P. 1
Bazele Fizice Si Biofizice Ale Imagisticii Prin RMN

Bazele Fizice Si Biofizice Ale Imagisticii Prin RMN

|Views: 868|Likes:
Published by Alinutza Alina

More info:

Published by: Alinutza Alina on May 03, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/25/2013

pdf

text

original

Bazele fizice si biofizice ale imagisticii prin REZONANTA MAGNETICA NUCLEARA

Chiar si prelucrarea raspunsului in vederea obtinerii imaginii este mai complexa.spre deosebire de alte metode imagistice in care se inregistreaza un singur parametru (radiatia reflectata-ecografie. in cazul RMN nuclei de interes sunt acei nuclei care au valoarea l=1/2.Principii fizice si biofizice ale imagisticii prin RMN In cazul RMN experimentele se realizeaza pe nuclei atomilor si nu pe eletronii acestora.asa ca informatia ce va fi furnizata se va referi la model de pozitionare spatiala a acestor nuclei in compusul chimic ce est studiat. .datorita rotatiei pe care o efectueaza in jurul propriilor axe.a raspunsului tesuturilor la un semnal magnetic ce induce RMN a protonilor.medicina biofizica si inginerie nucleara.densitatea de protoni este legata de hidratarea tesuturilor iar timpii de trelaxare depend de starea apei dein tesuturi. Parametrii masurabili care fac posibila obtinerea acetor informatii sunt densitatea de protoni si timpii de relaxare. Dar cu toate ca aceasta metoda este mult mai complexa prezinta marele avantaj de a nu utiliza radiatii ionizante.Imagistica prin rezonanta magnetica nucleara Rezonanta Magnetica Nucleara este o tehnica spectroscopica folosita frecvent in domenii precum chimie. proportional se de sens opus cu spinul nucleului l. Imagistica RMN are ca scop realizarea unei imagini bidimensionale dintr-o anumita sectiune a corpului din care e posibila obtinerea unei imagini tridimensionale.radiatia transmisa-razele X.atunci cand. Acelasi lucru se intampla si in cazul nucleilor.gradul de fixare in tesuturi-scintigrafia) . 2.se genereaza un camp magnetic caracterizat printr-un moment magnetic μ. imaginile RMN pot inregistra 3 parametrii ceea ce inseamna ca are o mai mare flexibilitate si o cantitate mai mare de informatie.chimie fizica. Este folosita pentru determinarea structurii diversilor ompusi chimici iar in biochimie pentru determinarea structurii proteinelor fiind singura tehnica destinata determinarii structurii proteinelor in solutie deoarece conditiile sunt mult mai apropiate de cele existente in mod normal.1.deci nocivitatea ei este cu mult mai mica.dar si ca aparatura utilizata si protocoalele de lucru sunt mult mai complexe si astfel necesita o reglare cat mai fina a parametrilor in functie de scop.care sunt sarcini electrice positive.deci de interactiune ei cu moleculele bologice. Nuclei prezinta o proprietate intrinseca numita spin.pornind de la un numar mare de sectiuni ori chiar a unei inregistrari tridimensionale. Cu ajutorul RMN se obtin imagini in medicina ce sunt extreme de folositoare in punerea unui diagnostic oferind informatii despre caracteristicile fizico-anatomice ale organelor sau tesuturilor ce se doresc investigate. Acest fenomen are la baza anumite considerente fizice. Unul dintre acestea ar fi ca orice sarcina electrica care este in miscare genereaza in jurul sau un camp magnetic.oferind asrfel informatii despre starea fiziologica sau patologica a unor tesuturi.

