Sunteți pe pagina 1din 25

Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

Iaşi
2010

Sistemul bancar din Norvegia

Studenţi: Onofrei Mădălina Petronela


Sonea Mirela
Grupa 25

1
Cuprins
Sistemul bancar din Norvegia.....................................................................................................1
Studenţi: Onofrei Mădălina Petronela.........................................................................................1
Grupa 25.........................................................................................................1
Cuprins........................................................................................................................................2
Capitolul 1. Sistemul bancar.......................................................................................................3
1.1. Istoric...............................................................................................................................3
1.2. Indicatori de apreciere .....................................................................................................4
1.3. Sistemul bancar în urma crizei economice......................................................................5
Capitolul 2. Banca Centrală....................................................................................................5
2.1. Introducere.......................................................................................................................5
2.2. Istoric...............................................................................................................................6
1628.........................................................................................................................................6
1736 .......................................................................................................................................7
1875 ........................................................................................................................................8
1986 ........................................................................................................................................8
2005.........................................................................................................................................8
Un acord privind vânzarea de acţiuni a Băncii Centrale în NOKAS este semnat cu Hafslund
Sikkerhet la 9 decembrie. Actiunile sunt transferate la noii proprietari la 6 ianuarie 2006....8
2007.........................................................................................................................................8
2.3. Liderii Consiliului Executiv al Băncii Centrale...............................................................9
2.4. Caracteristici..................................................................................................................11
2.5. Obiective........................................................................................................................11
2.6. Instrumente ....................................................................................................................12
2.7. Activităţi şi politici admise de Banca Norvegiei...........................................................13
Capitolul 3. Banca DnB NOR...................................................................................................16
3.1. Istoric.............................................................................................................................16
3.2. Grupul lider norvegian de servicii financiare................................................................17
3.3. Acţionarii......................................................................................................................18
3.4. Oferta de produse şi servicii..........................................................................................19
3.5. Evoluţii curente..............................................................................................................20
Capitolul 4. Banca Nordea Norway..........................................................................................20
4.1. Istoric.............................................................................................................................21
4.2. Acţionarii......................................................................................................................23
4.3. Produsele şi serviciile.....................................................................................................24
Evoluţii curente....................................................................................................................24
Bibliografie:..............................................................................................................................25

2
Capitolul 1. Sistemul bancar

1.1. Istoric
Banca din Norvegia a fost fondată ca o bancă comercială în anul 1816. În anul 1949,
tot capitalul său social a fost însușit de către stat. Banca primeşte bani pentru depozite pe
contul curent, dar, în general, nu plăteşte dobânzi la depozite. Sediul său central se află la
Oslo, şi există 20 de sucursale.
În 1938 existau 105 bănci comerciale, dar fuziunile au adus numărul lor până la doar
31 în 1974 şi 21 în 1984. Începând cu anul 1993, totalalul scăzuse până la 20. Cele mai mari
trei bănci sunt: Norske Creditbank, Bergen Bank şi Christiania Bank og Kreditkasse. Acestea
socotesc mai mult de jumătate din resursele totale ale băncilor comerciale. În 1988, un număr
mic de bănci de economii şi o bancă comercială mijlocie, Sunnmorsbanken, au devenit
insolvabile. Cele mai multe au fost salvate prin fuziunea cu bănci mai mari. Cu toate acestea,
după o uşoară îmbunătăţire în 1989, poziţiile băncilor s-au deteriorat din nou în 1990, în urma
pierderilor grele suferite pe pieţele de valori mobiliare. Deoarece preţurile comerciale au
continuat să scadă, poziţia băncilor Christiania şi Fokus a devenit tot mai precară. Pentru a
preveni o pierdere a încrederii în sistemul bancar, guvernul a creat Banca Fondului de
Asigurări a Guvernului în martie 1991. În câteva luni, aceasta a fost chemată să furnizeze
capital pentru a sprijini cele mai mari trei bănci ale ţării, dintre care două, Christiania şi
Fokus, erau de atunci insolvabile.
La sfârşitul anilor 1990, presiunea tot mai mare a căzut peste Norvegia până la
vărsarea protecţiei naţionaliste a industriei bancare şi permiterea realizării de investiţii străine,
în special faţă de vecinii săi nordici. De-a lungul sfârşitului anului 1998 şi până în 1999,
atenţia s-a centrat pe soarta Băncii Christiania prin două tentative de fuziune. Începând cu
jumătatea lunii octombrie 1999, Banca Christiania a încercat să fuzioneze prin
MeritaNordbanken pentru a evita o preluare ostilă de către oricare dintre Swedish Svenska
Handelbanken sau Danish Den Norske Bank. O fuziune cu MeritaNordbanken ar fi făcut
crearea celei mai mari bănci din ţările nordice şi baltice.
Zece bănci de stat şi alte instituţii financiare serveau anumite sectoare sau
întreprinderi, printre care agricultura, pescuitul, ipoteci, şi altele. Deşi băncile de economii au
fost, de asemenea, fuzionate în ultimii ani, au existat încă 133 de bănci private si mai multe
asociaţii de credite în perioada anului 1993.

