcd mdregterezistenfa plantelor la atacul de ciuperci microscopice gi diunitori animali (nematozi, viermi). in aceastd grup[ intr6 rocile silicioase mdcinate: bazalt (in Munfii Apuseni), gnais, granit, porfir (in Munfii Mdcin), iar acestea, ldng[ siliciu, pe mai conlin potasiu,sodiu,aluminiu, fier, calciu, magneziu, mangan. Acesteprodusesuntutilizate in pomiculturabiologici pe toatesolurile. Se consideri c[ aportul de siliciu gi microelemente contribuie la creqterea rezistenfeila boli. Produse minerale ce conlin fosfor. in pomicultura biologicd se folosesc patru ingriqdminte fosfatice de bazi: fdina de fosforitd (in nordul Africii); zgura lui Thomas (produs rezidual din metalurgie); fosfali naturali calcinali (din Senegal);fdinade oase. Produse minerale ce conyin magneziu Principalul produs cu magnezin este dolomita (carbonatde calciu gi magneziu).Folosirea ca ingraqlmdnt in pomicultura biologicd este mai pufin frecventd.Se utilizeazil mai ales, pentru pdstrarea echilibrului potasiu-magneziu, gi pe solurile calcaroase. ca Kiseritul (Mg SO+'HzO) esteun mineral cu magneziuce se gdsegte in unelez5ciminte de s[ruri de potasiu. Produseminerale ce conlin calciu in specialpe solurile acidese folosesc calcare naturale fin micinate, precum qi alge marine tncrustate cu calcar (Lithothamnium)careconfin, in plus, magneziugi alte mimoelemente. Tot din alge marine s-a obfinut un extract numit ,,lvIicro-Misr"folosit in pomiculturd ca fertilizarfi aplicat foliar. Alga marind din care s-a obfinut acest

Capitolul VII. Agroecosistemul pomicol. Pomicultura tn contextul agriculturii biologice

157

exhact poartd numele de Ascophyllum nodosutn. Acest extract de alge a determinatcregterea producliei de fructe la m[r gi piersic cu20-25Yo,reducerea consumului de ingrdgflminte chimice, a mlrit durata de pdshare a fructelor gi rezistenfa la boli 9i ddundtori, imbundtiifind gi parametrii de calitate (hidrafi de carboq proteine,texturaqi culoarea). Un aspect important al compozifiei algelor, gi in special Ascophyllum nodosum, este confinutul ridicat in hormoni vegetali: auxine, gibereline 9i citochinine. Pe l6ngd hormonii vegetali, Ascophyllum nodosum confine 17 aminoacizi gi peste 70 de microelemente@, Fe, Mn, Cu, Zn etc.), care din punct de vedere cantitativ sunt mult mai bine reprezentatedecdt in plantele terestre. S-au identificat, de asemenea, vitamine, aldturi de substanfede gi naturi antibioticl (G. Leprat, 1994). Cercetirile efectuatela Newton ResearchLaboratories - Australia, au demonstratcd aplicareaextractuluide alge a imbunititit rezistenfaplantelorla secetl gi la temperaturiscizute. S-aobservat efecteletratamentuluicu exhact cd de alge sunt cumulative, acfion6nd benefic asupra plantelor, dar gi asupra solului, punfind la dispozifia microflorei gi microfaunei din sol o serie de microelemente, fitohormoni gi vitamine. Produse minerale ce conlin potasiu in pomiculturabiologicl se folosesc ca ingrdgIminte cu potasiu: cenugade lemn de foc, precum gi sdruri potasice naturale (carnalit, kainit, polihalit), care,pe l6ngd potasiu,confin magneziugi sulf. intrucdt se folosescingrdE6minte provin din roci naturalegreu solubile, ce acestea trebuie aplicatedupi ce au fost micinate in particulefoarte fine. Un interes deosebit capdtL, mai ales in jurul marilor termocentrale, utilizarea cenugiide clrbune gi fertilizareapomilor. Cercetiirileefectuate M de Cotorobai gi colab. (/,986) au ar6tat c[ acestprodus rezidual, prin confinutul s5u in potasiu, calciu, magneziu,fosfor qi microelementepoate contribui la aprovizionarea solului cu elemente mineralenecesare nutrifiei pomilor. Cenuga condifionatil in vedereafertiliznrii ca ingriqdmdnt mineral poate fi administrat6 la plantareapomilor din speciamir in cantitatede 15 kglpom, ea avdndun efect

158

pomicol. Capitolul VII. Agroecosistemul Pomicultur a in contextul agr i cultur i i bi oIogi ce

asem6nltorcu acelaal gunoiului de gpjd asupracregteriipomilor in primii ani de vegetafie, un efect mai slab asuprarecolteiin primii ani de rodire. dar trebuie aplicate cu regularitate.Dozele folosite trebuie s[ ingrdgdmintele compensezecantit[file de elemente nutritive ce se pierd prin recoltl". (D. Davidescu,VelicicaDavidescu,I 994). recoltei, fie Aplicareade rutinI, fard analizasolului, duce fie la plafonarea la scdderea datoriti dezechilibruluide elemente. ei, Nu se pot obfine recolte mari qi de bun[ calitate numai cu elemente minerale. Cele mai bune recolte se realizetzA prin folosirea concomitentda fertilizanfilor organicigi a celorminerali. D. DovidescuSi Velicica Davidescu (1994), recomanddca in livezi, pe s[ solurile cu fertilitate mijlocie, dozele de ingrdgdminte fie variabile in raport cu specia, vArsta, incdrcdfura de fructe, numdrul de pomi pe unitatea de in suprafald. generaltrebuiepracticat: ' - o fertilizare debazAin toamn6; ' fertiliziri in timpul vegetafiei. Tournnasepoateaplica una din urmdtoarele variante: - gunoi de grajd fermentat20-40tlha,la2-3 ani; inZ ani; 60-80kg fosfor, sub forml de fosfafi naturali,fin m[cinafi. 'Prim6vara,in raport cu specia,v6rsta,incdrcdturape pom, tehnologiade 40-60 kg/ha azot sub formi de: gunoi culturl (plantatii intensive)sunt necesare de p6sdri;tulbureali; urind + must de gunoi de grajd; ftin6 de coarne,sdnge, pegte. gunoi de ovine 10-15t/ha, la2-3 ani; biodinamic5-15 tlha,la2-3 ani; compost gunoi de pdsdri24tlha; ingr4g[minteverzi din doi in doi ani; 60-80 kg/tra potasiu, sub form[ de minereuri potasicemdcinatedin 2

pomicol. Capitolul VlL Agroecosistemul Pomicultura in contextulagriculturii biologice

159

7.3.3. Problemeale Protecfiei plantelor in pomicultura biologici Poluarea mediului ambiant prin chimicalele utrlizate in agricultur[ cuprinde, astilzi, o mullime de lafuri, incep6ndcu mutagenezaindusd gi sfiirgind cu stareade sdndtatea populafiei umane. Cel mai de seam6reniltat al poluirii agtoecosistemelor contaminarea este resurseiesentiale pentru mentinerea viefii - alimentele(1.Camoli,Ig7I). umane Substanfele chimice capabiles[ diminuezesau si distrugd agentii biotici ddundtori se numesc, in general,pesticide. Produselechimice uttlizate p6ni in prezentin acest scop nu posed6o acfiune selectivdabsolutS" distrug gi alte ci viefuitoare decdt cele nedorite. Din acestmotiv intemeiat,mulfi ecologigti au propus gi intrebuinfat denumireade biocide (ucigdtoarede viafa) pentru toate substanfele staresd nimiceasc6 in grupe izolatede speciisaumari comunitili vii pe arii intinse. in ultimul caz, eleindeplinescrolul de ecocide,adicd substanJe capabilesa distrugl in masd ecosisteme naturale,sau chiar gi agroecosisteme (V. Soran,I. Puia, 1979). Studiereasubstanfelor fitofarmaceuticeasupramediului ambiant, trebuie sd urmdreasc4in special,stareasdndtilfiipopulafieiumane,care se afld expusd la contacteletemporare sau pennanentecu pesticidele.Astel, in perimetrul ecologiei pesticidelorse int6lnescgi se intretaie numeroase interesegi aspecte incepdndcu ocrotirea mediului $i sfiir$ind cu bundstarea economici. Oamenii de qtiinfa chemafi si se ocupe de incidenB ecologici a pesticidelortrebuie s6 coreleze,sintetic, informafii din domenii aparent dispersate,dar in realitate str6nslegateunelede altele. Efectele de lung6 durat2l ale biocidelor sunt negative. Aplicarea lor constanti gi neintrerupti a dus la apan[iaurmltoarelor consecinfenedorite: - contaminarea ecosistemelor agricolegi a produseloralimentare; contaminarea ecosistemelor naturale; selectarea gi constituirea unor rase de ddun6tori rezistenfi la

hatamentulcu pesticide.

160

Capitolul VII. Agroecosi stemulpomicol. Pomicultura in contextulagriculturii biologice Acfiwrile negative ale pesticidelorpe diverseplanwi se cumuleazdde-a

lungul deceniilor intr-un proces care consti in inrdut[lirea stdrii calitifii viefii omului sub raport biomedical.Deteriorarea mediului ambiantgi a calitdfii viefii umane,ca urmare a mecanizdriigi chimizirii, a fost analizatdlucid la forurile internafionale competente (FAO, OMS g.a.), de cdhe medici, ecologiqti, agronomigi alfi specialigtiin biologie. Speranlaunor recolte necontaminate indreaptdspre combaterea se bolilor gi ddundtorilor pe cale biologicd. Aceastd modalitate, mai pufin costisitoare decdt fabricareapesticidelor,a fost parfial afectatdin perioadautilizirii celei de-adouagenerafiide pesticide.Substanfele organice,avdndun spectrularg de acfitrne,au reduspopulafiile de paraziliai d[unitorilor. Foarte promildtoarepare a fi folosirea hormonilor produgi de insectegi care pot fi utilizali in calitate de capcanepentru fiecare dlundtor in parte, avantajeleintrebuinlirii feromonilor fiind multiple. Printre acesteaenumerim spectrul de acfiune foarte ingust, specific, apoi evitarea completb a polu6rii mediuluigi a contamindrii alimentelor. Combatereaddundtorilor in pomicultura biologicd Atit pe plan mondial cdt qi in fara noastr[, la ora actual[, combaterea biologicd a bolilor qi dlun6torilor estedeosebitde importantd,ea inscriindu-se pe linia glsirii unor mijloace mai pufin poluante pentru om gi mediul inconjurdtor, in scopul oblinerii de produclii corespunz[toarepotenlialului biologic al fiecdrei specii, lipsite de reziduuri toxice (Georgeta Teodorescu, 7.3,3. 1.

r993).
LuAnd in considerare ordinea cronologici a unlizArii diferitelor mijloace de lupti biologicbpentru combaterea putem ordonaacest bolilor gi ddundtorilor, grup de combatere doud pdrfi: in - Combaterea biologicd clasicd, a cdrei strategie se bazeazil pe manipulareagi utilizarea diferifilor inamici naturali pentru combaterea bolilor gi ddunitorilor.

Capitolul VlL Agroecosistemul pomicol. P omi cultur a in contextul agr i cultur i i biol ogi ce

l6l

Aceast6metodi de combatercse bazpazd, folosirea insectelorutile pe zoofagii (parazili 9i prdditori) qi a microorganismelor entomopatogene: virusuri, ciupercimicroscopice, protozoaregi nematozi. - Comboterea biologicd modernd, a cdrei shategie se baz.eazi pe distrugerea insectelordiunitoare prin utilizareadiferitelor proceduri.in aceasti categoriede combatere intrf,: autocidia,utilizareahormonilor (endohormoniigi exohormonii),procedee geneticegi fiziologice (barieretrofice). in ce privegte combatereaprin procedeele biologice clasice sunt luate ?n considerare toate acele organisme care prldeazL salu paraziteazAinsecte ddun6toare. acest context sunt utilizafi numai agentii patogeni ce pot fi in folosifi sau conseryali in mediq pentru a putea reduce populafia de insecte fitofage.Mai precissunt: - entomofagica: pisSri, insecte gi acarieni prid6tori, insecte parazite agenlipatogeni ca: virusuri, bacterii,ciuperci,protozoare nematozi. gi Animalele insectivore sau omnivore ca: reptile, amfibieni, pegti sau mamifere nu sunt.luate in consideraredin punct de vedere operativ, dar au importanfi in echilibrul ecosistemului. Entomofagii - pdsdrile entomofage, in perioadaanilor 1960-1970,pe l6ngd folosirea sporiti a pesticidelor care au produs dezechilibreecologice gi care au afectatin primul rdnd s6ndtatea celor care le foloseatl a inceput s6 se renunfela soiurile altoite pe portaltoi franc. in livezile moderne,soiurile altoite pe portaltoi franc ce ating dimensiuni mari sunt aproape dispdrute, pentru a l[sa locul (din motive practice gi economice)soiurilor de talie redus5"altoite pe portaltoi pitici. Analizind tohrgi aspectulnaturalistgi ecologic al unei livezi modeme intensive,se evidenfiazi imediat numdrul redus de specii animale, spre deosebirede livezile clasice in care pdsirile insectivoregdseauprotecfie,hran[ gi posibilitate de inmulfire (S. Abram, 1990). Pentru alte specii de pisdri mult mai utile in agriculturb, deoarecese hrinesc exclusiv cu insecte gi rozitoare (goarecigi gobolani),situalia nu este

