P. 1
9094 - Proiect ferma 1500 capete caprine

9094 - Proiect ferma 1500 capete caprine

|Views: 1,942|Likes:
Published by Uli Horak

More info:

Published by: Uli Horak on Mar 26, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/31/2013

pdf

text

original

PROIECT MODEL

CU SOLUTII TEHNOLOGICE SI CONSTRUCTIVE PENTRU FERMA DE CAPRINE 1500 cap.

1. Date generale In present , cresterea si exploatarea caprinelor cunoaste o dezvoltare ascendenta datorita particularitatilor lor biologice si economice valoroase fapt pentru care aceasta specie a capatat o larga raspandire pe intreaga suprafata a globului. In ultimile decenii, concomitent cu sporirea lor numerica, s-au ameliorat o serie de rase autohtone si creat altele noi, specializate atat pentru productia de lapte, cat si pentru productia mixta, anume de lapte – carne, cu prolificitate ridicata, si de lana- puf si carne. De asemenea, s-au elaborat si lansat o serie de metode si tehnologii eficiente privind valorificarea maximala a potentialului productiv in diferite sisteme de intretinere si exploatare. De aceea, specia caprina , datorita insusirilor de a se inmulti rapid, potentialului superior de productie si cheltuielilor reduse de exploatare (urmare a rusticitatii si valorificarii eficiente a furajelor celulozice ) , se bucura in continuare de multa importanta, atat in randul crescatorilor, cat si al diferitelor organisme internationale, ca de exemplu FAO ( Organizatia pentru Alimentatie si Agricultura – ONU ) si FEZ ( Federatia Europeana de Zootehnie ). In conditiile aderarii tarii noastre la Uniunea Europeana , se impune ca o necesitate absoluta, sa fie redus sistemul actual, al productiei de subzistenta, si inlocuirea acestuia cu ferme de dimensiuni care sa permita livrarea pe piata a produselor realizate. Un astfel de tip de ferma, posibil de realizat din punct de vedere tehnico – organizatoric si cu mari sanse de reusita din punct de vedere economico – financiar, este cel pentru cresterea rationala , interna a caprelor.

Prezentul studiu isi propune sa fundamenteze necesitatea si oportunitatea realizarii unei ferme de 1500 cap. pentru cresterea caprelor, cu urmatoarele caracteristici : = sistemul de crestere este de 155 zile in stabulatie si 210 zile la pasune folosindu-se furaje de cea mai buna calitate, conditii de crestere specifice caprelor in ceea ce priveste hranirea, adaparea si climatizarea. =integrarea fermei fie intr-un grup cooperatist , fie intr-o forma asociativa sau pe langa un integrator care sa-i asigure preluarea produselor cat si sa-i apere interesele; = posibilitatea existentei terenului necesar pentru asigurarea bazei furajere in proprietatea fermierului sau alte forme : concesiune , arenda si totodata producerea si obtinerea furajelor la un prêt de cost cat mai redus. 2. Elemente functionale in proiectarea adapostului In faza de proiectare a adapostului destinat cresterii si exploatarii caprinelor trebuie sa se tina seama de interactiunea unor factori care influenteaza conditiile de confort, in asa fel incat animalele sa-si manifeste intreg potentialul productiv pentru ca exploatarea lor sa devina rentabila. Din punct de vadere tehnic, gradul de mecanizare a proceselor de munca influenteaza modul de proiectare a adapostului si a instalatiilor aferente, cu efect benefic asupra nivelului de productie. La stabilirea caracteristicilor primare al fermei se pleaca de la :  numarul de capre  numar iezi  tineret  numar tapi  sistemul de exploatare  orientarea productiei : lapte, masculi pentru carne si tineret femel de reproductie pentru inlocuirea matcii si vanzare  tipul de furajare  sistemul de adapare  organizarea interioara, precum si dotarile aferente.

Dimensiunea fermei , in general, si al adapostului , in particular , structura elementelor de inchidere ( pereti, acoperis, pardoseli ) , modul de compartimentare interioara , se aleg in asa fel incat sa asigure desfasurarea proceselor de productie in conditii impuse si sa ofere animalelor o ambianta sanatoasa, respectand normele legale in vigoare. Pe langa respectarea normelor in vigoare se va tine seama si de comportamentul animalelor, de necesitatea de-a putea efectua un control igienico- sanitar, de marimea loturilor, asigurandu-le un spatiu corespunzator ( spatiu fizic si social ) pentru odihna si miscare. 2.1. Conditii ambientale Conditiile ambientale alaturi de o furajare corespunzatoare, permit realizarea unui randament productiv optim. Acest obiectiv, impune ca pe langa spatiile necesare intretinerii animalelor sa se ia in considerare toti factorii care asigura o stare corespunzatoare climatica a mediului ambient cum ar fi : temperatura, umiditatea relativa, iluminarea, viteza curentilor de aer. 2.1.2 Parametrii ambientali pentru caprine Categoria de animale Temperatura interioara iarna C 3-5 8- 10 8 - 14 12 3 - 5 vara C 15 - 21 18 - 21 18 - 21 15 - 21 15 - 21 % 70 - 80 60 - 70 60 - 70 60 - 70 70 - 80 m / cap 2,5 -4 3-5 1,5 - 2 1,5 - 2 3 -5 m/s < 0,5 0,2 0,2 0,2 < 0,5 Umiditate Volum relativa aer Viteza aerului