3
O lege din 1961 conţine măsuri pentru a pune în aplicare principiul prin care politicile
bancare trebuie să se bazeze atât pe considerente sociale, cât si pe considerente economice şi
financiare. Guvernul desemnează 25 % din reprezentanţii din consiliul fiecărei bănci
comerciale cu fonduri de peste 100 milioane de coroane. Liniile directoare pentru aceste bănci
sunt lucrate în cooperare cu autorităţile publice.
Fondul Monetar International raportează că în 2001, numerarul şi depozitele la vedere,
un agregat cunoscut sub numele de M1, au fost egale cu 73.4 miliarde dolari. În acelaşi an,
M2, un agregat egal cu M1 plus depozitele economii, depozite pe termen scurt şi fonduri
mutuale pe piaţa banilor, a fost 87.6 miliarde dolari. Rata de actualizare, rata dobânzii la care
banca centrală împrumută instituţiilor financiare pe termene scurte, a fost de 8,5%.
Bursele de valori ale Norvegiei sunt la Oslo (cea mai veche, fondată în anul 1818),
Trondheim, Bergen, Kristiansund, Drammen, Stavanger, Ålesund, Haugesund, şi Fredrikstad.

1.2. Indicatori de apreciere


O nouă concepţie a sistemului bancar în Norvegia spune că perspectivele de rating
stabil pentru sistemul bancar norvegian se bazează pe francizele puternice pe piaţa internă a
băncilor, fundamente solide financiare şi profilul general de risc scăzut, Concepţia include, de
asemenea, o concurenţă intensă şi o scădere a ratei dobânzii.
Although the Norwegian banks' asset quality indicators deteriorated in 2002-2003,
their credit risk profile is sound, says Moody's. The deterioration was related to a few specific
events, and ratios had already improved at year-end 2003 and in 2004. The rating agency also
points out that although Norwegian banks post a higher proportion of problem loans
compared with banks in the rest of the Nordic region, they compare well with other...
Deşi indicatorii de calitate a activelor din băncile norvegiene s-au deteriorat în
perioada 2002-2003, profilul lor de risc de credit este stabil. Deteriorare a fost legată de
câteva evenimente specifice, dar proporţiile deja s-au îmbunătăţit la sfârşitul anului 2003 şi în
2004. Agenţiile de rating subliniază că, deşi băncile norvegiene afişează un procent mai mare
de împrumuturi problemă în comparaţie cu băncile din restul regiunii nordice, acestea se
compară destul de bine în comparaţie cu altele.

4
1.3. Sistemul bancar în urma crizei economice
Criza financiară globală a prejudiciat economiile lumii, dar nu şi pe cea a Norvegiei.
Ţara a putut să iasă din această situaţie dificilă prin maniera sa proprie şi, în vreme ce alţii au
clacat, ea a scăpat. În momentul în care alţii au căutat să restrângă funcţia guvernului,
Norvegia şi-a întărit statul său asistenţial.
Băncile norvegiene au rămas într-o situaţie bună şi şi-au demonstrat prudenţa în
împrumuturile pe care le-au facut. Sectorul bancar reprezintă doar 2 % din economie, iar
supravegherea amănunţită publică a procedurilor de împrumut a păstrat la distanţă băncile
norvegiene de pericolele la care s-au întins cele din Islanda, ceea ce nu a semnificat ca ele le-
au închis pur şi simplu în nas uşa celor care vroiau să realizeze un împrumut.

Capitolul 2. Banca Centrală

2.1. Introducere
Norges Bank este Banca Centrală a Norvegiei. Banca promovează stabilitatea
economică în Norvegia. Banca Norvegiei are responsabilităţi executive şi de consultanţă în
domeniul politicii monetare si este responsabilă pentru promovarea sistemelor de plată
robuste şi eficiente şi a pieţelor financiare. Aceasta gestionează rezervele valutare a Norvegiei
şi Fondul Global de pensii al guvernului.
Obiectivele activităţilor de bază ale băncii sunt stabilitatea preţurilor, stabilitatea
financiară şi valoare adăugată în administrare a investiţiilor.
Banca Centrală a Norvegiei reprezintă o entitate juridică separată ce se găsește în
posesiunea statului. Activitatea sa este stabilită de Legea Băncii Centrale a Norvegiei. Sediul
central al bancii este la Oslo, dar mai are sedii şi în orase ale lumii, precum: New York,
Londra sau Shangai.
La finele anului 2008 banca avea 549 de angajaţi în cele 8 sectoare diferite şi 2 consilii
executive.

5
2.2. Istoric

Istoria Băncii Centrale a Norvegiei a început în anul 1816, dar istoria numismatică a
Norvegiei datează aproximativ din anul 1000.

1000

Prima monedă cunoscută a Norvegiei este un penny atribuit lui Olav Trygvason, în
jurul anului 1000. Baterea de monede a fost un monopol regal. Monedele nu au fost bătute
pentru perioade lungi de timp, iar nevoile monetare erau satisfăcute prin importul de
monede străine.

1628

O monetărie a fost înfiinţată în Christiania


(acum Oslo), folosind argintul din mine şi se
desfășoară la Kongsberg. Ca o amintire a acelei
epoci încă regăsim Myntgaten (Strada
Figura1: Simbol din anul 1678
Monetăriei) din Oslo.

1686

Producţia de monedă a fost mutată la Kongsberg, unde Monetăria Norvegiei (Det


Norske Myntverket) este încă situată, Nybrofossen.

1695

Primele bancnote norvegiene. Regele Christian V a acordat comerciantului Bergen


Thor Jørgen Møhlen dreptul de a emite şi a plăti cu bancnote, care urmau a fi mijloc legal
de plată din valea Ana-Sira (Flekkefjord) şi nord până la coastă. Bancnotele au fost menite
să acopere o perioadă de tranziţie înainte de a fi răscumpărate în monede, dar au fost

6
realizate cu neîncredere şi cereri pentru de răscumpărare rapidă. Møhlen nu a putut
satisface cerererile, ceea ce a dus la faliment.