162

Capitolul VlL Agroecosistemul pomicol. Pomicultura in contextulagriculturii biologice

favorabild, deoarecele lipsegte o componenti esenfiald, gi anume locul de reproducere. De fapt, in pomicultura moderndposibilitateade a reperaun loc adaptat cuibdririi diverselorspecii insectivoreestefoartedificil. in prezent, o mdsuri eficientd constdin instalarea unui numdr de cuiburi artiftciale, pentru a da posibilitatea pdsdrilor si gdseascd condifii favorabile reproducerii gi cregterii puilor, in acelagitimp limitdnd inmulfirea diverselor specii de insectediundtoare. Contribufia lor pentru controlul populafiilor de insecte ddundtoareeste cunoscut[. o singuri perechede pifigoi ce cresc, in medie, 6-8 pui sunt in mdsurdsd dezvolte o ,,muncdde curd[ire" importantdfald de numeroase specii de insected[undtoare.o speciede pitigoi mari care cregtenormal doar doud generafiide pui, pentru a le asigurahrananecesard, captureazL sute de insecte pe zi, printre caremulte larve de lepidoptere (noctuidegi torhicide). Alte specii insectivoremai pulin cunoscute decdtpifigoiul sunt: - ciocinitoarele,careextragcu limba paruzi[Iidin lemn; goimul,carecaptureazigoareci gobolanietc.; gi pupdza,graurii, vrdbiile, care duc la cuib pentru hrana puilor diptere, himenoptere, coleoptere(larve gi adulfi), afide qi altele. ' Pe baza experienfelor,pentru a oferi un num6r adecvat de locuri de cuibdrit p[sdrilor insectivore gi in scopul menfinerii la- un nivel sc[zut al insectelor diundtoare, se recomand[ instalareaa l0 cuiburi la hectarul de livadS,pentru: - cel pufin o pereche pifigoi; de una, uneori chiar doudperechide pifigoi mari; cel pufin o pereche gdt infepenit; de una saudoudperechi cuci; de cel pufin trei perechide vribii; o perechede pupeze.

componentaprincipald a acestorcuiburi esterumegugulde temn (3/4 din materialul utilizat). Cuiburile artificiale sunt practice in ceea ce privegte

Capitolul VlL Agroecosistemul pomicol. P omicultura tn contextul agriculturii biologice

r63

ugurinfainstalSrii,operafiunilede control, cur6fireaanual6;in general,in primul an de instalare se obfine un grad de ocupare de 100%. se recomandd,de asemenea, fixarea la cel pufln 2 m de la sol gi instalarea in lunile de toamn6 lor (pentru pdsdrile care nu migreaz5) gi cel mai tArziu la sfbrgitul iernii sau in martie. artropodele entormofage, o importanfd deosebitii pentru combaterea biologicd prezinti acarofagiigi entomofagii. Acarofagii sunt specii de pdianjeni fitofagi. Dintre acegtiase remarci Phytosei ulusp ersim ili s Si Typhlodr omuspyr i. Phytoseiuluspersimilis se folosegte ctrent in combatereaacarienilor tetranichizi in cultura de seri (capguni). in Italia rezultatele obfinute prin utilizarea acestui acarofag in combaterealui Tetranychusurticae la cdpgunin ser6, demonstreazd este posibil[ combatereape cale biologicd a acestui cd ddundtorat6t de periculospentru cultura cipgunului, prezentin toate serelela inceputulprim[verii. lgg2, prin :utilizarca lui phytoseiulus persimilis in combatereaacarianului rogu, inh-o culturd de zrneur, s-a demonstrat ci este posibild combaterea biologicl a acestuiddundtor,intr-o manieri satisfbcitoare. in Franfa, in Acarofagul Phytoseiulus persimilis se cregte in condifii controlate la temperaturicuprinseinhe 20-30oc gi la o umiditate relativ[ de 70yo,pe plante de fasole sau soia infestatecu Tetranychusurticae. Norma de lansarein sere estede un prdd[tor la20-30 de indivizi de Tetranychus urticae. Sunt mai pufin studiate,at6t pe plan mondial, cdt gi la noi in far6, posibilitifile de folosire a acesfuiprlddtor pentrucombaterea acarienilordin livezi. Insectele entomofage,sunt parazite sau pr6d6toaregi reprezintdun mijloc de control al populafiei de fitofagi d[undtori. Dupd ac]iuneabiologic[ pot fi impnrfifi in doui categorii:insecteprdditoare gi insecteparazite. - Insecteentomofage prdddtoare, sunt considerate aceleinsectecare,in unul saumai multe stadii ale metamorfozei,se hrdnesc direct cu alte insecte. Asupra speciilorprrditoare cum sunt: coccinella septempunctata, Adalia bipunctata, Adalia decempunctata, chrysoperla carnea) Nineta .fl*a, Dinhe

r64

Capitolul VII. Agroecosistemul pomicol. Pomicultura tn contextulagriculturii biologice

Chilocorus bipuslatus etc. se fac cercetiri intense pentru gdsirea celor mai adecvate metode de creqtere a acestora in condilii controlate, in scopul inmulfirii industrialegi utiliz6rii lor in practicacombaterii. Chrysoperla carneo este un entomofagprdddtor cu mare importanfi in limitarea ?nmulfirii diferitelor specii de afide, lepidoptere,acarienietc. in Italia in cadrul Laboratorului de combatere integrati gi biologici de la Cesena, condus de Instituful de Entomologie,,Guido Grandi" din Bologna, s-au frcut experimentdri cu privire la utilizarea prdd[torultsi Chrysoperla carnea in combaterea afidelor. S-auobfinut rezultatefoarte bunein combaterea afidelor in pentru viitor, extindereagi utilizarea seri la cultura clpgunului, propun6ndu-se, (pe acestuiprld6tor in 98 de serede cdpgun respectiv38 ha). De asemenea, anul 1992 ?n Franfa, rezlultatefoarte bune s-au oblinut in prin lansarea Chrysoperlacarnea intr-o culturd de zrneurpentru a distruge de afidele (P. Meesters,1994). Cregterea acestui entomofagprdddtor s-a rcalizat folosind ca gazdd de substitufie ouile produse de molia ftimi (Ephestia kuehniella). parazite (entomoparazi'lii), Insecteleentomofage sunt aceleinsecrecarein specialin stadiul larvar, se dezvoltdhr[nindu-se cu un individ din altd specie, numitd ,,g?zdil". Entomoparazi{iipot fi grupali in mod divers, in funcfie de comportamenful lor. Dacdconsiderdmraportulgozdd- parazit, se cunosc: - ectoparazili: cdndfemeladepuneoui in apropiereagazdeiqi larva se va apropiade gazfld. Alte speciidepunouile directpe gazAi, careesteimobilizati; deci larvele sehrinesc de la exterior,fiind astfel ectofage(raporttrofic direct); - endoparazili: cind femeladepuneouile direct in interiorul gazdei,lawa in dezvoltarea hrdnindu-se interior (raport trofic indirect). ei din in funclie de stadiulde parazitare gazdei,se al cunoscspecii: - oofage:parazitulsehrdnegte ou6; cu - larvare: parazinl sehrdnegte larve; cu nimfale saupupale:parazitulsehrdnegte larve saupupe; cu imaginale:parazitulselulnegte cu adultri.

pomicol. Capitolul VlL Agroecosistemul Pomicultura in contextul agriculturii biologice

165

Entomofagii parazi[i: Trichogramma embryophagum, T. maidis, T. evanescens, Aphelinus mali, Prospaltella perniciosi etc. se folosesc in mod curentin multe firi ale lumii pentru combaterea biologic6 a diferitelor speciide ddundtori. De asemenea dintre entomofagii paraziti prezintd importanf6 viespea monofagd Aphelinus mali, care paraziteazd larvele de vdrsti inaintatl ale p[duchelui ldnos (Eriosoma lanigerum), viespea neavind nevoie de condi]ii controlatepentrucregtere. inmullirea in masd a viespei se realizeazLprin recoltareadin cdmp a ramurilor atacatede piduchele l6nos (Eriosoma lanigerum) gi infestate. Aphelinus mali se pdstreazipesteiam[ in laboratorin condifii obignuite. Primdvaraacestea rlspdndescin livadd folosind 15'20 de ramuri de 30 cm se lungime (la I ha), ceea ce inseamni aproximativ 10.000 viespilha. Aceastd viespe a fost introdusd in fara noastri pentru prima datii in 1923 din Franla qi lansatdin zonelepomicole infestatecu Eriosoma lanigerum.in scurt timp ea sa aclimatizat gi a reugit sEreduc6populalia acestui dlunltor gi si o menfin6 sub pragul economicde d[unare (PED). Datorit?itratamentelorchimice aplicatein livezi in ultimii ani acest parazit a fost in mare parte distrus gi au tnceput sd apard focare puternice de pdduche ldnos in aproape toate plantafiile pomicole din far6. Din aceasti cauzAse impune ca o necesitateprimordial6protejarea parazitului, indeosebi prin folosirea insecticidelor selective in cadrul populafie de viespi zoofage acolo complexelor de lupti integratl gi-refacerea unde a fost distrus[ in totalitate. Un alt entomofagcu posibilitifi largi de utilizare in combaterea biologicd paducheluidin esteviespeaProspaltellaperniciosi, folositd pentru combaterea perniciosus). SanJosd(Quadraspidiotus in Austria s-a elaboratun programspecialpentru combaterea biologici a p[duchelui din San Josdcu ajutorul acesteiviespi (H. Bohm, ]967). in cadnrl acesfui progrirm s-a folosit rasa Prospaltella perniclosi, unisexuat5,provenitd din Germaniaqi Slovacia,care a fost inmulfit6 in masdin condifii artificiale gi apoi lansatdin zoneleinfestate.

t66

Capitolul WI. Agroecosistemul pomicol. Pomicultura tn contextul agriculturii biologice

cultura de insecti-gazdd s-a frcut pe ci*ullus vulgaris, cucurbita maxima, Cucurbita ricifolia la temperaturide 25-26oCpi umiditate relativ[ de 55-60%. Punereain libertate a viespii Prospaltella perniciosi s-a frcut ln diferite stadii de dezvoltarepinb la stadiul de adult, impreundcu pdduchele din SanJosd9i planta-gazd4. in urma experienfelor efectuatetimp de 5 ani cu acestparazit,a reiegitc[ rasa Prospahella perniciosi, se preteazd la inmulfirea in mas6 gi cultwb permanent[.in livezile populate5 ani cu acesteviespi s-a realizato parazitarc de 30Yoa plduchelui din san Jos6.Avdnd in vederec6 pomiculturanu poate renunfadefinitiv la tratamente chimice, ?ncadrul acestuiprograms-austudiatgi aspectelegate de selectivitatea unor insecticide,acaricide gi frrngicide asupra viespeiProspaltellaperniciosi. S-a constatatcd produsul Parathion are efect toxic asupraadulfilor de Prospaltellaperniciosi, cdt gi asupralarvelor aflate incd in pdduchii ldnogi.De asemenea,produsele Malation, Dazinon gi Lindan au efect toxic asupra adulfilor gi mai pufin asuprastadiilor larvaredin corpul pdduchelui. O altd viespe zoofagd care paraziteezdo gamd larg[ de ddundtori din culturile agricole esteTrichogrammasp. in multe f6ri ale lumii: Rusia,Germani4 Franfa,Itali4 china etc., c6t qi in fara noastrd,s-au frcut gi continud sd se facd cercetlri pentru stabilirea celor mai economice tehnologii de cregterea viespilor Trichogramma in scopul folosirii ace storapentrucombaterea diundtorilor. in prezent, in toati lumea, cea mai productivr gi economi gazdd, c6 de substitulie folosit6 pentru cregtereaviespilor Trichogramma sp. este molia cerealelor(Silotroga cerealella) 9i molia frirui (Ephestiokuehniette.In China gi Franfa se fac numeroase cercetdri cu privire la obfinereaouilor gazdei de substitufiepe cale artificialS,in China fiind deja definitivate cdtevarefetepur chimice pentru creptereaviespilor Trichogramma sp. Materialul biologic oblinut pe aceastd cale estecapsulatin sfere mici de cear6, asemdnitoare unui ou, prevdzutecu catevaorificii qi apoi rdspdnditin culturd. (Li Li-ying, yiguan Si colab.,1984).

metodepropagative, Iansiri in mastr protective. gi Acestemetode previd o serie de probremeoperative, tehnici de cregtere ransare sunt gi ce oporfunede urarizat,pentnr o mai bun6 infelegerea combateriiinsapi (M Ferrari Sicolab.,Igg0).

