IONEL TEODOREANU(1897-1954) S-a nascut la lasi pe 7 ianuarie 1897 ca fiu al lui Osvald

Teodoreanu, magistrat din zona Bicazului si al Sofiei, nascuta Muzicescu, una din fiicele
muzicologului Gavril Muzicescu. Familia Teodoreanu a avut trei fii: Alexandru (Pastorel),
viitorul poet si prozator satiric Al. O. Teodoreanu, pe LT. si pe Laurentiu (Puiu), mort in primul
razboi mondial. Intre 1905 - 1909, Ionel Teodoreanu urmeaza cursurile scolii primare: primele
doua clase la scoala germana de pe Pitar-Mos, din Bucuresti, urmatoarele la Iasi. Este apoi elev
al Liceului Internat si al Liceului National din Iasi. Are colegi de liceu pe Mihai Ralea,
Demostene Botez, D.I. Suchianu si Mihai Sevastos. A avut ca profesor la limba si literatura
romana pe Calistrat Hogas, poreclit Mos Surtuc. La terminarea liceului, in 1917, este incorporat
intr-o unitate militara din Botosani, fara sa fie trimis pe front. In 1919, Ionel Teodoreanu
urmeaza traditia familiei si se inscrie la Facultatea de Drept din Iasi, obtinand in acelasi an
diploma de avocat dupa ce trecuse examenele necesare pentru trei ani de studiu. Debuteaza in
Insemnari literare, condusa de Mihail Sadoveanu si George Toparceanu, cu poeme in proza:
Jucarii pentru Lily. In 1920 se casatoreste cu viitoarea scriitoare Stefania Velisar-Teodoreanu. Isi
incepe cariera de avocat. In anul urmator se nasc cei doi fii gemeni: Stefan si Osvald. Ionel
Teodoreanu moare la Bucuresti, pe 3 februarie 1954. In literatura debuteaza cu volumul Ulita
copilariei la Ed. Cultura nationala, volum primit favorabil de Pompiliu Constantinescu, G.
Bogdan-Duica, G. Ibraileanu, E. Lovinescu, G. Calinescu, Perpessicius. Intre 19251927 apare
romanul La Medeleni: Hotarul nestatornic, Drumuri, intre vanturi, despre care isi spun cuvantul
G. Ibraileanu, N. Iorga, E. Lovinescu, M. Ralea, G. Calinescu, Pompiliu Constantinescu,
Perpessicius, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Demostene Botez, Cezar Petrescu. In 1928
publica romanul Tumul Milenei, apoi Bal mascat, 1929; Fata din Zalataust, I, 1931; II, 1933;
Craciunul de la Silvestri, 1934; Lorelei, 1935; Arca lui Noe, 1936; Secretul Anei Florentin, 1937;
in casa bunicilor, 1938; Funducul Varlaamului, 1938; Pravale-Baba, 1939; Ce-a vazut Ilie
Panisoara, 1940; pentru ca in perioada 19411948 sa apara: Tudor Ceaur Alcaz (patru volume),
Hai diridam, La portile noptii, Zdrula si Puha, Intoarcerea in timp, Masa umbrelor, si, postum, Sa
vie Bazarea!, 1971. Mosia Medeleni apare prima data in scrierile lui Ionel Teodoreanu in
volumul Ulita copilariei (1922), in povestirea Vacanta cea mare, pentru ca mai tarziu s-o regasim
in Casa bunicilor(1933), din ciclul Curcubeul din Sipet. LA MEDELENI este astfel prezentat
chiar de autor: La Medeleni e titlul unei trilogii de roman inchinate evolutiei unei generatii de
moldoveni a caror copilarie a inceput pe vremea demodata a valsului si a caminului patriarhal; si
a carei tinerete, dupa ce s-a infruptat din Marele Razboiu a reinceput viata in ritmurile jazz-band-
ului. Axat pe cele doua teme frecvente in opera lui Ionel Teodoreanu - copilaria si adolescenta -
ciclul Medelenilor reprezinta romanul unei familii, al unei varste, al unei generatii. Construit
poetic si sentimental, in cultul valorilor unui trecut patriarhal, medelenismul se contureaza in
familii patriarhale si automorfice, intr-un ruralism cu o configuratie taraneasca pur decorativa
(Marian Popa). Realitatea este puternic idealizata, evenimentele grave, neplacute nu tulbura
decat arareori aceasta oaza paradisiaca de calm si de liniste - lumea copilariei cu poznele si
jocurile ei, cu bucuriile si necazurile repede uitate. Primul volum - o monografie a copilariei pure
si fragile ca floarea alba a zarzarilor (simbol atat de des utilizat de scriitor) - este inviorat de
vioiciunea si poznele specifice varstei. Volumul doi, dedicat vietii de liceu, adolescentei,
prefigureaza destinele eroilor, ce se contureaza mai bine in volumul trei, al maturizarii - proces
ce are loc pe fundalul destramarii modului idilic de viata, al renuntarii la paradis. Cartea care
contine o suita de eroi, mai ales tineri, are trei protagonisti: Danut, Olguta si Monica. Danut este
alter ego al autorului, un romantic; Olguta careia ii place sa mistifice realitatea tocmai datorita
spiritului ei realist si lucid; Monica este un liant intre cele doua extreme. Alaturi de romanele lui
M. Drumes sau Gr. Bajenaru, care prezinta si ele intr-un mod familiar si pitoresc viata liceenilor,
acceptand melodramatic si promovand rezolvari mai mult spectaculoase decat dramatice, tipice
romanului sentimental popular, La Medeleni s-a bucurat de un larg succes. CRITICE: Mihai
Ralea: Lumea din La Medeleni, care prezinta cateva analogii si multe diferente cu aceea din
Viata la tara, e lumea unei anumite clase moldovenesti, astazi in mare criza, daca nu in deplina
decadenta. E marea burghezie rurala de dincoace de Milcov. Sunt oameni bogati, care traiesc la
tara si la oras, viata larga, fara griji, viata occidentala prin tendinte, dar profund nationala prin
ceea ce tine de instinct si de inconstient. Exista o anumita patriarhalitate orientala, facuta din
lene, din gluma, din romantism, din lipsa totala a zilei de maine (ceea ce e firesc la aceste clase),
dar mai ales de morala ori politica, de ideologie. Perpessicius Ceea ce frapeaza in scrisul d-lui
Ionel Teodoreanu este desigur metafora, de la simplul germen adjectival si pana la poema
interstitiara, procedeu abuziv care totdeauna adauga, chiar si indirect, o lumina ici, o umbra
dincolo. (...) in harta romanului romanesc, care pe zi ce trece se completeaza si in care Liviu
Rebreanu detine o provincie, iar Mihail Sadoveanu cateva judete, trilogia Medelenilor si-a
insemnat, fara de trimitere, un judet in care toate darurile pamantului si-au dat intalnire. Tudor
Vianu: Ionel Teodoreanu nareaza rareori. El prefera sa puna in scena, reproducand lungi
dialoguri si notand din cand in cand, cu patrundere, nuantele replicilor, intonatiilor si
subintelesurile. In felul acesta, el reia mijloacele mult folosite si afirmate de o lunga serie de
prozatori anteriori. Utilizarea dialogului cunoaste, la diversi autori, mai multe modalitati.