1736

Prima bancă emitentă în Danemarca- Norvegia a fost stabilită: Courantbanken (după


numele actualei monedei a regatului, Rigsdaler Dansk
Courant). Aceasta se prezenta ca o bancă privată, dar
făcea obiectul unei reglementări regale. În afară de
bancnotele emitente, banca, de asemenea, realiza
imprumuturi către guvern. Cu toate acestea, nu exista nici
o restricţie privind cantitatea de bancnote emise, iar în Figura 2: Rigsdaler Courant, 1790
consecinţă, au fost puse mult prea multe în circulaţie. În anul 1745 banca a fost nevoită să
abandoneze în răscumpărarea în argint, iar valoarea bancnotelor a scăzut. Faptul că statul a
preluat banca în anul 1773 şi a continuat să o folosească pentru a finanţa Trezoreria nu a fost
de un mare ajutor.

1791 şi 1799

Cu scopul de a pune în ordine sistemul monetar, în anul 1791, o nouă bancă emitentă a
fost înființată, Den Danske og Norske Speciebank, cu reglementările specifice - şi trei
sucursale în Norvegia. Dispoziţiile nu au ajutat, cu toate acestea, deoarece guvernul a folosit
această bancă, precum tot pentru finanţarea cheltuielilor sale. În 1799 a fost înlocuită cu
Deposito-Cassen, aplicând aceeaşi politică.

1813

Danezii sunt de părere că "prăbuşirea băncii de stat" reprezintă un eveniment ce are


legătură cu fondarea Rigsbanken ca şi nouă bancă emitentă la 5 ianuarie 1813. Simultan cu
înfiinţarea băncii, moneda a fost depreciată brusc. Rigsbanken, de asemenea, a fost utilizată
pentru finanţarea guvernului. Norvegia era acum la fel de bună separată de Danemarca, în
conformitate cu Prințul Christian Friedrich ca vicerege. În acel timp recoltele erau rele, iar
statul avea probleme cu banii. Pentru a ridica veniturile acesta a început să emită monedă
proprie, aşa-numitele "Bancnotele Prinţului", pentru a completa bancnotele de la filiala
Rigsbanken din Christiania. După ce Norvegia a trecut sub controlul suedez în toamna anului
1814, Carl Johan (mareşalul Bernadotte) al Suediei le-a considerat ca fiind false, şi a declarat

7
că posesorii de astfel de bancnote vor fi trataţi drept falsificatori. Pentru un timp, bancnotele
Courantbanken, certificatele de arondare, certificatele de trezorerie, bancnotele Rigsbanken şi
bancnotele Prinţului au circulat , ceea ce a condus la o confuzie generală.

1814

După o dezbatere aprigă, Adunarea Constituentă Norvegiană din primăvara anului


1814 a trecut aşa-numita "Garanţie Eidsvold" de la 79 la 29: Rigsbanken trebuia să emită 14
milioane rigsdalers în bancnote noi - şi de Adunarea a garantat personal rata. Ministrul
Carsten Tank a numit decizia o catastrofă
naţională şi a demisionat. S-a dovedit în
cele din urmă ca avea dreptate: garanţia s-a
rupt.

1875 Figura 3: Bancnotă de 1000 Coroane, 1877-1901

Actul de bani din 17-04-1875 a încetat să se mai numească daler şi s-a decis că
"unitatea monetară ar trebui să fie o Coroană, divizată în 100 øre." Acest lucru a fost făcut
pentru a pregăti intrarea Norvegiei, la 16 octombrie acelaşi an, în monetăria Uniunii
Scandinave. Această uniune a fost stabilită între Danemarca şi Suedia în anul 1873, la
recomandarea unei comisii mixte, (în care Norvegia a participat), pentru a stabili o monedă
comună scandinavă pe bază de aur. Aceasta a însemnat că monedele altor ţări urmau să fie
mijloc legal de plată, pe aceeaşi bază ca şi cele autohtone. Uniunea a funcționat până în 1914;
ulterior, i-a lipsit orice semnificaţie practică, dar nu a fost abolită în mod oficial până în anul
1972.

1986

La 11 mai, Coroana a fost devalorizată cu 9,2 %. La 1 septembrie 1986 sediul Băncii


Centrale se mută într-o nouă clădire situată la Bankplassen, Oslo.

2005

Un acord privind vânzarea de acţiuni a Băncii Centrale în NOKAS este semnat


cu Hafslund Sikkerhet la 9 decembrie. Actiunile sunt
transferate la noii proprietari la 6 ianuarie 2006.

2007

8
Figura 4: Biroul din Shanghai
Tipografia Băncii Centrale a fost închisă în iunie 2007, în conformitate cu o decizie
luată de Comitetul executiv în 2002. Din 2008, bancnotele norvegiene vor fi livrate de către
imprimantele comerciale de securitate în Franţa şi Marea Britanie.

2.3. Liderii Consiliului Executiv al Băncii Centrale


Legea din anul 1892 a dat consiliului un preşedinte permanent. Termenul de Consiliu
Executiv a fost introdus în perioada anului 1985, iar preşedintele a fost numit guvernator
al Băncii Centrale.