Clfilokl WI. Agroecosistemul pomicol. 167 rnomtcutturo tn contextul agriculturi i biologice combaterea biologicd cu aiutorul entomofagilor se inscrie in a doua ipotezametodologicEce propune forosireaagenfilor biotici, introduc6ndu_i in mediuprin

,,cregterea" entomofagilor necesar[ este c6ndseinten]ioneazr propagarea insectelor exotice ?ntr-un mediunou,sauc6ndsedoreqte sporirea popurafiei de entomofagi indigeni.Trebuiebine cunoscute cicrurbiorogicar entomofag'or, dargi obiceiurile alimentare entomofagilor gazdei. ale gi Cregterea poate ftcuti, in fimcfiedecaz,pe fi fitofagulrecoltat nafura din 'in fazaexperimentali pe sau fitofagur crescut laborator tip industriar. in d, in prezent, Europ4sunt17,,biofabrici,, in tn f6ri ca: - Italia:BIOLAB (Trichogramma sp.,Chrysoperla carnea); - Finlanda: KEMIRAOy (phytoseiulus persimilis); - Suedia: ANTICIMEX (phytoseiulus persimilis); - Norvegia: LOG (phytoseiulus perstmilis); - Danemarca:BIosysrEM (phytoseiurus persim*is gi Encarsia formosa); - Franfa: SICA_CAF, DUCLOS; - Rom6nia: S.C.p.p. STREJE$TI OLT, S.C.P.V.V. MURFATLAR. lntroducerea entomofagilor lansarea intr-un sau lor mediudiferit de locul de origineprevede, l6ngr cregterea pe lor, gi lansarea noul mediu a unei in cantitifi importante indivizi, care de trebuiesi infruntenoile condifiiclimatice qi ambientale (biocenoza diversd) deaceea, gi, succesul eliberdriientomofagilor sebaznardpe multifudinea ecologicd mediilor. a ,,,{climatizarea" estereugitl perfectc6nd noul individ a devenit parte integrantd ecosistemului, a aceasta insemnand ci: - introducerea nouruiindivida fostperfect absorbitide ecosistem nu gi a fostsupus uneivariafiia echilibrurui biocenozei:

168 -

pomicol. Capitolul VlL Agroecosistemul Pomicultura tn contextulagriculturii biologice

individul a depdgiteventualeledificultSli inifiale 9i se comporth cain a mediul originar; estedeci, activ gi stabil ca densitate populafiei. numericda indivizilor autohtoni nu prezintl restricfii climatice Cregterea ca in cazul celor mai pufin adaptalicondiliilor noastre(de exempluiernile reci), dar in funcfie de variafia raporturilor biocenozeitrebuie finut seamade multe aspecte pot fi comunein ambelesitualii. Aceqti factori esenfialisunt: ce - prezenfa eventualilordugmaninaturali; eliberareaentomofagilor concomitent cu disponibilitatea populafiei prdd[toare sauparazitare ; - densitateaddundtorului fitofag qi raportul prdddtor-gazdd trebuie si fie entomofagilor,mai ales in primele in agafel incdt sd fie asiguratdpropagarea gen gi aceeagi hrand; faze,pentrua evita concurenta alfii de acelagi cu entomofagul trebuie eliberat in stadiul cel mai activ Ei mai pufin vulnerabil; - densitateaprdddtorilor trebuie raportatd la populafia fitofagului gi, deci, estenecesar recensimdntal gazdeisaual prdzii; un - menfinerea mediu a entomofagilorlansafi,creSnd in ,,zonede refugiu" gi conserv6nd plantelece constituiebazaalimentar[ a adulfilor. Cercetiri frcute in Franfa de Anne-LiseDomange(1993) au aritat rolul multiplu al gardurilor vii, ca rezervor de faunS auxiliard util6 in combaterea de d[undtorilor. Succesulaclimatizilrii estedat de diminuarea-suficient vizibild a populafiei fitofagului gi de menfinereaacestuiain limite suportabile (sub pragul economicde d[unare). Adaptarea la mediu qi lansarea de entomofagi poate fi ficutd dupb metodologie : urmStoarea Lansarea periodicd a entomofagilor, se face atunci cdnd nu este posibil de mentinutpopulalia lor ?nmod stabil, saucdndtrebuieredusrapid qi drastico populalie de fitofagi. Pentru prima oar[ aceastltehnici a fost folositi in Franla (1980), cdnd s-au adunatlarve de Anthonomus pomorum din florile c6zute;se parazi[igi se lansauin livadS.Un exempluoperativ de cum se poate conseryau -

Capitolul VlL Agroecosistemul pomicol. Pomicultura tn contextul agri culturii biologic e

t69

cregtenumdrul de priddtori il oferr Crysoperla carnea) care se folosegtein stadiul de larv6, putiind fi lansat6: - in stadiul de ou aproapede ecloziune.in acestcaz se evitii prddarea sauparazitarea specieioofage,avind loc o acfiunesigur6; - in stadiul de larvd din prima sau a doua vdrstd, in fi.rncfie de tipul plantei de protejat. in cazul cdpgunilorestemai bine si se foloseascElarve de vArsta a doua pentru cd sunt mai mari, se miqc6 mai bine printre frunzele de clpgun gi au un control mai rapid al fitofagilor. in acestcaz (cdpgun solar) se in introduc,la nivelul de diunare, circa 18 larve de vdrstaa doua/m2. rntroducerea de specii utile, este cea mai cunoscutd form6 de luptd biologicd gi care explici mai bine semnificafiaacesteitehnici de combatere. Speciilefitofage introduseintr-un mediu nou gi lipsit de dugmaninaturali sepot multiplica in mod necontrolat gi constituie un grav pericol pentru culturile atacate. Introducdndspecii prddbtoare parazitese restabilegte sau echilibrul dintre fitofag gi dugmaniisri naturali,urmdnds6 se consolideze acestraport in timp. in lipsa dugmanilornaturali ,,transportabilf' dinmediul originar in noul siu mediu, s-a demonstrat, unele cazuri, eficacitateafolosirii entomofagilor in polifagi din speciiinrudite. conservarea gi cresterea dugmonilor noturali aifitofagilor, privegte atit entomofagiiexotici, c6t gi pe cei indigeni. Acestespeciipot fi conservate prin: - o shategie simpl5, care consti in crearea ,ponei de refugiu", adicd menfinereapeisajului natural (tufiguri, garduri vii, zone necultivate, cereale etc.) inseratein peisajul agricol, in mdsurd sb asigure entomofagilor loc de addpost de via{i; 9i - modificareatehnicilor culturale (ex.: in Califomia se face recoltarea lucernei pe rdnduri lungi, alteme, paralele,pentru a permite entomofagilor sd treac[ de la un rdnd la alhrl, fErd a r[m6ne ,,descoperi[i"). altfel, se poate De considera o practici bpndfolosirealuptei ghidate,Facdndtratamente ca chimice numai in cazul necesitdfii efective (peste pragul economic de drunare) gi folosind produse selective. De fapt s-a demonstrat ci trebuie conservate

170

stemulpomicol. Capitolul VIL Agroecosi Pomicultura tn contextulagriculturii biologice

speciile utile, dar gi cele indiferente,care pot constitui o rczewd alimentari pentruspeciileutile; uneori trebuind menfinutchiar gi fitofagul. Disparifia sa ar puteaohiar extindeentomofagulgi, deci, ar fi necesard reintroducerea pentru sa a menfineactivd acfiuneaentomofagului(ex. lansarea acarianuluirogu in sere, pentrumenlinerea populafieide acarieniprdddtori). O altd laturi a luptei biologice clasice se referi la utilizarea microorganismelor entomopatogene, respectiv a biopreparatelor, pentru combaterea bolilor gi ddundtorilor. Referitor la combaterea microbiologicda insectelorddundtoare,primele preocupdri dateazildin secolul trecut, cdnd ,8. Bassi (l,835/ a descoperit o ciupercd patogeni a lui Bombyx mori (viermele de mdtase) qi Beauveria bassiana. Apoi, L. Pasteur a teoretizatfolosirea microorganismelorpatogene microbiologicd sunt contrainsectelorddundtoare. Dacd strategiilede combatere cunoscutedin secolul trecut, aplicarea lor practici este de datd mult mai recent6,de fapt consecinfele biologice ale microorganismelor asuprainsectelor gi diundtoare,acfiunealor patogenS aplicareaposibil[ in domeniul agricol sunt susfinutede tehnologii experimentale caracteristice celei de-a douajumdtdfi a secoluluinostru. Combatereabiologicdfolosind miuoorganisme s-a dezvoltat in ultimele gtiinfificl decenii,cdnd,in funcfie de aglavareasistemelor ecologice,cercetarea a parcurs toate cdile pentru controlul fitofagilor diundlori din agriculturd. proprii gi precise: Finalitateaacestuitip de combatere caracteristici are - acfiuneasa esteselectiv[, referindu-se strict la populafiafitofagului pe careo reducedrastic; - nu atacd populafii de insecte utile prddltoare sau parazite gi lasd nealteratibiocenoza; - sunt inofensive pentru om; tinde la menfinerea populafiei sub pragul economic de diunare, urmdrinddinamicapopulafieiinsigi in interiorul biocenozei;

pomicol. Capitolul VII. Agroecosistemul Pomiculturq in contextul agriculturii biologice -

171

tehnica obfinerii preparatelor biologice are un cost mai scdzut

chimice, mereumai scumpe,datoriti exigenfelorde comparativcu substanfele siguranfi pe caretoxicitatealor o cere. Agenlii patogeniutilizafi sunt: viruqii, bacteriile,ciupercile,protozoarele gi nematozii. Insecticidele virale. Pentru a se multiplica virusurile, sunt strdnslegate de celula unei gazdeSi utilizeazdresurselelor biochimice fapt pentru care, sunt parazili obligafi. $i cum insectelesunt substratulde multiplicare a considerate virusurilor, acegtia controleaz[populafiade fitofagi. Au fost descoperite circa 2000 de virusuri entomopatogene, dintre acestea un interes major pentru combatereabiologicb avdndul genul Baculovirus ce in ae[toneaz6, general,asupralepidopterelor,avdnd carenlJtat final al infecliei descompunerea insectei,in speciala fesuturilor abdominale, careastfel propagd infecfia cu virus. pebazi de virus se obfin, in mod normal, manipul0ndlarvele Preparatele moarte prin infecfie, in scopul obfinerii unei suspensiide ,,incluziune" vhal6, miscibild cu apa. Suspensia obfinutd estedishibuitd cu mijloace de pulverizare (A. obiqnuite. MentaSicolab., 1990). produsepebaz.d virus in Germania,s-auobfinut rezttltate UtilizAndu-se de bune impotriva Lymantriei dispar qi a altor lepidoptere. in Italia a fost identificat un virus activ impotriva sfredelitoruluitulpinilor (Cossus cossas), iar in S.U.A. s-au oblinut biopreparatepe baza virusului granulat al viermelui mdrului (Cydia pomonella), in vederea combaterii acestui d[undtor. Pe plan mondial au fost sintetizateo serie de biopreparate care se folosescsub diferite denumiri comerciale, pentru combaterea unor specii de lepidoptere, gi hymenoptere coleoptere. Asffel de preparatesunt: ,,Biotrol", ,,Virex R.", ,,Polyvirocide", folosite in combatereaomizilor defoliatoare.in rdspAndirea virusurilor separec[ vectorii mai importanfi sunt: - vAntul; prdddtoare unor insecte; activitatea a

t72
-

Capitolul VlL Agroecosi stemulpomicol. Pomicultura tn contextulagriculturii biologice

rdspdndirea unor virusuri prin intermediul pds[rilor (a fost prezenla Baculovirusin dejecfiileunor p6slri insectivore). demonstratd de Insecticidele bacteriene,au ca principiu activ bacteriile entomopatogene. Dupd producerea spori,bacteriilese clasific[ astfel: de - sporogene(sepot conserva mediu); in nesporogene. Bacteriile sporogeneprezintd interes pentru combatereamicrobiologici. Dintre bacteriile sporogene, cele care au aplica{ii majore in combaterea fitofagilor apar,tin genului Bocillus, gi anume: Bacillus popilliae; Bacillus prin producerea thuringiensls,care ac[ioneazd unei toxine ce provoacdmoartea insectei(acfiuneaa fost descoperitiin Japoniala Bombyxmori). Caracteristicafundamentald acesteibacterii este aceeade a form4 in a momentul sporul6rii, cristale proteice de formi bipiramidal[, formate dintr-o endotoxin6 care este mortal[ pentru unele insecte qi inofensivd pentru vertebrate. Insectele defoliatoare gi minatoare ingeri toxina gi mor intr-un interval de timp de mai pufin de o orl pdn[ la cdtevazile. Cristalelese dizolvd in mediu alcalin (pH : 9-12), iar in contactcu sucul digestiv al insectei gzd6, elibereazh o substanfi toxicd de naturd proteici (deltaendotoxina) ce-i paralizeazf aparatului digestiv, intrerupdnd nutrilia. Larvele eventual supraviefuitoare devin debile, fiind foarte sensibile la alte infecfii gi prezintii grave devieri ale metabolismului.in clasainsectelor,pH-ulalcalin se intdlnegte la larvele lepidopterelor,aceasta fiind explicafia modului de acfiune la aceqti d[un6tori. Specialigtiidin cercetareauizolat sugeale bacteriilor ce produc alte doui toxine: alfa- Si beta-exotoxina, din urmd fiind toxicd pentru multe insecte, cea dar qi pentru mamifere.Aplicaliile mai importanteale luptei microbiologicese fac folosind Bacillus thuringiensrs var. larstaki, care are o acfiune mai bund pentruomizile defoliatoare. in prezent, tehnicile modeme de inginerie geneticd au frcut posibil transferul genelor ce produc toxina, care in acestcaz, sunt localizate intr-o plasmidd extracromozomiald, la sugediferite la o singurd ,,supersuqd" de cu
I

i

Capitolul VlL Agroecosistemul pomicol. Pomicultura fn contextul agriculturii biologice

173

spectru larg de acfiune. A fost ftcut deja un experiment, transferind un fragment de ADN la unele plante, acesteademonstrdndo certd rezistenfEla atacul insectelor. Produsele comerciale pe bazA de Bacillus thuringiewls, cum sunt: Bactospeine,Entobacterin, Thuringin, Biospor, Thurintox etc. spori gi cristale in proporfie diversd, put6nd fi distribuite ca pulberi in suspensieapoasd, utilizAnd sistemele obignuitede maqinipentru protecfiafitosanitari. Bacillus thuringiensl'seste un important ,,insecticid biologic" cu avantaje incontestabile, prezint6gi uneleinconveniente dar cum ar fi: - acfioneazlnumaiprin ingestie; actioneazi numai asuprastadiului larvar, ouile gi adulfii insectelor nefiind sensibili la actiunea produsului; - estefotolabil la radiafiileUV. in aplicareapracticl a biopreparatelor bazAde Bacillus thuringiensis pe trebuie urmirite: - distribuireaomogendpe toatd coroanapomului, preparatulacfion&rd numai dac6esteingerat; - efectuarea tratamentuluispresear[, toxina fiind fotolabild in specialla razs,le ultraviolete; - aplicareaprodusului cAnd apar larvele primei vArste,care sunt mai sensibile toxin6. la Insecticidele fungice, sunt produse biologice pe bazd, de ciuperci entomopatogene, provoac[ imbolndviri gravela diferite specii de insecte. care in prezent se experimenteazd elaborarea unor tehnologii pentru prin mirirea dozelorde feromoni sauprin combaterea directl a unor lepidoptere utilizarea unor compugi cu acfiune inhibatoare asupra feromonilor, numifi antiferomoni. in ambele cazuri se produce o "dezorientqre" a masculilor qi astfel copulafianu mai are loc. in Romdnia, pentru combatereadirectii cu feromoni in dozi mdritd s-au sintetizatpen6in prezentdoui substanfe: - CombamolpentruGrapholita molesta;

t74
-

Capitolul VlL Agroecosistemul pomicol. Pomicultura tn contextulagriculturii biologice CombafumpentruGrapholitafunebrana.