Capre de reproductie Capre in maternitate Iezi- in prima luna de viata - in luna a II a Tapi

1.. a frunzelor si a altor parti valoroase detasate din masa furajului in timpul manipularii si a consumarii lui. sau duble. lungime. pentru a fi usor de manipulat. Hranitorile traditionale constau din gratare simple pentru fibroase. la care se adauga si unele cantitati de furaje concentrate. 30 – 40 cm. precum si suculente si concentrate. celulozice. odata ce furajul a ajuns pe pardoseala este imprastiat pesate tot . cu latimea de 60 – 75 cm. sau trapezoidale. jgheaburi dreptunghiulare cu sectiunea de 30 x 15 cm ( latimea x adancimea ). a caror latime ajunge la 50 – 60 cm. avand baza mare de 50 cm. 50 – 60 cm. Caprele sunt foarte risipitoare scot afara din gratare mai mult decat pot consuma . in majoritatea fermelor. care trebuie sa fie la dispozitia animalelor. baza mica (fundul ) de 22 cm. doar iarna petrec o buna parte din timp in interiorul adapostului. daca nu exista alte tipuri de jgheaburi destinate pentru acest scop. cu acces bilateral. Fiind animale jucause se recomanda amplasarea in interiorul spatiului de odihna a unor bancute din lemn cu dimensiuni de 80 – 90 cm. Ieslele – gratar sunt prevazute cu jgheaburi pentru colectarea florii de fan.2. late de 30 – 35 cm.. Pentru administrarea concentratelor ( furaj unic sau granulat ) se utilizeaza hranitoare automate simple. ceea ce face ca.00 m. odata cu acumularea asternutului. Furajele se vor pastra in conditii de igiena severe. pentru a fi utilizate pentru joaca si odihna. cu acces unilateral. Se recomanda ca lungimea maxima a unui alimentator pentru fibroase sau concentrate sa nu depaseasca 2. Rusticitatea pronuntata le face rezistente la conditiile aspre de mediu. sau duble cu latimea de 80 – 100 cm. .50 – 4. pentru ca animalele sunt foarte pretentioase refuzand sa consume furaje in care s-a impregnate mirosul de animal sau furajele mucegaite. inaltime. motiv pentru care se recomanda inchiderea accesului la gratare utilizand o plasa deasa sau un alt material. latime. baza de nutritie sa o constituie masa verde si furajele fibroase.3 Echipamente de furajare Caprinele fiind animale ierbivore valorifica foarte bine furajele verzi si furajele voluminoase. In astfel de iesle se pot pune bulgarii de sare.

5 1. factorii de microclimat. Adaparea caprinelor In fermele de crestere si exploatare a caprinelor se consuma cantitati mari de apa pentru adapat.S.12 3 .3. in acelasi timp. Necesarul si consumul zilnic de apa depind de scopul exploatarii si nivelul productiv al animalelor.1. apa in cantitate suficienta.5 50 . insusirile fizice si chimice ale apei cat si frecventa si sistemul de adapare. Necesarul de apa se stabileste in functie de :  numarul de animale  categoria de varsta  normele de consum pentru 24 de ore  cantitatea de apa stabilita prin normele P. curatirea adaposturilor si spalarea instalatiilor. de suprafata spalata Mecanizarea procesului de alimentare cu apa reduce consumul de munca. la 1 l de lapte Pentru prepararea nutreturilor Pentru ingrijitori Pentru spalare ( 7 ) – 10 . asigurand. precum si consumul de apa. pentru pregatirea hranei. Amplasarea adapatorilor impune existenta unui sistem de aductiune care sa asigure alimentarea continua cu apa si pot sa fie cu supapa sau cu nivel constant.60 2 L / m.4.5 .p.I  rezerva de apa in caz de defectare a instalatiilor Consumul de apa in l / zi . structura si compozitia ratiilor furajere. .2. pentru caprine Denumirea Cantitatea de apa necesara pentru 24 h consumatorului L / cap Capre adulte Tineret caprin Laptarie .4 4 .

Deoarece se cere o mare responsabilitate in itretinerea turmei .00 m. laptarie.00 m . pentru caprine se folosesc adapatori cu nivel constant. a unei alei de furajare lata de 2.1.30 – 3.In generai. sala masinilor . impune existenta in adaposturile de cazare .  sacrificarea tapilor pentru productia de carne. 2. mana de lucru este parametrul care defineste marimea acesteia . precum si calitatea aerului.00 – 4. in general. . iar investitia sa fie minima. in asa fel incat sa fie utilizate eficient. sala de asteptare ). un spatiu destinat recoltarii spermei. Mecanizarea furajarii.5. pentru productia de lapte. incat sa asigure un confort fizic si social. Spatiul construit respecta procesul tehnologic fiind dimensionat. Obtinerea unei productii mari de lapte impune construirea unui grup de muls (sala de muls. Un laborator dotat cu aparatura necesara. care au o carcasa in care se afla cuva de apa . in ferme cu caracter familial. in asa fel. Astfel. fapt ce presupune existenta unor preocupari privitoare la ameliorarea speciei. cu personal de intretinere calificat in domeniu. spatiile construite sunt in concordanta cu obiectivele urmarite :  obtinerea unei productii mari de lapte prin mecanizarea mulsului. iar din punct de vedere constructiv. Sistemul de intretinere – seminintensiv Sistemul seminintensiv este utilizat in exploatatiile de caprine . deservite de doi mulgatori. daca ferma are material biologic de valoare. precum si pentru cei ce urmeaza a fi vanduti. la varsta de 35 – 45 de zile. prevazuta cu un flotor pentru pastrarea nivelului constant. depozitarii si expedierii se amenajeaza in imediata apropiere a boxelor de cazare a reproducatorilor. prin volumul pe cap de animal si printr-o ventilatie corespunzatoare. La un efectiv de 1500 capete se recomanda ca sala de muls sa fie cu 32 posturi. precum si montarea unor usi largi de 3.  vanzari de reproducatori.  vanzari de material seminal. Locurile din sala de muls se calculeaza ca numar. prin folosirea unei remorci tehnologice si evacuarea gunoiului cu ajutorul unui tractor dotat cu o lama. spatii corespunzatoare de cazare a reproducatorilor proprii.

