Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Date generale
In present , cresterea si exploatarea caprinelor cunoaste o dezvoltare ascendenta datorita particularitatilor lor biologice si
economice valoroase fapt pentru care aceasta specie a capatat o larga raspandire pe intreaga suprafata a globului.
In ultimile decenii, concomitent cu sporirea lor numerica, s-au ameliorat o serie de rase autohtone si creat altele noi,
specializate atat pentru productia de lapte, cat si pentru productia mixta, anume de lapte – carne, cu prolificitate ridicata, si
de lana- puf si carne.
De asemenea, s-au elaborat si lansat o serie de metode si tehnologii eficiente privind valorificarea maximala a
potentialului productiv in diferite sisteme de intretinere si exploatare.
De aceea, specia caprina , datorita insusirilor de a se inmulti rapid, potentialului superior de productie si cheltuielilor
reduse de exploatare (urmare a rusticitatii si valorificarii eficiente a furajelor celulozice ) , se bucura in continuare de multa
importanta, atat in randul crescatorilor, cat si al diferitelor organisme internationale, ca de exemplu FAO ( Organizatia
pentru Alimentatie si Agricultura – ONU ) si FEZ ( Federatia Europeana de Zootehnie ).
In conditiile aderarii tarii noastre la Uniunea Europeana , se impune ca o necesitate absoluta, sa fie redus sistemul
actual, al productiei de subzistenta, si inlocuirea acestuia cu ferme de dimensiuni care sa permita livrarea pe piata a
produselor realizate.
Un astfel de tip de ferma, posibil de realizat din punct de vedere tehnico – organizatoric si cu mari sanse de reusita din
punct de vedere economico – financiar, este cel pentru cresterea rationala , interna a caprelor.
Prezentul studiu isi propune sa fundamenteze necesitatea si oportunitatea realizarii unei ferme de 1500 cap. pentru cresterea
caprelor, cu urmatoarele caracteristici :
= sistemul de crestere este de 155 zile in stabulatie si 210 zile la pasune folosindu-se furaje de cea mai buna calitate,
conditii de crestere specifice caprelor in ceea ce priveste hranirea, adaparea si climatizarea.
=integrarea fermei fie intr-un grup cooperatist , fie intr-o forma asociativa sau pe langa un integrator care sa-i asigure
preluarea produselor cat si sa-i apere interesele;
= posibilitatea existentei terenului necesar pentru asigurarea bazei furajere in proprietatea fermierului sau alte forme
: concesiune , arenda si totodata producerea si obtinerea furajelor la un prêt de cost cat mai redus.
In faza de proiectare a adapostului destinat cresterii si exploatarii caprinelor trebuie sa se tina seama de interactiunea
unor factori care influenteaza conditiile de confort, in asa fel incat animalele sa-si manifeste intreg potentialul productiv
pentru ca exploatarea lor sa devina rentabila.
Din punct de vadere tehnic, gradul de mecanizare a proceselor de munca influenteaza modul de proiectare a
adapostului si a instalatiilor aferente, cu efect benefic asupra nivelului de productie.
La stabilirea caracteristicilor primare al fermei se pleaca de la :
numarul de capre
numar iezi
tineret
numar tapi
sistemul de exploatare
orientarea productiei : lapte, masculi pentru carne si tineret femel de reproductie pentru inlocuirea
matcii si vanzare
tipul de furajare
sistemul de adapare
organizarea interioara, precum si dotarile aferente.
Dimensiunea fermei , in general, si al adapostului , in particular , structura elementelor de inchidere ( pereti, acoperis,
pardoseli ) , modul de compartimentare interioara , se aleg in asa fel incat sa asigure desfasurarea proceselor de productie in
conditii impuse si sa ofere animalelor o ambianta sanatoasa, respectand normele legale in vigoare.
Pe langa respectarea normelor in vigoare se va tine seama si de comportamentul animalelor, de necesitatea de-a putea
efectua un control igienico- sanitar, de marimea loturilor, asigurandu-le un spatiu corespunzator ( spatiu fizic si social )
pentru odihna si miscare.