Aceasti metod[ permite menfinerea populafiei d[undtoare sub pragul economicde ddunare(GeorgetaTeodorescu, 1993). in Rusia, Germania, Cehia se folosegte,de asemenea, scard largd, pe populafiilor de Carpocapsa supravegherea pomonella cu ajutorul capcanelor cu feromoni. Tehnica de folosire a feromonilor. Feromonii sunt produgi speciali ai glandelorexocrineale insectelor;ele fac parte din sistemulsecretorgi diferd de alte glande exocrine, deoarecesecrefia lor nu servegtedirect insectei ce o produce, dar permite a semnalaprezenlasa indivizilor din aceeagispecie(M. Ferrari Si colab., 1990). Feromonul funcfioneazdca "mesager chimic", in comunicarea chimici dintre animale, rcalizAndemisia gi recepfiade mesaje.in mod normal,la captarea semnaluluiinsectareceptoare rdspunde astfel: - atragere (semnale chimice ce atragspresursace i-a produs); - dispersie(semnalechimice ce indepdrteazd sursace i-a produsde feromonde alarmd); - agresiune qi recunoagtere (semnale chimice ce genereazd

comportamentul agresivsaupermit recunoaSterea apa4inAtorului specie); la - sexual(semnale chimicece permit apropierea incruciqarea). gi Feromonii sexuali sunt produgi de femele care, ajunse la maturitatea sexuald,atrag masculii pentru reproducere. hecut era f-oarte in costisitor de a extragesubstanfele feromonale,dar in prezentidentificareaformulei chimice gi posibilitatea oblinerii lor prin sintezEa devenit o practicd curentS,realizfund doudobiective: - atragerea capturarea gi insectelorfitofage (pentruefectuarea capturilor masivesaua capturilorde monitorizare); - dezorientarea sau confuzia (pentru anularea sau reducerea posibilitililor de apropiere scopreproductiv). in Tehnicade monitorizare,se realizeazhctr difuzori de forme, dimensiunigi culori diferite in funcfie de insectelede capturat,confindndcapsulepe careeste absorbithormonul ce va trebui sd fie rdspindit. Feromonulatragemasculii care

pomicol. Capitolul VII. Agroecosistemul Pomicultura tn contextulagriculturii biologice

175

r[min lipifi gi astfel se poate face un recenslm6ntdinamic al prezenfeiunei in specii,controlind capcanele momentediversegi realizdnd,astfel,"curbele de zbor". La determinareamomentului intervenfiei trebuie finut seamade o serie de factori legafi de ciclul biologic aI fiecdrei specii, pentru cd insectelecapturate, de masculi, nu sunt direot responsabile pagube(ex: la lepidoptereatacd adesea alegerea momentuluiintervenfieidepindede: larvele) gi, de aceea, - zborul (iegireadin pupi) femelelor,comparativcu masculii; perioadaincruciqdrii; ouilor gi perioadadeincubafie. depunerea

Reguli care trebuie respectatela aplicarea capcanelorcu feromoni in livadd: - capcanase va aplica mai inainteadatei prevdzutede zbor a insectelor vizate'. - numirul capcanelor variqzfl de la 2 la 4l}a gi se pun randomizat la indlfimea de zbor; - de la inceperea capturii se fac 2-3 controale s[ptiimdnale, cu numirarea insectelor. Suportul se curdfi gi se inlocuiegte dacd nu mai are (clei); aderenfd - cAnd suma numdrdtorii atinge standardul curbei de zbor, se face tratamentul (ex: la Carpocapsa?,insecte/capcand/sdptdmdnd); lor, capsulelecu feromoni se schimbdla 2-4 sdpt[mAni,iar pdstrarea odatddeschisambalajul,trebuieftcuti la frig. Monitorizarea se realizeazi,Si cu alfi atractanfi,de naturd alimentardsau chimici, ce aclioneazd ca mesageri chimice Qtaraferomoni) Si care pot determinaatractie asupraambelor sexe ale insectelor vizate; acestesubstanfe fructelor). dipterelor(muqtele suntfolosite pentru capturarea Tehnica capturdrii masive, este bazatd pe capfurareamasculilor unei specii dlundtoare, pentru reducereala minimum a activitdfii reproductive.in este medii deschisese obfin bune rezultate,dacdmirimea suprafefeiinteresate pentrueventuala imigrarede insectedin alte areale. nesemnificativd

t76

pomicol. Capitolul VlL Agroecosistemul Pomicultura tn contextulagriculturii biologice Scopul este acela de a distrage masculii de la activitateareproductivd,

utilizdnd feromoni ce intr[ in competifie cu femelele, mai inainte ca multe dintre acestea sE fie fecundate. Masculii sunt atragi in capcane gi, deci, eliminafi, reducdnd posibilitatea incrucigirii, realizAnd, deci, o diminuare progresivda populafieiprin lipsa noilor generafii. Cercetdrileefectuatede N. Ceapoiu Si colab., (1992) in cadrul cdmpului experimental al Facultnfii de Horticultur[ Bucuregti, au scos in evidenfi eficacitatea acestei tehnici de capturarre masivi pentruviermelemlrului (Cydia pomonella). Aceasti metodl p[streazi la un nivel de toleranfi populafia fitofagului, deoarece capturanu estetotal6,rdmdnAnd cdfiva masculireproducdtori. Endohormonii, sunt substan,te secretatede sistemul neuroendocrin, care gi reglementeazicregterea dezvoltareainsectelor,intervenindin diferite stadii: nipirlire, metamorfozd,mafurare sexuald etc. Prin administrareaacestorala insecte, se impiedicb formarea embrionului; napdrlirile apar la adullii cu malformafii ce duc inevitabil la moartea acestora (ftri reproducerea). Principalele substanfehormonale sunt: hormonul juvenil (neotenin) gi hormonulde ndpdrlire (ecdisona). Dupd o perioadd lung[ de cercetiri s-a reuqit si se oblin[ o serie de substanfeanalogehormonului juvenil, numite regulatori de creStere,folosite sub diferite coduri in combaterea unor insecte ddundtoare (Georgeta Teodorescu, l,993). in lara noastr6,la Institutul de Chimei din Cluj-Napocagi Facultateade juvenile: JTC l, JTC2, JTC 3, JA l, JA2, JA Chimie s-ausintetizat substante 3, JA 4, careau fost experimentale pentru combaterea unor speciide coleoptere gi lepidoptere.in continuare,se fac cercetdripentru stabilireametodologiilor gi tehnologiilorde aplicarea acestora producfie. in O metodd noul in combatereabiologicd, este autocidiq care constd in "distrugerea populaliei unei specii prin ea tnsdsf'. Pentru realizarea ei se folosesc procedee fizice (iradierea populafiilor ddunitoare) qi chimice sd aib6 loc

pomicol. Capitolul YlL Agroecosistemul Pomicultura tn contextulagriculturii biologice

177

(utilizareachemosterilizanfilor). Indiferent de procedeulfolosit, aceirte metodI are ca scop obfinerea de indivizi sterili, de rase de insecte cu potenfial de inmulfire sclzut sau cu deficienfe letale gi care, eliberafi in natur6, in urma copulSrii cu populafia din zon6,dau nagterela ponte sterile. Pentru ca aceastd metodi si fie introdusdin practici este necesarca speciile ce urmeazi s6 fie astfel comb[tute si poati fi crescuteqi inmulfite in condilii de laborator, pe medii nutritive artificiale. Astfel, in cadrul Laboratorului de Genetic6ai Institutului de Zoologie al Academieide $tiinfe din Armenia a fost stabilitd doza eficienti de iradiere cu raze gamrrta pentruobginerea generafiei la masculide Carpocapsa pomonella F1 cu deficienfeereditareletale. Pe cale experimentalI a fost demonstrat faptul ci iradiereamasculilor de Carpocapsa pomonella cu raze gammain dozAde 8 krad asigurddistrugerea a 20-30% din descendenfi. Copulareamasculilor cu deficienfa letald din F1 cu femele "intacte" determind distrugerea a peste 87% dn descendenfi.Prin urmare,pentru suprimarea genetic[ a populafieiviermelui merelor esteindicati utilizarea ace stor masc uli. Concomitent au fost stabilite perioadele de introducere a larvelor cu deficienfe ereditare in populafia intact6" urmlrind suprimarea nocivitdfii viermelui merelorpe aceast6 cale. in lara noastrdexperienfed9 combatereautociddau fost f[cute pe molia strugurilor(Hyphantria cunea)(C. Beratlief, 1975). genetici a diferitelor caractereale Lupta geneticd, constdin manipularea insectelorsau a altor agenti patogeni in urma cdrora populafiile sd regreseze sau,eventual,si fie eradicate. Acestemijloace se referdla patru tipuri esenfiale genetice, anume: gi - incompatibilitateadintre rase, ce consti in recoltareadin naturd gi inmulfirea pe cale artificialS a unor rase ale unui ddunltor, care in urma rdspdndirii unui biotip diferit de cel de origine sd fie in imposibilitate de gu imperechere rasa local[ a aceleiagispecii,rezultAnd, astfel, extinclia speciei ddundtoare;

178 -

pomicol. Capitolul VII. Agroecosistemul Pomicultura in contextulagriculturii biologice sterilitateahibrizilor, care constiiin oblinereaunor hibrizi sterili din a utilizarea genelor letale se refer6 la oblinerea,prin diferite procedee

cdror copularecu indivizi normali din naturdsdnu mai existeprogenituri; (radiafii, substanfechimice, stresanli climatici etc.), de indivizi purtitori de gene letale care, in unna copuldrii cu indivizi normali, sd provoace extincfia specieiddundtoare; - crearea genedefavorabile;aceasta referl la imprimarea,la unele se de specii cercetate, caracteristicigeneticedefavorabilefie reproduceriispeciei, de fie comportamentului normal al acesteia condilii de mediu obignuite. in Lupta fiziologicd. Existd aga-zisele"boriere trofice" care se refer[ la mecanisme fiziologice sau efecte care influen{eazi comportamenfulinsectelor schimbAnd modul de via![ al acestora, ce ducela moartea fapt speciei. Un rol important in realizarea barierelor trofice il are utllizarea repelenteetc. care, prin mirosul substanfelor fagostimulatoare,antiapetisante, emanatsau gust, au acfiune repulsiv6, indepdrtind insectelede substratulde hrani saudezvoltdapetitulacestora. geneticeenumerate, Dintre procedeele sunt demnede remarcatrezultatele oblinute in Austria prin folosirea incompatibilitdtii dintre cele doud rase ale mugtei ciregelor(Rhagoletiscerasi), identificatein doui zone diferite, a clror imperecherenu are loc, fapt ce duce la reducereasemnificativda populafiei ddundtorului. Insecticide biologice mni pugin cunoscute gi folosite: alaunul, frina de bazalt,piretrina,rotenona,zeamadefutun, sdpunulde potasiu. Alaunul sau piatra acr6 este un sulfat de Al gi K, care se extrage din zdcdmintenaturale sau se obfine industrial din bauxitd gi caolin. Este pudrd cristalind fbrd miros, cu gust acru qi astringent,concentrafiafolositd fiind de 0,4yo.Se folosegte nediluat,impotriva pdduchilorde frunze gi omizilor. Efectul repelentse explicd prin cristalelede alaun carc aparpe frunze dup6 evaporarea apei. Tratamentul se face cu cel pufin trei sdptimdni inainte de recoltarea fructelor.