care este vector perpendicular pe planul traiectoriei.respectiv.spinii absorb energia si pot trece rapid pe nivelul energetic superior.un moment magnetic orbital.dependent de masa si viteza particulei si raza traiectoriei.momentul cinetic de spin sau spinul(S) e cuantificat. In mecanica cuantica.acest camp transportand o energei egala cu ∆E.caracterizat printr-un moment magnetic. Pentru un nucleu care are un numar Z de protoni si A-Z de neutroni. Daca iradiem nucleul cu un camp de radiofrecvente RF pe o directie transversala a campului constant Bo.in urma careia se va orient ape directia lui B.sensul depinzand de semnul sarcinii.fie neutronii sunt impair rezultand spin semiintreg(+1/2 sau -1/2).deci descrie caracteristicile miscarii: L ~mvr O sarcina electrica ce se afla in miscare este influentata de un camp magnetic.trecand din nou la starea de energie +1/2 si emitand un alt camp de radiofrecvente din a carui parametrii se obtin informatii despre natura nucleului cum ar fi pozitia sa in molecula respeciv tipul nucleului.dar si un moment cinetic si.spinul este intreg deoarece spinul semiintreg rezultat pentru fiecare tip in parte se aduna si da 1. Ca A sa fie par si Z sa fie impar.respectiv un moment magnetic de spin.aceasta diferenta fiind direct proportionala cu valoarea campului Bo(∆ E=μB/l).are totusi un moment magnetic de spin. Momentul magnetic este.fiecare .avand un moment magnetic nenul. Aplicandu-se un camp electromagnetic de frecventa variabila continuu(in domeniul de rediofrecventa) .depinzand de numarul cuantic de spin(s). De speciicat ca energia sistemului antiparalel este mai mare decat energia sistemului paralel. Acestea din urma ar putea fi interpretate intuitiv ca fiind corespunzatoare unei miscari de rotatie in jurul propriei axe. Daca peste acest camp se suprapune un camp electromagnetic cu frecventa Larmour.desi neutru.e plasata in camp magnetic (B). O populatie de nuclee cu spin nenul .precesie Larmour.un vector perpendicular pe planul traiectoriei .ei intra in rezonanta cu campul electromagnetic.deci se comporta ca un mic magnet.avand ca ax directia campului magnetic. Principiile imagisticii de rezonanta magnetica nucleara sunt ca: O particula care se afla in miscare de rotatie e caracterizata de un moment cinetic(L). Reorientarea spinilor induce o tensiune electromotoare intr-o infasurare ce inconjoara proba.Ar mai fi si faptul ca daca asezam un nucleu atomic intr-un camp magnetic extern Bo.asupra ei se exercita o serie de forte .atunci nucleul (spinul) se va excita trecand de la starea de energie +1/2 la starea de energie -1/2 ce este caracterizata prin energie mai mare.atunci vectorul moment magnetic va putea fi paralel (l=+1/2) sau antiparalel (l= -1/2) cu directia acestui camp. Daca o particula.la fel ca si cel cinetic.ceea ce inseamna ca atat protonii cat si neutronii sunt in numar impar. respective neutronilor. Electronul are un moment cinetic si.egal cu al protonului. Dar cum in conditii naturale orice system fizic tinde catre o stare cu energie cat mai mica acest nucleu se va relaxa. miscarea este asemanatoare cu miscarea unui titirez. Avem deci trei posibilitati: Ca protpnii si neutronii sa fie in numar par rezultand spin nul.ceea ce imprima o miscare de precesie.plasata intr-un camp magnetic uniform si constant se repartizeaza intre cele doua nivele energetice conform legii lui Boltzman. In mecanica cuantica se demonstreaza faptul ca neutronul .astfel incat pentru un numar par spinul total este nul. Ca numarl de masa sa fie impar deci fie protonii. momentul magnetic de spin total se obtine prin insumarea momentelor corespunzatoare protonilor si. Ca si in cazul electronului nucleoli se asociaza in perechi de spin opus. corespunzator rotatiei in jurul nucleului.