40 si 1. Cel mai simplu grup de muls trebuie sa cuprinda doua incaperi: sala de muls si laptaria. Sala de muls este locul destinat realizarii mulsului. imbunatateste igiena recoltarii laptelui. Instalatiile. pastrarea laptelui si spalarii ustensilelor de muls. Sistemul obliga asezarea oblica a animalelor. Grupuri de muls Mulsul mecanic. la care se adauga cea a jgheabului de 40 . Instalatiile de muls pot sa fie fixe sau mobile .2. Sala de asteptare a animalelor. sa fie in contact direct cu exteriorul. micsoreaza durata mulsului.45 cm. respectand functionalitatea adapostului si bunastarea animalelor. de regula. pot fi montate pe platforme fixe sau pe platforme mobile. avantaje care conduc la obtinerea unor produse de calitate superioara. in functie de gradul de mecanizare. Mulsul centralizat ofera o ambianta salubra. la un prêt de cost redus ( utilizand personal calificat productivitatea muncii creste de 2 -4 ori ). incaperi in care se monteaza si instalatiile aferente. centralizat . / cap. se determina luand in considerare numarul de capete. climatic si social. nivelul productiei de lapte. numarul de operatii efectuate in sala de muls. o productie de lapte mare. transportul facandu-se prin conducte. dinaintea mulsului. in canistre sau in tancuri. in sali speciale amenajate in acest scop. intre 0. dupa un unghi de 45 – 60 grade fata de jgheabul de furajare. Latimea platformei se reduce la 65 – 70 cm.1. timpul alocat operatiei de muls. numarul maxim de capete care se mulg in unitatea de timp. avand o iluminare si o ventilatie corespunzatoare.6. .p. urmarind ca mulsul sa se desfasoare in conditii optime. pentru mulsul caprelor. Mulsul mecanic se poate efectua in adapost. Se recomanda ca aceasta sala sa se amplaseze in asa fel incat laptele sa poata fi usor preluat de un mijloc de transport. asigurand. loc in care numarul de locuri si tipul salii. Cel mai eficient sistem constructiv si functional este sala de muls in spic sau bradulet deoarece manevrarea animalelor se face in grup. sau la pasune. Forma in plan si dimensiunile acesteia se aleg in concordanta cu instalatia care se monteaza. Dirijarea catre locurile de muls se poate face manual sau automat. Laptaria este locul rezervat in exclusivitate pentru colectarea. locurile de muls sunt ocupate succesiv. cu colectarea laptelui in bidoane.0 m. usureaza munca ingrijitorilor. prin porti mobile care deplaseaza animalele. conditii de confort fizic. creste productivitatea muncii. se dimensioneaza in conformitate cu marimea lotului. racirea.

7.4 – 0. in soproane acoperite Depozit de paie . Elementele dimensionale pentru stabulatia caprinelor Suprafata Front de : Categoria de animale furajare adapare m. 2.iezi in lactatie artificiala 0.00 m Spatiile libere intre grilaje ( pozitia deschisa ) .3 . Un laborator.2.5 – 2.5 suprafata interioara .8 m. sau 8 – 12 . Si aceasta sala se recomanda sa se amplaseze in asa fel incat sa se poata ventila si ilumina direct din exterior.0 – 1.1. .0 m.Sala masinilor contine aparatura utilizata la transportul si depozitarea laptelui.2 40 .6 – 4.p.0 50 .6 – 1.40 Capre cu iezi : 2. / cap cm / cap Capre adulte 1. Inaltimea podinei de stationare la furajare 35 – 65 cm.la partea inferioara 9 cm.45 Tineret 1.45 lungime jgheab .1.in boxe individuale 4./ cap.2 – 0.iezi pana la 1 an 0.in boxe colective (2-3 cap) 3.5 40 .3 – 1.3 15 .5 – 8.in lactatie naturala 1. 1.0 40 .2.45 cm / cap .6 20 Tapi : 12 cm / cap sau o cupa / boxa .p.la partea superioara 18 – 22 cm . / cap Padocuri exterioare 2 – 2.4 .5 o cupa la 10-20 capete. un vestiar si un punct sanitar completeaza ansamblul unui grup de muls.p.0 50 Alte elemente : Depozit de furaje .5 .in lactatie artificiala 1. dotare cu alimentatoare si adapatori Inaltimea grilajului separator dintre zona de odihna si hranire 1. 1.5 30 .