Capitolul VII. Agroecosistemul pomicol, Pomicultura in contextul agri culturii biologice

179

Fdina de bazalt se folosegtein concentrafie l-3%. de Nu estesolubila in apd, dar gradul fin de mdcinare asiguri o suspensiefind. Metoda cea mai indicatr este prdfuirea. Are calitatea de a indeplrta ddundtorii care atacl organelevegetalela suprafafE. mai bun bazalt estecel care cel are pH = l0-l l gi circa 50% silicafi. Acfiuneade combatere explicdprin: se - schimbarea pH-ului de la suprafafafrunzelor de la slab acid (preferat de insecte),la slabalcalin; - acfiuneadirectd a cristalelorde cuar,t, care rinesc corpul insectelor,le astupi ochii gi traheele; - inhibareanutrifiei, ca urmare prezen[eicristalelor a de cua4. Piretrina este un extract din florile de pyrethrum cinerariaefolium (o crizantemdsdlbaticr din Keni4 Guatemala,Iran). principiul activ_piretrina_ esteun esteral acidului crizantemic-insecticid nafural de contact, cu efect de qoc ai cu spectrularg de acfiune. Substanfa produce paralina insectelorgi se recomandi numai in situalii extreme.Prezintii avantajul unei degrad6rirapide (48 de ore) in naturi. Se livreazi sub formE de concentrate emulsionabile, pulberi de prdfuit sau fumiganfi. Poartd denumirea comercial[ de .,Florestin,, sau"Pyreth" gi se utilizeazl,in concentraf de 0,lo/o. ie Rotenona,este un exhact din r6ddcinile plantei tropicale Deriis eliptica, cu acfiune insecticidd mai puternici dec6t piretrina sau nicotina. Modul de folosire gi acfiune este ca gi la pirehini; timpul de pauzr este de 3 zile, iar denumirea comercial[ este..Sabur". zeama de tutun este un extract din plante de Nicotiana tabacum sau Nicotiana rustica. Substanfainsecticidd este nicoting, un alcaloid care se gdsegte frunzele de futun in proporfie de 0,3-1,5-4-6%.pentru in prepararea zemei se folosescfrunzeleuscate,fulpinile gi, in general,resfurile vegetalede la fabricile de figiri sub formi de infi.rziesau decoct (l}}gls l apd). produsul se folosegteimpotriva omizilor piroase, pEducheluilanos qi pdduchelui festos. Timpul de pauzdestede 3 zile. sdpunul de potasiu este unul din cele mai vechi insecticide, iar cel mai potrivit este sbpunulpreparat cu hidroxid de potasiu, fiind preferat cel cu o

180

pomicol. Capitolul VII. Agroecosistemul Pomicultura tn contextulagriculturii biologice

consistenti fluidi, necolorat gi neparfumat,cu pH-ul : 10-12.La noi s6punul aceste condilii estecel de ras,carepoatefi utilizat: careindeplinegte - pentrucombaterea plduchilor de frunzein concentralie 1,5-3Yo; de ca adeziv gi muiant, in combinalie cu sulfrrl, mbregte eficacitatea acestuia contrarapdnului ; - carepelentimpotriva viermelui merelor; ataculuiunor boli (ex.: frinarea). pentruprevenireasaureducerea 7.3.3.2.Combatereabolilor in pomicultura bialogicd in pomicultura biologicE, pentru combatereabolilor se pune accent pe mijloacelepreventivegi biologice, dar qi pe unelemijloace curative. Descriemin continuare,citeva din rnijloacele preventive de combatere a bolilor. Introducerea soiurilor rezistente. Foarte rar se gdsesc variet[fi total rezistentela o boal6, insd existi varietdfi tolerante,adicd mai pufin sensibile, in dar susceptibile a fi atacate anumitecondilii. de Modul de conducere a coroanelor. Densitatea plantafiei are o mare dar influenfl pentru dezvoltareaciupercilor patogene, nici un studiu nu a fost de realizatpentrudeterminarea densitifi gi orientdrifavorabile.Tdierile gi forma de conducere pot facilita aerisirea coroanei gi ameliorarea calitifii tratamentelor. in ce privesc, practicile culturale, acesteapermit diminuarea inoculdrii prin: primelor focare; distrugerea resturilorvegetale(ramurile renitate la tdiere, tocareaqi incorporarea

frunzelemoarte); - stimulareaactivitdfii microbienea solului; organeloratacate boli grave. de arderea Descriemin continuarecfiteva dintre mijloacele biologice de combatere a bolilor.

pomicol. Copitolul VII. Agroecosistemul Pomicultur a tn contextul agr i cultur i i bioIogi ce

l8l

Fungicidele biologice Sunt biopreparate fungice ai ciror germeni activi aclioneazA ca antagonigti fal6 de diferifi agenfi fitopatogeni. Termenul ,,antagonism", include in cazul de fa[h, trei tipuri de activitdfi: competilia, smul. antibioza Sihiperparaziti care Factorulprincipal in cazul competifieiil reprezinti vitezade cregtere, nutritive. implicd utilizareamai rapidda resurselor antibioticului eliberatde agentul Antibioza sereferi la efectul gi cantitatea se in antagonist mediul de cultur6,in timp ce hiperparazitismul referl la puterea de distrugerea acesfuia. mai Atdt pe plan mondial, cdt gi in fara noastr6,au fost experimentate ca, multe microorganisme de exemphl Bacillus subtilis, Trichodermaviridae, T. polisporum qi T. roseum contra ciupercilor d[un[toare ca: Stereum purpureum, Botritys cinerea, Monilinia lma, Sclerotinia sclerotiorum sau a bacterieiErwinia amylovorace producefocul bacterianal rozaceelor. Se pun speranfemari in combatereabiologic[ a agenfului patogen ce produce focul bacterian.Astfel, El Gorani (i,99i,) a oblinut rezultatebune ,,in vitro", dar nu 9i in livad6, utiliz6nd tulpini de Bacillus subtilis. A fost a descoperiti gi acliuneaantagonistd bacterieiErwinia herbicola in prevenirea fiind confirmatii de: S.V.Beer (1983),P. G. Psallidas aceasta focului bacterian, si colab. (1992),J. llrodzinki(1994). S. V. Thompsonsi colab- (1992) au reugit s[ disemineze bacteriile antagonistefafa de Erwinia amylovora (Erwinia herbicola qi Pseudomonas ) fluore scens cu ajutorul albinelor. bolilor gi in O importanfdmare tn livezile de mir gi p6r o are combaterca leucotricha). special,a rapinului (Venturia inaequalis)gi fiindrii (Podosphera in Antagonigtiimicoparazifiexistenfiin livaddjoacd un rol deosebit combaterea acestora(7. Baicu, 1990).inc[ din perioada in care se deschid mugurii se formeazd microlora foliar[. in mugtrii de mdr, iar dupd aceeape frunzele din rozlth, se pot determina astfel de ciuperci microscopice ca: Phoma purpurascens. Phomopsis mali, Alternaria alternota,Epicoccum macrostoma,

182

pomicol. Capitolul VlL Agroecosistemul Pomicultura in contextulagriculturii biologice

Pe fructe se poate observaacfiuneaantagonisti falh de rapdn a ciupercii Trichoteciumroseum,a unor speciide saprofili fafi de periteciile de pe frunzele cdztte etc. Saprofilii de. pe scoarfS, cum sunt, de exemplu, Cladosporium qi purpurqscens sunt activi fali de Nectria galligena cladosporoides Epicoccum qi Cytosporacincta (T.BaicuSi colab., i,990). in combatereanafura16a ciupercii ce produce frinarea, hiperparazihrl quisquahsare,uneori,un rol important. Ampelomyces cd, La piersic,A. De Cal si colab. (1988) au constatat in mugurii 9i pe florile de piersic, ciupercaantagonistiPenicilliumfrequentasare un potenlialin biologicl a moniliozei (tr[onilinia laxa). combaterea Un alt grup de produse, ca streptomicina exhasd din Streptomyces griseus, condifionatd sub formi de pulberi umectabile, pulberi de prdfuit qi solufie, se folosegte pentru combaterea biologic[ a bacteriilor: Erwinia locrymans,Xanthomonassp. amylovora, Erwinia phytophtora, Pseudomonas etc. Teramicina extrasd din Streptomycesrimosus este eficace impotriva bacterieiXanthomonaspruni. Penicilina obfinuti din Penicillium notatum Si unor bacterii fitopatogene Penicillium crisogenumeste eficace in combaterea b ns ca:Agr obacterium tumefoci ens,Coryne acteri um mi chigane e. Preparate comerciale. La oblinerea lor se asociaz6 alge, extracte de plante(coadacalului, urzicd,pelin, pdpddie), pudrl de roc65i sulf. Suntproduse in Germania gi Elvefia. Se utilizeazd preventiv, frrd a le cunoagtepe deplin modul de acfiune (revigoreazdplantele, au acliune fungistaticl 9i fungicidd). Lipsa experimentdrilor sistematiceface ca eficacitatea lor sd nu poati fi garantatS. Silicatul de sodiu este un produs clasic recomandat in practicarea agriculturii biologice; fiind un produslichid, alcalin, bogatin siliciu, modul sdu de acfiune este mai putin cunoscut.El formeazi un invelig destul de rigid pe suprafafa frunzelor, care favorizeazAingroqareafesuturilor gi rezistenfa lor naturaldla pdtrunderea ciupercilor.in plus, siliciul esteun elementimportantin avdnd,in aceeapi compozifia{esuturilorepidermicegi a fesuturilorde susfinere,

pomicol. Capitolul VlL Agroecosistemul Pomicultura tn contextulagriculturii biologice

t83

c5 m[sur6, o acfiunesistemicI. Trebuiefinut seama silicaful de sodiu estefoarte coroziv pentru piele 9i pentru aparatelede pulverizare. El acfioneazdrapid asupra speciilor de Botrytis, Sclerotinio, Pythium etc., omordnd sporii. in Germania este recomandatimpotriva rapdnului. Doza recomandatiieste de 2 kglha iama gi 500 glha in perioadade vegetafie. Umasud, este o pudrl de roc6 (Algamatolit) muiabild $i se utilizeaz6 de intr-o api acid[ in concentrafie 10 kg/ha (sd se evite apele alcaline).Acest produs utilizat in Elvefia gi Germania are o oarecare eficacitate contra rap[nului. Extrsctul de compost, influenfeazi combaterea prin modificarea ale microflorei superficialede pe frunze (in primul rdnd bacteriile sporogene compostuluiintrefin un mediu defavorabildezvoltiirii germenilorpatogeni).Pe de alti parte, cAteva substanleconfinute in extract au un efect fungicid gi frrngistatic contra fiinlrii. lncerclrile au arltat eficacitifi foarte variabile legate, probabil, de condifiile de mediu, de lipsa omogenitSliiin tehnicile de elaborare gi conservare extractelorde compost. a Fosfitul depotasiu esteo sarede potasiu earercprezinti componentulde bazd,alunui fungicid sistemic,avdndetil fosfat de aluminiu (Aliette). El are un efect curativ; nu este fitotoxic gi nu dezvoltd nici o rezistenfb.in Elvelia se utilizeazd, in doze de 2-4 kg/ha. S-a dovedit ci are o bund eficacitate in combaterea focului bacterian aI rozaceelor, produs de bacteria Erwinia amylovora. Permanganatulde potasiu esteo sarepotasici foarte oxidantS,care arde materiile organice, avdnd acliune curativd asupra fiindrii. Are o acfiune boli ale pomilor fructiferi in antisepticd,fiind recomandatpentru numeroase de tratamentele iam[. Acfiunea esteimediati gi de scurtl duratS;trebuie foarte bine inmuiat, pentru a fi ehcace (se adaugd substanfede inmuiere ca, de din exemplu, esenlEde pin). Este foarte fitotoxic Ai, de acee4 la tratamentele timpul vegeta{iese recomandi sd nu se deplgeascl dozele de 300 g/ha. Este foarte coroziv (trebuie sp[late bine aparateledupd tratament). Concentrafia utilizatd, perioadade vegetafieestede I 00-300 gftn, iar iama I - 2 kglha. in

184

Capitolul VlL Agroecosistemul pomicol. Pomicultura tn contextul agriculturii biologice

Produsele cuprice. ca mod de acfiune cuprul intervine asupratubului germinativ al sporilor, distrug0ndu-I. Avantajul il constituiemareaeficacitateqi duratade acliunerelativ lunge (8-10 zile). Ca dezavantaje, menfiondm: riscul de fitotoxicitate asupraorganelorumede,arsuri in condilii de frig gi umiditatesau in condifii de cdldur[ excesivd.Cuprul esteun metal greu, care se acumuleazd in sol gi are efect depresiv o perioad6 lungd asupra microorganismelordin compoziliaacestuia. Poatefi administratsubdiverseforme: - zeamdbordelezd 7,25kg/ln: oxiclorurd tetracupricd- 0,1-0,3o/o; + cuprol (CuSO+ oligoelemente) 0,6kg/ha.

Produselecuprice se folosesc pentru combaterearapdnului la pomacee (inaintede inflorit) gi bacteriozelor cireg. la Produselecu sulf au un mod de acfiune mai pufin cunoscut.vaporii de sulf pitrund in interiorul miceliului ciupercii qi se fransformi in H2Stoxic. Are avantajulde a fi mai pufin fitotoxic decdtcuprul. ca dezavantaje, menfiondm: - duratade eficacitatemai scdzuti (tratamentreluatla 8 zile); 18"C). Forme de administrare: ' sulf muiabil, mult mai eficace la temperaturi sc6zute,fiindcl este aderentla frunze. Produsele comercialecu 80% sulf se aplicd in doza de 0,75 kgftra; zeamdsulfocalcicd,un amestecde sulf gi calciu. in ciuda eficacitElii salenu esterecomandatd,, datoritilriscurilor de fitotoxicitate crescuti in timpul cdldurilor excesivegi a coroziunii aparatelorde tratament.Doza utilizatd este de 0,7 - 0,8 kg/ha. Prezintd" eficacitateimpotriva ftinErii 9i ciuruirii bacteriene, la drupacee; - silcoben esteun amestec pudrd de rocd foarte fin m6cinat[, bogat de in siliciu (80%), calciu qi bentonitr. El reface epidermafrunzelor, fhcdnduJe ineficacitatelatemperaturi mici de lOoC; mai fitotoxicitate la temperaturimai mari de 25oC (interval optim = 16-

pomicol. Capitolul VlL Agroecosistemul Pomicultura in contextul agriculturii biologice

185

mult mai rezistentela pitrunderea ciupercii (este o protec{ie mecanicd),iar asociatcu sulful ii cregteeficacitatea; - bentonita esteo argili ce se folosegtein doz6 de 2,5 kglha + 400 g sulflha. Asocierea lor este preferatdpentru o bund eficacitate fat6 de sulful singur. Trebuie aplicati in aceleagi condifii de precaufie ca gi sulful, in combaterea rapdnuluila pomacee. in vederea protecfiei fructelor fafd de unele boli, ddun[tori gi chiar accidente climatice (grindind), pe suprafete mici, gi in special la nivel ,,familial", se poate recurge la ,rtnsdcuirea" fructelo,r. Desigur cd aceastd opera{iuneimplicd un volum de muncd in plus, dar in contextul renun}drii la tratamentele fitosanitarecu produsechimice de sintezi se poate amelioramult acestei intervenfii. calitatea,ceeacejustific[ realizarca Acest sistemde protecfiea fost conceputimpotriva viermelui merelor gi perelor (Cydia pomonella), in special. Sacul impiedicd fluturele si-gi depund pontape fruct gi, astfel, este evitat atacul;de altfel, sercalizeazi o protecfiegi impotriva altor lepidoptere ddundtoare(R. Lautie, 1980). Se realizeazi o protecfie gi fafd de pdsdri sau viespi, care adeseori,in cazul perelor matutate, producpagubeimportante. Referitor la proteclia fata de boli, estevorba in specialde rapin (Venturia inaequalis); sporii ciupercii germineazd pe coaja fructului, iar prezenla bolii. ,,sacului"impiedicddiseminarea Protectia realizati fa{n de accidenteleclimatice, deloc de neglijat, se referd la grindind gi arsurile solare,fafd de care sensibilitateafructelor difera dup6soi. Materialul din care se confecfioneazisacul este hArtiagroasl de ambalaj sauhdrtia sulfitatd,care rezisti bine gi pe timp umed. Trebuie evitatEfolosirea polietilenei transparente, care poate diuna fructului. inchidereasacului se face cu un elastic sau cu o clemi, iar m[rimea lui trebuie s5 fie corespunzbtoare mdrimii fructului, dar, in general,cel mai convenabilpentru cultura biologicd estecel cu dimensiunilede 21 x 20 cm.