Excitarea se face in secvente. s-a realizat astfel un baleiaj de frecventa.A(v). Pot genera campuri magnetice de pana la 0. Deplasarea poate da indicatii asupra mediului ambiant.deci spectrele ce se obtin sunt extrem de complexe.revenirea la starea de repaus.care va avea.reprezentand spectrul unidimensional.asa ca devine destul de dificil de extras informatia .efecte diferite asupra fiecarui spin. Intr-o prima etapa proba este iradiata cu un semnal de radiofrecventa care va excita toate nucleele. acest lucru este inlaturat prin spectroscopia bidimensionala. Spectroscopia RMN bidimensionala e foarte utila pentru determinarea structurii proteinelor si a altor macromolecule biologice.Obtinerea de imagini RMN la pacienti Pentru obtinerea de imagini RMN ale unor structuri biologice.dupa ce se asteapta. Se folosesc magneti permanenti. Acesta realizeaza o ecranare.se aplica un al doilea semnal de radiofrecventa . In present spectrele RMN se obtin prin aplicarea unui semnal de radiofrecventa sub forma unor impulsuri scurte. 3. Cei permanenti sunt mai accesibili deoarece nu consunma energie.deci de interactiunile la care ia parte . Dupa incetarea impulsului. Operatia se repeat pentru diferite valori ale lui t1.ce se manifesta prin fapul ca nucleul “simte” un camp magnetic mai mic decat cel aplicat(B).in mod evident.e influentata de campurile magnetice ale altor nuclee prezente si de norul electronic ce inconjoara nucleul.cand spinii vor fi defazati in functie de propria frecventa Larmour. dupa un timp t1 variabil in trepte.ei revin in situatia de echilibru.electromagneti ori magneti supraconductori. La aceasta temperatura rezistenta infasurarii .organe.specific pentu fiecare specie nucleara prezenta.de intensitate mult mai mica(∆B) si reglabil. Se face astfel baleiaj de camp.depinzand de inductia campului magnetic in imediata vecinatate a nucleului.timpul de achizitie. corpul pacientului este introdus in interiorul unui magnet care genereaza un camp magnetic uniform . Deplasarea e de odinul micro din frecventa de rezonanta si se exprima in parti pe million. iar amplitudinea numarului de nuclee care absorb la frecventa respective. La excitarea cu un camp de radiofrecventa a moleculelor. Prin analiza Fourier a raspunsurilor inregistrate se obtine spectrul bidimensional. Consecinta va fi o deplasare a frecventei de rezonanta fata de cea a nucleului izolat.in functie de doua variabile de frecventa corespunzatoare t1 si t2. Aceasta operatie se poate realiza si astfel:campul electromagnetic aplicat are o frecventa constanta. Spectrul va cuprinde o serie de varfuri aflate pe diagonala. Se inregistreaza raspunsul sistemului ca o functie de timp f(t).dar peste campul B se aplica un al doilea camp.15 tesla.dar si alte varfuri asezate simetric fata de diagonala. Fiecare insa va avea o precesie cu o frecventa ce depinde de campul local. Frecventa Larmour. Electromagnetii au un consum mare de energie si dagaja o mare cantitate de caldura necesitand un sistem de racier. Acestea indica interactiunile dintre protoni.interactiunile dintre protoni sunt multiple.de frecventa fixa. printrun dublu circuit cu azot si heliu lichid. Magnetii supraconductori sunt electromagneti raciti pana la -269°C.se inregistreaza raspunsul. Acestea induc o perturbare a spinilor. Printr-o transformare Fourier se obtine spectrul A(v) al sistemului.corespunzand unui semnal sinusoidal amortizat. Inregistrandu-se semnalul se obtine spectrul RMN .printr-o precesie Larmour libera.astfel fiinf mai usor de exploatat dar au ca principal dezavantaj greutatea care uneori poate ajunge la 100 de tone.de fiecare data.tesuturi.frecventa liniilor spectrale corespunde frecventei Larmour a nucleelor.specie nucleara cuprinsa in esantion va intra in rezonanta la propria frecventa Larmour . Dupa un timp t2.multe linii spectrale suprapunandu-se.