1.0 – 5.  padocuri pentru insorire. pentru depozitare si 7. utilajele si instalatiile aferente ( 1.  Spatii pentru depozitarea si pregatirea furajelor. / cap .veterinar ( pentru 5 % din efectiv )  punct de insamantari artificiale  incaperi pentru prepararea si depozitarea produselor . cu . in functie de locul unde se amenajeaza.00 m.0 – 8. care servesc strangerii caprelor in orele de odihna . Volum construit 4.p / cap.sala de asteptare – dimensionata pentru un lot . pentru prepararea hranei ) . pentru 100 capete. destinate fermelor de crestere si exploatare a caprinelor Amenajarile si constructiile anexe destinate fermelor de crestere si exploatare a caprinelor sunt :  tarcuri .50 m Grup de muls ( valori orientative ) .c. 2. cu suprafata variabila . sau la nevoie . miscare si joaca .0 – 2.0 m. O parte ramane cu pamant pentru a permite odihna ongloanelor. cu sau fara umbrare . Se recomanda ca suprafata lor sa fie de doua ori mai mare decat suprafata interioara a adapostului. O parte din suprafata se paveaza cu caramida pe lat .Lungimea podinei la furajare 1.p. cu bolovani de rau .20 m Distanta minima dintre podina si perete 1. pentru a evita mocirlirea . sau se asfalteaza.1.p.  pavilion sanitar.  Grupuri de muls.0 m. / cap.0 m.8 Amenajari si constructii anexe. amplasate pe pasune . ocoale.

uscative si cu aplomburi normale. Rasele de caprine 3. Reproductia : fecunditatea este de 100 % iar prolificitatea variaza intre 135 – 160 %. Greutatea corporala la adulte este de 50 . . Talia este de 69 cm in medie cu variatii intre 58 – 78 cm iar greutatea medie este de 45 Kg . Culoarea dominanta este gri de diferite nuante cum ar fi : roscata. neagra si baltata. membre rezistente si cu musculatura slab dezvoltate. corp alungit. salele si crupa inguste. maturitatea sexuala instalandu-se la 7 – 8 luni. Este o rasa precoce. iar prolificitatea ajunge pana la 200 % . in forma de para iar sfarcurile au o dezvoltare mijlocie pretabile la mulsul mecanic. Ugerul este bine dezvoltat .60 Kg la femele si 80 – 90 Kg la masculi.3 . Capra Carpatina produce in medie 240 – 260 l lapte pe lactatie cu maxima de 800 l si procent de grasime 3. alba. iar culoarea este alb uniform. Forma capului este caracteristica animalelor de lapte cu capacitate mare de productie . Glanda mamara prezinta in general o buna dezvoltare . Productia de lapte este in medie de 500 l cu variatii intre 300 si 900 l pe lactatie. Osatura este bine dezvoltata . Conformatia este caracteristica animalelor tardive : talie mijlocie. 3. spinarea ascutita .5 – 4.2. piept stramt.1 Rasa Carpatina Detine o proportie de cca 80 % din efectivul total de caprine din Romania.3 % . membrele fiind puternice . capul este mic cu aspect fin si uscativ. de marime mijlocie spre mare si se preteaza foarte bine la mulsul mecanic. Rasa Alba de Banat S-a format si s-a consolidat in zona Banatului de unde ulterior s-a extins si in alte regiuni.

Prolificitatea este de 130 % . Glanda mamara este voluminoasa si bine prinsa de abdomen. Productia de lapte este de 740 l in 270 zile cu maxima de 1800 – 2000 l cu un procent de grasime de 3. consideram ca pentru conditiile tarii noastre ar fi indicata pentru ameliorarea caprinelor autohtone.70 Kg la femele si 80 – 100 Kg la masculi. Productia medie de lapte este de 600 l pe lactatie cu un procent de 3. facand parte din rasele specializate pentru productia de lapte . sfarcurile mijlociu dezvoltate si indreptate inainte. Are o talie de 80 – 90 cm la masculi si de 74 – 84 cm la femele iar greutatea corporala intre 50 – 55 Kg la femele si 70 – 80 Kg la masculi . 3.2 % si 2.2 % grasime iar recordul rasei fiind de 2200 l lapte.4. datorita rusticitatii rasei .3 Rasa Saanen Originara din Elvetia . Ugerul este bine dezvoltat cu sfarcurile mijlocii inclinate inainte .7 % proteina. Talia este de 70 – 80 cm . fiind foarte bine pretabile pentru mulsul mecanic. parul scurt de culoare variata de la roscat la negru. Rasa Alpina franceza Originara din muntii Alpi unde s-a format din incrucisarea raselor locale cu rasa Saanen. Prolificitatea este intre 150 – 170 % si s-au obtinut rezultate foarte bune prin incrucisarea cu rasa Carpatina. greutatea corporala variaza intre 50 .3. metisii rezultati avand caractere mult superioare rasei materne. .