186

pomicol. Capitolul VII. Agroecosistemul Pomicultura in contextulagriculturii biologice

Pregdtirea sacului,constdin rupereacolfurilor delabaza sacului,pentru a permite circulaJiaaerului gi a apei provenite din precipitafii, plierea deschiderii fructelor. sacului,fixareaelasticuluide gdtul sacului,,,insdcuirea" Agezareasacilor trebuie efectuatdpe timp uscat, lucrdndu-secu atenfie. La inceputul lunii septembriesacul se va indep[rta pentru a permite colorarea fructului, ftrd ca acestasd mai poatd fi atacat.Aceastd operafiunepoate fi realizatil gi dupd recoltare,dacd in zond sunt multe p6sdri sau viespi ce pot vdt[ma fructele. Prin recoltarea fructelor ins[cuite se evitii gocurile, dar fructelor in depozit.Este bine ca sacilor se va face la introducerea indepdrtarea sacii sd nu fie rcutilizati in anul urmdtor, chiar dacd sunt dezinfectafi,operaJie trebuierealizati dupi carear fi incompatibildcu o culturd biologicd. insdcuirea fiziologic[ a fructelor gi rdritul manual,cdnd fructele au mdrimeaunei cdderea aproximativcu sfhrgitullunii mai. nuci mici, ceeace corespunde 7.3.3.3. Combatereabur uienilor tn pomicultura biologicd in era modemd, cdnd, in opinia specialigtilor, utilizarea pesticidelor constituie cavza numeroaselorboli, este normal sd ne inheb[m dac6, intr-o agriculturd intensiv[ ca a noastr6, o combatere biologic[ a bolilor gi chimic6. Trebuie s6 diun[torilor la plante poate inlocui pe deplin combaterea ale recunoagtem cele mai mari succese combateriibiologice au fost obfinute c6, in combatereaburuienilor perene, mai ales pe terenurile nesupuse unui qi corectgi permanent trebuie reflectatseriosasupraposibilitIlilor de asolament utilizare, in continuare,a pesticidelor in combatereaburuienilor pe solurile cultivate. Aceastase impune cu at6t mai mult, cu c6t speciile de buruieni au devenit rezistentela erbicide, iar legislafia asupra reziduurilor in produsele vegetaledevinedin ce in ce mai restrictivd.Existd metodepreventivegi metode curativede combatere buruienilor in pomiculturabiologici. a Astfel, in ce privesc metodele preventive de combatere a buruienilor putem afirma c6,in anumiteperioadecritice ale dezvolt5riipomilor gi arbugtilor fructiferi, intervine concurenlaburuienilor. in afara acestorperioade critice, efectele,,pozitive"ale buruienilor sunt semnificative,mai alespentruc6:

pomicol. Capitolul VlL Agroecosistemul Pomicultura in contextul agriculturii biologice asigurdo protecfiea suprafefeisolului; radiculare; stimuleazi activitateamicrobiologicdprin exsudatele menfin o temperaturi gi umiditatefavorabilein sol etc.

r87

in general,solul neechilibrat,sirdcit in humus gi prost lucrat, este foarte ugor invadat de buruieni perenegteu de combdtut, cum sunt: p[l6mida, volbura etc. in timpul perioadei de conversie de la pomicultura convenfional[ la pomicultura biologicd, trebuie sd se facd fafa unei situafii de dezechilibru,ca unnare a folosirii timp indelungata erbicidelor,ceeace afavonzat proliferarea gi buruienilormai rezistente mai greu de combdtut. Pentruevitareainvaddrii terenului cu buruieni se pune accentmai alespe mijloacelepreventive,cum sunt: - amplasarea culturilor in condifii care sE favoizeze competifia lor cu buruienile; - suprimareasurselor de diseminare:gunoiul de grajd slab fermentat confine, potenfial, o cantitate mare de seminte de buruieni. Capacitateade germinare a acestor semin{e este, ins6, redus6,prin compostareala o fazd termofil5 corespunzdtoare ; - ardtura de primdvari trebuie fbcut6 cdt mai deweme, pentru ca seminleleadusela suprafal[ sd aibd timp si germinezeqi apoi sd fie distruse prin lucrdri superficialeulterioare; - evitarea tasdrii solului, deoarece aceasta favoriz.eazddezvoltarea buruienilorperene(in specialp[l6mida, mai alesdac[ solul a fost lucrat in stare umedd); - mulcirea solului are gi un efect de combatere a buruienilor; de asemenea, mentine umiditatea in perioadelede secetdgi pare sE favorizeze dezvoltareapomilor tineri. Ca materiale organice se folosesc: paie, frunze, compostgi scoarfi de copaci. Trebuie, insd, repetateexperienfelegi urmdrite a mai mulfi ani, astfel incit sd nu apardproblemede descompunere mulciului, gi de proliferarea rozdtoarelor de aparifiea bolilor la colet; - innierbarea permanentd cu specii din flora spontani sau cu ingrdgdminte verzi. Studii recentecu privire la folosireaburuienilor cu acliune

r88

pomicol. Capitolul VII. Agroecosistemul Pomicultura in contextul agriculturii biologice

alelopaticdau evidenfiatunele specii din flora spontani (Digitalis sanguinalis, Lamium amplexicaule, Lamium purpureum, Stellaria media, Gleochoma hedero)care au talia joas6, diseminarerapid6, riddcini superficiale,exerciti o nutritive gi au acfiunealelopaticd concurenfd mai mici pentru apd pi substanfe (de respingere) prin emisia unor exsudateradicularefitotoxice, care ftdneezd dezvoltarea buruienilor nocive, ftrd a diuna pomilor gi arbugtilorfructiferi. Metodele curative de combatere ^ buruienilor se clasifici in urmdtoarele categorii:manuale,mecanice, termicegi biologice. Dktrugerea manuald a buruienilor pe rdnd,in jurul trunchiului, necesiti multd forfd de munci gi nu se poatefacepe mari suprafefe. Combaterea mecanicd sereferi la grdpat,prdgitqi cosit (tabelul 7.1.). Tabelul7.l. Combaterea mecanicl a buruienilor Lucrarea Avantaie Dezavantaie esteun sistemcurativ rapid; eficacitatea variabild, . suprimdnd buruienile tinere gi niciodatdtotal6; - lucrarea este depen-dentd ;tocul de seminfede buruieni; de . nu producepagubeplantelor; condiliileclimatice; . favoizeazi minerali-zarea - favorizeazAgermi-narea altor zotului organic; seminfede buruieni. . aereazisolul. - este o lucrare care necesiti Pr6pitul - esteun sistemcurativ; - suprimdnd buruienile relativ multd atenfie, consum de dezvoltate,nu producepagubein energieqi de bani; - nu se poate realiza pe toatd culturd; - favorizeazA mineraliza-rea suprafafa azotului organic; - aereazi solul. - suprimd buruienile relativ bine - eficacitatea Cositul variabil[; - favoizearh prolife-rarea demoltate1. - p[streazdumiditateasolului; rozdtoarelor sau germinarea - intirzie aparilia buruie-nilor altor buruieni; ' nu se poate lucra pe toatd anuale; - permite accesul maqi-nilor pe suprafafa timo ploios.

Grdpatul '

pomicol. Capitolul VII. Agroecosistemul Pomicultura in contextul agricultur ii biologice

189

Pentrucombaterea mecanicda buruienilor, exist6 astizi, o gami largi de utilaje performantegi complementare, condiliile optime lns6 trebuie cunoscute de utilizare, cum ar fi: - alegerea tipului de utilaj in frrncfiede tipul solului; - reglarea addncimiide lucru gi a vitezei de avansare; numdruluide heceri; combinarea utilajelor pentrureducerea stadiuoptim de interventiepentruburuieni gi pentrucultwd etc.

Metoda termicd de combotere a buruienilor, prezintd c0tevavariante. De precizatins6, modul de acfiunea combateriitermice qi aptul ci trebuie pugi la punct agentii termici performanfi, precum gi combinaliile economice, prin asocierea combateriimecanicepe interval gi termic pe rdnd, cu un singur utilaj. Se arati c5, o cregtere temperaturiicu numai 7oCin prima jumdtatede cm de a sol pdstreazifaunasolului. Doui dintrevariantelemetodeidistrugeriitermicea buruienilorsunt: - distrugerea localizatd cu vapori, care se realizeazbcu ajutorul unui dispozitiv mobil cu vapori la 180oC,condugi prin tuburi la distribuitori in formi de clopot, caresterilizeaz6 trebuie sd solul in strahrlsuperficial.Trecerea fie rapid6, pentru a evita dauneleprodusemicroorganismelor profunzime. din Metoda este pretenfioas[ qi costisitoare, distrug6ndu-se o parte din microorganismele stratulsuperficialde sol (Catherinede Silguy, 1994); din - distrugereacu flacdrd directd, care se realizeazA,lanivelul celulelor propanlichid, la vegetale,utilizindu-se un arzltor alimentatcu propangM satJ temperatura 70-80"C,carecoaguleaziproteinele,gi buruienilepier in citeva de ore. Eficienfa metodeidepindede stadiul de dezvoltarea buruienilor,cele mai bune rezultate obfindndu-sein stadiul de plantule cu frunze cotiledonale (tabelul7.2.). Tratamentul termic nu are impact asupra rdd6cinilor buruienilor, fiind distruse numai organele aeriene. in cazul planfulelor, distrugereafrunzelor antreneuzlmoarteaintregului organism, rezervele de r[ddcini fiind insuficiente pentru a genera noi cregteri, dar in can;J plantelor dezvoltate din mugurii secundarivor rezulta noi cregteri6i, deci, dupd aplicareatratamentuluise reia

190

pomicol. Capitolul VII. Agroecosistemul Pomicultura in contextulagriculturii biologice

in vegetafiape seamarezerveloracumulate rdddcini.S-a constatatcd buruienile monocotiledonatesunt mai rezistentela acest tratament, datoritd faptului c5 mugurii viitoarelor frunze sunt protejafide frunzelebdtrdne. in Suedia cercetdtorii se preocupd de combaterea buruienilor prin carbonicd.Totuqi, pentru eficacitatea congelarecu azot lichid sau cu zApadd comparabili cu combatereatermic[, hebuie utilizatd de 3-4 ori mai multi energie(Catherinede Silguy, 1994). Tabelul7.2. termicd Stadiul de sensibilitate buruienilorla distrugerea a
Stadiul de doui frunze cotiledonale Brassica napus Polygonum aviculqre Sinapis amensis Viola arvensis Refacerea Frunze tolerante la cilduri Cirsium arvense Miosotys arvensis Urtica dioica buruionilor dupl tratamentul termic Agropyron repens Poa annua

Stadiul de doui frunze

Stadiul de patru frunze
Matricaria inodora

Stadiul de mai mult de patru frunze Chenopodiu m album Erodium circularium Fumaria fficinalis Gallium aparine Geranium dissectum Geranium molle Stellqria media Urtica urens

Capsella bursa-pastoris

ChrysanthemuMatricaria suaveolens m segetum
Matricaria chamomilla Polygonum lapathifolium
Senecio vulgaris

Solanum nigrum

Combatereabiologicd a buruienilo\ se bneazi pe selecfia parazifilor proveninddintr-o regiunediferiti de ceain care animali sauvegetali ai acestora, pmazih;i va fr utilizat, contand pe inofensivitatea acestuia fafd de planta cultivat6.

pomicol. Capitolul VlL Agroecosistemul Pomicultura in contextul agriculnrii biologice