campuri magnetice neuniforme liniar variabile in spatiu.transportul glucozei in muschiul sheletic.asa-numitii gradienti de camp. Uneori.si este mai sensibil decat CT in detectarea hemoragiilor cronice subcutanate. Omogenitatea campului magnetic poate fi afectata de obiecte feromagnetice in special daca acestea sunt in miscare iar campul magnetic poate afecta functionarea unor aparate electrice cum ar fi stimulatoare cardiace. RMN are avantajul de a oferi detalii anatomice in imagini multiplanare. CT este superior RMN in portretizarea detaliilor osoase fine. Dat fiind ca se lucreaza cu camp magnetic si cu semnale electromagnetice de radiofrecventa. Prelucrarea semnalelor inregistrate si obtinerea imaginii se face pe computer. Acesta metoda imagistica este folosita in toate domeniile medicinei. Semnalele de radiofrecventa inregistrate fiind slabe pot fi perturbate de semnale captate din exterior. pot aparea interactiuni cu mediul inconjurator.se pot obtine imagini ale un or situatii patologice care in cazul CT nu sunt detectate. Ei por genera campuri magnetice de pana la 2 tesla.de mici dimensiuni si in detectarea ischemiilor.suporturi pentru inregistrate magnetica (discuri. Si imaginile RMN si cele CT au demonstrat anormalitatile tesutului moale in toate cazurile mai putin doua in care RMN nu a detectat anormalitatile. Acestia se obtin cu ajutorul unor infasurari cu geometri si orientare adecvate Semnalele de radiofrecventa excitatoare se aplica prin intermediul unor bobine prin care circula cu current alternativ cu frecventa de rezonanta(dependenta de inductia campului magnetic) .in stusiul interactiunilor lizinei 41 cu liganzii la centrul active.Utilizarea RMN in medicina Rezonanta magnetica nucleara a fost folosita cu success in medicina pentru obtinerea de imagini cu organe sau tesuturi afectate.in ambele sensuri.chiar si in biochimie. In 1985 a aparut un articol in American Journal of Roentgenology privind studiul afectiunilor orbitelor. In mai multe alte cazuri RMN a oferit mai multe informatii decat CT. 4. RMN a fost utilizat in studiul traumatismelor spinale acute si s-a dovedit a fi o metoda imagistica eficienta pentru demonstrarea traumatismelor oaselor si ligamentelor la pacienti care au suferit vatamari ale sirei spinarii.tuburi de radiatii X etc.monitoare video.suprapuse peste campul magnetic principal. Studiul a fost efectuat pe 100 de pacienti cu orbite normale care erau evaluati pentru patologia creierului si 21 de pacienti cu leziuni variate ale orbitelor.pe anumite directii. Este folosita pentru studii biochimice variate cum ar fi sinteza de L-lizina la bacteria Brevibacterium flavum . Imaginile RMN au fost comparate cu imaginile CT.aceleasi bobine se folosesc si pentru inregistrarea raspunsului. A fost eficient chiar si in descoperirea traumatismelor fine.studiul ionizarilor si legarii de hidrogem in complexul inhibitor chimotripsina-glioxal. . Pentru evitarea acestor interactiuni se face o ecranare a incaperii si se evita introducerea de surse de radiatii.devine nula(fenomenul de supraconductivitate). deci consumul de energie e foarte mic.mecanismul rezistentei insulinei in obezitate. Fiind mai sensibil decat tomografia computerizata . Pentru stabilirea sectiunii si a elementelor de volum de pe care se face inregistrarea se aplica.benzi).