liziere etc. efectuarea pasunatului pe malurile umbrite ale apelor . de depistare . itensitatea maxima a caldurilor este in octombrie – noiembrie. prin realizarea sincronizarii caldurilor . care stimuleaza activitatea sexuala in aceasta perioada cu durata scurta de lumina . repartizarea la monta timpurie a tineretului femel . intensivizarea reproductiei constituie o importanta preocupare de specialitate . pe baza organizarii de . se ppoate desezoniza ciclul si prin folosirea . existand o stransa corelatie cu durata zilei de lumina cand aceasta este mai redusa. in paduri .. repartizandu – se un tap la 30 – 40 capre. . grupare si inmultire a caprelor cu activitate timpurie de reproductie . Actualmente in unele tari cu capricultura avansata . caldurile la majoritatea caprelor declansandu-se toamna... Temperatura . de care activitatea sexuala este dependenta. Astfel.. fotoperiodismului . care a pus bazele unei tehnologii speciale de intensivizare a functiei respective .. organizarea fatarilor in extrasezon. prin intermediul ochilor.4 . Durata caldurilor este de 36 – 48 de ore . excitatia luminoasa sau fluxul respective ajunge la epifiza. toamne simulate . alimentatia si relatiile sociale ( comportamentul omului fata de animale ) pot avansa sau intarsia inceputul si sfarsitul sezonului de reproductie. la mana . activitatea de reproductie are un caracter sezonier. Reproductia la caprine La caprine. prin intretinerea caprelor o parte din zilele de vara in adaposturi semiintunecate sip e asternut de nisip usor umectat cu apa. genetica . acestea repetandu. La caprine se recomanda efectuarea dirijata a montei individuale . sau a insamantarilor artificiale in vederea unei selectii corespunzatoare . Se stie ca temperature ridicata si luminozitatea crescuta pot mari sau chiar diminua pana la disparitie dorinta de impreunare a partenerilor si reduce ritmul de dezvoltare a celulelor sexuale. In afara de calea naturala . durata zilei lumina . care declanseaza secretia de melatonina . Intensitatea maxima a caldurilor este in lunile octombrie – noiembrie .se la 17 zile. transplant de embrioni etc.. generalizarea insamantarilor artificiale cu sperma congelata .

6. Fatarea se observa prin inflamarea si congestionarea vulvei . . la memele cu gemeni . iedul trebuie sa consume in prima ora de viata o cantitate de colostru . Fatarea are loc in 20 – 25 de minute iar in decurs de doua ore sunt eliminate invelitorile fetale . In situatia in care fatarile au loc iarna . numarul si sexul produsilor precum si nivelul de intretinere. se impune crearea si mentinerea unui microclimat corespunzator in adapost cu o temperatura de 14 – 15 grade C . indeosebi a celor mici . Tehnologia cresterii si intarcarii iezilor Dupa 20 minute de la fatare se sectioneaza . Gestatie . Cel putin cu patru saptamani inainte de fatare.5. iezii se repartizeaza in trei grupe : cruzi .fatare Gestatia la capra dureaza in medie 150 de zile cu variatii cuprinse intre 145 – 158 zile in functie de precocitatea rasei. In general. dezinfecteaza si se leaga ombilicul la o distanta de 3 – 4 cm de abdomen. varsta mamei . pentru preintampinarea pierderilor prin strivire . marirea ugerului si aparitia primelor picaturi de colostru. adancirea flancurior . cu o stare buna de intretinere si la cele care fata iedute. mijlocii si zburati. iezii sunt intretinuti in boxe separate. este mai scurta la primipare . Dupa perioada colostrala caprele se pot mulge in vederea preintampinarii mamitelor. Absolut necesar . In functie de marimea turmei si de extinderea perioadei de fatare . Acest repaus mamar este absolute necesar pentru a pregati o noua perioada de lactatie. Starea de gestatie se cunoaste dupa absenta caldurilor si dezvoltarea treptata a abdomenului care devune asimetric si proeminent in partea dreapta . pet imp friguros . mulgerea trebuie intrerupta la caprele cu o durata a lactatiei de peste 10 luni. in felul acesta se elimina meconiul si se mareste imunitatea organismului . fara curenti si umezeala cu asternut curat si bine uscat .

. ceea ce-i impiedica sa consume laptele matern. cu temperature de 8 – 10 C in compartimentul caprelor mame si minimum 15 C in cel al iezilor . deoarece grabeste tranzitul intestinal si deci duce la diminuarea procesului de asimilare. ceea ce favorizeaza dezvoltarea tubului digestiv. iezii pot merge in aer liber cu mamele la pascut sau se scot in padoc cand temperatura le permite. vantului . iar la 4 – 5 sapatamani cantitatea ajunge pana la 1 Kg. Periodic se verifica ugerul mamelor . concentrate macinate si apa potabila la discretie. iar coeficientul de luminozitate de 1/10 – 1/12 . De aceea . Incepand cu varsta de 2 saptamani se amenajeaza un compartiment aparte cu astdernut curat despartit de restul adapostului de un grilaj prin care au acces numai iezii. iezii pot suge de 20 – 30 ori pe zi o cantitate de 700 – 800 grame . Macinarea prea fina a concentratelor nu este recomandabila . in schimb. In exploatarea semintensiva iezii raman la mame pana la varsta intarcarii la cca doua luni . aparitia masiva a morbiditatii si mortalitatii. Consumul zilnic de nutreturi concentrate pentru un ied este de 20 – 30 grame si in plus fan de leguminoase la discretie . Tehnologia cresterii semintensiva La varsta de 12 – 15 zile . determina inapetenta si trtemuraturi . In felul acesta iezii se obisnuisc sa consume de timpuriu furaje. in primele trei saptamani de viata . fara curenti si umezeala. 7. favorizand . Conditiile de microclimat reprezinta grupul de factori cel mai important care conditioneaza starea de sanatate a iezilor si ritmul lor de crestere si dezvoltare. Actiunea comuna a frigului . cu 65 % umiditate . In acest compartiment trebuie sa se gaseasca furaje fibroase de buna calitate. . luminos.In prima saptamana . adapostul trebuie sa fie calduros . ploilor . dupa care se poate diminua la 8 -12 C . in felul acesta se goleste ugerul prin mulgere si mai ales la caprele cu productii mari de lapte. bronhopneumonii etc.