Președinții și guvernatorii începând cu anul 18931

1893 - 1920 Karl Gether Bomhoff

1920 - 1946 Nicolai Rygg

Arnold C. Ræstad was Chairman of the London Board 1940-45

1
Președinții și guvernatorii începând cu anul 1893 – Sursa: http://www.norges-
bank.no/templates/article____68209.aspx

9
1946 - 1954 Gunnar Jahn

1954 - 1970 Erik Brofoss

1970 - 1985 Knut Getz Wold

1985 - 1993 Hermod Skånland

1994 - 1995 Torstein Moland

1996 - 1998 Kjell Storvik

10
1999 - Svein Gjedrem

2.4. Caracteristici
Normativele Băncii Centrale a Norvegiei din 1985 prevăd activitățile și sarcinile
acesteia, şi anume:

- activităţi de dirijare şi folosire a politicilor de credit, monetare şi valutare


- emiterea de monedă şi garanţia unor structuri de plăţi eficiente atât pe plan
naţional, cât şi în ceea ce priveşte legăturile cu alte state
- supravegherea evoluţiei pieţei monetare, financiare şi valutare
- îndreptarea inflaţiei ca şi dimensiune a politicii monetare
- administrarea Fondului Global Guvernamental

Cu ajutorul politicii monetare, Banca Centrală a Norvegiei trebuie să garanteze


echilibrul preţurilor, de asemenea, ea are în răspunderea sa şi administrarea Fondului
Guvernamental Global şi a Fondului Guvernamental pentru Asigurarea Petrolului.
Activităţile de bază şi interesele centrale ale băncii au dus la organizarea acesteia în
trei sectoare principale specifice sarcinilor dictate: Aripa de Politică Monetară, Aripa de
Stabilitate Financiară şi Aripa Managementului Investiţiilor. Mai mult, unităţi diferite asigură
serviciile – cadru.

2.5. Obiective
Guvernul a stabilit o ţintă de inflaţie pentru politica monetară în Norvegia.
Comportamentul Băncii Centrale în ceea ce priveşte politica monetară reprezintă un obiectiv
de orientare spre o inflaţie scăzute şi stabilă.
Obiectivul operaţional al politicii monetare ar trebui să fie inflaţia preţurilor de
consum de aproape 2,5 % de-a lungul timpului. Politica monetară va contribui, de asemenea,

11
la stabilizarea producţiei şi a ocupării forţei de muncă.
În general, efectele directe asupra preţurilor de consum care rezultă din modificările
ratelor de dobânzi, taxe, accize şi tulburările extraordinare temporar nu sunt luate în
considerare. În timp real, va fi întotdeauna dificil să se determine care mişcări de preţ sunt
permanente şi cele care au doar efecte pe termen scurt asupra IPC. Nu există nici un indicator,
care oferă o imagine exactă a presiunilor inflaţioniste în toate situaţiile. Măsuri diferite a
nivelului inflaţiei aferente sunt discutate în Raportul de politică monetară.

2.6. Instrumente
Instrumentul cel mai important al politcii monetare al Băncii Centrale a Norvegiei este
cheia politicii ratei dobânzii, fiind rata de interes a depozitelor bancare.
Rata cheie influenţează ratele pe termen scurt pe piaţa monetară. Rata cheie şi
aşteptările privind evoluţia viitoare a ratei cheie sunt decisive pentru depozitul băncii, ratele
de împrumut şi pentru randamentele obligaţiunilor.
In addition to changing the key rate, Norges Bank can buy or sell NOK (intervene) in
the foreign exchange market in order to influence the krone exchange rate. Norges Bank has
the capacity to intervene in the foreign exchange market, but normally the Bank will not use
interventions. Exchange market intervention, irrespective of whether currency is bought or
sold, is not an appropriate instrument for influencing the krone over a longer period.
However, interventions may be appropriate if the krone deviates substantially from the level
that the Bank judges to be reasonable in relation to fundamentals, and if exchange rate
developments weaken the prospect of achieving the inflation target. Interventions may also be
appropriate in response to pronounced short-term fluctuations in the krone when liquidity in
the foreign exchange market falls to a very low level. Norges Bank has not intervened in the
foreign exchange market since January 1999.
În plus faţă de modificarea ratei cheie, Banca Centrală poate cumpăra sau vinde NOK
în piaţa valutară externă, pentru a influenţa cursul de schimb a coroanei. Banca Centrală are
capacitatea de a interveni în piaţa valutară străină, dar în mod normal Banca nu va folosi
intervenţii. Intervenţia de schimb pe piaţă, indiferent dacă moneda este cumpărată sau
vândută, nu este un instrument adecvat pentru a influenţa coroana pe o perioadă mai lungă de
timp. Cu toate acestea, intervenţiile pot fi necesare în cazul în care coroana deviază în mod
substanţial de la nivelul la care Banca judecă să fie rezonabilă în ceea ce priveşte
fundamentale, şi, dacă evoluţia cursului de schimb diminuează probabilitatea atingerii ţintei
de inflaţie. Intervenţiile pot fi, de asemenea, necesare ca răspuns la fluctuaţii pronunţate pe

12
termen scurt a coroanei atunci când lichiditatea pe piaţa valutară externă scade la un nivel
foarte jos. Banca Centrală a Norvegiei nu a intervenit pe piaţa valutară străină din ianuarie
1999.

2.7. Activităţi şi politici admise de Banca Norvegiei

Echilibrul preţurilor
În privinţa echilibrului preţurilor, Guvernul a fixat un punct al inflatiei de 2,5 % pe an.
Banca Norvegiei funcţionează cu un obiectiv al ratei inflatiei adaptabil, atât din cauza
instabilităţii preţurilor, dar şi a nivelului de ocupare a forţei de muncă.
Diagrama următoare indică oscilaţiile inflaţiei în ultimii 2 ani, liniile continue
înfăţişând treptele curente ale inflaţiei, iar cele intermitente previziunile băncii în perspectivă.