Caprinele fiind animale ierbivore valorifica foarte bine furajele verzi si furajele voluminoase, celulozice, ceea ce face
ca, in majoritatea fermelor, baza de nutritie sa o constituie masa verde si furajele fibroase, la care se adauga si unele cantitati
de furaje concentrate.
Hranitorile traditionale constau din gratare simple pentru fibroase, late de 30 – 35 cm, cu acces unilateral, sau duble,
cu latimea de 60 – 75 cm. cu acces bilateral.
Ieslele – gratar sunt prevazute cu jgheaburi pentru colectarea florii de fan, a frunzelor si a altor parti valoroase detasate
din masa furajului in timpul manipularii si a consumarii lui. In astfel de iesle se pot pune bulgarii de sare, care trebuie sa fie
la dispozitia animalelor, precum si suculente si concentrate, daca nu exista alte tipuri de jgheaburi destinate pentru acest
scop.
Caprele sunt foarte risipitoare scot afara din gratare mai mult decat pot consuma , odata ce furajul a ajuns pe
pardoseala este imprastiat pesate tot , motiv pentru care se recomanda inchiderea accesului la gratare utilizand o plasa deasa
sau un alt material.
Furajele se vor pastra in conditii de igiena severe, pentru ca animalele sunt foarte pretentioase refuzand sa consume
furaje in care s-a impregnate mirosul de animal sau furajele mucegaite.
Pentru administrarea concentratelor ( furaj unic sau granulat ) se utilizeaza hranitoare automate simple, a caror latime
ajunge la 50 – 60 cm., sau duble cu latimea de 80 – 100 cm., jgheaburi dreptunghiulare cu sectiunea de 30 x 15 cm ( latimea
x adancimea ), sau trapezoidale, avand baza mare de 50 cm, baza mica (fundul ) de 22 cm.
Se recomanda ca lungimea maxima a unui alimentator pentru fibroase sau concentrate sa nu depaseasca 2,50 – 4,00
m, pentru a fi usor de manipulat, odata cu acumularea asternutului.
Rusticitatea pronuntata le face rezistente la conditiile aspre de mediu, doar iarna petrec o buna parte din timp in
interiorul adapostului. Fiind animale jucause se recomanda amplasarea in interiorul spatiului de odihna a unor bancute din
lemn cu dimensiuni de 80 – 90 cm. lungime, 50 – 60 cm. latime, 30 – 40 cm. inaltime, pentru a fi utilizate pentru joaca si
odihna.
2.1.4. Adaparea caprinelor
In fermele de crestere si exploatare a caprinelor se consuma cantitati mari de apa pentru adapat, pentru pregatirea
hranei, curatirea adaposturilor si spalarea instalatiilor.
Necesarul de apa se stabileste in functie de :
numarul de animale
categoria de varsta
normele de consum pentru 24 de ore
cantitatea de apa stabilita prin normele P.S.I
rezerva de apa in caz de defectare a instalatiilor
Capre adulte ( 7 ) – 10 - 12
Tineret caprin 3 - 4
Laptarie , la 1 l de lapte 4 - 5
Pentru prepararea nutreturilor 1,5 - 3,5
Pentru ingrijitori 50 - 60
Pentru spalare 2 L / m.p. de suprafata spalata
Mecanizarea procesului de alimentare cu apa reduce consumul de munca, precum si consumul de apa, asigurand, in
acelasi timp, apa in cantitate suficienta.
Necesarul si consumul zilnic de apa depind de scopul exploatarii si nivelul productiv al animalelor, structura si
compozitia ratiilor furajere, factorii de microclimat, insusirile fizice si chimice ale apei cat si frecventa si sistemul de
adapare. Amplasarea adapatorilor impune existenta unui sistem de aductiune care sa asigure alimentarea continua cu apa
si pot sa fie cu supapa sau cu nivel constant.
In generai, pentru caprine se folosesc adapatori cu nivel constant, care au o carcasa in care se afla cuva de apa ,
prevazuta cu un flotor pentru pastrarea nivelului constant.
Sistemul seminintensiv este utilizat in exploatatiile de caprine , in general, pentru productia de lapte, in ferme cu
caracter familial.
Deoarece se cere o mare responsabilitate in itretinerea turmei , mana de lucru este parametrul care defineste marimea
acesteia .