indifferent de sistemul de intretinere si exploatare. timp de o saptamana. cu sau fara supliment de furaje concentrate. capra reclama in permanenta schimbarea regimului de alimentatie avand nevoie deci de o furajare cat mai variata . . prin reducerea numarului de mese la doua pe zi . Concomitent . Necesarul de furaje depinde de productia de lapte urmarita de starea de intretinere sau fiziologica a anumalelor si de calitatea furajelor. frunzari. Cantitatea necesara de lapte pentru iezi in perioada 0 – 3 luni Varsta ( saptamani ) Cantitatea de lapte (g/tain) Nr. Prin natura specificului biologic si cerintele organismului . ei trebuie sa consume in prealabil cantitati reduse de fan sau masa verde ofilita . Caprele nu sunt pretentioase insa lacome cu pronuntat simt preferential la arbusti. Intarcarea se face in functie de obiectivul principal de exploatare – obtinerea unei cantitati mai ridicate de lapte comercilizabil sau destinatia iezilor pentru prasila sau sacrificare.Trecerea de la regimul lactate la cel de furaje solide se face treptat .sau se trec pe cele mai bune pasuni . Alimentatia caprinelor O particularitate biologica si implicit economica a caprelor o reprezinta valorificarea superioara a tuturor categoriilor de nutreturi. Pentru preintampinarea deranjamentelor tubului digestive . tain/zi 1 150 5 1-3 200 4 4-6 350 3 7-8 250 3 9 . iezii consuma cantitati sporite de fan de lucerna de buna calitate . muguri de arbori. dupa care administrarea laptelui se intrerupe definitive.12 150 3 8 . inainte de a iesi pe pasune . apoi una la 4 zile si in final una la 2-3 zile .

sub forma macinata . orz. capra s-a adaptat si conditiilor de stabulatie permanenta la adapost . se cere o cantitate de lapte de 20 ori mai mare decat propria-I greutate corporala si o productie de iezi de peste 155 % . Cu toate acestea . in celuloza si materii azotate. Se recomanda ca terenul sa fie impartit in 5 – 6 parcele in felul acesta pasunatul se face rational revenind pe aceeasi sola dupa 40 de zile . in care intra si timpul rezervat pentru muls. De aceea in alimentatia lor trebuie introduce nutreturile concentrate indeosebi : ovaz. In cazul folosirii pajistilor cultivate . masa verde consumata este de 8 – 10 Kg pe zi la adulte .2. fapt pentru care necesarul de substante nutritive este mai ridicat decat la oaie . 4 – 5 Kg la tineret peste sase luni si 2 – 3 Kg pe zi la iezi .1. Alimentatia in perioada de pasunat Timpul de pasunat este de aproximativ 10 – 12 ore pe zi . mai ales daca tinem seama si de capacitatea lactogena si prolificitatea superioara. Fiind un animal cu temperament vioi . parcelarea se poate face cu garduri permanente sau mobile. Pentru eficientizare . Este si normal daca tinem seama ca este supusa acelorasi legi biologice si deci cerinte fiziologice . turte. respective de continutul in substanta uscata ( SU). preferinta fata de diferite stadii de vegetatie este legata de gustul diferit determinat de o anumita compozitie chimica a acesteia .Nivelul de consum al furajelor depinde si de varsta de vegetatiei . cu furajare dirijata pe baza de norme si ratii . data fiind valoarea nutritive redusa a vegetatiei lemnoase preferata de ele. 8. mazare .tarate. proportia este de 70 % graminee si 30 % leguminoase . 8. cu atat mai mult cu cat indeosebi de la rasele perfectionate . are un consum mai mare de energie . cantitatea totala de samanta fiind de 30 – 35 Kg / ha. Alimentatia caprinelor in stabulatie .

situatia economica si suprafata de teren aferenta bazei furajere. grosiere . suculente etc. Sistemul de furajare depinde de cel de exploatare. iar nivelul de ingestie este legat de greutatea corporala si mai ales de nivelul productiv. Substantele energetice in cantitate redusa din furajele administrate in ultimile 2 saptamani de gestatie pot produce toxiemie de gestatie care conduc la avorturi. In aceasta perioada caprinele se hranesc in mod traditional cu diferite fanuri. Hranirea se face pe baza de norme si ratii furajere . concentrate . In perioada de stabulatie cand temperatura ne permite . caprele se mai pot scoate in camp pentru valorificarea resturilor vegetale de pe diferite suprafete. . Trebuie evitata administrarea deodata a unei cantitati prea mari de concentrate deoarece poate perturba procesul de rumegare si reduce procesul de digestie la capre . capacitatea de ingestie variaza in raport cu stadiul fiziologic in sensul ca minima este la sfarsitul gestatiei si maxima intre 6 si 10 saptamani de lactatie.Stabulatia la caprine dureaza aproximativ 150 de zile in functie de durata sezonului de iarna.

0 0. 1 2 3 4 Specificare Iarna Fan natural Sfecla furajera Tarata grau Sroturi Vara Masa verde Cantitate .3. Crt.1 Ratii furajere pentru capre in lactatie Cantitatea de lapte pe zi .Kg Iarna 2.0 4.3 Norme si ratii pentru caprine 8.0 0.4 .2 Kg Varianta I Nr.1 Vara 8.4 0.8.