Tabel 1: Oscilaţiile inflaţiei în ultimii doi ani şi previziuni


Inflaţia - măsurată în creştere de la an la an prin indicele preţurilor de consum
(IPC)2

Rata de

referinţă
În Norvegia rata de referinţă reprezintă rata de dobânda pentru depozitele băncilor
comerciale deschise la banca centrala. Evoluţiile ratei de referinţă au în mod obişnuit o
influenţă ridicată în ceea ce priveşte ratele de dobândă de pe pieţele monetare şi cu privire la
dobânzile depozitelor băncilor comerciale.
Depozitele la vedere s-au transformat purtătoare de dobânda din data de 1 ianuarie
1991. Pana în anul 1993, rata dobânzii la depozitele overnight reprezenta rata de referinţă a
băncii. În această perioadă, banca centrală a fost în continuare creditor pentru sistemul bancar
2
Tabel 1: Oscilațiile inflației în ultimii doi ani și previziuni – Sursa: http://www.norges-
bank.no/templates/article____12346.aspx

13
norvegian, în acest fel, rata de dobândă la împrumuturi era rata de referinţă pentru dobânzile
de pe pieţele monetare. Din toamna anului 1993 băncile norvegiene au debutat deschiderea
depozitelor la banca centrală si prin urmare, aceasta utiliza o rată de referinţă tip coridor.
Marginea superioară a dobânzii era rată la creditele overnight, iar marginea inferioară, rată de
dobândă la depozite. Aceast plan este folosit pentru susţinerea echilibrului coroanei şi
administrarea lichidităţii pe piaţa monetară.

Tabel 2: Oscilaţiile inflaţiei în ultimii doi ani şi previziuni


(IPC ajustat în funcţie de modificările fiscale şi excluzând modificări temporare a
preţurilor la energie)3

Administrarea datoriei guvernamentale


Ministerul Finanţelor este răspunzător de administrarea datoriilor guvernamentale, dar,
datorită unei înţelegeri între acesta şi Banca Norvegiei, un număr de răspunderi au revenit în
baza băncii centrale.
Prin urmare, aceasta are sarcini cu privire la operaţiunile cu obligaţiuni
guvernamentale şi bonuri de trezorerie. Rezervele guvernamentale sunt, de asemenea, stocate
la banca centrală.

3
Tabel 2: Oscilațiile inflației în ultimii doi ani și previziuni – Sursa: http://www.norges-
bank.no/templates/article____12346.aspx#cpixe

14
Structura centrală de decontări
Un ansamblu de plăţi simbolizează set de reglementări, practicii si tehnici aplicate
pentru transferul activelor financiare între persoane, bănci, firme şi entităţi publice.
Sarcinile băncii centrale sunt de a dirija datoriile şi creanţele interbancare cu ajutorul
sistemului central de decontare. În anul 2008, intrările absolute în structura de decontare au
fost de 224,9 miliarde de coroane.

Supravegherea unităţilor financiare


Unităţile financiare in subordinea băncii centrale sunt băncile comerciale şi de
economii, societăţile financiare şi firmele de asigurări. Aceste unităţi îndeplinesc cel mai mare
segment al operaţiilor de capital din economie. Banca centrală supraveghează capacitatea
financiară şi lichiditatea băncilor, acestea fiind părtaşii principali în segmentele financiare.
Banca Norvegie stabileşte o legatură bianuală cu privire la echilibrul financiar,
procurând documentări despre pericolele bancare, riscurile pieţei financiare şi de lichiditate.
Firmele de asigurări şi societăţile de investiţii sunt, de asemenea, apreciate.
Banca norvegiană elaborează reguli ce pot avea o semnificaţie importantă în
asigurarea echilibrului financiare. Totodată, poate formula credite de urgenţă dacă echilibrul
financiar este periclitat.

Emiterea si retragerea de monedă


Banca este răspunzătoare de emiterea şi punerea în circulaţie a bancnotelor şi
monedelor specifice ţării, în raport cu necesităţile monetare ale societăţii.
Sarcina emiterii bancnotelor şi a monedelor presupune garantarea faptului că o
mărime îndeajuns de bancnote şi monede este provocată pentru a mulţumi necesitatea amplă a
publicului pentru numerar şi să se garanteze că acesta este pus la dispoziţie în orice moment.
Concomitent, ea poate să scoată din circulaţie moneda naţională.
Sistemul bancar din Norvegia se caracterizează prin existenţa unor grupuri bancare.
Segmentul este dominat de grupul DnB NOR, care deţinea în anul 2008, 33% din piaţă, urmat
de Nordea Norway, 11.1% din piaţă şi Sparebank 1 alliance, cu 9,3% din piaţă.
Sistemul bancar norvegian se compunea la finele lunii septembrie 2008 din 138 de
bănci comerciale şi de economii, 10 sucursale ale băncilor străine, 15 companii de credit
ipotecar, 51 de companii de finanţare, 3 instituţii de creditare de stat.

15
Capitolul 3. Banca DnB NOR

Figura 5: Banca DnB NOR

3.1. Istoric
DnB NOR reprezintă mai mult de 180 de ani de istorie financiară, de la înfiinţarea
băncii Christiania SpareBank în 1822 până la formarea DnB NOR ca lider norvegian de
servicii financiare în 2003.
• 1822 Înfiinţarea băncii Christiania SpareBank;
• 1855 Înfiinţarea băncii Bergens Privatbank;
• 1857 Înfiinţarea Den Norske Creditbank (DNC);
• 1920 Înfiinţarea Fellesbanken;
• 1928 Înfiinţarea Bergens Kreditbank;
• 1975 Bergen Bank stabilită prin fuziunea dintre Bergens Privatbank şi Kreditbank
Bergens;
• 1985 Sparebanken ABC stabilită prin fuziunea dintre Sparebanken Oslo / Akershus
şi Fellesbanken;
• 1990 Sparebanken ABC şi patru mari bănci de economii din estul Norvegiei au
fuzionat pentru a forma Union Bank din Norvegia. Noua bancă provine de la mai
mult de 100 de bănci locale de economii;
• 1990 Den Norske Bank (DnB), instituită prin fuziunea dintre Den Norske Creditbank
(DNC) şi Bergen Bank;
• 1992 Gjensidige dobândeşte Forende Forsikring;
• 1993 Înfiinţarea Gjensidige Bank;
• 1996 DnB dobândeşte Vital Forsikring;
• 1999 Union Bank a Norvegiei şi Gjensidige Group înfiinţează Gjensidige NOR;
• 2002 DnB dobândeşte Skandia Asset Management;