191

Utilizarea unor insecte "fitof"S".La inceputul secolului mii de hectarede pdsunedin insulele Hawaii au fost invadate de o buruiani ce cregtein gndini Lantana camara (fam. Verbenaceae). Pentru a impiedica dearoltarea sa, 8 fitofagi selecfionafiplecdnd de la fauna par:azitl, speciilor de Lantana din a Mexic au fost respdndifiin insuld. A fost primul mare succesal combaterii biologice a buruienilor (G. Barralis, 1993). Utilizareo ciupercilor fitopatogene. Unele observafii efectuate au ardtat c5, adesea,ruginile limiteazd dezvoltareaspeciilor pe care le panziteaz6.. in Noua Zeelandd,la inceputul secolului, a fost contaminati artificial specia Cirsium arvense cu ciuperca Puccinia maveolens, gi astfel s-a frdnat rispdndireaacestei buruieni (G. Barralis, 1993). Cu toate cd nu pot fi utilizate mai multe ciuperci patogene,se pare cE gi rezultatelecele mai interesante promifitoare au fost obfinute prin folosirea uredinalelor, a cdror specializare parazitard" este bine definitd ca un element favorabil. in Europa a fost semnalatl rugina (Jromicesrumicis care paraziteazil speciaRumexcrispus, fiind apoi introdusdin S.U.A., pentru combaterea acestei buruieni. Dificultlfi ale luptei biologice impotriva buruienilor. Aceste cdteva exemple arath cb introducereaparazifrloranimali sau vegetali, inh-o regiune gi, unde ele sunt necunoscute, esteo reald posibilitate de a reducedezvoltarea deci, insectelefac obiecful unor fllmeroase cercet6ri.Ciupercile fitopatogene sunt mult mai interesante pentru viitor, deoareceinsectelenu sunt suficient de eficacesaude selective. Combaterea populafiilor de biologicd a permis in multe cazuri reducerea buruieni gi nu eliminarealor in totalitate,deoarece buruienilesunt speciiperene in cele mai multe cazxi gi nivelul de infestareestefoarte ridicat. Deci, pentru extindereametodei de combaterebiologicd a buruienilor, trebuie avutein vederedificultitile existente,carepot fi: de ordin biologic Aide ordin agronomic. Dificultdyi de ordin biologic:

r92
-

pomicol. Capitolul VlL Agroecosistemul Pomiculturo tn contextulagriculturii biologice specificitateaparazitului este prima etapdpentru punereala punct a

unui programde combatere biologicl prin selecfiaspeciilor parazitare specifice ale buruienii vizate gi a cdror introducereinh-o zoni nouEse va putea face in gi siguran!6.Mai este indispensabil6 condifia ca parazini sd consumenumai buruiana care trebuie distrusd gi sd nu atace speciile care sistematicii sunt inrudite, in specialplantelecultivate; - apailia de indivizi rezistenfiface dificild aprecierea eficacitdlii unui paruzitnou introdusintr-o regiuneastfel ?ncdtinmulfirea acestora va reduce se progresiv. Dacd parazitul este o ciuperci, eficienfa acesteia depinde de populafiei, de densitateainoculului gi de posibilitatea de a-i heterogenitatea modifica potenfialulgenetic. Dacd,parazitul este un fitofag, acestapoate atrage sau respinge o gazdd, conform caracteristicilor sale morfologice sau biochimice; dar in timp ce indivizii mai ahactivi regreseazS, insectele c6ror populafie se menlineridicati a atacdindivizii mai pufin atractivi. Dtficultdyi de ordin agronomic.Modul de cultivare al terenului alternativ prin asolament prin monoculturi influenfeazi compozitiaburuienilor,astfel sau inc6t dezvoltarea acestora este frdnati de lucrdrile mecaniceperiodicespecifice in livezi. Programul europeande combaterebiologici a buruienilor. Un proiect de cercetaredin cadrul programului PHARE, denumit ,,Cost" a reunit la nivel european toate inifiativele de cercetare privind combaterea biologicb a buruienilor principale din culturi. Metoda combaterii biologice prin utilizarea inamicilor naturali sau agenfilor infecfioqi ai buruienilor urm6regtereducerea buruienilor subpragul economicde d6unare. Obiectiveleanualesunt: - punereala punct de micoerbicide,adic[ ciuperci parazitea cdtorva buruieni caresunt izolategi folosite in combatere (ex,: in Camerunqi Croafia);
j

pomicol. Capitolul VII. Agroecosistemul Pomicultura tn contextul agriculturii biologice -

t93

utilizarea unor extracte de plante pentru tratamente la sol pentru a instalarea

intilrzia germinarea c6torva buruieni gi pentru a favoiza necompetitivb culturilor (ex.: Polonia); a - utilizareaculfurilorintercalate.

Nu existi solufii miraculoase, dar cercetdrile trebuie sd permitl propunerea solufii realistedin punct de vederetehnologicAieconomic. de

7.4.ROLULCERCETIRTT iN $TrrNTrFrCE PROMOVAREA POMICULTURII BIOLOGICE
7,4.1. Cercetiri, perspectivegi strategii tehnologice de cregterea randamentului bioconversiei energetice pomiculturi in FlcAnd o atentd analiza a actualelor sisteme de culturl intensivd a pomilor, se pot observa,pe l6ngd posibilit{ile mari ce le conferi cregterea producliilor la hectar qi unele contradiclii care apar, mai ales, din punct de vedereenergeticqi economic(C. Budan,Il. Isac, 1993). Sistemele intensive care comportii cregterea sporitd a consumurilor energeticegi a substanlelorchimice mdrescriscul producerii de perturbdri in echilibrul ecologic al ecosistemelor.Astfel, ele pot produce disfunctii la nivelele nutrifiei plantelor,la anihilareaacliunii priddtorilor utili in fitoprotecfie saua microorganismelor sol c_are din asigurddescompunerea materieiorganice. in multe caztxicregterea consumuluienergeticnu a fost compensatlde o cregtere corespunzdtoare nivelului producfieide fructe. a Dupd cum se gtie, chimizarea intensivi gi actualele modalitdfi de mecanizarea intrefinerii solului, a fitoprotecfiei, a transportului tehnologic in putemicd a consumului livezi au fost insofite, in ultimele decenii,de cregterea energetic, frrd a corespunde,pe m[sur6, nivelului producliei de fructe. intrebarea care se pune este de a gti: pAni unde gi cu ce pref pot continua chimizareagi mecanizarea caracterintensiv? Ce trebuie schimbat pentru a cu gdsi noi opfiuni? Ce sistemede culturd sunt mai indicate pentru a crea noi perspective cregtere productivit[fii gi potenfarea de a resurselorexploatate?

t94

pomicol. Capitolul VII. Agroecosistemul Pomiculturo in contextulagriculturii biologice Sistemele superintensivede culturd a pomilor asigurd o mai mare

capacitate a obline fiecaretoni de ftucte in plus cu un consumenergeticmai de redus decdt in cazul sistemelor,,clasice", unde balanfa energeticd(raportul dintre energia asimilatl in fructe - EA gi energia tehnologicd - EC) este excedentar6. in sistemele,,clasice",datoriti potenlialului lor de productie mai scdzut, balanfa energeticdeste deficitard deoarececonsumul energeticpentru fiecare ton6 de fructe obfinutd in plus, determind un dezechilibru al balanfelor de qi nereciclabile. necesar resurse energetice Aprofundarea cunoqtinfelordespre legile naturii gi importanfa rolului resurselor ?n asigurareaprogresului economic pun in eviden!6, pe ldngd cregterea costului energeticridicat, realizatde actualeletipuri de tehnologii, gi contribufia lor la dezechilibrareaecologicd qi risipirea resurselor naturale exploatate. Principalele elemente tehnologice excesive care cresc riscul dezechilibrdrii biologice, energeticeqi degraddrii solului sunt prezentatein tabelul7.3. pentru Existd numeroase semnalecarearatd, sunt necesare concepte cb noi gdsirea de altemative tehnologice de cultur6 a pomilor menite sd ducd la remodelarealor in conformitate cu cerinfele care stau la baza legilor qi resurseloroferite de natur6. Cregtereavizibild a riscului- ruperii echilibrului dintre pomiculturi gi resursele naturale reiese din tabelul 7.3., ardtAnd gi oportunitatea unor schimb[ri constructive. in scopuldepistirii ciilor principale de reducerea consumuluide energie tehnologicd,in tabelul 7.4. se prezintd skuctura cheltuielilor acestui gen de energieintr-o livadd intensivdde mir, pe grupe de lucrdri, in kwhlha. Relindnd faptul cd, din totalul energiei cheltuite de 16.700 kwh/ha, 65,8yoreprezinti energia activd indirectd (11.000 kwh/ha) ?ncorporatd in pesticide 9i ?ngrdgdminte chimice. Remodelareatehnologiilor de culturd care sd asigure cregterea randamentului va trebui s[ find seama de progresele biologice fertilizareasolului gi de sporirea ponderii combateriibiologice in complexele

pomicol. Capitolul VII. Agroecosistemul Pomicultura in contextulagriculturii biologice

195
Tabelul7.3.

Principaleleelemente tehnico-culturale carecrescriscul instabilitlfii pomicole (dupdC. Budan, 1994) ecologicetn ecosistemele Elemente favorizante

Consecinte nesative

- creqtereawlnerabilit2itii genetice gi Cultivarea soiurilor de inalti productivitate,energointensive, slab ecologice soiurilor; a - sporirea continui a consumurilor rezistentela boli gi la condigiile mediului stresant. tehnologiceenergo-materiale; oeqterea vulnerabilitilii entomopatogene soiurilor; a - crelterea consumului suplimentar de energiebiologicd in reacliile compensatoare antistresante; - ingustarea arealelor geografice de cultur6. - obosealasolului cu scurtareaduratei Monoculturi dusb uneori pdn[ la oerfectiune. de functionareeconomic6 livezilor. a - puterniceperturbiri frzice, chimice gi Mobilizarea gi tasareaexagerutda solului (peste 20-40 de treceri ale biologice; - descompunerea agregatelor mecanice) in timpul rapidl a substanfelor vegetafiei. organicecu stdnjenirea humificirii; - siricirea solului in microfauni; - degradarea structurii, urmatb de eroziunesi comoactare. - pierderi mari de substanlenutritive Intensificarea folosirii ingrdgdmintelor chimice qi a (60-70%): - pierderi mari de erbicide (60-95%) erbicidelor. carenu intrd in contactcu buruienile; - cheltuieli energetice nereciclabiledin ce in ce mai mari; - stAnjenirea proteosintezei maxime cu parazifilor gi bolilor; dezvoltarea - crepterea riscului de poluare a mediului. - pierderi mari de substanlepesticide Intensificareafitoprotectiei sanitare (15-20 de tratamente (97-99%),frri s6-giatingi tinta; chimice - putemice anual). dezechilibre biocenotice; - sporireanum5ruluitratamentelor. - cheltuieli energeticedin ce in ce mai mari. - cregtereapericolului de poluare cu substante biocide.

t96

pomicol. Capitolul VlL Agroecosistemul Pomicultura in contextulagriculturii biologice integratede fitoprotecfie sanitar[. De asemene4cultivarea soiurilor cu

valoare energeticd ridicatd gi potenlial superior de convertirea energiei solare poatecontribui la cregterea energieiutile asimilate,asigurdnd,astfel, o balanfi energeticd excedentari. Economisirea energietehnologicdnu trebuie priviti doar ca o replicd de la caracterullimitat al resurselor nereciclabile(mai alesa hidrocarburilor),ci ca o exigenfi a eficienlei economice. Tabelul7.4. Stmcturaconsumuluide energietehnologicdintr-o livad[ intensivdde mdr,in kwh/ha (dupd C. Budan,Il. Isac, |993)
Grupade lucrlri Fertilizare Lucririle solului Enersieactivb Directii Indirectii o/o o/o Cantit. Cantit. Energiepasivd Cantit. Total energie Cantit. %

470 460 60 I 150 40 100 300 t20 X

t7.4 17,0 )) 42.6 1.5
3.t

4900

44.5

150 70

+ 5.0
)7

5522

33.0
1)

s30
80 7480 160 t30 360 140 2300 16700 100

T[ieri
Fitoprotectie Erbicidare Irieare Recoltare Alte lucrdri Infiin{are livezi

6000 100

54,5 1.0

20 330 20 30 60 20

0,7 I1.0 0.7 1.0 2.0 0.7 76,6

0,5 44.8 1.0 0.8 2,1 0,8 13,8 100

lt.l 4.5 X X X

2300 3000

TOTAL ENERGIX 2700 100 CTMLTUITA % t6-2

r 1000

r00

r00

65,E

18,0

Not6. Producfia de fructe energetic echivalenti consumului de energie tehnologici pentru: soiuri la limita inferioard a valorilor energetice (460 kcal/kg) : 3I,2 t/ha, iar penrtru soiuri la limita superioarla valorilor energetice (840kcal/kg)= 17,4tlha. Reconsiderarea tehnologiilor de culturl a pomilor nu va insemna,nici pe departe,sistemede culturi tradilionald care din punct de vedere al nivelului producfiei nu mai pot satisface cerinfele actuale gi de perspectivd, ci, dimpotrivd, practicareaunor tehnologii modeme qi ultramodernede inalti productivitateale c[ror principale elementesunt de contracarare consecintelor a

Capitolul YII. Agroecosistemul pomicol. Pomicultura in contextul agr i culturii biologice

197

negative produsede verigile tehnologice excesivepracticatein livezi gi care suntprezentate tabelul 7.5. in TabelulT.5 Principalelestrategiitehnologicede culturi a pomilor, bazatepe gi potenfarea resurselor exploatate cregterea proceselor randamenfului biologice (dupd C. Budan, 1994) Problematicaremodelirii elementelor tehnolosice Principaleleconsecinfe pozitive

Utilizarea cu inalti eficientd a - crepte randamentulbioconversiei energiei procesuluide fotosintezi. solarein biomasi net6.

- amplifici randamentul reciclirii Folosirea mai mare mdsuri a in proceselor calitnlii de substanfelor nutritive; - reduce descomounere oreanicd. cerintele chimizare nutritiei. de a - imbogdfegte in humus; solul - revitalizeazi biologia solului; - sporeqte Restituirea curentd in sol a nutritivi stocat6; rczenra - conserv6 gi materialuluiorganic. structura porozitatea solului; - reduce intensivizarea fertilititii chimice industriale.
- stimuleazd procesele biochimice ale Reducerea la minimum a qi descompunerii sintezeisubstantelor; intervenfiilor mecanice asupra - impiedicddegradarea solului; solului. - reducenecesitatea af6nare. de - genereazlhumus; - fixeazAazot atmosferic; - apdrbsolul de factorii atmosferici; Asocierea a echilibratii pomilor - stimuleazdbiologia pomilor, conservd plant6 cu culturi de pedoameliorative. structurasolului gi combateeroziunea; - utilizeazd in mai mare mdsurd energia solari activ6. - modereazd intensivizarea tratamentelor chimice; - echilibreazS Fitoterapia sanitard integratd biocenozele; - reduce agresivitatea bolilor gi a preponderent biologicb. ddundtorilor; - inldturd riscul oolu[rii. - reduce consumul de combustibil qi Aplicarea prin alte solutii energie; gi tehnice modalit6lia mecanizirii - reduce pierderea apei in sistemele de 9i iriglrii. irieat si in livezi.