4 Kg Varianta I Nr.0 3.Varianta II Nr.3 0. crt.4 Cantitatea de lapte pe zi . Crt. 1 2 3 4 Specificare Iarna Fan natural Borceag Sfecla furajera Tarate grau Vara Masa verde Cantitate .0 1.Kg Iarna 1. 1 2 3 4 5 Specificare Iarna Fan leguminoase Sfecla furajera Orz uruit Mazare Vara Masa verde Cantitate Iarna 2.0 0.0 0.7 Vara 10.7 .2 0.2 Kg Vara 8.0 Tarata grau 0.0 2.

5 Vara 12.0 .0 1.0 1.0 0. 1 2 3 4 5 6 Specificare Iarna Fan leguminoase Frunzar Siloz Srot Ovaz Vara Masa verde Cantitate .2 Vara 10.0 2.Kg Iarna 2.0 0.0 Tarate grau 0.0 1.4 0. 1 2 3 4 Specificare Iarna Fan natural Sfecla furajera Tarata grau Orz uruit Vara Masa verde Cantitatea .Varianta II Nr.6 Kg Varianta I Nr.5 3. Crt. Crt.Kg Iarna 2.7 Cantitatea de lapte pe zi .

Crt.0 0.0 Vara 12. 1 2 3 4 Specificare Iarna Fan natural Siloz Porumb Orz Vara Masa verde Cantitatea .0 1. 1 2 3 4 Specificare Iarna Fan leguminoase Siloz Tarata grau Ovaz Vara Masa verde Cantitate .Kg Iarna 2.5 3.3 Vara 10.0 1.0 Ratie furajera .7 0.0 0.5 3.5 .0 1. Crt.Kg Iarna 2.Varianta II Nr.tapi de reproductie Nr.

Kg Pregatire pentru monta Masa verde Fan leguminoase Orz uruit Porumb uruit Pentru monta 8.N.250 . Specificare Cantitate .5 4.5 0. Crt.5 3.0 0.0 0.0 0.500 135.000 18. Specificare Crt.0 1.Ratie furajera .0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Morcov Srot Fan de leguminoase Ovaz Otava Structura efectivelor de animale Nr.tapi de reproductie Nr. 1 Capre 2 Iezi 3 Tineret femel 4 Tapi M. zile 365 60 240 365 ZAF 547.000 270. Efective 1500 2250 1125 50 Nr.3 2.

000 Kg x 0.p .tapi 1125 x 1.200 Total cheltuieli = 151.p = 1.5 = 2250 m.0 – 5.0 = 200 m.0 m.p.500 Kg x 0.02 = 63.p 0.150.000 1500 x 210 x 0.p.0 = 1125 m. Cheltuieli de exploatare .7 Kg = 220.5 – 0.p .Parametrii functionali in cresterea caprelor Suprafata de cazare a unei capre Ied Tapi tineret = = = 1.iezi 2250 x 0.5 = 1125 m.4 = 88.200 lei .p 3.0 m.tineret .capre in lactatie Sezon de vara Masa verde Tarate grau 1500 x 210 x 10 Kg = 3.5 -2.7 m. TOTAL = suprafata adapost = 4700 m.p Suprafata adapost – capre 1500 x 1.p 50 x 4.0 m.

600 Kg x 0.2 = 2100 Morcov .masa verde 50 x 210 x 10 Kg = 105.000 Kg x 0.625 1500 x 155 x 0.Perioada de stabulatie : .2 = 46.250 Total cheltuieli = 104.srot 50 x 100 x 3.3 Kg = 3150 Kg x 0.25 = 788 Total cheltuieli = 12.fan de leguminoase .srot .625 lei Cheltuieli exploatare tapi de reproductie Perioada de vara .4 Kg = 93.502 Kg x 0.0 Kg = 232.500 Kg x 0.000 Kg x 0.25 =23.siloz .113 lei .02 = 2100 -fan leguminoase 50 x 210 x 1.250 1500 x 155 x 0.500 Kg x 0.3 = 4500 50 x 210 x 0.ovaz .502 Kg x 0.0 Kg = 15.05=11.ovaz 1500 x 155 x 2.2 Kg = 46.5 = 23.0 Kg = 232.0 Kg = 10.5 = 2625 50 x 210 x 0.5 Kg = 5250 Kg x 0.500 1500 x 155 x 2.

5 Kg = 19.porumb .3 = 1628 50 x 155 x 0.siloz .7 Kg = 5425 Kg x 0.4 = 930 Total cheltuieli = 6046 lei .fan natural .250 Kg x 0.375 Kg x 0.Perioada de iarna : .orz 50 x 155 x 2.12 = 2325 50 x 155 x 3.3 Kg = 2325 Kg x 0.05 = 1163 50 x 155 x 0.0 Kg = 23.