16
• 2002 Union Bank din Norvegia şi Gjensidige Spareforsikring NOR trec la societăţi
cu răspundere limitată;
• 2002 Grupul de servicii financiare Gjensidige NOR ASA este listat la Oslo Bors;
• 2003 DnB dobândeşte Nordlandsbanken;
• 2003 DnB şi Gjensidige NOR au solicitat aprobarea din partea autorităţilor să
fuzioneze;
• 2003 ASA Holding DnB NOR şi Gjensidige ASA finalizează fuziunea şi stabilesc
DnB NOR.
DnB NOR este cel mai mare grup de servicii financiare din Norvegia cu un total de
active de 2 076 miliarde coroane. Grupul este format din branduri puternice, cum ar fi DnB
NOR, Vital, Nordlandsbanken, Cresco, Postbanken, DnB NORD şi Carlson

3.2. Grupul lider norvegian de servicii financiare

• peste 2,3 milioane de clienţi de retail;


• mai mult de 200 000 de clienţi corporate;
• cele mai mari bănci norvegiene de internet, dnbnor.no şi postbanken.no, cu mai mult de 1
milion de utilizatori;
• reprezentată în mai mult de 200 de locaţii, în Norvegia;
• 800 de unităţi bancare-sucursale;
• cea mai mare companie de asigurări de viaţă şi de pensii cu aproximativ 1 milion de clienţi;
• cea mai extinsă reţea de distribuţie a Norvegiei pentru servicii financiare;
• cea mai mare operaţiune de gestionare a activelor cu mai mult de 580 000 fonduri mutuale
clienţi în Norvegia şi 283 clienti institutionali în Norvegia şi Suedia;
• cea mai mare bancă de investiţii din Norvegia;
• lider norvegian broker imobiliare.

... pe plan internaţional

• partener pentru companii norvegiene în străinătate şi pentru mari companii internaţionale, în


Norvegia;
• reţea internaţională de 13 filiale;
• una dintre băncile de transport maritim din lume;

17
• banca norvegiană lider de schimb valutar;
• operaţiuni în Suedia în cadrul bancar, gestionarea activelor, asigurări, finanţare auto, broker
imobiliar prin intermediul Svensk Fastighetsförmedling şi distribuţie de produse financiare
prin SalusAnsvar;
• un jucător important internaţional în sectorul energetic;
• operaţiuni în Polonia şi statele baltice prin DnB NORD;
• prezentă în nord-vestul Rusiei, prin DnB NOR Monchebank.

3.3. Acţionarii
La data de 31 decembrie 2009, DnB NOR a avut 1 628.8 milioane de acţiuni împărţite
între aproximativ 46 de mii de acţionari.

Tabel 3: Cei mai importanţi acţionari şi numărul de acţiuni deţinute4

4
Tabel 3: Cei mai importanţi acţionari şi numărul de acţiuni deţinute – Sursa:
https://www.dnbnor.com/investor_relations/share-related_data/shareholders/deskshareholders.html

18
Cei mai mari acţionari Acţiuni în Acţiuni în %
1000
Guvernul norvegian / Ministerul Industriei şi Comerţului 553 792 34.00
Savings Bank Foundation 163 369 10.03
Casa naţională de asigurări 62 554 3.84
Capital Research/Capital International 40 831 2.51
Fidelity Investments 27 792 1.71
Jupiter Asset Management 22 792 1.40
People's Bank of China 18 649 1.14
DnB NOR Funds 16 875 1.04
Blackrock Investments 15 305 0.94
Nordea Funds 14 251 0.87
Standard Life 13 575 0.83
Schroder Investment Management 9 721 0.60
Vanguard 9 441 0.58
L&G Legal &General Funds 7 756 0.48
Deutsche Bank AG/DWS Investments 7 438 0.46
Storebrand Funds 7 382 0.45
Bessemer Trust 7 272 0.45
DFA Dimentional Fund Advisors 7 019 0.43
State Street Global Advisors 6 639 0.41
Statoil Forsikring & Pensjonskasse 6 589 0.40

Total acţionari mari 1 019 137 64.01


Alţii 609 662 37.43
Total 1 628 799 100.00

3.4. Oferta de produse şi servicii


DnB NOR oferă o gamă completă de servicii bancare personale si corporate banking.
Banca oferă o gamă de produse de asigurări generale, cum ar fi asigurări de locuinţe, de
călătorie şi asigurări de sănătate. Printre produsele oferite se regăsesc asigurările de viaţă şi
fondurile de pensii. DnB NOR, împreună cu filialele sale, prevede corporate banking şi retail
banking, servicii bancare de investiţii şi servicii de administrare a activelor, atât în Norvegia
cât şi la nivel internaţional. Compania:
• acceptă depozite la cerere, depozite la termen, conturi curente;
• oferă servicii de creditare pentru vehicule, instalaţii, maşini;
• acordă echipamente în leasing;
• efectuează vânzări cu amănuntul şi împrumuturi pentru investiţii imobiliare;
• oferă vehicule, instalaţii, maşini şi echipamente cu plata în rate;

19
• acordă împrumuturi personale.
De asemenea, oferă servicii de gestionare a averii, corporate finance, trezorerie,
managementul riscului, agenţii de brokeraj, precum şi servicii financiare externalizate. În
plus, oferă servicii de specialitate cuprinzând ipoteci, carduri de credit, actualizarea facturilor,
finanţarea activelor, împrumuturi şi descoperiri de cont, servicii de plată, precum şi servicii de
schimb valutar şi servicii bancare electronice prin telefon şi Internet care faciliteaza accesul şi
prezintă o serie de avantaje. În plus, DnB NOR prevede planificări financiare şi servicii de
custodie, precum şi fonduri mutuale, leasing şi produsele de factoring.