care sunt incarcati pozitiv.oferind oamenilor de stiinta o cale de a le deosebi. Solutia pentru ambele probleme era superconductivitatea.permit fluxului de curent electric sa treaca liber fara sa piarda caldura. Purcell.care deja era familiara fizicienilor.se putea identifica locatia exacta a unor atomi de hidrogen individuali. In 1946.exact cand tehnica lui Lauterbur devenea cunoscuta. Pentru a alinia atomii de hidrogen din corpul uman in tinpul unei scanari RMN este nevoie de un magnet de 3000 de ori mai puternic decat magnetii permanenti de pe frigider.sarmele facute din alaje de metale .iar fiecare molecula de apa contine doi atomi de hydrogen.Paul Lauterbur descoperit faptul ca adaugand variatie campului magnetic mare.erau la puncte majore de cotitura. dintr-o mostra.Edward Purcell si Felix Bloch au determinat faptul ca intensitatea primului camp magnetic si frecventa celui de-al doilea sunt legate de un fenomen numit de ei rezonanta magnetica nucleara sau RMN. Paul Lauterbur a folosit aceasta informatie suplimentara pentru a realize prima imagine de rezonanta magnetica nucleara. Curand RMN-ul era folosit pentru a analiza natura chimica a lichidelor so solidelor. Datorita faptului ca 55-60% din corpul uman este apa .nuclei se intorc la pozitia initiala. In mod accidental. In 1937. Rabi . Mai tarziu oamenii de stiinta au descoperit ca acel camp actiona asupra nucleilor atomilor .Isidor Isaac Rabi a observat ca atomii de hydrogen raspund unui camp magnetic puternic. In acelasi timp Tevatron-ul avea nevoie de magneti de 4000 de ori mai puternici pentru a accelera particule de-a lungul traseului sau cu lungime de 6 kilometrii. dar acesti electromagneti pierd o cantitate semnificativa de energie prin caldura.5.atat Tevatron-ul cat si tehnologia RMI. Cand sunt racite la temperature apropiate de 0 absolut. .unii nuclei de hydrogen primesc un impuls de energie si fac o rotatie de 90 de grade.o tehnologie efiecienta pe plan energetic.Rezonanta magnetica nucleara-scurt istoric In spatele Rezonantei Magnetice Nucleare se afla anumite principii ce stau la baza. In 1974. Aceasta realiniere are loc diferit in functie de material. Cand cel de-al doilea camp magnetic este inlaturat.principii care pornesc din cercetarea timpurie in fizica particulelor. In 1973.prin indicarea aceleiasi directii. Dupa cincizeci de ani de fizica particulelor joaca un rol major in transpunerea aparatelor de rezonanta magnetica nuclear ape piata comerciala. Acceleratoarele precedente foloseau magneti facuti din sarma electrica infasurata in colace cilindrice.osciland la frecventa potrivita.loveste atomii.ca acele unei busole.Block si Lauterbur au primit Premii Nobel in fizica pentru contributia lor la aceasta.sunt foarte grei si genereaza campuri magnetice care genereaza campuri magnetice care devin oricand instabile. Dar magnetii permanenti mari nu sunt practice pentru ca nu pot fi opriti .crescand astfel costul elctricitatii la cote extreme.amandoua avand nevoie de campuri magnetice foarte puternice. Cuvantul nuclear a fost abandonat. Stranse intr-un colac au devenit magneti superconductori . Fermi National Accelerator Laboratory a inceput sa construiasca ceea ce a devenit cel mai mare accelerator de particule din lume. Tevatron-ul.iar tehnica a luat numele de imagistica cu rezonanta magnetica.tehnica ar fi ideala pentru studierea tesutului viu. Cand un al doilea camp magnetic.pentru a nu sugera ca tehnica ar fi periculoasa datorita unor radiatii nucleare .

Image Quality with Nuclear Magnetic Resonance Imaging Systems.Volume 8. 1.Ronald Rhoads Price.5 tesla magnetic resonance imaging of acute spinal trauma .Tom K. Vacirca. Hyman.wikipedia. J. 0. Kaufman. Gore. Lewellen.. Edwards. Narayana. Roger A.6 T Magnetic Resonance Imaging of the Orbit. AJR 1985. AJR 1981.November. Rose. Radiographics.Bibliografie: 1.144:1015-1020 5. Particle physics’ key role in producing breathtaking images of the human body by Calla Cofield . www. Ponnada A. S.Nuclear Magnetic Resonance Imaging:The Current State. AJR 1982. Taveras . David Rollo. Harry L. Michael A.Jon H.Ira H.David L. F.John C. AJR 1982. Boxer. Everette James. Harms. Fonda J.A.138:201210 7.139:406-407 4. Leon Partain. Bondurant. Steven E.Number 6 6.G. Stein.Madan V.Symmtry Magazine deconstruction:MRI.137: 1092-1093 3. Kulkarni. Neil Holland. Nuclear Magnetic Resonance Imaging.1988. Olson.org 2.Juan M. Williams. Stephen L.Dana O.Jr.Samuel Packer.C.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->