Obtinerea unei productii mari de lapte impune construirea unui grup de muls (sala de muls, laptarie, sala masinilor ,
sala de asteptare ).
Locurile din sala de muls se calculeaza ca numar, in asa fel incat sa fie utilizate eficient, iar investitia sa fie minima.
La un efectiv de 1500 capete se recomanda ca sala de muls sa fie cu 32 posturi, deservite de doi mulgatori.
Mecanizarea furajarii, prin folosirea unei remorci tehnologice si evacuarea gunoiului cu ajutorul unui tractor dotat cu
o lama, impune existenta in adaposturile de cazare , a unei alei de furajare lata de 2,30 – 3,00 m , precum si montarea unor
usi largi de 3,00 – 4,00 m.
Spatiul construit respecta procesul tehnologic fiind dimensionat, in asa fel, incat sa asigure un confort fizic si social,
precum si calitatea aerului, prin volumul pe cap de animal si printr-o ventilatie corespunzatoare.
Astfel, spatiile construite sunt in concordanta cu obiectivele urmarite :
obtinerea unei productii mari de lapte prin mecanizarea mulsului;
sacrificarea tapilor pentru productia de carne, la varsta de 35 – 45 de zile;
vanzari de reproducatori, fapt ce presupune existenta unor preocupari privitoare la ameliorarea
speciei, cu personal de intretinere calificat in domeniu, iar din punct de vedere constructiv, spatii
corespunzatoare de cazare a reproducatorilor proprii, precum si pentru cei ce urmeaza a fi vanduti;
vanzari de material seminal, daca ferma are material biologic de valoare. Un laborator dotat cu
aparatura necesara, un spatiu destinat recoltarii spermei, depozitarii si expedierii se amenajeaza in
imediata apropiere a boxelor de cazare a reproducatorilor.
2.1.6. Grupuri de muls
Mulsul mecanic, centralizat , usureaza munca ingrijitorilor, creste productivitatea muncii, imbunatateste igiena
recoltarii laptelui, micsoreaza durata mulsului, avantaje care conduc la obtinerea unor produse de calitate superioara, la un
prêt de cost redus ( utilizand personal calificat productivitatea muncii creste de 2 -4 ori ).
Mulsul mecanic se poate efectua in adapost, in sali speciale amenajate in acest scop, sau la pasune. Instalatiile de muls
pot sa fie fixe sau mobile , cu colectarea laptelui in bidoane, in canistre sau in tancuri, transportul facandu-se prin
conducte.
Instalatiile, pentru mulsul caprelor, pot fi montate pe platforme fixe sau pe platforme mobile, loc in care numarul de
locuri si tipul salii, se determina luand in considerare numarul de capete, timpul alocat operatiei de muls, numarul maxim
de capete care se mulg in unitatea de timp, nivelul productiei de lapte, numarul de operatii efectuate in sala de muls, in
functie de gradul de mecanizare.
Mulsul centralizat ofera o ambianta salubra, conditii de confort fizic, climatic si social, o productie de lapte mare,
respectand functionalitatea adapostului si bunastarea animalelor.
Cel mai simplu grup de muls trebuie sa cuprinda doua incaperi: sala de muls si laptaria, incaperi in care se monteaza
si instalatiile aferente.
Sala de muls este locul destinat realizarii mulsului. Forma in plan si dimensiunile acesteia se aleg in concordanta cu
instalatia care se monteaza, urmarind ca mulsul sa se desfasoare in conditii optime.
Cel mai eficient sistem constructiv si functional este sala de muls in spic sau bradulet deoarece manevrarea
animalelor se face in grup, locurile de muls sunt ocupate succesiv.
Sistemul obliga asezarea oblica a animalelor, dupa un unghi de 45 – 60 grade fata de jgheabul de furajare.
Latimea platformei se reduce la 65 – 70 cm, la care se adauga cea a jgheabului de 40 - 45 cm.
Sala de asteptare a animalelor, dinaintea mulsului, se dimensioneaza in conformitate cu marimea lotului, asigurand, de
regula, intre 0,40 si 1,0 m.p. / cap.
Dirijarea catre locurile de muls se poate face manual sau automat, prin porti mobile care deplaseaza animalele.