3.5. Evoluţii curente


Ca urmare a scăderii ratelor pe piaţa monetară, DnB NOR a decis să reducă ratele
dobânzii la creditele imobiliare, cu 0.50 puncte procentuale, începând cu 30 noiembrie 2008.
"Am subliniat tot timpul că evoluţia ratelor pe piaţa monetară sunt factorul cheie atunci când
vom stabili tarifele noastre. De asemenea am promis să fim rapizi în punerea în aplicare a
reducerii ratei dobânzii în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile.. În urma reducerii ratei
dobânzii de către Banca Angliei, acetea au scăzut în continuare. Suntem astfel în poziţia de a
reduce rata dobânzii cât mai devreme de 30 noiembrie, " spune Trond Bentestuen, vice
preşedinte executiv al grupului, Corporate Communications în DnB NOR.

După ajustare, rata dobânzii la creditele imobiliare, va fi 6.75%. Ratele dobânzii


pentru conturile de economii pentru clienţii de retail DnB NOR va fi redus cu până la 0,50
puncte procentuale. Pe piaţa corporate, ratele dobânzilor vor fi reduse cu 0.50 puncte
procentuale.

Capitolul 4. Banca Nordea Norway

20
Figura 6: Banca Nordea Norway

4.1. Istoric
Nordea este într-adevăr unul dintre cele mai recente nume din domeniul bancar, dar
banca îşi are rădăcinile încă din anul 1820. Până în prezent, au fost incluse 250 de bănci şi au
avut loc numeroase evenimente interesante. Ştiaţi că, de exemplu, HC Andersen a fost unul
dintre primii clienţi ai băncii Nordea? Desigur el nu ştia acest lucru, deoarece numele băncii
la acel moment a fost Sparekassen for Kjøbenhavn og Omegn (fondul de economii de la
Copenhaga şi din împrejurimi). Acesta s-a deschis în 1820 şi este, prin urmare, cel mai vechi
membru al familiei Nordea. La acel timp, să depui bani la bancă sub formă de economii era
un fenomen nou. Puţinele bănci care au existat mai devreme în ţările nordice se ocupau mai
ales cu emiterea de bancnote şi acordarea de credite, şi nu au fost destinate pentru oamenii
obişnuiţi. Cu toate acestea, campanii de economii au fost în acel moment în curs de dezvoltare
peste tot în Europa, inspirate de ideile iluministe referitoare la combaterea sărăciei prin
diligenţă şi cumpătare, astfel băncile de economii au fost deschise peste tot. HC Andersen a
răspuns într-adevăr la cerinţele de economii ale zilei. El sa născut sărac, dar când a murit în
1875 a avut, număraţi în banii de astăzi, mai multe milioane în bancă.

1997 - Merita Bank fuzionează cu Nordbanken şi formează MeritaNordbanken.

Iunie 2000 - Flemings, grupul internaţional de gestionare a activelor şi de investiţii, şi


Aros Securities divizia de investiţii a Unibank A / S, decide să închidă Fleming Aros.
Compania a fost formată ca un risc comun în noiembrie 1998. Activitatea de servicii bancare
de investiţii efectuate de către Nordic Baltic Holding îşi desfăşoară activitatea în viitor sub
numele de ArosMaizels.

Martie 2000 - MeritaNordbanken şi Unidanmark anunţă intenţia lor de fuziune, creând


astfel cel mai important grup de servicii financiare în ţările nordice şi din regiunea Mării
Baltice, şi este listată pe piaţa de valori din Copenhaga, Helsinki şi Stockholm. În timpul unei
perioade de tranziţie un grup de întreprinderi subordonate către societatea care deţine Nordic
Baltic Holding efectuează operaţiuni.

21
Octombrie 2000 – Banca norvegiană Christiania Bank og Kreditkasse a fost integrată
în grupul Nordic Baltic Holding. Banca norvegiană şi Fondul de Investiţii au decis să vândă
participaţiile sale în Christiania Bank og Kreditkasse la MeritaNordbanken la preţul de 49
NOK (coroane norvegiene) pe acţiune.

Februarie 2001 – Ampla campanie pentru a lansa numele Nordea.

Aprilie 2001 - ArosMaizels decide să îşi schimbe denumirea în Nordea a Valorilor


Mobiliare.

Decembrie 2001 - Toate operaţiunile efectuate în cadrul grupului sub brandul Nordea.

Formarea Nordea sa bazat pe crearea de noi posibilităţi. Posibilităţile de a oferi soluţii


financiare mai bune - mai bine pentru client, mai bine decât concurenţii, mai bine decât
înainte - şi de a face acest lucru la costuri cat mai mici şi cu o calitate superioară. Această
ambiţie este încapsulat în declaraţia de misiune a grupului: "Făcând posibilă." Aceasta este de
a ajuta clienţii pentru a obţine la ceea ce aspiră .Puterea inovatoare şi poziţia puternică în
regiunea nordică reprezintă factori vitali de succes în această căutare. Chiar si numele este o
reflectare a acesteia. Nordea provine din combinarea a două cuvinte, "nordice" şi "idee" - idei
nordice.