198

pomicol. Capitolul VII. Agroecosistemul Pomicultura tn contextulagriculturii biologic e Utilizarea cu randamentcrescuta energieisolaretrebuie si fie pusd astdzi

intr-o noui valoare, oferind posibilitatea folosirii cu poten{e mult sporite a luminii. Dacd ludm in considerafienu numai aspectelefiziologice gi zestrea geneticI, dar gi cele legate de fitotehnologie, productivitateacoronamenhrlui pomului expus fluxului radialiilor solare creqte imens in complexitate gi importan!6. Expozifia gi gradul de inclinare a terenului pot duce la importante modific[ri privind cantitatea de radiafie solard receplionatd de ,,ecranul fotosintetic".Gradul de insolafieintr-o situafieextrem[ de 35" inclinare a pantei terenului, pentru expozifia sudicd fird obstacol, creqte cu l9o/o, in timp ce pentru expozifia nordicd scadesub 45% falA de insolalia orizontalei locului. Fenomenul prezinth o deosebitd importan{d atdt pentru amplasarea corespunzitoare speciilor gi soiurilor pomicole pe pante cdt gi pentru modul a de aplicarea m[surilor fitotehnice. intre eficienfa utilizirii resurselor energetice solare gi calitatea tehnologiilorde culturi existdo strdnsd leg[tur6. Pe aceeaqi unitate de suprafald cultivatd cu un soi de m[r, prin perfeclionareasistemelor de culturd gi a tehnologiilor aplicate, coeficientul de convertire a radiafiei fotosintetice adsorbite biomasa in util6 poatecregte 3 ori ( de la 0,75ohla2,2oh). de Cunoagterea randamenfului maxim cu care solul esteinzestratgenetic,in condiliile unei tehnologii de culturd optime, constituie un-obiectiv de vdrf al cercet[rilor in pomiculturd. Productivitateafotosinteticl. a coronamentuluiin condiliile in care gi ceilalfi factori ecologici sunt corespunzdtori, depindede repartizarea suprafelei foliare active, captatoarede energie luminoas[. Regimul de lumin[ poate fi modificat prin m[suri fitotehnice in funcfie de amploarea vegetafiei. Conteazh nu atdt suprafafafoliar6, c6t mai ales modul in care este repartizati in spaliu, pentrua puteautiliza intreg potenfialulenergetic solaractiv. Coroanelemari s-au dovedit a fi sistemeoptice gi fiziologice imperfecte pentrufolosireaeficienti a radia{ieisolare.

pomicol. Capitolul VlL Agroecosistemul Pomicultur a in contextul agr i cultur i i biologi ce

t99

Formele de coroand de dimensiuni reduse, desimea mare a pomilor, asigur[ un potenfial vegetativ gi fotosintetic mai mare. La pomii cu coroane mari se inregisffeaz6gi consumuri ridicate de asimilare pentru masalemnului gi frunzelor pufin active. energieisolareincorporatd Unul din obiectiveleameliordrii estecregterea cdt in fructe, de la 10-25o/o, inregistrdm prin tehnica actuald"la 40'60% in a fiind o important6perspectivd producfiei' funcfie de specie,aceasta Capacitateade incdrcare a teritoriului unei livezi pe durata vegetafiei active (15 martie -15 octombrie)estelimitati de perioadade vegetafiea speciei pomicole cultivate. in primele fenofazs, cdnd indicele suprafefeifoliare are valori mici, cea mai mare cantitatede energiesolardajungein sol gi se pierde sub aspectproductiv. Prin asocierea pomilor cu alte culturi de plante, in special pedoameliorative, poateutilizain mai maremdsurdfondul energeticsolar . se Observafiileasupramicrofaunei din sol efectuatela ICPP M[r[cineni Pitegti, arat6, pe adincimea de 40 cm absenfa rdmelor in solul livezilor intrefinut neintrerupt ca ogor negq prezenla a 16 rdmeln] in solul dinhe rdndurile de pomi inierbategi 39 rdme/m2in solul mulcit. Ogorul negru creqte productivitateasolului pentru cultura de bazA,ca gi ingriqdmintelechimice de pe fertilitateaacestuia termenlung. O altfel, dar in ambelecaz'xrse diminueazd pomiculturi rafionald trebuie sI amelioreze neincetat proprietdfile frzice, chimice gi biologice ale solului. Tot ce se extrage din sol se cere inlocuit: restituirea nu se poate evita, ci doar amdna,astfel incdt intdrziereaei poate (C. Isac, i,993). aduceprejudicii de nerecuperat Budan, 11. 7.4.2. Orientiri ale cercetirilor de ecologiein pomicultura biologici Desprinsi din biologia generald,ecologia a devenit in ultimele decenii, una din cele mai dinamice gtiinfe care igi contureaz6din ce in ce mai clar obiectul gi sfera preocupdrilorgi capteazi tot mai mult interesuloamenilorde gtiinf6.

200

pomicol. Capitolul VII. Agroecosistemul Pomicultura tn contextulagriculturii biologice Descifrdnd mecanismul relafiilor reciproce dintre organisme, inclusiv

relafiile acestora cu factorii de mediu, ecologia a pus bazele teoretice activitSlilor practice in agricultur[, fundamentdnd gtiinfific crearea ecosistemelor agraredupi modelul ecosistemelor biologice, sistemecare au la bazdutilizarearafionaldgi eficienti a biosferei(C. Budan, 1956). Cercetdrilecu caracterecologic care se desftgoarl in pomiculturd au ca obiect ecosistemul pomicol ca unitate agroproductivi total integrati in mecanismul biosferei gi al sistemuluisocio-economic il subordoneazA. ce Consecinleleecologice ale actualului tip de progres pomicol. Se cere folosirea unor soiuri de inalti productivitate,portaltoi ce imprimd pomilor o talie mai redusi qi o intrare timpurie pe rod, utilizdnd noi tehnologii de culturd, orientatespreo dezvoltarevegetativdpe unitateade suprafaf5, mai rapidd $i mai eficienti, apeldnd la ingrdgiminte chimice, pesticide qi erbicide deosebit de eficace, la mecanizareaunui mare numir de lucriri, pe fondul continuu imbunitlfit al zonlrii ecologice, al concentrdrii gi specializirii producliei. producfiilor de fructe de la 5-10 t/ha la 30-50 t/ha, prin aplicareaunor Creqterea mdsuri agrotehnice recomandate de cercetarea qtiinfificd, este dovada edificatoarea progresuluirealizatin culturapomilor (C. Budan, 1993). Aspectele negative ale actualelor sisteme de produclie pomicola, din punct de vedereecologic,pot fi rezumate urmltoarele aspecte: - degradareasolului, prin exploatarealui dupd criterii agrochimice intensivegi intervenlii mecaniceexcesive; - perturbarea echilibrului biocenoticin plantaSilepomicole, mai ales la nivele trofice carenu sunt exploatate direct, dar cu rol importantin autoreglare, il prezintd fitofagii gi zoofagii, indispensabiliin protecfiaplantelor, precum gi microfauna de descompunere materiei organice de neinlocuit in reciclarea a gi acesteia in nutrifia minerall; - cregtereavariabilitifii genetice, a agenfilor patogeni, precum gi a soiurilor de inaltd productivitate; - cregtereacontinud a consumului de materiale energo-intensivela unitateade suprafafi prin care,pe ldngdpreful energeticridicat al producfieide

pomicol. Capitolul VII. Agroecosistemul P omicultura tn contextul agriculturii biologice

201

pentru dezechilibrul ecologic ai risipirea fructe, se realizeazi o compensafie resurselor exploatateg.a. Se poatedeci afrma ci,,progresul pomicol" realizatin ultimele deceniia problemede ecologiepe termenlung cu implicafii geneticecdt creat gi serioase qi tehnologice. Orientarea ecologicd a cercetdrilor de ameliorare geneticd. $i in pomiculturd soiurile de mare productie s-au dovedit mai productive numai in condiliile solurilor fertile, a utiliz[rii unor dozemari de ingragiminte,pesticide, cu consumuri energeticein continui creqtere,fapt care afecteazi perspectiva extinderii lor. Politica agrari din trecut a exercitato extinderea cerealelorgi plantelor tehnice pe terenurile fertile, determinind extindereanoilor plantafii pomicole aproapein exclusivitate,pe terenuriin pant[ slab fertile, avind un grad ridicat de eroziune.Aceste zone fiind caracteizateprin variafii mari ale factorilor de vegetafie, dificult{i de mecanizarea lucririlor gi tratamentelor,a aplic[rii iriga{iilor etc. Aceasta a afectat producfiile de fructe gi rentabilitatea. Sortimentul nou introdus din import, neadaptatmicroclimatului gi condifiilor gi dificile createde relieful accidentat,arealizat producfii inconstante de multe ori nerentabile. in afard de aceast4 reducerea numdrului de soiuri gi omogenitateagenetici at favoizat gi o mai mare sensibilizare la atacul agenfilorpatogenigi d6undtorilorProgreselercalizatede geneticdgi ameliorarein pomiculturi au la bazA cercet6ri privind potenfialul fotosintetic, rezistenta la boli gi diunitori, la condilii de mediu extreme gi o capacitatesporit6 de utilizare a condifiilor pedologice. Aspectepedologice ale concentrdrii Si specializdrii producliei pomicole. producfiei pomicole au Cum bine se cunoa.gte, concenfiareagi specializarea adusavantajede ordin economic,asigurAnd condifii optime pentru introducerea pe scard larg6 a tehnologiilor de tip industrial, reducerea insemnati a folosireaunor forme noi, superioare, de consumurilorenergetice neproductive, organizare muncii etc. a

202

pomicol. Capitolul WI. Agroecosistemul Pomicultura tn contextulagriculturii biologice

Elementele perturbatoarede natur6 biologicd, ecologicd qi energeticd apdrutein procesulconcentr[rii qi specializ6riiproducfieipomicole sunt: pomicole; posibilitiilii autoregldriiagrobiocenozelor scdderea la potenfialuluide adaptabilitate mediu al soiurilor; creqterea

pentru menlinereain stare necesare sporireaconsumurilorenergetice pomicole specializate; de productivitatestabilda agroecosistemelor Elaborareacriteriilor pebaza clrora sd se realizezein viitor concentrarea producliei pomicole la scaraunor mari bazine teritoriale de pe qi specializarea pozilii predominant ecologice, constituie un obiectiv esenfial al cercetirii gtiinfifice pentru dezvoltarea unei pomiculturi care si ofere garanfia unei productivitili mari. Consecinleecologiceole tehnologtilor intensivede culturd a pomilor. in afard de aspectele tehnologice principale, care cresc riscul dezechilibrdrii gi solului, in cultura intensiv[ a pomilor, un rol biologice, energetice degradarea impodant il ocup6: - monoculfuraca sursdprincipalda ,,oboselii" solului; - mobilizarea repetatd sau tasarea exageratd a solului in timpul vegetaliei, cu efecte putemice de perfurbare a insugirilor frzice, chimice gi rapidd a substanfelor Ca biologice ale acestuia. urmareare loc descompunerea strucfurii condiliilor de viaf[ ale microfaunei,degradarea organice,degradarea solului urmatdde compactare; - fertilizarea chimicd cu doze mari de ingr696minte,intr-un sol supus eroziunii, dezechilibratfizic Ai chimic, inert din punct de vederebiologic. in condifii estefavorizatataculagenfilorpatogenigi al parazililor; aceste - intensificareafitoprotecfieichimice in livezi, ajungdndpAn6la 14-18 tratamente,fapt, care a produs putemice dezechilibrebiologice, atdt in plante o cdt gi in sol. Se eonstati de asemenea cregterea agtesivit[fii bolilor gi ddun[torilor, sporind astfel dozele necesare de pesticide, cu consecinfe pericolului poludrii mediului inconjurdtor. economicenefavorabilegi creqterea se Din analizaaspectelorprezentate, constatdcd acfualul tip de progres tehnologic in pomiculturL, bazat pe un consum energo-intensiv qi chimic

pomicol. Capitolul VII. Agroecosistemul Pomicultura tn contextul agriculturii biologice

203

nefasteasupramediului natural, fiind excesiv,nu fine seamade consecinfele pe necesard reconsiderare bazeagrobiologice. o Orientarea ecologicd a cercetdrilor agrotehnologice tn pomiculturd. Costurile prea mari, mai ales cele energetice,epuizareaevidentd s fertilitiifii naturalea solului, cregterea sensibilitiifii la patogeniqi parazifi, precumgi riscul polulrii specificeactualeitehnologii intensive,impune necesitatea cercet5rilor sub aspect ecologic pentru a realiza condiliile de echilibru in ecosistemele pomicole(C. Budan, J,986). ecologici a actualuluitip de progrestehnologicin Desigur,reconsiderarea pomicultur[ nu va insemnarevenireala sistemelede culturd tradifionale, care din punct de vedere al nivelului producfiei, nu mai pot satisface cerinlele practicarea unor tehnologii ecologice actualeqi de perspectivd,fiind necesard moderne,bazatein mare mlsurd pe randamentul crescutal proceselorbiologice urm[rind optimizareavalorificdrii potenfialuluigenetical soiurilor. Ecosistemulpomicol trebuie sd fie un model ecologic care si asigure oblinereaunei biomaseutile maxime, folosirea optim[ a conditiilor oferite de prin care sd se realizezso maximd biotop, gdsireaacelui tip de agrofitocenozd eficientl cu o investifie minimi de energietehnologicdin condifiile respectbrii mediuluiinconjurdtor.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->