Demersul didactic
A )COMPETENŢE GENERALE:
B) COMPETENŢE SPECIFICE
C) OBIECTIVE OPERAŢIONALE
1
STRATEGII DIDACTICE
BIBLIOGRAFIE:
- Limba română, manual pentru clasa a VIII-a, Alexandru Crişan Sofia Dobra, Florentina Sâmihăian, Ed. Humanitas Educational, 2003
- Mariana Gurtavenco, Adina Elena Sasu, Analiza textului literar în gimnaziu, ed. Aula, Braşov,2008
- Parfene Constantin, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Editura Polirom, Iaşi, 1999
- Alina Pamfil, Limba şi literatura romană în gimnaziu.Structuri didactice deschise, ed. Paralela 45, Bucureşti,2003.
2
Nr.
crt.
Etapele Activitatea profesorului Activitatea elevului Strategia didactică Evaluare
lecţiei
Metode şi Mijloace de Forme de
procedee învăţământ organizare
1. Moment Asigur un climat favorabil Elevii îşi pregătesc cele necesare conversaţia activitate
organizatoric desfăşurării activităţii didactice. orei de limba română. frontală
Notez absenţele.
2. Verificarea Verific tema atât cantitativ, cât Elevii prezintă caietele, citesc conversaţia caietul de activititate observare
temei scrise şi calitativ. tema şi se corectează când este teme frontală sistematică
şi a cazul.
cunoştinţelor Verificarea calitativă se face manualul aprecieri
anterioare selectiv; elevii vor fi solicitaţi, verbale
prin sondaj, să citească, să
motiveze, antrenându-se, prin
întrebări, întreaga clasă.
3. Captarea Discut liber cu elevii Elevii oferă răspunsuri precum: conversaţia activititate evaluare
atenţiei despre originea acestei balade şi frontală iniţială
despre importanţa ei, ca Opera literară Mioriţa a fost
operă
reprezentativă a sufletului descoperită şi notată de Alecu
românesc. Russo în anul 1847 la Soveja, în
Munţii Vrancei, şi publicată de
Vasile Alecsandri în nr. Revistei
„Bucovina”, în anul 1850, fiind
reprodusă apoi în colecţia de poe-
zii populare intitulată „Balade”
(cântece bătrâneşti). De-a lungul
timpului, balada Mioriţa a
cunoscut o largă răspândire în
toate teritoriile locuite de români,
în nordul şi în sudul Dunării,
circulând în peste o mie de
3
variante. Ea a fost considerată o
capodoperă a liricii populare
româneşti încă de la publicarea ei,
dovadă stând în acest sens
diferitele opinii critice ale unor
personalităţi ale literaturii
române.
4
5. Prezentarea R: „Balada populară se
noului Î: În ce gen se încadrează încadrează în genul epic deoarece
conţinut şi balada populară Mioriţa? autorul îşi transmite în mod conversaţie fişe de lucru activitate evaluare
De ce în genul epic, şi nu în individuală; continuă
dirijarea indirect gândurile şi sentimentele
genul liric, având în vedere
învăţării că este în versuri? prin intermediul personajelor şi a
acţiunii. De asemenea sunt explicaţie
prezente toate modurile de activitate aprecieri
expunere şi putem distinge frontală verbale
momentele subiectului.
Î: Care sunt momentele
subiectului? conversaţie
Se aplică ciorchinele
pentru a enumera momente- R: Momentele subiectului sunt:
le subiectului, ce conţin ele expoziţiunea, intriga, desfăşurarea
şi identificarea acestora pe acţiunii, momentul culminant, explicaţie
textul suport - Mioriţa. deznodământul.
Pe măsură ce se precizează
fiecare moment al subiectu-
lui, se completează ciorchinele ciorchinele fişe de lucru
(anexa 1) cu elementele identifi- Pe măsură ce se identifică
cate în text. momentele subiectului, se
completează ciorchinele de pe
activitate aprecieri
fişa de lucru.
frontală, verbale
În identificarea momente- 1.Expoziţiunea este partea individuală
lor subiectului voi ghida elevii introductivă a operei literare, în
cu întrebări precum: care se prezintă cadrul acţiunii şi
1. Ce se prezintă în ex- unele personaje. problemati-
poziţiune? zare
Care sunt indicii spaţiali Indicii spaţiali sunt: ”Pe-un picior
identificaţi? de plai”, “Pe-o gură de rai.”
Ce figuri de stil sunt cele
două sintagme? Cele două sintagme sunt
Care este semnificaţia celor metafore. Acestea sugerează că
două metafore? spaţiul este unul paradisiac în care
stăpâneşte calmul şi seninătatea.
5
Versul “Se cobor la vale” situează
Este plasată temporal acţiu- acţiunea în timp, nu în spaţiu,
nea? deoarece sugerează că
Versul „Se cobor la vale” întâmplările se petrec toamna,
plasează temporal sau spa- atunci când este momentul Conversaţia
ţial acţiunea? Argumentaţi coborârii turmelor la şes pentru
iernat.
fişă de lucru
.
Personajele sunt cei trei ciobani
veniţi din regiuni diferite.
activitatea
Care sunt personajele pre- frontală,
zentate în expoziţiune? ciorchinele observare
2. Intriga este reprezentată de individuală încurajarea
faptul important care determină elevilor prin
desfăşurarea acţiunii. diferite
Intriga baladei o constituie calificative
2. Ce determină intriga?
De ce este determinată riva- complotul pus la cale de ciobanul
litatea dintre ciobani? ungurean şi cel vrâncean
împotriva ciobanului moldovean,
complot generat de invidie.
exerciţiul
3. Desfăşurarea acţiunii
începe prin descoperirea
complotului de către mioară care
îşi avertizează stăpânul de
pericolul care îl pândeşte. Oiţa
năzdrăvană manifestă o atitudine
de îngrijorare, observată de
3. Ce întâmplări sunt cuprin- stăpânul ei.
se în desfăşurarea acţiunii?
6
4. Care este momentul de maxi- reprezentat de atitudinea explicaţia fişa de lucru
mă încordare? ciobanului în faţa morţi,văzută ca
o nuntă cosmic.
activitate observare
frontală încurajarea
Deznodământul lipseşte, balada elevilor prin
având un final deschis diferite
calificative
5. În ce constă deznodământul?
Îşi notează aprecierile.
Notează în caiete.
individual
pe tot
parcursul
Asigurarea
lecţiei
feed-back-
6. ului şi a Are loc pe tot parcursul lecţiei aprecieri caiet
retenţiei activitate
prin aprecieri verbale.
Asigurarea frontală
retenţiei şi a
7. transferului Temă conversaţia caietele
Imaginaţi-vă un posibil deznodă-
mânt pentru balada Mioriţa.
7
8
BALADA POPULARĂ – MIORIŢA CIORCHINE - MOMENTELE SUBIECTULUI
CAUZA
ACŢIUNII
EXPOZIŢIUNE INTRIGA
TIMP, LOC,
MOMENTELE DESFASURAREA ACŢIUNII
PERSONAJE
SUBIECTULUI
PUNCT CULMINANT
SUCCESIUNEA
DEZNODAMANT
ÎNTAMPLARILO
R 9
MOMENTUL DE
MAXIMA TENSIUNE SITUAŢIA
Ciorchinele – Momentele
FINALAsubiectului
Anexa 1
Expoziţiune Intriga
Deznodământul
Momentul de
Succesiunea 10
Situaţia maximă
întâmplărilor
finală încordare
11