Laptaria este locul rezervat in exclusivitate pentru colectarea, racirea, pastrarea laptelui si spalarii ustensilelor de muls.
Se recomanda ca aceasta sala sa se amplaseze in asa fel incat laptele sa poata fi usor preluat de un mijloc de transport,
sa fie in contact direct cu exteriorul, avand o iluminare si o ventilatie corespunzatoare.
Sala masinilor contine aparatura utilizata la transportul si depozitarea laptelui. Si aceasta sala se recomanda sa se
amplaseze in asa fel incat sa se poata ventila si ilumina direct din exterior.
Un laborator, un vestiar si un punct sanitar completeaza ansamblul unui grup de muls.
S-a format si s-a consolidat in zona Banatului de unde ulterior s-a extins si in alte regiuni. Forma capului este
caracteristica animalelor de lapte cu capacitate mare de productie ; capul este mic cu aspect fin si uscativ, iar culoarea este
alb uniform.
Osatura este bine dezvoltata , membrele fiind puternice , uscative si cu aplomburi normale.
Ugerul este bine dezvoltat , in forma de para iar sfarcurile au o dezvoltare mijlocie pretabile la mulsul mecanic.
Talia este de 69 cm in medie cu variatii intre 58 – 78 cm iar greutatea medie este de 45 Kg . Este o rasa precoce,
maturitatea sexuala instalandu-se la 7 – 8 luni, iar prolificitatea ajunge pana la 200 % .
Productia de lapte este in medie de 500 l cu variatii intre 300 si 900 l pe lactatie.
3.3 Rasa Saanen
Originara din Elvetia , facand parte din rasele specializate pentru productia de lapte . Are o talie de 80 – 90 cm la
masculi si de 74 – 84 cm la femele iar greutatea corporala intre 50 – 55 Kg la femele si 70 – 80 Kg la masculi .
Ugerul este bine dezvoltat cu sfarcurile mijlocii inclinate inainte .
Productia de lapte este de 740 l in 270 zile cu maxima de 1800 – 2000 l cu un procent de grasime de 3,2 % si 2,7 %
proteina.
Prolificitatea este intre 150 – 170 % si s-au obtinut rezultate foarte bune prin incrucisarea cu rasa Carpatina, metisii
rezultati avand caractere mult superioare rasei materne.
Originara din muntii Alpi unde s-a format din incrucisarea raselor locale cu rasa Saanen. Talia este de 70 – 80 cm ,
parul scurt de culoare variata de la roscat la negru, greutatea corporala variaza intre 50 - 70 Kg la femele si 80 – 100 Kg la
masculi.
Glanda mamara este voluminoasa si bine prinsa de abdomen, sfarcurile mijlociu dezvoltate si indreptate inainte, fiind
foarte bine pretabile pentru mulsul mecanic.
Productia medie de lapte este de 600 l pe lactatie cu un procent de 3,2 % grasime iar recordul rasei fiind de 2200 l
lapte.
Prolificitatea este de 130 % , datorita rusticitatii rasei , consideram ca pentru conditiile tarii noastre ar fi indicata
pentru ameliorarea caprinelor autohtone.
4 . Reproductia la caprine
La caprine, activitatea de reproductie are un caracter sezonier, caldurile la majoritatea caprelor declansandu-se
toamna, itensitatea maxima a caldurilor este in octombrie – noiembrie, existand o stransa corelatie cu durata zilei de lumina
cand aceasta este mai redusa, de care activitatea sexuala este dependenta.
Astfel, prin intermediul ochilor, excitatia luminoasa sau fluxul respective ajunge la epifiza, care declanseaza secretia
de melatonina , care stimuleaza activitatea sexuala in aceasta perioada cu durata scurta de lumina .
Se stie ca temperature ridicata si luminozitatea crescuta pot mari sau chiar diminua pana la disparitie dorinta de
impreunare a partenerilor si reduce ritmul de dezvoltare a celulelor sexuale.
La caprine se recomanda efectuarea dirijata a montei individuale ,, la mana ,, sau a insamantarilor artificiale in
vederea unei selectii corespunzatoare .