Nordea provine din patru bănci nordice:


•Merita Bank (Finlanda)
• Nordbanken (Suedia)
• Unibank (Danemarca)
• Christiania Bank og Kreditkasse (Norvegia)

Din decembrie 2001, toate operaţiunile au fost efectuate sub numele de marcă
Nordea. Astăzi Nordea este cel mai mare grup de servicii financiare în ţările nordice şi din
regiunea Mării Baltice. Baza solidă permite crearea de producţii complet integrate nordice şi
reţele de distribuţie, o parte esenţială a ambitiei bancii de a oferi cele mai bune soluţii
financiare. Nordea este cel mai clar exemplu de schimbări structurale, care a caracterizat
sistemul bancar nordic şi a operaţiunilor de asigurări în ultimul deceniu. Schimbarea a fost
rapidă şi de anvergură. Într-adevăr, peisajul bancar şi sectorul asigurărilor au fost transformate
complet. Anumite tranzacţii au fost efectuate între ţări, în timp ce altele au fost tranzacţionate
dincolo de frontierele naţionale. Tendinţa de consolidare a fost, totuşi, predominantă în ţările
nordice şi în regiunea Mării Baltice. Nordea a fost în prima linie a evoluţiilor şi astăzi este

22
jucătorul din regiune care a făcut cele mai semnificative progrese în ceea ce priveşte
integrarea activităţilor bancare şi de asigurări dincolo de frontierele naţionale.

4.2. Acţionarii
Venitul total al acţionarilor este realizat prin creşterea valorii de piaţă pe acţiune şi
dividende. Valoarea trebuie să fie consolidată prin angajamentul de a crea o creştere a
veniturilor şi gestionarea continua strictă a costurilor. Excesul de capital va fi returnat către
acţionari.

Număr de acţiuni, Actiuni & drept de vot în


Acţionari
milioane procente 1)
Sampo Oyj 818.0 20.3
Statul suedez 799.2 19.9
Nordea Fonden 158.2 3.9
Swedbank Robur Funds 127.7 3.2
AMF Insurance and Funds 60.4 1.5
SHB Funds 50.8 1.3
Nordea Funds 48.5 1.2
SEB Funds 46.6 1.2
Fourth Swedish National Pension
41.4 1.0
Fund
Skandia Life Insurance 37.7 0.9
Second Swedish National Pension
35.0 0.9
Fund
First Swedish National Pension
30.0 0.7
Fund
Varma Mutual Pension Fund 27.9 0.7
Third National Pension Fund 26.3 0.7
Nordea Profit Sharing Foundation 21.2 0.5
Government of Singapore Invest.
19.4 0.5
Corp
Seventh Swedish National Pension
19.1 0.5
Fund
SPP Funds 16.7 0.4
iShares Funds 15.6 0.4
KPA Pension Insurance AB 15.0 0.4
Other 1,609.3 40.0

Tabel 4: Principalii acţionari şi numărul de acţiuni deţinute5

1) Cu excepţia acţiunilor emise pe termen lung program de stimulare


5
Tabel 4: Principalii acţionari şi numărul de acţiuni deţinute - Sursa:
http://www.nordea.com/investor+relations/nordea+share/shareholders

23
4.3. Produsele şi serviciile
Nordea Bank este o bancă ce oferă servicii financiare, operaţionale în ţările nordice şi
în regiunile Mării Baltice. Organizarea sa de afaceri include trei zone client: băncile nordice,
băncile private, precum şi instituţiile bancare internaţionale.

Banca are două domenii principale de produse, care cuprind produse bancare, precum
şi pieţe de capital şi economii. Nordea Bank operează prin aproximativ 1.400 de sucursale
bancare, precum şi centrele de apel şi o reţea online. Ofertele sale principale includ servicii de
cash management, corporate finance, servicii de custodie pentru investitorii străini care se
ocupă de valori imobiliare, soluţii pentru finanţarea exporturilor, soluţii de finanţare a
proiectelor, finanţarea comerţului şi serviciilor de administrare a investiţiilor, asigurări de
viaţă, regimul de pensii, servicii de private banking, fonduri de investiţii, servicii de
tranzacţionare online şi servicii bancare internaţionale. Banca este prezentă în Danemarca,
Finlanda, Norvegia, Suedia, Rusia, Polonia şi ţările baltice.

Evoluţii curente
Revista lider The Banker, care este parte a grupului Financial Times, a acordat
premiul de Banca Anului 2009 băncii Nordea.

Atribuirea titulaturii de Banca Anului 2009 a fost prezentat reprezentanţilor Nordea la


o ceremonie din Londra, joi, 3 decembrie 2009. În fiecare an băncile comerciale din întreaga
lume sunt în competiţie pentru a câştiga premiul de Banca Anului în ţările lor.

Prestigiosul titlu este acordat băncii care dovedeşte cele mai mari creşteri şi
performanţă în ceea ce priveşte nivelul de capital, activele şi a rentabilităţii capitalurilor
proprii în ţara lor. Banca câştigătoare trebuie să demonstreze, de asemenea, modul în care
structura lor bancară şi strategia îi va pregăti pentru evoluţiile viitoare pe piaţa lor.

24
"2008 şi 2009 au fost printre cei mai grei ani din istoria recentă bancară norvegiană.
Ne-am dovedit viabilitatea modelului nostru de afaceri prin a fi capabili să dirijăm prin apele
învolburate cu munca în echipă a oamenilor noştri în toate sucursalele băncii, gestionarea
riscurilor într-un mod foarte strict, o gamă largă de produse şi servicii şi o cooperare strânsă
cu clienţii noştri, " explică Gunn Wærsted Country Senior Executive al Nordea Bank Norway.

Bibliografie:

www.norges-bank.no
www.romanialibera.ro
www.findarticles.com
www.dnbnor.no
www.nordea.com

25