0 Morcov 15. 233 4.0 10.0 35 leguminoase Siloz 233.0 283.5 29.0 2.0 Orz 3.0 Fan natural 19.0 2.0 Orz Fan nat.0 5.0 19.0 6. Tineret femel Total Masa verde 3150 Tarate grau 220 Fan legume.0 3.5 UN / ha 4800 3840 6500 1600 3000 1350 1400 .0 19.5 8.0 1.0 1.0 Ovaz 16.0 3.0 105 1181 4436 220 10.0 Siloz Srot 233 22 Ovaz 10.0 29 16.0 15.0 15.0 5.TOTAL CONSUM FURAJ Tone Categoria Capre lactante Iezi 21 – 30 zile Iezi 31 – 60 zile Tapi reprod.5 TOTAL 167.0 50.0 8.0 7.0 6.0 40.5 233 2.0 7.0 3.0 5.0 3.0 111 Fan 283. Morcov Concentr Suprafata de teren necesara pentru baza furajera Categorii Cantitatea Productia Revin / ha furaje necesara medie to / ha Masa verde 4436.

4 = 88.25 = 7250 7000 x 0.05 = 11650 16.000 29000 x 0.000 x 0.12 = 2280 15000 x 0.700 233000 x 0.068 lei RON Cheltuieli sanitar .2 = 56.7 = 4900 273.3 x 365 = 18.Costul furajelor – total animale Masa verde Fan leguminoase Siloz Ovaz Orz Fan natural Morcov Tarata grau Sroturi Concentrate TOTAL 4436000 x 0.37 Cheltuieli cu combustibilul 15 l motorina ( consum estimat ) x 3.4 = 1200 19000 x 0.720 283500 x 0.1650 RON / Kwh = 903.5 = 8000 3000 x 0.veterinare 1500 x 12 = 18000 2250 x 8 = 18000 1125 x 6 = 6750 = 42750 Capre Iezi Tineret TOTAL .200 Costul Iluminatului 30 becuri x 100 w x 5 h x 365 x 0.3 = 4500 220000 x 0.02 = 88.

0 lei / Kg = 18000 2 . 150 capre x 40 Kg x 3.5 3 l / cap / zi x 2250 x 60 x 0.5 VENITURI 1.000 RON .000 RON 2. Evaluarea productiei de carne 1.005 = 2025 4 l / cap / zi x 1125 x 210 x 0.005 = 13687.Costul apei pentru animale 3 – 5 l / cap / zi 5 l / cap / zi x 1500 x 365 x 0.005 = 4725 TOTAL = 20437. Evaluarea productiei de lapte 1500 cap x 800 l / cap x 1.262. 560 iezi + iedute x 80 lei / cap = 44800 TOTAL = 62800 TOTAL VENITURI = 1.000 RON ASIGURARI – cota parte ( 8 % ) din valoarea animalelor 350 RON / cap x 8 % = 28 RON / animal /an 1500 capete x 28 RON = 42.0 lei / litru = 1200.

000 RON TOTAL CHELTUIELI = 397.358.87 RON TOTAL VENITURI = 1262000 RON .AMORTISMENT Animale Valoarea unei capre = 350 RON Revine / cap / an = 70 RON 1500 cap x 70 RON = 105.

noiembrie Capre de reproducţie GESTATIE CAPRE 150 zile TAPI LIVRARE IEZI .FLUXUL TEHNOLOGIC SCHEMA GENERALĂ A FLUXULUI TEHNOLOGIC FURAJARE GRAJD 2 Reţea exterioară GRAJD 2 Alimentare cu apă Q=673 mc Q=18mc iezi MATERNITATE ianuarie.martie iezi intarcati cresa TINERET DE PRASILĂ Tineret INGRĂŞARE-152 zile Q=330 t/an GRAJD 1 Q= 13 t/an Capre gestante MONTĂ septembrie.

SCHEMA GENERALĂ A FLUXULUI TEHNOLOGIC DEPOZIT CEREALE A CASTEL APĂ DEZINFECTOR MAŞINI FS FILTRU SANITAR BIROU FARMACIE GRAJD 2 Sală muls Maternitate Ingrăşare GRAJD 1 TANC RĂCIRE Rampa A = reţea alimentare apa FS = fosa septică BN = bazin de neutralizare Montă Gestatie Creştere tineret Livrare .

la 4-5 luni tineretul femel se selectioneaza pentru prasilă.30 oi.totul gol'. înaînte cu o săptămână se tranferă în maternitate. înţărcarea se efectueaza la 60 zile. furajare corespunzatoare cu fân de buna calitate. GESTAŢIE gestaţia durează în medie 150 zile . temperatura 16-20º C în maternitate. se foloseşte un MONTĂberbec la 25. se îngraşă 152 zile. iezii sunt transferaţi în sectorul de tineret. se populează sectorul pe principiul 'totul plin .FLUXUL TEHNOLOGIC monta se efectuează în septembrie. SECTORUL MATERNITATE SECTORUL CREŞTERE TINERET SECTORUL INGRĂŞARE . fătărea durează 20-25 de minute.noiembrie. se livrează la greutatea de 30-33 kg. SECTORUL sistemul de montă utilizat este cel in libertate. cu variaţii cuprinse intre 145158 zile.

5 — punct depozitare lapte. 13 — construcţii auxiliare şi anexe. 9 —iesle comună. 4 . 7.grup de muls. 12 — compartiment capre. . 14 — alimentare exterioară. 6 — punct tuns. 15 — alimentare interioară. 3 — adăpost tineret femel de prăsilă.Planul general pentru o fermă de caprine : 1 — adăposturi capre: 2 — maternitate. 10 — alee de serviciu: 11 — alee centrală.8 — staţie de preparare si distribuire a furajelor.

1 .

Hrănitor pentru capre Hrănitor semiautomat pentru administrarea amestecului unic de furaje tocate 2 .

3 .

4 .

SALA DE MULS 5 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->