Actualmente in unele tari cu capricultura avansata , intensivizarea reproductiei constituie o importanta preocupare de
specialitate , care a pus bazele unei tehnologii speciale de intensivizare a functiei respective , prin realizarea sincronizarii
caldurilor , organizarea fatarilor in extrasezon, repartizarea la monta timpurie a tineretului femel , generalizarea
insamantarilor artificiale cu sperma congelata , transplant de embrioni etc.
In afara de calea naturala , genetica , de depistare , grupare si inmultire a caprelor cu activitate timpurie de reproductie
, se ppoate desezoniza ciclul si prin folosirea ,, fotoperiodismului ,, pe baza organizarii de ,, toamne simulate ,, prin
intretinerea caprelor o parte din zilele de vara in adaposturi semiintunecate sip e asternut de nisip usor umectat cu apa;
efectuarea pasunatului pe malurile umbrite ale apelor , in paduri , liziere etc.
Temperatura , durata zilei lumina , alimentatia si relatiile sociale ( comportamentul omului fata de animale ) pot
avansa sau intarsia inceputul si sfarsitul sezonului de reproductie.
Durata caldurilor este de 36 – 48 de ore , acestea repetandu- se la 17 zile.
Intensitatea maxima a caldurilor este in lunile octombrie – noiembrie , repartizandu – se un tap la 30 – 40 capre.
5. Gestatie - fatare
Gestatia la capra dureaza in medie 150 de zile cu variatii cuprinse intre 145 – 158 zile in functie de precocitatea
rasei, varsta mamei , numarul si sexul produsilor precum si nivelul de intretinere.
Starea de gestatie se cunoaste dupa absenta caldurilor si dezvoltarea treptata a abdomenului care devune
asimetric si proeminent in partea dreapta .
In general, este mai scurta la primipare , la memele cu gemeni , cu o stare buna de intretinere si la cele
care fata iedute.
Cel putin cu patru saptamani inainte de fatare, mulgerea trebuie intrerupta la caprele cu o durata a lactatiei de
peste 10 luni.
Acest repaus mamar este absolute necesar pentru a pregati o noua perioada de lactatie.
Fatarea se observa prin inflamarea si congestionarea vulvei , adancirea flancurior , marirea ugerului si aparitia
primelor picaturi de colostru. Fatarea are loc in 20 – 25 de minute iar in decurs de doua ore sunt eliminate invelitorile
fetale .
In situatia in care fatarile au loc iarna , pet imp friguros , se impune crearea si mentinerea unui microclimat
corespunzator in adapost cu o temperatura de 14 – 15 grade C , fara curenti si umezeala cu asternut curat si bine uscat .
Dupa perioada colostrala caprele se pot mulge in vederea preintampinarii mamitelor.
In functie de marimea turmei si de extinderea perioadei de fatare , iezii se repartizeaza in trei grupe : cruzi , mijlocii si
zburati; pentru preintampinarea pierderilor prin strivire , indeosebi a celor mici , iezii sunt intretinuti in boxe separate.
La varsta de 12 – 15 zile , iezii pot merge in aer liber cu mamele la pascut sau se scot in padoc cand temperatura le
permite.
In felul acesta iezii se obisnuisc sa consume de timpuriu furaje, ceea ce favorizeaza dezvoltarea tubului
digestiv.
Incepand cu varsta de 2 saptamani se amenajeaza un compartiment aparte cu astdernut curat despartit de restul
adapostului de un grilaj prin care au acces numai iezii.
In acest compartiment trebuie sa se gaseasca furaje fibroase de buna calitate, concentrate macinate si apa
potabila la discretie.
Consumul zilnic de nutreturi concentrate pentru un ied este de 20 – 30 grame si in plus fan de leguminoase la
discretie .
Macinarea prea fina a concentratelor nu este recomandabila , deoarece grabeste tranzitul intestinal si deci duce
la diminuarea procesului de asimilare.
Trecerea de la regimul lactate la cel de furaje solide se face treptat , prin reducerea numarului de mese la doua
pe zi , apoi una la 4 zile si in final una la 2-3 zile , timp de o saptamana, dupa care administrarea laptelui se intrerupe
definitive.
Concomitent , iezii consuma cantitati sporite de fan de lucerna de buna calitate ,sau se trec pe cele mai bune
pasuni , cu sau fara supliment de furaje concentrate.
Pentru preintampinarea deranjamentelor tubului digestive , inainte de a iesi pe pasune , ei trebuie sa consume in
prealabil cantitati reduse de fan sau masa verde ofilita .
Intarcarea se face in functie de obiectivul principal de exploatare – obtinerea unei cantitati mai ridicate de lapte
comercilizabil sau destinatia iezilor pentru prasila sau sacrificare.
8 . Alimentatia caprinelor
Timpul de pasunat este de aproximativ 10 – 12 ore pe zi , in care intra si timpul rezervat pentru muls, masa verde
consumata este de 8 – 10 Kg pe zi la adulte , 4 – 5 Kg la tineret peste sase luni si 2 – 3 Kg pe zi la iezi .
In cazul folosirii pajistilor cultivate , proportia este de 70 % graminee si 30 % leguminoase , cantitatea totala de
samanta fiind de 30 – 35 Kg / ha.
Se recomanda ca terenul sa fie impartit in 5 – 6 parcele in felul acesta pasunatul se face rational revenind pe aceeasi
sola dupa 40 de zile .
Pentru eficientizare , parcelarea se poate face cu garduri permanente sau mobile.
Cantitatea de lapte pe zi - 2 Kg
Varianta I
Cantitatea de lapte pe zi - 4 Kg
Varianta I
Cantitatea de lapte pe zi - 6 Kg
Varianta I
Nr. Specificare
Crt. Cantitate - Kg
Pregatire pentru Pentru monta
monta
1 Masa verde 8,0
2 Fan leguminoase 1,0
3 Orz uruit 0,5
4 Porumb uruit 0,5
5 Morcov 3,0
6 Srot 0,3
7 Fan de leguminoase 2,0
8 Ovaz 0,5
9 Otava 4,0
Sezon de vara
Masa verde 1500 x 210 x 10 Kg = 3.150.000 Kg x 0,02 = 63.000
Tarate grau 1500 x 210 x 0,7 Kg = 220.500 Kg x 0,4 = 88.200
Total cheltuieli = 151.200 lei
Perioada de stabulatie :
Perioada de vara
- masa verde 50 x 210 x 10 Kg = 105.000 Kg x 0,02 = 2100
-fan leguminoase 50 x 210 x 1,0 Kg = 10.500 Kg x 0,2 = 2100
Costul Iluminatului
30 becuri x 100 w x 5 h x 365 x 0,1650 RON / Kwh = 903,37
Cheltuieli cu combustibilul
15 l motorina ( consum estimat ) x 3,3 x 365 = 18.068 lei RON
3 – 5 l / cap / zi
5 l / cap / zi x 1500 x 365 x 0,005 = 13687,5
3 l / cap / zi x 2250 x 60 x 0,005 = 2025
4 l / cap / zi x 1125 x 210 x 0,005 = 4725
TOTAL = 20437,5
VENITURI
iezi
TINERET Tineret
MATERNITATE ianuarie- martie cresa DE INGRĂŞARE-152 zile
iezi intarcati PRASILĂ
GRAJD 1
Capre gestante
GESTATIE
MONTĂ septembrie- noiembrie Capre de CAPRE TAPI
reproducţie 150 zile LIVRARE IEZI
SCHEMA GENERALĂ A FLUXULUI TEHNOLOGIC
DEPOZIT CEREALE
CASTEL APĂ
DEZINFECTOR MAŞINI
FS GRAJD 2
FILTRU SANITAR
BIROU
Sală muls
FARMACIE
Maternitate Ingrăşare
TANC RĂCIRE
GRAJD 1
Rampa
1 — adăposturi capre: 2 — maternitate; 3 — adăpost tineret femel de prăsilă; 4 - grup de muls; 5 — punct
depozitare lapte; 6 — punct tuns; 7,8 — staţie de preparare si distribuire a furajelor; 9 —iesle comună; 10 —
alee de serviciu: 11 — alee centrală; 12 — compartiment capre; 13 — construcţii auxiliare şi anexe; 14 —
alimentare exterioară; 15 — alimentare interioară.
1
Hrănitor pentru capre
2
3
4
SALA DE MULS